ANUL XV.—No. 30. 5 BANI Fditia de seraft — B B AN ABONAMENTELE Dumiir'eă 8 Februarie 1909. C LUNI 3n fără...................20 iei. 10 iei 3n Străinătate .... , 50 lei. 25 lei REDACŢIA 51 ADMINISTRAŢIA: STR, REGAL*, Na. 4 Adresa telegrafică: EPOCA-Bucureşti TELEFON: 2j35 Anunci ’ //z PENTRU PUBLICITATEA 80 bani linia 15 * LEI LINIA ŞI PUBLICAŢII a sb o Direct la Administraţia ziarului şi la toate Agenţiile de publicitate :— : CEI D©IMlfEUPOLlŢI ÎNALT P51S SFINŢITUL UIM Ârciiiepiscop şi Mitropolit al Uflflra-Vla&hiei, Primat al României, etc. UI I® SFIWIîUL Pili Archlopiscop şi Mitiopolit al Moldovei şi Sucevei, etc. TRIUMFUL EPISCOPATULUI Unul dintre cei mui venerabili Episcop eparchiot, întrebat deunăzi asupra urmărilor co ar decurge pentru Biserica noastră naţională, în cazul adoptărei ante-proioctului pentru reforma sinodală, s’a exprimat cu adâncă îngrijoraro pentru sfinţitul şi apostolicul aşezământ al E-piscopatuiui nostru naţional, temând u-so chiar do prăbuşirea Prea Sfinţitei Iorarchii. La urmă a adăo-gat însă, că are nădejde în producerea unei minuni a Mântuitorului Lumoi, care va mântui Sf. noastră dura şi zel apostolic, co izvorau dintr’o adâncă erudiţiune în ştiinţele bisericeşti şi o credinţă nestră- Viribus Uni tis. Cum s’a ivit vacanţa scaunului Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, toată lumea, fără osebire ,de culoare politică, într’un glas a ţ ronunţat mutată a învăţăturei evangelice; coca | °uu,®le. Fie* Sfinţitului Pimen al ce ’i făcu un loc do frunto orintre I Dunăroi'de'Jo3 P0ntru înălţarea la profesorii facultăţei de Theologie, şi|acJ^°^ foarte stimat în corpul profesorilor i * P‘ ®?d,î‘ universitari cioşilor dm regat, ora cea mai mă Foarte studios şi literat distins gU^fr0 f^tu.io şi răsplata vred- Prea Sfinţitul Athlnasio.a îmbogăţit literatura noastră theologică şi ecle riastică cu opere de mare valoare, printre care un manual de teologia morală din 1895, despre care eru- Biserică de această nâpraznică în-iditul profesor dr. Emilian Voiuţlci cercare... jde la Universitatea din Cernăuţi Şi iată, minunea s’a făcut!... [spunea la 1896 ci, «ieste singura carte într’adevăr, nu mai departe decât acum două săptămâni, pe când ni-mtni nu putea prevedea neaşteptata trecere la cele do veci a fori- politul Primat, îrrtr’o conferinţă e-piscopală, Prea Sfinţitul Athanasie al Râmnicului fu purtătorul cuvân- care astăzi mai are valoare ştiinţifică». In curgerea celor zece ani cât a stat în capul eparchiei Râmnicului-Noul-Severin, Episcopul Athanasie citului întru pomenire Iosif Mitro- a dat dovada unor însuşiri ocârmui- toare nepreţuite : păzitor al unei discipline neînduplecate dar drepte, ol a ştiut să supuo ascultăroi cuvân- tului canonic, respingând în nu-jtului adevărului vecinie al învăţă- molii TniooAwnfMl,!.’ a,. ~ ~ ~ * .. r. < mele Episcopatului cu o apostolică energie novaţiunile ce ameninţau constituţia Sf. Sinod, la care ra-liându-so întregul Episcopat, s’a putut opune un non possumus hotărî-tor, împotriva atingerii suveranită-ţ spirituale a Episcopatului nostru naţional turei evangelice turma sa cuvântătoare; iar pe clerici, jugului de viaţă dătător al îndatoririlor canonice şi ale sacerdoţiului apostolic. Oţelit dar după o îndelungată încercare în toate treptele ierarchioi, ocârmuirei şi învăţăturei bisericeşti, I. P. S. Athanasie păşeşte azi cu ECOUK 0 SOITA cur eribk a mărişi BRITARII Se asigură, că între Marea Britanic şi Siam a intervenit un tratat prin care Anglia câştigă, pe cale pacinieâ, 24000 km. pătraţi. După lungi negocieri acest Stat a consimţit să cedeze teritoriile de la Treng-ganon, Eelantan, Kedah şi Raliman, cari vor fi încorporate la statele fe-dorate malaese. Natura compensaţiilor acordate de Anglia nu este încă definită. Se asigură însă, că Marea Britanio nu va sacrifica nici un principiu. După exemplul Franţei, Marea Britame îşi propuno să părăsească unele drepturi extra-terito scurtă vreme, d’abia de şase am, prin munca nopregetată în via Domnului a ştiut să ridice pârăginita Eparchie a Dunărei-de Jos, la o stare de propăşire morală şi înflorire materială, ce a atras admiraţia tutulor cercurilor ocârmuitoare aloj Rămâind po neaşteptate văduvit cietate. In acest scop tn eparhia Dunărei-de-Jos, a pus în aplicare un vast plau de activitate pastorală şi administrativă, pe care în parte l'a şi realizat, şi nădăjduim câ’l va întinde şi în eparhia Mitropoliei Moldovei, spre cel mai mare bine al clerului şi fericirea poporului. m ^‘i imen’ P® înaltele j rialo, pe care le posedă în Siam, a- salo calrtăţ! pastorale şi administra- ceaata însă nu ratiă In transacţiu-tivo, izvorâte dmtro cultură mgn- nea co a intervenit, jita şi o momta socmla distinsă j însuşeşte şi calităţi nobile de carae-j ter şi de o rară abnegaţie aposto- | SCHILLER ACTOR lică, despre care ne-a dat o dovadă strălucită şi de veci memorabilă,! j\T u există om care judecându-se pe în împrejurările de faţă. fj-N e1 ’ J- — * 1" UNGURII SAL B 4 TI Ci am RiiiHiii CRIZA AGRARA Concluziunile tl-Iui Mieiva que — V întrunirea glasurilor Marelui Co-4 singuranţa înaltei sale chemări, dar logiu naţional pentru alegerea de şi cu conştiinţa înfricoşatei răspun-Mitropolit Primat în persoana Ie- deri treptele tronului mitropolitan-rarchului care este cea mai înaltă primatial al României, întrupare a autorităţei episcopale, înzestrat cu o înfăţişare distinsă rămâne deci ca o milostivă revăr- şi impunătoare, orator taleDtat şi sare a harului Duhului Sfânt asu- suplu, negociator iscusit, dar foarte pra Bisericei noastre naţionalo, a- energic şi chiar intransigent, eâad ceastă cetate nebiruită a neamului sunt îu cauză principiile tundamen-românesc, care eso întărită în veac. *.tale ale aşezământului canonic or-Prea Sfinţitul Athanasie, noul Mi-jtodox al Bisericei şi al instituţiei tropolit Primat, coborâtor dintr’o'jdivine a Episcopatului, familiâri-veche familie do răzeşi, s’a născut Lat eu cerinţele manierelor sociale, la 19 August 1856, în satul Tohan, (accesibilevoluţiunei propăşirei cum-plasa Rahova, judeţul Vaslui, fiul pătate a ordinei sociale, cu nestră-preotului Miron şi al prezbiterei‘mutată sârguinţă pen'ru podoaba Ecaterina şi diu botez primi nu-[casei Domnului, I. P. S. Athanasie mele de Alexandru. fse îofâţişează ca cea mai înaltă ex- Inceputul învăţăturei de carto l’a presiune a Ier&rchului erei jno-primit de la dascălul bisericei sa-1 derne. tului natal, apoi a absolvit şcoala j Logat printr’o frăţească şi indiso-primară din Vaslui, iar la anul 1870 lubilă prietenie cu noul ales Mitro- regatuîui. I. P. S. Pimen s’a născut în satul Proviţa-de-Sus din plaiul şi judeţul Prahova la 1853, dintr’o familie de ţărani gospodari fruntaşi, primind din botez numele de Petru. Clasele primare le-a urmat în Câmpina şi Ploeşti, după care, prin concurs a fost admis în Seminarul Central din Bucureşti, al cfruicurs inferior îl săvârşi la 1874, şi câsă-torindu-se în acelaş an, fu chiroto-nit Diacon pe seama Bisericei Sf. Va sile din Ploeşti. Rămâind văduv d'abia îu vârstă de 21 ani, tânărul Diacon se hotărî a se întoarce la Seminarul Centrali şi scaunul de Mitropolit Primat, cer curile ocâimuitoare, din primul moment, şi-au repurtat privirile tot a-suprn Episcopului Dunărei-de-Jos, care dându-şi seama de grava situaţie creată Episcopatului, a declarat în chipul cei mai hotărâtoi că nu poate primi Primaţia din interesul solidaritâţei episcopale, şi ast-fel Iualt Prea Sfinţitul Pimen, a consfinţit noul pontificat al Mitropoliilor României prin frăţia puterilor unite, însQtnnându’l cu deviza străbună : Viribus Uni tis. Onoare lui.,. B.—N. din Bucureşti, spre a săvârşi cursul! Ii! GOTpuI Zlafllllii: superior. Cum îuaă era lipsit de j mijloace şi nu mai putea fi admis în MftfjS] Ofî}3lîÎ7îîriT internat, nâzui la ajulmul fericitu-i a carpului Telegrafo-Poşial \ * ...In rezumat ceea ce reclamă ţă- franul român nu este altceva de cât Maghiarii nu mai cunosc nici o a»ar-[pământ şi justiţie. Toate revendi-gine în fhria lor turbată contra romft-)cările sale ar putea încăpea în a-nh?r .. _ fcesto două cuvinte. Pământ o să se * P®Pjkţii români trebuo să dacă o luptă - găsească destul do vânzare, când s1n»«f0TaLFO1O“ -n, P,8rlamentnl di.n B»-|târgul va dovoni liber, chiar mai m?i tnriaÎB ininHi t?*? nuM?Lc?1« mult de «ât va putea cumpăra, fus-sub ameninţarea mortei. j ţiţia. iQsanliniai el va putOA să o Un cavaler kossntliist vorbind alaltaeri j iiBpBnă Rgenţilor Statului, câşti-în potriva bărbătescului discurs rostit do ^ gând o conştiinţă de ora care-i dă d. Inliu M»nin relativ la introdacorealim-1 cursgiul de a se opune, pe toata bei maghiare,în armată a regretat tim-î căile de drept, fanteziilor acestor puiile îu care deputaţii veneau înarmaţi {adininistrauţi. la adunare, pentru că un trădător calia- Această conştiinţă do om, nu i-o in Tamarin J - o •• vor da discurile preoţilor, nici alo in Camera de aal, caud uncrurn nu au ‘ - * • 9. . . ca armă do cât cuvântul,deputaţii români I J^^ţatonlor; ci ^mal Ş\ 1}- au suferit numai insulte şi ameninţări! beirato.* . Poate însă, ca tocmai ilo spasmotico (aceasta se sinchisesc mai puţin par- Lui Mania, ca şi lui Vaida.mai deunăzi tidele politice, anume să dea la în- i s’a luat cuvântul jtâmplare această independenţă ce- Astfel representanţii naţionalităţilor' tâţeniior. âpn! Pgrerile î?! Regimul din România este o co-furia maghlaîă Budapesta’la cai'° urla medie a parlamentarismului. Se fac Nemaî pomenita dezlănţuire a acestei aieg0rI a.(;ol°- Există două Camere, furii în Parlament, a avut un grozav ecoul Alegerile msă sunt făcute de mi-în românime. jniştrii partidului şi exemplul unei Ziarele româneşti publică articole coîeamere, care să conteze în sânul ei arată că întreg poporul se face solidar!o minoritate puţin importantă d© cu reprezentanţii lui din Parlament şi că (25 de membrii de exemplu din 185 ziariştii români, ca şi deputaţii snntgata s nu există. Si nu ajungi la un ast-9'r1nn rt!n l ^rT,!e furiei maghiare, jfol do rezui*ţat de cât printr’o ad- lănţue îu statul vecin o fortahă primej- acest cu?ant m sensul detiraniocu dioasă. Se încinge dârje lupta do rasă să-pâadu-se o adevărată prăpastie între neamurile ce locnesc peste Carpaţi. -Bo că_şovinismul este un foarte > aproape nulă. Funcţionarii rniniş- puţin'Ta ?"interpretă7rlmai''7u3te d”e cât n?^i^r»lV«n»ffeăTT*,l-l«P#90fti5-ti,î'!trilor le COinand‘'1 sA voteze după ale unui actor ignorant incapabil să Jt™ nnt.if ° adevarata*bunul lor plac. Cu acest joc o bnn- 81 UnUi Personajj^ In moid aceşti^nu se mai terorizează |dăfla^n?f Ia Paterfe' Af:i 00 . I popoarele conştiente şi este caracteris-'t voe.jte. Dispune de funcţii cum vo- I- S .:.. tt___________ _ _ i OSIA (rllVAmn G« în n-iQinfila el însuşi să fie atât de puţin păr tinitor în cât să nu se bage în seamă Chiar oamenii cu spiritul de observaţie foarte fin, c* cele mai rafinate gusturi, care ştiu să scoată în evidenţă ri-dicolal acolo unde e bine acoperit,— când e să se judece pe ei înşişi,—ac ţi unea şi felul lor de a fi, nu sunt izbiţi de situaţiile cele mai ridicole, care provoc râsul şi spiritelor celor mai greoaie. Aceste reflexii mi le-a sugerat o povestire nostimă pe care o găsesc în nişte notiţe^ asupra marelui poet german Schiller. Schiller a avut ambiţiunea să se faci actor în anii Iui tineri şi cei care-1 cunoşteau şi îşi dădeau seama de măsura ta’entului lui, se aşteptau de la el, dacă nu cine ştie la ce lucruri mari, dar cel multă finc-ţo întinsă. Electorii sunt puţin numeroşi. Independenţa lor faţă de stat e Ocazia s’a ivit. La 1780, la Stutgard, cu °cazia festj-Ş'jŢ'peŢfruTrtVâirTdin Ungaria," ceVa cof0?40- Guvernul se află î'n mâinele vităţilor pentru sărbătorirea onomastice^ ? Tn^i»shin • nrinti.ini romană ob> hrttirâlsS C-S se petrocB m inrcia abia intră prin concurs în seminarul Ve-niamin din Iaşi, pe care-1 absolvi cu un succes deosebit. La anul 1879, după .stăruinţele duioase ale maicai sale, văduvită polit aî Moldovei, şi cum demonul fratriei a dispărut din Sf. Sinod, totul ne face a crede că, cu întronarea noului Mitropolit Primat o lungă eră de pace se deschide în LEGHE MILITARE General âyaresen ierile duhovniceşti îi dădu şi un puternic Sprijin pentru susţinerea existenţei, nuwindu-1 ia 1877 Diacon ia 81. Mitiopoiie unde funcţiona până la 1880, când, terminând cu distincţie cursul superior ai Seminarului, fu trimis ca bursier al Statului la facultatea de teologie dm Cernăuţi, de undo se întoarsa cu titlui de doctor în Sf. theotogie şi fu numit de Mitropolitul Cali-nic predicator al catedralei initrO- POi,baarn; fV!?- tun??a ÎQ m0‘ La Senat se continuă lupta în po nachism la mauăstiroa Oâldăruşam, triva d_lm al AmrJ m£is. primind numele d® Pimen. Iar la\trul de răshoi. fu hirotonit preot de Mitro-1 Membrii importanţi ai majoritâţeit, politu Iosif, Şl în curând înălţat la ti manifestează o ostilitate netndu-rangui de archimandrit. plecată Prea Sfinţitul Pimen, fu unul din-J Insu?i preşedintele Senatului, d. ge-! tre cei d întâi profesori ai facuitâ-Urni Budisteanu conduce lupta în L?.a^!“’ ,U 1!z!.0,,a Pre"| contra d-luigeneral Averescu a cărui \ prinţului de coroană, s’a hotărât să constituţională joace şi o piesa de către mai mulţi di-| letanţi. Intre aceştia era şi Sch ller care ale-fsese piesa «Glavigo* a lui Goethe. Montarea s’a făcut cu mult lux şi piesa s’a jucat. Cum? Cum nu s’a aşteptat nimeni. Un om care habar n’avea ce’nseamnă teatru, care nu ştia cum se studiază un personaj dintr’o piesă, n’ar fi putut juca mai mizerabil. Bietul Schiller era un manechin, un manechin viu, care vorbeşte numai dar care nu simte şi nu se mişcă. Publicul din sală a râs, a râs cu poftă dar Schiller nu vroise să admită nici în ruptul capului că a fost slab. Schiller spunea că a fost prea..., bine, pentru un public care nu pricepe... Publicul când e ingrat cu artiştii nu trebue condamnat căci e de multe or. mai de plâns decât ei « Stor DE PESTE OCEAN Preşedintele Rooseveit preabiterâ, so căsători ,i primi hi-jsânu! Sf. noastre Biserici naţionale, ţ^1noastre ao tneoiogie, unde a pre-(„„„(ra a că rotouia întru preot pe seama bise- ce va fi încoronată cu o rodnică ac-1®,.'^ologettca creştină, teologia dog-iprezentă pe banca ministerială o con- n-iânărul suveran al tuturor Sna ricei satului natal, unde servise pă- tivitate apostolică pentru slava Bi-i”[ai*ca Sl simbolica; fiind foarte iu- : |sideră adversarii d-sale din partidul' - - 'sericei şi propăşirea morală a nea-|_.d®_ profe- jUberal ca o adevărată nenorocire. intrată în viaţa! unui clan, adesea în mâinolo unei * familii şi ai aliaţilor ei naturali. | Se înţelege că funcţionarii, chiar îcoi mai umili, fac parte din acest [clan, cu un rang inferior şi îa lo-| cui serviciilor ca au făcut, sunt lă-ţsaţi în voo să-şi pună în exerciţiu |nedreptâţirile şi să comită abuzuri, [mijlocul de a trage cât mai mult pregătinda-se de G0n8ediaLŢ^'a”dSt„d“&.;o, Ar.‘- — — ! gimentato pentru exploatarea pute- La 19 Februarie curent, după cum se! ^ S°rţl fî, * ştie, d. Rooseveit va trebui să remită pu-: 9 lâc.ă aceste bande ar întâlnţ îa prea mare număr pentru a pntoa fi satisfăcuţi. Când este vorba de o reformă şe-şi-a întocmit programul său pentru con-]fii de căpetenie, înainte do a o da-gediul de d n an: ce şi’l va lua de la a- creta, îşi pun fără îndoială această tereu presidenţială noului preşedinte, d Taft. In vederea împlinirei mandatului său, încă de mai bine de un an, d. Rooseveit facerile politice. De altminteri de modul cum îşi va întrebuinţa acest timp mai toată presa mondială a vorbit. Programul călătoriei d-lni' Rooseveit’ rintele său mai bine de 30 de ani. La snul 1880, după o fericită dar foarte scurtă căsnicie rămâind vă duv, se hotărî a’şi complecta înaltele studii şi veni la Bucureşti spre a urma cursurile universitare, iar la 1882 trecu la facultatea de theo-logio de la universitatea din Cernăuţi, de unde se întoarse cu titlul de doctor în Sf. theologie la 1886 şi fu numit director al Institutului ne theologie din Bucureşti şi la 1887 profesor de Morala creştină la noua noastră facultate de theologie, în care calitate fu întărit cu titlul definitiv la 1895. In Ianuarie 1895 fu ales do Sf. Sinod archiereu şi întărit de guvern cu titlul de Craioveanul, când fu tuns în schima monahală la mănăstirea Cernica, cu numele de A-thanasie şi apoi sacrat archiereu. După o scurtă archierie, în Martie 1898 Prea Sfinţitul Athanasie fu ales episcop al Râmnicului-Noul-Severin unde-1 gâsi votul Marelui Colegiu naţional, care-1 înălţă ia cea mai înaltă treaptă a Ierarchiei bisericeşti şi prima dintre demnităţile statului român. Ca profesor, după mărturisirea tutulor ascultătorilor ce s’au porin dat la facultatea de Theologie, Prea Sfinţitul Athanasie a dat la iveală mari calităţi de propunere îndepli-nindu-şi misiunea profesorală cu căl- inului românesc, în cât nu no rămâne de cât să ne rugăm cu osârdie ca Atot-puternicul, să dăruiască pre înalt \Frea Sfinţitul Athanasie sorii universitari şi făcând mai mulţi am parte din Senatul universitar. La 1894 a fost numit director al Seminarului Ceutral ; iar la anul sfintelor sale biserici, întreg, cinstit, 1895 fu ales de Sf. Sinod Archiereu sănătos, întru zile îndelungate, drept- • Diteşteanul şi sacrat în învăţând cuvântul adevărului său... 1 “ * °hruane acelaş an ; la 1898 fu Idirector al institutului theo-aua-i\ovaK j logic, unde aduse multe tmbunătă-=^-rr^=r^r^==^.-— ---- ţiriprintr’o administraţie fiârgu-- toare şi pricepută. La 1902 Marele Colegiu naţional alese pe Prea Sfinţitul Pimen E-piscop al Dumirei-de-Jos, unde-1 află alegerea ce-l înalţă azi la scaunul de Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Fire blândă, de o înfăţişare foarte simpatică, I. P. S. Pimeu este cea mai desăvârşită întrupare a bunului păstor ; foarte simplu, pogorându-se cu drag îu mijlocul preoţimei şi al poporanilor, îi place a se intensa în cele mai de pa urmă amănunţimi de starea morală, socială şi economică a populaţi unei săteşti, pentru a cărei ridicare morală şi materială, ar fi în stare a jertfi toată activitatea sa. Bun şi Îngăduitor, dar la trebu-imă aspru cu cei îndărătnici, Prea Sfinţitul Pimen ţine'prea mult la învăţătura clerului şi la o disciplină nepregetată pentru înălţarea preoţimei la rangul ce i se cuvine în so- ÂLEGEBE4 COL. I de SENAT DIN X I-u F O V Comitetul exfeutiv al ţmrtid uiul omis*.rv>aUir, întrunii sub pr zîdert-t*a d lui P. P. Carp, a elevis in unanimitate ewndidaitira d-lui THEODGB RGSETTI f ost prezident de consiliu, la locul devenit vacant la colegiul / de Senat din ilfov. 11 FEBRUARIE 1866 MM3 &SS£m)4i Eri, îndată ce s’a deschis şedinţa, d. dr. Râmniceanu, vice-preşedinte, s’a ridicat şi a cerut ministrului de răsboi un răspuns categoric în chestia Arsenalului. Răspunsul d-lui genei"al Averescu n’a mulţumit lumea, cu toate că ministrul de răsboi a negat că ar fi. 1 niilor este, după cum se şti< un sportsman fervent. Cea ce s< ştie mai puţin este, că de câtv; timp se gândeşte să so urce în ae roplan. Protocolul din Madrid est contra acestui proect. Zilele acestea unul din intimi regelui spunea: «Majestatea sa vrea să se sue îi aeroplan cu Wright şi ştiţi, că a- vorba de cedarea Arsenalului, fabricei' inuGi când ^»-ea ceva.... I Krupp. D-sa a confirmat însă că tri-1 gj ne aşteptăm deci la aşa ceva mişi ai lui Krupp au eă fabrice aci [ Regele Spaniei este acum la St. Sa-în Arsenal obuze. _ (bastian. De acolo până la Pan îi> Chestia Arsenalului este probabil j Franţa nu este mult po apă. Aşa că că ya mai] fi adusă de membrii ai regele ar putea «să se repeadă» majorităţei în discuţia Senatului. Tot eri s’a început la Senat şi discuţia asupra proectului de lege privitor la statul major. Asupra unui amendament propus de d. dr. Râmniceanu şi susţinut — m< pe faţă — de preşedintele Senatului, votul a fost nul, fiind 31 bile all>e şi 25 bile negre. D. general Averescu făcuse catego-ică declaraţie că nu’l poate primi, de oare ce amendamentul stabilea gă marele stat major lucrează direct cu M. S. Regele şi ese de sub controlul ministrului de răsboi. Votul are să se repete azi şi de sigur fără o intervenţie stăruitoare a primului ministru d. general Averescu FAL-RglCATORI DS MONEDE Se anunţă din Barcelona detalii asupra descoperirii importante Î11 privinţa falşificârei monedelor franceze de unul, doi şi cinci franci, cari se expediau în Franţa în coşu-leţe pline cu portocale. Aceşti bani erau compuşi din a-ramă, antimoniu şi cristal. Doi indivizi au fost arestaţi. Cu toate a-cestea poliţia franceză şi cca spaniolă se împedică do dificultăţi nenumărate, căci se crede, că falşifi-catorii distrugeau tiparele de gips Se ştie că ex-preşedintele republicei Stalelor-Unite va lua conducerea unei expediţii organizate de Smithsonian. insti-utul din Washington pentru a culege lin Africa centrala o colecţie a faunei şi florei din acele regiuni, destinată mucului naţional In această expediţie, în care vor lua Jarte şi mai mulţi naturalişti va participa şi unul din fiii expreşedintesul, JCer-nit, ca o recompensă pentiu bravura a-i întrebare şi se asigură, că vor rămâne încă după ce se va fi votat, stăpânii oamenilor noui, pe cari îi introduc îa viaţa publică. lavă pentru ce toate reformele, cele de altă dată ca şi cele de azi ' îţi insuflă o mare neîncredere îu libertate. Ele par făcute de părinţi cuminţi, preocupaţi de soarta copiilor lor minori şi cărora le este teamă de o prea bruscă emancipare. Şi de data aceasta legile lor au a-cest caracter a! unei tutele exagerate. Cu toate astea, se poate spune âtată de acesta scăpând o familie de la autorii lor au fost oare cumim-1 moarte sigură. prudenţi, imprudenţi cel puţin în Expediţia ra pleca din New-York în discursurile Jor. ziua de 28 Februarie ; la 12 Martie va sosi la Ncapole, de unde se va îmbarca pentru Africa orientală. După ce va a-tinge ţinutul lacului V ctoria Nianza, va parcurge Uganda şi Sud mul egiptean In Apr lie 1910 expediţia se va găsi la Kartum unde va fi aşteptată de d-na Rooswelt, cu care va reveni în Europa. Motivai şi caracterul acestei călătorii Au crezut, că, cu puţină bunăvoinţă totul se va aranja uşor, dacă cei cari avoau prea mult vor da ceva celor ce n’aveau. Au căzut în graşala de a crede şi de a spune în gura mare acest lucru. Arest argu-n ent cam naiv al împărţolei, era la baza tuturor discursurilor. Deputaţii îosă n’au discutat nu- şi alte instrumente,îndată ce făceau nu va putea să scape cu faţă curată, emisiunea. de la Senat. , Domnule Director, Punându mă sub scutul dreptului de «pârare, pe care nădâjduesc Că n’aveţi să mi’l : duzaţi, ţin şi vâ rog mult să faceţi loc în coloanele «Epoce;- alâtu râtului răspuns ce se cuvine- fără întârziere articolului d-lui general Scheletti, «Răsăritul şi Apusul», apărut în No 23 al «Conservatorului» de la 2 Februarie a c. Cu multe mulţumiri, rămân al dv sti-mător. Vasllo Brio seu * * * Să nu falşlflcăm adevărurile istorice — Răspuns d lui general Scheletti — Cu multă atenţie şi pot spune şi plăcere, am citit articolul d-lui go-noral Scheletti „Răsăritul şi Apusul“ din No. 285- al «Evenimentului» de a 29 Ianuurie a. c caro conţiue o sumă de adevăruri dureroase'pentru coi care în noaptoa de 11 Fe-bruario 186G au spart uşile de la ietacul Domnitorului spre a’i smulge abdicarea, dar care pftcfttuoşte pe alocurea arin invenţiuni upoîoiuo-fcaalve, Jar uia din «U destul d# jignitoare pentru memoria părintelui meu colonelul Constantin Brft-escu, fostul şef al regimentului I de laucieri, regiment în care nici un soldat nu şi-a pătat epoletul în acea naemoraoilă şi urftcioasă noapte. E perfect| adevărat, d-le general, că trădătorii de la 11 Februarie 1866 pentru a-şi asigura succesul fiual a nobilei lor întreprinderi, au făcut apel la canalia de stradă, nu la popor, ci la câţiva «desmăţaţi» — cum destul de bine îi numiţi dv.— ci re să cutreere uliţele Bucuroştiu-lui pentru a sărbători infamia ce se consumase. «Desmăţaţi» şi ei puţiui la număr, căci se vede că şi «desmăţa-ţilor»li se suiso sângele în obraz de. ruşinea caro se făptuise... Vă mai amintesc—cu fapte de sigur cunoscute şi d-voastră, — că pe lângă alte înscenări, pentru ca poporul să uu surprindă ce so urmărea,so mai făcuse şi următoarele : se ' svonise că Principesa Guza va da1 naştere unui moştenitor, asta fiind cauza scoaterei armatei pe străzi ; so svonise proclamarea Regalităţei ; dar se Infăşurase roţile tunurilor cu paie ca să nu se deştepte poporul din somnul col liniştit şi plin do visuri frumoase ce i-le asigurase Vodă Cuza; se inventase fel do fel de ştiri care mai do care mai ade-îniuotoare petotru a se explica lumoi motivele scoaterei armatei pe atrări. «Bravii luptători» aveau nevoe de linişte pentru a putea opera.... Toate’s bune, nujtoate’s frumoase. Sunt crâmpeie în articolul d-lui general Scheletti care mi-au mişcat inima, dar nici unul nu a venit să isbeascâ mai crud în simţimintele mele, nici unul n’a făcut să mă convingă mai mult că citesc slova neagră po hârtie rece, ca următorul crâmpei pe care ţin sâ-1 reproduc aidoma : „Iar pe la amiază, când intram „la casţarma cavaleriei, zăresc po comandantul colonel Brăescu şi-i a-„răt însărcinarea ce am de 1a Solo-„mou; Brăescu îmi răspuude : «Le „roi est mort, vive la roi»; dar după „o scurtă consfătuire m’a autorizat „a încredinţa pe Colonelul Ministru „că el o pentru legalitate, iar când „l’am rugat a pune regimentul sub „arme îu favoarea legalitâţoi, mi-a „obioctat că aceasta are tot timpul ’„s’o facă“... Auziţi oameni buni I Colonelul Constantin Brăescu, victima de la 11 Februarie 1866, cei caro ne spunea cu mândrie uouă copiilor sai : «din regimentul meu uimene n'a trădat», omul caro de la 11 Februarie 66 u’a voit să mai primească nici o demuitate, nici uu onor, caro a refuzat până şi decoraţii pe motiv eă ©le solipeau şi pe piepturile trădătorilor, el acuzat do oea mai abominabilă crimă politică care va comtifcui o pagină ruşinoasă Tn is- toria poporului român. Vă desmint cu indignare, d-le ge neral Scheletti ; vă desmint în numele adevărului cunostut de toţi ; vă desmint în numele memoriei a-colui om de care n’aveţi dreptul a vă atinge ; vă desmint, d-le general, în numele adevărului istoric pe care—nu ştiu cum, nu pot să-mi explic—îl falsificaţi într’o neertată ignorare a ce or mai elementare fapte, cunoscute până şi de cei mai mărunţi, necum de contimporani care au văzut şi au auzit. D-le General Scheletti, ropot: Nici un soldat din regimentul 1 de lăn-.! oieri comandat do colonelul Constantin Brăescu n’a trădat la 11 Februarie 1866. O spun aceasta cu maro, cu nemărginită mândrie. Şeful acelui regimout colonelul Constantin Brăescu, părintele—fie-i ţărâna uşoară, să aoa D-zou să nu o cutremure acuziţiilo d-voastre—nu numai că n’a trădat, dar a fost uu sincer fşi entusiast admirator al marelui Domnitor român şi un fervent apărător al programului do revendicări naţiouaio, sociale şi politice care se întrupau In Vodă Cuza. Ia noaptea de 11 Februarie pe când se orăpa de ziuă, dânsul fiind îuştiiuţat aoasă de sergentul său major de colo potrecuto, n’a esitat un minut şi îuciugăudu-şi sabia s’a dus deadreptul la cazarma Malrne-zon undo-şi avea regimentul pe care ţi l’a pus imediat sub arme, fără să D Rooswelt părăseşte Statele Uaite [nai lQtr0 el Ş1 pentru ei. Cuvintele pentru a evita orice ar putea acuza câ j *9r au ecou. Sunt ziare azi, exercita cea mai mică influenţă asupra |ziare cu cinci parale, cari ajung şi administraţiei succesorului său d Taft! po la sate. Ţăranul nu ştie să ci-şi de aceia, în tot timpu căi toriei sale t'şască. Dar institutorul, preotul si prin Europa contrar aceia ce s’a petre- c^j maj bogaţi, acei faimoşi bur-cut cu ocazia călătoriei preşedintelui ,,lie71 ai „îi : t Grant care a lost pr mit în mod oficial . i au atâta auto- de toţi suveranii ţârilor vizitate, d Roose- fViAe' ş u. ,sa. citească. Este proba-welt va căuta să călătorească ca simplu ^ iarna, îu timpul cl&ci- cetăţean american. j lor do seara atât de practicate la Nu va perm te să fie însoţit de nicijţftră, conversaţia să se ţie asupra uu ziarist. (celor ce se petrec la Cameră şi a- Amintirile sale din călătorie vor fi pu-‘supra celor ce se spune relativ la blicate de un editor din New York în ’ drepturile ţăranului. Oricine îşi volume, cu preţul de 1 leu ş. 25 de cu- poate închipui ce producea astfel de cuvinte, pronunţate de miniştri, adică de către oamenii paterei şi mai aştepte ştafeta d-voastră, de la I «poate» să nu mai fio şi ca el să se răposatul de frumoasă amintire co- spulbere ca fumul la bătaia vântu-lonelul Solomon, pentru a-şi face jlui, voi arăta câte-va documente datoria dictată de împrejurări. Dar, (scoase din vrafurile do documente un amănunt istoric, pe care cu re-1 îngălbenite de vremuri, singura a-gret II ignoraţi, cazarma era blo- vere materială ce am primit de ia părintele meu şi care se vor pune la mijlocul acestei regretabile, prea regretabile pentru mine, polemici. * * * Aceste documente—pe care le pun la dispoziţia ori cui va dori- -dovedesc : 1. Colouelul Cons'antin Erăescu a fost pus în noactivitate, fără soldă, luândui-se comanda regimentului în noaptea de 11 Februarie 1866. cată de soldaţi de-ai trădătorilor cu ordine imperative de a nu se permite intrarea în cazarmă, şi pedeapsa cu glonte pentru cel ce va cuteza să iasă din ea. Numai d general Scheletti—căpitan pe acele vremuri ; eu în această privinţă nu cunosc nimic ; n’ain auzit pe părintele meu vorbind de d-sa—isbu-tiso să intre şi să iasă din Mal uiozou—probabil pe poarta mare cum şi când poftea, ca Î11 vremuri > T- •• de pace sau de veselie... P * °U Iu fine... d. general Scheletti a fost un om cu care soarta n’a fost propna lor Domnului Colonel Brăescu Nediscutabil 1 Nu e aşa d-le General ? ! II. Colonelul Constantin Brăescu n’a mai voit să primească onoruri şi demnităţi desgustat de colo ce făptuise militarii trădători în noaptea de 11 Februarie 1866. Iată în această privinţă scrisoarea pe care i-o scrie Majorul D. Lecca, ministrul do răsboi, în ziua de 12 Februarie 1866, două zile după trădare. Domnule Colonel, 1866 Februarie 12 Am onoare a vă anunţa că sun- l a divizie Militară Teritorială (toţi numit Prefect al coloniilor Bol- N'?• O'Ju. 1 rri-jţiliilni fiii.vfirnnI v!Mn numii fn do fel ingrată Era--cum afirmă înjR,,. au>. fgradului. Guvernul v’au numit în articolul d-sale--închis la arest şi a „ «nrviriilnr i i-nnui» M,îi Vfaut I. toiul noptai, probabil o,. *"■“»*. «•*"•* »• " “g ™A MiSo H ora crimelor cum Cuza era] D-le Colonel, a avea o explicaţie cu mine, căci transportat de Ia Cotroconi spre Conform ordinului dn zi po oaste Lu vreau să fii inimicul meu d-ta tfraşoi etc. şi iar etc. (al locotenenţei domnosci. fiind pus’care ni fost cel mai bun ornic. E bine oa omul să ştie înulte... îu neactivitate fă*ă soldă, sunteţi Iar ca nimenea să nu rămâio pe invitaţi a preda pe dată regimentul depim ueedmoat asupra celor ce a- Ce comandaţi d-lui locotenent colo-firm, ca lumină desăvârşită să se no| Bărcănescu încărcinat a vă înlocui. facă şi ca mie să uu rai se acorde numai simpatia ce se cuvine fiului care voeşto să apere memoria pă-riutelui, iar d-lui general Scheletti să nu i se dăruiască tn neştiinţa u-nora nici bănuiala că «poate» a flmă adevărul; pentru ba acest Primiţi, d-le Colonel, încredinţarea prea osebitei mele consideraţii. Comandantul l-oi divisii militare, (ss) Colonel CupaşGU ŞeT do stal, major (ss) Uajer 8h. Anghdmsu Al d-talo servitor Maior D. Leeca Colonel Iar pe verso «Domnului Brăescu» In oraş. Majorul Lecca se ştie că a fost printre trădătorii de la 11 Februarie 1866. Odată cu aceasta Colonelul Const. Brăescu primise şl următoarea în-vita ţie ofieială ; www.digibuc.ro EPOCA cari, prin urmare, în spiritul ţăranului, pot tot ceeace voiesc. Nu este încă totul : aceste discursuri au fost comentate exagerat de aceşti mici burghezi, cari se recunosc drept moştenitori naturali ai marei proprietăţi. Căci, în ziua unei posibile împărţiri, ar şti să frustoze ţăranul şi să-i lase o mică parte numai Nu înseamnă că te întinzi prea mult, când spui că s’au aruncat germenii unei revolu-ţiuni, germenii celei mai periculoase revoluţiuni, o revoluţie agrară. Acest lucru ar face să surâdă scepticismul Românilor. îmi închipui însă, că aristocraţia franceză nu se îndoia, la începutul anului 1789, că o nouă Franţă ar putea exista şi dura, fără un roge, fără nobleţe, fără cler, fără un Ver-sailles şi că toţi aceşti privilegiaţi nu vor mai avea nici o zi acele mari funcţiuni pe cari le acorda regele şi la care credeau că au drept prin însăşi naşterea lor. Patru ani în urmă, toată această societate se dărâmase şi cea mai veche nobleţă din lume, cea mai elegantă, rătăcia prin toată Europa, nenorocită şi câştigându şi pâinea făcând pe valeţii. De sigur, n’ar fi locul aici do a se evoca ace3te amintiri. Sunt în România oameni de stat capabili şi printre acei cari au mai multă îudrâsneală, mulţi au destul bun simţ şi destulă putere pentru a se da îndărăt şi să impună cumpătare trupelor sale. Iu ziua însă, când vor voi să le oprească, cine le spune că alţii, mai ambiţioşi de popularitate sau chiar fără nici o ambiţie necinstită, sinceri, dar lipsiţi de bun simţ, nu vor voi încă să continue calea visurilor şi a revoluţiunei ? Şi dacă miniştrii, şi dacă dinastia, care va fi într’o zi, de nevoe, conservatoare, vor voi să pună toată influenţa lor pentru a’i reţine, cine îndrăsneşte să garanteze, că nu’şi vor căuta apărători şi putere în fundul satelor, unde un partid puternic este gata şi nu cere de cît un şef ? Atunci, poate un socialism ţărănesc, care va risca să dărâme tot, se va naşte, într’o ţară, care are o poliţie rău organizată, atunci poate, cuvântul de Republică, va fi pronunţat într’o ţară care are ca vecini apropiaţi pe Austria şi Rusia. goi şi flămânzi cerându-mi câte un gologan, când în faţa lor stau munţii albi de sare, cu averi de zecimi uo milioane dacă s’ar exploata. Ce puternică poesie ar putea inspira u-nui poet, acest contrast între imen- ’ (Va urma) Marcel Mielvaque R.-Sâra! Judeţul nostru aşezat în mijlocul ţărei, este înzestrat de la natură cu întinse şi mănoase câmpii, cu dealuri de podgorii renumite, cu munţi acoperiţi cu păduri seculare, cu mine de sare;, care dacă s’ar exploata, ar putea alimenta Orientul, Egiptul, sau Indiilo îndepărtate cu sare din munţii Jitiei şi Bisocei, cu mine de petrol, care nu aşteaptă de cât inteligenţa Râinni-cenilor şi capitalurile streine pen -tru a fi exploatate. Mai are judeţul nostru şi ape minerale vindecătoare de boale, dar care sunt părăsite. Cum vedem, judeţul R.-Sărat, este grădina ţârei noastre ; ede 300.000 de hectare, ale lui conţin tot ce natura poate oferi unei populaţii muncitoare, ca să fie fericită ; recolte abondente, vinuri alese, ţuică naturală prea multă, vite numeroase pentru munca câmpului şi hrana omului, fructe alese de tot felul, care se exportează şi în ţâri streine, lemne, sare şi petrol, precum şi ape minerale pentru cei bolnavi, şi staţiuni climaterice, unde cei slabi, surmentaţi sau nervoşi să poată gusta un repaus necesar în timpul verei, pentru munca din cursul anul ii. Este Edenul României, care u-neşte frumuseţea Carpaţilor cu câm piile Dunărei măreţe. E un Eden însă neîngrijit şi lăsat în părăsire de locuitorii săi. Acei din dv., care au visitat frumoasele poşiţii de munte, Jitia, Po-iana-Mărului‘ Bisoca, Andreiaşu, au făcut de sigur rafiexiunea tristă, pe care am făcut-o îu numeroasele mele oxcursiuni în aceste locuri. Cum se face că în asemenea poziţii încântătoare, locueşte o populaţie să racă, bolnavă, trăind în cea mai neagră mizerie, bântuită de sifilis, de alcoolism şi de ignoranţă ? In una din inspecţielo mole la Dealul-Sărei (Bisoca) mi-a eşit înainte o sumă de copii zdrenţăroşi C s începere de Marţi 3 Fe- noş spre a lega o curea ruptă dela o maşină pentru a funcţiona, a fost apucat de curea şi tras sub roată. El a fost prins de curea şi mutilat în partea de jos a capului, rămânând nenorocitul mort pe loc. Cazul se cercetează. W poet, acest contrast sa sărăcie, alături de imensa avu- . . , .. ţie a naturei, care nu aşteaptă de, DrUfirie, tribliOilllll ft hotft-cât inteligenţă pentru a transforma rât îtl mod definitiv, eUbe- munţii noştri in mine de abonden-Jrar0a oftî ţilor $>- ştim să profităm prin munca noas- Haz», Ori CU Chitanţele UC ţra de comorile pământului nostru, bir sau foncierâ cele mai re- iudolenţa noastră dă resultate a- AAnîA nri fu fiiiA cu vauTiIIa preciabile. Am perdut comuna Câm- Cenie, Orim imC C» Vecnue peneanca, am protestat sub diverse Cărţi (le alegator. motive, şi am reuşit până astă-zica ------ Lunea viitoare, 9 Februarie, iar nu Marti guiii s’a anunţat «Liga de Nona organizare a corpului teiegrafo-poştal Comisiunea însărcinată cu alcătuirea nouei legi de organizare a corpului teiegrafo-poştal lucrează cu multă stăruinţă pent: lucrările cât de curând Din câte s’a putut afla asupra lucrărilor acestei comisiuni, ele par a fi în sensul legiuirei administraţiei germane. Transferări radicale Se vor admite în corp numai bacalaureaţi, trecându-i în şcoală ale cărei cursuri va fi de doi ani, în care timp li se vor plăti o diurnă.1 La terminare vor fi avansaţi ca e- vins do nevinovăţia lui. Atunci bănui pe sergentul do oraş şi observând că în special lipseau din cutiile cu sardele legă cu meşteşug toate cutiile aşa fol că imediat ce trăgeai de una cădea jos tot teancul de cutii. In adevăr trucul reuşi. Legă de cu seară cutiile, iar dimineeaţa lo-a găsit pe jos risipite. Atunci d. Sălcianu istorisi faptul comisarului circumscripţiei I care începu primele cercetări şi stabili faptul. Percheziţiile de eri Sergenţii amândoi au mărturisit faptul. Ei intrau de mai mult de o lună cu chei potrivite în prăvălie şi încărcau ce puteau zilnic, luând din tejghea cât găseau şi ce nu putea să atragă atenţia. Eri s’a făcut o percheziţie acasă la sergentul Dumitru lonescu din strada Coţofenei 5 şi s’a găsit a-colo o adevărată băcănie. Cutii de unt-de-lemn, sardele, sticle de cog-nttc şi şampanie,cutii de macaroane şi zahăr, otc. stăteau grămadă; iar asupra lui s’au găsit peste 1400 lai. | E sigur însă că el era în legă ' tură cu alt negustor căruia îi vin Spargerea din strada Filomelei Factorul Potrache Săveanu din strada Filomelei No. 3, întorcându-se eri acasă a găsit uşa forţată şi întreaga odaie deranjată. Nişte râi-făcători se introduseseră şi au furat între altele vre-o 2000 ne lei şi câte va obiecte de valoare. Păgubaşul a reclamat cazul circumscripţiei 30, declarând că bă-nueşte po un cumnat al său Ru-dolf Procoscki, care se află în Brăila Sa trimes circulări pentru prinderea spărgătorului TEATRUL LYR1C COMPANIA LIRICA ROMANA — Conducerea C. GBIGORIl -- Duminică 8 Februar ie La ora 2 jum. p. m. MATINEU flnnpatins Vagabsodtis | seara la ora 9 1— Pentru a 5-a oară — Povestirile lui Hoflnnn | (Hoffman’s Erzăhlungen) I Biletele la Independenţa. CAMERA Şedinţa dela 6 Februarie elev so va'dea din marfă fiindcă cea găsită era [ zia reformei judecătoreşti să se linia ferată directă care să unească judeţul nostru cu oraşul Brăila să uu se construiască încă. Am primit cu un stoicism demn perderea gimnaziului nostru, şi am - , , . „ aplaudat când se descredita băile 3316 tlîSlInSUl nOStl'll amic d. Gr. G. noastre Balta-Albă, pentru că să Cantacuzlno va vorbi despre mţjloa-prospereze Lacul-Sârat din Brăila, cele de transport dilipunCtlll d8 V0-Interesul Statului şi a judeţului fiere SCOnOIÎlîC. levi gr. II. Gradul al Ill-lea de desfiinţa. j mult mai puţină do cât cea furată. Corpul impiegaţilor auxiliari de- Ancheta continuă încă spi o a sta-vine definitiv, ereîndu-se două cla- bili tot co s’a petrecut în jurul a- ,. . - - 0 î se, plătiţi cu 100 şi 120 lei lunar şi cestui furt ai cărui autori sunt toc propaganda conservatoare». îace-jpot avansa prin gradaţii până ia*—* — - ... pând a doua serie Brăila, era evident ca să facă reclamă Lacului-Sărat, unde se chel-tuise] câte va milioane, dar ca noi singuri să ponegrim vechea noastră Balta Albă şi să aducem ast-fel o pagubă de câte va sute de mii do lei pe an comerţului judeţului şi oraşului R.-Sărat este a împinge altruismul nostru prea departe. Şi cu 'toate aceste singuri noi Râmnicenii continuăm a contesta ori vindecarea boalelor Ziarele takiste fidele obiceiului lor de a născoci tot felul de ştiri mincinoase, spun că partidul conservator punând candidatura d-lui Teodor Rosetti ia colegiul I-iu de Senat din Ilfov, ar încerca să ob-j ţie şi concursul guvernului pentru această candidatură. Dăm cea mal formală desmlnţire acestei ştiri. a COIlterilţtelor I §50 lei lunar. Nu se vor admite în corpul auxiliarilor decât femei şi a-ceasta după ce numărul actualelor se va reduce la o proporţie mică faţă de personalul bărbătesc. In corp nu se vor mai admite fe m i, ci numai bărbaţi. S’au prevăzut gradaţii pentru tot personalul, cum şi indemnizaţii de oouinţă. Noi nu cerem nici un concurs ? pentru candidatura d-lui T. Rosetti, pentru care luptăm cu propriele noastre forţe. Şi ţinem Ia aceasta, între altele şi pentru a’i sili pe takişti să intre în luptă la un co-Iîgiu unde nu este aşa de uşor să se obţie voturi cu scurteici şi co-, rupţiune, cum a 'fost la colegiul al li-lca de Cameră. Concursurile Cei cari nu vor satisface concursul de oficianţi inforion, în urma a trei probe, sau dacă într’un interval anumit de ani, nu se vor putea presenta ca să susţie acest concurs, elevii gr. I vor trece în corpul auxiliarilor cu salarul lor, urmând să se bucure do gradaţii. De asemenea cei cari nu vor satisface în aceleaşi condiţii concursul de oficiant superior, oficianţii inferiori de gr. I vor rămânea în acest grad până la eşirea la pensie, bucurâudu-se însă de gradaţii. mai acei ce erau chemaţi în primul rând să păzească avutul cetăţenesc. W. Ofiţerii veterani Prahoveni întrunin-du-se în localul cercului militar au pus bazele sucursalei societăţei «Virtutea militară» din Bucureşti. S'a ales un comitet compus din d-nii general Candiano-Popescu preşedinte; ge-jneral Papazoglu, vice-preşedinte; locot-I colonel Handoca, maior Constantinesou 1 şi căpitan Chiriţescu, membri. | D. maior Constantinescu va îndeplini r şi atribuţia de secretar. Gradaţiile ce valoare îa Bălţei Albe. Am voit să lupt contra curentului, am intervenit şi obţinut de la ministerul de interne să înfiinţez în 1905 şi 1906 o infirmerie la Balta-Albă. In 1905, am avut 112 bolnavi şi în 1906, 60 de .bolnavi, cari făceau băi de nămol, şi mai toţi a-ceşti bolnavi s’au vindecat. Darea de seamă asupra bolnavilor trataţi în infirmerie, este publicată j ~ în broşuri, timpul nu’mi permite de Ministerul de războiu răspun- j „ , 0 „ a vă cita bunele rezultate obţinute, zând întrebărei ce a făcut, eri * e 0S1Z0ao caro probează că B»lta-Albă, n'a tn Senat d dr llămruea. u ru l P 1 Tî' J E“rănim'C d6 'eCh6‘ S“ la cedarm Z; , . ® afirmat ca instalaţiunea făcută ' viciu. Ministerul de interne, a decis. rle casa Skode pentru fabricarea ] Se menţin câte 3 grade în clasele ,arconstr«iască un spital, Re-'proiectilelor la Arsenal nu a de oficianţi inferiori şi superiori, ^dmunile candţ:_ |reducaBdMe U . I. el„, ţiune sâ’şi recapete în parte cel pu- j , ceasta este cel mai mdi az- j ţin vechea sa reputaţie. Am stâ-iwei neadevăr. s . . rnit de asemenea arătând că la Bal- - Instalaţiunea casei Skode a j , Elevii şi auxiliarii ta-Albă, ar fi nemerit a se înfiinţa! fost primită de cei mai cinstiţi j“iriginţi un ospiciu central pentru boaleîe şi valoroşi ofiţeri români şi a; . . T mentale si nervoase, unde băile reci [îndeplinit toate condiţiunile ce-)®“ sau calde, sunt atât de bine-făcă-; rute ap caetul de sarcini '?t d.ingln^I 9ficl^nţî. SJPerţ?r.1 .8f: toare în tratamentul acestor boale. j Prin afirmaţiunea d-lui m i- \ Sa^diSă’îfieiîîS ^^sSperiorf ? de idro-torapie, ar fi încorcat-o în- jc? căinţa acestei comisiuni. Şl m tr’o localitate ca Balta-Albă. j acest caz se pune mt/rebarca : | S op rl mini sivii. n. a.wrnhnt' Cum vor fi. diriginţii nu vor putea Oficiile vor fi clasificate în 3 clase- Alte chestiuni Jj De ce d, ministru a aprobat La transferări se va plăti câte o recepţia unei instalaliuni care indemnitate fixă, plus toate cheltue-nu satisfăcea condiţiile cerute'"' de caetul de sarcini ? D. Gh. V. Preoţescu, maestru de gim- i nastică şi şampion al României va în cepe în curând a preda cursuri de exerciţii gimnastice şi diferite sporturi mo derne, într’o sală aranjată anume. Mă surprinde numai faptul ram nici un ospiciu dc alienaţi, nici Măicuţa, nici Socola, nici Madona-Dudu, nu au apă suficientă cum ar fi dacă un asemenea ospiciu, s’ar înfiinţa la Balta-Albă. Dacă n-aş întâmpina pedici de tot felul, până şi puncte doaeuzaţiune din faptul că am stăruit pentru B.-Albă îngrijind de bolnavii din acea infirmerie, astăzi probabil am fi a-vut un mare spectacol ia Baita-Albă. Dificultăţile ce le-am întâmpinat până astăzi cu cestiunea Bălţei-Al-be, prezintă oare-caro analogie cu cele ce am întâmpinat în 1886 când eram medic al oraşului şi spitalu-lului Târgu-Neamţ. Permiteţi-mi a-,lor apariţia în mijlocul lor a d-lui ingi-ceastă mică digresiune. -----* M D-------- ---- ',:" (Va urma) Dr. Valerian G. Negrescu D. Ioneseu-Dolj, judele de instrucţie de la cabinetul 2-a dat eri ordonanţa definitivă în afacerea furtului de la casa Luca P. Nicu-lescu. Ilie Nichita şi Paul Marcus, care Iile ocazionate. ’ au defraudat casa cu 15.000 lei co- Corpul ingineresc, personalul biu- mavdând mărfuri de la o casă din rourilor de comisiune şi oxpediţiti- brăila pentru un comerciant din ne, personalul inferior va avea or- Chitila, în contul casei Luca P. Ni-ganizaţiuni speciale în afară de a I culeseu, au fost trimişi în judecata (corpului. j tribunalului corecţional pentru furt j „ ___ I şi abuz de încredere. Şedinţa se deschide la ora 2.20 sub preşidenţia d lui M. Pherekyde. D- Cananău întreabă pe d. ministru de justiţie dacă nu crede bine că cu oca-- . egali- zeze în salariu funcţionarii portăreilor, cu portăreii. D. Toma Stelian răspunde că se va discuta cu ocazia’discuţiunei asupra pro-ectului d-sale şi cestiunea salariilor. D. C Iarca, citeşte pentru a doua oară propunerea d sale semnată de mai mulţi deputaţi cu privire la modificarea regulamentului, cu privire la un nou sistem de votare a recunoaşterilor. D. Iuniu Lecca vrea să vorbească în cestiunea aceasta, dar e întrerupt de d. preşedinte care zice că nu-i poate da cuvântul în cestiunea aceasta, de cât după a treia cetire a propunerei. D N. Fleva căruia i se dă cuvântul în cestiune personală, regretă că este ; silit să vorbească în cestiune personală, dar speră că în viitor nu se vor mai re-j peta pricini ca aceea care’l sileşte să ia 1 azi cuvântul. | Se disculpă de învinuirea care i s’a a-dus cum că ar fi făcut interpelarea, spre a apăra interesele grupărei sale politice, căci se ştie că la Muscel gruparea nu e organizată. D. Fleva citeşte după «Monitorul Ofi o _____ . dial» un pasagiu din discursu' d-lui netul 3 d. Geoigescu-Valcea, a ter-1 prim.ministru din care ar reeşi că d-nu minat eri instrucţia in afacerea cn- j Fleva ar fi calomniat prin interpelarea mei din câmpul Grant. [ a pe maiorul Cocăneanu şi adaogă că Cei doi asasini Stan Simion Giu-jd. ministru Brătianu ar fl spus că dacă vete şi Gh. Diunitrescu care au ucis 6. Fleva poate dovedi că maiorul Cocă-cu lovituri de cuţit pe Gr. Mari-jneanu a fost condamnat, atunci îi dă neseu fost paginator la ziarul Uni. dr^r*aatesă dea citire hotărârei judecăto-vet sul, fiind minori, vor fi tnmişi |re?ti £|jn care rezujtă teza susţinută de în judecata tribunalului corecţional. d.sa şj e întrerupt de mai mulţi depu-Procesul sa va judeca în primele taţi .şi chiar de d. prim ministru, zile ale lunei viitoare. > D Fleva: îmi pare rău, d-le prim- . .„ ministru, că mă întrerupeţi şi dv. Bancruta simpla Ion Brătianu de câte ori avea de re- t-, t, . r, , zolvit o problemă mare, lui Fleva se D-na Fam Calmanovici avea un adresa (râsete) atelier de croitorie bărbătească în | Când pregătea războiul, pe mine m’a str. Berzei şi încetând plăţile a fost; consultat (râsete puternice) declarată în stare de faliment şi tri-j Budgetele şi cestiunile financiare cu misi, în judecata tribunalului co- ajutorul meu le rezolva, răscumpărarea recţional, care a condamnat-o la 500! căilor ferate, din care s’au pricopsit lei amendă S atâţia, s’a făcut cu ajutorul meu. Făcând anei contra acestei sen- I Ş* eu am e?xt din afacerea aceasta cu acami apvl conţi a acestei sen fruntea sus (aplauze pe băncile takijtilor, tmţe Curtea de Apel secţia III-» l-a râsete în sa\£ P 5 redus eri amenda la 100 Ici. D. Fleva citeşte textul hotărârei din PALATUL J USTIŢ1EI Crima din câmpul Grant Judele de instrucţie de la cabi- Furtul de ia Luca P. Nicuiescu Sergenţi de oraş-spărgători Falş , . ....... . . , Tuicarui V D- Fantazi In jurul fui tulul din strada imuna Călugăreni, juaeţul Prahova, Câmpineanu - {pentru a se eschiva de la plata dă- relatat fur- I r^0r către fondul comunal, a falşi-la bă- ficat da*a de pe o chitanţă veche ^ . . -oi o rninvantof-n Carţl-Reviste Academia Română a dat la lumină j 1® 3 seara «Cămila fosilă din România» lucrare dă- ! torită d-lui Gr. Ştefănescu, membru al! Academiei. ’ S Alaltăeri s'au întrunit peste 50 membrii ai noului cerc «Dâmboviţa». | S’au discutat diferite chestiuni relative j la cerc, hotărându-se ca Toia viitoare săi T _ . 1 „ se aleagă un comitet care să alcătuiască j ^utu^rul d® ®rl am un statut pe baza căruia să funcţioneze j tul prin spargere descoperi» ( nrezentaFn nentrn 1' iustifici cercul. cănia Sălcianu din strada Câmpi-; » P”z.®?ta“ pentru a jusutica O frumoasă impresie a făcut membri-j neanu şi arătam că autorii sunt ser- i c^a plătit dările cuvenite fiscului . * genţii de oraş Dumitra lonescu cu 1. Descopenndu-se faptul el a fost ner şef N. Bruneanu, care multora din N. 257 si Şerban Vasile cu No. 391, membri le-a fost profesor la gimnaziul postaţi, cel dintâi la circumscripţia , , «Văcărescu» din Targovtşte ^ I cel-lalt pe strada Câyapinoanu în jchisoare. D î^scu, şef de servtcm in direcţiaL’, nrăvăliei In potriva acestei sentinţe dânsul poştelor, preşedintele adunârei, a arătat N 1 ‘ , fcă , destul !a ^ăout aPe^ care s’a judecat eri de că se simte mulţumit de presenţa d-lui r aP ţ1 o,)Sta ne aiaca in iestul j ~ ţţi Bruneanu, care la rândul său a făgăduit \ starea de neglijenţă în care se aflî ‘ f „.niinh,«o că va asista la şedinţele cercului şi de corpul sergenţilor de oraş şi ne a- Curt®a a amanat pronunţarea, câte ori va veni în Bucureşti va fi Joia. | minteşte timpurile de la 48— nic. Diverse întrunirea a du/at de la orele 6 până’atunci tocmai ca acum —^poliţiştii 1 jse învoiau cu spărgătorii şi împăr- (trimis în judecata tribunalului co-! rocţional şi condamnat la 3 luni în- tiri artistice In Palatul Ateneului are loc Duminică, 8 Februarie, ora 2 şi jum. p. m al 12-lea Concert Simfonic, dat de Orchestra permanentă a ministerului ins-trucţiunei publice sub conducerea d-lui D Dinicu, cu concursul d-lor Grigore Dinicu şi Bernhard Metzner. Eiiseul Liitlier iţeau frăţeşte jaful. Cercetările de eri Din ordinul d-lui Emil Petrescu, jeri toată ziua s’a făcut cercetări a-Un om ucis de o curea de trans- ţmănunţite spro a se stabili complect misiune — »împrejurările în <;ari s’a comis furtul. „ . , „ , , , r I Iată cum s’au dovedit hoţii si cum Eri la ora 9 a. m., salahorul Ion!oporau ej . Georgescu de 85 ani domiciliat în| VSălcianu observând că din pră-stiada Eiiseul Luthor Noj. 18 I®cră-|vajie îi lips sc diferite articole şi tor la fabrica do tamplărie Carol j cjn&r |janj Jt tejghea încopu a bă-Cohen diu calea Gnviţei No. 1 E|nuj un săiat şi l’a şi pus în urmă intrând îu sub solul fabncei îm I întâia Divizie Militară Teritoriale. Bucureşti, 1866, Februarie 12 Domnule Colonel, Mâine la ora 9 vă veţi afla în mare ţinută de ceremonie la cabinetul d-lui Ministru. Primiţi vă rog încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.. Comandantul Diviziei, (ss) Colonel Lupaşcu D-lui Colonel Brăescu, La aceasta Colonelul Brăescu a( 1 ăspuns : «D-le Ministru do Rezbel. ] Eu nu mai primesc nici o demni-' tate în această ţară In caro se găsesc militari cari au pătat cpoletul, trădând si spărgând în toiul nopţei uşile de la iatacul Domnitorului». Şi a fost consequont, d-le general Scheletti, cu această solemnă declaraţie pe care nu ştiu dacă s’a mai găsit vre-unui s’o facă... es-oeptând po colonelul Soiomon care împreună cu colonelul Brâoscu aveau situaţia îo armată la 11 Februarie fi6, singurii care la un singur semn a lui Vodă Cuza puteau reuşi să-l readucă pe tron. Acesta este un adevăr istoric cunoscut de toţi şi uu poate fi de laudă pou-tru cine-1 iguorează. Colonelul Constautiu Brăescu refuzând orice demnităţi, refuzuad Prefectura de Bolgraa, refuzând comanda regimentului 2 de lăncien comandat de colonelul, mai înj urmă generalul Rado viei, s’a prezentat la Palatul M. S. Principelui Carol care personal a făcut Intervenţii către tatăl meu să primească a reintra în oştire. La obiecţiunea colonelului Brăescu că — citez textual.—«Aceasta nu se poate. Cum ? ! M. V. nu ştie ce s’a petrecut în ţară ?! Că o mână de ofiţeri au spart uşile Domnitorului trădând ?» M. S. Principele Carol apucând cu . amândouă mâinele mâna colonelului Brăescu i-a spus textual : «D-le colonol. Vin dintr’o armată unde aşa se respectă jurământul militar. Vă rog eu personal să primiţi a reintra în oştire». Colonelul Brăescu, caracter de granit, a refuzat să reintre în oştire lăsând altora locul pentru a-şi cuceri galoane late şi sclipitoare... El era mulţumit; obţinuse po cel de colonel şi a plecat cu dânsul carat şi nepătat. * III. Colonelul Const. Brăescu în orice ocaziuno, do la 66 până ce a murit, nu se oprea în a-şi manifesta mândria sa că nu a fost trădător, că a fost soldat cinstit şi bun patriot. In această privinţă posed următoarea copie, scrisă cu propria-i mână, de pe jalba 00 o făcuse ministrului uo Război purtând pe ea data de 24 Ianuarie 1889, No. 70. Laaa—_ preună cu lucrătorul Fosocaş Ia- --------1 un ^ăiat şi rire. Rezultatul a pus in fost că s’a con- 1 Curtea de Apel secţia I a respins lori apelul maiorului îu retragere | Dumitrescu din Buzău, care a che-?mat în judecată ministerul de război pentru că n’a fost pus pe tabloul celor ce urmau a n avansaţi după vechime. Secţia IlI-a a Curţei de Apel a respins eri a lelul făcut do Ştefan Dinulescu din Buzău, condamnat la 15 zile închisoare pentru bancrută simplă. — Eri s’a autentificat la tribunal actul constitutiv al societăţei «Progresul României», pentru eftinirea traiului. St. nrwimn BEfl citeşte care reese calomnia, şi zice că dacă d. prim ministru, din cele învăţate la şcoala de poduri şi şosele poate dovedi altceva de cât calomnia, să arate. Regretă că n’a avut cunoştinţă de | faptul că maiorul Cocăneanu stătea la ' spatele d lui prim ministru făcând pe inspiratorul, în ziua interpelărei căci ar fi protestat, fiindcă s’a hotărât ca nimeni afară de funcţionarii necesari nu va putea pătrunde în incinta Camerei. Revenind la discursul d lui prim ministru citeşte pasagiul în care d. Ioan Brătianu persifla afacerea fânului şi a-celea în care încerca să dovedească faptul că d. Fleva cunoştea personal pe căpitanul Culea, care luase parte la celebra întrunire de la Orfeu. D. Fleva zice că nu l’a cunoscut. 0 voce. Dar ne Culea, măcelarul (răcim CO- / sete). D. Fleva. Dar, pe acela l?am jcunoscut (Iiaritate, râsete). Asta însă nu însemnează că am cunos: cut toată familia Culea. Regretă că d. prim ministru nu face parte din şcoala lui Ion Brătianu care era din era a uitărei, a iertărei şi a blândeţei ci dintr’aceea a memoriei şi a răsbunărei: La Orfeu, zice d. Fleva, s’au petrecut spenele acelea neuitate din cauza guvernului de la 1888 pe care am încercaţ cu d-nii Filipescu, Marghiloman, Lalrovary şi Carpj să[l doborâm. D. P. P Carp sculându se de pe scaun înaintează până la masa stenografilor, zice cu o ironie fină aplaudată de toată Camera; ' — Să mă erţi, eu n’am fost la Orfeu. D. Fleva mai insistă puţin asupra vremiilor în care lua parte la luptele politice pe cari lumea politică de azi vrea să le uite şi trece la maiorul Co-căneanu pe care d. Fleva îl destituise şi /rea să deducă din faptul că maiorul ne desciplinat de atunci, e omul de încredere al partidului care instigase revolta acestui ofiţer, că şcoala politică a par. tidului liberal nu e o şcoală de morali tate politică, de respect al persoanei şi cinstei Zice că pe când era la Roma fostul preşedinte al Consiliului d Sturdza pronunţase un discurs viole.nt în Senat în cestiunea fânului şi nu putea răspunde Iată câteva crâmpeie : D-le Ministru, «Precum ştiţi am fost pus în neac- j tivitate luându-mi-se comanda regimentului I de lăncieri îu ziua de 11 Februarie 1866, procedare pe caro o las la aprecierea d-voastră ca vechi soldat şi la aprecieroa tuturor oamenilor (le bine din întreaga lume oare cunosc cele relative acestei procedări. buia să aibă—provederea să cerceteze bine înainte de a aşterne pe hârtie acele rânduri care mi-au sân- —trecând peste toate obstacolele— după detronare cu Vodă Cuza la Co-troceni unde era pus sub pază mili Aşa dar, d-le ministru, du pă cele expuse mai sus ţin ca d-voastră să îmi atestaţi cum am servit aceşti 23 ani, cum am sfârşit cariera moa ca să pot lăsa *atniliei mele acea comoară co se chiamă onestitate, singura avere ce mă fălesc a poseda şi căruia am fost vieţi mi * Iată adevărul istoric, d-lo general Scheletti. Şi mai am câto-va documente, linele având chiar o importanţă deosebită căci privesj însăşi istoria ţărei, sperând să am prilejul a le publica la timpul oportun. Trebu-oşto să fitn cn răbdare, să nu -no pripim, ovanimontele urmlndu-şi cursul lor normal po caro nimeni nu l’ac putea opri. Adevărul însă, adevăr să rămâie. iar cei ce socot că-1 pot denatura, mi trebuesc uu rniuut toleraţi, Dacă d. general ar li avut—şi tro- gerat sufletul, l’aşi fi pus în curent tară, unul din ofiţerii de gardă fiind cu o sumă de fapte şi documento j şi colonelul Hefner trăitor acum în care l’ar fi edificat pe deplin asu-!laşi, când propunându-i să revie la pra rolului părintelui meu îu noap- Domnie, armata şi poporul reche- ‘mândn-1, Cuza-Vodă cu acel perfect tea de 11 Februarie 1866 I-aşi fi putut pune la dispoziţie un bogat memoriu istoric privitor pe o bună parto din ofiţerii de po acele vremuri care l’ar fi interesat I-aşi fi arătat schimburi de telegrame foarte afectuoase—aceasta după 66—între părintele meu şi Principesa Elena Cuza, pontru a vedea al lui cavalerism a spus textual «Nu voesc să fiu un al doilea Vlad Ţepeş, trebuind să pedepsesc cu spânzuratoarea în Piaţa Teatrului pe militarii cari au trădat jurăoţîu-tul lor». Iar consulul francez care se afla faţă la această întrevedere, întiu- buuele raporturi întro părintele meu zând braţul său către Vodă Cuza şi şi familia lui Vodă Cuza înainte cît ->■- 1 • — şi după 66 ; i-aşi fi spus că păria- spus că tele mou Colouelul Brăescu considera ca o.pioasă datină îu a se duce col puţin Le ziua Sfintutui Alexandru a fie cărui au la Ruginoa3â pentru a vedea cu multă plăcere pe Principesi C-iza— -iaşi fratilui meu mai tn vlrstă Alexiudeu; a-ceasta.tot după 66, d-le general şi a se închina Ii mormăitul sflut di acolo ; i-aşi li p is sub ochi dominante piatra a vsd.ei rolul sublim al regimentului F'di lăncieri şi a şefului său Colonelul Brăescu, in ziua de 24 Ianuarie 1886 ciul «pa- invitândn-1 săiasă zicându-i : «Franţa te protejă» Cuza, cu acea abne-gaţiune ce nu so va uita, a refuzat preferind să moară departe do ţărişoara lui oare i-a refuzat azil după 65 do şi csrusî învoire si vie şi să’şi reguleze câte-va din interese Io sale familiara, şi de şi colegiul al lll-lea de Mihelinţi îl alesese deputat pentru a putea facilita intrarea sa în ţară ceia ce i s’a refuzat piuă li sfirşit. L’aşi fi putut tfimotc pe d. g moral Sîhetetti l-a d-iii colonel Rositti (fost îu regi-meatul p triat dai meu), colonel C. Lnaga fost tele mea, unii nu aveau cuvinte destul de puternice de veştejire, alţii cu ochii udaţi de lacrimi ra’au îndemnat ei pe mine să iau condeiul şi să nu las a se pângări memoria senină a unei victime a lui 11 Februarie. Lăsa-ţi dar îii linişte — căci i se cuvine— un mormânt care adăposteşte o inimă curată a unui soldat cinstit. (Evenimentul) Vasile Brăescu generală, că îu regimentul pirinte-trioţii» din uuptia li 11 Fibrui- lui nnu) col. Iljfnor, Paladi trăi-rio"voiau să fiptuiimtim câte-va zile jtori îu Laşi şi l a alţi bătrâni mili-uui în itate osia făptuit ) fu acea j tari (le po vremuri cărora couiuui-uritioasi noapte; ar aiai li alit căjeiuiu i onţiuutul articolului d-lui părintele unu a avut o întrevederelgeae-a! Scheletti referitor la păriu- PUBL1CAŢIUN E Se aduce la cunoştinţa plata pensiunilor pe luna Februarie a- c. se va face cu începere dela 18 ale lunei curente. In capitală bonurile de pensiune se vor libera şi plăti în zilele de 18 şi 19 ale lunei dela orele 9 — 12 a.m, ; iar în celelalte zile se vor libCra în aceleaşi ore şi plăti del r II—3 p. m. ,Sub nici un motiv nu se vor libera bonurile di pensiune în afară de orele indicate mai sus. Bonurile de pensiune nu vor putea fi încredinţate decât în primirea titularilor sau procuratorilor lor legali, cari vor trebui neapărat să prezinte libretele ce posedă, atât la cererea bonurilor, cât şi la achitatea lor de către Casieria Centrală D) asemenea nu se vor libera bonurile de pensiune decât în bazi prezentârei chiţunţei de plata impozitului personal pe trimestrul Ianuarie 1909. p. Director, M. Şeteauu. fiindcă era la Roma; atunci s’a întrebat dacă trebue să demisioneze. 0 voce. De ce n’aţi demisionat. D. I. Brătianu. V’aţi amintit de Nuc-şoreanu (râsete) D. D. Brătianu întrerupând pe vorbitor, acesta îi adresează apostrofa a-ceasta : —Nu răspund decât unuia din cele trei genii ale dinastiei D. Brătianu lăspunde neînţeles şi d. Fleva i se adresează din nou astfel: — Ocupaţi vă mai bine de bancă, de Letea şi de celelalte. D Fleva explică felul în care a făcut cumpărătoarea de fân, care s’a făcut prin consultarea mai multor persoane competinte şi autorizate şi cu 6 bani jum., adică ioarte ieftin. D-l Brătianu încercase în vremea acestor explicaţii să întrerupă din nou pe vorbiţi >r care’i răspunde : Mă îngroziţi, d-le Brătianu. D. Brătianu cere cuvântul în cestiune personală. Voci : In sfârşit vă vom auzi vorbii: 1. Rnvenind la povestirea lucrurilor d. Fleva se intieabă cum de a fost trimis la Roma'de guvernul care ’l socotea ca necinstit. — Or s’a Acut ca „hoţi la hoţi“. Mai departe încearcă să dovedească faptul că liberalii vor să acapareze tcate j instituţiunile, cum sunt spre ex-mplu in-‘dustriile naţionale cari ar fi bune dacă nu s’ar face altfel de cum trebue. «Să nu se facă în tot cazul industria cavalerilor de industrie». Cere să se treacă peste trecut, şi mai ales asupra trecutului urât, o perdea de fer j D. Brătianu are cuvântul în ces itiune personală, în care nu vrea să. se ocupe de persoana d-lui Fleva ci de fap-! tele sale şi anume de afacerea fânului cum (şi de a organizare! ministerului de do-j menii, singurele cestiuni însemnate pe ţeari a avut să le trateze în timpul minis teriatului său. Enumără în ordine cronologică toate faptele cari au însoţit aceste cumpără-- turi cari s’au ridicat la 6 milioane de la 1 milion cât se presupunea că vor costa şi de h 2 milioane cât încuviinţase Ca-mera. Rezultă de asemenea din citirea documentelor pe cari le prezintă că fânul era < de calitate proastă şi prin contractele încheiate nu se garanta cantitatea reve-! nind prin diferite mijloace la cîte 600.000 lei vagonul de fân şi alte multe perderi pentru Stat între cari peste 8.000 lei samsarilor de la Pesta cari erau arbitri. D. Fleva zice că va cere din nou cuvântul D preşedinte Aţi dat exemplul rău, d-le Fleva, d-v. ridicaţi discuţîunile la era de Ia 88. (Aplauze). D, Brătianu întreabă pe d. Fleva dacă mai găseşte pe undeva afaceri atât de strălucite ca aceasta a fânului (Aplauze). D preşedinte anunţă că Duminică la ora 11 va avea loc la Palat ceremonia învestirei noilor Mitropoliţi. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschiderea şedinţei se dă cuvîn-tul d lui Take lonescu în chestiune personală care vrea să vorbească despre cheltueli făcute fără credite, dar nu i se poate da cuvântul fiindcă în cestiune per sonală anunţă o interpelare asupra sistemului de cheltueli fără credite. D. Tiţn Frumuşeann cere d-lui minis- !tru de interne dosarele cari privesc chel-ţuelile făcuţe f^ră crecjite spre a des-volta o interpelare prin care va cere o (stavilă acestor risipe. D. I. Brîţianu, preşedinte al consiliului regretă că se perde timp cu discu-ţiuni personale fiindcă discuţiurple acestea aparţin vremjlor pari nu trefiuesc desgropate. Asupra relaţiilor dintre d-nii Fleva şi căp. Culea zice că nu a afirmat precis nimic nici nu afirmă, ci a bănuit şi bânu -eşte fiindcă în sala Orfeu se afla ofiţer rul Culea îa uniformă Asupra prezenţei maiorului Cocăneanu în incintă la şedinţa de alaltăeri d prinţ ministru zice că’şi rezervă acesţ drept fiindcă explicaţiunile de cari ayea nevoii e în drept să le ceară ori când şi ori cui-E fapt cert, zice d-sa, că s’a cumpărat fân cu 6000 lei, 8000 lei vagonul când se putea cumpăra cu 700 lei noi şi cu 1000 şi ceva la a d-v. de peste hotare (aplauze). La întrebarea d lui Fleva dacă se solidarizează şi d-sa cu faptele partidului liberal din trecut, zice că se solidarizează în totul, iar în ce priveşte guvernarea cu ai noştri, are principiul ca gu vernele să se formeze din ai noştri. Când nu voi mai putea, voi lăsa loc altora să guverneze cu ai lor. Iar în ce priveşte casa de la Florica pe care mi a lăsat’o tatăl meu, e adevărat că am adăogat după cum a adăogat şl el la casa pe care i-o lăsase moşu-meu. Dar aşi mai voi, ca ceea ce a făcut el cu generaţiile lui pentru ţară, să putem face şi noi cu generaţiile noastre. (A-p’auze prelungite). E poate un lucru, d-le Fleva, pe care dv. nu l’aţi putut înţelege în viaţa dv. turburată. (Aplauze). Se votează apoi recunoaşterea societăţei pentru profilaxia tuberculozei la copii ca persoană morală, şi cedarea că--tre această societate a unui teren la Techir Ghiol pentru construirea unui sanatoriu. Şedinţa se ridică la ora 4.45. SENATUL Şedinţa de la 6 Februarie 1909 Şedinţa se deschide la ora 2.45 p. m. Presideazâ _d. general Budişteanu. Pe banca ministerială d. general A- verescu Prezenţi 82 d-ni senatori. D. g-eu. Areroscu depune mai multe proecte de indigenate. D. dr. Râmnieeanu intreabă pe d. ministru de războiu să răspundă ce e adevărat din ştirea publicată de ziarul «F.-poca», asupra închiriere! arsenalului ca' sei Krupp, D sa refuză să crează în temeinicia a cestei idei nefericite. D. geuoral Averesou, ministrul de râs-boiu răspunde că ştirea este cu totul absolut neîntemeiată. Arsenalul armatei nu a fost închiriat şi nici nu s'a gândit cineva să’l închirieze. Explică că svonul a putut proveni din faptul că ministerul de râsboiu a-vând nevoe de complectarea muniţiuni-lor noastre, a tratut cu cusa Scodre sl fabrice inuniţlunile necesare Î11 arsenalu www.digibuc.ro K P O C A HMWWU armatei noastre cu lucrători speciali de cari dis «me acea casă Adevărul este. adaug'ă d. ministru, că pînă azi casa Scodre n’a putut utiliza instalaţiunile arsenalul ii nostru, pentru a da 200 obuze pe zi şi cum contractul cu această casă a expi at, ministerul de războiu e în tratative cu casa Krupp cu furnizarea mu-niţiun i necesare, care însă o parte să (ie fal ricată în arsenalul nostru. D t< r. Râmniceanu se declară nemulţumit de răspunsul d-!ui ministru de războiu şi cere ca armata să nu depindă cu nici un preţ de influenţa străină şi să se caute a trimite ofiţeri în străinătate pentru a se specializa ca tehniciani. D general Avărescu replică că d-sa s’a preocupat de chestiunea formărei specialiştilor pentru arsenalul nostru, însă demersurile făcute de guvern la marile fabrici din străinătate au refuzat să primi ască ofiţerii noştri sau i-au primit în nişte condiţiuni ale căror rezultate nu ciede că vor fi de mare folos. Repetă că nu e vorba de închirierea arsenalului şi că toată alarmarea s’a 1 rodus din.cauza vizitei pe care a fă-' ut’o un inginer de la casa Krupp care a venit să vadă dacă instalaţiunile noastre îi permite să fabrice muniţiuni în arsenalul nostru. Se cere închiderea discuţiei. Se admite. D. ministru Haret depune proectul de lege pentru abrogarea instrucţiei militare din şcoli. Cere urgenţă şi se admite. Se repetă votui rămas nul în şedinţa precedenta asupra recuno.-şterei d-lui N. Const. Radican şi se prim 'şte. La ordinea zilei e discuţia proectului de lege relativ la modificarea legei serviciului de stat-major. Se dă citire expunerei de motive. In discuţia generală nu ia nimeni cuvântul. Se votează fără "discuţie art. 1—6. Li art. 7 d. dr. Râmn ceanu propune a-mendamental în sensul ca ofiţerii d.n serviciul statului-.-..ajor să fie fixaţi prin le- gea actuală, iar nu prin alta ulterioară, ci m prevede legea. Ar fi bine ca să se menţie dispoziţiu-nile legei din 1905 în privinţa aceasta încă pentru doi ani. Mai cere menţinere r de titlul de şef al statului major în loc de «cap» cum e în proect. D. ministru r&sboiu răspunde că nu poate arăta cadrul ofiţerilor de stat-major dc oarece aceste se fixează de fapt prin budgete, iar nu prin lege. Cât priveşte de terminologie, aceasta nu are nici o importanţă în sine S’a căutat însă românizarea titlurilor. D. dr. Râmniceanu replică că legea trebue respectată, căci nerespectarea legilor e boala de care suferim în ţara românească. Insistă asupra menţinerei titulaturei de şef, căci atunci cum i s’ar zice sub-şe-fului: sub cap? Comitetul delegaţilor întruninduse respinge partea I a amendamentului; primeşte pe a doua. Votul cu bile asupra amendamentului se declară nul. La art. 8. . D. dr. Râmniceanu propune un amen-’ dament în’sensuljstabihrei unei autonomii 1 a statului major de ministerul de răsboiu • şi punerea sa în contact direct cu şeful [ suprem al armatei. ' D. ministru de răsboia declară că de şi iîn principiu nu e contra, dar forma a-f mendamentului trebue să fie alta, căci | serviciul de stat major nu poate fi inde-’ pendent, având chiar prin creaţia sa ro-. Iul de auxiliar ■ apoi decisiunile luate de j Suveran trebue să fie contra semnate de un ministru pentru răspunderea con-‘ stituţională. * D Ionaş Grădiştea» u cere cuvântul, | însă Senatul cere închiderea discuţiei, ceea ce se admite. I Se suspendă şedinţa pentru zece mi-| nute ca amendamentul să fiejdiscutat în comitetul delegaţilor. 1 Comitetul delegaţilor neputând termina discuţia până la ora 5 şedinţa se ridică. -Telegrame ale serviciului austru partiemar Criza ministerială io Serbia Votarea moţiunei de neîncredere în ministrul Glavinici.—Demisia a trei miniştri. — Demisia întreg cabinetului e iminentă. Belgrad. — Skupştina, discutând interpelarea naţionalistului Radulovici şi ascultând şi discursul ministrului de agricultură Glavinici, a adoptat cu 61 voturi contra 33 un ordin de zi exprimând neîncredere în ministrul Glavinici. întregul cabinet va demisiona. Viitoarea şedinţă mâine. * Belgrad. — Trei miniştri tineri radicali": d-nii Glavinici, Saoivi. Tişotijevici au trimis astă-seară demisia lor Regelui. Partidul radical tânăr declarând în acelaş timp rupt compromisul cu vechii radicali încheiat în August 1908, şi de-misiunea miniştrilor vechi radicali este iminentă. 3 Februarie Recunoaşterea Bulgariei Călătoria regelui Bulgariei Viena.— „Politische Corres-pondenz" află că regele Ferdi-nand al Bulgariei a plecat de aci aseară luând drumul spre Sofia, prin Bucureşti; dgr nu se ştie dacă regele Bulgariei se va opri sau nu la Bucureşti. Noul procuror al sinodului ros petersburg.—Senatcţrul Lukjanow, membru în consiliul Imperiului a fpst numit înalt procuror al Sfântului Sinod. Un rescnpt imperial ublicat eri exprimă marelui duce Petre Nico-laievici mulţumirile împăratului pentru serviciile făcute imperiului ca inspector general al geniului. Călătoria r 'gelul Eduard la Biarrltz Londra.—Se asigură că după recepţiunea a doua la Curtea engleză, în ziua de 3 Martie, Regele Eduard va părăsi Marea Britanie spre a întreprinde călătoria sa obicinuită la Biarrltz. Toate ştirile publicate mai înainte despre o călătorie pe marea Mediterană, ca şi despre o vizită la Mesina sunt pentru moment premature. Acordul turco-austriac Constantinopole. — Consiliul de miniştri turc a aprobat eri modificarea protocolului acordului stipulat între marchizul de Pallavi-cini şi ministrul de comerţ. Aprobarea guvernului austio-un-gar este aşteptată. Semnătura se va Face în curând. Un trimis turc Ia marile Putori Constantinopole. — Ziarul «Şura-iiimet» zice că ministrul de externe Rifat paşa va pleca să viziteze capitalele europene şi să coufere cu miniştrii de externe străini. Plecarea regelui Bulgariei la Petersburg Viena. — Regele Ferdinand al Bulgariei a plecat azi spre Petersburg. Corupţiunea administrai din Rusia Petersburg. — Eri Duma a terminat discuţiuuoa interpelărilor privitoare la escesele teroriste îu < au-fiaz. şi a admis rezoluţiunea dopusă de Ootobrişti cerând o anchetă a abuzurilor admiuistraţiunilor io-cale, reorganizarea aatniuistruţiu-nilor şi In special a poliţiei, extensiunea diferitelor reforme — Ştiri din Viena, prin cari se a- firmă că Rusia, Franţa şi Anglia ar fi recunoscut Bulgaria de Regat.—Ce spune presa vieneză. Desminţirea ştirei Viena. - Se afirmă că guvernul bulgar a fost încunoştilnţat că Rusia, Franţa “şi Anglia ar fi recunoscut Bulgaria de regat. Recunoaşterea celorlalte puteri este iminentă. Suveranul Bulgariei, care a ple cat să asiste ia funeraliile marelui duce Vladţpiir, ar fi primit cu onoruri regale. # ; Viena. — «Fremdenblatt» scrie : , «Agenţia Reuter» desminte ştirea ’ din Sofia zicând că Rusia, Franţa şi | Anglia ar fi recunoscut regatul Bul-1 gariei. ş Totuşi ştirea menţionată nu ar fi ‘ surprinzătoare, de oare ce recunoaş-1 terea stărei de lucruri creată de î Bulgaria a fost totdeauna considerată doar ca o chestiune de timp şi făcea de multă vreme obiectul ur or convorbiri între puteri. Cât priveşte atitudinea Austro-Ungariei, este destnl a se reaminti că guvernul vienez, încă din Octombrie 1908, a luat iniţiativa, pe lîngă câteva Puteri, de a se recurţoaşte independenţa Bulgariei şi că baronul de Aehrental s’a exprimat în cost sens în faţa delegaţi unilor. Se poate presupune deci că ime-( diat ce acordul va fi stabilit între j Turcia şi Bulgaria asupra diferen-j delor pendinte, Austro-Ungaria, con > form punctului ei de vedere manifestat încă din Octombrie trecut, nu va ezita îu a recunoaşte independenţa Bulgariei şi demnitatea de rege suveranului ei». * Londra. — Agenţia Reuter află că este neîntemeiat svonul răspândit din Sofia după care s’ar fi recunoscut independenţa Bulgariei. Nimic nu indică o modificare imediată a aiitudinei puterilor în a-ceastă privinţă. Din cercurile oficiale se spune că nici una din ih formaţiunile primite nu confirmă zvonurile alarmante re-' lative la situaţiunea raporturilor austro,-sârbe ; acele zvonuri au pro-j dus mirare în cercurile diplomatice nu li se dau nici o crezare. * Roma.—Agenţia Ştefani află j din Petersburg că Rusia a no-î tificat Puterilor că cu ocaziunea vizitei ţarului Ferdinand la Pe-tersburg, Rusia va recunoaşte regatul Bulgariei. Recunoaşterea făcută de Rusia va fi urmată imediat şi de recunoaşterea din partea celorlalte Puteri. * Sofia.— Ştirea recunoaşteroi Bulgariei de către trei Puteri a fost transmisă ministrului de războiu Nicolajew do ministrul comerţului Liapţcew, aflător la Jamholi, şi a fost imediat răspândită printr’o odi-ţiune extra-ordinarâ a ziarului oficios «Nowoio Wremia» producând multă mulţumiri. Cercurile diplomatice se arată sceptice faţă de această ştire, de oarece nici o reprezontanţă diplomatică nu a primit ştire oficială îu această privinţă. Paris.--Guvernul bulgar a remis guvernului francez o notă zicând că Bulgaria se teme că soluţiunea oliostiunei bulgare să nu fie întârziată din cauza crizei interne din Turcia. Guvernul bulgar vede îu această întârziere un pericol continuu pentru interesele gonoralo şi menţine rea păcoi, Se adresează deci marilor Puteri spre a le cere să intervină în favoarea reounoaşteroi regatului Bulgariei ; această recuuoaş tore s’ar putea fuce mai potrivit ia 27 Februarie, ziua de naştere a ţarului Ferdinand Guvernul crode că a meritat În- crederea Europei de oarece a urmat generale din ministerul de inter totdeauna sfaturile marilor Acordul turco-bulgar Puteri, pr fi fost tăiat Mărăşeşti. no, do tren în staţia Faptul e că numitul agent, din r cauza trenurilor înzăpezite, nu apu-Constantinopolo Marele vizir atut sosi în Capitală şi de aci, pro-declarat că consiliul de miniştri cejbabil, s’a răspândit svonul înregis-se va ţine Duminică se va ocupa do, trat. diferendul turco-bulgar. j Marin Crăciunescu a sosit în Ca- Marele vizir a declarat redacto-1 pitalft azi şi s’a prezentat la postul ssSZl PRIMĂRIA ORAŞULUI BUCUREŞTI împrumutul de Lei 5.140.000 emisiune 5 la şuti din 1906 rului ziarului «Sabah» că consiliul de miniştri ţinut ori a acceptat modificările provenite din protocolul acordului. Svonuri neîntemeiate de noui mobilizări In Bulgaria Sofia.—Refik bey, însărcinatul do afaceri al Turciei, a făcut demersuri la ministerul de externe spre a lua lămuriri cu priviro la noul svon lansat de ziare vorbind despre mobilizarea unei sau mai multor diviziuni ale armatei bulgare. Refik bey s’a plâns în acelaş timp de tonul puţin amical al ziarelor oficioase faţă de noul cabinet turc. Reprezentantul ministrului, şi în lipsa acestuia, n dat însărcinatului de afaceri turc declaraţiuni asigurătoare zicând că svomirile răspândite sunt neîntemeiatei. Noui cutremure în Turcia Constantinopole. — Eri s’au simţit două cutremure de pământ destul de puternice la Kerklise, Guemuldşina, Ahte-bolu, Midia, Samakon şi alte localităţi din vilaetul Adriano -pole. Ajutor pentru victimele din ltaiia Paris.—Camera a votat în unanimitate un credit de un milion pentru ajutorarea victimelor cutremurului din Italia. Vremea E frig la Budapesta, vreme frumoasă la Paris, Londra, Liverpool. La Berlin vremea s’a încălzit. Ninsoare la Brăila şi Constanţa. său în carne şi oase. Atât. D. I. Popovlci-Bâznoşanu din Botoşani a fost numit păzitor public pentru paza vânatului public din întreaga ţară Aujost numiţi învăţători cu titlu provizoriu ‘d-nii Ciobanu I. Teodoru la şcoala Aurora Mehedinţi. Vasile Apostol la se Carol I Roman P. Apostol la Bârnova Buciumi Iaşi Ştefan C Carcâu la Zloteşti Teleorman M. Iliescu la Constantine.şti Olt. T. D. Ionescu la Cârpineşti Buzău M. Marinescu la Chiliea Olt. Constantin I. Biton la Câtime Piatra — Corbului Buzău G P Georgescu la Drăgomeasa Provita de jos Prahova, p. Georgescu la Posada Comarnic Prahova C. V Popescu la Strâmbeni Prahova. Se dă aviz favorabil înfiinţă-rei soc. Cornolina cu un capital de! 100 mii lei şi unei societăţi ad-luij inginor Furmusachi pentru plăci do] acumulatori. i D Bediţeanu, ridică chestia taxe-1 lor de magazimij şi a falsificării cafelei. La discuţie iau pacte d-nii Elef torio Icnescu, dr. Aughelescu, Ioa-nid şi Dumitrescu-Militari. D. Assm arată că taxele cele mari fac pe negustori să ridice iute! marfa de la magazine. In privinţa falşi flcâr >i cafelei vem laboratoare în diferite porturi) unde se face analiza ei. j D. Negreanu vorbeşte apoi des-' De obligaţiunile aceluiaşi împrumut eşite la sorţi la tragerile an-pro greutăţile ce întâmpină corner- terioare şi neprezentate la rambursare până la. 1 bebruarie 1909 cianţii ou prilejul îudeplinirei pro- 1. codurilor după noua lege a jude- fT Jţ 3B i_, O T_J De numerite obligaţiunilor eşite la sorţi cu ocaziunea a cincea tragere efectuată în ziua de 19 Ianuarie (1 Februarie) 1909 in sala de şedinţă a consiliului comunal a flrbei Craiova Obligaţiuni a 1000 lei : No. 7128. 7372, 8221, 8274, 8683 şi 87S1 Obligaţiuni a 500 lei : No. 1638, 2748, 2887,2951, 3922, 3974,4098. 1,1101 4625, 5306, 5574, 5854, 6K)9, 6124 şi 6485 ’ i] a.j Obligaţiuni a 100 lei: 439, 481, 707, 942 şi 1423. T A ]B LO U cătoiiilor do ocoale. Şedinţa se ridică la ora 7 D. Al fzigara Samitrca directorul fondaţiunei universitare «Carol I» a plecat în străinătate prin Buidujeni Medicii veterinari şi farmaciştii ajutori, cari au fost ticipat din serviciul tei pe ziua do 1 Aprilie 1908, şi 'ari ar dori .să treacă examenul pentru obţinerea gradului de ofiţeri sanitari (sublocotenent) do reservă, sunt invitaţi a înainta ministerului do războiu, direcţia 6 sanitară, cel mai târziu până la 1 Martie a, c. c reri îu acest sens, în cari vor indica şi adresa. Organizarea partidului jNo.1071 conservator din Tuicea Proces-Verbal Eri s’a judecat în continuare procesul locot. comandorului Ciuchi. D-sa a continuat apărarea sa şi a arătat cum s’a petrecut accidentul vaporului «Principesa Maria». Noi, membrii partidului conser-j. vator din Tuicea, constituiţi încă-din anul 1908 Februarie 15, după • cum se probează prin procesul-ver-‘ bal dresat atunci, văzând anunţat prin Mesagiul Regal acordarea: concediaţi an- drepturilor politico, ne-am întrunit activ al a «‘T-î astăzi 3 Fevruarie 1909 în casele d-lui Ştefan Borş, proprietar, fost primar, fost preşedinte al consiliului judeţean, 6tc., sub prezidenţia d-lul Hagi Anton, doctor în drept,' avocat, fost prefect şi am hotărât în unanimitatea membrilor prezenţi instituirea următorului comitet provizoriu, însărcinat cu închinarea imediată a unui local propriu pentru clubul nostru politic, cu mobilare 1 lui, facorea statutelor etc., compus din d-nii : Ştefan Borş; Al. Calafeţeanu, profesor, mare proprietar; Dimitrie {HeLţescu, avocat, fost magistrat No. Obligaţiunilor DATA EŞIREI t.A SORŢI CUP. CE TREBUE SA POARTE OBLIGAŢIUNI A 100 LEI No. 1071 1 August 1908 Aprilie 1909 » 1213 1 August 1908 Aprilie 1909 » 924 l Februarie 1908 Octombrie 1908 » 1275 1 Februarie 1908 Octombrie 1908 OBLIGAŢIUNI A 500 LEI No 585U 1 Februarie 1908 Octombrie 1908 " 6473 1 August 1908 Aprilie 1909 » 6989 1 August 1968 Aprilie 1909 » 4795 1 August 1908 Aprilie 1909 OBLIGAŢIUNI A 1000 LEI No. 7568 l August 1908 Aprilie 1909 » 8960 1 Februarie 1908 Octombrie 1908 » 8793 1 Februarie 1908 Octombrie 1908 Din partea ministerului de Iu- Alexanlru IoDescu, avocat, fost publice a vorbit d. avocat crări publice a vorbit d. Paul Capeleanu. A vorbit apoi d M. Orleanu, părând pe d. Ciuchi. Dezbaterile continuă, profesor ; Nicolae Al. Lichiardopol, avocat, proprietar ; Stoian Nedelcu Nicolae, mare industriaş, proprietar îşi comerciant; Panait Pavlu, avo-jcat, proprietar, fost profesor. Acest proces-verbal s’a dresat în loc la Tul- .dublu exemplar, dintre care unul a consiliu- ™ £ r«mis îe(ului partidului, d-lui >P. P. Carp, de către d. D. Hagi ţ Anton, spre îndeplinirea mandatului său ; iar celait se va păstra în ..... . , . . Mâine, Duminică, are Az. dimineaţă >mplmmdu,se doi cea al6goroa de ba’,oUj ani de la moartea mult regretata- j j COmunal J Iui general laco" Lahovary un pa-1 com,mai rastas s’a oficiat în biserica|Icoanei. Serviciul religios a fost officiat de către P. S. S Archiereul Nifon,, . , . , . . ; vicarul mitropoliei înconjurat de circulară piefecturilor de judeţe şi A Calafeţeanu, Popovici, Şt. Borş,' un cler distins şi asistat de către PollţJC ca în mina săptămână şi Lichiardopol, S. C. Vidopol, N corul bîsericel condus de maestrul «ea lin urmă a postului Paştolui, Nedelcu, Gr. Sandoviai, I. Spatani!, Ştefănescu. toate spectacolele să fie oprite. Qhr ludovici. Postul începe Luni 9 Ianuarie, j * In urma intervenţiei Mitropoliei, i ĂrchTva’ clu'buîuL ministerul de interne a trimes q p payjUj \ Ionescu, Ilenţescu, il.fi MAI ETOS Au luat parte la slujba religioasă pe lângă membrii familiei un mare numă/ de prieteni şl amicii politici ai defunctului. O telegramă din Iaşi anunţă că din cauza înzăpezirei trenurilor din localitate nu a sosit nici un tren. E temere că întreruperea cir-culaţiunei va mai dura. r.iD. Felix Ritter von Grzyboivsky consul austriac la Iaşi, care se afla în străinătate, a sosit în ţară prin Budapesta, reluându-şi postul. Suntem informaţi că ministerul de interne, contra legoi coinptahi-lităţei statului, care prevede licitaţie penţru furnituri, a adjudecat a-supra unui domn oare care importantă furnitură de medicamente, pentru depositul central în suma pe 450.000 lei. Ştie d. ministru Bţrătignu aceasta ? Dacă nu, îl rugăm să bine voias-că a lua măsuri spre a se intra în legalitate. Mai Întreb3m pe d. ministru de interne, la ce servesc săteanului cele 5 kgr. Oleu de berg&mot dirţ această comandă ; cele 100 kgr. praf de insecte ; cele 350 kgr. orz ; cele 500 grame Carium, şi ^excorbitanta cantitate de 500 kgr. acid lactic ??. Frumoasă afacere 1 începând sulimanurile pastele de dinţi, depozitul central, trebuie să aibă grijă pentru săteni de Eau de Cologue, £Eau de Lubin, licţueruri şi lalte dulceţuri. Iată telegrama pe care clerul din Iaşi a trimis I. P. S. S. Pimen, noul mitropolit al Moldovei : «Clerul oraşului şi judeţului Iaşi cu supunere vă aduce urări, rugind pe D-zeu să vă dăruiască-mulţi ani pe scaunul mitropoliei Moldovei şi Sucevei în pace, întreg, sănătos, drept, îndreptând cuvântul adevărului pentru prosperarea sfintei noas1 tre biserici şi a clerului oi». Ni se anunţă că de astănoapte s’a deslănţuit asupra oraşului Brăila un adevărat uragan. Mai multe case au fost dese perite, de asemenea şi o parte din acoperişurile turlelor bi-sericei catedrale Sf. Nicolae au fost luate de vânt. Trenurile sosesc cu marg întârziere. A. S. R. Principele Fordinaud va pleca mâine cu trenul do Berlin, la Ploeşti spre a inspecta bat. 9 de vânători. La gară va li întâmpinat de d-nii general Wartiadi, comand corpului 3 armată ; d. gen. Cotescu, comand, brigâzei; colonel Coeorăscu de la statul-major; colonel Petresou şi d. C. D. Angliei prefectul judeţului. Străzile vor fi pavoazate. Dejunul va fi luat îu saloanele coreului mi litar şi vor lua parto şi ofiţerii superiori din garnizoană. Seara A. S. R va părăsi oraşul înapeindu-se în Capitală. Sonoritate neîntrecută! Construeţiune solidă! Exterior elegaut! — GaSaSTUaTE — VI UDE I Ni rii AT e asiei MARELE MAGAZIN DE MUZICA ni n i&iirs Furnisorul Cai*(ei Regal !| l{ ¥ j|li'|I Bucureşti, Calea Victoriei, 54 ii 1 Ij IIaj 18, — Cataloage Gratis — PREDAREA SE EFECTUEAZĂ —— 24 ORE UE LA COMANDA | Au aderat pţia telegrame pau D-nii: I. Costovici, subcomisar -scrisori, d-nii : cl. I, şef al poiiţiei portului Cons- j Stere Ionescu, avocat, foso pri-tanţa; Cbr. Melide, subcomisar cl. jţjar> Levada. proprietar, I. I în politia Medgidia ; V. Floricel, i Banu> pensionar, Panait Ştefămţă, subcomisar cl. I în poliţia Caracal; proprietar, comerciant, armator, Vinţilă Nicolae, subcomisar cl. I Chevorc Lahim, proprietar şi co-şef al poliţiei punotului Rădăuţi, i raerciant, Arpiar Marcar, proprietar, şi I. Antoclii, sub-comisar cl. il îu-f1 comerciant, V. Antoniu, proprie-poliţia oraşului Bacău, revocaţi din j^ar §1 comerciant, P. Harion, co-.. faimacist, toti englezeÎ funcţiune. Salariile învăţătorilor • merciant, A. Petra, 1 aceştia am Sulina. ’ Sp. Hamza, institutor şi Achil (Dimifcriu, avooat din Tulcca. M. Blad, comerciant, proprietar şi industriaş şi Const. Muscalii, OS O ÂLITATB Predat la domicilia în sici plnmbaiţi ---- GREUTATE GARANTATA --- Ministerul instrucţiei publice a<1QdU9t;naş si Const. Muscalii, pro-trimis revizorilor şcolari do cl. I ur-’Pfieţar, ambii din Satu-Nou, plaiuL mătoarea circulară, menită să aducă Măcin. H. Steiger, proprietar din Tari Yerdi Coyllac. Chr. Vâlciu, proprietar din Pator. 1 nostru o mare mulţumire corpului dăscălesc : «Ca să se pună capăt numeroaselor plângeri din partea învăţătorilor că nu-şi primesc salariile la timp, că perceptorii fiscali le fac fel de fel de mizerii puDându-i în zadar pe drumuri, cheltuind bani şi _ , .. _ , , _ . pierzând timp ou ocazia achitării ‘? şsAdaiiâJ“ai, 9eSS?{i Vinde i BANCA. DE CREDIT S! SCONT — Strada Karageorgevici No, 3. — Telefon’. 10(7 — ştiri mărunte S?.'£EEaS3SSS»fc Societatea ştiinţelor medicale va ţine salariilor lor; ministerul a luat următoarea’hotărâre, în comun acord cu ministerul de finanţe prin care iîn Amfiteatrul Spitalului Colţea fiind la se stabileşte modul cum 'trebue se facă plata învăţătorilor pe viitor ; «Perceptorii să fie obligaţi prin dispoziţie ministerială de a trimite prin agenţii lor încasatori salariile învăţătorilor la şcoalele unde aoeş-tia funcţionează şi pentru că nici agenţii să nu umble c.i banii după învăţători să se stabilească a zi J' pentru plata lor: prima Duminică) după expedierea chitanţelor de la revizorat, expediere care va fi a-nunţată perceptorilor de către revizorul şcolar. învăţătorii cari în ziua de plată nu se vor găsi în comuna lor să fie obligaţi a se duce ei la perceptor să’şi primească salariile. Aducându-vâ aceasta la cunoştinţă, vă rugăm ca dispoziţiile stabilite să le puneţi în vedere învăţătorilor din judeţul dv., şi să vă con foi maţi lor In ceeaco vă priveşte. Oe la Camera de comerţ "•••fiaMiSB* Eri după amiazi, Camera de comerţ din Capitală a ţilut şedinţă sub preşidenţia d-lui G G. Asan, caro aduce la cunoştinţa Camerei audienţa co a avut-o la M. S. Regele. Spune că cu această ocazie a oferit M. S. Regelui medalia comemorativă a punerei pietrei fundamentale a palatului Camerei şi a pus pe Suveran în cunoştinţă despre excursia făcută la Constantino-pol spunând că ar trebui să se înfiinţeze acolo o Cameră de comerţ, un muzeu comercial, o capelă românească, precum şi o şcoală pri-m irâ. D-sa a mai arătat guvernului că ar trebui să se orainea zilei D. A Crăciuneanu : Asupra unui de maladia bronzată a lui Adisson, să, serviciul d. Profesor Măldărescu. D. Alexandru Deisca : Asupra unui caz de pleurezie interlobară. D. I. Bejan: a) Sarcină extra uterinâ; inundaţie peritoneala, laparotomie, vindecare ; b) Hernie inguinală strangulată, gangrena intestinului, kelotomie, rezecţie şi entero—anastomoză, vindecare; c) Sarcină extra uterină la termen, geme-lară. D G. Preda : Câte va experienţe de masurarea forţei nervoase cu stenome-trul lui Joire. Prezentare de bolnavi. - Astă-seară va avea loc la «Cercul profesorilor secundari din Capitală str. Episcopiei 3, o serată artistică j şi dansantă. — Mâine seară, Duminică, d. N. Pe-trescu-Comuen, magistrat, va vorbi ia Ateneul român din Capitală despre So cialism şi roadele lui». Ştiri artistice — Astă seară va avea loc în sala E-dison un mare bal «Bauru bal» dat de soc. «Eintracht». Costumat şi necostumat. în Pr măvară: Arbori Roditori Plante A căror prindere este asigurată, gratie uuii-, dităspt cu care pănuîutul va II ipabuiuat ia urma zăpezet abondente din iarna aceasta. Cataloage continind ilustraţii şi instrucţiuni de plantare pentru: 1 Arbori roditori, Saloîmipentruîmpădurirt, j Baloîml ou coroana rotundă şi pentru [ plantat alee şi drumuri, Trandafiri şi plante j de ornament etc., se trimit franco la cerere] de către: Pepinierele ie Arian ei we Americanei — Buftea Proprietatea Principelui B Şiirhay 1 sub direcţiunea D-lor: Flaoher & Co. Ragyenyed (Ungaria) ; ** - Biroul de Vînzarea Produselor Principelui B. şiirbey Bucureşti — Calea Victoriei, 121 )PENTRU Eiire din Mimiime VINURI SE MAS Cantităţi bine, garantate i se găseşte LbL ZORILOR’ DE V1NZARE prin licitaţio puliieă ou începoro de la 11 Februarie 1909, orele 2, mobilierul şi obiectele de artă ; proprietatea Moştenitorilor Nicolae Blaremberg. Licitaţia sd va ţine îu casele diu Str. Episcopiei No. 3, unae mobilierul şi obiectele de artă sunt expuse î ”7" ----— Doritorii le pot vizita în toate zilele* Cleezo o direcţie a .îatre orele iO—4. D. Sebastian Greceauu, consulul României la lanina, a sosit în Ga pitnlă Şcoala primară din com. Cocotniauca, jud Ialomiţa, va purta pe viitor numele de «Nicolae M. Popescu». Un ziar din Capitală anunţă azi de dimiueaţă că ageatul do siguranţă Marin Crăciunescu, do pe lângă direcţia poliţiei şi siguranţei muncei şt do provedoro socială la Preţurile cu cari începe licitaţia, , ramatorul de comorţ şi industrie. !sunt fixate în catalogul ce se 0- M. S. Regele a răspuns că minis-! seşte în sus zisele case. trul do comirţ va prezenta Paria J Pentru ori-ce timuriri a se adresa d-lui i montului uu proeot de lege, prin Dr. Dlmitropol, stradi Ştirbei Vodâ 5ţ şi care se prevede aceasta. ' jd-lui Virgil PapadaL avocat, strada Fân- Veninl vorba de petrol, care în ultimii ani, din cauza crizei, agricole, a suforit mult, M. S. Regele s’a interesat dici se oot găsi credite pe mărfuri la bxnchmi noştri în vreme do criză ; d. Asati a răspuns că nu. Suveranul şi-a exprimit dorinţa ca să eşim odată diu calea nesigură a tratativelor cu AustroTJo-gariu îu privinţa îaoheierei convenţiei comerciale. S’a aorobat apoi bugetul pe 1909 1910. ' tânei so. Afacere rentabilă Se caută paraoarie harnice, oneste şi cu buna recotnatî-daţie sau garanţie bănească, pentru o afacere foarte rentabilă, plâtindu-se cu flx şl pro-vizlon, etc. Oferte înscris sub „Harnic" - la Agenţia de Publicitate. D. j'Adanta, str. Carol No. 104. I j CU PREŢURI MODERATE Comenzii- se primesc prin scrisori l şi Telefon 16|59 Calea Victoriei No. 107 ! Comersanţiior, pentru eo-> mande mai mari, li selace rabat. Dr. Bonalo S’A MUTAT Str. Progresului, 8, b. Sf # h, Vebvlniara* CB 8*1)8 «t i INilSTE şi DUPĂ ISTUEBUILfARBă CREMEI şi PUBRE1,,FLORA" î INSTITUTUL Medical dc agenţi fizici ANEXAT Eţ* LA BAIA CENTRALA Bucureşti Strada Bis. Enei, No. 11 Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos, aparatului circulator, digestiv, ale fnutriţiunei generale, ale siste-imului osos,"articular şi mus-| cular : neurastenia; nevralgii, £ paralizii, arterioscleroză, con-‘stipaţia, artritism, reumatism, gutta, scolioza, prin următoarele : Hidroterapia complectă, masaj manual şi vibrător, masaj sub apă4(Aix şi Vichy), sudaţiune Berthe, duşe Plombiâres. Electricitate msdicală: galvanizare, jfaradizare, curenţi sinusoidali, franklinizare, d’Arson-valizare, băi hidro-electrice, .RGntgen. i Băi de ,lumină şi de aer supra ! încălzit, generale şi parţiale; Mecanoterapla sistem dr. Zan-!der şi Ortoped ia Băi de 68fu fost ministru, mare proprietar, mare proprietar, Bucureşti Ploeşti MEMBRII Al. Lucassievicz', Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. Dr. N. Angeiescu, Deputat, Membru al Camerei de Comerciu, Bucureşti. L. Costiner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Dimitrescu, proprietar, Bucureşti. C. DIssescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti. M. Helder, comerc., Galaţi. D. Ionescu, Piimarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila. A. B. Mendl, rentier, Brăila. St. A. Negruzzi, maro proprietar, Iaşi? S. Prager, comerciant, Vicepreşedintele Camerei de Comerţ, Bucureşti. A. Salomon, mare industriaş, Bucureşti. L. Timmermans, Directorul Băncei Comerciale Române, Bucureşti. DIRECŢIUNEA: Th. .Pritocii, Director A. Stemer, Subdirector ASIGURĂRI IN RAMURELE : Incendiu, Viaţă, Grindina şi Transport REPRESENTANŢA IN BUCUREŞTI No. 11, STRADA DOAMNEI, No. 11 beţia s8 pate Pilea prin ■" """lilDgBf » O licoare inofensivă contra beţiei - Sticla Lei 3 - **'- T«if (Paifiica} S3 Setări Gapsnlole „Fix mas“ IM mp — Dosa pentru adulţi Lei 5 — Săpunul 4s Laiiit ii Crin .ÎMrapr, pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin | orice produs similar indigen şi strein bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc tn dePoul central la FARMACIA THORINGEK.Biicirepli Spesele la orice comandă din propincie sunt Lei 1,20 b. COCS DE TTZOTA TRANSPORTAT LA DOMICILIU IN SACI PLUMBUIŢI — Cartai, BrieMe, iuta tEngtasc — Greutate garantată — fll ;re4 Uwntack & 0- No. 146 — CALEA VICTORIEI — No. U6 •’WSSBSmmasmsf1 sase ■■ rxmrmtmmsm tunaşi * Societate anonimă pentru, industria peirohflwt apiui social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi FABrtiCI de PETRuL şi DERIVATE: MnnşH, itaptu, avlueşu. Fabrica de Bidoane de tinichea, COHStEBla PRODUSELE FABRÎCFLQR« Petro R<*guinmt ntar, G zolina, BenzInA pJtar«iaceiu.!cft, B nzînâ pentru «cotoare, Pft- ^ cură pentru ars şi pentru uns «*âr«ţ-, Parafină, Ulei pentru motoare «îl fcS&L» V LMAURI Mi N E B. A LE de CalUăp Supertoare Valvoîină pentru cilindrii şi maşini feavând nici un repr*r.x*mtant în ţară ori-ee comandă pentru ULEiUKt MINEM4LE sau celelalte produse, nuntaşe adresa — numai — DÎREOŢIDNEI GENERALE 13TT T.7 v* BSCI — BULEVARDUL CAROL, No. 5 — Expoziţia Unirorsală Paris 1900 : 8 premii şl 9 medalii de aur INDUSTRIA ROMANA pentru ARTICOLE de LEMN BUCHER&DURRER Fabrica ji Depozitul: Şoseaua Dasarab 27—30 Localul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Bucureşti — Telefon 11 j29 - MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufrăget ii etc. Mobile do Birou Biblioteci, Birouri, Scaniie, Cartoniere. SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT T»MPL«RIE!V|iE A 8GA UŞI. FERESTRE, DUŞUMELE. PERVASURI, etc. PARCHETE masive simple şi table cu borduri. STRUNGARIE execută: Dopuri de bu toae, Canale precum şi orice articol atingător de această branşă. METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. RECHISITE de serts şi de desemn, fabrica jiu,te de peniţe pentru scris. „ LBMME BB FOCI Răcltori. Articole de Higiena. Articole de Mo-nagiu şi bucătărie. Roţi de lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE PRIMĂRIA URBEI CRAIOVA Aduce mulţumiri persoanelor notate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători: Banca Comerţului..............ioo Mendel Fii, bijutier . . 20 Moritz Rohn, casă comercială. 100 Eschinaschy, casă de schimb . 20 Casa Andronescu, cofetar . . 20 Rafael Penhas, casă comercială 2o Clayton Schultevorth, fabr.agr. 40 Jokey-Club, societate. - . . 200 I. G. Plessia, senator . . . 100 Iulian C. Vrăbiescu, deputat . 40 C. Vălimărescu, preşedintele Curţii de Apel..................30 C. Poenaru, Preşed Tribunal. 20 Cassa Andreescu, mag. ferăris 25 BOmchis, berar . . . . 20 Victor Langier, antr.lucr. publ. 10 N. I. Bobeş, antrepr de hotel. 4 Enache Manea, comerciant 20 D. Ghisdâvescu, mag. lipscănie 10 St. Foray, antreprenor ... 10 St. Plesoianu, proprietar . . 10 Fraţi Russo, magaz. manufact. 5 Institutul Santa Maria . ... 20 D-na Maria Duduleanu, propr 5 D-ra Louis Favre, proprietar . 5 I. Zamfirescu, proprietar . . 5 I. Samitca şi D. Baraş ... 39 Fraţi Damianofi, mag. pielerie 20 Demayo, magazin cu manufact. 10 Konteschweller, farmacist . . 20 p. Primar, B. BL Boboc. Fraţi Paraschivescu, farmacist 20 I. N Boeru. farmacist ... 4# Leon M. Eschenasy,casă schimb Io Richard Graepel, fabrică agric. 4* Eugeniu Behîes, societate . . 10 I. l'eingold, bijutier .... 5 Fraţi Spirtaru, mag beut. spirt. 20 Stan S, Ţincu, mag. cu colon, ia Uiescu, droghist . , . 10 Sigmund Prager, dep. pălării, 5 I. Benvenisti, librar . ■ ■ 5 Fraţi Paulon, magazin cu arme 5 S. Benvenisti bazar .... 5 Lazăr Benvenisti, bazar . . 5 Marcu Weiss, morar . . • . 25 Saita, magazin cu coloniale . Io C. Constantinescu (zis Slăti-neanu magaz. băut spirtoase 5 G. Sa'm, magazin cu lipscănie le Gr. Popescu, magaz. cu vinuri 5 Iorgu Paianu, proprietar . . 10 Mihail Daniel, antreprenor. 100 Andrei Pascu proprietar . . 20 D-na Constanţa Generai Ar-gentoianu ... . Ieo Principele B Barbu Ştirbey . 500 Pnncipele Georgc Ştirbey_______500 Total In total suma 23S4 de lei două mii trei syte ept-zeci şi patru. Secretar General, L Marinescu. Chelia se datoreşte Ad?se-or* n^mai vinei Faopiii Trebue să luăm la timp precauţiuni şi să dăm căutărei Părului şi a Pielei Capului aceeaşi atenţiune ca şi căutărei corpului întreg. ATM IER Tnţfrie6 pentru Domni, se primesc şi reparaţii de GULERE ŞI MANŞETE. Calea Victoriei No. 160 (fundul curţei) BALSUOL de W. SEÎEQER îndeplineşte in mod splendid toate cerinţele aduse unei ape de păr. O simplă încercare însemnează adoptarea acestui preparat natural. J)e vânzare I» toate Farmaciile şl — Drogneriile din Ţ ră — Lftr 4444 Casă de Bască BRUiîîff, Austria | Fondată în 1869 Acţiune comparată PSPERAMIK Sodî is Utlnî 1N GRĂUNŢE MICI EFERVESCENTE G&l nes! smate*® dSS&oŞv&nt a3 acitiesSssi tsreo* Scurtează şi evită crizele de mu, 6RAVELA, REUMATISMi ooues Luaţi eăte-vr m-Oturi pe sL , farmael» WUDV', iii. JTonroor# s*»t-ftonoM, FAUXK. fn teatt farmadele fi irogueriite Cumpără şi Tinde cât mai cn I Unt tot felul de Hârtii de va.! loara şi Obligaţiuni de Imprn | mutări cu premii — Conform cursului zilei — I âA%. Âcprdă credite pe efecte cu plata dupe o lună sau | cu plata tn rate MHMiatmi Ie leipromiteri cs pimii cu preţuri foarte t.ftine şi tn ] RATE LII 1RE Primeşte orice propuneri Caută reprezentanţi serioşi ca condiţinni şi protisinne favorabilă Fur ni sorti Curiei Jiega’c jxomine CE.UUL PEKAREK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS | ‘Marca de Ceai cea mai preferată lu toa: lumeT | Se recomandă în special : PeJcareltfs None s-ueh A eu PeJcarek’s High-Li/e Breakfttst tea Pekartk’ft Five o’clork tea JPekarek’» Karlnhaăer-Tee- Melange Acsst csaia se i'sBţt ii Bacareşti si li toată Eonia fiu prinflipaţfie Miigazlno de Coloniale, îiesieatese şi Droguerif. ---Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti- «AftANTAT 9b Rvtl* 0.10 Bsni litrul Lei 6.80 Decaiîtru PETROl regularoeatar-Ţ ni 9 OR — — —decalitnil JLltâi 0.611 Imperial, dublu — J Cfl rafinat, decalitrnl jţ 4"JU ALBERT ENGEL S-sor Bucureşt, sîr. Caroi, 37 ibulSOl TAPETE Str. REGALA, 12 VomanfMtă Băncei Nteăero&terreich iscfae F&com&te Gesedsehaft ——----------- f>fN FIENJ ----------------- - CAPITAL LEI 2.000.00(1 — ‘ytditii prmctpai Bucureşti — sxcsirsafa: Gaia — Operaţiuni de Bancă în general — .Deschideri de canturi--curente, im asferi de poliţe de, supr* ţărri şi gtrăin&tsţei, eeornpî de efecte, tnesaări de aisorejiî de cupoane, cumpărări şi vânzări titluri ş «teţiuni, avansări asupra Vnlnrilor în depozit, emitere d seeur. şi «criaori de credit «uiupra ţârei 9trăi .Uăţei, operaţiuuf de comision şi avansări asupr» aa tra or, — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE — f av MMKiLE dr; LfeMN MAJEUM V. MILâ [ 8BCBV8ŞD 86SSS8Î felfiâl Mm M: 5? ţl StriSI ŞfirDIÎlCÎ KO. 10—(TCltlCS 5S pe d-ei i couieraiarţi de cicbile şî pe O iot. pGbiic dm Capitali şi prov-ucie, Ui dipeul eu gasâ 1 DORMITOARE, SUFRAGERII. BIBEOURi şi wlBt fes de nobile - IHAT Si LUSTRUITE -Lucrate dla lo®a usoai şl gnmsits PRPTURI uonvenasile IMDUSTH.ÎA LEMNULUI & BUCUSESCI.—Calea Pleynei 193 195-Calea Victoriei 101 Exploatare cta Fâduri Tâmpifirie meeanâ MOBILE, RECITOARE, PARtHETE ti Oii de trttns ffitotune Uţ}I şî FErfKSTRE, ROABE, PERVAZURI Instalaţlani complecte M Mrouri precmM şi ori-ce alte articole atingătoare de industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CHERESTEA OK CONSTRUCŢIE 11E TÎMPLĂR1E IiBMHE B£ FOO CAM BOLI *E(J W A v pi nari sis- Pa ten t excelent conservator al lemnului. OTTO HARBISCH & Comp. Proprietar: q. meu FUR NI SORII CURŢEI REGALE 28, Str, ACADEMIE!, BUCURE $ FONDAT 1887 TELEFON 10)88 ^iihr>ir»a /îa Dln pi3le Eoaieze&aoă A diUilUdi Curei© d© Păr «Sxcsolsior» 1 1 " 1 Curele de Bumbac şi de Baiata T I 1 1 Societate Anonima fie lyiriri inie - IN BUCUREŞTI y de Cauciue, Aebeut, Cânepă, Bumbac, eto. Telionit» V'uU'anif^becr. [ pentru întreţinerea stabilimentelor Indus- triale. U- * » » a * * i Peutr» Cilindre «Exoelsicr» Valvolina lemn Miueraie Americană «Ez.tra» Rusesc (IO lilaMlilJU «cemoriile ,-eutru poaijM' lJCuIG IIL liol- dljdld.U «urtţi» liurin«i*. POMPE pentru puţuri do toato felurile,— FURTUNI du cflisepâ de uauctac în toata dliiiensji nlli- POMPE de MANA. —POMPlt dt ABURI în orice mărime şi putere lnstalaţiuni şi toate Articolele pentru electricitate Pompe Peronospora „Coroana“ peutru btropitui Viilor ŢEVI DE FIER Pi™ JG80RI1 Direcţiunea Generală: STR A BA DOAMNEI No. IO Canitai Statutar Iti 5.000. întâia emisiune Lei 1.000.000 Agenţii *ăi şi f*oe toate 1 icmlităţile mai principale din ţară prin % Societatea este repreaentatfe în ASIGURARI oonîrs riecuriior de tm ş4 Sseplpsii ACCIDENTE VLFŢEI TRANSPORT TERESTRU, FLUVIAL ŞI MARITIM R^nr^nontairt»» : Strada Karair^onr^vi^.i No. fi Tipografh UaiTcraitară11, Strada «icadumiei No. Jtl www.digibuc.ro