ANUL XV.—No. 29. * 5 BANI & /» ^•6’d^^âe seară 5 BAN) ABONAMENTELE In ţară.......................20 iei. 10 iei 3n Străinătate .... . 50 lei. 25 lei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALI, N«. 4 Adresa telegrafică: KPOCA — Bucureşti TEL.RFONI 2|S5 Sâmbăta 7 Februarie 1?0*. PUBLICITATEA Anuttciuri: în pagina III . * » » IV . 80 bani linia 15 » » teâaiasaKcwiai^^ PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA PENTRU ANUNGIURI Şl PUBLICAŢII a se adresa Direct la Administraţia ziarului şi la toatş -■ -. — Agenţiile de publicitate ALEGEREA COL. Ide SENAT DIN X Xj F O V Comitetul executiv at partidului conservator, întrunit sub pr*»lden-t(a d lui P. P. Cnrpf a deefs în unanimitate candidatura d-luî THEODOB BBSETT1 fost prezident de tiu, la lacul devenit vacant la colegiul r de Senat, din, ilfov. wm 9) coDSsryaîc «Liga de propagandă conserva toare» îşi roia rodnica şi binefăcătoarea oi activitate. Luni 9 o. începe, tot în sala Dacia, a doua serie de conferinţe prin cari sc arată interesul vi u co-f poarcă partidul conservator tutulor pături- întrerupt de aplauzele prelungite ale membrilor marelui colegiu, spunând între altele Discursul Mitropolitului Primat Mă simt mândru de demnitatea voltarea întregei noastre activităţi agricolo, industrialo şi comerciale. Do sigur nu este chestiune mai complicată şi mai demnă de a atrage atonţia bărbaţilor noştri în special, ca acest mare isvor de bogăţie, transportul. «Liga de propagandă conservatoarei» atingo viaţa practică, problemele economice do cari depinde puterea şi mărirea ţărei acesteia. Cât de departe e3te această sănătoasă activitate a «Ligei do propagandă conservatoare» de vochile ntruniri publice, foarte zgumotoase dar şi de o disperatoare goliciune 1 Şi ce spunem ; vechile întruniri! Sistemul perzistă, ba încă so pare că unde partide, care se cred mai noi si mai progresiste—co ironie!— îl duc la ultima lui ridiculă aes-voltare. Ei nu se mai preocupă de loc de ceea ce spun oratorii, dar do numărul celor cari fa c coadă afară din sală, acolo unde nu mai ajung, nu declamaţiile oratorului, dar nici măcar manifestaţiile poruncite ale a-genţilor plătiţi să facă ovaţiuni. Este, fără îndoială cea mai patriotică activitate munca «Ligei do propagandă conservatoare» şi suntem siguri că conferinţele ei, vor cire _l continua şi în această a doua serie,! Să credeţi, domnii mei, că. înălţi-sâ atragi un public tot aşa de nu- îmea In care m’aţi ridicat nu mă vi meros şi do ales cum a atras dolaj ameţi, strălucirea lui nu mă va orbi, prima şi până la cea din urmă con-] avantajele co mi-ar aduce nu mă ferinţă din prima serio. [ vor ademeni. Suntem tot aşa do siguri că «Liga] Acel loc nu este de agonisire ci de propagandă conservatoare» va de jortfire. şti şi în a doua serie de conferinţe I Vi a i ropliţilor Discursurile rostite după alegere de Miîropoiifii Primat şi al Moldovei După proclamarea P. S. S. Atha-' P. S. S. IHmen Episcopul Dunărei naşte, Episcop de Râmnic, de Mitro-yde Jos, este ales mitropolit al Moldo-polil Primat înaltul prelat uredndu- \ei, 1. P. S. S. se urcă !a tribună şi fse la tribună a roşiii un discurs, des (rosteşte o cuvântare de mulţumire. Noul mitropolit constată că marele colegiu a fost convocat în împrejurări excepţionale, i In acest moment nu pot uita mato «„..o .. . .. rea figură a lui Iosif Ghoorghian i j d „m«i w naţiunei, ea,e g de r>0 do ani a c*n(lu8 căci drumul păstoresc 1 am început bisorica dV'V,î.t«âla tr0HptS* , j Felicit marele colegiu d’a fi ri- r(i4 ale«ftra “ a- jdicat Ja primul rang pe unul din - f Ţj[otu . .U1 umnezou, fiind- C(fi mai eminenţi prelaţi, Athanasie că acum 15 am la 5 Februarie. am al Râmnicului. TâV i • r> j Se simte dator să mulţumească d - • U' •ar? celor cari au făcut ca naţiunea de «?])oairlrd,lŢ s„cau? P° c°i. man §l la Dunărea do Sos şi din Dobrogea p , • , ,pe. ^C1 aîmcri^1' s ..(să aibe sentimentul patriotic atâta Psalmistul zice să fim moderaţi ?de |nâ]far r fericire şi răbdători în neferi-1 (lAsnnrto Inlerplara d-lni Flora 0 (înmii a în LEGEA SANITAR*. SI FARMACIŞTII i" Cum ne înjurau tachiştii Când atacam pe Coaanecnu Presa takistă face mare caz do interpelarea d Ini N Flova asupra administraţiei din Muscel, spunând cil takiştii sunt cei care duc campania do opoziţie în1 acel judeţ.. Iar monitorul takismnlni şi Alianţei is- , __________ raclite abundând aseară în elogii la adresa! T interpelatorilor, spune că a fost o sexe | la ceea 00 priveşte farmacia, ac- unea ministerului do interne. Unul cuţie a unor abuzuri şi violenţe revoltă-, tuala lege sanitară în vigoare nu va fi farmacist-chimist. Ei vor fi a toare». Ţinem să stabilim un fapt precis, pe însăsi. oare de altfel Ta pns cu prisosinţă în evidenţă chiar d Pleva. Interpelatorul n’a făcut decât să repete coprinsul articolelor publicate astă-vară de ,,Epoca“, împotriva administraţiei d-f ui Cocă neanu. Dar când duceam noi această carapanîo, co zicea presa takistă1 O taxa de calomnioasă. Lua in- MEMORIU Întocmit de comitetul Sooietăţei Farmacişt lor- din România, arătând cam trebz modificată legoa sanitari, in ceoa oe pri eşto farmacii1 tuaia lege sanitară în vigoare nu va ii farmacist-chimist. Ei vor fi «■ (mai corespunde cerinţelor timpului Ieşi dintre farmaciştii proprietari cu şi nici acelora alo instituţiunei "un stagiu do cel puţin 5 ani ca a- ’tare şi cari n’au suferit Nădăjiluoşte că la Iaşi unde au îor sociale, tutulor categoriilor delŞ*1 Ia.v‘\af0U:i s°ne de conferinţe | Vă încredinţez că voiu sta stiaje găsi mbiro pentrif iubire stima* pen^ muncitori şi de producători. al tot aŞa do feric t şi con-,neadormită a Bisericei, luptând ca ţru s(,jmă sj nădăidueşto de aseme- Tn nrim» ferenţiari competenţi şi subiectele credinţa să pâtrunză ,>ât mai adânc interesând viu toate clisele munci-?în masele poporului. „ îndflPhal mi- toArn «i 6 v«; ...I„; ar ___________ siunoa lor înaltă cu prisosinţă. Promite apoi, că so va coborâ ■ » « *.awp v ivuwuuvv. upuji u VV/MU UI IU OJllt vmu w\mt * ‘ * este dintre colo mai armonie între oameni tuturor claselor so- „. . direct apărarea lui Cocăneanu. Zice că se desparte cu misuima Iar ji g0dl!ii Adevărul< pretindea că de cei de dincolo do Dunăre, dar]pref80tal ne A ÎNFUNDAT şi trăgea cu gândul va n tot-a auna la ei. rconcluaiuni as^Ţe în privinţa carapaniilor Ştiu, zice I. P. S. S , că biserica!din Epoca. are datorii vaste întru propăşirea ! Azi cftad d. Fleva a readus toate acele morală, economică şi socială a cetă- fKPte la tribună, ce ne di noua dreptul si. ţenilor şi voi veghea ^spunem de atitudinea der atunci a tskîşt Experienţa co s’a făcut sub riul ei, şi nute înaiuto de sărbători, s’a desfăşurat numai o parte a programului partidului, arâtându-se mai a punctele do vedere (aplauze) Urează M. S. Regelui viaţă lungă şi mulţumoşto doTuPAiuZVtSir^merlSiP- 'iSTiul dlSSSi |U S. S. Mitropolit.nl Primat o jSSc*,e “ “6 f",r" ridk*~ eîoSLteţ1 flLS» . * .---—r-—------------z4 mănunţit cum rrivim câteva ches-j0Ua sene este dlntre cele mai mele atnbuţiu tinni de politică externă si de eco- ia“®8«oare pentru lumea preocu-;dealul său do nomie vaţională. ’ ipata de viaţă economică a Romă- şi propâşiroa o___i. - jir____ ^ v u . niei. i.-ir crinfArAnt.iarnl rl fI1.70.nrA aîhIa ţârei Bunilor economice, ţara noastră. 99 i6( pentru că de rezolvirea lor de pinde nu numai buna stare a unor anumite clase muncitoare şi producătoare, dar întreaga desvoltare economică a ţărei. In pr ma conferinţă, din a doua Serio, ce se va ţine Luni, la Dacia,! Vorbind alaităeri de proectul de lege va vorbi d. Gr. G. Cantacuzino, de- i modificator al legei pensiilor spuneam câ, spic mijloacele de transport dinf este bine să se îmbunătăţească soarta punctul de vedere economic. ffuncţionarilor statului şi să li se asigure Cine nu ’şi dă seama de impor-!mai bine', bătrăneţele, pentru ci dacă a-tanto chestiunei ? \vem mvoe,dt cev? în tara as/a> de si~ Toţi agricultorii, toată lumea co ^ ffJtl aflin>sf^ie. bună • »v° j \ ♦ iv x- o i 01 act a o pa m ca, mu toace h acestea de mercialâ şi industrială ştie în co îmbunătăţire a traiului — mărirea lefilor strânsă legătură stă desvoltarea a- şi 0 pensie bună - n'ar fi suficiente, f&C3nlor lor, cu dGSyoltarea mijlou.- dacă nu s'ar organiza şi un control mai celor de transport. ! serios. Mijloace de transport? CâtO nul «Viitorul» nu vede nici o relaţie înlre pot Să fio mijloacele do transport, ‘ leafă bună, pensie bună administraţie ____________ . ... căile de transport “ l bună. Ziarul liberal nu pricepe deaseme- a c,ei:utT § obţinut autonzaţia guver- Soşele, ape curgătoare şi canaluri, cumj’ar putea obţine un control nulm lmln or Ducele va fi întovă- * ■ e- - * - - - ’ bun fiara o schimbare a actualului sistem răşit şi de un fotograf. So mai spuno că va fi devotat pe cari îi are ^Tronului şi DinasI,ei şi mulţumind ^7^' mulţumit de aleg0rea fâ. I na d° Stat ^ Cută ÎO persoana I. P. S? S. Căci' — In- ^ 1 MS. ® ... 1 . speră şi roagă pe D-zou ca activita» | Discursul Mitropolitului Moldovei tea sa pastorală să fio rodnică (a- S După proclamarea votului prin care plauze). noistră şi va însemna o epocă din cele in ai frumoase ale literaturei rsmâneşti .. Realitatea, cu zâmbetul ei fin, interveni în discuţie şi îşi luă serul de judecătoare şi zise: Cum se cunoaşte patima Ia voi. Sunteţi ameţiţi, nici nu vi daţi seama de ce vorbiţi., Ce-i grozăvenie ? ! A seri? şi el un roman cum s’au mai scris multe şi se vor mai scrie, mai bane sau mai rele, care va trăi atât cât trăeşte a-mintirea într’un suflet călâtordeprins din ce în ce cu impresiuni mai ooui şi atât.. EI poate sâ creadă că a făcut cine ştie ce lucru mare Care părinte admite că că copilul lui e urât şi prost?,.. Tocul care căzu de pe călimară întrerupse această ves*li şezătoare. Stor NOUA EXPEDIŢIE A DUCELUI ABRUZILOR D* in Roma so aminţi! că dacele Abnuilor so progăteşte de plecare în Tibet, data plecârei fiind hotărâtă peste câteva săptămâni. Dânsul îşi propune să facă ascensiunea muntelui Everest şi, în acest scop, marea. Apoi, carul, drumul de fier, » vJot automobilul, pipe-linul, calea ferată, ‘ Colegiul unic! iată panaceul universal şlepul şi vapoarele. _ _ j Slujbaşii statului se poate să n’aibă ce Şi poate, cine ştie mai curând de mânca, ei şi copiii lor; funcţionarii sta cât no închipuim, va trebui să ne o- (ului se poate să nu vadă nici un fel de cupăm şi de transportul pe calea siguranţă că după un şir de ani serviţi aeriană. j statului ar putea să-şi vadă bătrăneţele Este adevărat că în ultimii ani au j asiS‘trate >9*.. siguranţa că 3n caz de luat o mare desvoltare la noi r j- av‘a F! “■ f, s‘ loacdo de transport dar în acela^ŢZi^^^Ttă% Sffl timp şi necesităţile ae transport au rabili funcţionari, dacă s’ar introduce în crescut neîuchipuit do mult. I România colegiul unic Am băgat sute de milioane în] Daţi insă funcţionarilor lefuri grase, construcţii de căi ferate şi cu toate ] asiguraţi le pensiuni tot aşa de mari şi acestea câte regiuni întregi aşteaptă cu diferite termene de ani de serviciu, fa- încă linia ferată, şi do câte ori în campaniile agricole nu ţipă toată îumea de lipsa de vagoane. Apoi dacă avem o flotă comercială pentru Dunăie, toate frumoasele şi adâncile râuri ce străbat muuţii bogaţi şi câmpiile fertile alo acestei binecuvântate ţări, poartă încă cu 1 valurile lor repezi numai străvechile plute. A, da, s’a vorbit de multe ori Io canalizarea râurilor, dar ideea a-ceasta a rămas Încă un vis. Avem şi o flotă comercială maritimă, tricolorul fâifâe până în apele extremului Orient şi până sus în apele Angliei, Germauiei şi Belgiei. Dar cât suntem încă de departe de realizarea dorinţei noastre ca să ajungem a fi stăpâni ţie transportul 1 produselor noastre şi să ne facem singuri soiviciui de import. Iu sfârşit câte legături nu se pot! Este, desigu («Ama rvi ii Iao Ortl A nnool-rn iTa r cAJc i {r%r fi «‘J.-Jie cefi-le cele mai mari avan togii, dacă nu veţi introduce şi colegiul unic, administraţie bună nu va fi in ţara asta. Control administrativ, alegând câţiva bărbaţi destoinici, de o cinste exemplară şi cu mare autoritate, este un moft. In troduceţi colegiul unic, faceţi ca deputaţii să fit aleşi de colegiul unic şi controlul administrativ cel mai straşnic se va stabili îndată. Suntem de acord, de cât nu vom avea de căt un control al administraţiei asupra alegerilor. ji noi nu înţelegem să controlăm alegerile cu administraţia ci si avem organe speciale cari sd controleze administraţia şi s’o silească să’şi facă datoria Colegiul umc a ajuns un fel de boală pentru unii liberali Ori despre ce le vorbeşti, ei îţi răspund imediat: colegiu muc I In chestia agrară soluţia este colegiul unic, în chestia şcolară soluţia este co-l'giul unic., colegiul unic şi tot colegiul unic că ar avoa intenţia să viz'tezo la-mata9hi din Tibet şi că ar fi obţinut pentru aceasta scrisori de introducere din partea guvernului chinez. FANTEZIE . _ . cei mai bun mijloc stabili între mijloacele noastre dolsă'şi facă ridicul panaceul. transport şi cum se poato ajuta prin j _____________________ anumite tarife bine chibzuite des-î FOILETONUL „EPOCEI“ din 6 Februarie 1909 In acel moment ara primit de a procura capitalul pentru operaţiunile noastre până la o anumită su- Imi sprijinii tocul de călimară şx începui să mă legăn uşor ps scaun în faţa s bei în care pâlpâia un foc puternic. Mă apropiasem mult de ultimul capitol al romanului pe care îl scriam şi e-ram foarte mulţumit de felul cum se desf&şarase intriga pe care n’o vedeam destul ds clar atu ici când începusem să lucrez la acest roman. Erau scene întregi cari îmi veneau i mereu în minte, cu cari mă deprinsesem şi îmi părea că le-am şi trăit cândva In această stare de spirit mă coborâi în fundul sufletului meu şi fui martorul unei discuţiuni care mă interesă în ultimul grad,—pe cine nu’l interesează o discuţiune în care se vorbeşte numai de el. Iniaginaţia mei spunea: Romanul ăsta, scris într’un gen cu totul nou, ar putea avea un succes incomparabil... Să fie tradus în mai multe limbi, să tieacă graniţele spre popoarele din apus apoi să’l premieze Academia fiind ca !a noi nu e bun de cât aceia ce vine de peste graniţă Ironia zâmbi cu amărăciune şi z se Se cuno.şte că te-ai născut ca sa rămâi mereu copil, şi oopiiior li se iartă toate Faţă de această replică energ.că, amo rul propriu, care cam ţine bine cu imaginaţia, sări d’un cot. Tot răutăcioasă.. Ca sâ’ţi poţi trece o răutate eşti în stare să ignorezi cu desăvârşire ceeâ ce se desfăşoară sub ochii tăi . Tu nu vezi câ romanul ăsta e un capu-d’operă .. E tot ce s’a scris mai frumos îu literatura tilor ? E încă uns din dovezile cele mai evidentă do nernşinarea şi de ticăloşia politicianismului takist ISTORICUL UNUI INSTITUT DE BINEFACERE raţie unei legături amoroase din-LJr tre “ CHESTIA MAROCANĂ Acordul fraiico-priiian nemulţumeşte Spania şi Italia Acordul franco-german în chestia marocană deşi constitue un eveniment de o deosebită importanţă, atât în relaţiunile dintre aceste două ţări, cât şi în asigurarea păcei mondiale, a avut însă darul a nemulţumi două mari state, cari până acum simpatizau cu Franţa. Nemulţumirea Spaniei Cea mai mare parte a presei spaniole consideră acordul franco german ca un eşec ai diplomaţiei spaniole. Marele ziar «Imparciale» spune că interesele spaniole nu sunt asigurate şi că influenţa Spaniei e diminuată «Liberal» crede de asemeni că această influenţă va fi compromisă dacă Spania nu va semna acum un acord cu Germania, Atacurile acestea ale presei spaniole au impresionat viu cercurile pol tice franceze. Oficiosul francez «Le Temps» nu se mulţumeşte numai de asigurările pre-selroficioase spaniole, care vede î® acord şi un succes spaniol, şi caută singur a convinge opinia publică din Spania că Franţa nu a căutat nici un folos în pa guba Spaniei. Mai mult, oficiosul francez spune că dacă Spaniaevoeşte, Franţa e gata să o primească în acordul cu Germania şi pe ea. Italia se vede izolată Dar pe lângă Spania, It»lia se vede de asemeni uitată, şi durerea acesteia e cu atât mai mare cu cât una câte una toate speranţele sale au fost distruse, în ultimele evenimente. Rcîno.rea Turciei i-a tăiat nădejdea de a pune mâna pe Tripolis şi Albania. Din succesul ce i a asigurat Austriei şi Bulgariei în ultimul timp s’a ales cu persecutarea elementului italian din A-ustria. vre-o !»•- im-Ideapsă infamantă; îl (trei) din a-legiferările, mai iceşti 5 (cinci) vor fi din Bucureşti, timp, a câtor-va [Ei aleg uintrânşi pa preşedintele lor ■* “ “ " Controlul şi inspecţiunea de drept însă a farmaciilor şi drogheriilor so vor faco do către doi (2) inspector: farmacişti, numiţi cu decret ro-gal, rocomandaţi fiind ministrului de interne de către comisiunoa farmaceutică. Ei vor fi numiţi dintrz farmaciştii proprietari cari profesează, cu un stagiu ca atare do col puţin 10 ani şi din acei cari n’au suferit vr«-o pedeapsă infamantă. periui ei, şi din ales din ultimul state ule Europei, ne putem cu u şurinţă călăuzi a îndrepta acele puncte cari s’au arătat a fi sau contrare progresului farmaciei sau dă7;nătoare bunului ai mers. Iu cuprinsul acestui Memoriu a-rătăm modificările co trebue făcute în lege şi po cari comitetul societăţii farmaciştilor din România le crede absolut necesare peDtru progresul şi bunul mers al farmaciei române. 0 împiedicare r, progresului nor- ţi mal a acestei instituţiuni, şi putem zico uua din colo mai principale cauze cari s’au greş 0 neocârmuirea msmsuţiunei [impune farmacistului în exerciţiul de către farmacişti. . profesiunei sale, obligaţiuni moral#, ■Scumpirea peste măsură a exis-{si o serio do restricţinni caro’l fac tenţei în ultimul timp. sf‘ ’ - • - — - Taxele vamale au scumpit dro- Penhru a garanta cât se poate irai opus acestui pro-1 bino sănătatea publică, legiuitorul lirea instituţiunei «impune farmacistului în exerciţiul ghelo. concurenţa şi încălcările îa domeniul farmaciei de către dro-ghişti, face ca farmacistul să nu-şi mai poată câştiga existenţa do cât îudepărtându-so din ce în ce do Ia menirea sa, prin vânzarea articolelor co nu ţin do arta farmaceutică şi cari fac ca prestigiul farmaciei să decadă. Du aci imperioa ia necesitate de a-i asigura existenţa conform menirei ei. Nenumăratele cestiuni şi neînţelegeri co ziluic so ivesc între membrii instituţiunei farmaceutice; hotărârile ce trebuesc de luat, câte o-dată fără întârziere, In cestiuni ce privesc relaţiuni do gospodărie internă şi de prestigiu al profesiunei fac ca să se simtă foarte mult lipsa unui Sindicat farmaceutic. In cele ce urmează avem onoarea a da amplificarea cuvenită fie cărui din aceste trai puncte, fiind nevoiţi a ţine îa scaral limitele restrânse ale unui inemor’u. fiul unei prinţese ruse, înrudită cu familia ţarului şi o demimondenă din Paris, cea dintâi s’a hotărât st întreţie o casă de ajutor pentru ridicarea morală a femeilor decăzute. Această frumaasă operă de binefacere are ca prezident de onoare pe d. Clemencoau, primul 1Ce?i.- * , Din cauza jocului politicei sale, fiind R zultatele obţinute sunt dintre de partea Franţei în chestia Marocană cele mai interesante : graţio aju-.şi-a creiat o situaţie cu totul penibilă toarelor, care le-au fost acordate, jîn tripla alianţă. optzeci şi cinci do femei au r«»nun-j Ş‘ acum ca o ultimă lovitură acordul ţat la ruşinoasa cale ce apucaseră, ] franco-german o face si şi piardă cea iar cinci fete supuse sunt azi soţii Hin u(raă nădejde de a-şi putea mani-foarte cinstite. ‘ jţesta “’nmmţa sa în imperiul şenfian .şi * în politica mondială Apropierea dintre Franţa şi Germania sclavul profesiunei sale. Fitarea prin lege a taxei este iarăşi o e-crotire do cătr.i legiuitor a sănă-tăţei publice prin grija de a îndepărta ctfncurenţa. Toate aceste prevederi şi garanţii pa care legiuitorul lt cere* in manipularea şi vânzarea medicamentelor so calcă sfruntat de către dro-ghişti, prin lipsa unei legiferări, fără putinţa unei interpretări greşite ; prin neaplicarea p malitâţilor, prin lipsa urnu control sever şi regulat şi printr’o inexplicabilă înmulţire a numărului lor, făcută şi contra legei şi contra trebuinţelor sociale. Definirea strictă a cuvântului «medicament» cu expresa specificare că numai farmacistul îl poate vinde publicului în oficini publice reen-noscute de stat conform legei. N«-permiterea deschiderei unei drogherii de cât una la 20.000 locuitori şi aceasta numai în centre industriale şi atunci când această trebuinţă va fi constatată de eomi-siunea farmaceutică. O specificare amănunţită şi precisă făcând parte integrală din log# a atribuţiunilor şi îndatoririlor dro-guistului şi a funcţionăroi droghe-1 ii lor. Pedepsirea abaterilor, prima dal& cu o amendă de 500—1000 lei, a doua oară cu închiderea droguorioi pe un timp limitat, a treia oară cu închiderea ei definitivă. Aceste puncte legiferate vor da putinţa d© a so puno capăt acestor necontenite îucâlcări îu domeuiul?a- PRIMEJDIA EXTERMINARE: ... —«a 1 - ELEFANŢILOR îi anih.lcazâ acum rolul sâu de contra greutate ce avea acum în bilanţa poli lică Te coprinde par’ett duioşia citind articolul corespo.ndentului din Berlin al lui «Giornale dTtalia» în care vorbind Masacrările elefanţilor din ţinu Ud Lado, din Congo, sâvâr-]de acordul franco german scrie: Ş'te do Europeni de când autorită-j «Intr’adevâr, un eveniment ca acesta, ţile din Congo au îneetat s? mai {carecontribue atât de mult la asigurarea administreze această regiune, cou-|păcei în Europa va fi bine primit si în ~ Ii..................... Mare roman de sensaţie X-I Tliauret înainti spre a’l_îu> tâmpina şi atn&nioi îşi strânseră uu'ma cu afecţiune. Thaurot, zise d. Mitohel, doresc să vorbesc serios cu tine de i. raşel© cu o populaţiune mai mică a iuspecta farmaciile publice şi dro- de 30.000. Iu toate ţările îu cari ghernie 1 farmacia e ceoa ce trebuo să fio, Membrii comisiuuei farmaceutice cum e îu Germania (5030—iO.OOO vor fi Ia număr de cinci (5), numiţi locuitori) Austria, Olanda (până 1* cu decret regal, după recomandaţi- 14.000) în noua lege Rusia (Octom mMatmmmt*aM«iaaBC.atnaM»i pâaă acum ? — Absolut, scumpe amice. Te-ai arătat un partener tăcut îu mod admirabil, fiiud-câ mi-ai permis do a faco ceia ce am voit, plătind toafco notele şi ne făcând nici o întrobaro până îu prezent. Trebuo să înţeleg că pierderile încep să te supore şi că ai dori o explicaţie ? Peste un moment vei putea câştigam sau pierdeam la joc Am descoperit de asemeni că ie-zultatul fie-cărei partizi era notat. In consecinţă îmi făcui o regulă do a pierde, — De a pierde banii mei 1 —- De a pierde banii noştri, fiindcă suutein parteneri. Tu mi-ai dat simplu fonduri până când sosi ale mele de la Paris. Dacă aranjamentul începe a to ma intenţie a te servi — Atunci cum se faee oi Fish#r a purtat costumul meu ? — Tocmai sosesc aci. In momen-jul de a ploca la serată, ce se întâmplă ? Costumierul îmi spuse câ un om a venit la ol şi explicându-i că e un (lotoctiv în urmărirea unui celebru criminal Costumierul îi arătă scrisoarea ta. Dai după aceia, 1 egretă şi veni îoii va să mă înştiinţeze, după cum zicea ol : «pentru ca să nu am supărări». Eu bănuii imediat că Barnes va se enmitea ? Trebuie să fi fost acolo, dar nu l’am văzut Aşteptam să sărut mâna Shoherazadei, când de 0-dată Barnes strigă că uu furt s’a comis şi ordonă demascarea. Eu mă dosbrâcai de dominul meu şi mă dusei spre el mediat ce Iu- gur ? rninilo fură aprinse^ — Tocmai. A — 1 ui fi putut sugera ideos de a scală caro nu e dolph ra în salon şi că dorea sâ’l portieră. Dacă aveţi urechi bune. vadă. D. Mitchel şi d. Thaurot in- veţi auzi uşor tot ce se va vorbi, tiară în sala ce» mare de recepţie. —- Sunt foarte mulţumit de a- D. Raudolph se sculă la intrarea raujamentul dv. şi fiţi sigur că voiu lor. | auzi totul. — Domnule Randolph, zise d-n.u j — Foarte biue. Acum, dueeti-vă Mitchel, vrei sâ’rni vorbeşti Jla biblioteca, In capăt, acolo,' as- — Oh, nu ceva îa particular, icuns de după un ziar, veţi fi la a-Am venit să mănânc avi şi aui spus ’dâpostul ochilor indiscreţi, portarului să te trimeată la mine jj I,a ora şeapte precis, oaspeţii noi îu caz de vei veni. Aveam dorinţa - vor veni aci. do a găsi o companie, iată tutui. } Cinci minute mai târziu, locul Nu’ţi place sâ mănânci siu-;»dv. va fi gata şi veţi putea mânca perehoziţiona pe toată lumea, eum a făcut în tron. — Tocmai am fâcut-o ; dar dânsul a refuzat. Cred că oxperieuţa An toată siguranţa. mânca o o plicti-jr D Barnes urmă aceste i nstruc-tolorabilă de cât îţiuni şi d. Randolph a veghia In a-catpjnment. C-âud sună ora 7, dân-s*il se întâlni cu invitaţii săi şi Daci voiţi, aş " " ' ' [ ţiuni şi d. Randolph so duse îu sala printr’o companie plăcută. Domnule do mâncare pentru ....ir ..^4- re H _ .V ____ ~ Tliauret, pot să spun sâ aiaugo încă nu tacâm ? promis cA vei pMs, pe F,sol,or , * ^ ^ ^ ................. ...................... J . , . j „, -/e.rte bau Uls, d. «SŞStt pj? a°p«' Ei bme I J Nu; banii importă puţin. Dar, — Ai avut dreptate. Dânsul a — Nu ai făcut aceasta. 1 i-am ce-jspune-mi, pentru ce ai erezut că e fost acolo rut să porţi costumul lui Ali-Baba jmiai bine «â pierzi? ţ _ Da ; dar ml am fo ,t sigur de îc f- ara aceja şi totuşi l-’âi dat lui I ; E foarte simplu. Fund că de- cât după furt, când toată lumea so Fischor. PeUthu oo «ceasta ? jtectiviise ooupă să obserVo aşa- demaSbâ. Dânsul purta un dpmino i- Ar fi mai simplu Să vorbim, ce va, o evident că dânşii au auzit dintrd ale color patru-zeci de hoţi şi vorbindu-se de pariurile pe cară nu putusem sâ’l recunosc sub de- le ain făcut când Fisher jac-a cu gbiznmout. Cu această bănuială însă mine. Dâaşii poato că aij tras con- mă hotăfâi să mă a'iiuzez pe sooo- duzia că sunt un trişor. teala maVoliii vostru detectiv şi câu- Şi eu voesc să le scot idooa tai sâ’mi schimb' costumul tău pe ceasta din cap. un domino — Natural: Dar, acum, spuae’mi j Era necesar însă ca pine-va să şi ce e cu Fislier. reprezinte pe Ali-Balia. Fisher ora — Cuui'Ştii, nu aveam interaţiUaea singurul om căruia îi puteam cere d# a asista la serată. Tu te-ai dus a îndeplini acest rol ; dânsul primi de niorderi mai întâi şi de a sosi iu nue la Fischer... Cum ştii, poate acel detectiv Barnes a pus un spion pe urma mea. tn aceste împrejurări, credeam că era mai înţelept de a mă face eu spionuJ, spionul mou. Do mai multe' ori, am Test lt 'Club şi 111'aru aşezat lu aşa fel sft supeaveghez ps omul meu. In acest mod, «ni descoperit nt! zise d. Randolph. La acestea coi doi oameni râseră!Mă duc să aranjez. Am şi câto-va 1 Yi t no tâ i n I m n ! ..»i r, >•, Ta.. .4 O.*. _w din toată inima — îmi pare, zise d. Mitchel, câ Barnes bănuia că va trebui să se fure rubinul şi înştiinţase po d. Van Rawlston, de vreme ce la serată so vor afla hoţi printre asistenţi. — In adevăr ? Atunci e mulţ mai puterme de cât credeam, dacă nu a putut, ştiind acea: ta, sâ puuă inâua pe hoţr sau pe hoţi, hai > ,Diu nou, oi râseră. Apoi dorauu Mitchel spusei că o timpul să meargă 1a club, şi «i plecară. Intrând iu club, patronul îl în-şfciinţă pe d. Mitchel că d nu R»n scrisori de făcut acum. Scuzuţi-mă. Mă veţi gA.şi la ora 7 în sala de mâncare separată. D. Randolph părăsi camera şi se urcă la etajul superior. Acolo 11 aştepta d. Barnes. — Ei bine l zise riUiteotivul, w’a araujat ? — Da. Mitchel e aci şi a adus şi pe Thaurot cu ei. Nu Înţeleg intimi-tatea cnro s’a făcut aşa odată între ej, dar puţin importă» Dânşii vor lua masa ara mi no fu cabinm separi rată pentru mâncare. Voi wranja ca să fiţi servit lu o m»să de după •jfurnuliţâ itierei indica câ d, Barnes era ser-vit. Spre 1®. a treia schimbaroi do ser» viciu, d. Tandolph încercă să .aducă conversaţia asupra subiectului do.» rit: Sper, aise el, ."dresându se lui Mitchel, că este restabilit po deplin din acea blestemată indispoziţie cn-■re be*a împedicat să aşişti laseratu de Rawlston : — Oh! da, zise Mitohol, dansul ■ora docât o indispoziţie pasagerâi (Va urma) ww.digibuc.ro EPOCA bre 1908, 9-1?.000) şi în noul pro-ect al guvernului italian (8 Decembre 1908) se vorbeşte nu numai de numărul locuitorilor ci şi de bogăţia lor, şi deci de posibilitatea ce au de a’şi procura medicamente. Legiuitorul caro prin fixarea tac-xei a căutat a pune stavilă concurenţei, trebuo să fixeze într’un mod precis limitele circumscripţiunei o-raşelor în interiorul cărora farmacistul se poate muta, păzind strict distanţa de 300 (trei sute) metri de la o farmacie existentă. Tot pentru acolaş scop o nouă farmacie nu se va putea înfiinţa într’o localitate undo există una sau mai multe farmacii când prin înfiinţarea ei se periclitează existenţa uneia din ele ralului Marmont, care se afla în Dacă, în câteva zile, direcţiunea fruntea unei escadro pe lângă coas- generală nu va da satisfacţie corpn-tele Angliei, împăratul îşi dosvă- lui farmaceutic, atunci ei se vor rr luoşto caracterul său întreprinzător trage motivat. şi puterea intelectuală do a corn-, ______ bina repede planurile de răsboi. In* adevăr, după ce mulţumeşte f D. C. Miclescu, distinsul nostru a- f, ■■ *• i ‘î—‘~ gene- mic, a avut onoarea să fie primit în raluliu de ziarele engleze ce-i tn- auJiniţâ de M s R J ' misesn şi după cari împăratul căuta s ■' să’şi dea seama do starea spiritelor în Anglia, îi descrie lupta dată do* Sunt inexact svohurile can circulă escadra franceză contra amiralului! prin diferite oraşe din ţară cum că de d. a Furtul din str. Clmpineanu asentimentul coleqilor săi. De asemenea domneşte o vie agitaţie în rândurile armatei în urma a-cestui procedey, jignitor pmtru armata noastră. Aseară s’a descoperit în str. Câm-pineann, la magazinul de coloniale al d-luij Sălcianu un furt care se practica de mai multă vreme. Furtul era comis de către doi sor- fenţi do stradă anume Dumitru! onesen cu No. 257, nostat în faţa] Transferări de institutori j*-.1 'K6 Au fost transferaţi următorii in- ’ P'peanu. ^ ^ ^ , i Telegrame ale serviciului nostru particular 5 Februarie in- inamicii căutau să prezinte victoria pentru organizarea armatei francezilor, ceea ce denotă grija lu i corpora un singur contingent, la data Napoleon de a se bucura de o vie- fixată de 1 Octombrie. torie complectă, neajutorată de vre o Legiuitorii tuturor ţărilor culte au căutat şi caută să înmulţească numărul farmaciilor în localităţile ruralo. Parte pentru deservirea cu medicamente a acestei populaţiuni, parte pentru a avea în mijlocul ei un om cult, care prin sfaturile şi cunoştinţele sale să fie do folos â-celei populaţiuni. Statul ar avea la îndemână în aceste locuri îndepărtate de centru un agent preţios în aplicarea măsurilor sanitare şi a controlului de alimente şi băuturi, acţiuni atât de trebuitoare popula-ţiunei noastre ruralo. Prin înfiinţarea şi L_____ ilor ocoale administrative deplasărei vechilor centre corner- scrisoare indică de asemenea, că a cialo şi mai cu seamă prin înfiin ' ' ‘ ' j circumstanţă externă împăratul st hi- Curtea de Apel secţia I din Iaşi ţează în câteva linii generalului a respins apelul făcut contra doci- Marmont felul cum ar trebui să dea ! ziei Consiliului de disciplină a ba-lupta. In câteva linii marele stra- f roului din Botoşani prin care avo- teg dă cheia Victoriei, comandanţii-1 oaiului Ch. Neculau i s’a ridicat lui escadrei sale de pe coastele Ma- ] dreptul do exercitare a profesîunei rei Britanii, lată co-i scrie: «Fa- sale pentru abateri gravo contra 1 TÎM ' rvr/iKîf M-/.1 An AAcrri nti^n nvonnV f ^ ceti tot posibilul ca să atrageţi pe j probităţi i cu ocaziunea exercitărei englezi, să’i ademeniţi să vă atace.! profesiune! s sale. Sârbii atacă o patrulă austriacă Solda(ii sârbi, deghizaţi în ţărani, trag focuri de puşcă asupra unei patrule austriace i pineanu. (Aceşti sergorţi de două luni do j zile se introduceau în magazinul ] lui Sălcianu, ,prin chei potrivite şi j băeţi din Cerabia , furau dm tejghea 15--20 lei seral,] D-na Eugenia I. Tănăsescu, dela st*cle de vin* at,cle de şampanie,. şcoala No. 7 de băeţi la No. 4 da cutn da sardele, etc. j fete din Craiova ; Aseară fiind surprinşi ei au Tost j D-ra Victoria M. Luposcu, dola No. arestaţi şi duşi la poliţie. Zwornik— Ieri în avroniere 1 de fete dela No. 7 de Meţi din r**J*±U »»««•>■» rD10Savii Zamiirescu, clela şcoala!, ® vor fi înaintaţi azi parchetu prauim patruk amtriace com-din Hât-şova, (Constanţa) la băeţi!lu]- pusa dm sub-ofiţp l, pa.lt u fo No. 2 din Alexandria, (Teleorman)!;) ----— curi de puşta de crtre nişte D. Miliail Stamate a fost reintre j fin v oct a roi fiin oti’ gat la şcoala No. 3 de băeţi din ; Vflolfll ud Ulii olt . Tulcea. ’ j Dosu-Cantonului Atunci operaţi oşiri, faceţi ultimele 1 preparative de plecare, ridicaţi an- t.,*» vinnri i„iii. •______• , . , v| Aseară pe la or le 6 jum. mai cora... şi ocueaţi cel puţin 15 vase|C ă . ‘ ’ I UiîHlIÎ8, a ntăcat Wf Acar® L L°cuitorii înştiinţaţi puţin înainte ire«l o Sn ; _________, ,■ ■/,___, gs’a ludecat eri de Curtea de Anei de atac. construiseră baricade, asa sâ / f/^nn'ne^n^et'dT^n de lei s'hucaî'a judecat eri de Curtea ‘de Apolide atac, construiseră’ baricade, asa s* prezinte d-lui preşedintin-a. - - al tribunalului dc CblSi0î!,ClU,îfua'‘,e Kvupp ultima comandă. | Curtea a amanac pionunuarea. în camera de consiliu, CU : ? Sosirea directorilor de Ia Essen i Fal$ abuz de încredere un certificat de identitate, care se eliberează în mod Sosirea directorilor de Ia Essen Nu trec de cât câte-va^zile şi di-) ----- __ ------------- — --------; rectorii fabricelor Krupp, care se j . . . , , gratuit şi pe hârtie simplă-aico că ar fl ia corespondenţă c • fiLVXZ: Am anunţat la timp că parchetul a ordonat arestarea lucrătorului ti- Scrisorile inedite ale lui Napoleon de comisarul secţtel d« rZ&SZxA -■' pitală şi se pr j Mţl0 îtt raza Cărei dornici- do războiu pentru a oferta, .ii,..»* 1 ^ Comanda se face de la ţliază, ori cu chitanţele de i | bir sau foncieră cele mai re------- ] cente, ori în fine cn vechile «Revista Istorică», de sub direc-j Cărţi de alCg&tOr. ţ:a statului-iuajor al armatei fran-j ______ ceze, va publica zilele acestea o In- j i,.,,™ n i?phi’iiai-i« iar £1,8eaalului treagă corespondenţă inedită a lui l : ^ ; KrnPP Napoleon I, care a fost crăsită în ar-i^^ Mâfţj CIUH S3 3111111,al ®LitJd ll6 i . . . .. . . propagandă coasei’yatoare» ince-! Agitaţia m rândurile armatei pând a doua saris a conferinţelor sale distinsul nostru amic d. Gr. G. Caiitacuzino va vorbi dsspre mijloacele de transport dinpunctu! de vedere economic. I semnăturile câtorva din tei pe nişte fabricai lJ0^te Pe oare le-a scontat la alţi Krupp si nu po un preţ mai mit! ca™âta • . cât cil ofertat do Arsenalul arna-f dudele de instrucţie de la cabi-tei ci pe preţ de 68 de iei bucata.I “«tul 3 a terminat instrucţia în n-Ast-fel statul este păgubit Cu’^^«eastă afacare Ş1 a tri™« P®. Chiru- 460.000 de lei diferenţă între oferta ll®8®1.1 în judecata tribunalului Arsenalului şi cea a fabricelor s reci!0ua Pentru falş şi în cât se luptară mult timp în noapre, contra briganzilor. Aceştia puseră mâna po primărie, pe localul poştei şi pe catedrală, în momentul în care sosiau dela Cagliari ] trupe călări. Bandiţii o luară atunci la fugă, luând cu ei po răniţii lori^ şi risipindu-se în toate direcţiile. 5 Din cauza întunericului, "nu au putut fi urmăriţi. Discursul prinţului Billov asupra vizitei regelui Eduard la Aseară a avut loc un consiliul de agricul- Stockholm. — Banca naţională a Suediei a scăzut scontul de la 5 la 4 jum. la sută. Aoî ile Mulţumire ; credere. care prezintă un deosebit interes. Dăm un rezumat a două scrisori, fragmente, pe cari comandantul Er-nest Picard, şeful secţiunei istorice a statului major francez, Ic-a pus la dispoziţia ziarului parizian «Le Temps». In una din aceste scrisori, adresată dela Boulogne la II August 1805 (22 Termidor, anul XIII) g£De- ! Diverse NUVELELE „EPOCEf az c eda (NUVELA) Demmunea din Cameră şi Senat a deputaţilor şi senatorilor cari sunt farmacişti este un fapt aproape împlinit. Imediat ce oferta a fost acceptatăi Parchetul a cerut să se deschidă ministerul de războiu a comunicaţi PPb.h®a contl"a lul,C- Bu' Arsenaltdui armatei să pună repre- *aj:,d? 011 md grec., care sa pn-zentanţilor de la Essen întreg Arse- f, do ca5'"va V,up 5n „ comuna naiul la dispoziţie pentru executarea .n^a. djullfov-şi cumpără prin comenzei (împrejurimi pământuri rurale. Fantuî acesta a m-odus o adâncai —Curtea de Apel secţia 11-a a j pe lângă folosul asigurărei am "putut a-in^nare clJar pr^x uiM gu-\ înecat ori procesul de anulare * %£*$*“«** c«lanţa acestei Onor. vernului care s’au pomenit de odatăi r°UC°V101 & a‘na" _ (şs.) Rebeca Raissmau cu convenţia cu Krupp gateţîncheiată1 Ploaiml.aioa- Sub-semnata Rebeca Raissman din Roman, aduc viile mele mulţumiri Societă-rn ţei Anonime de Asigurări Generale şi h,17 d,, fn 'Reasigurări VICTORIA din Bucureşti, au uo i- pentru cu|anţa şi promptitudinea cu care i mi-a plătit suma asigurată în favoarea ] mea de răposatul meu soţ Mich.Raissman. j Această asigurare a fost încheiată nu mai 2 săptămâni înaintea morţei sale şi abia o singură rată trimestrială a fost plătită, 2 zile înaintea decesului Recomand deci publicului pe Onor. Societate Anonimă de Asigurări Generale şi Reasigurări VICTORIA din Bucureşti, căci în această tristă împrejurare Berlin banchet tură. Prinţul de Bulow a pronunţat un urs relevând vizita regelui E-d la Berlin, care a probat cât : de mult ţin cei doui suverani la( Viena.—Regele Bulgariei care şa-bunele raporturi între împărăţiile; de incognito la Viena n’a primit nici un personagiu încercară chiar să-l bată, dar fiind respinşi de studenţii republicani şi de poliţie, clericalii fură alungaţi afară unde eontinuară a manifestă, spărgând statuia fostului senator Trarioux. 50 do manifestanţi au fost arestaţi, printre care Maurice Pnyo, şeful regaiiştilor şi membru al so-cietătei «L’aciion francaiso». Noul ministru turc la Belgrad Constantinopole. — Oficial. — D. Ihsan Bey, ministrul Turciei la Madrid a fost numit în aceaşi călit te la Belgrad. Urmărirea lui Gorki Paris. — Gazeta «Le Journal» află din Roma că poliţia din Neapoli a Invitat pe Gorki, în contra cărui guvernul rus a lansat un mandat de arestare, să plece din teritoriul Italiei. Scădere de scont Regele Bulgariei incognito la Viena oficial si nu a făcut nici o vizită Regele Ferdinand va ploca [Sofia probabil mâine. spre lor. Această vizită precum şi acordul cu Franţa relativ la Maroc au luminat orizontul spre Vest. Avem dreptul de a crede că silinţele pa-cifiie alo tutulor Puterilor vor, . . reuşi să împrăştie nourii şi din ] Demisia procurorului Sinodului rus | După «Novoie Vremea» d. Iswol Amănunte asupra une! catastrofe s8kijîualt procurorul sinodului, şi-ar u dat demisia. Durhani. — Nu mai există nici o] Printre candidaţii la acest post speranţă de a salva cei 150 de mi- este mai cu seamă d Rogowioi, se- nari care sunt minei. îngropaţi în fundul St. Braid, Joung, Lidbault, cercetează cu perseverentă în aceeaşi direc- ţia* " _______ __________, r iVceast-V întreagă bibliografie m’i odăjdii, lumânări etc. Prins, m-a captivat. Cum puteam jCo făceau «modelele» horno novus» îu ştiinţă, să VI Toate scrisorile se. terminau prin îndemnul de a crede, a credo necontenit, fără cliatire. Sâ’şi fixeze gândul în mântuire. Erau, însă, şi lucruri interesante în olo. Erau studiile eo-mi făceam eu însu-mi asupra cazului său. Erau lucruri pe cari un om cu sufletul neprevenit le-ar putea judeca destul de temeinice, cari ar putea chiar fi de natură de a convinge şi pe altul, cum m’a convins pe mine. Astfel, de unde la început nu credeam în eficacitatea slujbelor religioase pa îutr’o glumă, constatai în urma cercetărilor făcute—că, în| antichitate, erau practicate po o foarte întinsă scară şi cu succes strălucit J^Evreii din Babilon, indienii, grecii perşii, rpmanii, le uveau în mare onoar Teurgul Zendiau Mazdejes nan, Episcopul Marutas din Meso-potamia şi însuşi Esculap, obţinură vindecări miraculoase prin post, rugăciuni. Preotul Lucian căuta asemenea vindecări. Iu evul mediu şi modern Paracelse, Fludd, Gassner, Mesmer, au, «homo novus» în ştiinţă, să a bang cu im gest atâtea celebrităţi ? Când citeam cazuri autentice, ca acelea al orbului Gafus, vindecat sub domnia împăratului Antonin, !cum puteam să stau rece şi nepăsător ?.Cunoşti cazul? Nu. lată-1: Acest Guîus, ser duce la oracol sâ’l consulte : cum şd ar recăpăta vederea ? Ocacol»! Iii spune să meargă la templu, să treacă înaintea altarului, să se roage ; să traverseze templul de la dreapta spre stâuga ; să puuă ciuci degete pe altar ; să ridice mima şi să o aşeze pe ochi. Făcând acesta întocmai, orbul recăpăta varierea în faţa şi aclamaţiile publicului. Co operase vindecarea ? *—Credinţa. Prin ce ?—Prin ceremonial. ?i câte alte cazuri I... oate acestea le făceam să treacă pe dinadntea imnţei lui Strungă- rescu, ca o cură morală.., După această mică digresiune cred că nu voi mai judeca rău prescripţiile melo Mai ales că erau ţinute cu sfinţeniie. Cu ajutorul mamei sale — (mamele suut totdeavma migăloase în îngrijiri) Strungărescu căzu într'un bigotism cras ; - cel puţin aşa rooşoa din scrisorile ce primeam.— Rugăciuni jposto rugăciuni, molifte peste molifte, acatiste la biserici. Nu eras lăut să uu iio implorat cu mătănii călugăreşti. Ho ţâra fcât căsătoria lui fiu-său... înaintea altarelor, se prosterna în-f — Aaah! Asta o prea prea. Iţi naintea icoanelor, postea, dăruia?baţi joc de mine I făcui eu, care făceau tot-(până aci ascultasem ca îmărmurit. de cari uj Cum vrei să mă faci să cred că scriam. ii s’a găsit o fiinţă care să so mărite Asculta liturghiele cu zmereniarcu ui orb?... unui paracliser ; implora pronia. Şi cu toate astea nimic mai a-cerească cu fervenţa unei măicuţe!devărât. îndrăgostito. f Dar, ascultă. E mai interesant O rugăciune idoală : înaintea u-jeum s’a petrecut lucrul Mia po-nui altar po caro ol nu’l zărea, în- vestit el însuşi când l’am înlâlnit naintea unor icoane a căror ima- in Bucureşti, la târgueala de nuntă, gini nu le cunoştea;... rugăciune] — Dar mipeasa nu era oarbă? pură... rugăciune exaltată, pornită jîntrebai eu iu oaro-caro teamă să ain credinţă eterică, oarbă, sfântă... f nu fi ghicit. Doi ani s’au mai scurs ast fel. ! Nu. Avea amândoi ochii. Şi Dar vindecarea nu mai sosea. j încă ce ochi I Ca mura. Şi co chip I In schimb îi încotaso durerile Ce gingăşiei Ce frăcezime. Do şa-pleoapelor şi asta îi alimenta spe- ţso-spre-zeoe anii... Auzi tu, o co-rauţa, îl făcea să continue cu mai 5 moară, multă aprindere. Acest succes parţial mă ţinea şi po mine antrenat, tn momentele tle îndoială şi plictisire îmi ziceam: „Ce aro să fie ? O încercare nereuşită ; şi alt ?. . Totuşi nu mai aveam vlaga de la început. Continuam a-mi juoa rolul' prin forţa inerţiei, ca actorul ce re- petă do sute de ori un rol, fără a Eh ! dar cine i-o coaăciso? — Mama sa. Ori, mai bine el singur. Vezi tu, orbii au noroc «le frumuseţe... — Noroc zadarnic, zisei eu. — Nu tocmai... Vei vedea. Ţi-am spus că Struugă căzuse la darul hoţiei. Asta i-a ruinat, sănă- se mai aştepta la cova nou, ci numai pentru că a apucat să-l joace. la cele din urmi, poate chiar că aş fi sfârşii prin a mă lipsi de ex perienţâ oe devenea plictisitoare, dacă un fapt, o fmprejuraro noilă nu survenea. Iu ultima scrisoare, bătrânul Stlungă îmi anunţa — ^hici oe ?... uici ului mult nici mul puţin de tatea. Se simţea aproape de mar- giaoa groapoi. nea de griji. Nu mai aveau mult de Nevastă sa asotno- trăit. — Ca mâine, pdîjnâine, închidem ochii, zicea ol. Ce se face bietul Sănduou? (Suiduora prouumelo orbului). Cine să-l îngrijească ?.,. — Să-l tusurăm. Să-i dăm o ereş-tiuă. Bucureşti 27(9 Februarie 1909. Cauză mortei marelui, duce Vladimir Petersburg.—Marele duce Wladimiv a murit aseară în palatul său din cauza unui astm. Dânsul era bolnav de trei săptămâni. Bine-ar fi ; dar, cine o să-l ia ? j un orb naiv,—îl cunoştea pe Struu-Asta e treaba mea. Lumea sejgărescu,— şanvele de a trece drept bucură la avare. Şi apoi, cu un] fată mare, cu ajutorul moaşei, erau ’ 1 mai mari h? 1 U_ orb faci co vroi. Toate, sar lega la aşa pomană. Numai că noi trebuo să veghem să nu cază pe mâna vreunei netoate care să-şi facă râs de ol. — Bine nevastă. Alege tu şi spune-mi-o şi mie. Dar nu ar fi bine sâ’l întrebăm şi pe el ? Zis şi făcut. Sandu, apucat do orbire, înainte de a fi cunoscuf fe-meca în intimităţile ei, roşi până în albul urechilor la auzul acestei propuneri ; dar mai în urmă se deprinse şi sfârşi prin a declara : Ascultă mămucă. Dacă vreţi să mă însuraţi, uu zic ba, cu toate că nu pricep cum are să fio şi asta. Ins-"', daca voiţi a-mi da o femoe de care să mă bucur şi eu, să vă duceţi să cereţi pe Măndica lui Do-bre Alămaru diu Barion Vorgului, căci pe oa o cunosc de copilă şi ştiu că era frumoasă. Trebue să fie de măritat acum, (Era, probabil a-mintiroa unei idilo de demult). Dobro Alămaru, om scăpătat, bătrân, văduvoi, avea opt copii, opt fete. N’avea ce să le dea să mănânce. Măndica lucra la croitorie, la un jidan îu târg, pe strada Covaci. In fiecare seară şi dimineaţă, luâud de-aluugul calea Călăraşilor, ajunse să lege prietenie cu uu student şi călcase în gura lăcomiei. Acum pe vrute/ pe uovruto, trebuia să so mărite, ca să nu se facă de ras. Propunerea venise la timp. Cu Şi apoi de s’ar fi aflat, s’ar fi trecut cu vederea, căci se sacrifica orbului. Primi. Toată lumea era încântată. Nunta se făcu cu tămbălău mare la Malu-Spart. Buţi de vin fură băute. Fet lo jucară do au făcut bătături la tălpi. Coardele lăutarilor plesniră de frecătură. A rămas do pomină. — Un fecior aro Strungă. Să se ştie, încalţe, că s’a însurat. Ş’apoi ciue ştie ? poate oi avea parte do nepoţi... zicea bătrânul Strungă. ere tarul d-lui Lswolski. Wekerle critică discursul d-lui Manin Budapesta.— In şedinţa do astăzi a Camerei ungureşti, preşedintele consiliului Wekerlo, a vorbit în contra spiritului cuvâutârei deputatului român Maniu, care a gem împreună la vre-o berărie şi acolo să-mi sfârşeşti acest «caz» ciudat, care îu adevăr nu mi so pare tocmai banal şi al cărui deznodământ mă intrighează. — Bine. Trenul se opri în gara de Nord. Suirăm în trăsură şi ne oprirăm la Toniek. pe atunci îu bulevardul E-lisabota, lângă Cişraigiu. Aveam şanse să iim mai liniştiţi. Era în-tr’o seară de Vineri, fără lăutari, fără cântăreţe. Ne aşezarăm la o masă din fund şi acolo, dinaintea unei halbe şi a unei porţii de viţel rece, doctorul continuă. Aşa dar rămăsesem la ziua însu rătoarşi. Co ai zice când ţi-aşi spune oă liniştea şi bucuria rointruse îu Trebue să fi fost frumos când gospodăria lui Htruugâ ? Mai ales au intrat în biserică şi au păşit câu' nora le auuuţă (şi asta la o zisei ou, cu o înaintea altarului I răutate glum aţă. — Dar pentru ce ? La braţul oi, el putea merge sprinten. Mai ou rios aş fi fost de pildă să ştiu, să văz, cum s’a luat orbul pe lângă mireasă in noaptea nunţei ?... Şi mai curios încă a şti sentimentele intim© ale orbului virgin, — E foarte probabil că mireasa l-a scos lesne diu încurcătură... ...Să trec, insă, zise doctorul, peste aceste improvizaţii răutăcioase şi să-ţi termin istorisirea ; şi apoi adaose : Ne apropiem «le Bucureşti. Ba dacă uu uiă înşel am intrai lu u~ raş Poftim am rămas neisprăvit. — Dacă vrei, propusei eu mer- sâptămâuă după nuută) că, crede, că a rămas grea»), (Fusese prea u-şoară ; avea dreptate să întrebuinţeze cuvântul «grea», reflectă doctorii! cu finoţa lui obişnuită, văzân-du-mă că surâd). Poate vei zice, însă, că astea nu au nici o importanţă pentru noi ? Nu-i aşa? Ei bine, te-ai înşela. Au mare, foarte mare, colosală importanţă şi iată pentru co : (Va urma) M. I. Cliirlţescu P . www.digibuc.ro ,4M ~93k#&gaBÂţm EPOCA TEATRUL LTRIC COMPANIA LIRTCA ROMANA — Conducerea C. GR1G0R1U — Vineri 6 Februarie Povestirile lei Hoffmaa Duminică 8 Februarie La ora 2 jttm. p. m. MATINEU ins Vanabnndns Seara la ora 9 — Pentru a 6-a oară — Povestirile lui HoAman (Hoffman's Erzăhlungen) Biletele la Independenţa. Intestina panilor Miirogolili Programa oficială fost un atac îndrâsneţ în contra statului ungar. Această apucătură nu e numai necinstită ci un mijloc de luptă criminală, o insultă de a spune în chiar Camera ungurească că întrebuinţarea limbei maghiare în armata ungară ar fi ceva primejdios. D. Maniu, prin cuvântarea sa s’a identificat cu acele cercuri care prin atacurile lor în contra legitimită ţel limbei ungare răspândesc nn numai în Ungaria, dar în monarhia întreagă periculoase şi vătămătoare agitaţiuni. Guvernul unguresc doreşte în mod viu să se stabilească o înţelegere cu naţionalităţile, păstrându-se totuşi caracterul adevărat maghiar al statului unguresc. Dar d. Maniu şi prietenii săi nu vor putea înlătura politica de înţelegere cu naţionalităţile. (Aplause vii “şi generale pe băncile maghiarilor). Încetarea boicotului în Turcia Constantinopole.— Intr’o convorbire acordată unui redactor al ziarului «Yeni Gazeta» ministrul comerţului a declarat că negociaţiu-nile sale de eri la ambasada austriacă, privitoare la modificarea protocolului de înţelegere au avut un bun sfârşit, ceea ce va provoca, se speră, sfârşitul boicotului. După ziarul «Ikdam» nu mai sunt deosebiri de părere asupra protocolului de înţelegere nici în ceea ce priveşte chestiunea bosniacă, care se poate considera de acum ca pe deplin regulată. * î^ Serajevo.—Birourile de vamă dela hotar vestesc că boicotul mărfurilor austriaco în sandjak dela Novi-Ba-zar nu se mai face. Criza ministerială în Serbia e iminentă Belgrad.—Mâine va avea loc în Skupştina votul moţiunei de neîncredere în contra ministrului Glavinici. In caz că această ordine de zi va fl adoptată se va întâmpla o gravă criză politică. Din Camera turcă Constantinopole. — In şedinţa de azi la Cameră s’a discutat numai despre proiectul de împrumut pe 1908. Câţiva deputaţi au arătat tendinţe obstrucţioniste. Urmarea discuţiunei a fost amânată pentru Sâmbătă. Bulgaria şi expozeul marelui vizir Sofia. — Expozeul marelui vizir Hilmi Paşa a făcut o impresiune favorabilă în cercurile politice prin iimbagiul său moderat. Vremea Dum nică la orele 11 jum se vor afla la palatul regal (în sala do ceremonie) înaltul clor, d-nii miniştrii, d-nii senatori şi deputaţi, înalta curte de casaţie şi justiţie, înalta curte de conturi, rectorul şi decanii uuiver-sităţei, roprozentanţii acade/niei române, d. primar al Capitalei, cu a-jutoarole d-sale, d-nii prim preşedinte, preşedinţi şi procurori general al curţei do apel, d nii prim-preşedinte şi prim-procuror al tri-unalului Ilfov, d. secretar general 1 mini'ofnviilni 011 If ol av c ceremonial care a prezidat la Pa- j lat, cortegiul formându-se în modul următor: La dreapta şi la stânga trăsurei regale cu înalt Prea Sfinţiţii Mi-tropoliţi se va ţine câte uu maior. La intrarea înalt Prea Sfinţiţilor Mitropoliţi şi Prea Sfinţiţilor Epis Adunarea generală ordinară pentru anul 1908 CONVOCARE In baza art. 38, 41, 42 şi 43 din statute D-nii acţionari ai Bănţei Agricole, sunt convocăţi în adunare generală ordinară în ziua de Duminică 22 Fobruarie (7 Marti») 1009 ora 10 dimineaţa în salonul de sus al Băilor Eforiei. Pentru a lua parte la această adunare, D-nii acţionari trebuc să depună acţiunile lor până Ia 16 Februarie (1 Martie) 1909 orele 6 p. m. In Bucureşti : La sediul Băncei Agricole Palatul Dacia-România, strada Lipscani No 1. In judeţe : La sucursalele şi agenţiile Băncei Agricole. Persoanele cari au acţiunile lor în de-posit liber sau în garanţie la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, sau la alte autorităţi sau casse publice, vor putea depune în locul acţiunilor recipisele sau (adeverinţele casselor respective. Vor fi de asemenea admişi a lua parte 1 adunare D nii acţionari cari vor avea depuse în păstrare sau în garanţie acţiunile lor la Banca Naţională sau la altă cassă de bancă particulară din ţară sau străinătate, pe baza adeverinţelor ziselor casse de Bancă După 16 Februarie (1 Martie) 1909 nu se mai primeşte nici o depunere Conform art. 47 din statute, Io acţiuni dau dreptul la un vot numărul voturilor este nelimitat. Ordinea de zi 1) Aprobarea bilanţului anului 1908 ţi descărcarea Consiliului de administraţi-une de gestiunea sa ; 2) întrebuinţarea beneficiului şi fixa-! rea dividendului. 3) Alegerea a 3 censori şi a 3 suple Cereţi DELICIOASA Bere OPPLER Jir. fi Sîfiria Ciurci VIIIKocbga8se No. 29 — VIena Consultaţiuni cu celebrităţile medicale şi cu specialişti de la facultăţile de medicinii. Telefon No. 17650 Doctor SHUVDA Bo*le interne, nervoase, secrete ginecologice ţi de copii 8îr*d» Poliţiei 8 1) Prefectul poliţiei Capitalei ; jjg 2) Protoereii Capitalei ; 1.............................. 3) Un pluton de cavalerie (ro- copi în curtea palatului regal, garda .'r-C va eşi prezentând arma, si muzica $'yC', militară va intona «Spre rugăciune». . 4> Pe peron, înalt Prea Sfinţiţii Mi- lagunk înalt prea Sfinţilor M.tr . . _ — .... £ ■ anţi pentru anul 1909. adjutant . % rr«a «flnf iflpariiioţi de serviciu şi, în capul scărei de (JC . ’u/'ă,u’i f oman Huşi onoare, de către d. mareşal al curţei «-T™ , r„&a e ’ Tr t>r> ac şi adjutanţii regali ; de acolo vor fi T T6) Trjrora repla cu H. PP. SS. conduşi în salonul de primire unde î/piL Ş1 z /«tapta* -le î. mareşal »l(^. “fe I! 2SSK ia w. Anunţându se sosirea Prea Sfm-, SU ’ • -1. ■ , - + -v - - - - ~ - - 1 Atât la venire cat si la mtoarce- mi censori şi d-nii supleanţi eşiţi din funcţiune sunt reeligibili (art. 36 din statute) Adunarea generală ordinară se va con-, , sidera constituită şi va putea valabil de- 4) Arhidiaconii cari vor purta to- ci de asupra ordinei de zi când va fi de faţă jn număr de acţionari, representând o trrime a capitalului social. Dacâ în ziua fixată nu se va fi pre-sentat capitalul cerut, adunarea se va a-mâna, fără altă încunoştiinţare, pentru ziua de Joi 26 Februarie (11 Martie) 1909 la aceiaşi oră şi în această zi ea va decide, ori care ar fi capitalul representat (art. 48 din stătute). Consiliul de administraţie 1909 februarie miseoni P011^ Meşi, în trăsuri regale ; mutant 5). ^rea Episcopi Eparliioţi 8T I <*** precedaţi de d. mareşal ai Curţei c j. şi adjutanţii regali şi urmaţi de d. mareşal şi d. generaî-adjutant, intră în sala Tronului. După ce Maiestatea Sa se va sui j_____ din vor suna. uşa bisericei Sfintei Mitropolii, înalţii Prelaţi (noii învestiţi) vor fi primiţi de către Prea Sfinţii Episcopi şi Arhierei şi apoi se va urma rugăciunea obişnuită. Prima societate da cranii luciu mâi t Bucureşti Consiliul de administraţie prin ■deciziunea No. 1922 din 5 Ianuarie | st. n. 1909 fixând ziua de Duminică rie, din T.-Severin, d-şoara Tina târziat ministerului, pentru a se avea în U J ,.Pen*ru a 36 a Bai bu . 1 Mihăescu, artişti ai Toa-ivedere la alcătuirea anuarului viitor. , adunare generala ordinară, sunt m- trului Naţional voi’ reciti în pauză! — IŞ? d'nu d1en‘ mai multe poezii şi monoloage. | Mâine, Sâmbătă, la Societatea fe-} întrunească în acea zi la Sa l p! , meiloi lomane (în sala Soc. geogra- î m jn localul societâtei din str. numit re- ' hce de Ia Atenou str. Franklin uşa ! Coltei ierul ma-S 2-a) va vorbi la orele 9 seara, d.D.t Gestiunile la ordinea zilei sunt unciui, profesor universitar, despre : | următoarele : Cultura românească până în secolul ■ ~ al 17-lea. D. Bobei Ioan a fost vizor şcolar pentru lucrul nu al. M. S. Regele a aprobat azi proec-tul de regulament al Facultăţii de drept din Bucureşti. Comitetul Secţiunei Bucureşti a Ligei Culturale „ îşi va ţine întrunirea obişnuită, Sâmbătă, 7 Februarie, în sala şcoalei primare «General N. Goloscu», strada Azilul de Noapte. Ya vorbi d. I. Slavici despre ___________ «Starea culturală a Românilor ileUraj0 a ministerului de interne a peste munţi» — după care va urma j încheiat aseară bugetul de venituri pai toa artistică, susţinută de d-na! a] acestui minister Roznanescu şi d-nii Nottara si Direcţiunea corn cen- Liciu. Intrarea ore seara. liberă. începutul la 8 D G. N. GologaD, vice consul a) României la Londra a fost ales cu mare majoritate membru al Curţei de Apel la Bursa din Londra. Cu începere de Duminică 8 cu rent până la 28 Februarie vaporul La Brăila e viscol; la Constanta / * Principesa Maria» va face în mod ninsoare. ’ , regulat cursele îutre Constanţa-Con- stantinopoîe. La Viena, timpul e noros ; La Budapesta o frig ; la Londra o frumos dar ou nori; la Liverpool, la Paiis şi la Berlin, timpul e frumos. ULTIME I1F0E M. S. Regele a semnat'azi decretul prin cave P. S. S. episcopul Alanasie Mironescu este întărit în scaunul de mitropolit primat, iar P. S. S. episcopul FHmen Georgescu în acela de mitropolit al Moldovei şi Sucevei. In programul semestrului al douilea (care a început la / Februarie a. c.) 'al facultăţei de filosofit, Universitatea din Belgrad, vedem câ vecinii noştri sârbi s’au pus cu tot dinadinsul să ne cunoască mai de aproape Astfel d, profesor dr. lovan Radoviei va preda în fiecare Vineri şi Sâmbătă Istoria românilor (cu lucrări de seminar), iar d. docent dr. Tihomir Georgevici va ţine în Jiecare Miercuri prelegeri din Limba românească, dimpreună cu Istoria cuiturei şt literaturei româneşti Amintim că amândoui aceşti profesor au fost astă toamnă în"'România unde au cercetai Biblioteca Academiei şi Ar hiva Statului. D Georgevici e autorul unei remarcabile lucrări etnografice asupra Romănilou din Serbia. In urma încetării din viaţă a A S. L marelui duce Vladi-mir Alexandro viei al Rusiei. Curtea idM. LL. Regelui şi Reginei, a luat un doliu pe timp de 3 săptămâni, cu începere de la 5 Fobruarie. Au fjst numiţi profesori definitivi : D. I. Anuşca, la liceul din Brăila «Nicolao Bălceseu» pentru limba germană U M. Stamatin la gimnaziu) «A loxaiidru Doinei» diu Fălticeni. D. Popescu-Alexundria la liceul «Sf. Petru şi Pavel» din Ploeşti. D. ’ I. Bocescu, la acelaş liceu. J 'osif Basilescu, la liceul «V. Alexandri» din Galaţi. Un«i!i°t'aî’Li halului popular dat do sometatea Fraţilor Rol ni ai Dacici Truiaue în fo Hui Ia 0uJ turale îu sala Eforiei la 8 Fobruu Bugetul cheltuelilor încă întocmit. nu a fost u • lan şi De la acea dată cursurile acestea so vor face şi de cele lalte vapoare. DIN STRA1NATATE Chelner femee.— O telegramă din Cernăuţi anunţă că eri a murit aci, cu simp-tomele unei curioase boale, chelnerul şef al restaurantului Woroblewski, anume Mihail Semaniuk, care se afli de 12 ani în Cernăuţi, chelner Doctorul venit să constate moartea, a descoperit că chelnerul acesta era o femee şi e probabil că dânsa s’a otrăvit.^ jKDemonstraţii'e femeilor engleze.— Femeile cari cer drepturi electorale s’au pus din nou pe lucru. O parte din ele s’au încercat să facă o vizităfprimului ministru. Cu această o-cazie au fost arestate 24 dintre cele mai îndrăsneţe cari u’au voit a se supune 1. Darea de seamă a operaţiunilor societăţei pe anul 1908 ; 2. Conturile şi bilanţurile admi-nistraţiunei pe anul 1908; 3. Descărcarea consiliului de ad-ministraţiune de gestiunea sa pe acelaş an 1908 ; 4. Bugetul veniturilor şi cheltuelilor pe anul 1909 ; şi bugetul fondului pensiunilor pe acelaş an ; 5. Modificarea aliniatului d de sub art. XXI capitolul IV din regulamentul pensiunilor ; 6. Alegerea a 3 membrii în consiliul de administraţiuno; 7. Alegerea comitetului detento-rilor de scrisuri funciare ; După art. 49 “şi 51 din statute, Ministerul Finanţelor Dlrecţiouea Datorioi Publice şi Pensiunilor Datoria Publici PUBLICAŢIUNE No. 14*2385 din 3 Februarie 1908 A 30-a tragere la soiţi a titlurilor de rentă 5 la sută din 1894 împrumutul de 6500,000 lei ne va electua în ziua de 1 (14) Martie 1909 ora 10 a. m Î11 sala cpecialâ a Ministerului de Finanţe,-conform dispoziţiunifor stabilite prin regulamentul publicat în Monitorul Oficial No. 245 din 7 Februarie 1906 j La aeoastă tragere se vor amortiza titluri în valoare fiominală de lei 43.000 ,CONSULTAŢII DELA ORELE 4—7 în proporţia următoare: f o o. 1 n.m-.i n 1 4 titluri de căte 5.000 lei 20.000 46 titluri de câte 500 lei 23.000 Totai 50 tiiniri pentru o valoare no minală de 43.C00 lei. ^ Publicul este ritgaţ a asista la tragere. 1. Ionescu Directorul Datoriei Publice j şi Pensiunilor Cowmiiir Societate Cooperativă pe acţiuni Drăgăşani CONVOCARE Domnii acţionari ai societăţei cooperative pe acţiuni «Unirea Comercială» din Drăgăşani, sunt rugaţi a se întruni în adunare generală ordinară, Duminecă 1 Martie a. c. ora 8 p. m. în salonul Primăriei din acest oraş. Ordinea zilei : 1) Darea de seamă a Consiliului de Administraţie ri raportul censorilor. 2) Aprobarea bilanţului şi comptului de profit şi perdere, încheiat la -’i Decembrie 1908. 3) Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa. 4) Alegerea noului Consiliu de Admi-nistraţre şi a comisiei censorilor. Se pune în cunoştinţa d lor acţionari, că în ziua întrunirei să aibă la dânşii | acţiunile. Fiecare acţionar are un singur vot şi] prin procură încă unul. Minorii pot fi reprezintaţi prin părinţii; sau tutori, femeile prin soţii lor. Administratorii şi censorii nu pot fi j procuratori Procurile se lac dupe formularul daţi de Consiliul de Administraţie. Dacă în ziua de 1 Martie, 1111 se va j întruni numărul de acţionari care să re-1 prezinte capitalul cerut de art. 56 din ; statute, ăedinţa se amână pentru 8 Mar- j tic în acelaşi local şi aceiaşi 'oră, când I se va procede şi rezolva cestiunile din j această convocare conform art. 57 din ; statute. Consiiiui de administraţie j ^Nu plecaţi în volaglu ImNlBMHNWElN . WEWTHOL ITEAHU , frtcpi.nl U> c«nrt «• ««•«!* *ii«»o i«i a-,° FOURNISSEUftS ■OL LA COUff RD/ALE DL ROU/fAME | A L.7-A PLUS CRANDE EXPOSITSON DE MtUBLLS A BUC AREST PLĂCU DU THEATRE NATIONAL ii! ii li Afacere rentabilă Se caută persoane harnice, oneste şi cu bună recoman- ] daţie sau garanţie bănească,! pentru o afacere foarte renta- ] bilă, plâtindu-se cu flx şi pro-1 vizion, etc. j Oferte înscris sub „Harnic" j la Agenţia de Publicitate. D. muram® st 5,41 JJ;5 PtAPOSrriON SECOND ETAGL SI riAfiMfilifR MKIM.ES MCilBîINTASMTi DKOMTIONS * AMEliBLfîlENTS rtUUBlKS LT SfEGES ANGIAI5 OBJ.LÎ3 DART i-J t *-1 m Biroul de iuformaţiuni comerciale diu ministerul industriei şi comerţului a primit următoarele înştiinţări : O casă de export diu Smirna do-!dispoziţiilor poliţieneşti, reşte să intre în relaţii de afacerii Strada Downing- din Londra este lite-cu caso exportatoare de lemne de # ralmerde. ocupată de poliţişti, construcţii • ( Un alt număr de femei au fost ares- Mai mult; case din Londra voosc|££ SSelf V°iau Să rupă COrd°a' porurtib ; | Atât acestea cât şi cele d’întâi au fost Mai multe magazine de flori ua-1 condamnate la amenzi pe cari însă dân-turale din Amsterdam, doresc a in-.’sele nu voesc să le plătească preferând, tra în relaţiuni do afaceri cu case ’’---------■» ! do Ia noi ; Importatorii de lemne şi petrol din Oran ('Algeria) "doresc să intre în relaţii de afaceri cu exportatorii din ţară de la noi, Pentru or-ce informaţii mai lămurite persoanele cari ar dori sa se ocupe do aceste afaceri se vor a-dresa biuroului de informaţii din ministerul industriei şi comerţului. Anuarul oficial al ministerului tot în scop de agitaţie, să stea la închisoare de la două până la patru săptă mâni. 8UCU 3ESn ST SADA ENE1 No. ît . . Pe lângă băi higienice de pri instrucţiei JlllilliCe iînui rang ca băi (le aburi, pu- . tina, lux şi piscină, cuprinde şi serviciul statelor personale .şi al sta- un «Institut medical de agenţi >ticei, din ministerul instrucţiei publi-1«, 0 , au întocmit /Vnnarul Oficial al acestui | Ui<1’ . v. ...... minister, întâia lucrare d . acest fel care | nlui Gt8i âj)fâ GOfîiplStU^ •• !Tl£lSL LA M wslp l \ 5X DT, 5 t, Uth ; y« v»t o i isXi... r 5 ' CU: CMT-'. Dl ■Tto: 1E5 z *■ !UCc NviVM •Ţ ‘:/? ’ Ţii Cv.lC i roji: ! Wl U TRA’ cur PEIÎSOMHiS C!1£Z VOUDROriT mm A-o Î.A CAP‘TMZ QU’EIN \/.LX,pi.Ar^j>LV^tl;rc PENTEU | Eslre ii iiiyisiie! DE VINZARE prin licitaţie pul licâ L cu începere dela 11 Februarie 1909 orele 2, mobilierul şi obiectele de artă: proprietatea 'Moştenitorilor , Nicolae Blaremberg. Licitaţia se va ţine în casele din St/ Episcopiei No. 3, unde mobilierul şi obiectele de artă sunt expuse i Doritorii le pot vizita în toate zilele) vor ti societari, sau prin procuratori între oreie ,o_V s societari, fără a mai avea nevoo de Preţurile cu cari începe licitaţia, j autorizaţia soţilor, sau prin un co- sunt fixate în catalogul ce se gă-r" seşte în sus zisele case. ’ ce mi a apărut azi de subt tipar. ;b .ie şi culte, c 864 şi până astăzi ; tabloul se cretarilor generali ai ministerului, tot de la 1864 ; personalul administrativ al ministerului, pe serviciu ţ diferitele comisii: disciplinare, pentru cercetarea cărţilor etc., instituţiile dependinţe de minister şi depozitele de cultură : Casa bisericii, Casa şcoalelor, Casa de economie, credit şi .ajutor al corpului didactic, bibliotecele, muzeele, teatrele, tabloul personalului didactic din întreaga ţară, cu indicarea numelor, titlurilor data numirii, etc, învăţământul special şi universitar, î A cest anuar cuprinde 343 pagini şi a fost alcătuit de d St Spirescu, sub-şef de serviciu sub con'rolul d-lui Petrei -. 1,-iaUtnhilni Marinescu, şefifl seivichllui ssatelor per-1Specialişti fll ltlstl.fctItU.lU.1 sonale. I f I — Ministerul instrucţiei publice a trimis tntulor directorilor de şcoli anuarul, în-nOţit de o clrCtilură prin care sunt rugaţi Că daţfă vor observu oure.cari lip suri in întoomirsn lui, să le arate neîn- I). lt. ROSBTTI AVOCAT Strada f?. QmtMUtino, No pil al lor major ; d) Funrlaţiunea cu caracter de persoană morală, casele de comerţ şi Societăţile în general vor fi reprezentate prin reprezentanţii lor legali chiar dacă aceştia n’ar fi societari, însă având procură specială în acest scop. Legalizarea semnăturei tuturor celor cari,dupădispoziţiuniledin acest articol pot da procuri, se poate face de orice autoritate îndrituită de lege a legaliza semuătunlo. Sub pedeapsă de nulitate, în legalizare va trebui să cuprindă numele mandatarului trecut în proiură. Orice procurator sau represen-tant legai trebue să depună la Societate cel puţin cu 8 zile libere înainte de Adunarea Generală, ac-telo dovedind calitatea sa de procurator sau representant legal. Dacă ele se vor găsi în bună regulă şi depuse îu termen li se va libera de Societate bilete de admi-siune la Adunarea.'Generală. DIRECŢIUNEA No. 6 23Decembriei9o8 5 Ianuarie 1909 DE VIN 2.500 decalitri vin alb şi negru din varietăţile Grassă şi Cotnari, Bordeaux, Cleretă şi tâmâioasâ, provenind din reputata vie a d-lui Teodor Ie-nibace situată în localitatea „Cazacii4* din Odobeşti. Calitatea superioară ca tărie şi ca buchet a acestui vin este cea mai renumită in podgoria Odobeştilor. Amatorii să se adreseze la proprietar, d. Teodor lenibace, advocat în Focşani. Umiliţii CASE DE 0|EL din ceUbra Fabrică G- SGHNIZER - STUTOART • GERMANIA - MARCA „GLORIA R© MAS BASCA" CELE MAI SOLIDE ŞI CONVENABILE = DE VfiNZARE U SOCIETATEA Di COMANDITA entru ori-ce lămuriri a se adresa d-lui' Dr. Dimitropol, strada Ştirbei Vodă 54 şi | 1 d-lui Virgil Papadat, avocat, strada Fân-{ tânei 50. KC. se cultivă de către BĂRBIER & C-ie — 16, Route. d’Olivet —* ORIjEA NN (France) Cereţi catalogul, ediţia E. V. N. Wcil, Toseph $ Co. — Maşini Agricole şi Industriale N05, STRADA SDEIRDAN, No 6 BUCUREŞTI. - (CASA ŢARANU) Agent pentru judeţul Dolj: S. Iritz, Craiova, Str. l ie aţei Mo. B Agent pentru judeţul Teleorman L. 1. Deboveanu, T. igurele Agenţi p. jud. Brăila: Marcus&Macedonsky, Brăila, B-dnl Cuza,64 ^ CELE MAI BUNE ^ PIANE Şl PIANINE SE GĂSESC LA MARELE MAQA8IN DE MUZICA Jeam Dr. Xotnals - S’A MUTAT Str. Pro|r«#l#l, 8, I. Bucureşti, Calea Victor tel,* & 4- (lângă «L’Independance Reumaine» OA.S-A. DB X IST O IEI 23IDI13R. Vînzare IN rate in condlţiuni avantagioase. Atragom atenţiuuea publicului că avom depozitul fabricator : Becksteiu, BOsenuorfcr, Rnniscli Kaps, Hooff, Ibach.şt '•NA* Schiedmayer-Pianofortefabrik (Bătrânul). Această din ur. iA fabrică e adevărata fabrică Schiodinayer, c noscută la «mt sub numaie de «SCHIEDMAYER BA RANUL» şi nu trebue dc ioc confundată cu pianele «fSchiedmayor-Sobne», oferiţ© ■yşp de Joncurenţâ. Cine vrea să aibă o adevărată PIANMSa Scliiedmaycr Bătrânul să se adreseze la uoi, având nunftl ^*"noi depozitul acestei fabrici. Poate PIANELE se vînd cu Preţurile origiaiale ale fabrice^ «a if ,i un na—«iwla www.digibuc.ro EPOCA iinw*j MiTînmMwosaa ■ l^-.n.n.awi^irir ţ.yv -)i-rt »--—“-J —III—“n—^■ff-TJTr7«rnrif’|ă'i7>«ii»i>> Banca Na ţi ori .ii fi a tiomAniei 1908 I Februarie Situa,ţtnnen Sumară 23 lan 1909 31 Ian. I3384555V 1559474 65815414 8086400 17449789 3243121 5928904 641561 228334 1*6343984 10451054 208:6499 405481526 12*00000 24574391 3603940 258613630 .3455^1 ACTIV ( 95506292 Rezerva met. Aur 89515 ( 3977oooo » Trate de aur 36866900 Argint şi diverse monede Portofolii Român şi Străin (*) Impr. contra efl publice . 11914100) ( » » eff. p In c. curent 16342902) Fonduri publice Efectele fondului de rezervă 61. fond de amortis. imob. şi material imobili . tobilier şi maşini de imprimerie heltueli de Administraţiune . eposite libere . C ompturi curinţi . . Coinpturi de valori PASIV Capital . . Fond de rezervă . ............ Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune , Profituri şi perderi - w-g Dobâhzi şi beneficii diverşi • . ^6343994 Deposite de retras . , 4*54815^ j •) ScOmptul 5 ojo. Dobânda 5 şi jum o,o 125736065 96333I 54949821 27517(168 u999924 15206433 3187121 5970297 701040 ^30027 106504564 15321889 3^223755 398602835 2000000' 26380304 86 3598 249579030 275339 106504564 398602835 126172093 105 1121 55569218 28257002 11999924 15296433 3187121 5960297 701940 240J 21 10772546, I47-1O989 29244045 398156168 12000000 26380304 3»63598 *47820000 366892 I07725464 398I56168 Numai după a-ceastă emblemă se cunosc magazinele în cari se v?nd Maşinele de cusut Originale Singer Maşinele ndsfre n’an nevoe de recomandafle; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul loc SocieîaîB m mutul a iii U aut .Siopr1 = BOURNE & C-IE = BUCUBESTÎ | Calea Moşilor, 246, Calea Grlviţsl 84. Calea Victoriei 51 ------— Birou strada I. C. Brătlann, 28-——- —— X A S î —------ — No, 37, 8tra<îa Lăpnşneatni, No. 37 — Sucursale in toate oraşele principale din ţară se toate vnieca prii f “ O licoare inofensivă contra beţiei - Sticla lei 3 - w • t* Tenia (Panglica) se llnM pil Capsulele „Felii ier TMip; — Dosa pentru adulţi Lei 5 v Sătuli ie Lapte de Crii JMriipr, pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin orice produs similar indigen 1 şi strein bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc in depoul central la FARMACIA THURINGFR, tMrştî qftesele la orice comandă dinprov 'ncie sunt Lei 1,20b. m vinzi, ocaziona l Strunguri, leşini de Flotei ferestrat Panflica şi CIRCULARE Calorifere, J diate m, LAGARE diferite scule I SINIGALLIA BUOUBB ’TX Ctal«« , 122 tJTTO HARKISCH & Comp. Proprietar : O. RICK FUR NI SORII a CURŢEI REGALE 2H, Str. ACAD EMU Et, MfejA BUCUREŞTI FONDAT 1887 TELEFON 10|8» fTH 1at*IO*1 fllIFAÎA Cielo Englozeasoă F aUlll/di J.v? vUf ulu Curele de Păr «Exoelsior» ■Curele de Bumbac şi de Bal&ta â rîîpnifi tpphnipp pentru întreţinerea fll lluUiB lUullllluO stabilimentelor industriale »-r | *" V « * “"7 Pentra Cilindre cExcelsior» V&lvoliim l lemn Minerale Americană «Extra» Rusesc «Baicab Va- Onirmhii»îde Cauciuc, Aebeat, uni 'Teliorrit. Vulcauifebeer selină Grăsime Consistentă si cârpe pentru ş. -f. ivîaşini »m\ ■.yala» Astupat Gc.paulat :rr^as',FoBP5iFiiitBpjiB SIW:iPARmH.&r POMPE le lEENBiB accesoriile pentru pompieri Sacale de ier. Aparate 1, Iţit latrinele. POMPE pnntru puţuri de toate felurile.— FURTUNI de cânepă ii" ăimonsi^uW cauciuc tn toate S de MANA.-POMPE de ABURI în orice mărime şi putere fatiaţîunt şi toate Articolele pentru electricitate irnwOr, Percaospora „Coroana11 pentru Stropitul Viilor —-ŢEVI DE FIT5R liAS0"" Bl IP f 1 i a i nm Societate Anonimă de IN BUCUREŞTI Direcţiunea Generală: STR a Bă DOAMNEI No. 10 Capital Statutar £ei 5.009.000 Întâia emisiune Lei 1.000.000 Agenţii săi şi face toate 1 .calităţile raxi principale din ţară prin Societatea este represeutată în ASIGURĂRI contra riacurilor de 3teee&44u şi accidente ;;" vieţei oi TRfi NSPORT TERESTRU, FLUVIAL ŞI MARITIM Rnuwfwntanta' G«n«rrilâ * Strada Karasf*org:aviar or, — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE — fsrj Expoziţia Universală Paris 1990 : 3 premii şi 2 medalii de aur INDUSTRIA ROMANA pentru ARTICOLE de LEMN BUCHER&DURREK Fabrica şi Depozitul: Şoseaua Basarab 27—30 rj Localul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Bucureşti — Telefon 11 (29 — .AH a NTÂT Ha > 70 Bani iitrul Lei «i.HO Decalitru » ET ROL regulame iar — I ol 1 Ofi -decalitrul liui O.uU Imperial dublu — i Cfl rafinat, decalitrul jş 4*JU ALBERT ENGEL S-sor Bucureşt, str. Carul, 37 ) TAPETE in Str. REGALA, 12 Eurnivo’ ii Curtai ilegale tiomîne CEAOJL PEKAREK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS «Marca de Ceai cea mal preferată In toată-lumea Se recomandă în apei ‘al: Pekarekfti None such iea> Fekartk’s High-lAfe Break/ast tea Pekarrk'8 Eive o’oiock tea Pekarek’« Karleba der- Tee-Melange Actst ctaii se pseţie le Bicerejli ţi le toată Roiău în principalele Magazine de Coloniale, Delicatese şi Drognorii. •--Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti Tipografia Univ«raifară“, Strada Academiei Ne 30 www.digibuc.ro