ANUL XV.—No. 28. 5 BANI Muia df> seară 5 BANI Vineri 6 Februarie ABONAMENTELE Jn ţară............. 20 lei. 10 lei 3n Străinătate . . . , , 50 lei. 25 lei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALI, Ni. 4 Adresa telegrafică: KPOCA-Bucureşti TELEFON: 2|35 PUBLICITATEA Anunciu;-' ar-graba cu care a desfiinţat hia de la seminare. TAKISMUL RIDICOL d. Sp. Haret militarismul şi indulgenţa cu care priveşte trista şi primejdioasa stare de lucruri de la Seminar. Militarismul putea să aibă multe rele, dar nimeni nu credem să susţie că el ducea la descompunere morală şi la a narhie, La seminarul Nifon s’a con statat că tocmai descompu-, „ ... fiere morală şi anarhie există. * Thaklştn, anunta c~ Duminica vor “ - serba împlinirea a un an de la mărit cu două condamnări. Ipoetului norvegian. D. Victor Branişte, redactorul „Ga-1 In timpul desbaterei procesului, a-zetei 't ransilvaniei" a fost condamnat 'cest vrednic luptător, a declarat cu '■a trei luni închisoare şi 240 coroane mândrie că el a scris această scri-imendă, pentru că a reprodus în a- soare şi că ia asupra sa toată răs-:eastă gazetă un articol a lui Bjorn-' punderea. son, în care marele poet norvegian se ] Pentru români nu eseistă dreptate ocupă de asupririle naţionalităţilor şi libertate de presă în Ungaria, din Ungaria. Acest articol a fost re- J Aceste sentinţe barbare probează produs şi de două ziare ungureşti, sinceritatea propunerilor de împăcare, „Az Ujsag“ şi „Pester Lloyd“, contra ‘ despre cari s’a vorbit în ultimul timp. cărora nu s’a făcut nici o urmărire, j Românul ţine minte—şi dacă se va După desbaterile nrnr.esului «cm dintele un , .... .... fluenţat pe juraţi prin un rezumat j Sămânţa lui Horia şi lancu, nu s’a pătimaş şi ast-fel s’a obţinut sentinţa. Utins din neamul românesc. Să nu uităm că acest preşedinte este j * acelaşi, cave m calitate de procuvov la j Av fi bine să’şi reamintească Un-Alba-hdia a numit pe Avram lancu gurii, ce au făcut ei când au fost a-căpitan de bandiţi. isupriţi P si ce zice Bluntschli în «Po- * flitic als WisseDSchaft» : „Când o na- * rpA 7 . ., Hionalitate este atacată din partea în *». li»!*: lectuala, membru acelei naţionalităţi efectuată în prezenţa numeroase personalităţi tehnice. Alte experienţe vor avea loc în curând la Paris, pe Sena. D. Mieivape continuă In „Keviie sie Paris * studiu! asupra reformei noastre agrare m ...Pentru ea ţăranul român să se ca curagiui pentru a’l apăra şi aat-. transforme şi să se adapteze orga- fel năştea noţiunea drepturilor ltti jnizaţiei economico a Occidentului ; pe care avea îndrăsneala să le o-pentru ca să câştige calităţile cari pună puternicului său stăpân: seni-să formeze din el un oin al acestei orul. civilizaţii, ar trebui să câştige toate Ţăranul pretinse garanţii şi castă calităţile unui mic proprietar : stă- pentru ca munca lui şi a părinţi-ruinţa la muncă, economia timpu- lor lui să nu fie distrusă într’o zi lui şi a banului şi acea asprime de capriciu In modul acesta se cana e vorba de câştig, care face prepara proprietatea individuală, ca acest mic proprietar să-şi sacri s Trebuită secole pentru acestea, fice, pentru câţiva gologani, sănâ-) Ea mi fu octroiată de bunăvoinţă Sâmbătă 7 r la nrn 10 o m l ba câte odată să şi rişte 'autorităţei. bambata l c„ la ora IU a. m. ,şi viaţa j A fost impusă acestei autorităţi j Cum se pot însă câştiga aceste îşi cucerită mai înainte chiar do a pentru,calităţi şi care magistru le insuflă?, fi fost decretată. Iu ziua în caro f V V A 11 ^ — I AlT O CT1 O tf* 111 tu WC n Îl 1 m f n A r, /a A\rv t a tri 1 O cr ai I A f n rT ,V 1 A f „ A n Vv a I ^ t a a a PENTRU poerdi Lahoyar şoviniştdor Unguri, a fost condamnat de aceaşi curte cu juri, în ziua de 28 Ianuarie o. d. avocat dr. Casiu Ma niu, fratele valorosului deputat, la un an de zile închisoare şi una mie ie coroane amendă, pentru că a publicat tot în „Gazeta Transilvaniei11, o b CĂLUGĂR/ INFIRMIERI cari vin sunt siliţi a opune cea mai cerbicoasă resistenţă. Nu există cauză mai dreaptă pentru o revoluţiune în contra tiraniei, de cât apărarea naţionalităţei.tt Maior V, Verzea ar- vindecarea trupului yj iCapcilatt Chestia intreţ,ujnţărej călugăriţelor şi călugărilor ca jnfirmjeri ţn spitale, de caFf. s a vorbit acum, nu e nouă. Mi amintesc ,je un articol ce am scris cu 25 ani jn urrnă ţn Care propuneam ca calugărjţeje servească la spitale. 1 injvr-r°%resul medical român» No. 17 din «,5 Mai itsg^ pagina 136, vorbind de mo-j j nastirea Adam jud. Tutova adaug «a-■ ' ?ezata intr'o poziţie plăcută şi muntoasă "111 care vegetează vre-o 300 călugăriţe, pe care ie.arn ve(jea mai cu plăcere,tră-md m mijlocul oraşelor, în interiorul spi-*?■r, consolând bolnavii şi îngrijin-dm...» eja în 1877 apărea la Tg. Neamţ, re- ' trână, Millo, rudă cu marele nostru tist naţional. Am crezut util să reamintesc aceste lucruri, astăzi când chestiunea maicelor-călugăriţe este din nou la ordinea zilei. Din personalul de vreo 700 călugări dar mai ales din acela al călugăriţelor (care e de vreo 1300) s’ar putea recruta un personal suficient şi capabil, pentru nevoile spitalelor noastre din ţară. Femeia, este mai mult aptă de a veghea la patul bolnavului, şi de a’l îngriji cu pricepere şi compassiune, devotament, ca şi pe copilul, bărbatul sau muma sa. _______ Dr. Negreanu Partidul conservator căruia fostul ministru de războiu şi externe i-a adus atâtea eminente servicii consideră această aniversare tristă ca un doliu din cele mai dureroase pentru dânsul. El a perdut în Iac.ob Laho-vary pe generalul care ştia să lupte şi ca un simplu soldat, atunci când era în joc cauza conservatoare, ale cărei credinţe şi tradiţii, defunctul le apăra cu tot avântul temperamentului său fugos. De aceea la aniversarea de Sâmbătă, cu pietate şi recule gere merg conservatorii, cari, ca şi generalul Lahovary nu iau numele partidului lor în deşert. CRIZA TURCEASCA ie, vestitul şi regre- AaaIa fi norii riotîtinnfi «•“) vu a un an ae ia m- Acolo tinerii destinaţi Sa, O . fiinţarea partidului lor, prin ban- ficieze la altar, îşi fac_ educa- \ chete date în toate oraşele ţârei. ... v ţia CU gazeta „Alianţei israe- Evident praznicul este idealul pen- ' red3 ‘Nosog^fu1 ospimlulm Tg.Neamţ lite" şi CU publicaţiile şi bro- \tru care s’a înfiinţat partidul takist tatafmedic şurile anarhiste pe care le dau şi dacă, cum spunea reclama ame-1 -publicităţei toţi energumenii , ricana de la înfiinţare, nu pot sâ’şi svăpaiaţi. j împartă acum bugetul, fac cel puţin Aţi văzut jla ce discuţii am.un■ asistat săptămâni întregi în iu- ,aca nu e °eţta succesului este cel rul chestiilor bisericeşti. Ce a-j^1 ^asa mortului cuzaţii grave s’au adus unor! înalţi prelaţi şi ce activitate’ tristă s’a atribuit atâtor mem-j brii ai bisericei române. j Unde să fie răul ? De sigur, în educaţia ce se face, încă* TO VULCAK IN ERUPŢIE Ori-cum o fi, mâncare să fie. Banchete în toate oraşele ! Iată ce vrea să zică a dovedi vigoare şi capacitate. Vigoare de măsele şi capacitate de stomac I Ce aşteaptă bugetul ţârei când mc-din ŞCOli acelor cari îmbracă asta vastă, care dă veprezen- rasa, acelora cari se destină f* hrănirea animalelor, de o u i idata, in toate oraşele ţârei, vor pune uiseiioei. Hakiştii mâna pe el ! Am spus-O^ Şl o repetam : nul J)e altfel cum ar fi putut sărbători se poate sa avem iir> ...» » ■ *- aşa cum trebue să’l ori-ce om cu judecată sănătoasă, dacă Seminarele sunt lăsate pe mâna unor oameni, cari nu numai sunt lipsiţi de credinţă, dar încă îşi fac o fală din a profesa idei contrare credinţei şi bisericei. Ancheta d-lui Banu a dovedit ce primejdioase rezultate dă actuala conducere a seminarelor. Din aceste şcoli nu ies ş' nici nu se poate să iasă preoţi, cari să ducă cuvântul înfrăţirei, al păcei şi al ordi-nei în mijlocul poporului, ci nişte spirite * anarhice, semănători de vrajbă şi de ură, minţi fără disciplină, căutând în potriva credinţei, realizarea celor mai nebune închipuiri. un Cler; mai %n dorească Înfiinţarea partidului lor. In numerale I şi 2, ale acelei reviste, sub titlul «Maicele călugăriţe ca îngrijitoare ospitaliere» este un lung stur1 u, din care vom extrage câte-va rânduri. «In fine, după multe încercări, am parvenit a avea ca prima gardiancă.o maică graţie căruia spitalul se află astă zi într’o stare de îngrijire şi de curăţenie cât se poate de bună Pe urmă am căpătat altă maică, ca garderobieră, şi de atunci garderoba şi rufele bolnavilor sunt ţinute într’o stare ?exemplară de ordine şi de curăţenie Mal în urmă, am obţinut Sp anunţă din Mexieo, că vulcanul Colima, din statul Galisio, este în plină erupţiune. Au fost auzite puternice detunături si'bterane,apoi o pîoae de cenuşe apr' fşă $’a abătut asupra împrejurimilor, distrugând complect vegetaţia pe o suprafaţă foarte întinsa. Un torent de lavă, lung de a-proape c milă, curge din amândouă craterele. Victime nu. sunt. UN TORPILOR RADIO-AUTOMATIC O nouă invenţiune s’a adăogat 'zilele astea la maşinele de război, invenţiune miraculoasă şi îngrozitoare. E vorba de o torpilă dirijabilâ, fără încă alte două maice ca gardience de ţâr, dupe uscat, prin ajutorul undelor Sîcţii In total în spital se află astăzi'herţiene, sau ceea ce s’ar numi o tor-(1877) patru maice călugăriţe, care nujpdâ radio automatică, inventată de ingi-jasă nimic de dorit şi deşi, încă, novice j nerul Gabet Această torpilă a fost lan-în serviciu ele pot susţinea comparaţiu- * sata bilele trecute din şantierul de la nea cu călugăriţele catolice. Scopul meu jj Chalon-sur-Sa6ne,; unde fusese cons-a fost de a demonstra că călugăriţele ’ truiţă. Se ştie, că este foarte greu a se i regreta-j Magistrul ţăranului francez este pă- ' privile, Lahovary, 1 mântui. Pământul l-a format şi i-a exista -... ( i.-t. _-7. 1 . xv1 . f_________ giile feodâle fură abolite, oa in mod definitiv do multă . vreme. [pomenirea sufletului tului general lacob de la moartea căruia se îm-jdat virtuţile sale; dar această' în plinesc doi ani, în acea zi. svăţâtură a fost înceată, seculară,; Trecutul ţăranului român nu eat« 'ca şi epocile în cari natura a fabri- Un nimic asemănător trecutului cat diferitele speţe. Ţăranul a câş- f ţăranului nostru. Nimic n’u existat tigat cu timpul dragostea de pâ-[în România din ceea ce a dat a-lui mânt. Această dragoste nu este nu-[nostru virtuţile sociale. Mai întâi mai lăcomia, pofta de a posed 1 so-scă nici odată n’a posedat pământul Iul pentru avantagiile materiale, pe j în mod permanent. Dreptul slav cari le procură; este, mai ales, or-[diviza comuna Î11 loturi cari erau goliul de a fi proprietar de pă-| supuse unei împărţeli periodice. Pe mânt, acelaş, pe care unui amore-| marea proprietate, ţăranul, devenit zat i-1 dă iubita lui, bucuria de afcliicaş n’a obţinut nici odată de Ia vedea acest pământ devenind mril seniorul său un lot, pe care sâT productiv, do cât acela al vecinului său. Ţăranul se adaogă pământului. El vede înflorind în pământ sforţările lui. Bogăţia pământului său, a produs-o el însuşi. Din acel moment, se înţelege de ce devine a-e^var şi de ce se pune în socoteala - f lui. nrintre calităţile esenti poată cultiva toată viaţa sa şi pa care copiii lui să rămână după moartea sa. Stăpânul uu-i da de cât locul pe care să-şi zidească casa. Ia loc să ajute la creşterea forţei familiei un ast fel de obiceiu e slăbia. îndată ce un băiat se îu-lui, printre calităţile esenţiale, mari sura el părăsia casa părintească şi o legendă. economie rămasă ca Aceste calităţi nu se câştigă îu-tr’o singură zi. Ele nu se nasc din pământ, în câteva luni, întocmai după cum spicul se naşte din grâu. Plantei omeneşti ii trebueşte mai . .1 v . 1 „ „x. tmult timp pentru germinare. Nu e Căi 6 8 adevărul asupra de ajuns să dai pământ unui oin, PfÎTOÎ [pentru ca îndată să-şi câştige cali- oiTLUl jtăţile unui adevărat proprietar. Deşi cauzele asupra crizei guverna- j Statul român a crezut în posibili -mentale prin care a trecut Turcia par a ; tatea acestui lucru, d«.r s’a înşelat, fi fost arătate prin telegramele sosite de j Servul din Occident, devenind acolo, totuşi există o obscuritate asupra j mjc cultivator, a rămas pe aceeaşi originei acestei crize. bucată de pământ de la origineie Şi fără îndoiala nu trebue să vedem -........ r -0 în incidentele cari au provocat o, de <-.ât j feodalitâţii până îu timpurile mo- urmarea unui antagonism care se ridică \ T-’t pe aceeaşi bucată de la mai multe lumi. ipamant au rămas copnnşi strane- Căderea mi Kiamil paşa era de aştepvat P°tU. lui- Această permanenţă in Kiamil paşa a fost mai mult suportat! locuinţa lui l-a învăţat cu propi'ie-de cât susţinut de comitetul de uniune!tatea individuală. Acest pământ şi progres. Intre aceştia nu a existat nici | puţin întins, hrănind şi reunind a o încredere, ci mai mult o suspiciune mu- j fiinţe omeneşti de acelaş sânge, * olă' X3- x , naştere, la început, familiei. Inrfnnf 1CNu trebue S ” ! P4mftuţ.u]l> Posedat ^ generaţie în 1908 adevăraiul0rguvernl^enei'atie. a unit nota, takiştii un an de la \ noastre, pot şi sunt destul de apte pen-; dirija, cu o siguranţă absolută o torpilă a partidului lor. tru a face serviciul ospitalier, că spitalu- ordinară, care nu este altceva de cât un Prin conferinţe publice P Printr’o \ rile îngrijite de maice călugăriţe sunt în- proectil cu o viteză foarte redusă, arun-publicaţie literară sau politică? Prin] n’o mai bună stare, de cât cele îngrijite cată de cele mai multe ori către o ţintă discursuri arătând programul, ten- de gardience laice, şi acest scop l’am mobilă Iată cum, de data aceasta, noua dinţele şi idealul partidului P Hrană intelectuală la menajerie. Ce absurditate ? Program de credinţe, de tendinţe FOILETONUL „EPOCEI" din 5 Februarie 1909 şi de ideal, la nişte afamaţi. Ce i- ronie ! In toate împrejurările vieţei stomacul joacă la ei rolul principal. Pană acuma banchetul erea pentru oamenii noştri politici, ca pentru toţi oamenii politici din lumea civilizată, un prilegiu ca să se rostească un important discurs politic. Vedeţi, cu takiştii lucrul se schimbă. Banchetul devine o ocazie ca să se îmbuibe partidul, ca să se sature caracuda, ca să se dea partizanilor un fel de zacusca bugetară pentru a le mai potoli pofta de buget. de gardience laice, şi acest scop“lram ajuns. 'torpilă rezolvă problema dirijabilitâţii la «Cât voi sta la acest spital voi conţi- ’ distanţă şi fără fir nua încetul cu încetul a face ca tot ser- \ ^ la un post fixat pe uscat sau pe I rezista tuturor încercărilor reacţiunei viciul să se facă de maice. şi atât servi- j, bordul unui vapor se trimit torpilei ex-1 Junii turci sunt stăpâni pe situaţie ciulcât şi bolnavii vor câştiga mult». In f pediatâ contra vaporului -------------- - A- * -- • ■ - surprindă din luna Iulie era comitetul. Dar Kiamil paşa sperase că sprijinin-au-se momentan pe comitet va isbuti să’şi alcătuiască o majoritate în parlament. Evenimentele însă i au arătat că s’a înşelat. Forţa reală rămăsese în Constantina-pole în aceleaşi mâini. Faptul că un om aşe de priceput ca Hilmi paşa a primit să ia partida contra lui Kiamil paşa probează că aceas ă forţă e sigură de ziua de mâine şi că oportuniştii cred prudent a fi în sensul ei. Cearta ce s’a născut a-supra irite rpelărei Constituţiei şi a art. 38 din ea, asupra dreptului marelui vizir faţă de miniştrii săi, nu a avut de cât puţină importanţă în ce priveşte acest mediocritatea* ei'," era fapt capital. _ - - ’ Astfel se desvălue fisionomia acestei revoluţiuni pacifice, care în fondul său a fost o revoluţie militară, «un pronun-ciamento». Şi tocmai de aceea a putut virtuţi sociale, acea asprime şi o I îşi zidea o alta. Devenea un indi vid independent, şeful unui nou menagiu. ^Totuşi ideea unei aceleiaşi rasa continuă şi voeinică, nu pătrundea în individ, care nu se ridica de a-supra lui însuşi şi prin descendenţii lui, nu se continua indefinit în timp. In loc de a deveni o fiinţă nemuritoare, el nu rămânea de cât un animal transilonu. Nu trecu d« ia acea stare a animalului natural, la starea unei fiinţe sociale. Iată pentru ce n’a câştigat simţul conservaţi unei. El a trăit zi cn zi fără să cunoască prevederea, înălţimea de vederi, abilitatea politică, tot a-tât de trebuincioase unui cap de familie ca şi unui şef de stat. Fiindcă el nu transmitea nimic copiilor săi nu’şi vedea prelungirea rezultatului vieţei sale dincolo de viaţa lui. N’a putut doci câştiga ideea de durat. N’a învăţat nici să prevadă, aici. să economisească. Aşa câ atunci, când a fost făcut proprietar, el nu avea calităţile esenţiale, şi astfel încercarea nu reuşi. Greşala statului a fost, că nu i-a dat timp aă merite acest lucru. De sigur, că era bine, ba chiar indispensabil, să se pună pământ la dispoziţa ţăranului. Dar cel puţin, trebuia să fi forţat pe ţăran să câştige acest pământ şi să nu fi dat acest pământ de cât acelora, cari erau demni de a fi împroprietăriţi, iar nu la toţi, fără nici o dinstiDc-ţiune. Ar fi fost o metodă de se-lecţiune naturală, care separă în masa oamenilor, pe capabili de sei incapabili. Statul român u’a ţinut, odinioară seamă do această metodă. Azi se întâmplă acelaşi lucru. Nu vrea să distingă între cei cari sunt mai demni de a conserva şi de a da valoare acestui pământ aceste generaţii şi|le-a făcut solidare, transmiţând virtuţi din tată în fiu. Le dădea orgoliul strămoşilor şi acela al unui bun posedat, dorinţa de a nu demerita de la strămoşi şi de la vecu. Ast fel cu moştenirea, părinţii le transmiteau iubirea pentru pământ, care devenise pentru ei o fiinţă, pe care’ o priviau cu bucurie cum se mărea fiind că fie care adăoga ceva din el însuşi om trecător la familia cea permanentă şi fiind că ast fel credeau în ne-iu rirea neamului lor.| Viaţa unui ast fei de ţăran în o viaţă de e-rou, care îşi face ucenicia unui sacrificiu perpetuu. Acest ţăran îşi sacrifica zilnic gusturile lui personale continuităţii rasei, din care descinde aşi care se continua în ur ma lui. El alt loc. «Noi în genere, avem un defect, \ herţiene cari lucrează asupra când ne trebuie un lucru voim sâ’l avem l electrice ale torpilei pentru a Imodiof „11 m «X —. X . I f .1 „nn ..ninfn xli -1 Mare roman de sensaţie XI Bănuii oă în curând vei pune pe urma mea un agent No. 2, care să mă urmărească de ori câte ori No. 1 ar pierde urma mea. Că u tai deci pe acest al doilea om. Vedeţi, nu credeam că acesta va fi o femeie. M’aţi rămas în privinţa aceasta, sau aproape. Nu’mi închipui că dv. *'aţi spus d-rei să mă lase să’i văd figura, hei ? D. Barnes nu răspunse, de şi !n el îşi zicea : «E tocmai ce i-am spus proastei celeia». D. Mitohel continuă : ~ In fine, într’o zi, în momentul când mă urcam într’un tren, o tânără femeie eşi din sala de aşteptare şi mă urmă în vagon. Din pur obicei traversai trenul până în primul vagon. Călătoresc în a-cesta pentru că e cel mai răcoros vara şi cel mai expus curenţilor de aer iarna. Erau multe locuri goale în compartimentele prin cari treceam şi cum tânăra femeie, în urma mea, nu se aşeza pe nici uuul, dar mă urma, începui a avea bănueli. Când dânsa se aşeză în faţa mea, îi studiai, natural, figura. #Eu uit rar o figură, când am privit-o odată cu atenţie. Restul e simplu Dânsa fu destul de fină pentru a nu coborâ din tren în acelaş timp cu mine şi nu mă gândii mai mult la ea. Ast fel, îmi închipui, că dânsa m’a putut urmări până la' casa din piaţa Irving. Dar, natural o recunoscui imediat când o văzui la d-şoarele Remseu I — Dacă am înţeles bine, dv. aţi spus că această Roza Mitchel e fiea d-voastrâ ? . , . , , , — Nu ştiu ce aţi înţeles dv. ; dar nu am zis asta. Am vorbit de 6a In aceiaşi termeni ca dv. Roza Mitchel oare trece de a fi faţa mea. — Ei bine ! atunci ea 0 jjca ş __ Refuz de a răspunde, — Pentru ce asta ? — Sunt obligat a răspunde de a-semeui. — Nu vedeţi, domnule Mitchel că dv faceţi să devie din oe lu ce mai suspecte acţiunile dv ? Scumpul meu, domnule Bar. imediat nu ştim însă câ trebue sâ’l pre gătim din vreme, încetul cu încetul» In glte părţi (pag 117), d-rul Ulle, descrie un proect de organizare a maicilor călugăriţe ospitaliere, unde în 20 articole pievede modul de recrutare şi funcţionare a serviciilor spitalelor casei Sf Spiridon din Moldova, unde maicele să facă serviciul. După moartea sa, maicele n’au mai servit la spitalul Tg. Neamţ. Din ce cauze? Nu putem cunoaşte. Când mai târziu, prin 1883—85 serveam ca medic secundar la acel spital, o singură maică mai servea ca garderobieră, o maică bă- nos, puţin măjimportâ la ce bănueli dau naştere; atât timp cât nu există nici o probă. Când veţi crede că aveţi o probă oare-care contra mea, veniţi de mi-o spuneţi şi îu mă voi forţa să o resping — Foarte bine i Mi-aţi cerut să descoper cine a furat rubinul d-rei Remsen. Am făcut’o. — Domnule Barnes, sunteţi un geniu. Cine o acela ? — Dv. însuşi. — Puf 1 Eu sunt bolnav aci de mai bine de trei zile. — Domnule Mitchel, dv. sunteţi prins de data aceasta. Nu aţi fost în pat în momentul furtului. Din potrivă, v’aţi dus la Nrw-York, unde aţi as1 stat la serbare şi aţi luat rubinul din capul d-rei Rem sen. — Domnule Barnes, dv. vă legănaţi în ilusiuni. Vă spun că sunt în această cameră de la 30 Decembrie. — Uuul din oamenii mei v’au urmărit aci Iu noaptea de întâi u ; dânsul s’a culcat in acest hotel, in camera alăturată de acoasta. A scos I şi între cei- rozista instinctelor lui! l’ajlţi. I-a dotat pe toţi. ca rogim social, slabi, cari îm~ poftă a copilului şi {nu pot suporta de a-i vedea sufe- dupâ voinţă, direcţiunea şi viteza şi în j Ahmed Riza şi amicii săi sunt adevăraţii pământ “S8££S\S:«»',-*w w-o-’rw. . poate primi o încărcătură până la poo^rit încă o surpriză. S’a văzut în multe'ria de saflet. energia, economia, Consecinţa unui ast fel de regim kgr. de explozibile m loc de 90 kgr. ca ţâri lovittiri militare de Stat Dar o lovi-! prevederea, ambiţia. Virtutea pâ- este să crească copiii slabi, cari au torpilele actuale, ceea cedă naştere la e- tură de Stat militară, liberală în prind-Imâutului reacţiona în el şi punea vecinie nevoe de un tutor. Ineon- fecte distrugătoare cu totul fulgerătoare. piu şi care rămâne liberală fără a înceta I stăpânire pe el. Dar în acelaş timp jurată de o protecţie perpetuă, po- T?^PÎ’a .aC?ast? ,se aseamănă cu o tor- să fie militară, e o noutate aproape fără f printr’o şi mai dreaptă roacţiune,; pulaţia nu poate deveni nici odată pilă Whitehead, dar o torpilă Whitehead ’ • " - 1 - r n dimensiuni considerabil mărite. Ea are o lungime de 9 metri şi cântăreşte ţooo kgr. şi pe lângă aceasta mai are un plutitor foarte puţin vizibil conţinând aparatele necesare controlului în manevre . precedent Poare ar fi imprudent de a prejudeca asupra zilei de mâine In teorie o colaborare într’un guvern ocult şi altul oficial nu poate dura mult. De fapt în Turcia durează de opt luni ţr nu sunt motive ca să nu dureze încă. fu surprins de a găsi că singura uşe a camerei se deschidea în coridor. Istoria povestită de agentul său, devenea imposibilă. O idee îi veni de odată în minte, şi îi zise : — De sigur câ aţi schimbat camera. Ia acel moment dv. eraţi la No. 234. — Şi aci sunt la No. 342, la etajul de sus. Dar vă înşelaţi, eu nu am schimbat camera. Am să vă explic cum omul dv. s’a înşelat. Ştiam, venind aci, că spionul dv. mă convorbirei dânsul se convinsese că îl. Mitchel era în adevăr bolnav din cauza unui puternic reumatism. Dânsul so întoarse la New-York foarte îngrijorat. XII In timpul celor două săptămâni cari urmară, ziarele publicai ă numeroase articole asupra furtului rubinului. Se publică interwiewuri cari păreau câ emană de la principalele persoane cari fuseseră prezente. Se această fiinţă care părea să trăia- j o forţă pentru stat, dar este mai scă într’o vi: â colectivă şi în ve- mult o cauză de slăbiciune. La Şederea continuării unei rase deve- ce criză a creşterei, Statul-doctor nea un individ puternic şi care a- trebue să intervină şi, fiind-că a vea să Se stăpânul destinului său. protejat în trecut, va trebui să pro-Pământul pe care trăia, îi comuni- beagă şi în viitor. Ast-fel va fi con- «cel-l’alt capăt». eu aş fi ; seuns într’un colţ de unde Totuşi aşa ceva îl costa de a pă-jsă pot auzi conversaţia ? răsi scena unde se mişcau princi- Aş dori ca dv. să ^orbiţi de pier-palii actori ai dramei şi, în parti-rderea rubinului, sâ’i sugeraţi, dacă cular, autorul uneia sau mai mul- j nu sâ’i afirmaţi net, că însuşi dâu-tor crime. • |sul a luat piatra ; şi când va nega In fine, dânsul se hotărî să plece, | cum va face cu siguranţă, îctre-deşi nu spera mare lucru, căci nu-b&ţi-l dacă nu există vre-o istorie urmărise de sigur. Eram obosit de j reproşă poliţiei de a nu fi descope acest spionaj. Iată atunci ce făcui. - . ............. Fusei înscris şi mi so dete numărul 234. Fusei condus în camera aceasta. După ce urcai, cerui să vie secretarul hotelului şi îl rugai să’mi dea altă cameră ; dar îi spusei că rit încă pe hoţ. Detectivii biuroului central veneau şi se duceau misterios, şi rămâneau muţi la toate întrebările curioşilor, având însă aerul de & spune: «Nu am putea spune nimic chiar de am voi.» în registrul de inscripţiuni, din cauza uuui amic indiscret care nu ar ezita să vie să mă caute, dacă ştia câ sunt în acea cameră. Ii explicai că doream să’l evit. Cererea mea tu ascultată. Cred că omul dv. a cerut o cameră lângă aceia a «amicului său, d. Mit broasca din uşa de comunicaţie, şi I chel», a intrat aci, descoperind astfel ab-j Secretarul îşi aminti, de sigur i-senţa dv mediat că era omul pe caie voiam - In adevăr, a fost o bună idee. să’l evit şi îi dădu camera de lân-Individul merită să fie admirat, gă No. 234, ceia ce evident îl satis- U.AVU, f uui ** V.O, 110 Ui UI IU Ulii iii U.U di Ui VUi.fi doriam să nu facă nici o schimbare! Una sau două persoane fură a î n Y*n(»i of uni rl 1 n nn . ■ l a 3 _________• _ J 1 _ 1 „ care să privească pe acest rubin, adică dacă nu a mai fost furat până acum vre-o dată. Din o astfel de conversaţie, aş putea prinde o indicaţie, care dv. nu v’ar părea de vre-o importanţă, dar care, pentru mine, ar putea a- Dar v’a spus prin ce uşă de comunicaţie a intrai ? D. Barnes privi in jurul său, şi făcu, şi pe miue şi mai mult încă. D. Barnes era teribil desainăgit cu atât mai mult că, In tot timpul restate, dar aproape imediat liberate, ast-fel că în curând interesul pentru această afacere se stinse. O altă crimă fusese comisă, şi tot New-Yorkul avu un alt subiect de conversaţie. Rubinul Remsen fu uitat de public. D. Barnes, totuşi, nu se gândea la nici un alt lucru. Dânsul îşi punea mintea la tortură pentru a găsi un punct de plecare solid, şi cu cît reflecta, cu atât avea mai mult do-rinţa de a face un mic voiaj până ia Noul-Orleans, pentru a lumina totul, cum făcuse pentru multe alte afaceri misterioase luându le de La putea rămâne mult timp neactiv. Dânsul scrise următoarele lui Randolph. Scumpe domn Randolph, «Scumpe domn, pentru că mi-aţi cerut să întreprind o anchetă pen-| tru a descoperi dacă d. Mitchel în- Svea o mare valoare. Voiţi să faceţi suşi a furat rubinul în noaptea F aceasta ? serbărei, presupun că dv. veţi con-| Amintiţi-vă că însuşi dv. mi-aţi simţi să’mi daţi oare care ajutor In jj zis că : «totul e permis», et> această afacore. In prima întreve-'' Al dv. devotat, dere pe care am avut-o cu dv. 1 mi-aţi declarat, vă amintiţi de si-f gur, că, după dv. il. Mitchel are^ Ca răspuns la aceasta, dânsul, spiritul cam deranjat din cauza pa- primi un bilet Î11 care era Invitat siunei după pietre preţioase. Dv. Ia o întâlnire cu d. Randolph ia aţi spus, în adevăr, câ dacă cine- clubul acestuia, pentru seara 1 r va ar stărui puţin asupra acestui subiect, dânsul ar începe să povestească istoriile pietrelor preţioase celebre, şi crimele comise pentru a le obţine. Aş dori mult să auz pe d. Mitchel vorbind do mania sa ; dar, cum ştiţi, dânsul se păzeşte din cauza mea. Aţi putea dv. într’un mod oarecare să aranjaţi pentru a avea o conversaţia cu el şi sâ’l faceţi să vorbească de acestea, în timp c» J. Barnes». mătoaro. A doua zi, după amiază, d. Mitchel se duse la casa Hoffinan şî so urcă în odaia ocupată de d.nu Thauret. Dânsul îl găsi acasă. (Va urma) www.digibuc.10 damnat la elaborarea de legi de pro- nişte permanenţi maeştri ai revo-tecţie, ca cele a căror economie am1 luţiumi. Nici o lege nu este în ar-expus o, cari nu vor x-ouşi mai mult "j mouie cu situaţia complexă do la în viitor do cât în trecut. Nu vor face, de cât să agraveze greşala diutâiu, care a prelungit slăbiciunea celui slab, disponsându-1 de ori-ce. sforţare. Trebuia să se forţeze ţăranul ro; mân ăă muncească considerabil, căci numai asf-fel putea să se adapteze obiceiurilor Occidentului. Din contră însă, totul pare să fi contribuit a’l adormi în visul său de viaţă patriarchală. Statul, voiud să’l sustragă de ia lupta pentru viată, a suprimat In acelaşi timp tot jocul admirabil al orgoliuluijji ai ambiţiei, virtuţi sato. Nici un legiuitor nu a adus ramolii acestei situaţii atât de dificile. Aceleaşi formule, cari au servit oamenilor de acum patruzeci de ani, reapar în discursurile celor de azi. Nu găsesc alt expedient, de cât o nouă distribuţie a pământului. Cred că vor fi făcut tot refăcând ceea ce distrusese vremea, acea mică proprietate ţărănească, care trebue să asiguro viaţa şi fericirea tuturor, fără să’şi dea seama, că această mică proprietate pentru toţi este o' imposibilitate, şi în ori-co caz este imposibil să o poţi susţine, chiar dacă ai izbutit să o fondezi. Au a-ceiaşi neîncredere în libertate. Nu Şl - ; fecunde ! Declarând proprietatea i-nalienabilă, se împedica unii să so îmbogăţească în paguba altora, dar J voise să o lase să se formeze sin-se suprima emulaţia, foiţa uăscă-jgură, şi după forţele naturale, cari ' o guvernează, o societate în forma- ţiune. Nu pot permite celor tari dej jy a fi adevărat tari şi să so îmbogă- ţească şi de a lăsa pe cei slabi să acestea, legislatorul slăbească încă,pentru nimic că uu-i toitre de muncă. .Ou toate legi . . In ori-ce societate omenească, 1 la rândul său, ordinea şi ecliili-fiinţele tind să constituo o ierarhie. Ibrul, pe cari le dă o sănătoasă ie-Tot astfel s’au petrecut lucrurile în J rarchio. această societate de ţărani. j Cu modul acesta, coa mai bună Se aflau printre ei tari şi slabi,j dintre legile votate de canierile ro-instruiţi şi ignorauţi, nteligenţi şi i mâne, cea mai bună, fu acest mal-simpli, şireţi şi naivi, perverşi şi dăr cu> Uce şi Casa llisericei, luandu-le diferite peramentului prefectului, diametral opuşi1 p’e ha ' .1 Anton Csru sume pentru a le face tot soiul de temperamentului blând, îngăduitor, în tot j p .p p t- u d , „. foi i P' înlesniri. 1 cazul drept care se cere unui prefect. ‘ ^ezenţi »9_a ni senatori. Peutru acest fapt el a fost trimis I teraui bucure, când este unul, de jumătate; tribunalului Ilfov secţia IlI-a şi s’a din pensia tatălui lor, iar când sunt]amânat la 20 Aprilie. . Nenorocirea din corn. Poposi *]majorat iar fetele până li măritiş.! o telegramă din comuna Popeşti •» 2 4- Vâilîivfilft si orfanii ofiţerilor ve- ^ ’ * * * * * ■ Lu ea viitoare, 9 Februarie, iar 11U Marţi CllDl sa anunţat «Lişa ll8| 4 Văduvele orfanii ofiţerilor ve- j Leordeni sosită eri parchetului do propagandă conservatoare» ince_|torani ai răsboiului 1877—78 să ho;Ilfov anunţă că copilul Rafael Niţă pânii a dOUa serie a conferinţelor!supuşi la aceleaşi reţineri din pen jIspas din acea comună, jucându-se sale distinsul nostru amic d. Gr. G.ţsie ca şi veteranii în viaţă. [în jurul unui cazan cu apă fiartă a r, ar n ştiut să 1 conser- gantaGUZinO va VOl’bl dBSpre mi'lloa- j 5- a se roccu.oaşto ofiţerilor vc- câzut fn ej opărindu’şi tot corpul, fi fost peutru Romama de transnnrt rilnniînr.tiil da j/^sterani af războiului 1877—75, cşiţi El fu scos imediat, intr’o stare groaznică şi transportat ia infirmeria primăriei unde peste câte-va 2 aiurat mte Kmmi dinpuuctul de V8 statului, care însă îi lipseşte azi. jCOUOIIIIC. Mai mult încă, ar ti putut să re- genereze ţâra întreagă şi să aducă reforma moravurilor feodale şi autocratice, moravurile actuale alo Consfătuirea majorităţilor ticulară, pe care o posedă oamenii administraţiei. Tradiţia vechiului stat român) nu este alta de cât a-ceea a imperiului bizantin: funcţionarul erea o creatură a Prinţului şi avea o putere tot atât de mare ca şi a Prinţului, timpul numai cât la ora 5. Candidaţii guvernului la scaunele metropolitane i soldei a fost aplicată în mod vre- ' 1 xiie raneauu, somai m reg. „ , i melnic, până ce ţara va scăpa de ^ aflându-se îu concediu îa Majorităţile au fost întrunite orrd fi it caro căzuSe căci astăzi P,Srl.nt" «ăl» ln comuna Hăndreşti, ora 5. j bud tul Sfcatului dă U’Q oxcedent s a luat la ceartă cu săteanul Du- păstra această favoare, adică atât D. I. Brătianu a luat cel dintâi1 îT1HAirmat de mai multe zecimi de * ™Aru Rătăciune, pe care la rănit banilor, au un admirabil simţ de a înţelege spiritul legilor, de cari se servesc în folosul lor, o perfectă cunoştinţă a oamenilor din satul lor şi a trebuinţelor acestor oameni. Ii fac să lucreze pentru ei, des-pomdu-i de producţiile unui pămînt al cărui proprietar îl opreşte legea să devie. Ţăranii se tem şi admiră pe aceşti atot-puternici ai satelor, lusâ "ministrul nu’l controlează, S.~S. Episcopul Athanasie al Râm-» fiindcă oi cunosc legile şi fiindcă au [fiindcă şi ei este o creatură a func-jnicului, iar ca Mitropolit al Moldo-’ paralele, care au atâta putere asu- —1 J --------' ’ —; — ° ---1 pra ţăranilor, atât de lipsiţi de bani. Această burghezie rurală se ridica zi cu zi graţie banului, uno ori graţie şi Doliticei. In sistemul psoudo-parlamentar aceşti oameni au,devenit agenţi e-leetoraii, sub-ofiţeri îu amâudouă bandele, cari îşi dispută îutro ele guvernul. Ei au descoperit secretele mecanismului de stat şi aspiră să i la pensie de la 1 Octombrie 1901 ; până la 1 Aprilie 1906—regimul sol-| delor reduse—al căror număr este i de 110 cel mult“dintre cari majori^ [tat ea ofiţeri inferiori,'dreptul la pon-5 sie după solda care au avut’o lupe i legea organică, adică înainte de 1 j ( Aprilie 1901, de oare ce reducerea j „ D. Anton Carp depune proectul de D. Fleva povesteşte cazul vizitiului > jCg6 pentru recrutarea armatei pentru care cere urgenţa, precum şi proectul , ■ pentru modificarea justiţiei militare, aştepta pe stapanul sau pe sub-. Depime de asemeni proectul de lege prefect şi judecătorul de ocol cari cbe-, pentru recunoaşterea de persoană mo iuisera la gara, îrală a societăţei «Automobil—Club?. De asemenea cazul frizerului care ia. D ir Râm]i,?egni, Cere înscris m partidul conservator-democrat cest oect urgenţa şi în prăvălia căruia din această pricină Se repetă vota, râraas nu| îu sediu,a s a interzis funcţionarilor de a mai călca ] de eri asupra recunoaşterii d-lui Const. Sterie Constante, român din Macedonia şi se admite. r După cererea d iui Al. Vericeanu se nul proprietar care a fost arestat şi tur- votea^ă indigenatul fraţilor Franţ şi A- şi pentru a- acela al fetelor cărora, inculpate fiind de furt, li s’au tăiat coadele şi au fost plimbate prin oraş în bătaia tobe>; cazul u- minute a sucombat Ne fiind bănueli, parchetul a încuviinţat înmormâutarea, cadavrului. Regulare de competinţă Gh. Ilie Pădeanu, soldat în reg. timp cât erea în funcţiune. Sisto- cuvântul şi a anunţat că guvernul ' milioane. . . . mul parlamentar n’a schimbat a- consultând pe fruntaşii partidului a j d Copiii ofiţerilor veterani ră fie , Acesta 1 a dat în judecată şi ju-ceste lucruri, din contră. Funcţio- ajuns la hotărârea de a susţine a-? scutiţt de taxele şcolare până la ter- ld®c«^"a ocolu,ul1f1ireoşti, găsind nar uimeşte o creatură a ministrului, legerea ca Mitropolit Primat a P. minarea studiilor lor j că Pădeanu ei a soldat când a savai- lusă 'ministrul nu’l controlează, S. S. Episcopul Athanasie al Râm-j 7 A so recunoaşte văduvelor ofi-j^ ţarilor veterani ai războiului 1877- de a judeca acest pyoces şx la tn- burat fiindcă îşi exprimase favoarea votului universal în mod deschis, şi altele. Din acestea, conchide că libertatea individuală nu este respectată ci batjocorită. Ajungând la cazul Culea îl povesteşte şi citeşte telegrama mai multor cetăţeni din Câmpulung, către ministrul de interne prin care protestau împotriva barbariei deslănţuită de administraţiune. Se declară nemulţumit de suspendarea unuia dintre poliţiştii cari au luat parte la barbarie, căci măsura e cu lotul insuficientă spre a da lecţiunea necesară şi nemulţumit de asemenea de darea în judecată pentru beţie a căpitanului Culea, când cei cari l’au dat în judecată e-rau şi ei beţi. Vorbeşte apoi -de alipirile si deslipirile ţionarului, singurul elector sau cel. vei pa P. S. S. Episcopul Pimen'al fg căsătoriţi după doi aui de la re mai important într’un sistem de su-* Dunărei-da Jos fragiu restrâns. | Preşedintele consiliului a făcut a- 1 nnl 1d mAmhri i «a va- gulârea lor la pensie, dreptul la , t pensia soţului lor, dacă au vieţuit Frâul arbitrarului acestor mii doţpel la membru majorităţei sa vo- 5 aui după căsătorie şi au copii, satrapi, cari exercită nedreptatea \ teze îu unanimitate pe acestî doi şi se servesc de lege pentru a o- candidaţi ca să dea astfel ovadă prima po cetăţeni, ar fi numai ta că partidul liberal şi atunci când oposiţia unor cetăţeni conscienţi. este o mate chestie bisericească ştie de drepturile lor şi ‘instruiţi în alo!să se prezinte strâns unit. legi. Insă funcţionarii nu găsesc înaintea lor do cât masa ţăranilor] * * * mis tribunalului militar. La rândul său tribunalul militar şi-a declinat şi el competinţă întru cât Pădeanu săvârşind faptul po când so afla în concediu este justiţiabil do tribu-jnalele civile. %.0 comisiune ariasă din sânul membri- Casaţia care a fost sesizată asu-lor societăţei «Unirea» a funcţionarilor pra acestuj conflict de atribuţiuni nerrenere si comnusa din d-nn: V. 1 . • ____ , ^ , lexandru F. Lehrer din Piteşti. Se votează recunoaşterea d-lui Mihail G. Giuriadi, din com. Poboru, jud Olt, după cererea d-lui Gheorghiu. D. Stroe Beleescn cere a se resp«ota pe viitor regulamentul Senatului care prevede votarea a doua recunoaşteri pentru fiecare indigenat. Vorbeşte în acelaş sens şi d general Bădulescu. D. Preşedinte spune că biroul s’a con • format dorinţei Senatului care e suveran în privinţa aceasta, şi care a încuviinţat unele voturi cerute de diferiţi domni senatori. Se votează recunoaşterile d-lor Ion tăncescu, român din Transilvania, Mihail Francisc, român din Bucovina, Va-■ . . , , . f , , „i , - . [sile Grancea, român din Transilvania, de comune, cari m judeţul Muscel se fac vasi!e Grozea, român din Transilvania, asa interesele diferitelor j d. ţon D Mattu. român din Macedonia, s doilea Sinod— administrativ — darj^ !a înfiinţarea legoi de consta- de percepere şi compusă din d-nii Gh. Andreescu preşedintele societăţei, Gh. C Triandafi1, L Lăzărescu, Nae Dumit’rescu, N. Popovici, M. Andronescu] participe la privilegii. Pe când sus [inculţi, convinşi în naivitatea lor I n a n « + - - şi Sterie Mihail membri, a fost primită ei sunt insă confundaţi cu masa 1 * acela care are puterea, poate să , " ®X' eri 4 Februarie a c, de d. Emil Costi- incam 'jilă a ţăranilor, ei se ştiu o întrebuinţeze după bunul lui plaB Pliaeie a legei sinodale. nescu, ministrul finanţelor, căruia i-a oameni pricepuţi şi capabili. Ei se Nimic tacă nu i-a ridicat din vo- usto tafifntarcf^ehii te al! ’nam urrad l memoriu . privesc ca o elită a lumei de mâine. | cliea lor servitute, fiindcă nimic n„ , discutat este îufimţatea celui de.alj Marii proprietari — şi aceasta fu o mare greşeală — n’au ştiut să ’i a-tragă la ei. Ar fi putut sâ’i apropie de aristocraţia teriană şi să facă din ei proprietari mijlocii, cari ar fi fost un element conservator. Din contră dânşii i-au depărtat de la ei. Legea însăşi, oprindu-le căile pe cari ar putea parveni la posesiunea pământului, au făcut din ei ’. §i se găseşte ta obiceiurileItare Şi percepere, funcţionari:pr de i t.iSrni si nn e nici contra, canoanfilor , percepţie nu Îl S a adus U1C1 O 1111- le-a dat cunoştiiDţa de oameni fiindcă nici un drept nu lc-a fost;/* - . , , destul de scump pentru ca să îu j ^,art,i nu 6 U1CI <’0ut;ra canoanelor. drăsnoască sâ’l apere cu preţul vie-] * ţii lor. î * * unătăţire stărei lor morale şi materiale. Traiul scump, nosiguranţa zilei de mâine, exemplele triste ce Acei cari, prm mici economii şi s După aceasta d. ministru al ins-ini s’a prezentat de atâtea ori cu lungi privaţiuni, ar li putut sâ ob- * trucţiunei a cerut membrilor majo-i ocazia încetărei din viaţă a coiegi-ţie dreptul Ia pământ de atât timp. rităfcilor să votezo vechiul proect de' lor noştri pentru înmormântare şi poftit, aceia, cum s’a întâmplat ta;]ego prin. care se acordă 200 hec-j ajutorarea familiilor lor rămase pe toate ţările, în lungul istoriei ar fi, tare do pământ monastirei Căldăru-!drumuri fără drept de pensie, ne-am ă trimis procesul să se judece de judecătoria ocolului Mirceşti. Diverse Tribunalul Ilfov secţia III-a a confirmat eri inandantul de arestare lansat do judele de instrucţio de la cabinetul 3 contra lui Vasile Lepă-datu, paznic la oconomatul gărei Filaret, acuzat de furt. Curtea de Casaţie a respins eri recursul lui loan M. Ciupercă din comuna Călăraşi, Dolj, condam nat la G luni şi o zi îuchisoaro pentru falşilicarea unei chitanţe. at. aşa cum dictează persoane. D. Fleva se mai ocupă de cazurile de la Constanţa şi Tulcea unde candidaţii partidului liberal sunt balotaţi ^Citind telegrama mai multor cetăţeni fim Tulcea, o compară limbagiului d lui Diamandi, care cere cuvântul în chestie personală. Interpelalorul zice că a semnalat mai multe rele, spre a atrage atenţia Camerei asupra «pericolului pe care îl alergăm prin administraţiunea noastră neordonată». D. Ion Brătianu preşedinte al consiliului şi ministru de interne, primeşte să răspundă azi deşi sănătatea şi ora înaintată, în parte s’ar opune. D. ministru nu vrea să răspundă pâr-ţei anecdotice a interpelârei, cu frizerul şi coadele fetelor, din cari partidul de mocrât are poate intenţiunea să scrie o a doua «Scrisoare pierdută». (Aplauze). Dar cestiunea propagandei făcută de anii în folosul unei idti sociale cari au fost arestaţi, e mai interesantă şi regretă că cel care în 1899 profetiza răscoalele nu s’a gândit şi la măsurile de prevenire (aplauze). In ce priveşte alipirile şi deslipirile de comune d. ministru zice ca primeşte orice rectificări justificate la cele vetate Mustea Simion, român din Transilvania, Nicclae N. Almăşan, român din Transilvania, Dumitru Voina, Vasile Armeanu. Se declară votul nul asupra recunoaştere! d-lui N. Costache Rădican. Şedinţa se ridică la ora 4.35 p. m. PENTRU NUVELELE E'PQCEl1’ rezervele ce ştiinţa îşi 'ace şi exa- trăda în adevăr, vizibile semne Va caz dalai (NUVELA) ...Da, puterea sugestiunei e maro e necontestată. Noi, doctorii, nu o mai tăgăduim astăzi. Dar, ceea-ee noi nu ştim este domeniul în caro oa poate lucra, puterea ei de aplicabilitate. Abuzul ce s’a făcut în numele ei, au compromis-o. Insă adevărul este şi rămîne pentru minţile co vor să judece......, reflectă apoi doctorul spre convingerea mea. După această reflecţie reluă : Fericit că găsisem cova de care să mă agăţ, îi spusei : D-ta faci rău că desnădăjdu-eşti. D-ta trebue să spori; d-ta tro-bue să înOepi a credo în vindecare. Puterea credinţoi face uneori minuni. Christos a tămăduit pe orb punundu-1 să se ungă cu tină. Dar orbul a crezut îu mâutuireu lui... Şi ca să’l conviug ia ai bine, îi desvoltai ceva din noile teorii omise asupra suggestiunoi, oxtrăgând bine înţeles toate Indooiilo şi toate fusese căznită cu doctorii. Insă nimic distrus. Nimic iremediabil. Ni- gerând efectele obţinute. Tot vorbjnd, mă înflăcăram ou însu-mi. Voind a’i produce convin- mic suspect. Nici o caracteristică gerea, mă convingeam pe mine în-1precisă a vreuneia din boalolo cu-su-mi. Până când la un anumit mo- j noscute. mont avui o tresărire de luciditate,] Şi Cu toate astea «eminentul doc-—tresărirea omului ce a găsit covajtorr de la Facultatea de Medicină, nou înti’un câmp de cercetări în-; calificase fără hezitare : «albeaţă în vechite, cunoscute,— tresărirea bi-1 ochiul stâng, cataracta în ambii»... bliofilului care găseşte un manus-’Ce onormitate !... Se cunoaşte că cris preţios între un teanc de ma- privea prin monoclu, când examina culaturâ dispreţuită. ; bolnavii... îmi îutrerupsei vorba şi răuiăsoi Aşa dar, stabilisem un punct! »iUUuv pe gânduri, reculegâudu-mă şi cău- cert. Fiziceşte organul vederei se’gă prietene, că pornit odată pe ca- In sfârşit concentrează-ţi întreaga fiinţă în a crede în mântuirea u-tale. Eu, doctor tânăr,... îţi dau cuvântul meu, că te vei vindeca. — Crezi... zâmbi el sceptic. — Nu o cred; sunt convins, răspunsei eu apăsat spre a risipi scepticismul ce mi se punea în cale. — De ar fi aşa... sfârşi orbul pe jumătate încrezător. Aşa e do mare puterea cuvântului, rostit cu energia unei voinţe neînfrânate. Căci trebue să-ţi mărturisesc, dra- iand să-nn adun toate cugetările,... (prezenta mulţumitor. Câmpul -în toate armele...., să lo revizui cu ojcorc&roi era deci deschis: boala scrutăturâ,... î era do provenienţă internă. —....Adică do ce nu ?.,. îmi i'ăs-. Poate o întunecaro a cristalului, punsoi ou ca rezultat al scrută roi! | ori o paralizie, o lenevire a norvi-Ce pierde dacă încearcă ? lor oftalniici, provenită din epui- bă vedem,..., e posibil ?... ]zare, emoţii, surmenaj... Interesul med.cului se adaogă la la tot cazul, îmi zisei eu, fac o milfl Amrfm „tina do nenorocirea’ f^tă bună luându l din uou ta aproapelui. Gândul mou ora acum de a lua ta serios asupră-mi vindecarea orbului.,, priu suggostiurio. Era o experienţă momitoaro. începui a’l examina cu băgare do seamă, spre a vedea dacă boala era pur şi simplu de domeniul sistemului nervos, sau al necunoscutului, ori daca din contra n,u erau şi ceva atroiiori fizice .ceeace mi ar fi zdrobit de la început ipoteza. Privii cercetare. Mă decisei şi zisoi taro, cu certitudine, ca să impun: — Ascultă domnule Strungăroscu, diagnosticul boalei d-talc a fost, de sigur greşit. Rău ai făcut oă ui disperat. Continuă a spera, a crede în vindecarea d-tale. Dacă oşti reli gios... —(el se [gândi a întrerupe «nu suut»),—- ... dacă crezi într’o «a-tot puternicie supra naturală, — corijai ou, imploră zi şi noapte pe din afară. N mic caro să-mi a-fajutorul e>. Reia-ţi iluziile. Fă-ţi ti gă bănuoala Ii mtorsei plooa-(proecte. Inchipueşte-ţi că vezi şi pele. Iar nimic anormal. Carnea încearcă te a distinge. loa aceasta, îmi luasem rolul ta serios do tot. De altă parte dorinţa lui de a trăi, şi a trăi ca toţi oamenii, mă ajută. De şi cu câte va minute înainte îşi ruga inoartoa, — acum, când i so întrezărea o speranţă de mântuire, se agăţa iarăşi de viaţă. Dorinţa de â trăi e adânc înfiptă ta om. fca triumfă peste ori ce vi cisitudini. Când individul se află îu clipe de primejdie, ea ’i inspiră cele niai nebune idei. Omul înecat so apucă de coa dintâi soâudură găsită în mare. Ar ii în stare să se agaţe de spinarea u uui delfin, şi adese ori o nobupie aduce scăparea. In ultimele clipe,- - cele supreme, — omul o iu stare să întreprindă ori ce, să oroadă ori-ce. Aşa şi orbul. Do când îşi porjliiso vederea ui m meni nu-i aruncase o scândură de scăpare, nimeni nu-i dăduse o licărire de speranţă. Acum, pentru prima oară, dintr’o gură mai mult sau mai puţiu autorizată pentru el, primea o promisiune... Cum să nu o erează ?... Mulţumit de efectul obţinut asupra lui, căutai să continuu mai departe po aceeaşi cale. Chemai pe mama sa şi îi spusei: — L’am luat în căutarea mea ; e o metodă nouă. D-ta să execuţi ce ţi-oi spune, fără să te tadoeşti şi să aveţi răbdare. Metoda mea constă nu în lecuirea cu doctorii, ci în lecuirea sufletului. Şi ca să ajungem la asta îucepem prin rugăciuni şi slujbe la biserici. I)-ta ai să îngrijeşti ca el să meargă să se închine cu cea mai maro sfinţenie etc.; iar d-ta domnule Strungărescu vei crede şi te vei ruga pentru mlu-tuire, nu-i aşa?... Acea putere supranaturală,- -Dumnezeu,—poate îţi va veui în ajutor mai mult ca doctorul din Bucureşti Da, răspunse el, in uimirea mamei sale, care nu putea pricepe co fol de doctor suut eu. Voiu face-o şi p’asta, răspunse «a, clătinând din cap cu neîncre de re. Şi apoi adaose D-ta crozi că are să se facă bine ? Cum mă vezi şi te văd, ufir-u ou cu o tărie ce nu găsea c cou in sufletul meu. Cu aceste vorbe plecai, nu fără a promite să mă reîntorc când voi p utea. Când m’am urcat în şea, văzui po Strungă — care se trezise şi ascultase la uşe — salutându-mă. Strungă să salute un doctor, cugetai eu. Asta e o minune, e un semn, Probabil nu pe mine, ci ştiinţa mea o salută. Ştiinţa mea?!.,. Nu ştiu un caz în care un om do ştiinţă să fi trădat mai grozav ştiinţa. Dar S ungă saluta această ştiinţă empirică, — de oaro-ce o pricepea. Iu acest moment tronul se opri în gara Ciocănoşti. Nimeni nu se sui. Nimeni nu se coborî. Gara părea pustie. Conductorul dădu semnalul. Trenul porni. Doctorul continuă : Cele co ţi-am povestit se petreceau acum trei ani, Din acea zi soarta lui Strungâ-resiu devoui una djn principalele mele preocupttţiuui. Cât am mai stat la Corban f’am mai vizitat de două ori, apoi la plocare, l’ain rugat (şi el a promis) să facă a mi so scrie dâ către vre-un cunoscător de carto din sat, după dictatul lui, ,în mod oâl se poate de regulat, toate simptomele priu care trecea sullo-tul şi boala lui. îmi impusei aceasta din două DE V1NZARE prin licitaţie publică cu începero de^ , 11 Februarie 1909, orele |,2, mobilierul şl obiectele de artă : proprietatea Moştenitorilor Nicolae Blaremberg. Licitaţia se va ţine în casele din Str. Episcopiei No. 8, unde mobilierul şi obiectele de artă sunt expuse. Doritorii le pot vizita în toate zilele între orele 1O—4. Preţurile cu cari Începe licitaţia, sunt fixate în catalogul ce se găseşte ln sus zisele case. Pentru ori-ce lămuriri a se adresa d-lui Dr. Dimitropol, strada Ştirbei-Vodă 54 şi d-lui Firgi! Papadat, avocat, strada Fântânei 50. gg—■—w— awBBBgia motive ; întâi ca o distracţie şi încurajare pentru el; al doilea, spre a’l avea continuu sub ochii mei. Corespondenţa a urmat foarte e-xact ; la toate scrisorile lui, eu dam cu sfinţenie răspuns. In scrisori— în conţinutul lor,— consta tratamentul meu. Acele scrisori ale mele, dacă ar cădea în mâna colegului meu Doctorul M„ care îmi râvneşte postul de la spital, ar li cea mai teribilă armă în contra mea. Pentru cei puţini iniţiaţi cu noile curente în medicină—şi sunt foarte mulţi,— ele ar constitui pur şi sim piu un monument do herezie ştiinţifică. Ce poate fi mai grozav de cât fraze de soiul acesteia : «Credinţa e totul; şi credinţa, a-dică puterea, voinţa do a credo, este inerentă spiritului omenesc. Numai iiuaginuţiuneu, închipuirea omenească face minunile. Sau pilde ca aceasta : «U11 surd şi-a recăpătat auzul visând că se află ta război şi sute do tunuri bubuiau la urechile lui»?... (Va urma)] M. 1. Chiriţescu www.digibuc.ro EPOCA DEPE$ILE_HOPTEI —Telegrame ale serviciului nostru particular — 4 Februarie Declaraţiunile d-lui deputat Programul noului Maniu 1 mare vizir Deputatul român acuzat de agi-'—Intenţiunile pacifice ale Turdei— taţiune pan-austriacă — Budapesta. Ua a Camera deputaţilor discuta proiectul recru- Constantinonolo.— Discursul program al lui Ililini paşa relevoază că importanţa unităţii pentru naţiune continuă acolo unde acest sentiment este în inima tutulor. El face conţinu ţilor. D. Batthyany, independent, combătând declaraţiunile făcute eri do către deputatul Maniu, spune că i discursul lui Maniu nu a fost un__________ ^discurs de oposiţiuno ci o trădare ele se simt în faţa unui popor caro 1 d A > \ I, t A ^ A . 1 n .V Af.iMH. A A A rr n I r\ ni 11 1111 ifnr Af» cin " IDimitrio I., grefier al Judecătoriei rurale ocolul Broşteni şi preşedinte al băncii populare «Buna vestirea», iar clasa 11-a d-lor: Râdulescu-Do j ibrogea, funcţionar la cancelaria Pariatului Regal, la Bucureşti, şi Or-lov Vladimir, ceasornicar la Bucureşti. Cargoboturilo Iaşi şi Bucureşti au plecat din portul Constanţa cu următoarele cantităţi de cereale şi lemnărie : laşi a încărcat pentru Roterdam 31400 chilogr. grâu, 91000 porumb, 929000 orz şi 195000 kilogr. ovăz, de asemenea a încărcat 106 vagoane de lemno şi 9.920 chilogr. fierărie veche. Bucureşti a încărcat 1.627.000 chi-lograine grâu, 1.11.2000 porumb, 175,066 chilograme j 258,000 orz şi mai uşor relaţiunile cu celelalte na-’ovăz, cu destinaţie pentru Anvors. ţiuni cărora nu li se dă priză pon-1 In total s’a exportat 4710980 ki-tru calcule interesate, le oare-ce lograme cereale. [■cs jjga ca n.’S ^ «ar* n >> ‘8*1 "* O -a de patrie. Este neexact că Maniu ar ii vorbit în numele tutulor cetăţenilor cari nu vorbesc limba ungară. Discursul lui Maniu urmăreşte aceleaşi agitaţiuni ca şi agitaţiunea pan-austriacă. Discursul probează că naţionalităţile urăsc numai cultura ungară nu şi po cea gemană. Deputaţii ştie ce valorează prin unitatea sa şi ceea ce vo6şte pentru a salva independenţa sa. Pătrunşi de aceste cugetări vom urma In raporturile noastre cu celelalte state vecine sau depărtate o linio do conduită paciuică însă fermă şi demnă, inaugurată de regi-raul constituţioual. Ne vom sili să naţionalităţilor să ia seama că nu întreţinem cu toţi relaţiuni amicale vom tolera în viitor ca dânşii, sub şi să resolvim îu mod amiabil ces-protecţiunea imunităţii, să abuzeze tiunile cari pot face încă momentan do libertatea discuţîunii şi să ofen- obiect de litigiu între ele şi noi. seze toate sentimentele naţionale. Noi nu vom avea drept deviză de O procedare cum este discursul lui cât acest principiu de fraternitate lograme ŞpD V. Baltenoiu a fost numit impiegat cil.. Il-a la creditul agricol şi viticol, în locul d lui V. Savel, demisionat. f g« ■S-E* - § 0 î* ac * .<3 •g a w s*s © u s S £ O 4-'i O ii Feriţi-vă de unt, FALSIFICAT zis de Braşov st de unt eftin fabricat cu seu fagi Bucur eşţi- Lepte dulce p Lapte Mint cu tăria Moşiei Itttt S-SORII SCHOTT Şoseaua Ştefan cel Mare No, 212. Telefon m No. Io 42 Unt proaspăt, ziar Gsivais asteorizat de m\ şi de bivoliţe. Mm. smântână Im. Eli uză proaspătă din smânti na, TRANSPORT LA JDOMIOILIXT III! 1 ElIi'Oi IŢII 011 internaţională do a nu impieta asupra drepturilor nimănui, dar do Maniu exclude ori-ce putinţă de înţelegere. De asemenea deputaţii Sziklai, independent, şi Pallavic.ini, consti* ________ ____________________ tuţional, resping atacurile lui Maniu ştiinţă nu no îndoim că în contra limbei ungare. nu suferi să se calce alo noastro.i pus la Senat. Tari întemeiaţi pe buna noastră con-1 se va da! Nouile dispoziţiibd introduse în lege lată părţile esenţiale din ]>roectiil\ modificator al legei de recrutare de- Străinii şi serviciul militar Ciuma în Olanda ? Boiler dam.—După o ştire dală de un ziar două persoane aii că tul bolnave de ciuma bubonică la Loosduinen lângă Haga. dreptate lealitâţei intenţiuuilor noas-1 Tinerii cari invocă sudilenţă străină tre şi că Vom ajunge, cu toate di-'vor fi dispensaţi provizoriu de operaţi-ficultăţile presente ori eventuale, a unile recrutărei până când Ministerul A-depărta Orice primejdie de războiu acer'or Străine, căruia i se vor înainta Acelea cari existau de curând sunt'1, *oate tele Prezentatej de tineri, îşi va în cale de a fi aplanate în mod-de jdaInav’^ul când arătărrle tinerilor finitiv. Nu va depinde de noi dacă) urând încorporaţi într’un corp de trupă cu şpro satisfacţiunea tuturor părţilor [serviciul pe 3 |P. S- S. Episcopul de Râmnic 1TMPHUT p ti avi P. $. S. Episcopul Dunârei'de-Jos intOPOLIT ;IL î Cum s’a făcut Aii, cu solemnitatea anunţată, a 1 dovedi nefondate, ei vor; fi recrutaţi\amt ioc ia Cameră şedinţa Marelui totul nu va fi re0ulat în curând^, încorporati mtţun corp de trupă cu Coîet/fw, compus din membrii Sino ani, pentru un ermen e , ţ0ţt gcnalorii ^ toţi deputaţii, a'egerea Mitropolitul Moldovei - PENTRU - Fabrici, Magazii. Remise, etc. solid şi eftin, efectueu xă cu specialitate Fabrica pentru consîrucţinn! de fer I. HAUG iucureşti.—Strada Isvor No. 119 - Bucureşti de acord cu marile Puteri europene 4 ani ale căror simpatii ne-au fost şi ne sunt totdeauna în mod particular preţioase. Vom putea atunci şi mai mult să consacrăm toate silinţele noastro Haga.—Agenţia Beuter află că caşurile d-e ciumă cari se pretind a se fi ivit la Loosdiii-nen nu sunt decât caşuri de tifos. NOUl ministru do Anunţe al lipsit până acum de cât libertatea Turdei i şi egalitatea tutulor concetăţenilor CodStautuiorol. — AtS tubilul superior al ministerului de cjviiizato. finanţe, a fost numit ministiu dej Camera votează prin ridicare de finanţe. [ mâini confienţa fără rezerve în Hilmi Cum e apreciată atitudinea depu- Pa?a (Zgomotoase apiause). Rtcrutăreâ acestei atât de reorganizărei interne a marei şi no-S bilei noastre patrii căreia nu i-a latului Maniu Budapesta. — Membrii neromâni ai clubului naţionalităţilor declară că atacurile do eri ale deputatului Maniu în contra limbei de stat ungare sunt desaprobate de club. Aceste atacuri nu corespund in-terrţhinilor clubului naţionalităţilor. Uragan puternic Paris. — După o telegramă primită la ministerul coloniilor un u-ragan a devastat timp de trei zile insula Noua Caledonie. Sporirea flotei Statelor-UuitO Adoptarea legei agrare în Rusia Petersburg.—Duma a adopfat azi dimineaţă în prima cetire legea a grară. ! penti u alegerea celor lai ţârei. , „ . iuol lată amănuntele Intre varsta de 21 am şi pana la 28 , • . , ani împliniţi nimeni nu poate fi admis)* l $ în vre-o funcţiune publică a Statului, a judeţelor, a comunei, dacă nu va fi justificat că a satisfăcut obligaţiunilor im- ', £,a ora 1 p. lţl nn To jjoum 80 puse prin legea de recrutare. »oficiază la Mitropolie. Armata se recrutează prin chemări şi ■ 0:41 1: ; ? t oficiat de'P S i ie-aiamente de bună voie. Recrutarea - o00£l ai.vin eslV. Om.iai QO.r. O. S. mfon vicarul Sf. mitropolii a- Se procede cu aceaşi ordine la a-legerea Mitropolitului Moldovei. doi Mitropoîiţi] p. s. 8. Plmon, Episcopul Dunăre! de Jos, este proclamat Mitropolit al Moldovei. Te-Detimui de la Mitropolie To Deum Zilele acestea se va faec la ministerul de interne o mişcare printre ofiţerii do poliţie. angajamente de bună voie. Recrutarea se face pe regiuni de corpuri de armată, pe regiuni de divizii sau pe cercuri de recrutare. Ea se stabileşte şi se modifică prin înalt Decret. Comitetul executiv al partidului conservator, în şedinţa de aseară, a decis susţ erea candidaturei d-Iui Theodor Rosetti, Ia locul ră-w&shington. — d. Taft a do- mas vacant la colegiul I de Senat, Operaţiile de recensământ La toate operaţiunile de recensământ, revizuire şi repartiţie a contingentului D. Corneliu Stănescu, impiegat auxiliar cl. I a fost numit impie-serviciul exterior al sistat de clerul mitropolitan*. , Sânt do faţă membrii Sinodului, c.‘, , lrî , A , . , . r.. d. I. Brătianu prezidentul consiliu- finanţelor în locul decedatului lui, Sp. Haret ministrul instrucţiu--Rizescu-Dima. iLE MAI BUNE GR Alt OFOfiNE Sonoritate neîntrecută! Oonstrucţiune solidă! Exterior elegant! — QmJB a Ti TE — V1 PI DE m R ATE m\G\ MARELE MAGAZIN DE MUZICA MiH A Al nn Furnisornl Curtai Regal J li V li mi Bucureşti, Calea Victoriei, 54 nei," general Averescu, ministru de război, senatori şi deputaţi. ' După serviciu P. S. S. Episcopul s’a hotărât că reprezentanţii autorităţilor! de Râmnic este foarte mult încon- mi'itare să fie luaţi din cadrele actua-! iurat şi mulţi îl felicită. oovinii vi d a vâ 7n 1 oul a o_ v * fn Cameră Următorii' învăţători au fost transferaţi .' St Păunescu de la Sipot, Gorj la Bîlta-Brătăşiţa, Dolj ; N. I Lărăcinescu de la Cacova la Dobriceni Romanaţi: d-na Victoria N. Mărăcinescu de la Sâu-leşti la Cacova, Vâlcea ; Gh Curca de la Dindru-Bursuc-Lespezile la Neagra-Lehului, Suceava. Institutorii şcoalelor particulare Ministerul instrucţiei publice următoarole an- semnat în mod definitiv pe senatorul Cuox ca secretar de stat. Senatul a adoptat amendamentul care fixează dimensiunile a două vapoare de răsboi la 21.000 tone şi cheltuelile la 900.000 lire sterlin© de fiecare vapor. Criză ministerială Iminentă in Serbia Uin Hfov, prin Aurelian. moartea Iul P. 8. La ministerul de interne a început să se facă contracte pentru vânzarea islazurilor pentru comună. D. Antohi a fost dant al sergenţilor oraşul Bacău. numit comande stradă din Belgrad.-—Dacă negocierile dintre t delegaţii celor două partide nu vor j duce azi la nici un resultat, chiar j Am anunţat zilele trecute că la mâne guvernul va demisiona. | ministerul do război se studiază I chestiunea modificărei uniformelor/ -I Congedii Belgrad.—D Sergeje Rusiei, a plecat la Vit în special ti ţinutei do campanie, după cerinţele moderne. Putem să adâogâm că îu ultimele zile s’au făcut chiar mai multe experienţe la tir, cu so'aaţi echipaţi cu noua uniformă, care este şi simplă şi uşoară şi de o culoare ne-ifiitâtoare la oehiu. lew, ministrul ,, ^ /iena. D. Forgach, ministrul Austro-Ungariei are iutenţiunea de a lua în curând un congediu de opt zile pentru afaceri particularo şi va rămâne la Viena o zi ori două, Moartea marelui duce Vladimir Petersburg.—Marele duce Via ditnir a murit din cauza unei slăbiciuni a cordului, după o boală de două zile. Urmărirea deputaţilor bobemi Fraga.—In urma anchetei criminale deschisă în contra deputaţilor In această lună cu 421 volume şi Klofae şi Choc, s’au făcut 16 per- broşuri, 251 numere de reviste ro-cheziţiuni domiciliare eri, între alţii ^ la deputaţii Klofac, Buri val, Salina, lelor cercuri de recrutare în locul ace- . lor ale vechilor batalioane cu schimbul, I Sau acelora cari erau destinaţi anume de' fninister, | Camera are înfăţişarea zilelor de în comisiunile de recensământ S’a in-1 mari Şedinţe, trodus şi un reprezentant al Ministerului! La ora 1 p. m. tribunele publice de Finance (perceptorul) spre a se uşura's-nt a„r0ape pline; sc observă lucrările de impunere îa taxele militare; - llîf; i iar în consiliile de revizuire delegatul j nlul .1 1 t ' . \ m-.litar care se numea anual prin Decret! Doamnele au oduptit nu numai ( Regal s’a fixat în persoana comandantu-j colo două loji ce le sunt rezervate, j lui cercului de recrutare sub a cărui au- iei şi acelea ale diplomaţilor şi foşti-toritato se găseşte acu^ întreaga popu- lor deputaţi. a maj acordat laţie militară a teritoriului respectiv. | Chestorul, d. Horia Ross'etti, e' torizări Scutiri, dispense şi amânări |.solicitat cu insistenţă de către dom- j D-rei Marta Iseli, profesoară de „ . . , . ..inii deputaţi, pentru cărţile de in- j. germană în cursul primar şi pro- Sunt scutiţi de serviciul militar ţinem i frare în tribune. fasional h 55* Mncilor ,'a a^zat un‘ ţţ r”i Etoa II, .Sd.orke inatitu înscrişi iaa a sosit cercetat bugetul caro aiaţă 1 chel ÎQ Târgoviştc cu un tren special tueli suma de 30.157.664 iar la în- din A s PHn- casâri suma de 26.575.664 lire, iar din Bucureşti A. S. Regală Prin cipele Ferdinand. Noaptea a petrecut-o în vagon, îu gară. Azi dimineaţă se va va duce la cazarma reg. 22 infanterie, unde va examina pe ofiţerii propuşi pentru înaintare la alegere. Dejunul îl va lua la cazinul re Cimentului, iar ia orele 3 se va uce la şcoala de cavaleno unde si"-ur de va examina de asemenea pe ofiţerii propuşi pentru îuaintaroa la ale-* gere. r , „, o , j 1 v Seara va părăsi oraşul, îuapoin- Londra.- S au scos 32 de lucră- du.ge la Bu'cure^i. ton din mina de hune VVeststau-, ley. , Este ternero că cei lalţi au murit.1 D. Stelian N. Gheorghiu, impio- .......................... • ............................S la cheltueli extraordinare 13.732.829. Amânunte asupra unei catastrofe miniere Londra.— Până la orele 10 jum. seara nu a fost cu putinţă a se a-junge la lucrătorii cari au fost acoperiţi în mina Weststauley şi al căror număr este acum 130 S’au scos până acum 8 cadavre. încetarea boicotagiului mărfurilor anstriace în Turcia gat auxiliar lu creditul viticol, a fost înaintat Il-a în serviciul exterior ăl ministerului de finanţe. agricol impiegat cl hnirîvbtr"■ Sindicatul. D.#deiGraudmiassou, deputatfran-de boicotdre lin Valona a de- cez care se ada îu Bucureşti, a 0- ps sa facă a se înceta bOlCO- «jt eri din ţară prin punctul Vâr-tarea, ceea ce se atribue lui ciorova. Hilini paşa, încă de când era • _____ ministru de interne. I y-a acordat Crucea «Servioiului ttelaţiunile normale corner- Credincios» cl. U-a d-lor Tataru Ion Claie dintre Austro-Unjfaria şi1 comandant de sergenţi la tprefectu-V afona sunt deci restabilite, ^ra jmliţioi Capitalei şi Gavriloscu — Sunt amânaţi 3 ani succesiv pentiu o nouă examinate a consiliu'ui de revizuire. tinerii cari la epoca întrunirei consiliului de revizuire al recru'ârel riu au talia 1 m, 54, sau sunt recunoscuţi de o constituţiune slabă pentru serviciul militar. Ei sunt datori să se ‘prezinte înaintea consiliului de revizui e al cercului înaintea căruia au compărut. După a treia amânare ei sunt clasaţi definitiv şi acei recuhoscuţi buni sunt supuşi la toate îndatorirlte militate Cil contingentul cu care vor fi încorporaţi, iar ceilalţi rămân definitiv scutiţi. Tinerii cari vor fi constataţi slabi, după încorporare se vor trimite la vatră cu aceleaşi obligaţiuni, socotind»! se trimiterea Ia vatră ta prima amânare Ferviciul do un an Pe lângă cei prevăzuţi în actuala lege pentru serviciul de un an, s’au mai a-aăogat: Tinerii absolvenţi cu diplomă ai şcoa-lei de bele*arte şi ai conservatorului ele muzică si declamaţie ale statului sau a Unei şcoli Similare din străinătate cari să fi fost recunoscută de către ministerul instrucţiune! şi al cultelor ca echivalentă cu cele din ţară Tinerii prevăzuţi în acest articol care vor face serviciul militar cu termen redus de 1 an nu pot servi de cât în regimentele de infanterie, în batalioanele de vânători, pionieri, căi ferate, ponto-nieri, în regimentele de artilerie de câmp sau de cetate şi în regimentele permanente de cavalerie Alte dispoziţii S’a prescris măsura de a se face cunoscut consiliilor de revizuire cifra necesară de tineri, pe anr.e, înaintea înce-perei operaţiunilor de recrutare. In asemenea condiţiuni consiliile a-vân 1 in vedere aptitud nea fizică şi profesiunea ce tinerii au, vor putea face o dreaptă alegere. S’a fixat termenul angajerilor de bună voe, ele nepuţând fi mai .mici de trei ani; iar în schimbul unor anume anga-amente luate faţă de minister, tinerii, în general după cel puţin un an de ser- Se aduce la cunoştinţa publică că pentru exploatarea căii Ferate Buzău-Nehoiaşu, s’a adoptat regulamentul de ___________________________transport al Căilor Ferate Ro secro- gimnaziu particular care va funcţi- - mâne, ediţia II 1908. .......... ‘ ’ Direcţiunea Cataloage Gratis DE VÎHZAftE 2.500 decalitri vin alb şi negru din varietăţile Grassă şi Cotnari, Bordeaux, Cleretă tămâioasă, provenind din reputata vie a d-lui Teodor Ie-nibace situată în localitatea „Cazacii" din Odobeşti. Calitatea superioară ca tărie şi ca buchet a acestui vin este cea mai renumită în podgoria Odobeştilor. Amatorii să se adreseze ia proprietar, d. Teodor Ienibace, advocat în Focşani. tarul Sinodului, face apelui uomi-,011a cu primele trei clase şi cu pro nai al membrilor Sfântului Sinod grama statului. D Olânescu, secretarul Senatului, ’ D. G. Strungulescu pentru isto face apelul membrilor Senatului iar rie, 1. română şi franceză. d. C. Banu, secretarul Camerei pe acela al mdn brilor Camerei clepu- P S. S. Episcopul Timuş, dă citire articolelor din lege cari privesc alegerea Mitropoliţilor. Votarea D. S. Pisu, 1. germană. D, S. Florian, matematica, şt. fizice, şt. naturale şi geografia. D-lui Fr. Ffunnemann ca învăţător de 1. germană şi religia protestantă. Ddui D. Rottman, din Bucureşti, pentru matematică. Cârti ci Bere BERE SPECIALA din Fa brio* mmm cei mat frumos ş5 ma! Hne araen jat local de berărie PROPRIETARI Fa ATU JRIRCBA Putând rivaliza eu btrerilt celt m« superioare streine Mâncări reci |i delicioase { DURERI REUMATICE * NEVRACUILE cele mai rebele, migrenă, i dureri de cap şi de dinţi, precum şi orice dureri provenite diu răceală sunt combătute cu deplin succes prin întrebuin- tariia ISEiEiS UIU I Pastilelor Nevralgiile Jurist Se precede la alegerea Mitropolitului Primat, care se face în mod nominal îocepând cu memhrii Sfântului Sinod. P. S. S. Episeopul Athanasie vo-teaîă col dintâi ; adunarea îl aclamă în momentul în caro depune votul. Aplauzele se repetă, când vine la urnă P. S S. Episcopul Dunărei-de-JoS. La ora 2 ai 40, sfârşi ud (f-so vo-tarea, începe despuiate» scrutinului, lui; Mari Au votat 219 membrii ai colegiuluij Covurlui. d. Oiăuescu, secretarul Senatului a cerut în timpul despuerei scrutinului să so socotească albe buletinele cari conţin alt-ceva de cât numele candidatului. Numeroşi membrii ai colegiului protestează îpsă şi cer să se citească exact toate buletinele. Opinia biuroului prevalează. Vre-o eâte-va buletine care se declară albe, sânt cerute de mai mulţi membrii a-dunaţi lângă tribună. Unîi fac haz, alţii se revollă cetind conţinutul lor. Au fost numiţi suplinitori în învăţământul primar d-nii : D Gâldau la Oarja, jud. Argeş; Gr. 1. Georgescu Ia Bădislau-Goleşti, Argeş; Florea Vâles tareanu la Baliciciu, Romanaţi; A An-gelescu la Hângule.şti, jud. R.-Sărat ; D, Drăgan la Ladinarup, Tulcea ; Pr. I. P. lonescu.k Glimbocel. Muscel; d-ra Agripina _ ioneScu la Ungureni Băbeni Vâlcea; Stan P. Budea Ta Ghimpaţi-Vlaşca; Târgşoreanu la Nesloreşti, Prahova ; Alaiu Ciocan la Stioborani, Vas-Maria Lotică la Umbrăreşti-Bujor, Starea tiajulsi si a semit ştirilor Mitropolitul-Primat Numărul voturilor cetite se spune de către secretarul biroului cu | voce tare Când s’a atins cifra 111 oare însemna majoritatea necesară pentru declararea ca ales al P. S. S- Episcopului Athanaso, P. S. S.arhereul ..............................nu- temi uuua lu inuui un an uc sex- 1 -10 • •« , j viciu efectiv sub arme, se vor putea bu- Calist opUiudă şi o mutat de cura de oarecare avantaje de reducere) moroşi deputaţi şi souatori. de termen. In dorinţa de a încuraja creşterea cailor, s’a admis pentru călăraşii cu schimbul putinţa de a se prezenta cu cai, dacă au. în locul sumei de bani ce tre-bue să depună In fine la dispoziţiunile penale s’au precizat mai bine pedepsele de aplicat acelor cari prin fraude ar căuta să scape de serviciul militar, precum şi pen tru funcţionarii cari nu ar pune toată conştiinţa necesară in aplicarea dispozl ţiunilor legei. Foarte aromatică e Ia proprietatea d-lui P. P. Carp calitate excelentă, superioară chiar celei de Chamonix. Se vinde în flacoane, cu kilo şi en gros cu preţ foarte avantagios UNT PROASPĂT pentru masă, superior în calitate chiar celui de Elveţia, numit eff. p. în c. curent .Fonduri publice . , Efectele fondului de rezervă . f t. fond. de amortis. imob. şi material imobili . ... . ;Iobilier şi maşini de imprimerie . . 9 heltueli de Administraţiune . eposite libere . ............... (. ompturi curinţi . . .... Compturi de valori . . ■ 123636221 944347 55416908 PASIV Capital ... .................... Fond de rezervă . i...................... Fondul amortizării imobilelor şi materia} 27641117 11999823 15296434 3187121 5960297 701839 2'7>43 101856064 17897093 31233914 395968421 OTTO HARNISGH & Comp. 125736065 96333' 54949821 27517068 11999924 152^6433 3187121 5970297 701040 Z30027 106504564 15321889 A rî r 1 30223755 3986021 398602835 12000000 26380304 3863598 Bilete de Bancă în circulaţiune Profituri şi perderi . Dobânzi şi beneficii diverse Deposite de retras . . . I ’) Scomptul 5 ojo. Dobânda 5 şi juna 0(0 251695860 202595 101856064 39599842X 12000000 ^26380304 3863598 249579039 Proprietar: a. HfCK FURNIS0K1I s* CURŢEI REGALE dtr. ACADEMIEI, §£;.*> B V C U R E $ FONDAT 1887 TELEFON 10|8» Fabrica de Curele ““Jet KYZiL. ~——““Curele de Bumbac şi de Balata | &rdnii tecliDice Talionit. Vuleunifebeer i triale. Pentra Cilindre «Exoeîsior» Valvolina pentru întreţinerea stabilimentelor indus- j t j • .« m | • t centra uuinare «Exoeîsior» Valvouna uleiuri Minerale Americană «Extra» Rusesc «Baical» Vaselină Grăsime Consistentă 275339 106504564 398602835 şi cârpe pentru şters Maşini tuni riniimi Numai după a ceastă emblemă se cunosc magazinele în cari se vînd Maşinale de cusut Originale Singer Maşinele ndstre n’an nevoe de recomandaţle; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul Ioc BOURNE & C- BUGUIiESTI Calea Moşilor. 246. Calea Griviţei 84, Calea Victoriei 5i ———- Birou strada I. C. Brătianu, 28--— J A 3 I — No. 37, 8i;r«tla Lăpuş» eaîiu, No. 37 — Sucursale în toate oraşele principate dfB ţară ! etnii BBŢxA. se pate nisa pi f iiml)eîiii“ îPaier O licoare inofensivă contra beţiei - Sticla Lei 3 - Tenia (Panglica) §8 Capstt „Felii ier TM mp. — Dcsa pentru adulţi Lei 5 — t Sap»! de Lăute de Crii Ui™ per, V '-'a. pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin l orice produs similar indigen şi strein bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la FARMACIA THORINGER, Spesele la orice comanda din provincie sunt Lei 1,20 b. DE VIN ZA R E OCA ZI O.Vi Strunguri, *JI Ferestrae Panglica şi CIRCO LARE Calorifere, Radiatoare, TRANSM SiUNI LAGARE! diferite scule SINItALLIA BXTOUBE »TI Calea Wahair^. 13. !2 Spălat Astupat Capsulat Tone 51 filtre g. 71b Pentru Bere IELE: APARATE Tot fe-Iul de Lui! .le POMPE deINCENDIU accesoriile pentru* pompieri ; cais Ab fler. Agarate curăţit latrinele. POMPE pentru puţuri de toate felurile.— FURTUNI de cânepă de cauciuc In toate dimensiunii* POMPE de MANA..—POMPE dt> ABURI în orice mărime şi putere lnstalaţiuni şi toate Articolele pentru electricitate Pompe Peronospora „Coroanau pentru Stropitul Viilor __ JD-gr; I1TtS0R'1 I lA» V nA». ■« Iflll r Jfcr» tAi» * llt“J vArv Ăr-f Fii 1 1 iN UO VICTORIA" Societate Anonimă de IN BUCUREŞTI Direcţiunea Generală: STRaDA DOAMNEI No. 10 l Capital Statutar £ti 5.000.000 întâia emisiune Lei 1.000.000 Agenţii săi şi face toate 1 icslităţile mai principale din ţară prin Societatea este representată în AS-IGURÂRI contra riscurilor de I® uii4it& .şâ ^pi ACCIDENTE VIEŢEi TDjj MSPOST TERESTRU, FLUVIAL SI MARITIM ReDrFwmtanta Generală: Strada Karageorgevîcî No. 9 wssism Şf£X8ţj fiT£i 1 gT O special de A I r ( I C n lingerie pentru Domni, se primesc şi reparaţii de GULERE ŞI MANŞETE. Calea Victoriei No. 160 (fundul curţei) k T So4â L UtlnS fPctiiI , IM GRĂUNŢE MICI EFERVESCENTE t OtsS ui&S r:î3ra iti&îsiv&irsf 22/ csaîdssSuS srrta Scurtează şi evită crizele de sub, mma, reumatism C3LIC£ WKPRETIOi: Lua{i cdte-vu flilwri p@ %&■ * MIPV, Hi, Zannoatţ gaint-Honofă. i, In toate farmadele fi drogucriil aaBBgmgisg BÂNCâ COWE«C!âLâ ROMANA SOC-'ETATE ANONIMA OU CJâFîTÂL BE LiEiX 12.000.000 BEFLII VAB,3AŢI ------------ BUCUREŞTI — BRAILA — GALAŢI —---------- ORICE OPERAŢIUNI DE BANCA PENTRU PRIMA OARA IN ROMANIA In pivniţele blindate ale căror ziduri au aproape 1 metru grosime şi sunt construite din cărămidă şi beton armat, Banca Comercială Română a instalat case de bani cu compartimente, având, fiecare o broască şi o chee diferită, pentru păstrarea oricăror documente, valori, titluri şi obiecte preţioase. Persoana care Închiriază unul din aceste compartimente are singură cheia, care deschide lada sa şi poate să o cerceteze toată ziua fără nici o formalitate sau piedică, aceasta de câte ori va dori. Preţul închirierii este din cele mai minime şi nu reprezintă nici măcar dobânda preţului ce ar trebui sa plătească clientul pentru a cumpăra o casă de bani. Pentru condiţiunile şi vizitarea pivniţelor a se adresa BdneH Dfwtrrciale Ttomâne Strada Smârdan, — Bucureşti Se păstrează Acte le proprietate, Hirdi de familie, Valori, Titluri şi bijuterii si orice documente preţioase, Colectei, Obiecte de artă, Argintărie ?S© PRIMĂRIA URBEI CRAIOVA Aduce mulţumiri persoanelor notate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători: COOS Bl ITZIMA. | TRANSPORT 1 tA DOMICILIU IN SACI PLUMBUIŢI - i fi1, «J, Pi H i!MM Greutate garan*atd No. 146 — CALEA VICTORIEI — No. 146 § ® $ st esc e. „Steaua sta isă Societate anonimă pentru industria petrolului social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi; FABRICI de PETRUL şi DERIVATE: Huzureşti, (!âoQ{tlîmf Molue^U, Uonteom Fabrica de Bidoane de tinichea, Ctrtuta Banca Comerţului............ioo 20 ioo 20 20 20 40 200 IOO 40 Mendel Fii, bijutier Moritz Kohn, casă comercială. Eschinaschy, casă de schimb . Casa Andronescu, cofetar . . Rafael Penhas, casă comercială Clayton Schultevorth, fabr.agr. fokey-Club, societate. - . . i. G. Plessia, senator . . . Iulian C. Vrăbiescu, deputat . C. Vălimărescu, preşedintele Curţii de Apel................30 C. Poenaru, Preşed. Tribunal. 20 Cassa Andreescu, mag. ferărie ElCSmchis, berar ............. Victor Langier, antr.lucr. publ. N. I. Bobeş, antrepr de hotel. Enache Manea, comerciant D. Ghisdăvescu, mag. lipscănie St. Foray, antreprenor . . . St. Pleşoianu, proprietar . . Fraţi Kusso, magaz. manufact. Institutul Santa Maria . . . D-na Maria Duduieanu, propr. D-ra Louis Favre, proprietar . I. Zamfirescu, proprietar . . I Samitca şi D. Baraş . . . Fraţi Damianoff, mag. pielerie Demayo, magazin cu manufact. Konteschweller, farmacist . . Fraţi Paraschivescu, farmacist I. N Boeru farmacist . . Leon M. Eschenasy,casă schimb 25 20 io 4 20 10 10 Io 5 20 5 5 5 3o 20 10 20 Richard Graepel, fabrică agric. Eugeniu Behles, societate I Feingold, bijutier . . . . Fraţi Spirtaru, mag beut. spirt. Stan S Ţincu mag. cu colon. Iliescu, droghist Sigmund Prager, dep. pălării. I. Benvenisti, librar Fraţi Paulon, magazin cu arme S. Benvenisti bazar ... Lazăr Benvenisti, bazar . . Marcu Weiss, morar . . ■ . Saita, magazin cu coloniale . C. Constantinescu (zis Slâti* neanu magaz. băut spirtoase G. Salm, magazin cu lipscănie Gr. Popescu, magaz. cu vinuri Iorgu Păianu, proprietar . . Mihail Daniel, antreprenor. . Andrei Pa seu proprietar . . D-na Constanţa Generai Ar- gentoianu............... . ioo Principele B Barbu Ştirbey . 500 Principele George Ştirbey , . 500 Total ””2384 In total suma de lei două mii trei sute opt-zeci şi patru. 5 io 5 Io IOO 20 p. Primar, H. M. Boboc. Secretar General, 1. Marinescn. INDUSTRIA ROMANA pentru ARTICOLE de LEMN PRODUSELE FABRICFLOR1 Petro Regulamentar, Gazolină, Benzină pharm&ceuticâ, Benzină pentru aiotoare, Păcură pentru ars şî pentru uns căruţe, Paruflnâ, Ulei pentru motoare «BjJESfiL» ULEIURI MINEdALE de Calităţi Superioare Valvolmă pentru cilindrii şi maşini BUCHEIi&DUHRER Fabrica şi Depozitul: Şoseaua Basarab 27—30 Localul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Bucureşti — Telefon 11|29 — MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii, etc. imiHj; Mobile de Birou Biblioteci, Birouri, Scatnie, Carîoniere. f cavand nici un reprezentant în ţară ori-ce comandă pentra 17LE tU H i MINE B AL E sau cele-l’alte produse, sunt a se adresa — numai — DIRECŢII] N EI GENERALE BunuRBSOI — BULEVARDUL CAROL, No. 5 - SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE « BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT T«MPL4Rie IVI £< Ar IGA UŞI, FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI, etc. METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. PARCHETE masive simple şi table cu borduri. STRUMGARIE execută: Dopuri de bu toae, Canale, precum şi orice articol atingător de această branşă. 'iLUmh’E x JEc POO RECHLSITE de scris şi de desemn, fabrica• (iune de penife pentru scris. Răcitori. Articole de Higioni. Articole de Me-nagio şi bucătărie. Roţi de lomn pentra transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE Tipografia Uuiver»itară“, Strada Academiei No. 30 INDUSTRIA LEMNULUI BUCURESCI.—Calea Plemi 193-195—Calea Victoriei 101 Exploatare de Păduri Tâmpîărie mecaoă MO BILE, RECITO A RE, PARCHETE Boţi (le transmisiune UŞI şi ferestre, roabe, pervazuri instaialinni complecte de birouri preenm şi ori-ce alte articole atingătoare de industria lenumlnl CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CHERESTEA DE COISTROCŢ1E i)E TÎMPLĂR1E LEMHE DE POO CAUBOLI vEU fl Aveaarius- Patent excelent conservator al lemnului. TELEFON "MfMffi'JIWIW1 MlMi'fi 11W HNimi’ŞrirI"■ A»Hi î FăliHlu* ăe MOBILE Un LfcMJN KAEOI V. flANLA î»ntarua lut ui t\n\ Brsîii mo. 37 >1 sitioi şeroaniei Mo. 10—(Telsîofi 5b jCj, înştiinţez pe d-cii aotueroutţi de mobile şi pe Oior. public dm Capitală şi provincie, eă ie depoul b'ieai as fe'See*o gata DORMITOARE, SUFRAGERII, BIGROli şi orice foi de mobile ~~ «HAT Si LU STRUJT& * Lucrate din ÎBistn unest şl garanta iP^rTuRl xiO »V£NA8US ijaaraci o». comandita Kăncei Ntederosterreîch îsche Esc o mpte Gesedschaft ---------- otN FIENA —----------— - CAPITAL LEI 2.000.000 — •edwl principat Bucureşti ~~ Sucursala: Galat — Operaţiuni de Baucă m generai —> Oeechideri de conturi-cureîite, haasâri de poliţe de *npr# ţârei şi atrâinâtâţei, «compt de efecteptucstăi i de »«ompt de caposme, cumpărări şi vânzări d« titluri Ş| acţiuni, avansuri asupra mlurilor în depozit, emiter* de cecuri şi acriaori de credit asupr* ţârei şi «trăi Atăţei, operaţiuni de comision şi avansări asupra «r tur or — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE — m GARANTAT 9& i’BvOS O.Î0 Bani litrul Lei 6.80 Decaiitru PETROL reguUmeatar---T ni Q Ofl ---- — decalitrnl Jjui O.aU Imperial, dublu — j C(| rafinat, decalitrnl 4‘uU ALBERT ENQEL S-sor Bucureşt, str. Carol, 37 lăne'*' rra >•*’» ■"««< TAPETE Str. REGALA, 12 > Furnisoni Curţei Regale h om ine PIÎKARIÎK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS ZMarca de Ceai cea mai preferată îo toată lumea Se recomandă în special: Pekarek’s None such J ea ffekarek’8 High - Life li rea kf a st tea Pekarek,8 Five o’elock ten Pekarek’ s Karlsbader- Tee-Melange Acest crai se lăseţie le Bucureşti ;i io toată Bonăeia în principulfle Mugaziue do Coloniale, Delicatese şi Drogueril. ----Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti---- www.digibuc.ro