ANUL XV.—No. 82. 6 BANI Fdiiin cri g«*r» - 6 BAN! Mereuri 11 Februarie 1#0», ABONAMENTELE li ţari. . . . % Străinătate ( tem 20 Iei. 10 Iei 50 Iei. 25 lei. RtlACTU Şi AIIIINISTRATIA: STR. REGALA, Ni. 4 Adresa tsl«fiTaf1ofti EPOCA — Buoureştl THL.nrON9 2185 PUBLICITATEA Anunciuri: în pagina III . > * » IV . 80 bani linia 16 » > PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA r&NTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAŢII a se adresa •irect la Administraţia ziarului şi la tâat§ Agenţiile de publicitate ---------------— ALEGEREA COL. Iii SENAT DIN ILF O V Comitelui executiv al partidului conservator, întrunit sub prezidenţia d lui P. P. dezis în unanimitate candidatura drlui de până, astăzi ? cum, nimeni, ţ, - Ce-* pani ! El şi-a legat sama-până acum, nu a Văzut ce lip- ra^ Dar noi, targa pe uscat. Şi nici seşte sărmanilor noştri agri- la ^atu «*/*//«*- «'at nu ce stfu. cultori ? Atât e de adevărat că, în mijlocul greutăţilor celor, sâfţi veni secului, n ai cu ce uzi gura uscată.... Când om la putere (...Paşte murgule !.. . , , , . { A început să fie chesat la dlu- mari, mintea unora, doban- bucile takiste. Apăi de unde să tot deşte o putere mai vie, ca să curg*, că a curs destul slavă Dom vadă bine şi nimerit ! inului 1 Ş’apoi şi creditul se deschide Intre altele, cum zice însuşi \pe o bază oarecare. Ce credit să mai ■rii torul acelei reviste r»e eareţcuJtâ marii TIE0D0B SOSETTI fost prezident de consiliu, la local devenii vacant la colegiul l de Senat din Ilfov. om Deslegarea lamei agrare De câtă-va vreme, o grămadă de lume, chemaţi şi nechemaţi, pricepuţi şi nepricepuţi, mai cu seamă nechemaţii şi nepricepuţii—îşi dau, cu prisos, părerea asupra chipului cum se poate sfârşi pentru totdeauna cu greutăţile agrare, arătând ceea ce este de făcut pentru plugarii noştri. Vin să aducă prinosul sfaturilor lor, toţi, de toate neamurile şi de toate meseriile : Români, streini, Evrei de la noi şi de aiurea, romancieri, poeţi, industriaşi, avocaţi, doctori, şi câţi-va—puţini, e drept—a-gri cultori. Evreii, mai ales, nu ne-au lipsit, şi în această materie, de bine-vdifcorul ajuţor al îndemnurilor şi învăţămintelor lor, teoretice, bine înţeles. Ori cât de destoinici ar fi ei la toate şi ori cât de nedestoinici am fi noi, totuşi, ne închipuiam că pentru plugâria... agricolă, Românii ar avea o oare-care îndemânare, Evreii luând plu- găria, mai cu seamă, din partea naneiară. Sunt dator să mărturisesc că mă înşelam, de când am aflat, prin Epoca, că guvernul nu a găsit ca să pună profesor de agricultură la Buzău sau Ploeşfci, decât pe un domn Zahareanu, fost Zucker-mann până mai deunăzi. Insă, din nenorocire, cu tot ajutorul, de mare preţ al d-lor wechler, Lupus şi alţi Zucker-tpann, greutăţile de biruit stau tot neclintite. Şi dacă ar atârna de activitatea guvernului nu numai că aoeste greutăţi ar mai avea traiu lung, dar chiar mulţumită măsurilor sale bine chibzuite greutăţile vechi se măresc şi altele, noui, se ivesc: In faţa acestei stări nu încape îndoială, că era trebuitor să se ia „cu o oră, mai înainte! 0 măsură hotărâtoare. Şi că pentru sprijinirea ei se cerea! neapărat,întemeerea unei noui! reviste agricole pe lângă cele oarecare. scriitorul acelei reviste, pe care Ţaibă partidul takist ’ Carp, a, o reproducem întocmai, căci ‘altfel s’ar perde din însemnătatea cugetărei, măsura propusă „s'ar traduce cu isbândă „la mărirea avuţiei naţionale, baxa ori-cărui progres‘ (!) Deşi, ni se pare că această nouă revistă, nu este cu totul fără nici o legătură cu unele cercuri oficiale, totuşi noi—cu riscul de a ni se arunca din nou învinuirea ruşinoasă a unui cartel—, nu clipă de a primi măsura propusă şi de a o sprijini din toate slabele puteri ale unui grupuleţ nimicit de uriaşul takisto-flevist. Ţara întreagă cere—şi noi cu ea—ca îndată ce se va isprăvi cu arzătoareaşi copleşitoarea reformă a robei avocaţilor, Corpurile Legiuitoare să voteze, cu grăbire, şi noua reformă mântuitoare ce se propune acum. Amândouă aceste reforme, de alt-fel, sunt de aceeaşi mare însemnătate. Amândouă sunt de-o potrivă menite să aducă, în sfârşit, liniştea şi fericirea, în mica mea ţărişoară, cum ar zice d. Alimănişteanu. Nu trebue perdutâ nici o clipă căci e vorba să se înfiinţeze o nouă decoraţie : Meritul a-gricol! De pe acum, cu modestie, o cer pentru mine şi pentru profesorul de agricultură Zucker mann ! Cek RECONSTRUIREAI0RAŞEL0R liSSIRA ŞL KK&G10 Profosorul Omiri, trimis de împăratul Japoniei în Italia pentru a studia cauzele dezastrului din vl4UU „ Messina a declarat, că reconstruirea şovăim o Messinoi şi a oraşului Reggio poate 9 fi continuată fără teama unei noui catastrofe Ast-fel de violenţe, a zis profosorul Omiri, nu se prezintă nici o dată în acelaş loc, aş* în cât oraşele distruse se pot considera ca i-munizate contra unui nou cutremur şi în afară d# ori-ce pericel. DIN VIATA STUDENŢEASCĂ •I t Zilele acestea s’a lipit pe pereţii unei şcoli dintr’un oraş din Germania mai multe placarde mari în cuprinderea ur mătoare: cM S, împăratul Germaniei. Prin graţia lai Dumnezeu şi voinţa naţională. Duminică se va deschide îu sala de cursuri a şcoalei de inginerie discuţiunea contradictorie asupra chestiunei dacă studentul Armin T. W., este sau nu cel mai fericit om din imperiul german». Poliţia intrigată de această ciudăţenie a cerut explicaţiuni direcţiunei şcoalei de inginerie şi i s'a comunicat că e vorba de un pariu dintre citatul student Jfl CMtffi Jt «nUlW ! COMEDIILE VIE TEI turna UN BAL ŞJ UN TOAST . Zilele acestea a avut loc la Teatrul se |n* Nali>nal un bal al personalului poliţiei, petrecut j Balul poliţiei, în termeni poliţieneşti, —,— ------w legei înseamnă ua nou mijloc de învârteală. statul-major al armatei, a j Intr’adevăr. Vizitatorii au atacat balul Î CD totul noi mal. în* ârtindu-se pe aripele unui vals, ipis- ii —:—------------------------» taţii şi ipoipistaţii au atacat pe vizitatori învârţindu-se de cava fonduri guvernamentale susţle ci ce în timpul votSroi Ziarele cearcă să la Senat pentru fost ceva Membrii majorităţel au voit pir şi simplu să discute amănunţit legea Iar nici de cum si facă o manifestaţie ostili d-luî general Averescu. Fireşte d. dr. Râmniceanu a aşteptat o lege militari ca să’şi a-rate compentinţa sa, canoştinţele bogate ce posedă... De cât sunt desminţiri sUexpli-caţii cari nu înşali pe nimeni. De altfel nici n’ar fi o buni recomandare pentru majorităţile liberale daci ca docili unanimitate I’ar susţine şi pe 4. generai Averescu. Opiniunea publici este preocupată tocmai în aceste momente de o serie de afaceri ce se pun Ia cale la ministerul de răzbel şl de care ne-am ocupat şl noi şi opinia neprevăzute. Faptul-, evident, n'ar merita atâta importanţă căci ce sunt ace6te mici »învârteli» ale unora din poliţişti faţă de «învârtelile» celor condamnaţi peetrU falşuri, violuri furturi şi schingiuiri Dar brlul poliţiei pe lât gS aota sa tristă mai prezintă şî ana foarte comică. Pentru cei care cunosc pe erau numele lui ar spuae destul de mult La sfârşitul balului poliţiştii au ţinat să petreacă puţin «tn familie» şi au organizat un soiu de agapă cu care prilej a vorbit d. inspector Oprescu D. Oprescu a ţinut un toast care a fost tot atât de voluminos ca şi el şi nu I ar fi putut întrece în vervă şi expresii de cât numai celebrul Oţirem din Lnm-pat tas Făgaiandus Reprezentantul anei fabrici de graiuo-foane dai Londra a sosit eri în Capitală C H E S 1 I /fio f D 4 C T I C E furcii — Dela corespondenţii latj — noştri particn- : i un coleg a! său asupra chestiunei dacă e1, Armin T W. e sau nu cel mai feri- avftt loc Ia data şi ora i MiST La lăsata secului takiştii au sărbătorit—în sec—an an de la înfiiinţa-rea partidului lor. Se anunţase banchete în toată ţara. Vre-o patruzeci de mese nesfârşite de la Severin până la D)rohoi. Se vede însă că Mochi Fischer n’a mai vrut să facă cheltuială şi astfel partizanii au fost hrăniţi numai cu i-luzii. Pentru prima dată d. lake Iones-cu şi ciracii d-sile cari au luat cuvântul tn întrunirea din Bucureşti, au vorbit de venirea la putere a partidului. Fireşte era şi timpul sâ împartă ceva gogoşi de acest soi partizanilor, când tocmai în ziua de lăsata secului îi ţinea cu gurile uscate să asculte—chipurile ca pentru a sărbători—-discursurile, ca vai de ele, ale fruntaşilor politici improvizaţi. Se înţelege măcar atâta, mai dc seamă, că altceva mai bun n’au a-vut nici măcar să audă. Ba da, la serbarea aceasta d. Take cit om Şezătoarea anunţată. Studenţii care nu ştiau de ce e v ,rba aşteptau nerăbdători sâ’i audă pe colegul lor Armin. Acesta apăru, se urcă Ia cated-ă şi începu sâ’şi facă autobiografia pentru a ajunge la concluzia că dânsul e cel mai fericit om din lume. Copilăria i s’a scurs cum nu se poate mai frumos. Era unic la părinţi şi deci foarte răsfăţat. Dar aceasta nu înseamnă încă nimic căci în această categorie mai puteau să fie mulţi La vârsta de 24 de ani a călătorit o vară întreagă prin Sviţera şi a văzut tot ce e mai demn de vâzu% apoi s’a înapoiat şi a găsit un editor pentru primul său volum de poezii Poeziile acestea i-au adus apoi multe succese. Toate femeile care i au plăcut âu văzut victima lui şi a volumului sau de poezii. Toate acest'.a la un loc făceau din el cel mai fericit om d:a imperiul german Studenţii care se aşteptau la Cine ştie ce dizertaţie filosofica au rămas stupefiaţi şi n’au ştiut ce s ’i răspundă. REGELE SPANIEI IN AEâOPLAN *»i»n ae—JEaz» .n n -,■■■ , Consulul Spaniei 1a Pau, ojntir-m&, că regele Spaniei ra sosi publică cer- să 1 sei dea explicaţii ■ ^ s»a prezentat inspectorului Qpresou mai serioase Şl asigurări ceva mal Icăruia i-a solicitat să mai răstească ÎRterr.eeate. odată acest toast pentru a’l înregistra pe * • placă de gramofon spre a fi răspândit pe întreg globul. Inspectorul de poliţie din spirit de mndestie n’a primit această propunere. C« notă caracteristică vom adăuga un amănunt. D. inspector Oprescu este şi autorul următoarei note poliţieneşti adresată fr»B-tului prefect Moruzzi : «D-le Prefect. Pe şoseaua Ştefan cel Mare am găsit un cadavru cu capul tiran cat la i« metri. Sânt îa cercetarea cazului pemtru a mă convinge dacă e Sinucidere sen crini ăi. Li infomiatiuni : MANIFESTĂRILE TACHISTE ROMANAŢI DIN ţ£ Caracal. -După cum Se anunţase takiştii din toată ţara, pe unde se găsesc, au sărbătorit eri aniversarea dejnn an dela înfiinţarea partidului Ur. Ziarele takiste sunt pline cu descrierea celor petrecute în di.erite oiaşe cu acest prilej. Noi ne mărginim a înregistra numai reiaţi unea pe care ne-o trimite corespondentul nostru din Caracal, căcî este cee mai că racteristică : Cu toate stăruinţele d-’.uiJţBrătăşanu, la întrunirea din Caracal, n’au luat parte decât vreo patru zeci de persoane, între care numai 16 alegatori şi anume Măr-culescu, Niţă Drăghicescn, Marinescu Bonca, I Brătăşanu Mihail şi Ştefan Bibianu, Stănculescu, Zaman, Dobrotescu, Radovici, trei fraţi Oroveanu, Stavarache Borcescu, Diaconescu, şi C. Obedeanu din Bucureşti Pentru a mai popula sala Veniseră şî doi faliţi, Mitică Radaiescu şi Mihalaehe Viişoreanu precum şi popa lonşecu din Şopâr iţa cu logofeţii d-lui Brâtâşanu .Restul până Ia 49 era compm di» • adunâtarâ de oameni fără ocupaţie sau în slujba lui Pavlică, nici unul alegător. In urma acestei numeroase şi selecte adunări a luat cuvântul d Paul Biată şauu vorbind despre înalta menire a partidului takist, care va îmbogăţi pe toţi desculţii şi va face oameni de stat din toţi neisprăviţii Au vorbit apoi d nii C. Obedeanu, preamărind calităţile şefului Celârcanu şi Vasite Oroveanu, în aplauzele asistenţei care de altfel în majoritate nu pricepea nimic La urmă s’a deeis să te trimeată o telegramă d Iui T«k : lenescii. Aci s’a ivit o neînţelegere: d. Brătăşanu a fost de părere ca telegrama să fie adresata d-lui Take loneseu, fost ministru, iar d-Obedeanu a zis că e mai bine să se a Implinindu-sa zece ani naşul unm part{d a[ căruia ă. Ca totdeauna, s’a găsit şi 3U rinte este Mochi Fischer. acest prilej câţi-va dintre acei] Idei? program? reforme? Dar ce care ştiu să nu cruţe nici o jertfă când este nevoe. Ei au aaoln n.ntrti Pa -a u , wucucouu a sis u c mai Dine Ba se a. . i^8n,trU . idreseze: d-lui Take lonesm, viitar prim siste la experienţele lui Wrightj j „„'nistru .In sfârşit incidentul s’a termi-după ce va ma1 fi stat două zile Ia nat adresându-se tdegram»: Şefului par b. bebastien. Vrea să examinez* în j ridului, *tc. special motorul aparatului | Seara a avut loc ba tichetul .îatr’» at- Miss Wright. care ’a suit acuvr «osferâ tot atât de plictisitoare, eâtva timp pinten prima oară în | Cei prezenţi au plecat şi 1 Ia ban-aeroplan, In îovărăşi» fratelui său, ca U întrunire cu impresia că a fost foarte emoţionată ; la sfat şi- tlll shnmllli s’a rWlnrat tneântaVî ! VU r** S* Pn“t.în Sa!a auard ; au asistat vre-o şuti de persoane întemeiat o asemenea revistă, în capul căreia in întâiul articol, în schimbul unui abonament de 40 lei pe an, ni se dă deslegarea deslegărilor. Este zadarnic sâ dăm aici numele a-celei publicaţiuni, căci el este, de sigur, acum pe buzele tuturor buhilor Români 1 Ca toate lucrurile mari şi în adevăr de folos, mijlocul propus este cu desăvârşire, simplu. Şi te întrebi cum a fost cu putinţă orbirea obştească 'mai putea să adaoge d. Take lones-cu pentru a indica lămurit care sunt tendinţele şi aspiraţiunile partidului după ce a d.at preşiienţia întrunirei d lui Barba Pâltineamu, cunoscutul om de afaceri—samsarul în furnitu-|ra nikelului, cate a botjocorit ţara ,şi tn faţa tribunalelor străine■—şi. a făcut cunoscut că naşul partidului a fost d. Niki Xenopolu. D. Pâltineanu singur este un întreg program, căci este exemplul viu al\activităţei takiste la guvern. ((Sâ venim la putere şi iată ce şi cum puteţi să ajungeţi cu toţii!» Dar pentru moment exemplul a-cesta nu a provocat de cât foarte triste reflecţiuni în rândurile gloatei, APUS DE SOARE dramă în 4 acte, de d B. St. Delavrancca, Suut câţi va ani de când, de câte ori av»am prilegiul să vorbese cu a-utorul «Sultănicăi» de ale teatrului, tot îl îndemnam sâ scrie ceva pentru scenă. Aveam convingerea că marile însuşiri ale acestui atât de apreciat scriitor, au sfi dea litera-turei dramatice lucrări într’adevăr demne de admiraţia lumii. Drama «Apus de soare» prima lucrare pentru teatru a d-lui Barbu Delavrancoi, care se juoă săptămâna trecută, a dovedit că era întemeiată convingerea mea «Apus de soare» esto o adevărată bagedie care poate sta alături de oele mai frumoase lucrări clasice. Piesa caro pune în scenă ultimul ®n al vieţei lui Ştefan cel Maro so desfăşoară liniştit infilţându-se treptat şi din ce în ce mai energic până la desnodământul ei, când atinge nota tragioă Shakespeariană. Ea Începe cu o scenă intimă — este clacă la curte. Femeile lucrează ascultând un bas mu—Oanu, o fetiţă pripăşită la Doamna — vom rodea mai pe urină cino este ea nălbeşte pânza din care se fac fasole penLr i piciorul bolnav al lui Ştefan. Mai multe faşe ca In tot dauna. Asta îi dă de gândit Oanei. Şi ascultaţi cum se înlănţue vorba şi cum sâ încheagă din amintiri râsleţe trecutul, lungii a*i ai domniei marelui Ştefan ; dragostea lui pentru ţară ; iubirea şi admiraţia a-Ior lui pentru el. Este o scenă splendidă, un adevărat cor de tragedie antică care povesteşte lumei cine este eroul, care sunt năzuinţele şi eare suferinţele lui. Un basm din fapte net recute ce sfârşeşte basmul ou Făt Frumos pe care îl ascultară până atunci femeile, povestit de Hira. ■dintre care namai sece alegători şi anume ; Athanase Pspescu, Cosm* Popescu, Răduţ Teodarescu, loan Scâris rearu», Ştefan Popp, Marin V. Iliescu, Dumitra şi teama îi dispăruse cu tetul. BARCELORA Sg SCPFPNDA Q6 anunţă din Madrid, că, în ur- jBârbulescu, Iorga Parvulescu şi Flore iwJ ma recentelor mişcări sismice Deliu din provincia Baroelonoi, întreaga Au vorbit: Tud >r Oroveanu atacând coastă a acestei provincii a îaeenut pc d. Marghiloman; Ştefan Pop, spunînd sâ se scufunde în mare. Portul Mt- -4 d. Take loneseu e soarele ţaiei si va taro este serios ameninţat şi dacăifi chemat„în curând să guv:rneze ţara şi nu se vor lua măsuri pentru a opri îavocatul Pavlide d-la judecătoria PotGu, înaintarea apei, cea mai mare parte c‘rf »*;" ?at cu idei* că partidul demo-» nracnlm A..M 2. crst este foarte trebancios ţârei româ a oiaşuIui( va li distrus*. Acum aâţ | neşti! (Despre acest avocat n» vei» o- va timp sa uruit o casă şi mai cupa într’un uumir viitor), multe altele, ce stau gata sâ cadă, au fost părăsite de locatari. O 0 PI «VQCARE doamnă din Petersburg a provocat la duel printr'o telegrama, pe d. Pauriehktvitch, deputat al extremei drepte, care scrisese pe o hârtie purtând antetul Dumei • scrisoare obscenă d-nei Filisova, principala organizatoare a recentu-îuicongres fomenist. Bacă ştirile alarmaate ce ni le-au adus zilele aceste* telegramele sunt adevărate, trebue sâ ne aşteptăm Ia uu conflict armat între Şerbi* şl Austro-Ungaria. Totuşi, dacă situaţia nu • permite, însă după atitudinea marilor Pateri, mti este b»ei speranţă că totul se v* linişti. de uni# prsvia previc&riW Pericolul, la Belgrad ca şi la Vieaa, e un pericol al opiniunei publice _ Opiniunea sârbă ss ştie e excitată de anexarea eelor două provincii, ceea ce a tăiat orice nădejde ae a mai fi incorporatele Serbia Poporul sârb a suferit timp de câţiva ani accidentele politicei europene şi greşelile unui guverniraâat detestabil. Po Eorul sârb suferă acum greşala sa de a nutrit speranţe imposibile de realiza., de a fi formulat revendicaţiuni teriteriale pentru cari e rreud- a găsi satisfacţie şi dânsul e plin de amărâciaae pentru ca suferă şi e violent pentru eâ t slab. In Austria, de altă parte, iritaţia se explică de asemeni. La Viena există a-, numite cercuri ©aii găsesc excesiv că ©‘ Putere ©a Austro-Ungari* să fie silită să întreţie 60 de mii de soldxţi la graniţa Serbiei, de mai multe luai, de oarece a ceasta reclamă compensi-fu pentru pierderi cari nu le’a suferit. Această stare de spirit se observă rasi ales în cercurile financiare şi militate. De asemeni^şi în ziare î a: .S“r» ponegntonl*rS vec iei, iicou unitar. iai. p8 d, alta an sen -stăn , 0 lucruri, că dosfaimatul şi tinj9nt de condescendenţă îi sileşti, oropsitul liceu unitar era cu mult, ^ ss !*ohhw 1» firma liceului tri-eu toarte mult superior actualei al- ,*nrcat cătuiri a învăţământului secundar. De cât pontru a se oglindi Mai Aflăm dm chiar gura paneginşti- bine aC9antă „taro sufletească, *r « loi legei de_la 1393» v* mult lăuda- trebuit să so redacteze într'alt fel tul şi pria binche^* cţărbitontul li- dezideratul. Ar fi fost mai nimerit, ceu trifurcat hebu •- ca, — acum. 'credem noi, dacă s’ar fi pus nrmâ-?u$LKx®c'5 aHI ^desourăjatoaro ox-- toarea întrebare : Cum s’ar putea învăţământul superi*r Posibilitttea arnni războia exela tarveaţia Earopei i. — In parionţ», — urnii 2şi smerit să se plece şi să ceară ajutorul lieaolui unitar. Aflăm din chiar gura celor ahtiaţi după noutăţi, ră numai hulă şi dispreţ n’a meritat vechea organizare a învăţământului socuudar, d« vreme ca astă-zi neputincioşii inovatori vor să «organizeze învăţământul superior trifurcat, aşa ca să păstreze toste foloasele fostului liceu unitar». Rămân» dar bun înţeles aă fostul liceu unitar dedea foloas* mai bunef âu Ţnţeleg de cât actualul liceu trifurcat, fo v loase astă-zi râvnite de către cei ®e fiâuă mai eri le nosocotiau; fostul icou unitar era dar mii bun, mai bine întocmit şi chibzuit dt cât cel de astă-zi. Această mărturisire, fără voa destăinuită, este pur şi simplu actul de osândire a reformei de la 1893. In ori-co caz, ea nu e de natură sâ ajute la prăznuirea aniversării a zece ani de la trifurcat. Bine înţeles 5, numai râu nu stă omului mărturisirea, fie chiar încâlcită şi îmbrobolitâ. E trist însă că şi acum, după zece ani de nefericite experienţe, so caută mijloace spre a se putea stărui pe drumul greşs-lei : să sa păstreze toate foloasele fostului liceu unitar, dar învăţământul superior să rămână cat t * reorganiza unitar, aşa ca să mai fie chip 6ă se păstreze firma liceului trifuroat. Ar fi fost mai lămurit. N'ar fi stricat, dacă, ori-cum ar fi fost redactată întrebarea, s’ar fi instituit şi un premiu pentru cel care ar fi f* stare să ne dea uu răspuns mulţumitor. Eu unul, mărturisesc că nu pridâj» cum, în mod cinstit, s’ar putea preface v'nul ordinar, aş* casăcîşfcig* toate calităţile vinului da Cotnari; «cum s’ar putea organiza învăţământul superior trifur-cit, aşa ca să păstreze toate foloasele fostului liceu unitar». Este toată lumea—implicit pedagogii—convinsă de superioritatea foloaselor vochei organizări ? Să ne întoarcem pur şi simplu la vechiul liceu unitar; să rodăm şcoalei liniştea atît de mult turburată în aceşti zece ani; să încetăm de a mai face, preface şi desface în fie care an şi de treze toate foloasele P Din feriaire guvernele «tester d»uă , P,etnt;u ,că4 Prca *«neală *’* ţări sunt prevăsătoare cliGituit întru &pâr9>r6ă< şi slăvirott In Serbia Milovanovici se munceşte să* liceului trifurcat, —- prea de multe propoveduiascâ programul său pacific. | ori s’a benchetuit şi s’a toastat în In Austria baronul d’Aehrenthal se 'cinstea şi spre sărbătorirea reformei ţine departe de vre-o nouă sventuri., Ce- Dânsul Ştie bine că un războiu cu bia oricât de uşor s’ar părea, ar de riscat repercusiuni întinse Nu trebuie uitat Că Ruşi* no va psr mite, în numele slavismului, sfărâmarea unui stat slav Oricât de alarmante fir fi ştirile ce se comunică, ua pericol de războiu pare eu totul exclus. Oficiosul francez Le Ttmps, desigur bine informa*, lasă să se înţeleagă că o intervenţie « Europei e poate de aşteptat; mai ales acum când relaţiile dintre Germania, Anglia şi Franţa au fost netezite prin recentul acord franco germas asupra Marocului ŞTEFAN.--Dar tu ? băbătie ! cb speli ? Ştii tu pentru cine nălbeşti ? OANA.—Da. ŞTEFAN.—Pentru cne ? OANA. —- Pentru prea slăvitul *ostru stăpân .. ŞTEFAN Ptmtru prea slăvitul nostru stăpân.. Pentru osul lui! De câte ori îmi înfiş pulpa dreaptă Zic Doamnei: „Oana, piciorul meu Piciorul meu vrednic ca Oana". (Scapă sabia Ut traciins) Oană... {Oana ridică sabia, i-o dă şi dă să’i sărute mâna dar n‘a ajunge), Să mă cobor la tine or să te 'nalţi la mine ? Priveşte drept în dreptul ochilor mei. AI tu plângi Oană? Şi de ce? Aide. . vino în coace. . bătrâna mea prietenă. Pe creştetul tău sâ cază sărutntul «oevodului ca ploaen peste holdele verzi. (O sărută în creştet) Destul aţi lucrat {Face seina să se ducă. Fetele se dirc binişor şi în ur din*) Apune soarele pe lupă trâmbele fumurii Sâ lucrânn şi noi. (Se uită lUtig după ele, mai ales după Oana). DOAMNA MARIA. Seamănă cu mă-tia ts, ca două picături de apă. . ŞTEÎ iN. —Una Care pică acum şi alta Care a picat odinioară,, abur. risipit. Pe una o văz . pe Coalaltă .. Astfel publicul aflâ eâ ©ina dea pripăşită la curte şi căreia ţtofau li arăta e dragoste aşa de duioasă, este chiar fliica sa, făcută cine ştie îu ce colţ al pământului, îq vremor sulte s’uu prăvălit asupra mult urgisitului liceu unitar, — pentiu ca o dreaptă şi neacoperită întoarcere spre vechen stare de lucruri, să poată sâ ne vie tocmai de la cei co credeau şi rosteau lumii, că orico legătură cu trecutul este tăiată. \£Nu, — falimentul reformei do la 1898, In nici un caz nu ni-1 pot a-nunţa cavalereşte şi pe faţă, cei ce astăzi se pregătesc să prâznuiascâ zece ani de la întronarea liceului trifurcat. Destul cârteşte o lume •^Dar toata aceste scene au srâtat rimai credinţa poporului despro maniile Ddmn şi pe Ştefan în Viaţa se sulta vocaţiunea,—se înscriu la întâmplare şi cu îndoiala în suflet, k o secţie sau la alta. K am mai întâlni absolvenţi de gimnaziu ocolind secţia reală, din pricina asprh aiei profesorului de matematici, sau secţia modernă din pricina străş-niciei profesorului de latineşte. Nu ne-am mai împiedica nici de nume roşii absolvenţi ai secţiei realo.cari dau diferouţa de limba latină pentru a putea urma dreptul. Nu s’ar mai găsi nici elevi, carj, buimăciţi fiind şi neşti ini ce drum să apuce urmează în acelaş timp şi socţia modernă şi secţia reală, pentru ca apoi In toată libertatea să-şi poată alege cariera. lui intimă. Drama începe acuma, când ni înfăţişează Ştefan ca Domn. OaDa ghicise. Mulţimea pentru piciorul cel boluav Ştefan însemna războiul apropiat, făniţâ. In scena care urmează doamna stă- Această conspiraţie care numai rue de el să nu plece la râsboi. so întrevede In actul I-iu, apar* Dar cine să-l oprească pe marele {hotărâtă tn actul at II-loa. re îumele ei Câţiva boori, în cap cu paharnicii Ulea, conspiră ca la moartea faşelorjjlui Ştefan — pe caro ei n’o mai bo-al lui cot departe, — sâ întroneze pe Şt*- Domn de la îndeplinirea planurilor sale. Leşii nu so ţin de vorbă. Pocuţia trebue să fie definitiv a Moldovei şi pentru aceRsta o expediţie e necesară. Au sosit pârcălabii chemaţi din toate părţile. Fiecare dă seamă dej currt stau lucrurile în pnrtea locului. Linişte peste tot. Numai leşii mai arată neastâmpăr. Iată-1 şi pe Bogdan şi îndată Ştefan anunţă gândul său ca aqpst tânăr viteaz să-i urineze Ia tron. Sunt aci o serie dejpepipoţîi care înoadă acţiunea şi explică întreaga situaţie. Ştefan a mai avut uu fiu, pe Alexandru, care a murit lăsând copil, pe Ştefăniţă, caro trăoşte la Turci. După datino ai ii al acestui minor rândul Ja Domnie, murind Ştefan, dar Domnul vooşto sft i urmeze un D. inu viteaz şi cuminte ca să păstreze ce a câştigat el ţârei si ducă chiar mai «fopsrte puterea şi Este semnificativă primirea pe care Ştefan i-o face lui Bogdan : ŞTEFAN—Vodă Bogdan 1 De pe d.u-muri... însemnat in bătălii înainte â’t domni singur Fireşte că singur.,. Aş* se cuvine unui fecior de Domn molde-vi n Eşti mai răsărit ca mine... BOGDAN —Cin’să te ajungă pe Măria .ia ? ŞTEFAN -Tu ! Şi să mă . ţnVeci!. Tu sfios ca o fecioară, nu * şti sfios câ»i dai drumul calului şi sabia vâjâe şl lu minează ca fulgerul. do cercetarea asupra situaţii de la hotare, primeşte raportul logofătului Toader, care fusese trimes l'a Veneţia să »- Şi după ce şi-a arătat astfşl rinţa sa Ştefan urmează cercel un ducă bănii ftgăduiţi dar şe întoarc* numai eu vorbe, — ea de obiebîu, şi in sfârşit arată boerilor necesitatea de a merge să reguleze lucrurile cu Pocuţia. Toată lumea aprobă părerea Dome nului, numai Ulea cu cei doi, tete răşi ai făi, clucerpl Drflgnn şi .fit* nicerul flltavăr, tac www.digibuc.ro 3 mm EPOCA p*. .jg'M i Pentru aceasta însă s’ar cere două Jucruri. S’ar cere în primul rând mai puţin amor propriu din partea actualului ministru, lucru greu de Închipuit şi aproape imposibil de pretins. In al doilea rând, s’ar cere muncă, foarte multă muncă pentru a se drege ceeaco s’a stricat în a-ceşti zece ani şi pentru a se descurca iţele Învăţământului, atât do încâlcite astăzi. In tot cazul, ori cum s’ar răspunde acum la această întrebare, orice măsuri s’ar lua în viitor, cu deplina învoire a slăvitoillor logoi din 1808, rămâne bine stabilit că mai bun, mai bine chibzuit şi mai folositor a fost vechiul liceu unitar, că foloasele date de acest liceu unitar sunt multe, mari şi vrednice de a fi admirate şi râvnite, — că din nefericire, de aceste foloase au fost lipsite toate seriilo de elevi, cari au învăţat în actualul liceu trifur-cat, — că mult slăvită reformă do la 1898, departe de a însemna un progres în mersul şcoalei secundare române, este mai curând un mare hiatus în evoluţia liceului nostru. Aceasta este credinţa întregei su-fl ări didactice. Această tristă constatare ar trebui cel puţin să ne tăraăduiască de ciudata boală a inovaţiei. Falimentul liceului trifurcatar trebui să ne întărească respectul în vechile aşezăminte şi să ne insufle mai multă încredere în luminile şi în destoinicia antemergâtorilor noştri. M Mlhăileanu Concentrarea acestor ane în sare' şi , . . w şi în iod este considerabi ; analiza de staţiuni balneare şi de poziţii a fost făcută tot de d. chimist Bu-, muntoase admirabile, ţuroanu îu urma stăruinţelor noas-1 Trecem acum la a doua parte a tre şi analiza a fost de asemenea-acestui studiu, la staţiunile clima-■ publicată în revistele ştiinţifice, a- terire. altele, judeţ6 bogate, dar lipsiteŢ Disponibilităţi salariu, dudă 10 ani 15 Gjo, 15 ani 300|o iar după 20 ani Au fost trecuţi în poziţie de dis <\in salariu, ponibilitate d după 40 0{0 LIGI DE PROPAGANDA CONSERVATOARE mrics a st A: II tât în limba română cât şi în cea franceză. In cartea d-rului Şaabnşr Tuduri, deja citată, apele de la Jitia sunt cele dintâi descrise în primul capitol, alături cu apele de a Târgul Ocnei, Slănic, Pranova, O glinzi-Neamţ şi Ocnele-Mari-Vâlcoa. La Poiana-Mărului, este o frumoasă biserică, în jurul căreia sunt numeroasi chilii a unei desfiinţate mănăstiri de călugări. Prefectura judeţului a început în toamna trecută să facă o reparaţie localurilor din jurul mănăstirei peutru a S9rvi ca adăpost visitato-rilor în timpul verei. De remarcat avem faptul că Poiana-Mărului este staţiunea balnoară situată la cea mai mare înălţime, la 650 de m e când Slănicul do Moldova o la 530 m., Govora 250 m., Călimăneşti 280 m., Vulcana-Dâmboviţa 300 m. Ast-fel în cât Poiana Mărului este singura localitate balneară din ţară situată la cea mâi mare înă) rime. Această din urmă calitate şi lipsa de curente ce se observă la Poiana Mărului şi la Jitia re face să o indicăm ca cea mai proprie staţiune climaterică pentru oolnavii slabi e piept sau cu boalo do cord.Insă păcatul Jitiei şi Poiana Mărului, depinde de noi cari până astăzi nu ue-am învrednicit să facem măcar o bună sosea care să unească oraşul şi restul ţârei cu Jitia şi Poiana Mărului, această podoabă a munţilor Carpaţi Dr. Valerlan Gr. Negrescu (Va urma) nu : V Căpitan Ioanide G., din reg. Pra-f hova 7. | Căpitan Raiovici Lazăr, din reg. Mi hai Viteazu 6. Locot. Sotir Nicolae, din batal. 5 vânători. Retragere A fost trecut îu poziţie de retragere. locot. Ivanovici Anton, din infanterie. Rezervă C i începere de Marţi 3 Februarie, tribunalul a hotfi[dcia 1?cot rât în mod definitiv, ellbe an ene & rare* căiţilor de nlegător pentru colegiul I Senat, de la ora 1 juio.—-4 p. nu Alegatorul pentru ?’şi putea primi cartea, trebne sâ se prezinte d-lni preşedinte al tribnnalului de cftuercin, în camerii do consiliu, en : un certificat de identitate, care se eliberează în mod gratuit şi pe hârtie simplă secţiei de po-căre! dom ici-chitanţele de bir sau toncierft cele mai recente, ori în fine cu vechile căîţi de alegător. A fost trecut în rezervă Pleşoianu M., Demisiune din o-din in- s ie comisarul îfţio în raza iază, ori cu S’a primit demisia din armată a căpitanului Macarie D., din re Siret„repartizându se ca oliţe: ue rezervă în reg. 3 Pâmboviţa 22 7 Concedii S’au acordat următoarele concedii : Căpit. Cantacuzino Gh.. din reg. Calafat 81, 35 zile. Căpit. Cumpănos.u I., din reg. Caniemir 1Ş, 90 de zile. Capit. Stroe Octavian, din reg. Mihai Viteazul 6. 60 de zile. Pentru a fi numiţi în funcţiuni, trebue să fio candidatul posesorul unei diplome academice. Nu vor putea fi înaintaţi în funcţiunea de şefi de biurou, notitraţii cari, la promulgarea legei, nu vor avea 10 ani de serviciu. Medicii nu vor putea ocupa funcţiuni de birou în serviciul contrai al direcţi unei sanitare. Vor fi menţinuţi totuşi actualii şefi ai serviciilor de epi smii, me dical şi al spitalelor. Numărul inspectorilor se ridică la 15 Pentru a fi numit inspector nu se mai cere un anumit stagiu ca în legea veche. MijloactU dt transport . din punct dt vedere social şt economic Conferinţă ţinută de d. GR- G- CASTACUZÎNO Aseară Liga de propagandă conservatoare şi:a reluat şedinţele săptămânale în fiecare Luni în sala teatrului Dacia. O mulţime de asistenţi au ascultat aseară cu toată atenţiunea pe d Grigoro Cantacuzino caro a des a v voltat o prea interesantă conferiuţă , Inspectorii serviciului sanitar vor tratând despre «Mijloacele de trans-fi inamovibili. port din punct de vedere social şi Aceasta este, în linii generale şi economic», în parte,economia reformei serviciu- ], lui sanitar. Deschiderea întrunire! Anteproectnl defin’tiv al reformei sanPare Starea semănăturilor întrunirea s’a sub prezidenţia tonescu, profesor D-sa spuno că deschis la orele 9, d-lui Emanoil An-universitar. Liga îşi reia acti- ţ Iată telegramele primite la min sterul f ^itatea, spre marea mulţumire a de interne cu privire la starea timpului tuturor prietinilor ei; anunţă că la ■ şi a semănăturilor în — ■ ........ - - - 1 ' * trecute. Romanaţi. -A fost ger cursul săptămânei ( (jraiova s’a înfiinţat o secţie 3 nins şi vis toate acoperite f goi». D. Antonescu ur- mătoarei apoi şa cum a fost alcătui. la serviciul ° (central. j Iată principalele dispoziţiuni din >; acest proect ! ' Serviciul central se împarte în < două diviziuni: 1) Diviziunea medicală ele- care va CHPrindo ' colit Semănăturile sunt cu zăpadă. Brăila.—Timpul a fost geros cu vânt linşi cer puternic. A căzut puţină zăpadă, însă a Ligei. fost spulberată. Domnule Preşedinte, Semănăturile se menţin , Subsemnaţii, entusiasinaţi de ideile ş. Tutova — Timpul - - ’ acest I?1 cu v‘scol. A nins acoperite cu zăpadă. . . j activă la propagarea principiilor con a început sâ arate cum peste tot, alăturea de reţeaua căilor ferate este şi o rotea de râuri şi canaluri pe care se fac transporturi însem nate de mărfuri. Relativ Ia râurile din ţara noastră, d -sa spune că se obiectează efi el nu au debit constant do apă şi că au o pantă prea repede, însă adaugă că totul e o eroare când so spune că trebue multă apă pentru a naviga. D. Cantacuzino citează sute de canaluri navigab* 3 c iro sunt deservite de simplo isvoare dar pe cari se practică sistemul stări tarului, caro stabileşte în acelaş timp şi diferenţele de nivel, şi dovedeşte că nici debitul do apă, nici panta nu poate strica navigaţiei. a „Li ) D sa arată apoi că aceleaşi râuri < care ar servi irigaţiei, despre care adaugă că va avea m ţara noastră un rol absolut de important cât de curând, pentru ca alt-fel să nu înregistrăm moşii mănoase transformate în deşerturi din cauza despăduririlor făcute şi cari se fac încă. D. Cantacuzino insistând ?ul a noros, ger°? avântul luat de Liga de propagandă con- lnS18tân;1 asUP™ ins. Semănăturile sunt servatoare, şi dorind a lua şi noi o parte < cana^lz^ei r®orilor ^ noastre arată a&a. {activă la propagarea principiilor con- aceasta făcute, s ar câştiga te- iceput ger, iar în zilele (gervatoare, vă rugăm să binevoiţi a ne renuri noui accesibile agriculturoi spre finele săptămânei. sunt acoperite cu zăpadă. , Suceava — A nins mult în întreg judeţul, iar în zilele din urmă cu viscol. : »In multe localităţi e mare lipsă de nutret la vite. Drumurile suntîntroenite al Serviciul administrativ. b) Serviciul de salubritate. c) Serviciul de epidemii. d) Serviciul statisticei medicale. e) Serviciul de ecouomat (fost al spitalelor) şi f) Depozitul central de medicamente. 2) Diviziunea veterinară, caro va cuprinde următoarele servicii : a) Serviciul administrativ şi b) Procesul de calomnie intentat de Serviciul epizotiilor şi al statisticei d. Osvald Teodoreanu avocat din veterinare. Iaşi d-lni procuror de Curte Hafnan . . ..... ' Pui car# urma să se judece eri de Comisiunea de disciplină t Curtea de Apel secţia T s’a amânat câştiga Vaslui.- La început ger, iar în pieţeIservatoare,‘vă‘rugăm să*” binevoiţi a ne'renuri noui accesibile agriculturoi o.e 5, 6 şi 7 viscol mare. Comunicaţia vjnscrje printre membrii acestei lige. şi citează în susţinerea acestor zise la oraş şi sate a fost întrerupta | pr;miţi rugăm sentimentele noastre cazuri recente din Italia şi Franţa. I ^ Lan,mrn ^osebite. Vorbind de sacrificii materiale şi a viscolit. Comunicaţia sa făcut cui q ţonescu Nica avocat, Bucureşti,!ce ar cere acesie oDeratiuni d-sa mare anevomţă. Semănăturile sunt bune,*Ch T Ane.hewu avocat Bucureşti I fJ ? , operaţiuni a sa fiind acoperite cu zăpadă Radu Pancu avocat Buauestf Yr T arată ca el° BU se fac de atat C1 Tulcfea — Timpul a fost variab-’. In Oarmanescu medic Bucure ti! C. Tei-‘d.e societăţi anonime, iar statul ar« noaptea de 4 c. a plouat puţin In rina u avocat Bucureşti, M N. Adamescu smgurul rol de a le garanta divi-a fost viscol mare cu zăpadă. Starea avocat Bucureşti, Barbu Voinescu avocat. dondo. şi că clo S6 pot SCOfitG în semănăturilor e bună. ^ Bucureşti, Alex G, Săvulescu avocat!2—3 ani din diferenţele produse de laş:.— A viscolit aproape neîntrerupt Bucureşti, Vasile Toncescu avocat Bu-{terenurile câştigate prin canalizare. Semănăturile cureŞti, Gh. Russe avocat Bucureşti, V. | Revenind la navigaţia râurilor Perieţeanu Buzău avocat Bucureşti, D. | noastre, d. Cantacuzino examinea- .«<>««««* Slave profesor Buzău, Victor M. Mavro ţ Palatul Justiţiei Se institue o coinisiune tle dis-, la 25 Februarie. oiplină care e chemată să judece a-» ~ Tribunalul Ilfov secţia IU na bflt.«Hl« ci «hfifitinnilfl da HicAinb-a ! condamnat eri pe Nicolae Predescu In corn. Galbenu, din jud. R.-Sărat, se va construi o şcoală tip urban cu patru săli, care va costa 70.000 lei. Primăria oraşului Giurgiu a ina-intat ministerului de interne spre a disposa lucrările aprobate asupra d-lui inginer Motzoiu, pentru aducerea apei de băut în acest oraş. ţiuaea generală a tar. Această comisiune se Ministerul de lucrări declara de utilitate publice va baterile şi chestiunile de disciplină „ . , , ,1a f„n,iiA„adi«r oendinti do direc-!care a inscns la ,Jtl1.erUl stărci ci servicinli’i ^ 7 luni închisoare] f fie asemenea a condamnat la cîte 1) 'Directorul general al serviciu-'3 lulli închisoare pe Măndica Po- lui sanitar ca preşe linte ; P8SCa. Rg. A1- Dr00eanu, C. D.a- 2) Doui delegaţi ai consiliului sa-imaQdl f*1 D*e“a Marzescu care a nitar superior ; jservit ca martori. . 3) Un membru al Curţei de apel!, " ^cursul celor 120 carcmmari din Bucureşti şi j dm Iaşi condamnaţi la câte 200 lei 4) Un membru al consiliului per.{amendă pentm calomnie, care urma manent administrativ. sa se judece de Curtea de Casaţie că toate se pot face navigabile şi irigabile. Operaţia aceasta .să se facă după importanţa lor, începînd cu Oltul, Argeşul etc., şi în dovedirea importanţei canalisărei râurilor pentru navigaţie adaogă şi faptul că nn oste nici o Capitală în lume care să nu fie aşezată pe un râu navigabil pe care să se transporte materiile prime, care nu pot suferi transportul pe căile fdrate. D. Cantacuzino este primit la tri- ’ Comparând Bucureştiul cu cele-bună în aplauzele generale, ince- j l’alte oraşe nu după cifre statistice din avocat Bucureşti, C. Ionescu avocat Bucureşti, Matei Iosefachi avocat Bucu'" reşii, Siliu Radule seu avocat Bucureşti, G C Cristescu avocat Bucureşti, 5. Nicolescu Scârţan avocat Bucureşti, Mir-cea Maior avocat Bucureşti. Se dă cuvântul d-lui Grigoro Cantacuzino. Mijloacele de transport Salariile personalului Personalul superior şi inferior din serviciul central şi interior al di- __________ _________ publică cons-1 rocţiunei sanitare vor avea urmă- calitate unde sunt ape minerale, j şi foarte departe de Neapole. E mai trucţia liniei ferate înguste dintre ■ t oare le salarii: iodate, sărate sau sulfuroase, e cui mult ca sigur că mine abondente Soveja şi Poiana Lepşa. | Directorul general 1000 lei leafă totul alt-ceva ; acolo bolnavul se I de petrol sau alte minerale, se gă-. şi 500 lei diurnă ; subdirectorul poate vindeca,' făcând numai băi, dej sesc ascunse.In aceste terenuri alei Direcţiunea căilor ferate a reumatisme, sifilis, paralizii, 0tc., ţ ^ 9 ■ autorizată să execute în regie pe- boaie cronice învechite, pe când la Pentru a rezuma cele arătate până reul de pe taluzul rambleul li jiei spitalele ordinare asemenea bolnavi acum vedem că în judeţul nostru Bucureşti—Olteniţa, îr limitele su-nu se pot vindeca ori-cate doctorii sunt patru localităţi : Balta-Albă, moi de‘50.000 lei. interne ar lua. Avem în ţară, în Câineni, Jitia şi Andreiaşi unde se 1 câte-va iudeţe numai numeroase lo- j pot înfiinţa staţiuni balneare Scare calităţi balneare neexploatate ; în să prospereze şi să aducă reputaţia! acele localităţi trebue să înfiinţăm [ că judeţul R.-Sărat posedă staţiuni] balneare importante, tot astfel pre- , centre sanitare populare cu spitale-care să servească vara pentru tratarea bolnavilor cu bOale învechite şi care nu dispun de mijloace pentru a face o bură la băile noastre de lux şi la modă, precum Siănic-Moldova, Govora, Călimăneşti, La-cul-Sărat, Tekirghiol, etc. Gând la Balta-Albă s’au la Câineni, am avea spitaio, bolnavii ar veni ia aceste spitale-băi îu mare număr, căci ar pleca toţi vindecaţi, iar faima acestor băi ar merge din sat în sat şi din oraş în oraş. III Dacă de la câmp am pleca spre muntq, găsim la 44 de km. de Râmnic, comuna Jitia cu schitul Poiana Mărului, la o înălţime de 650 m. deasupra mârei, în mijlocul unei păduri de brazi şi într’o poziţie încântătoare. Ştefan, care îi urmăreşte, nu porde din vedere atitudinea lor duşmănoasă şi apucându-1 de piept pe Ulea îl întreabă semnificativ : — Nu I Măria Tn ? Scena se sfîrşeşte cu această prea frumoasă apostrofă : Mişcarea în armată M. prin care S. Regele a semnat decretele, cari se face următoarea miş-armatâ : in cum suut judeţele : Neamţ 11, Bacău, Buzău, Prahova şi Vâlcea. In timpul verei în localităţile balneare! ale acestor judece afluenţa lumei; Mutări este considerabilă, şi banii carefjse * In infanterie': Au fost mutaţi, cheltuesc la aceste băi, contribue după cerere, următorii ofiţeri inia prosperitatea generală j‘a numi-. feriori : * telor judeţe. Judeţul nostru prin; Căp. Herţan P. din reg. 14 Ro-aceste patru localităţi balneare,'man, în reg. 7. Ra-hova 25. poate să atragă în cursul verei uni Locot. Logotetide Gh. din reg'7 foarte mare număr de visitatori, Rahova 25 în reg. Vlaşea 5. din judeţele vecinei, şi să fie pen- j tru centrul ţărei locul do escursiune ! înaintare şi de întâlnire al numeroşilor vizi- j A fost înaintat la gradul de sub-tatori caro să caute sănătate şi re- locotenent în rezervă, în arma ai-paus în încântătoarele noastre sta- jtilerioi, plutonierul Samson Vasile, ţiuni balneare. Geeace jud. Neamţu din reg. 4 artilerie, repartizându-se este pentru Moldava, Vâlcea pentru aceluiaş regiment. Oltenia, Prahova şi Muscelul pen tru Bucureşti, judeţul nostru, poate, Din rezervă în activitate fi locul de petrecere pe timpul vorei, I Sublocot. Dimitrescu I. Const., pentru locuitorii din judeţele Brăila, din reg. Mircea 23, în reg. Cala-Covurlui, Tecuci, Tutova, Ialorpiţa, i lat 31. P J900 lei leafă; şeful diviziei veteri-nare 900 lei leafă ; inspectorii generali şi tehnici 900 lei leafă ; inspectorii regionali 700 lei leafă şi 300 diurnă ; medicul şef âl Capitalei 700 lei leafă şi 200 diurnă ; me-dicii“şefi aifaltor oraşe 500lei,leafă şi 150 diurnă; veterinarul şef aţ Capitalei 500 leiţ’şi 100 diurnă ; medicul Aportului Sulina şi Constanţa 600 lei şi 100 diurnă; medicii de spital 500 lei leafă; medicii altor porturi'400"lei şi 150 diurnă ; veterinarii punctelor de observaţie 300 lei şi 100 diurnă ; medicii de plăşi 300 şi 130 diurnă ; medicii veterinari de plăşi 300 lei şi 150 diurnă ; şefii de clinice şi laboratoare 600 lei leafă ; ajutorii de laborator între 200—400 lei leafă; şefii de serviciu în direcţiune 600 Ici; şefii de ’ birou 400 lei ; impiegaţii cl. I 300 lei, cl. II 250 lei iar copiştii 150 lei lunar. Agenţii sanitari şi moaşele de sate vor avea 60 lei leafă şi 20 diurnă iar dela oraşe vor a-vea 60 lei leafă şi 40 diurnă. ll-a, s’a amânat la 8 Aprilie. — Procesul falimentului Oscar Hechter care urma să se judece eri de tribunalul Ilfov secţia IlI-a s’a amânat la 6 Aprilie. •=— Recursul în afacerea Olimpicelor care urma să se judece eri de Curtea de Casaţie secţia I s’a aml-nat la 29 Martie. Curtea de Apei secţia IlI-a a respins eri apelul lui Cicerone O- pând conferiuţă sa, arată că deşi titlul este teoretic totuşi el interesează întreaga noastră ţară şi mai ales Capitala, căci mijloacele de transport sunt,cele cari duc la ef-tinirea traiului. Enumărând aproape toate mijloacele de transport, conferenţiarul a-daogă că nu se va ocupa de cât de cele care interesează numai viaţa noastră economică şi după ne explică în linii largi importanţa acestora, spune că la noi singurul mijloc de transport e calea ferată, despre care adaugă că hu este su- ci după costul transportului pe c. f. arată apoi cât ar câştiga consumatorul dacă transportul unor anume articole s’ar face pe apă. O chestie socială In partea finală a conferinţei sale d, Cantacuzino găseste In canalisa-rea râurilor şi o chestie soeială, căci rezelvirea chestiei agrare—spune d-sa—depinde mult şi ue cana-lisarea râurilor. D-sa insistă că ţăranul sufere nu din lipsa de pământ ci din lipsa do lucru şi spune că prin canali- ficientă nici pentru nevoile do azi,*sare s>ar jja jucru muncitorimai şi nici de cum pentru cele ce se vor ţărăneşti. înmulţi mâine. D. Cantacuzino nu iuzistă asupra acestei insuficienţe însă, în treacăt aminteşte neajunsurile pc cari le-a suferit agricultura şi comerţul din cauza lipsei de transport pe calea ferată. Despre neajunsurile acestea, d-sa prescu condamnat de tribunal la 3 spune că ele nu pot fi complect în-iuni închisoare ca complice la nişte lăturate, deşi cauza ce : lipsa de furturi săvârşite la hbraria Socec. — Aceiaşi Curte a respins eri a-pelul cârciumaralui Vasile Pantazi din Călugăreni Prahova, condam nat la 3 luni închisoare pentru fal-şificarea unei chitanţe de bir. — O telegrama din Cocioc sosită eri parchetului anunţă că săteanul Radu Matei Stan din comuna Poe-nari Vulpeşti, fiind surprins de paznicul Dinu Radu Glancea furând lemne din pădurea Coeioe, i-a dat cu un par în cap rănindu-1 foarte grav. Paznicul a fost internat în spita-Gul din Cocioc. St. r Gradaţiile Pentru medicii din serviciul sanitar exterior, s’a stabilit următoarele gradaţii : După 5 ani de serviciu 10 oiO din cari ŞTEFAN.— Ei, nu uiţi ca am tăiat pe din două moşiile Gâdinţi, Stropul şi Ma-dravilele după dreptwte, jumătate ţie şi jumătate răzeşilor. Şi te-am fâcnt pahar ■ nic şi ţi-am dat viaţa mea pe < mâna ta. Tus-trei ţineaţi ochii în pământ ştiind că mie nu’mi plac oamenii cari se uită în jos. Frunţile sus!., aşa !.. că sus e luna, stelele, soarele şi cerul... dc sus ne vine liarul... de sus cearta-i.. şi sus este mântuirea şi ertarea păcatelor noastre.. Şi ca înehoero Domnul se întoarce către Hatmanul Arbore : — Ai aprins focurile, Arbore ? Focurile, telegrafia de pe vremuri. Şi aci este scena finală, splendidul final al actului întâi, plin de măreţie în duioasa lui simplitate. Arbore răspunde : De trei nopţi ard. Şi Ştefan li spune atunci aprigului tlnftr Petru Rareş : Ia 1 Kareş, repezi 1 Şi Rareş se repede la parapetul zidului şi privind în depărtări răs punde cu emoţionantă bucurie : — Vin!... Vin din Sclieia .. din Lisatira. din Chiriţei... de pretutindeni !... ŞTEFAN.—O I săracii! săracii mei şi ai voştri I... Săraci şi voi şi eu... Ce bogată e‘Moldova (Şt'fân şi lotrii st re-prii la »id. Cei trei rămân in armă). ULEA.—Aţi Văzut / Drag an,-văzut. PAHARNICUL ULEA. — Nu mai e ^esto valoarea, marea vnloare/a pie- Sardou ŞWţan! tsei d-lui Delavrancea. j Aceştia sunt meşteşugari 7 riXi, 7-î'T, Iu r-a T F vUi! cme e , Este curios cu câtă seninătate işi i meşteşugesc dramaturgia. 1 formulează critica, la noi, cei nu: Sursa cea limpede, cea pură, cea ^”‘tS/gCn jnepricepuţi oameni, în faţa lucrări tntr’adevăr înălţătoare curge din p PÂRCĂLABUL GRUMAZĂ ţde după lor chior mai reputaţi scriitori adâncimile clasicismului grec. zid).- -Ca nişte nori albi ce se târâe pe j «Lipsă desăvârşită do acţiune 1... pământ... j Chiar limbai nu esie ceea ce ne nu- STEFAN.- -Da... ;eam aştepta de la Delavrancea... Ce HATMANUL ARBORE — Ca nişte a’ar fi putut să facă autorul din fi-tuUTer d® b-bec, . fgura lui Ştefan-cel-Mare Si aşa ŞTEFAN-Da^da. cevi._ darnufmai departe, _cu_o Îndrâsneălă pe BIBLIOGRAFIE A apărut: Rolul Istoriei şi al vizitărei localităţilor şi monumentelor istorice în desvoltarea sentimentului naţional şi patriotic de Emil Mauoliu. — A apărut : No. 2 din revista Columna lui Traian, ce apare în Constanţa. Un număr 30 bani. căi de garagiu, de gări intermediare peutru încărcare, de locomotive de vagoane, s’a căutat a se înlătura. Şi spre îutăriroa celor de mai sus, conferenţiarul dovedeşte că de şi s’au înmulţit căile de garajiu, gările de încărcare, locomotivele şi vagoanele, de şi s’a mărit puterea de încărcare a portului Constauţa, totuşi nici anul trecut, au agricol destul de slab, nu a fost îndestulare de transport pe c. f. iar în timpul mobilizărei unui corp de armată lipsa de transport era complect simţită. Şi atui.ci, foarte legitim se întreabă d-sa, ce ne-am face în caz de mobilizare generală ? Trăgând concluzii, d. Cantacuzino spune că singurul acest exemplu e cea mai bună probă că nici azi căile ferate la noi nu pot îndestula nevoile şi aceasta pentru că îu nici o ţară nu există numai căi ferate ca mijloc de transport. Reţea de râuri Şi do aci înainte conferenţiarul Şi industria spune d. Cantacuzino, s’ar folosi mult după urma navigaţiei râurilor noastre. Aci însă s’a oprit puţin şi criticând aspru partidul liberal care a încurajat o industrie ce e absolut streină" şi care a dus la scumpetea generali, se declară pentru industria mici cum e olăritul,’ţesătoarea etc. D-sa sfârşete în aplauzele tuta-ror. # * # D. Antonescu anunţă că viifcoa-rea conferinţă va fi ţinută de către d. Lucasievici oare va trata despre «Viitorul nostru agricol. D. dar nu HRĂMAN. îi văz . STEFUL —Par’câ văz ceva. auz... LOGOFĂTUL TAUT. - Nu’i aud şi nul văz . dar îi simţ... ŞTEFAN.—I-auz şi ’i văz, îi văz şi’» auz .. O! cum se varsă apele în Şiret, aşa vin şuvoaele în Suceava la chemarea Voivodului lor !, Auziţi ?... «Supt poale de codru verde...» HRĂM AN.—încep să'i şi văz... STEFUL.-încep să’i şi auz,. ŞTEFAN, trage sabia şi face semn in depărtare — O! Mai sunteţi ?... Să nu mai sece izvorul vostru 1... Cu aşa însufleţire se termină actul I. Vin din toate părţţlo în goana cailor, cântând, la chemarea Domnu lui, la chemarea lui Ştefara-cel-Mare şi col Sfânt! Viu să dea ultima luptă sub conducerea lui I V.in să’i întregească visul întregindu-i stăpânirea. Am insistat iuadius asunra aces-! tui prim act, de oare ce tocmai n-j supra lui s’a aruncat mai ales, a ■ iceia cari au crezut că pot să oon- care n’o manifestă în alte ţări, nici dar nu’i j un critic într’alevăr priceput, faţă de operile celor mai slabi debutanţi Un filosof — avem şi Aşi dori să mi se critice Apus de soare, după regulele stabilite de Soplioclos, evident, ţiuându-se seama de evoluţia firească a teatrului clasic în decursul timpurilor. Aşi dori ca cei cari critică Apus de soare pentru că na ar avea ac-ţ'uue şi nici nu s’ar ridica la înălţimile dramatice ale marilor opere filosofi înj admirate de întreaga lume, să ju-România — a avut priceperea să deee această piesă punând alături spue că întreaga piesă este o înşi- pe Regele Lear al lui Shakespaare vare de tablouri bune pentru toa- şi mai ales pe Mtcbeth al marelui trelo şcolare, dar ele ns pot cons- poet engldz. titui nici odată o piesă în adevăra- Eu cutez a spune că Apus de soare tul înţeles al cuvântului. mai pur, ca desfăşurare a acţiunei, Trebue să ai într’adevăr suflet]de cât operele lui Shakespeare,care mate ca să lucrezi serios, fără gând; se îucarcă cu o sumă do acţiuni se-de pricopseală şi fără ca să faci o cundare, lo egalează în putere tragică prin măreţia eroului în jurul căruia se învârteşte întreaga acţiune a piesei. Intr’adevăr, să luăm pe Macbelh, simplă speculă din munca ta, in a ceastă ţară. Dificultăţile pe care ie întâmpini, ca scriitor, când îţi frămânţi creerul să îujghebi lucrarea ta, nu sunt nimic pe\ lângă răută- fiind lucrarea cea mai cunoscută de ţile şi mai ales pe iâagă prostiile publicul nostr.u. El ucide pentru ca să asigure tronul alesului său. Ideea fundamentală aceiaşi: Lupta pentru tron. Mijloacele sunt cjiferito, cum diferite sunt şi caracterele. Macbeth un suflet mic,bărbat fără voinţă, un ambiţios fără curaj, care ucide cu mâna asasinilor plătiţi şi pe care îl doboară nu atât forţa duşmanului cu care se găseşte în faţă,cât prezicerea sugestivă a vrăjitoarelor care îi stăpâneşte mintea. Lupta finală a lui Macbeth este lupta disparată a inconştientului cave amăgit de tălmăcirea co dă el meşteşugitei preziceri a vrăjitoarelor, se aruncă în vârtejul morţei singur, convins că nu poate să sune ora sfârşitului său, căci nu se poate să existe un om ce nu s’a născut din fomee, cum nu so poate să pornească la drum o pădure. Este fatalitatea, dar nu CAMERA Şedinţa de la 9 Februar ie Şedinţa se deschide la ora 245, sub preşidenţia d-lui M. Pherechyde. D. G Mârzescu, în continuarea discursului său zice că consiliul superior prezintă mai multă garanţie în selecţia magistraţilor. In ceeace priveşte înaintarea, d-sa zice că voinţa ministrului este îngrădită prin alegerea pe care consiliul o face printre stagiari, indicând astfel ministrului pe cei cari merită înaintarea. Asupra inamovibi lităţei a cărei paternitate d. Florescu o revendică pentru partidul său, d. Mârzescu zice că şe da-toreşte lui Kogălniceanu, care o înscrise e îte fa- { ( ia-1 r fără ştiinţa Cum s’au realizat peutru mintea slabă a lui Macbeth aceste două preziceri ? Soldaţii ouri. ataşau castelul pentru a se putea apropia nevăzuţi au tăiat copacii pădurei vecine şi au 1 pornit cu ei înainte. I Un păzitor al castelului are im-j presia că însăşi pădurea a pornit î spre castel şi îaspăimântat ii strigă lui Macbeth : — Pădurea de la Birnam vine spre Dunsinane. O parte din prezicere se realizează. Regele criminal nu se mii poate stăpâni, se aruncă ca un disperat îu luptă, şi luptătorilor ce-i ies în cale le strigă cu convingere : — De geaba luptaţi in potriva lui Macbeth. Pe Macbeth nufi poate ucide de cât omul care nu s’a născut din femoe. Eşti al meu I îi răspunde to- talitatea olasică a grecilor, care pla-1 ribilul Macduf, căci eu nu m am pe care trebue să le asculţi după ce ai dat piesa în vileag. N’aro acţiune Apus de Soare? E-vident dacă jtl^Scâm teatrul după metoda luii Seri ba jşi a lui, Sardou, Apus de soare nu oste o piesă. Do cât criticii cei mai însemnaţi, oamenii *cari au studiat'serios teatrul Macbeth împins de o ambiţie lipsită de energie şi mai ales de e- nează asupra omului lui şi a căreia enigmă o desleagă odată cu dosnodământul piesei ca Î11 Oedip-Rege. Este fatalitatea shakesperiană cu care se luptă omul cunoscând’o fiindcă se prezintă sub forma prezicem şi care îl zdrobeşte în cele nergia unei femei ambiţioase, ucide . din urmă tocmui pentru că omul pentru ca să se urce la tron şi a-, n’nre energia să se liboreze de a-poi, fatal—o crimă aduce pe alta— ■ coastă sugestiuue. ucide ca să se meiiţie, până când , «Numai când pădurea de la Bir- ol înşuşi cade ucis. nani va porni la Dunsinane, numai Ştefan, ajuns la bătrâneţe, urinat, atunci va peri Macbethv au formulat aprecierile cele mai do o rană co nu vrea sft so închidă, I «.Numai im om ce nu s’a născut născut din femee, ci am fost scos cu fiarele din pântecele mamei I Aşa se nimiceşte puterea de rezistenţă a lipsitului ue voinţă Macbeth. De altfel autorul are grija ca tocmai cu câteva momente mai înainte de apariţia duşmanului, să moară şi Lady Macbeth, voinţa şi judecata, eroului piesei. Caro va să zică întreaga piesă stă în sufletul lui Macbeth. Toate celelalte fapte, acţiunile tutulor ce-loralte personagii — toate secundare —nu au alt rost de cât să dos- nenţă în scenă şi piesa se desvoltă, creşte şi atinge desnodămâr.tul numai prin mişcarea sufletească 1 eroului. Absolut aceiaşi desfăşurare in Apus de Soare. De cât, Ştefan este un om cu vo'-inţă, cu maro voinţă, cu extraordinară voinţă. Şi pe când în Macbeth lupta cea mare a soţiei este să dea voinţă eroului, în Apus de Soare, lupta cea mare a Doamnei, a doctorilor şi tutulor celor ce’i înconjoară este să domolească neînfrânta voinţă a lui Ştefan. II vedeţi din primul act. El vrea să aibă Pocaţia. Este bolnav, rana de la picior stă deschisă, toată Iu» mea îl sfătueşte să aştepte cel puţin până la primăvară. Este inexorabil. Toţi trebue să se supue. A dat ordin. Focurile ard de trei zile, voinicii sosesc de pretutindeni. A plecat la răsboi. Şi pleacă la răsboi pentru ca s’o sfârşească şi cu polonii, singurii cari îl mai îngrijesc şi astfel să poată lăsa lui Bogdan un tron liniştit şi sigur. Viitorul Moldovei, iată grija sa. Şi Îşi iadepliueşto voinţa pauii In capăt, ca un orou, ca un a ^vârât erou de tragedie. Dar să urinăm piesa. mult aprobate, au clasat îutr’o ca- oste stăpânit de hotărârea să dea ] din femee, îl va putea ucide pe Mac- /oloasoă caracterul eroului tegorie inferioară şi pe Scribe şi pe Moldovei un demn urmaş la tron.' bethi> Macbeth este aproape în perma* (Urmarea mâine) Ion C. Buculbaşu www.digibuc.ro în programul partidului său D Mârzescu citeşte un articol prim al ziarului «Opinia», in care se propune crearea Inspectorului judiciar. Oratorul apără instituţia inspectorilor judecătoreşti, cari vor pune în cunoştinţă pe ministrul justiţiei de toate ho târârile' cari nu sunt drepte. D-sa insistă asupra inamovibilitâţei, pe care proectul de faţă o garantează şi întrevede o eră nouă de independenţă şi strălucire a justiţiei. D. Barba PAltineanu enumără întâi punctele din proect asupra cărora are Intenţia să vorbească. E ae acord asupra întir.derei inamo-vibilităţei, aprobă instiruirea examenului de capacitate la intrarea magistraţilor în magistratură, deşi realizează cu greu selecţia justă în înaintarea lor. Clasarea absolvenţilor facultăţei de drept ar fi fost un criteriu asemănător examenului de capacitate pentru aspiranţi, cari trecând ca stagiari şi mai ae ■isis* i^iin tiot iMpnPMli'Pi! zicea d Mărzescu. Oiatorul într iabă pe d. ministru şi pe raportor ce instanţă judecă mni bine ; curtea de apel sai. tribunalul? Şi spre a da însuşi explicaţia înrreebă .-■— De ce suntem 160 aicea ? D-sa mărturiseşte că în timpul în care era magistrat simţea o adevărată nevoe să ceară şi nărerea altuia şi în lipsa u-nui ajutor întreba pe grefier, spre a vedea cum judecă şi altul chiar mai igno rant asupra cestiunei. In urmă aminteşte faptul că mai in fiecare zi sunt pe la tribunale divergin-ţe zicând că aceasta dovedeşte activita tea pe care o iau toţi membrii tribunalului în judecarea faptelor şi raţiunea lo gică de a menţine sistemul de mai înainte. D-sa face apel la colegii săi să ceară parte prin aprecierea consiliului superior, ‘ d lui ministru o retractare asupra acestei ar fi făcut examenul inutil. Pentru d Păltineanu examenul ar fi : tara moravurile şi util, când magistratul ar trece delaamo-l D. Păltineanu constată o contrazice vîbll la inamovibil D sale i se pare M S. Regele a semnat azi decretul prin care colegiul 1 de Senat din Ilfov a fost convocat pentru ziua de 15 Martie a. c, spre a alege un senator în locul rămas vacant prin moartea lui P. S. Aurelian. Au fost numiţi profesori defini tivi : D. Ernost Tirţescu, la liceul «sf. Petru şi Pavel» din Pioeşti, pentru limba elenă, drept si economia politică. D. C Moisil, profesor la liceul din Fulcea, pentru istorie şi limba română. * D. G. V. Constanţinescu, la gimnaziul «Ştirbei Vodă') din Călăraşi, eători judecă evident că doi jude-mai bine de cât unul şi nu poate admite ca ideal, judecătorul unic şi bine plătit dar îl admite dacă budgetul justiţiei o cere. D. Păltineanu zice că d. Mârzescu a împărţit în două pe magistraţii cei ti } . ■ MA lllil U U 1CV1HVVU» v L l * u | inovaţiuni englezrşti, Ţâră instituţiunile, i; fără mcravurile şi fără" legile englezeşti. D. Păltineanu constată o contrazice- . re între instituţia stagiarilor şi noua or- ■ pontrii matematică şi cosmografie, ganizare a tribunalului. j D. P V. Haneş, la liceul «Mihai D-sa propune un al doilea examen: Viteazul» din Capitală pentru limba pentru magistraţi,după stagiu (română şi limba latină Şedinţa se ridică, Camera nemai fiind • în număr, la 5 jum D. Păltineanu îşi va discursul continue mâine ' DEPESIUROPTEI —Telegrame alt serviciului nostru particular — 9 Februarie. On comunicat al pvernului sârb i Recunoaşterea Bulgariei Politica pacifică a Serbiei.-— Austria caută un pretext pentru a ocupa Serbia după ce a anexat Bosnaf şi Herzegovina. O telegramă a d-lui Uwoîski către guvernul otoman Constantinopolo.—Ziarul «Turcia» ublicâ sub titlul «Independenţa t Julgariei nu e recunoscută» o depeşă Belgrad.— Ziarul «Samuprava» » ddui Iswolski către ambasadorul organ al guvernului, publică un co- rus la Constantinopolo, Sinowiew, mnnicat contra presei austro-un-depeşă pe care ambasadorul a re-gare care în ultimul timp a vor- mi s-o Sâmbătă marelui vizir, bit de ultimatum şi de expodiţiune 1 Depeşa zico: de pedepsire. * «Principele Perdinand al Bulga- Ziarul declară, pe baza unor in rirei aflând do moartea marelui duce formaţiuni culese în loc competinte,|Xlatlln?'r’ a cerut, în termeni emo-că Serbia păstrează o atitudine ab-1 > s& vmă să petreacă la lo- solut corectă faţă de Austro-Uuga- c!IulT de V0C1 pe ru sania cu No. 12, în care se aflau d nii " ~ '* Stoicescu din în str. Bordeni tieră pichete pentru grăniceri şi ori|8len Fajţazoglu şi căpit ■ ■ grăniceri, s’a răsturna' ' oin Pioeşti. D. căp Stoicescr şi-a frânt ce proprietar care va dona teren pes a răsturnat donalo care să so construiască aceste chete, să poarte numele rului. Constantinopolo.— declaraţiuni făcute eri îu diferitele cercurile Porţei, pare a reeşi că Poarta s’a liniştit puţin în erma informaţiilor ce au sosit de la ambasadorii săi, cu privire la recepţiunea suveranului Bulgariei la Petersburg, Mobilizările Bulgariei dezminţite Sofia.—Agenţia Bulgară zice că ştirea lansată de ziarele din Constantinopole vorbind de mobilizarea divisiei a 2-a şi a 3 a precum si de alte pregătiri de răsboi, ^ absolut falşă. Cutremurele de pământ din Spania Nu va 11 război Intre 8erbia Viena.—La Bursa comunicai oficiat că de război inevitabil Madrid.— Mai multe sgudui-luri produse de un cutremur de pământ au fost simţite la Elche, lângă Alicante. Populaţia a fugit înspăimântată; o panică de nedescris s’a I produs într’o biserică; mai multe Austria şi [femei, copii şi bătrâni au fost ' striviţi sub picioare. de aci s’a svonurile şi hotărât cu Serbia sunt absolut neîntemeiate. Deşi situaţiunea e gravă, nu s’au tuat măsuri de guvern care să facă a se crede că A ustro-Unyaria vrea sd renunţe la politica paciâcă urmată până aci. Vremea E frig la Budapesta şi Viena, vreme frumoasă la Berlin şi Paris, ceaţă la Londra, vreme frumoasă la Liverpool. Cerul e senin la Brăila şi Constanţa. Austria nu se liarmează Viena.— Agenţia telegrafică din Viena dezminte categoric ştirile a-larmuntc după care Austria ar face pregătiri pentru un război cu Serbia. Accident de tramvai; morţi şl răniţi Neapoli. — Dintre răniţii in -urma accidentului de ia tramvaiul electric, trei au murit şi un|altul nu va ealtpa cu viaţă. Alegerile parţiale din Franţa Paris.— Şease alegeri au a-vut loc ieri spre a înlocui pe 6 deputaţi aleşi senatori, în ziua de 8 Ianuarie. Au fost aleşi: D. Trouve, radical, la Bellac; D. Jacquier, radicai, la Thonon ; D. Cadet, radical, la Rochechouart. Mai sunt trei balotagii. DE VÎNZARE 2.500 decalitri vin alb şi negru din varietăţile Grassă şi Cotnari, Bordeaux, Cleretă şi tămâioasă, provenind din reputata vie a d-lui Teodor Ie-nibace situată în localitatea „Cazacii** din Odobeşti. Calitatea superioară ca tărie şi ca buchet a acestui vin este cea mai renumită în podgoria Odobeştilor. Amatorii să se adreseze la proprietar, d. Teodor Ienibace, advocat în Focşani. In ziua de 2 Martie se va ţine la ministerul de finanţe şi la administraţia fi nanciară de Gorj, licitaţie pentru construirea unui local de vamă la Păiuşi. Preţul de 109.702 lei după deviz, se majorează cu 10 la sută. Direcţiunea generală a căilor ferate a fost autorizată să închee contract cu «Sindicatul Westfalian» din Rotterdam, pentru furnizarea a 10.000 tone cărbuni cu preţul de 16 şilingi şi 3 peni tona calitatea I-a şi 14 şilingi şi 9 peni calitatea II a Această furnitură va costa aproximativ 22 000. lei. Vaporui „Empărata Traian“ In pericol In ziua de 5 Februarie, vaporul «împăratul Traian» a plecat din Constanţa, ca de obicei în cursă, spre Constantinopol. Din cauza cârmei defecte şi a mă-rei care era foarte agitată, vasul a plutit în voia întâmptărei în largul mărei timp de 8 ore. De unde trebuia să ajungă la 11 dimineaţa în Constantinopol, «împăratul Traian» a ajuns abia la 7 ore seara. Dar nici aici, el nu a putut acosta, din cauză eS,ni se spune, pe drum îşi pierduse ancora. Vaporul atunci 1 tfebuit să se re-ţragă în larg, unde a stat până dimineaţa, când marea s’a liniştit şi când reîntorcându-se, a putut a-costa. Cu această ocaziune, pe vapor s’au petrecut două nenorocite accidente : D. Columb, intendentul vaporului, şi-a strivit un deget de la mână, iar uu marinar, surprins de uriaşele valuri, cari pătrunseseră chiar prin cabine, a fost isbit cu atâta furie, in cât s’a ales cu uu picior sdrobit. Starea semănăturilor — Noui rapoarte — ta Vlaşca.— Timpul geros. Câmpul e biue acoperit cu zăpadă. Ialomiţa,— In tot judeţul a nins bine. Vâlcea.— Timp geros. In unele părţi ale judeţului a nins. Pământul în tot judeţul este acoperit cu zăpadă. Covurlui.— Câmpiile acoperite bine cu zăpadă. In primele zile ale săptftmânei trecute a fost ger, vânt puternic şi a nins. Acum gerul a slăbit şi vântul s’a liniştit. Semănăturile de toamnă se speră a fi bune. piciorul drept. Starea d-sale fiind gravă, a fost dus la domiciliu. Sinuciderea din Constanţa. — Ni se a-nunţă că eri, la orele 3 sfa sinucis tră-gându-şi două gloanţe de revolver In baza art. 38, 41, 42 şi 4.3 din statute D-nii acţionari ai Băncei Agricole sunt convocăţi în adunare generală ordinară în ziua de Duminică 22 Februarie .7 Martie) 1909 ora 10 dimineaţa în salonul de sus al Băilor Eforiei. Pentru a lua parte la această adunare, D-nii acţionari trebue să depună acţiunile lor până la 16 Februarie (1 Martie) 1901. orele 6 p. m In Bucureşti: La sediul Băncei Agri-Perietea- C0Ie Palatul Dacia-România, strada Lip- î scani No I. { In judeţe: La sucursalele şi agenţiile j Băncei Agricole i Persoanele cari au acţiunile lor în de-i posit liber sau în garanţie la Cassa de j Depuneri şi Consemnaţiuni, sau la alte j autorităţi sau casse publice, vor putea J depune în locul acţiunilor recipisele sau j adeverinţele casselor respective. 1 Vor fi de asemenea admişi a lua parte la adunare D-nii acţionari cari vor avea depuse în păstrare sau în garanţie acţiunile lor la Banca Naţională sau la altă cassă de bancă particulară din ţară sau străinătate, pe baza adeverinţelor ziselor casse de Bancă După 16 Februarie (I Martie) 1909 nu se mai primeşte nici o depunere j Conform art. 47 din statute, 10 acţi- T A B L O TJ De numerite obligaţiunilor eşite la sorţi cu ocaziunea a. cgicea tragere efectuată m ziua de 19 Ianuarie (1 Februarie) W99 în sala de şedinţă a consiliului comunal a Urbei Or zio va a 1000 lei : No. 7128. 7372, 8221, 8274, 858* şT ftiil a 500 lei : No. 1638, 2748, 2887,2951, 3922, 3974, 4098, 4625, 5306, 5574, 5854, 6109, 6124 şi 6485 Obligaţiuni a 100 lei: 439, 481, 707, 942 şi 1428. TABLOU De obligaţiunile aceluiaşi împrumut eşite la sorţi la tragerile anterioare şi neprezentate la rambursare până la 1 bcbruartcîW* Obligaţiuni Obligaţiuni DIN ŢARA in Fran- cap, proprietarul hotelului Reynier, ţois Husser, în etate de 58 ani. Moartea i-a fost instantanee Cauza sinucide rei pare a fi o veche boală. Autorităţile cercetează. DIN STRĂINĂTATE uni dau dreptul la un vot; numărul voturilor este nelimitat. Ordinea de zi 1) Aprobarea bilanţului anului 1908 şi descărcarea Consiliului de administraţi-une de gestiunea sa ; 2) întrebuinţarea beneficiului şi fixarea dividendului. 3) Alegerea a 3 censori şi a 3 supleanţi pentru anul 1909. D- ' ' -mi censori şi d-nii supleanţi ei siţi din Groaznicul viscol din Galiţia. Din toate părţile Galiţiei sosesc ştiri despre mari calamităţi pricinuite de teribilul viscol ce durează neîntrerupt de două j din funcţiune sunt reeligibili (art. 36 din zile. : statute) Multe localităţi sunt complect izolate, J 'tl Adunarea generală ordinară seva con-neavând nici un fel de comunicaţie cu sidera constituită şi va putea valabil de-restul ţărei. j cide asupra ordinei de zi când va fi de Pe opt linii ferate galiţieme circulaţia faţă un număr de acţionari, representând e complect încetată. [ o trdine a capitalului social. Pe unele drumuri din ţinutul Tarno- ! Dacâ în ziua fixată nu (se va fi pre-pol zăpada e astfel grămădită, că nu se j sentat capitalul cerut, adunarea se va a-poate ajunge nici cu sania în localităţile mâna, fără altă încunoştiinţare, pentru T-: arie (11 Mi No. Obligaţiunilor No. 1071 » 1218 » 924 » 1275 DATA EŞIREI LA SORŢI GUP. CE TREBUE SA POARTE No No. 5850 6478 6989 4795 7568 8960 879* OBLIGAŢIUNI A 109 LEI 1 August 1908 1 August 1908 1 Februarie 1908 1 Februarie 1908 OBLIGAŢIUNI A Mt LEI 1 Februarie 1908 1 August 1908 1 August 1968 1 August 1908 OBLIGAŢIUNI A 1M« LEI 1 August 1908 | 1 Februarie 1908 1 Februarie 1908 Aprilie 1909 Aprilie 1909 Oetombrie 1908 Octombrie 1908 Octombrie 1908 Aprilie 1909 Aprilie 1909 Aprilie 1909 Aprilie 1909 Octombrie 1908 Oetombrie 1908 învecinate Viscolul a bântuit cu mai mare furie la graniţa rusească. La Şinerinka au rămas înămolite în zăpada două trenuri de pers jane şi trei trenuri de marfă. Vagoanele sunt întru totul acoperite şi nu se zăresc decât coşurile locomotivelor. Sute de lucrători şi soldaţi lucrează la liberarea trenurilor. Divorţai soţilor Toselli.— Se anunţă din Flores că soţii Toseli vor divorţa în curând. O altă ştire spune că divorţul a şi a-vut loc şi că copilul soţilor Toselli a fost încredinţat d-nei Toselli, fosta princesă Luiza a Saxoniei. ULTIMA ORA Toate liniile cari au fost întrerupte din cauza înzăpădirei, s’au deschis, afară de linia Iaşi—Un-glieni, care este încă întreruptă. CAMERA Şedinţa de la 10 Februarie Şedinţa se deschide la ora 2 30 sub preşedenţia d-lui M Ferekyde. D. Emil Costinescn depune un proect de lege pentru modificarea legei de pensiuni. D. Barba Păltineanu în continuarea discursului său insistă din nou asupri supei iorităţei unei judecăţi care rezultă din discuţie din contrazicerea ideilor din pluralitatea judecătorilor. SENATUL Şedinţa de la 10 Februarie 1909 deschide la oreJe 2 şi 40 Costescu Comăneanu, fără altă încunoştiinţare, ziua de Joi 26 Februarie (11 Martie) 1909 lâ aceiaşi oră şi în această zi ea va decide, ori care ar fi capitalul representat (art. 48 din statute). Consiliul de administraţie 1909 februarie Vapsea de păr RAPID Garantat absolut ne -votamătoare, vâpseşte ime diatpărul cărunţit sau albit înnegru bruncastaniu sau blond în-tr’un mod a-tâtde perfect f ■*-------- r şi de natural în cât nusc cunoaşte de loc că prea , este văpit. întrebuinţarea mai simplă şi mai uşoară ca ori-ce altă vopseadepăr Pentru toaletă şi liygienă. Antiseptic şi fără miros, moaie apa, înfrumuseţează tenul, albeşte pielea făeând-o moale şi fragedă. Cereţi adevăratul Kaiser-Borar în cutii roşii de 40, 75 şi 150 bani. De vânzare la droguerii, farmacii şi parfnmcrii. Unicul fabricant: K. îtlaei*. la (.Tan pe Dunăre. Representant pentru România: sak. l6bl — Bucureşti PREŢUL Lei 2 ,50. La nemulţumire se restitue —imediat costul. De vânzare la droguerii şi farmacii li. HI Şedinţa se p. m. Presidează d vice-preşe dinte. Pe banca ministerială d-nii Ionel Bră-tianu şi Spira Haret. Prezenţi 75 d-ni senatori D. Ionel Brătiana, depune proectul de lege pentru modificarea legei judeţene. u . , , , . „ , * t D- Spira Haret depune proectul de Bacau. In cursul acestei săptă-clege pentru modificarea legei sinodale mâni timpul a fost geros şi viscol. Câmpul bine acoperit cu zăpadă. Roman.— Semănăturile de toamnă sânt bine acoperite cu zăpadă. Până acum n’au suferit de loc asprimea iernei. Timpul geros şi viscol. Fabricaţiunea şi vlnzarea lamânirilor ds ceară Administraţiunea (!asei Bisericei a trimis d-lor avocaţi ai Statului următoarea circulară : De şi legea pentru fabricaţiunea şi vlnzarea lumânărilor de ceară prevede ca amenda aplicată de Casa Bisericei contravenienţilor fabricanţi sau vînzători de iumftnâri de ceară nu poate li mai mică de 500 lei, to tuşi s’a observat oă unele tribunale, făoâud aplicaţia art 80 din Codul şi altul pentru modificarea legei seminarelor. D. Pavel Brătăşanu roagă biroul să intervină pe lângă d. ministru de finanţe să’i pună la dispoziţie mai multe dosare pentru interpelarea sa ce a anunţaf’e a-supra despăgubirilor de acordat de Stat devastaţilor de la 1907. D. preşedinte declară că ne fiind nimic la ordinea zilei ridică şedinţa publică invitând Senatul să treacă în secţiuni. Şedinţa se ridică la ora 3 p. m. GalealfaratOazân-NsIolS PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa publică că pentru exploatarea căii Ferate Buzău-Nehoiaşu, s’a adoptat regulamentul de transport al Căilor Ferate Române, ediţia IT 1908. Direcţi uu«a Foarte aromatică e la proprietatea d-lui P. P. Carp calitate excelentă, superioară chiar celei de Chamonix. Se vinde în flacoane, cu kilo şi en gros cu pref foarte avantagios UNT PROASPĂT \ pentru masă, superior în calitate chiar celui de Elveţia, numit «Alinbutter. La magazinul de drogherie, coloniale, delicatese, etc , lOAN ŢETZU la (Câinele Negru ■, str. Lipscani i, Bucureşti. Se expediază în toată ţara •^mburs iLG BEAI BUNE GRAMOFOANE Sonoritate neîntrecută! \ Oonstrusţiun» solidă! Exterio” elegant! — Om®aHTaTE— VINDE SN RATE MICI MARELE MAGAZIN DE MUZICA (Aid] nu fi VI ii FamUoml Ourţei RigU Bucureşti, Caisa Victoriei, 54 — Oataloage Gratis — € toatfcw® ol PUOM JPlfiftâr INAIHTE şi DUPĂ ÎNTREBUINŢAREA CREMEI şi PUDREI.,FURA" Atacare rentabilă Se caută persoane harnice, oneste şi cu bună recoman-daţie sau garanţie bănească, pentru o afacere foarte rentabilă, plâtindu-se cu fix şi pro -vizion, etc. Oferte înscris sub „Harnic" Ia Agenţia de Publicitate D. Adania. str. Carol No. 104. BANCA AGRICOLA SOCIETATHI ANONIMA Capital Social Lei 7.438.125 deplin vărsai- - Rezerva Lei 2J8-M Sediul Central: BUCUREŞTI Preşedintele Consiliului de Administraţie D ALEX. I. MARGHILOMAN Director general: D-1 GRIGORE E. GOLESCU — Sucursale, Agenţii şi Reprezentanţe — Brăila, Iaşi, Constanţa, Craiaoa, Galaţi, Bataşa-ti, Bitrît, Catofit, Călăraşi, Corabia, Dorohoiu, fălticeni, Giurgiu, Olteniţa, Piatra N, Roman, R-Sărat, Tnlcea, T.-Măgurele, Vasluiu, Alexandria, Bacău, bârlad, tfâbaca/, C.-Luug, Cămpina, Drăgăşani, focşani, Pite-ti, Pioeşti, R -Vâlcea, Roşiori de Vede, Slatina, Sinaia, Salina, Tg.-fiu, 7 teslei T Severin, Zimnicea. Face avansuri pe r producte în gagiu publice în gagiu Scimteîît Dortotollu cwircial şl ponte de agricultori co om sau mai oioltelteoimtorl ---------- PRIMEŞTE DEPOZIT! SPRE FRUCTIFICARE ........... Efeatuoazi fi/âţl şi emite oakurl şi sun.,ort do credit asupra strimităţoi Execută ordine dfl cumpărare şi vânzire de efecle publice fi acţiuni Se imArcinbză cu incasarea Ejeclelor asupra Provinciei- şi asupra Sttreinătăţei TARIP DE «INCASSO» Face toate operaţiunile de Bancă căite (producte nesecerate şi neculese) în gtneral pe frachte C. F. R. (cereale în expediţie; pM Efecte pe EXCEPŢIONAL DF. REDUS Tn deneral n KOSKTTl A VOOA'r i-- v 'uto, Vio Secţiuni de Cerealee: Brăila, Constanţa Buci"-eşii, Iaşi, Graiova, T.-Mâ gurele, Tulcea Giurgiu, Călăraşi Primeşte cereale ht comision şijie fnsemiueată cu vântetreet lor www.digibuc.ro E F O G A ffi Banca Naţională a României 1908 Situaţfwnea Sumară 1909 r fS1*ra*ifc __ ________________23 lan 31 Ian. ACTIV 183*45559 ,1559474* 6“i54M 80M400 '74497*9 1IW9924 1563*50^ 121 B9O4 0415^ 2**334 1*6343984 19451054 208^499 11914100) 163429*2) 4»?4*15*8! I2**O0O* 24574391 3»°5940 258013650 345561 “*343°*4 4*548152S ( 95506292 Rezerva met. Aur ( 39770000 » Trate de aur 31 Argint ţi diverse monede . Portofoliu Român ţi Străin (*) Impr. contra efl. publice . ( » » efl. p. în c. curent Fonduri publice . Efectele tndului de rezervă . Ef. fond. de amortiş. imob. ţi material mobili . ... 4obilier ţi maşini de imprimerie . ^hettneli de Administraţiune . t eposite libere. L ompturi curinţi . . . . Compturi de valori . . PASIV 187) 06) 125736065 963331 54949821 27517668 11999924 15206433 3187121 5970297 701040 230027 106504564 1532'889 30223755 398602835 126172093 1051121 55569218 28257002 11999924 15296433 3187121 5960297 70x940 240521 107725464 14740989 29244045 398156168 Capital Fond de rezervă .4.................... Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune . , Profituri şi perderi . . ... Dobânzi şi beneficii diverse . Deposite de retras ... *) Scomptui 5'op. Dobânda 5 şi jum ojcj 12000000 1209*000 26380304' 3863598 386351 249579030 247820000 26380304 275339' 366892 606504564 1*7725464 3986»2835 398156168 Numai după a-ceastă emblemă se cunosc magazinele în cari se vînd Maşlnele de cusut Originale Sincer Maşinele nâstre n’an nevoe de recomandaţie; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul loc MMim couraitamiPifiemUiipr — BOURNE & C-m = BUCUREŞTI Calea Moşilor. 246, Calea Grlviţel 84, Calea Victorie! 51 ------Birou strada 1, C. Brătianu, 28 ———— X A — No. 37, Strada Lăpnş»er«, Pi * ~ pentru Domni, se primesc şi reparaţii de GULERE ŞI MANŞETE. Calea Victoriei No. 160 (fundul curţei) Casă de BttUMN, Austria | Fondată în 1869 Cumpără şi vinde cât mai cui lanţ tot felul de Hârtii de va j loare şi Obligaţiuni de Impru [ maturi ca premii —• Conform cursului zilei - Acordă credite pe efecte cu plata dupe o lună sau | cu plata în rate Fiole oMiptitoi ie IWOMlsri copiii! cu preţuri foarte bftine şi în RATE LD A EE Primeşte orice p Caută reprezenta gŞ ca coadiţinui şi p St favorabilă unert serioşi fisiune OTTO HARNISCH oc Comp. Froprîeî&r : o. mm FUR NI SORII CURŢEI REGALE 2$, Sfr. ACADEMIEI, > B U C U R E Ş FONDAT 188? F TELEFON 1C|89 FĂhHftn Ha Un^AÎA Din Piele Engloseaaoă rdiUlilrU UU UlirOlU Curole de Pâr «Ezoolsior» "Cureis de Busabse şi de Balatfe T I P i j da Oaaoiue, Asbest, Cânepă, Bumbac, eto. Telionit, Vuloanifebeer. Articole tficiii triale, Pentra Cilindre pentru îatreţiuerea sitabiliinontelor indu«- m* • m m » y reiitra unmare «tbxeeistcr» vaivoim» ei un JyJ I 1D 61*Ui 1.6 Americană «Extra» Rusesc «Bâical» Vs- «AM no lâunaimA C ctv şi cârpe pentru ştep.) Maşini m dpi Astupat Excelsfcr» VralvoIius i Rusesc «P-.ical seliuâ Grăsime Consisteotă Fiuşa 5! Filtre p. Fii iwnin- ui toate Maşiuels şi Aoeosdriite mn Peutra Bere f„T banale POMPE iie II uENOIB «ccşfimuilt* peuţru pompieri Sacale Se Ser. Aparate POMPE p«utru puţuri de toa-ts feiarfiie.— FURTUNI de cftKt'pâ iic cnaoiuc In toate dltnâask’nSle POMI d de MANA. POMP^i dt, ABURI în orice mărime şi putere Instalaţiuni şi toate Articolele pentru electricitate Pompe Peroaospora „Coroana11 paatru Stropitul Viilor ------TE V I IDE FIF3R i\ssrn Fttrnisorti Curiei Regale lîomlne CEAIUL PEKAREK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS ^Marei de Ceai cea mal preferau In toată lume; i Se recomandă în special: Pclcarek’u None such Tea Pekarelc’8 JEfigh- Life Brea7cfast tea PeJcarvlc’g Fim o’ctoclc tea PelcareJc's Karlsbader-* Tec-Metange Acest cetii se nejte !a Bicireşti ;i li toată Gonieia ?n principu Magazine de Coîoiiale, Delicatese şi Drogrierii. ---Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti- ăptrt nsaiarai (tyvRANTA.T 9f; VE U3* 0.70 Bani litroi Lei 6.80 Decalitru PETROL regala*catar-T oi Q OH ---decalltral llUi OAU imperial, dubla — i II] rafinat, decalibrai jş 4*Ju ALBERT ENGEL S-sor Bucureşî, str. Carol, 37 Str. REGALA, 12 XM .OXSXM iz. ©£'. Comandita Băncei Niederoste-rreichtsche Rscom,pte GeseUschafi —---------- jftf.v VIE#A -— -------— — CAPITAL L® 2.000.000 — Sediul princtptui — Sucursala. G»lai — Operaţiuni de Baoeâ în genera! — De*dbMeri de flonturi-cnreniie, încasări de poliţe de «eapra ţănsi şi «trăinătâţei, «compt de efecte, încasări de seompt de cupoane, cumpărări şi vâasări in titluri ş; afltiuni, avansuri asupra talurilor în depozit, emitere de cecuri şi feorisori de credit asupr* ţârei şi «trăi ..Hăţei, operaţiuni ie comision şi avansuri asupra ax ntrt ®r, — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE — FAtUiâij.* du MililiLE- tfc L&.MN M.MMTM T. [Buefima Săteiat £;6II ltmi m, il d sirssa SsrssaicA fie. ic—(Telelei 55 taţmiuţez pe d-ri t emoereiai ţi de tnobilo fi pe O iar. publie dm Capitală fi pro »ieeie, s8 te dfipoa! bfiosi ae g*ea»t» găSs DORMITOARE, SUFRAGERII, BIUBGUE1 Si ori» fel fie sBobiie - IHAT 8! LU STRUf Tg - Lncrftte d!r? Icai* uscat şî g’srnsta *JOftygR£$ILE- INDUSTEIA LEMNULUI mm «gsp s«^.» lts„ lle&aSlSAiJfi*S BUCORESCI.—Calea Plenel 193-195—Calea Tictiiii 1D1 xpSoatare de Păduri Tâmplorie mecanâ MOBILE, BECiTOARE, PARCHETE Roti de transmisiune UŞI şi FEdfK*tTRE, ROABE, PERVAZURI instalaţiuni compiucte da birouri pr»ctm gi ori-ce alte articole atingătozre de Industria lemnalai CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CSERESTEA Dî CONSTRUCflE aE TlMPLĂRSE ..EMISE DE FOO CARBO LI *E(J H Avenîftrius-- Pâ(6ut excelent conservator al lemnului. TELFFON I li Societate Anonimă de \ isiprin piiMs 51 napiid ====3==^====^ IN BUUUEKŞT1 ~ . ■ Direcţiunea Generală: STRADA D0AK5BI No. 10 Capital Statutar £tt 5.000.008 întâia emisiune Lei 1.000.000 Agenţii şi face toate 1 icalitaţile tnai principale din ţară prin Soeietâtea este repreecutată în ASIGURA Rî contra ri*cariior de ACCIDENTE “S VIEŢEI TRANSPORT TERESTRU, FLUVIAL Şl MARITIM ________4 R«orpFPntaiata ^aneriîă î Rtrada KaratfPor^vîci No. 9 Tipografa yniveraitară", bltiada Academiei No, St www.digibuc.ro