ANUL XV.—No. 27. 5 BANI Fdlţia de seară 6 BAN! Joui 5 Februarie 190f) ABONAMENTELE 6 LUNI 3n ţară.....................20 iei. 10 iei 3n Străinătate .... . 50 loi. 25 lei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALA, Ni. 4 Adresa telegraflcl: EPOCA—BuoureştJ TELEFON: 2|35 Anunciuri: în pagina III » > » IV PUBLICITATEA 80 bani iihia 15 » J r„‘ , x n y. PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA PENTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAŢII a se adfesa Direct la Administraţia ziarului şi la toate . Agenţiile de publicitate r=mr fti Legea pensiilor Administraţia ţârei Ziarele guvernamentale pu blică amănuntele proectului de lege modificător al legei pensiunilor, întocmit de d. Em. Costinescu, ministry.1 finanţelor suficiente şi nu le asig un bă trâneţele, căci ce sunt în definitiv pensiile de cât o asigurare a bătrâneţelor ? 1 De cât toate aceste îndrep-jtări în organizaţia noastră administrativă nu se pot face cu măsuri izolate Trebue o întreagă serie de legi cari să garanteze o mai bună recrutare a funcţionarilor, un control mai serios şi o mai ,T mare dreptate, o stabilitate ba- - ^ mon^en*;u].^ intram za(,ă pe consideraţiuni de înaltă in discuţia amănunţită a aces- ordine şi 0 garanl râ serioasă cânV s'a Sanlicat curba a Teţei %ces.tor funcţionari. . aa, apncat curba spiîs de atâtea ori şi o Haret şi s a inaugurat de vom repeta neîncetat, dacă su- n rrii ntd 1L1 ă>fj?ea P ferâ de Geva ţara asta este făr; Ippmnnmii t’a nUtl-iai îndoială, în primul loc de lips; crea^ nnenn- unei ţjune şi cinstite admini tregi clase de oameni in ţara stratii as™ajf°ar\e rea; La noi munca cinstită, des dex toa^e. cate" toinicia, iniţiativa pricepută ş e ori de şi împreună cu ei pen- rodnică, devotamentul pentri sionam, au fost daţi înapoi cu serviciu nu însemnează nimb douăzeci de am. faţă de bunul plac şi de ca Azi ei se găsesc cu lefurile priciul primului venit pe car* şi pensiile ce se plăteau cu fiuctuaţiunile vieţei politice 1’! treizeci de am in urrnă când, svârlit, fără nici un merit ş putem spune, fără teamă că am fără nici o pricepere, în capu greşi, in ţara noastră era încă unei administraţiuni publice viaţa patriarhală. w J Trăim şi azi în România ci De atunci au spont insa mult suf, vechiul regim turcesc, ce preţurile tutulor obiectelor de sub acel regim de jaf şi de bun consumaţiune Tariful vamal pfac pe care l’au lepădat până întocmit de d. Emil Costinescu Turcii în timpul trecutei guvernări li- j bine, această stare de lu-erale a scumpit traiul intr un crurf nu se schimbă cu o ano- P.ome T?a^e °* ;dină lege de pensii, nici cu in-biectele de prima necesitate, de Producerea colegiului unic la o casa, cat de saracâ, judeţ, ori cu desfiinţarea robei . ®lfP°aî 11PS1^ f -Tând azi/avocaţilor. C1 rtFuZ?!;1 a^ JhJo ^^' - a i Trebue cu totul alt-fel pri- Insuşi d. Costinescu când a vT.tă chestia administraţiei şi a C-t (funcţionarilor statului, de cai 0 chestie electorală, sau de viaţa, inventând acea faimoasă abilitate de partid, teone cu eftimrea bănuim m| Suntem îrŢ faţa unei răni a-Romama, a fost nevoit să re- .dânci care nu se poate îmbu-cunoască pe faţa, ca teoria ’nătăţi de cât cu mijloace ra-d-sale nu se poate aplica in! dicale nici un caz funcţionarilor şi! gf în primui ioc este con-pensionarilor, ale cărora veni- organele de control, t'Ţ! au. f°.s^ simtltoţ reduse. care trebue să fie luate dintre Era deci un act de dreptate ^ e]ementele cele mai sănătoase care se aştepta de mult ca să cu maf mare autoritate ce o/i i m hunrttntnoono nnrin noenfe . ’ _ ^ * _ SCRISOARE JN ii CEDOSIl Bandele revoluţionare greceşti continuă încă --0 ciocnire cn armada.—Un revoluţionar prins.—Serbarea de la 21 Ianuarie cu ocazia Unirei Prlnoipatolor.— Un memoriu al corpului didactic asupra situaţiei chestiei româneşti din acest Vilaet. — De la corespondentul nostru particular — Ianina, 27 Ianuarie 1909 Iu Vilaetul nostru siguranţa publică esto mereu turburată. Bandele revoluţionare greceşti continuă a uolesta populaţia ruială şi a co-nite acte criminale. Aceste bande (louă la număr) aţîţă pe ţărani ca ă nu plătească dările către stat şi aută prin toate mijloacele a alimenta ura întro naţionalităţi. Autorităţile văzând că răul ia roporţie au trimis mai multe de-.şatAonte de soldaţi în urmărirea >r. Zilele trecute una din bande a >st surprinsă în împrejurimele co-mnei Ziţa, s’a început o luptă în-•e revoluţionori şi soldaţi a cări exultat a fost că un revoluţionar fost prins şi adus la Ianina’. Dânsul a fost îucredinţat parche-ului care a început a-1 supune la uterogatoriu. Justiţia] spe) ă să des- .5/ eră multe secrete de ale grecilor , _ t______ ■i comitetelor lor de la destăinuirile - cupa' locul ce li se cuvine in acest COMEDII OMENEŞTI Legea pedepseşte,— şi statul plăteşte Cât a costat extrădarea Ini Costăchescn Se ştie că tribunalul corecţional a condamnat pe Costăchescu fost casier la magazia de mică viteză din gara de Nord, care a delapidat suma de 63,000 lei, la 5 ani închisoare şi solidar cu com-. £ plicele lui, Drăguţescu, la despăgubiri ■omane» a făcut pe scurt o schi-’către direcţia căilor ferate echivalente ţâre între starea umilă şi demnă cu suma delapidată, de plâns în caro se găseau Princi-j De la săvârşirea acestui furt a trecut patele înainte do Unire şi starea |un,.an 3n care tiraP Costăchescu a avui înfloritoare îa caro a ai uni î a timp T&r‘Ja sa rămâe lefter. In acest timp si-de 50 de ani guranţa generală a Statului dă de urma Conferenţiarul a încheiat spunând [a\tuontrea\m0d prjuns des- expedient : El se plimbă prin oraş, tul (te rnman ea ai’sl asimlWe n nc-_ CR UQ pallţaj0Q sfâşiat —O Simplă tul de român ca si’şi asimileze o ps hologie pe care nu o are .. Unde însă e delicios, e când nici limba în care e scrisă piesa nu’i place 1 Daca este un elogiu în care cei mai meticulo.şi scărmănâtori ai lucrărei s’au găsit de acord în acelaş entuziast omagiu, apoi e tocmai acela referitor la limba în care e scrisă piesa. Ce să faci! Nu’i place domnului de mai sus autor, dramatic şi el, autor de localizări abjects scrise într’o românească de Obor .. Iată criticii presei «de tiraj ! Daca i-am trata cum merită, am spune că lefegii «Alianţei israelite. nu pot avea altă atitudine când e vorba de o operă atât de românească, atât de strălucit românească, Dar ne mărginim a vedea aci pe de o parte rezultatul takismului înfocat al «Adevărului^, pe de alta veninul unui caraghios care nu se pricepe de cât să schimonosească luciările altora... Şi nici n’am fi relevat aceasta dacă nu era vorba de arătat încă odată trampa politicianismului takist. X d-lui Van RawlstoD, după câte mi-spus, că cunoşteaţi mai dinainte că această crimă va avea loc. Ştiaţi ce persoană va lua acul ? — Pentru a fi sincer cu totul faţă de dv., domnişoară Remaen, mă aşteptam ca sâ’l ia d. Mitehei. A-cuma cred <-.â l’a luat în adevăr. Doriţi ca să nmi continuu cercetările ? Aceasta ar pu‘ea duce sâ’l facă a pierde pariul său, în timp ce dv. aveţi dreptul de a înştiinţa poliţia că bijuteria dv. v’a fost redată. Aceasta ar face munca noas tră îu această afacere inutilă şi ar OiiSă. Dânsul credea că, dacă tânăra fată primea oferta sa, dânsul ar fi obiciuuinţă. Această fâşie însă e aşa de abil făcută. în cât un singur fir do aţă o ţine în aşa poziţie, că nicinmo bă-nueşti. De câte ori trecea pe dinaintea unui câine, ţinându-so după stăpî-nul său, el se împodica de câine, îşi rupea firul, care ţinea fâşia de materie ri do durere Pungaşul ridica glasul şi striga în urmă, ameninţându-I să-l facă de râs. Propriofarul n’avea nimic mai bun do făcut, do cât să-i dea o despăgubire. IN GLUMA Factoru’, la un magazin de mobile.—Mâ rog, eu cunosc pe d Hans Al ii ier, cunosc şi pe' d Wilhelm Miiler, dar cine-o fi ăla «Gebrtider (fraţi) Mtiller»? Tinerii tarei necusoseători ai sitaaţiei Dar se ştie că această politică înţeleaptă a fostului mare vizir a găsit o vie opoziţie în Parlament, din partea tinerilor turci. De altminteri şi aceştia poate că au o oarecare dreptate judecând în afară de orice pieocupare, după conştiinţele lor încă curate şi ţinute departe de meschinăriile guvernului. Pentru dânşii pare natural că o ţară nu se precupeţeşte ci se pierde sau câştigă prin luptă propriile lor biurouri ce3e mai ruşinoase abuzuri faţă de bieţii perceptori. Când aceştia veneau să facă vărsările de sfârşit de lună la casierie, câto un amploiat nu voia să le verifice conturile, nici, col puţin, să le încaseze banii. Din întâmplare în ziua predărei, aceşti agenţi nu ştiau unde le e capul de atâtea a-faceri (?) şi aşa se întâmpla tfilnic, până ce bietul perceptor, obosit do ___________________f_ r____ _____r_______ atâta strâgănare, se resemna a plăti (ţa. Nu are libertatea alegerei, căci recompensa, pe care agentul zelos este o ţară cucerită econ vă ierta supărarea co mi-aţi făcut-o. — O supărare I Co supărare ? — Vă amintiţi de ziua când aţi venit să mâ vedeţi în strada a jandarmului îi poate fi suficientă, ie ruptă, şi se plângea, urlând Şi îmbibaţi de ideile generoase ce sunt ia ^’Psa amorului propriu şi al duşi aere de occidental? Cine ve- rero că a fost muşcat. fireşti să existe la începutul unei ere je jOX0D:,P^ cari sunt privilegiile nea să aducă civilizaţia lui şi cul- ’l ridica glasul si striga libertate F iluzionaţi de puterea Turciei unor administraţii de veacuri, în tura lui? Să-şi răspândească ideile, b B * 8 ’ °'ts J 1 - - ţări bătrâne. Şi aci însă jandarmul pe cari le considera superioare? frfjbue să aibă autoritate. Jandar- Dc sigur Occidentul 1 In ce scop mul funcţionarului es*e ministrul. însă ? Pentru ca să facă bine şi Vai I Puterea lui nu e absulutâ. [numai pentru aceasta, fără nici u’b Regimul parlamentar, îu care su-j Interes ? Do sigur că nu 1 Pentru veran este în ultimul loc electorul, | ca să ridice pe fraţii lui români? Da, nu este prea favorabil conducerei să’i ridice până la înălţimea lui afacerilor publice. In România, unde corpul electoral e restrâns fie care elector este o putere, şi este cu deoseDire greu să poţi constitui acolo o administraţie. Şi totuşi cestiunea agrară d.n de altă dată se cred puternici de a lega firul cu vechile timpuri de glorie Şi aci e pericolul, căci realitatea e alta. Puterile Turciei sunt slăbite. Anarhia dsmneşte în ţară. In Macedonia bandele au început să opereze. In Asia au înce put luptele cu populaţiile răsculate. In Armenia războiul religios a isbucnit cu furie. Poporul e nemulţumit,«ici nu vede nici o uşurare pentru el. Şi la această situaţie tristă trebue să adăogăm mâna reacţionarilor care caută să profite'de toate şi prin orice mijloace. Iată cum se prezintă situaţia în Turcia asigurat ast fel că ea mai bănuia cincea, relativ la un nasture pe rvet rl M if.Ml Al A al: fol ar rloc- «-»îl O ..4-; __fii. încă pe d. Mitchel. Ast fel ar descoperi adevăratul gând al ei asupra af.Lcoroi. Dar d-ra Remsen nu corespunse aşteptărilor. — Nu mâ gândesc să fac aşa ceva, răspunse ea. Aceasta ar fi să renunţ Ia spe ranţa de a reintra în bijuteriei. Sunt sigură că d. Mitchel nu a luat o. Dacă nu mă înşel şi dânsul a lucrat fără a fi avut încredere îu mine, ei bine atunci o nedrept şi va avea de suforit pentru greşala sa. Sunt sigură totuşi că contrariul va fi care dv. îl găsiseţi ? Mi-aţi cerut să vă arat pe cel do al şeaptelea din propria mea garnitură. Am pri- mit, cu condiţia că d^. nu veţi su-ira pe d-ra R — Ei bine I — Aţi lipsit de lk cuvântul dv. posesiunea | Iată totul. — Cum asta ? — Mai întâi aţi plătit servitoarea ei pentru a’i spune o minciună, şi ca sa o părăsească, pentru ca u-nul din spionii voştri sâ’i ia locul. In al doilea rând, spionul dv. luă locul. Rezultatul acesta fu că d-ra Remsen nu mai putea să’şi reia vechia sa servitoare, şi avu mari neplăceri pentru a găsi o alta tot aşa de bună. — Nu am prevăzut, făcând această promisiune, împrejurările cari s’au produs mai târziu. — Perfect. Dar eu le-am prevăzut, şi v am prevenit că nu veţi câştiga nimic făcând această promisiune, fiind-că veţi găsi adeverirea istoriei mele făcând vizita dv —- Şi cine e, vă rog, mica Rpsa Mitchel ? Fiica femeei care a fost a-sasinată ? — Poate. Tocmai aceasta am in tonţia să doscoper. Dâasa trecea totuşi ca fica dv. — Ah 1 Ei bine 1 puteţi sâ’mi probaţi că nu e ? — Nu. — Foarte bine. Atunci după în-formaţiunile dv. Roşa Mitchel, care până la înălţimea pentru a se putea înţelege, şi în ţelegându-se să facă comerciu ; să le dea aceleaşi trebuinţe, pentru ca astfel Românii să cumpere mărfurile din Occident. Pentru comerciu occidentalii nu — Foarte bine ! Atunci vă acordăm acest drept. Numai să vă servească la ceva I Cât despre copil, dânsul a fost transportat fiindcă agenta dv. Lu-eotta îl descoperise undo era, şi nu doresc ca să fie supărat. — Ce vă face să credeţi că Lu-cefcta era agenta mea, cum îi ziceţi ? Ei bine ! aceasta mi*e egal de ; mma^uuuo u.*. wio ---- IM UlOt I aCOaSia 1X11*6 P^ai Ufi — Ei bine, sunt foarte afectat şi trecea ca fică a mea a fost trans a vă o spun*, deşi ţistful arăt pu-trebue sâ vâ spun că aşa ceva nu portată dintr’o anumită casă în alta ţiu jocul meu. Să lujlm lucrurile se va nmi întâmpla. — Dar, domnule Barnes, aşa ceva s’a mai întâmplat din nou. — Cum ? — Ei bine ! D-ra Remsen nu poate să iasă din casă nici un moment fără a fi urmărită do spionii dumneavoastră. D. Barnes îşi muşcă buzele disperat cum acest om cunoaşte atât de bine mişcările sale; dar răs punse fără a ezita: — De data aceasta vă nocunoscută de dv. Dânsul se opri un moment ca pentru a se bucura de mina ce o arăta d. Barnes, apoi continuă : Dv. bănuiţi, dar nu puteţi proba că dânsa a fost luată de d-ra Remsen. Ei bine 1 dacă d-ra Retn-sen, viitoarea mea femee, a condus un copil, care e propria mea fică, dintr’o casă în alta, unde e răpirea, atât timp cât nu fac eu nici o plângere ? — Să lăsăm la o parte această înşelaţi. V’am promis de a nu supăra pe absurditate, domnule Mitchel. Dv. d-ra Remsen în ceea ce priveşte ştiţi prea bine că acest copil a fost cazul particular de care am vorbit. Oamenii mei au urmărit-o pentru o altă afacere. — Ce altă afacere ? — O răpire. — O răpire? Ce absurditate I Pe cine oare. pe lume, a răpit d-ra Remsen ? — Pe mica Roşa Mitchel. transportat pentru un auunnt motiv, fără do care nu ar fi ţinut în secret. Dacă d şoara Remsen s’a a-mostecat în această afacere, şi v a ajutat să tnşelaţi cercetările poliţiei, a făaut un act ilegal. Pentru aoeia avem dreptul să o supravo-ghietn, şi săt descoperim tot ce putem. e ia început. Mai întâi, dy. cunoaşteţi pariul meu, şi ştiam ,că dv. veţi căuta să aflaţi totul. Cu acest punct de plecare, ce era mai uatural pentru mine de cât a su-poza că dv veţi începe a mă spiona ? Pentru a ini asigura, făcui câteva ocoluri prin trenurile aeriene, o invenţie foarte bună pentru a avea asemonea probe, şi, ca rezultat, recunoscui în curând pe a-jutătorul dv. De fiecare dată când nu aveam nimic de făcut, mâ amuzam sâ’l fac .a’mi pierde urma. Mi-aţi dat ocupaţie de multcV ori în orele mele libero cu aceasta, vâ a-sigur. Dar să ,venim la Lucetta, ,(Va urma) www.digibuc.ro E P O O A rar*»—BWiffiiTn mx+vBvwmgmteş* boguţi, trafica- avurâ nevos de cât ile coi cari posedau toată materia bilă : produsele solului. Restul naţiunei, ţăranii, adică Uv>Uâ zecimi din naţiunea întreagă, n’ftU cunoscut nici odată pe aceşti Europeni şi n’au profitat de sehim bările co le aduceau cu oi. In fundul satelor, aceşti ţărani îşi păstrau moravurile, felul lor de a trăi, prejudecăţile, auperstiţiil lor. Nu rcsimţirft prezenţa năvălitorilor decât prin contra-loviturile in-vasiunei şi prin răul ce le făcea civilizaţia. Cu toate transformările pe cari le suferea în aparenţă so cietatea românească şi cu toate al .rele de progres co lua, ei con tinuausâ rămâe quasi-păstorii slavi1 cari fuseseră şi, pe calea civilizaţiei rămâneau mai aproape de Asia de cât de Europa. Continuau să trăiască ca orientalii, judecând ca orientali. In tot acest timp, cei bogaţi ou cuşmele lor de blană, cu egretele în diamante, cu caftanele lor de catifea, biâurile şi armele incrustate cu pietre scumpe, so despărţeau de sufletul lor oriental. Odată cu pantalonul şi haina europeană, ei îmbrăca u şi cugetarea europenească. Şi lucrul luă un ton grav, fiindcă transportară în ţara lor principiile de drept, pe ;ari le practicau ace: Occidentali. Trebuiau să facă astfel din cauza comerciului şi rapirturi-lor de interese, ce începuseră să aibă în Occident. Do oare-ce Occidentalii nu erau să se plece în faţa moravurilor a-oestui popor nou, acesta fu obligat să’şi modifice pe ale lui şi să se plece. In acelaş timp transportară şi principiile de organizaţie ale prop?ietăţii, cari se bazau pe no- Siunea unui individ liber şi stăpâr o a dispune de bunul său, cum îi va plăcea. Principii cu totul contrarii vechei concepţiuni româneşti a proprietăţii comune a statului. Prin aceasta proprietarul scăpa de vechile obiceiuri, de vechile sorii irtuţi imDuse de asociaţie şi putea să uzeze de bunul lui după voe... Voia lui ? Era să-şi servească cât mai mult interesele. Şi co putea să-i sorvoască mai bine interesele decât să satisfacă cererile străinilor. Ceea ce căutau străinii în acea Stă ţară nouă erau grâul şi porumbul t e acest i pământuri tinere şi fertile produceau îa abundenţă şi aceste producţii, găsind pentru scurgere imensul târg ai lumii, aducea proprietarilor cu totul alte venituri de cât vechea exploatare a pământului. Această exploatare, din alto vremuri, a pământului, pe atunci, po când comerciul de exploataţie nu exista, consista mai ales în islazuri Dacă proprietarul avea un avan-tagiu evident de a transforma pă mântui de islaz, care mai că nu valora nimic, în pământ de cultură dacă naţiunea se îmbogăţea, graţie acestei transformări, nu tot aceleaşi avantagii avea şi ţăranul. Toate obiceiurile lor erau răsturnate. Pământul, răpit aparentei lor stăpâniri, prin extensiunea câmpurilor semănate cu cereale, le părea usurpat; munca îndoită şi întreită de exigenţele unei culturi de cereale le părea un abuz din partea seniorilor proprietari. Ei băgau de seamă că dijma şi corvezile deveneau, pe zi ce trecea, mai grele. Şi acest fapt îndoit, că, anume, pe de o parte pământul lăsat lor diminua în întindere, iar pe de alta că munca, prin care plăteau acest pământ devenise mai considerabilă, nu putea fi, în spiritul lor, de cât cea mai monstruoasă inichitati Ţipau că sunt nedreptăţiţi şi furaţi. Cereau ca exigenţele oelor oogaţi .să Inoeteze Bogaţii Insa nu voiau să se o-prească, fiindcă ţineau să'şi tot mărească veniturile. Veniturile pământului nu se.,puteau mări, de cât în proporţie cu extensiunoa cultu-rei, adică propto ţ'onal cu creşterea sarcinelor ţăranului. Cei bogaţi nici nu voiau să audă de ceea ce ar fi putut mărgini drepturile lor de proprietari liberi,cu alte cuvinte a-buzul. Ei apărau cu energie această proprietate individuală şi liberă, pe câtă vremo ţăranul striga că esto usurpat. Do aci se poate înţelege uşor neînţelegerea şi conflictul ivit: două pa ,ulaţiuni inegale în nu lăr şi avere, având fiecare civilizaţia ei deosebită şi cum s’ar zi :e azi, mentalitatea lor specială ; două rase de oameni trăind una lângă alta. ne-putându-se lipsi una do alta, obligate de a trata împreună şi neînţe-legându-se nici cum. Nu este de mirat ca învinşii, adică ţăranii supuşi unei clase restrânse de învingători şi stăpâni, să se răscoale periodic. Guvernul, pentru a risipi această neînţelegere destul de gravă şi caro riscă să i ună în pericol însăşi e-xistenţa tatului român, a încercat să schimbe toată organizaţia economică, pe care se baza *riaţa ţărei aceleia. Doritor de a linişti pe ţăran, şi-a dat silinţele să pună a-coastă organizaţie mai în armonie cu starea lui do spirit. I-au dopăr tat de la principiile occidentale,cari stabiliseră proprietatea cvirină. A proclamat însă altele cari par a admite, că drepturile ţăranului la pământ n’au f st definitiv regulate. S'a dechis astfel vtohiul proces şi acum lumea do acolo pare a se întoarce !a concepţia proprietăţii colective, a cărei tradiţie e proa a propiată pentru ca toţi să nu fie încă pătrunşi de această concepţie Cât valorează mijlocul, prin care se reîntorc la vechia proprietate ? Şi să schimbi organizaţia economică a unei ţări, e posibil ? Popoarele simple şi drepte, încrezătoare îu marile principii, aşa de despre-clamato, ale independenţei naţiunilor,au răspuns fără codire că n’au să ţină seamă de cât de convenienţele lor Cât de mult se înşeală 1 Aceasta nu esto de cât o concepţie naivă. Nu mai poţi fi azi singurul stăpân, acolo, la tine, fiindcă nu mai eşti singur azi. u mai există în ziua de azi ţări izolate în lume şi cari să fie libere să facă ceva, fără să ţină seamă do lumea cu care se găseşte în relaţinne Tn tocmai ca o reţea nervoasă, liniile şi firele telegrafice pun în relaţie colţurile cele mai îndepărtate ale imensului organism al lumii şi’l fac cât mai sensibil. Naţiunile sunt atinse toate de o-dată, în acelaş punct dureros. In sfârşit nu mai poate exista,un popor cu totul independent. F care diu aceste popoare nu este liber, de cât în măsura în care nu supără pe ceilalţi sau atât numai cât dispune de o atât de mare putere, în cât, chiar jenaţi, ceilalţi sâ’i respecte libertatea. In ceea ce priveşte pe ţările mici, acestea nu sunt libero do loc. In a-fară că ele au a se teme, ca şi altă dată, de forţa materială a naţiunilor celor mai tari, mai cunosc o nouă servitudine. servitudinea economică. Pentru ca să se poată des-volta, au nevoe să împrumute de ia popoarele mai bogate resursele lor financiare.In acest caz creditorul îşi arogă asupra debitorului un drept do control. x\.paratul de independenţă şi de suveranitate rămâne acelaş îu aparenţă, solemn şi respectat. Iată ii isă un fapt, care supără pe străin. Străinul intervine la început discret. Acesta caută să micşoreze renta. Merge şi mâi departe, ’ cerând ex-‘ plicaţii; încă şi mai departe, dacă este vecin şi dacă experienţa încer cată îi periclitează liniştea sa internă, prin contagiunea exemplului ; România este vecină a două mari ţări de proprietate feodală : Rusia şi Austria. Ace /ta esto pericolul, ce stă gata să o ameninţe. In aceste cazuri, popoarele, in dignate de a se vedea cucerite, cînd ele se credeau libere, de acele is-bucuiri legitime de mândrie şi demnitate, de acele salturi de mânie şi de revoltă a unui patriotism indignat, c ire provoacă crizele de naţionalism şi xenofobie. In aceste cazuri se pun înainte creditorii străini şi interesele lor legale, cari se opun la libera organizaţie internă a popoarelor ; atunci se găsesc cetăţeni cari să propună remedii eroice şi cari să zică: «Să o rupem odată cu exploatatorii străini. Să trăim numai din resursele noastre. Să renunţăm la banii şi creditul lor, pentru a nu mai suferi tutela lor. Să renunţăm la instituţiile lor, la progresul lor. Să trăim adevărata noastră viaţă naţională Ori cât de mediocră ar fi, va fi cel pui in viaţa noastră. Să ne reîntoarcem la trecutul nostru, să nu mai consumăm de cât produsele pământului nostru, dacă trebue să trăim ca ţăranii, fără trebuinţe şi liberi, nu vom suferi, cel puţin, legile restului lumii.» Iată un sfat foarte logic; atât numai, că este impracticabil. Căci, dintr’o singură dată, ar trebui să se renunţe la toate sforţările săvârşite în trecut, în contactul Occidentului. Românii sunt prea mândri de acest contact şi ou drept cuvîut. Ei ţin la drumurile lor de fier, la şoselele cari au înlocuit vechile căi de comunicaţie, la armata lor puternică, disciplinată şi instruită, care apară ţara în locul soldaţilor de odinioară, puţini la număr şi : fără nici o instrucţie. Şi ţin în rezumat la acea alură occidentală, caro face tot orgoliul, dar şi toată mizeria lor. Dacă însă nu voesc să renunţe la acest model, să sufere legea economică, ce’l însoţeşte şi care nu este altceva do cât o viaţă de o activitate intensă şi de liberă concurenţă, o viaţă de mizerie pentru nişte oameni obicinuiţi ci dulceaţa unei existenţe liniştite, Sa sufere această lege; sau dacă cred 9ă fi găsit j istiţia perfectă, să se încăpăţâneze în a învinge celal’alte naţiuni prin exemplul lor şi in a le impune propria lor lege. A mai existat un roman de felul ăsta în istoria lumii. Franţa, în timpul revoluţiu-nei, răsturnă în întregime regimul politic şi economic, care ora regimul Europei din acel timp. O mare tulburare se născu de aici. Toate naţiunilo s’au strâns în ligă pentru înăbuşirea revoltei. Franţa s’a bătut cu o lume întreagă şi făcu să triumfe idealul său. România nu se poale gândi la o care d. Wolf le publicase în «Ber- Eforiei spitalelor civile, în urma liner Tageblatt» ‘expirărei stagiului de doui ani al La această telegramă fostul mini-. mai multor medici actuali, stru al coloniilor a răspuns «Puteţi să desminţiţi Abuzurile unui pungaş poliţienesc Caracal 31 Ianuarie 1903 N’a apucat să scape bine din gura puşcăriei, diroctorut poliţiei din Caracal Mişu M. Puricescu şi Lunea viitoare, 9 Februarie, iar acest pungaş a început să’şi opereze nu Marţi cum s’a anunţat "Liga de din nou afacerile necinstite, propagandă conservatoare’ iace-î e cunoscut voluminosul dosar în tpând a dOUa Serie a COllferinţelOl’ care e inPlicat acest individ pentru ast-fel de întremiijdere Atunci nu’i ,8a,e distinsul nOStrU amiG d. G' G. escrocherii abiizun de încredere, ast tei rle Intiepiindero. Atunci nu 1 gantaRIlzjnn Vfl v0p... aes„rH miilna- Putore> fraude, etc. şi care afacoie ră nane do cat să pună în armonie J»«ulUCUZino va VOrUl UBSpre rauioa jndft<ţĂndl,_3fl înaintea consiliului omul economic român, ţăranul ro-|C6i6 (18 tfSIlSport diDpiMCtUl d8 V6 mân, cu omul din Occident, a cărui dere economic (MOM IWi-COLM Alegerea Mitropolitilor OUM sa VA FACE ALEGEREA lege va trebui să o sufere. Trebue să acoperi prăpastia secolelor, care desparte pe acest senii păstor slav de fratele său din Occident, care a fost altă dată cooa ce este azi a-cela; dar care a fost astfel acum 800— 900 de ani Dar nn într’o zi va ratrapa acest întârziat această lungă cale. Şi nu de la el so va pune pe lucru. Munca nu e prea plăcută omului. Necesitatea singură îl constrânge. Trebuinţele de cari omul simte] nevoe, ele singure modifică activitatea lui, îi transformă curagiul şi cu timpul, îi adaptează corpul la muncă şi la tru satisfacerea nevoilor sale. La începutul şedinţei de cri a Ca merei, d. Ferechide, care prezida, comunicat adunărei Adresa de mulţumire a regelui Italiei, pentru ajutorul votat de Parlamentul român victimelor din sudul Italiei. * Proeclul mod'ficător al legei pensiilor a fost întocmit. El va fi depus zilele acestea pe, biuroul camerei. judecându-se înaintea consiliului permanent, ca prin minune scapă, ‘numai cu suspendarea pe două luni şi cu reţinerea jumătate din salariu, din cauză că are o împovărată familie, compusă dintr’un căţeluş şi o fostă femee cu moravuri uşoare, pe timpuri. E ridicolă această hotărâre ! Dar ce ne puteam aştepta de In acei oameni ai timpului, care so pretează linguşirilor şi cărora le mai serveşte acest individ drept un in-troducător de femei publice, o specialitate veche a sa. De câteva zile, de când şi-a luat funcţiunea în primire această pacoste a devenit un adevărat uragan căzut asupra întregei popula- (Va urma) Eri la coloana «Palatul de Justiţie» s’a publicat o relaţiune absolut nee- sfortArile*neco's'are'non - xactâ a cifacerei căpitanului Basara-lf*11 asupra întregei popula- srorţarne neoesaie pen , venită înaintea secţiei a III-a\^n Antreprenorii localurilor şi toţi rea nevoilor sale. y>escu, venim mainiea secţiei a ui n 1 u nnlitin \a Gurţet de apel Am Bucureşti. lacei can «u aiacon pe ia ponţi o, " Se ştie, din articolele ce la timp\simt victimele acestui pungaş şi am publicai asupra acestei chestiuni, |Prm diferitele Marcel Mlelvaque e uorha de o poliţă pe care a fost falsificată iscălitura d-lui I A. Ba sarabescu, distinsul nostru amic, pro ţ-. j . fes or la liceid din Ploeşti, şi cu acest j I k ÎIFptllIITHIPUl (^r împreună cu acel autentic UO UlDiiiimUGlil «j unui fruntaş takist din localitate, " căpitanul Basarabescu a făcut un împrumut. Acesta este faptul care a dat naştere procesului, ajuns la dpel. Reamintind aceasta ţinem să ne exprimăm regretele pentru modul e-ronat — şi datorit împrejurărei că cronicarul nostru judiciar nu a asistat la desbateri, — în care s’a redat rubrica «palatului de jus- mizeru ce Am anunţat că Joi, 5 Februarie, va avea loc la ora 1 un Te-Deum solemn la Mitropolie, apoi membrii acestora, de episcopul epnihiot cel mai vechili tn grad. In cazul de faţă, alegerile vor li colegiului electoral se vor întruni prezidate de P. S. S. Episcopul Ti-în sala de şcd;nţe a Camerei depu- muş, al Argeşului, care e episcop taţilor pentru a procede la alegerea din 1894, în acelaş timp cu acela al celor doi mitropoliţi. Buzăului. Iată câte-va amănunte cu privire , Actualii episcopi sunt în număr la modul de alcătuire al acestui co-j de şease : al Râmnicului şi noului legiu electoral. Severin, al Argeşului, al Dunărei de Jos, al Buzăului, al Romanului Compunerea colegiului isiai Huşului In virtutea legei din 19 Decern- T Arhiereii sunt în număr de opt: brie 1872 pentru alegerea de mitro-^ Valenan Rammceanul, poliţi şi episcopi eparhioti şi cons- Melchiaedec Piţe.şteanii l, Nifon Plo-ti tui rea Sf Sinod şi Sf. biserici au- oşteanul, Meletie Gălăţoanul, Sofro tocefale ortodoxe române, colegiul! Craioveanul,Calist Botoşâneanul electoral se comun ne: £honadie Băcăoanul şi Calistrat Barlădeanul. Acade- \ Hallo-lucrare Vevey, > Intr’una din şedinţele miei clin Paris, d. profesor poau prezintă o interesantă a doctorului Artault, de la asupra aplicaţiilor curative ale curei de soaro. Doctorul Artault e cel dintâiu, care a practicat în Franţa băile do soare; părăsi însă foarte curând metoda germană, ce prac- mie-» tica, din cauza dificultăţilor do plasare şi din cauza pudioităţei Francezilor, c ari nu voesc să se arate goi în aer liber. Pentru a le face practice în orice loc şi pentru ori ce so -zon, a construit aparate spociale, care concentrează fâşiile de lumină numai asupra părţilor bolnave: In afară de aceasta pentru a evita ac- j recomanda cititorilor noştri. ţiunea calorică, se interpune între soare şi oglinzi o sticlă albastră şi nu se pune partea bolnavă tocmai în dreptul focarului lentilei. S Se telegrafiază din New York, că înaintea unei numeroase asistenţe de savanţi, sportsmuni şi ofi- Sri d. Hiram Percy Maxim, fiul lui iram Maxim, celebrul inventator le face sunt supuşi la însemnate contribuţii. Cei care. nu se supun, sau fac vreo obiecţiuno, apoi vai de ei. Unul dintre victime, e şi berarul P., care ne mai voind a fi contribuit acestui pungaş, o expus azi la numeroase mizerii, lucratoare l’a decis să reclamo cazul, atât d-lui poliţai, cât şi d-lui prefect al judeţului. Eli fiindcă un comersant din localitate anume Constantin Ionescu, îndrăsnise să-i reamintească de o datorie veche, a fost luat la poliţie şi maltratat ueomenos. Credem că timpurile trecute au încep ut să înceteze prin poliţii şi dacă câte vr’untip ca al acestui* Pu-„ , t. , „ , . [ricescu, se mai găsesce pe ici pe aparul Reforma, exce en ) CQj nu ne îndoim că actuala ad-vista pohtico-umoristica, cu o bogata minigtraţi0t va căuU s4 scape biata materie de actualitate si toarte nos- populaţio de oi 1 electoral se compune: a) Din cei doi mitropoliţi şi e-piseopi eparhioţi ai României. b) Din toţi arhiereii titulari , c) şi din toţi deputaţii şi senatorii de religie ortodoxă. Sunt eligibili la demnitatea de mitropoliţi, episcopi eparhioţi şi arhierei toţi membrii clorului român cari, după sfintele canoane, pot fi aleşi. Mitropolitul primat, mitropolitul Moldovei şi episcopii eparhioţi nu pot fi aleşi de cât dintre arhiereii români, fii din părinţi români născuţi în România şi nu naturalizaţi. Mitropoliţi şi episcopi trebue ca să fie aleşi, să aibă etatea dc 40 de ani împliniţi. Alegorea se face prin majoritate de voturi. Colegiul electoral e prosidat de şi Dunărei de Jos mitropolitul primat şi în lipsa sa, 1 de mitropolitul Moldovei şi în lipsa — Din cine se va face alegerea Deci dintre aceştia şease episcopi presentaţi trebue ca marele colegiu să. aleagă pe cei doi mitropoliţi. Se ştie că cei cari au sorţi mai mulţi o P. S. S. episcopul de Râmnic pentru scaunul de mitropolit primat şi P. S. S. episcopul Dunărei de Jos pentru acela al Mitropoliei Moldovei. Colegiul electoral va fi apoi din nou convocat pentru alegorea a doi episcopi în scaunele devenite vacante prin ridicarea lor la demnitatea de mitropoliţi Colegiul electoral a fost convocat pentru ultima oară în 1902 pentru alegerja mitropolitului Partbonie al Moldovei şi a episcopi lor de Huşi materie de actualitate şi foarte Urne şi işbutile caricaturi. Reforma este unica revistă în genul acesta şi nu o putem în deajuns Pe lângă şcoala No. 1. din Târ-govişte, s\x înfiinţat o asociaţie şcolară cu numele «Ajutorul olevi-lor sărmani». Pe exerciţiul 1908—9 s’a ales următorul comitet : .N. N- Lascu, prezident; Voicn N. Râmlu, casier ; M. C. D. Condmatu, N. G. Teodoru, membri, al mitralierei, a demonstrat perfee-| Din comitet mai fac parte şi 13 ţia unei invenţii a sa, armade foci elevi ai şcoalei. fără sgo.not. I _____ Această invenţiune consistă în-1 Ministerul instrucţiei publice a tr’un fel de amortisor, adaptându-sa i trimis membrilor corpului didactic, la extremitatea armei şi care după | cari au terminat, măsurile de arpen- Pentrn acest număr © suficient. Ciifiict Intre avocaţii din Turnul Severin si pini preşedinte al triliiialalti — Be la corespondentul nostru particular — Se semnalează de câtva timp accentuarea unui conflict între avocaţi şi pri mul preşedinte al tribunalului local I. B Docsescu. Fire nervoasă şi bolnăvicioasă primul preşed-'nte, nu e zi, în care să nu dea naştere la conflicte, cari de multe ori se descarcă pe spatele justiţiabililor. Mă aflam într’una din zile la tribunal şi se proceda la cercetarea unui proces ml mwm ui: li Pllip NN CKAIOVA Un martor arestat pentru sperjur ce a lăsat liberă trecerea p-roectilu-1 tagiu, o circulară prin care !e pune civil dintre un ţăran şi un proprietar lui, opreşte instantaneu expansiu- ‘ nea bruscă a gazului, ceea ce re duce detunătura la o. fâşiitură a-' pro ape inperceptibilă. — In curând armata franceză va avea aşa numitele bucătării rulante. Se ştie câtă lips>: duceau soldaţii pe câmpul do bătae din cauza ali-mentărei neeomplecte. Ia urma mai multor experienţe de pe câmpul de ® f?st adrea®*? Ministerul instrucţiei publice a " în j trimis revizorilor şcolari o circulară privinţa acestor mamni de gătit a-f j le aduce la cunoştinţă că şezaţe pe roţi şitno_ăîzite cu un com-^ăsu,a care prevede ca SUpiini5torii în vedere să se conformeze celor prevăzute înţ’,«Monitorul Oficial», din 8 Octombrie 1908, pentru a se puteia bucura de dreptul de a exercita ingineria hotarnică. Tot deodată le-a adus la cunoştinţă că certificatele li se eliberează de către ministerul instrucţiei, unde vor trebui să adreseze cererile. bustibi oare care. In urma consta-tărei foloaselor, ministrul a hotărât să prezinte camerilor un proect de lego în acest sens. Din raportul adresat ministrului reiese: prepararea alimentelor nu prezintă nici o dificultate, bucătă- f riile ambulante fiind aşezate pe un j automobil aşa în cât ajung la ta-1 bărâ odată cu trupele; ori cândj ^Pentru* aceste bStăTii°sf]oUn-i P™ ™ «ceastă ocazie, bazele unei trebuinţa orlt combu^!bilo.P ) societăţi esperantiste «NigraMaro». Sunt suficienţi doi oamenipenti.'uf n. acola§ timp sa dosclus a fie-care bucătărie. pcoala <*.e m.a"n* u" ?u.rs de esPe' K Se anunţă din Londra, că d. p,ant,0’ Ş™. inA,a*lva (Mu' °^an' Chamberlain a dat o dezminţire ca- < antaJ d»™iei de mare d.eoinan-tegorieă declaratiunilor publicate dor/nm.efcu; Cursul este predat acum cât-va timp de ziarul «Berii-]de d‘ Clocot. Urechiă. ner Tageblatt», după care acesta ar • fi făcut propuneri Germaniei, în ve- ! Comisiunea veterinară, terminân-derea unei alianţe unglo-germane, idu-şi lucrările cu privire la ante-pe când era ministru, şi în vederea proecţu) pentru modificarea legei înehoerei unui acord în privinţa Marocului, acord din caro Franţa revizorilor şcolari de clasa I să fie [plătiţi cu jum. din iudemnizarea de ! locuinţă şi combustibil la care au drept dirigintii, priveşte şi pe suplinitorii revizorilor şcolari de'cl.TI. Ni se anunţă din Constanţa că d. sublocot. Urechiă a ţinut 6 conferinţă despre limba Esperanto în faţa unui public numeros şi că s’a această ocazie, bazele NUVELELE „EPQCEr ■» ■■. Un caz ci (NUVELA) IV i— Ce era de făcut ?... Disperarea mea; disperarea tatei ; disperarea mamei... Dintr’un cămin fericit, plin de nădejde şi do alcătuiri pentru un viitor fericit se născu o vatră de griji şi de dureri. Zadarnic chemă mama savanţii şi savantele satului nostru şi a satelor vecine. Ştiinţa lor practică, reminiscenţele aduse din India pe a-ripele şetrelor ţigăneşti, se deolu-rarâ neputincioase. Nu m’alesei de cât cil chinul din toate buruenele (ierte cu care mă oblojeau. Doctor pe aci pe la noi nu se pomeneşte de c#t din Joi în Paşte. Doctorul de plasă, dă cu plasa... Când trece pe la noi ocoleşte pe drumul din marginea satului... (Sând vrei să’l ohemi nu’i dai de urmă. Şi apoi, de acel ce era atunci ne îndoiam că o fi ştiut mai mult ea babele. Era un vechiu infirmier de spital. Singura cale bună ora să mergem la Bucuroşti, la un doctor maro. Tata, cu încăpăţânarea lui de ţăran, ori din instinct, nu vrea în ruptul capului. — F.u nu am încredere în doc-;ori, zicea el. (Şi cita zece cazuri de îonorociro provenite din neglijenţa doctorilor). Uite ce a făcut cutai e, | uite ce a păţit cutare... I-a pus pe drumuri, nu ajuns îu sapă do lemn şi tot betegi au rămas. Mama însă, ca toate femeile—mai accesibilă ideilor no ui, vrea cu orice preţ nă mergem la Bucureşti. Eu asemenea. In sfârşit cu ceartă, cu gâlceavâ, fără voia tatălui meu pornirăm. Atunci distingeam încă forma lucrurilor. Nu puteam citi, dar mergeam fără ajutor, fără bâjbâire. M'ă puteam hrăni ; poate chiar vindeca cu vremea. .. cu odihna. Bucureştiul a Jfost nefericirea mea. Doctorul pe mâna căruia am. căzut - o specialitate în materia, o celebritate, — zise el cu amărăciune şi ironie, (şi îmi cită un nume caro în adevăr tronase în tronul glorioi), după ce m’n ţinut o» lună do zile în spital şi m a chinuit cu toate picăturile şi soălăturile de po lume, ba chiar cu doctorii interne, m’n alungat zicând că nu mai e nici o speranţă, sunt condamnat. Atunci nu mai vedeam do loc. Nici coloarea, mei forma lucrurilor, nici pe mama, caro îu. tot or- ele poliţie sanitară veterinară, pregăteşte actualmente lucrările In ve-ar fi exclusă. ‘ deneâ întrunirei consiliului superior Se spune că un ziar din Birmin- -d« «P^otii caro urmează a cerceta gliam telegrafiase d-lui Chamberlain j zilerl© acestea, acest, proect. caro se altă. actualmente în Franţa, ----- la Cannes, pentru a’l întreba Zilele acestea se va face o în-ce era adevărat din relaţiunile pe! semnată mişcare printre medicii — ceva din aspectul unei stafii din tablouri. Coloarea aceasta spălăcită a ochilor îu cadrul înălbit al feţei mă făcuse să cred că boala lui ar fi fost albeaţă, dar acum băgai bine de seamă că nn ora aşa, de oarece pupilele erau libere, ochii limpezi. Aşa erau ochii lui. De altfel el însuşi mi-a confirmat cî nu suferise de această boală. Rezervai însă cercetarea medicală si diagnosticul —, ceeace nu era lucru uşor, — pentru mai târziu. El reluă. «...Când am ajuns acasă şi am auzit glasul tatălui meu, inima a încetat a-mi mai bate. Atâta sfâşiere simţeam într’âusa. Primul lui cuvânt a fost un blestem , apoi : Iţi spuneam eu ţie femee, că o să’l prăpădim ou doctorii 1 Iar imuna, nu ştiu co o mai ii făcut, săraca 1 Un an, în urmă, ain stat singur, închis îu casă, singur cuc... singur în întuneric. Ca tutr’un mormânt. Ceasuri întregi stăteam îu nemişcare. Auzeam zgomote în juru-m\ uruitul căruţelor, glumele muşteriilor din cârciumă, sunetul vioarei şi al ţambalului co cântau Duminica la horă, dar nu vedeam. Nu vedeam nimic. Nu ştiu cum a trecut vara şi toamna şi s’a pus iarna. Nu mi-am dat seama de cât când aui auzit Proprietarul a fost ameninţat, bruscat şi tratat ca cel mai din umă om, ceea ce era să atragă după sine protestarea şi ridicarea avocatului, dacă un coleg al său nu 1-av fi reţinut Intr‘o altă zi se ridică de avocatul a pedantului cestiunea decimatorului de competinţă şi trimeterea procesului să se judece de judecătoria ocolului S din care face parte comuna N din Mehedinţi unde s’a comis faptul Din spirit de ş cână se cere advocatului părţii să dovedească că comuna N ţine de judecătoria S. In zadar avocatul arată că după art. lo8 pr. civ., el este dator să arate numai instanţa competinte iar daca tribut naiul voieşte să verifice, nu are de câ să ia Monitorul Oficial şi mai ales tabloul de împărţirea comunelor pe circumscripţii. ce face parte din lege, tribunalul prin glasul primului preşedinte obligă pe avocat să aducă certificat de la judecătoria S că comuna N. face parte din ocolul ei şl amână procesul Ia 13 Martie I909. Credem că s’a atins prin aceasta două puncte din legea^şi principiile de reformă jale d-lui Stelian : 1. S’a apropiat justiţia de ţăran ; 2, S’a scurtatîtermenul. S’a mai stabilit că legea şi dispoziţiile sale se mai pot dovedi cu certificate de la judecătorie, scutindu-sejnagistraţii de a mai citi!? Acesta este tipul de judecată ! Tot din motive bine-cuvântate Primul preşedinte a confirmat şi carta de judecată a lui Pierre Duval, jude de Bălă-ciţa publicată în ziarul «Epoca» din 28 Noembre 1908. Dar nu e numai atât, căci acest prim preşedinte uită că e pus în capul tribunalului spre a-şi îndeplini datoriile date de legi. Chiar după răspunsul din Senat al d-lui ministru de justiţie, că tribunalele trebue să autentifice actele, el refuză pe toată linia. Coresp. cest timp so chinuîso la capul meu. Nu mai puteam şti când so lasă noaptea şi când apare lumina di-mineţei. înaintea ochilor mei se lăsa o perdea neagră veşnică Nu mai zăream nimic în jurul meu. Totul percepeam numai prin auz. Lumea pentru mine era nu vis. Per dus cm uoţiuuoa siguranţei de mine. Călcam fricos; totdeauna rezenuat de braţul mamei, care uu mai contenea din plâns^ Când am coborât scările spitalului, am avut cea mai penibilă impresie. Intrasem văzân în templul tâmăduirei şi eşearn orb de-o. pururea. Orb şi fără nici o nădejde... INici cJniar nădejdea pe care ori co doctor — desperat de neputinţa ştiinţei sau a învăţâfcurei sale — e dator să o sădească, ca o siingiiră mâng’Aera Î11 sufletul ori cărui suferind. MTaan robitor» decEacasă, cum mă vezi...» La, ncestOi cuvinte îmi aruncai din nou privirea asupra lui, cu a-tenţie, oa şi cum au l-aş ,fi cunoscut. ■ Ii Văzui coloarea ochilor — o co-foare foarte ciudată, de un albastru spălăcit, foart r spăLâcit, încadraţi într’un corc do pleoape nil», fără gene, sub o frunte asemenea albă, yproape fără sprâiioteuo, r.once îi dădeau o înfăţişare cu totul stranie, şuerul crivăţului. Mi-era ruşine de oameni,—ruşine de nenorocirea mea. N11 voiam să mă vază astfel. Gândul că mă vor compătimi, mă topea. Se înţelege că de examene şi de viitor nu mai putea să fie vorbă. Bieţii mei părinţi căzură într’un fel de îndobitocire. Se jenau unul de altul. Nu mai auzeam vorbă prin casă, nici sfadă, nici reproşuri. Singura mea distracţii era o pisică care mi se împrietenise, şi pe caro o mângâiam toată ziulica. Văzân-du-se aşa de căutată nu mai fugea de lângă mine. La început aveam păreri de rău că pierdusem cariera şi tot restul vieţei; dar, în urmă, mă obişnuii şi aropt ori ce viaţă intelectuală, rumegam în minte amintirea objoc-telor văzute pe când puteam vedea şi făceam reflexii de tot soiul. Aşa trecu vremea. Vremea schimbă toate. Ea mă 0-bişnui şi*pe mine cu nenorocirea ce mă izbise. începui a mă deprinde cu întunericul. Puteam părăsi singur casa, pe dibuite. Nu’nu mai ora ruşine de lume. începui a eşi în prăvălie, u vorbi cu oamenii, a primi in faţă compătimirile lor, aprecierile lor, sfaturile lor. Ba, chiar a le şi povesti cum s> întâmplase nenorocirea. Dar, de atunci tată meu deveni răutăcios. Auzeam pe mama plân-gâudn-se că a început să bea peste înaintea tribunalului Ilfov secţia I au continuat eri dezbaterile procesului fraudelor comise de fostul primar al Craiovei Mişu, Kintescu. S’a continuat cu interogarea martorilor. O contrazicere Tache Ion, fost vizitiu la primăria Craiovei, spune câ ducea aproape în fiecare noapte cu trăsura Primăriei pe intendentul Niculaescu şi pe antrepenorul Ilie Goorgeseu, la cârciuma lui Duduleanu dela bariera Bucureştilor unde aşteptau lemnele dela pădurea Blaju. Pr.—La instrucţie ai declarat că n’ai cunoscut po Ilie Georgescu şi nici nu l’ai dus nici odată cu trăsura Primăriei la barieră ? M.—II cunoşteam... II cunoşteam foarte bine.. Dar se poate să nu’l fi dus fiindcă de irulte ori se ducea pe jos până la barieră şi ou numai îl aduceam în oraş cu d. intendent Niculaescu. Căruţaşii îi plătea intendentul Niculaescu pentru câ dânsul pleca de-acasâ cu basmaua cu bani. Mai declară că pe antrepenorul Ilie Georgescu nu Va văzut uioi o-dată ou bani dar căruţaşii îi spuneau, că numai intendentul plftteşte, S/uine că înainte de a veni la proces s’a întâlnit în piaţă la Craiooa cu intendentul Niculaescu care i-a promis să’i dea 10 lei pentru cheltueli de transport. Depoziţia lui fiind cu totul contrar,e de cea făcută la instrucţie d. preşedinte face atent pe d. procuror asupra acestui fapt şi îi cere să ia măsurile impuse de lege. Martorul e trimis la parchet. Martorul AL Matei Se introduce martorul Al. Ma'ei, cojocar, fost odăi iş la Primăria din Craiova. Acesta declară că era de multe ori de serviciu şi la sal 1 de licitaţii şi îa ziua când s’a ţinut licitaţia pentru vânzarea pădurei Blaju el a strigat pe concurenţi. Erau foarte mulţi, dar nu cunoştea pe nici unul diu ei. Pe Ştefan Ionescu, cel asupra căruia s’a adju decât, nu’l cunoştea. Peste câteva zile a venit Ştefau Ionescu la Primărie şi s’a interesat ce s’a făcut cu licitaţia. Când dînsul a plecat, un funcţionar al primăriei i-a spus sâ’l strige măsură. Adosea îl auzeam răstin du-se, îujurând. Bietul I ca să uite răul ce i-l făcea compătimirea satului. Apoi, din ce în ce scenele se repetau şi se înăspreau pâuă ce am ajuns cum ai văzut. Dar, dar niciodată, — auzi, niciodată — chiar în momentele de cea mai desăvârşită pierdere a conştiinţei, nu a scos un cuvânt rău la adresa mea. Atât do mare i-a fost dragostea 1 Vai! cât de mare trebue să’i fie nenorocire 11..» — Eu, intercală doctorul, care ştiam — ceea ce el nu ştia — câ Struugă albise, avusei măsura în-tregej prăpăstii. După câte-va clipe de tăcere el adao ă : ...«Cum aş vrea să mor I... Să mă ia Dumuezeu... Să nu mai fac umbră pământului... Să nu mă inai chinuosc... Să so lumineze puţin zilele bieţilor bătrâni, câ pfea li s’au îne-gurat I... La ce să mai trăesc ?... Ce mai pot nădăjdui eu pe lume?... Eu sunt O povară tuturor ; o povară inie însu-mi... Ah 1 Cum aş vroa să mor în clipa asta I... Să mă culeagă soarta dintre nenorociţi I. Eşite din gura acelui chip fără vlagă, fără expresie, aceste cuvinte aveau ceva lugubru, trist,... copleşitor de trist. pe Ştefan Ionescu pentru câ se per-duse oferta lui, dar Ştefan Ionescu plecase. Pr.—Spuneai că nu l’ai cunoscut pe Ştefan Ionescu. M.—La început nu, dar atunci cînd venise să întrebe ce s’a făcut cu licitaţia vorbisem de câteva ori cu el şiT întrebasem cum îl chiamă. Pr.—Pe Ilie Georgescu eare furniza lemne primăriei, Pai cunoscut? M. L’am văzut o singură dată. Preşedintele îi arată fotografia iui Ştefan Radu Noagu, anexată la do-s*ar. Asta e?... Martorul, privind fotografia.—Nu.. Asta e Ştefan Ionescu... Martorul loniţă Chiciu Se introduce martorul loniţă Chiciu, camerist la primăria din Craiova care declară câ în mai multa rânduri a fost trimis noaptea de intendentul Niculaescu la bariera Bu-cureştiului să primească în numele lui lemnele ce se aduceau pentru primărie. Cu carele cu lemne venea şi un turc cu câte o notă în care se trecea cantitatea de lemne ce se trimetea de c&tre faimosul Ilie Georgesou. Mai declară că n’a cunoscut pe Ştefan Ionescu. Pe Ilie Georgescu însă l’a văzut. Era un om înalt de statură, cu mustaţa groasă răsucită şi oacheş. Martorul Lazăr Popescu Se introduce apoi martorul Lazăr Popescu. cismar, fost şi el odăias la primărie. Acesta declară că se aduceau la primărie câte 30 şi 40 de stânjeni de lemne po care el le avea sub supraveghere şi le distribuia apoi pe ia diferite autorităţi, fără să mai ia chitanţe. Spune că a cunoscut pe Ilie Geor-g< scu care venea adesea la primărie şi se socotea cu intendentul Niculaescu. Martorul mai dă câteva detalii de mică importanţă şi desbaterile se a-mână în continuare pentru Sîmbâtâ. Martorul Tache Ioan a fost adus pe la ora 4 în cabinetul primului procuror care i-a luat un iung iu-terogator. Declaraţia făcută de el în şedinţă, eri, e cu totul contrarie de aceea făcută la instrucţie. Dar el avea dreptate. O simţeam. Moartea era singura binefacere cq mai putea aştepta... Dar, îi puteam oare spune asta în faţă?... Sâ’i repet, eu, doctor, ceeace el ştia şi toată lumea i-o repeta? Nu, de sigur. Atunci crez ui de datoria mea să caut în creer o idee consolatoare, să’i spun ceva, ce i-ar fi putut a-lina starea de prostraţtune îu care zăcea. Îmi adusei aminte de unele cazuri de lecuire miraculoasă, prin tr’o puternică reacţiune a nervilor. Cazul tinerei şi frumoasei paralitice pe care neuitatul dr. Drasch a lecuit-o desvelind-o brusc de cearşaful ce’i acoperea corpul gol, în faţa a douăzeci de studenţi. Sentimentul pudoarei a reacţionat atât de puternic asupra nervilor, îu câţ, dând să se învelească, mâinile i-uerte i s’au dezmorţit. îmi adusei aminte de cazurile povestite de Zola în «Lourdes» de minunile, une-ori foarte adevărate, ce se săvârşesc prin puterea credinţei; de sublimele cuvinte ale lui Crist : «crede 31 te voi mântui» ; de propriole iui minuni ; şi îu sfârşit de coprinsul acestei admirabile cărţi—şi îmi arătă volumul iui Berheim, ce ţinea în mână. (Va urma) M. I. Chiriţescu ww.digibuc.ro EPOCA TEATRUL LYRIC COMPANIA LIRICA ROMANA — Conducerea C. GRIG0R1U — Mercuri 4 februarie pentru a treia oară în româneşte Pt /estete Ini Hoffmann (Hoffman's Erzăhlungen) Operă fantastică în 5 tablouri — Musica de Oftenbach. Biletele la Independenta. Parchetul va deschide acţiune publică contra lui. El a fost reţinut eri la parchet. St. Prin noua 'organizare a ministerului instrucţiei publice sedesvoltâ serviciul de control al acestui minister şi se prevăd îngrădiri speciale pentru recrutarea personalului acestui serviciu. Se vor preciza drepturile, obligaţiile şi răspunderea Casei Şcoalolor şi Casei Bi,sericei. Se hotărăşte ca ministerul să nu mai fie nevoit pentru cele mai mini lucruri, să se adroseze parlamentului. Curtea poate însărcina pe vre-un membru din sânul său ca să asculte martori şi să facă apelul nominal ! al afacerilor cu dreptul de ale amâna sau suspenda pentru orice motiv j legal, care nu dă loc la discuţii şi [dacă nu există opunerea părţilor. WM ■KŞM veterinară a în zilele de ţintit şedinţe extraordinare Sâmbătă, Duminică şi Luni, pentru a se Societatea de medicină iţe D ocupa de cercetarea proectuliii de poliţie veterina-ă. Miercuri, la ora 8 jum. seara, societatea va ţine o nouă şedinţă extraordinară, pentru a se ocupa ce proectul de reorganizare al corpului medical veterinar. Direcţiunea sanitară a fost informată că în Bulgaria bântue actualmente ur mătoarele epizootii : turbarea Î11 4 co mune, pneumonia infecţioasă a porcului în morva în 6, febra aftoasă în 2 şi variola ovină în 8 comune. Ştiri mărunte pra modului cum a întrebuinţat banii furaţi. •— Tribunalul Ilfov secţia Il-a a condamnat ori la 7 luni închisoare pe pungaşul T. Simionoscu oare a săvârşit o serie întreagă do furturi de bani si ceasornice. St. Postul de medic al circ Piatra, din judeţul Neamţu, a fost declarat vacant Doritorii de a ocupa acest pestîşi pot adresa cererile direcţiunei generale a serviciului sanitar. — Au fost ridicate măsurile de poliţie sanitară veterinară ce fuseseră luate îm potriva epizootiei de febră infecţioasă la râmători, care bântuie în comuna Ghimpaţi, din judeţul Vlaşca. — D. î. Buţă actual intendent al spitalului Baia-de Aramă (Mehedinţi) şi d I. V. Simionescu, actual agent sanitar la Se mai prevăd modificări cu privire la Curţile cu juraţi, ministerul public, numirile judecătorilor, procurorilor, preşedinţilor de tribunal. Modificarea legei pensiilor Prevederile proectului Iată punctele esenţiale din noul proect al legei pensiilor, ce va fi depus în curând în Cameră. Limita do vârstă a fost redusă de la 58 la 57 de ani, termenul de serviciu rămânând aceliş: 35 ani. După legea în vigoare, dreptul la retragere nu poate fi obţinut de cât după un minimum de 20 de ani de serviciu ; acest termen a fost redus la 15 ani. Până aci, ealcui quantitunului pon-siunei so făcea din 5 în 5 ani; noua lege'prescrie, că acest calcul va fi făcut în fie care an. Ast-fel, după 15 ani de se.viciu funcţionarul va avea dreptul la 25 la sută din a-puntamentele primite; în fiecare an următor se adaogă câte 3,75 la sută, după 35 de ani de serviciu, funcţionarul ese la pensie cu întreaga leafă. ^Noul proect conţine o inovaţie, în sensul ca diurnele conferă de a-semenea dreptul la pensie. Funcţionarii cărora nu li s’au făcut reţineri, vor fi autorizaţi să verso a-ceste reţineri într’nn spaţiu de timp de cinci ani de la promulgarea legii. Funcţionarii deveniţi infirmi în timpul serviciului sau din cauza serviciului vor avea dreptul la pensie după 10 ani de serviciu. Cuantumul pensiunei funcţionarilor, deveniţi infirmi, este cu "mult urcat. Ofiţerii cari, în 22 Februarie 1902, împlineau 20 de ani de serviciu, vor avea dreptul de a beneficia de logea din 1889. Legea în vigoare prevede că numai ofiţerii având, la data de mai sus, 25 ani de serviciu, vor putea să beneficieze do legea din 1889. Funcţionarilor, cari au făcut campania din 1877—1878 ca grade inferioare, pensiunea li se va conta a fost numit revizor şcolar ol. Il-a la circumscripţia TI din acest judeţ, în locul d-lui Panoiu, in 'o-părtat. pensiunea li se va T. Măgurele, au fost transferaţi între ei. îndoită pentru timpul cat au fost D. Corneliu Dogaru, actual intendent sub drapel, al spitalului Lsaccea (Tulcea), a fost mu- In sfârşit, casa pensiilor oameni-tat sub-chirurg la spitalul «Anton Cin-Jlor de serviciu din diferitele minis-cu» clin Tecuciu, în locul d-lui G. Ivăn- tere vor fi fuzionate cu casa pen-demisionat iar d. Mandache Adam ! siilor statului. cescu, a fost numit intendent lo spitalul Isac-ces (" ulcea). — Eri, la orele 3 d. a., a avut loc, la Cassa centrală, întrunirea lunară a ins pectorilor şl controlorilor băncilor populare şi cooperativelor săteşti din ţară. — Duminică 1 Februarie a avut loc în localul şcoalei din comuna Po lul Bărbierului jud. Dâmboviţ, o serbare şcolară, organizată în folosul Cercului cultural din localitate. Noua lege va intra în vigoare de la 1 Aprilie 1909. 0 serbare şcolara Luni după amiazi Societatea de gim-'nastică a liceului St. Sava a dat o ser-* bare la Teatrul Naţional, unde elevii membrii ai Naţional, societăţei s’au produs cu In faţa unui mare număr de săteni, j eserciţii de gimnastică, dansuri naţionale elevii şi elevele şcoalei au cântat fru- şi cu actele II, IV şi V din Răsvan şi moaşe cântece populare, sub conducerea Vidra. învăţătorului Virgil Mihăilescu şi au re-1 Mulţumită stăruinţei neobositului măritat poeziii Iar după aceia au urmat estrului de gimnastică Pavelescu şi dra danţuri naţionale executate de elevii gostei neţărmurite a elevilor pentru tot şcoalei din comuna Vizureşti, sub con-!ce este frumos, am asistat la una din ducerea d lui Iordache Cristescu învă-rarele serbări pe -ari ne este dat să le ţător. [avem în Bucureşti, unde ocupaţia extra- La sfârşit un cor compus din studenţi ,şcolară a profesorilor fiind prea mare, din Bucureşti, membri ai socirtăţei cui- ' elevii au rare ori ocazia de a se mani turale «Miron Costin-, care au cântat festa şi în alte ocazii de cât în clasă mai multe cântece populare, sub Condu- J La prima parte a serbărei elevii au cerea d lui Th. Cortricianu [executat cu multă măestrie diferite miş- D. Iorgu Serachitopol, proprietar şi cări de ordine şi figuri de gimnastică şi primar al comunei, a oferit o mică gus- 'au iucet cu mult farmec mai multe dan-tare, aducând laude învăţătorilor şi făgă ‘ suri naţionale duind tot sprijinul său şcoalei cercului în Răsvan şi Vidra în mijlocul unui cultural al corpului didactic. Serbarea ; ansamblu bine reuşit s’a relevat cu mulţii s’a terminat printr'un bal care a durat distincţie talentul dramatic al elevu’ui până la ora 4 dimineaţa. : Zamfirescu din cl VlII-a Acesta prin ___ _ f modul desăvârşit cu care ş;-a îndeplinit ! rolul, a smuls aplausele asistenţei care ' crede că are în faţă un autor, iar nu un ’simp’u diletant. Serbarea a fost cât se poate de înăl- judecătoreasca Modificările aduse de lege ,ţătoare atât pentru părinţi cât şi pentru 'elevii cari vedeau ridicându-se din mij. nroectului I CIevil CAm veueau uui proeciuiui locul ior histe taiente cari promit mult | în viitor. La Cameră s’a distribuit en pro-* De, regretat a fost că profesorii liceu- leetul d-lui Toma Stelian, relativ prjn aceasta, lipsa de dragoste pe la organizarea judecătorească, cu-care ar trebui să o aibă pentru elevii raportul d-lui raportor V.Anţonescu ior urm&rindu-i şi în afară din şcoală, şi cu modificările comitetului de de-! unde au ocazia să vadă profitul mun-legaţi. tei lor. Tată modificările ce se introduc : 1 ------ I Corpurile Legiuitoare CAMERA Şedinţa d.e la 3 februarie Şedinţa se deschide fa ora 2 40, sub preşidenţia d-lui M. Pherekyde. D. Preşedinte citeşte adresa de mul ţumire a M. S. Regelui Italiei pentru da rul de 2eo.ooo acordat de camera română victimelor din Italia. D. preşedinte anunţă camera că mat ele colegiu este convocat pentru Joi spre a alege doi mitropotifi La ora 1 d a. înainte de şedinţă se va oficia conform tradiţiei un serviciu divin D. Barbu Păltineana roagă pe domnu ministru de finanţe ca la modificarea legei pensiilor să ţie seamă de veterani şi anume: pensia ofiţerilor înscrişi în controalele armatei la 5 August 1878 să nu fie micşorată să se observe ca pensia maiorilor să nu fie mai mică de cât a căpitanilor cum se întâmplă în unele cazuri azi ; copii ofiţerilor veterani să fie scutiţi de taxele şcolare. D. Emil Costinescu răspunde că modi flcările aduse legei pensiilor vor fi depuse Camerei în curând şi roagă ca dolean ţele acestea să fie aduse şi ele în discuţie atunci. D. N. 1 incu roagă pe d. .'preşedinte să intervie pe lângă d. ministru de finanţe spre a i se pune la dispoziţie următoarele date .- 1 Cantitatea de vin produsă şi coi sumată de la intrarea în vigoare a legi fondului comunal. 2. Numărul de hectare de vieplantatâ cu viţă americană. 3. Numărul de hectare de vie plantată cu viţe indigene. 4 Numărul de hectare de vie filoxerată şi rămasă neplanlată. 5. Numărul de hectare de vie cultivată înainte de filoxeră. D. ministru de finanţe promite d lui Cincu comunicarea datelor cerute pe azi Se votează apoi mai multe recunoaşteri . SENATUL Şedinţa de la 3 Februarie 1909 Şedinţa se deschide la ora 2 ş; 40 p. m. Presidează d. general Budişteanu. Pe banca ministerială d-nul general Averescu. Prezenţi 86 d-ni senatori. Se repetă votul rămas nul asupra îm-pământenirei d-lui Avram Cohen. D. Coste-cu Comăneanu mulţumeşte senatului de alegerea sa ca vice preşedinte. D. Pavlică Brătăşeanu adresează o interpelare d lui ministru de finanţe relativ la despăgubirile acordate de stat celor devastaţi cu ocazia răscoalelor ţărăneşti şi cere a i se da un tablou de evaluările făcute şi sumele acordate Tot cda'ă cere ca comisiunile să termine lucrările înainte de închiderea parlamentului ca acesta să îşi poată exercita controlul. Se repetă votul rămas nul asupra îm-pământenirei d lui, Avram Cohen şi să respinge cu mare majoritate. D. dr. Râmniceanu cere votarea împământenire! d-lor Vigne Domenico şi Pre-deric Kehde morar din comuna Glava cioc, j ,d Vlaşca. Interpelarea d-lui dr. Jugureanu adresată d-lui ministru de industrie asupra concesionarilor staţiunilor balneare se a-mână pentru Luni. d. ministru fiind bolnav. De asemeni se amână interpelarea a-dresată d-lui ministru de răsboi, în pri vinţa îmbunătăţirilor ce se fac în armată adresată de d. Uariu Isvoranu, acesta lipsind. Se votează împământenirile d lor Vigne Domenico şi Frederic Kehde. D. general Badişteanu anunţă Senatului că Joi 5 Februarie se va întruni marele colegiu in localul Camerei pentru complectarea vacanţelor ce există pentru cele două scaune de Mitropolit!. “Se votează recunoaşterea d-lui Toan Ştefan Ionescu, român din Transilvania, domiciliat în Bucureşti. D. Preşedinte citeşte o telegramă de condoleanţe trimeasă de consiliul comunal din Craiova pentru moartea lui P. S. Aurelian Distinsul nostru fruntaş d. <\ C. Arion fost ministru, s’a reîntors în Bucureşti. D-ra Zenobia Botez, fostă subdirectoare la institutul «Hnmpel» din Iaşi, a fost numită subdirectoare la şcoala primară şi profesioualâ dela Azilul «Elena Doamna» în locul d-rei Matilda Theodorescu, demisionată. Cursa vapoarelor poştale ale serviciului maritim român au fost, modificate până la 22 Februarie : «Dacia» va pleca la 0 Fehmărie din Alexandria şi ra sosi la Con stanţa la 10 Februarie. «împăratul Traian va pleca .Toi 5 Februarie din Constanţa pentru Constantinopolo şi se va întoarce la 10 Februarie. «Principesa Maria» va pleca Duminică 8 Februarie din Constanţa la Constantinopole de unde se va întoorce la 14 Februarie. «Regele Carol I» va pleca Joi 12 curent la Alexandria şi so va întoarce la 24 Februarie. «Principesa Maria» va pleca dinş Constanţa în zilele de 15, 19 şi 22 la Constantinopolo si se va întoarce în zilele de 17, 21, 28 curent. ment critic apăru preşedintele Juslh şi liniştea, se restabili. Preşedintele Justh luând cuvântul, atrage atenţiunea deputatului Maniu că a atacat în mod vehement limba maghiară, uitând că limba maghiară, es-te limba statului maghiar. Deputaţii maghiari aplaudă, strigând «Eljen !» Preşedintele continuă spunând că parlamentul nu ponte permite ca limba statului să so atace în acest mod Dacă <1. deputat Manin va continua pe a-cest ton, voiu ii nevoit a-i retrage cuvântul (Strigăte do eljen I) Deputatul Maniu : «Nu este permis să se introduoă şi în armaiă . certurile dintre naţionalităţi I» So i naşte iarăşi un tumult colosal. Mai I mulţi deputaţi unguri strigă către ! Maniu: . Mişelule, ţineţi gura, şest] jos, spurcăciune /» Deputatul Maniu : «Armata are un ] rol important în cultura lumei întregi». Deputatul Ratkay.- «Armata? Poate naţiunea 1 Domnia-Voastră lăudaţi armata ? Frumos democrat I» Preşedintele Justh : «Noi voim să introducem limba maghiară în armată!» (Strigăte de eljen)!». Deputatul Maniu . «Fu doresc ca nicăeri să nu domnească tendinţole i separatiste». j Preşedintele retrage cuvântul de putatului Maniu în aplausele deputaţilor maghiari. l)e oare ce nici după aceasta, liniştea nu se restabileşte, preşedintele Justh închide şedinţa. Vechea şi cunoscuta casă de Mobile şi Decoratiuni ?rager ţ D. Bili FURNIZORII CURŢEI REGALE - BUCUREŞTI. - 94, CALEA VICTORIEI, 94. - BUCUREŞTI (Peste drum de P&latnl Regal) Aduce la cunoştinţa distinsei şi numeroasei sale clientele din Capiială şi din Provincie, că i-au sosit şi ’i sosesc zilnic ULTIMELE CBEAŢ1UNI ARTISTICE pentru Aranjamente, Oecoraţiuni şi Instalaţii Interioare Saloane şi Salonaşe în toate stilurile clasice şi moderne DORMITOARE — SUFRAGERII -a BIROURI FUMOARE - VESTIBULURI, ETC., ETC. pe Iată situaţia cargoboturilor ziua de 31 Ianuarie 1909 : Bucureşti plecat din Sulina pentru Anvers ; Constanţa se află în portul Rotter-dam unde i se fac mici reparaţii ; Dobrogia so află în portul Constanţa unde încarcă mărfuri şi cc-îeale ; Iaşi o plecat din Constanţa pentru Rotterdam din ziua de 18 Ianuarie ; Turnu-Severin se află la Gonstan-tinopolo unde descarcă mărfuri. , Un necunoscut a atacat eri ziua I pe strada Citadelei din Brăila pe ! un amploiat din port punându-i revolverul în piept şi cerându-i bani. ! Amploiatul, începând să strige, au ! sărit mai mulţi vecini, iar atentatorul a dispărut rofugiându-se în grădina publică. ARANJAMENTE COMPLECTE, DECORURI NOUI Instalaţium complect» pentru Palatele Administrative şi ori-ce Iustitnţiuni Publice în Capitală şi Provincie. MARE ASORTIMENT DE STOFE DE MOBILE Şl LEMNARII Eşantiloane — Planuri* - Devizuri ia cerere Numeroase instalaţiunl de primul rang s’au executat şi se execută de către noi în cele mai distinse case din ţară. Grefierii grefierii so pre , ţ PALATUL JUSTIŢIEI ra- saţi ! D-i după vechime. sa n’a fost trecut pe tablou si Iu ce priveşte vede: " [ înaintările în armată Primul grefier, grefierii şi ujutoa- D. maior N. Dumitrescu, din rele de grefă dela Curtea de casa- giuientul de artilerie din Buzău, ţie păstrează poziţiunea şi dreptu- urma să fie pus cel dintâi pe tarile ce le sunt conferite de legea bloul celora ce urmau a fi avan pentru Curtea do casaţie şi justiţie 1 Tribunalele [după doi ani împlinind limita de Asupra compunerei tribunalelor! vârstă, 5d ae ani, a fost pus în re-s’a admis : tragere. Secţia comercială a tribunalului | D. Dumitrescu a chematîn jude-Ilfov va avea cinci judecători iar,cată ministerul de războiu înaintea secţia I a tribunalelor de Brăila,' tribunalelor civile cerând 50.000 de Mehedinţi, Putna şi Dolj vor avea lei despăgubiri, de oare-ce dacă era câte doui judecători. [trecut pe tabloul de înaintare atunci Unul din judecătorii tribunalului când de drept i se cuvenea aceasta sau secţiuuei va fi delegat de mi-[ajungea la 1 mita de vârstă cu gra-nistru, prin deciziune ministerială iul de locotenent-colonel şi se retră-să îndeplinească şi funcţiunea de cu pensia acestui grad. sindic. La secţia comercială a tri-J Tribunalul şi-a declinat compe-bunalului Ilfov, vor fi delegaţi cu]tinţa de a judeca acest proces ne-această funcţiune doui judecători.' având calitatea de a judeca actele Delegaţiunea este revocabilă şi obli-] de suveranitate ale Statului, gatorie pentru magistraţi. j Iu potriva acestui declinitoriu de Primul-preşedinte al tribunalului, competinţă a făcut apel d. Dumi de Ilfov este asimilat în grad şi o- trescu, care s’a înfăţişat eri înain- norariu cu consilierii de Curte Pentru tribunalele cu două sec ţiuni se face la 1 Septembrie o sin plâ alternare între membrii lor. Afacerile cari sunt de coinpetinţa tribunalului, ca primă instanţă, vor Uti, instituise print'-’un îi jud'* ’ J ’■ ---- r. Un tea secţiei I a Curţei de apel. Curtea a rămas în deliberare. Anularea unui testament Defuncta Eufrosiua Păucescu Fi- . . . . --------- ,------- testament n rezolvate şi judecate de un sin-’la 1904 pe d. avocat N. Papadot, gur judecător. Un s ngur judecâtor’ca moştenitor al intregei ei averi poate face apelul nominal şi al a-(iar la 1907 printr’un alt testament facerilor venite în anei sau recurs instituise ca moştenitoare pe d-na Şi hotărî amânarea for pentru orice Olimpia Borănescu-Filiti. 1 1 ^cum ^ pttpa(jat a cerut tribu- nalului anularea testamentului din 1907 fiind obţinut prin captaţiune şi sugestiutio. Procesul s’a înfăţişat eri înaintea tribunalului Ilfov secţia IlI-a şi s’u amânat în continuare. Diverse Casierul delapidator Costăohescu a fost adus eri la parchet unde i *s’a luat uu lung interogatoriu asu- moţiv legal care nu dă loc la dis-cuţiune şi dacă nu există opunerea părţilor. Curţile de apel Pentru Curţile de apei s’a stabilit următoarele : Peste complectul secţiunilor fie ■care Curte de apel va avea un consilier ina, mult, căruia i se vor Î11-oredinţa funcţiunile de procuror generai. D-ra Elena Fălcoianu din comuna Plopana, judeţul Vaslui, aseară pe la orele 9 jum. aflându-se la locuinţa lui Mihai Stamate şi jueân-du-se cu o puşcă, aceasta a luat foc glontele lovind în soba do teracotă ce se afla în faţa victimei şi ricoşând o lovi de asupra mamelei stângi producându-i o rană mică. La orele 11 p. in., ea a fost adusă în Capitală unde va fi internată într’un sanatoriu. Victima este în afară de ori ce pericol. Din cauza unor neînţelegeri comerciale, misitul de cereale Florea Pencscu din T. Măgurele a atentat la viaţa lui Dumitru Bira, trăgând 3 focuri do revolver asupra lui. 1 Bira a scăpat ca prin minune j fiind lovit în degetul mare de la [mâna stângă, aşa că rana nu prezintă nici un pericol. D. Matoiu Cantacuzino, profesor la facultatea de drept din Iaşi, a fost numit membru asesor din partea universităţii din Iaşi în comi-siunea de juuecată a corpului di dactic secundar şi superior, pe termen de 6 ani, in local d lui I Ca-ragiani, al cărui mandat a expirat. Mirele raflal ii» Camere Ornară Deputaţi români atacaţi In şedinţa de astăzi a Camerei deputaţilor, fiind la ordinea zilei proiectul de lege pentru conţin"™ - Craferiîiele pierale ale Urilor eeipilal didactic Conferinţele generale ale membrilor corpului didactic primar vor începe anul acesta ia 2 Aprilie.* Ele vor ţine j entru învăţătorii titulari 3 zile, de la 2 la 4 Aprilie inclusiv, pentru ajutorii de învăţători şi învăţătorii suplinitori 10 zile de la 2 la 11 Aprilie inclusiv. In oraşele Iaşi, Galaţi, Focşani, Ploeşti, Piteşti şi Craiova prezidenţii secţiilor vor fi numiţi de in% pectorii de circumscripţie, iar în cele lalte de revizorii şcolari. Pentru a nu se tulbura şedinţele, | nu vor putea asista la ele de cât membri. * In cele dîntăi trei zile care vor fi comune, se va stărui mai cu seamă asupra scriscititului. Cei ce vor lipsi de la conferinţe vor fi pedepsiţi. Cei ce vor să ia parte la conferinţele din alto centre de cât acelea din cari fac parte, vor anunţa aceasta cel mult până la 20 Maiii; nu vor putea face parte în tot timpul con feriuţelor, de cât dintr’un singur centru. Conducătoarele grădinelor de copii se vor întruni în zilele de 2, 3 şi 4 Aprilie, în cenlrul cel mai a-propiat. TEATRU-MUZICA Se votează recunoaşterea d-lui Iosif jrecruţi, a luat cuvântul de-M-Nicolae, roman din Transilvania. Iputatul român Iuliu Maniu. Dintre deputaţii români mai era de faţă Se voteaza împământenirea d-lor Lud-wig şi Frederic GOtzel, de origină ger- mani, fabricanţi de maşini agricole în | Ştefan Pop Botoşani. | Deputatul Maniu a relevat îu dis- Se declari! votul nul asupra recunoaş-1 cursul său faptul că conducătorii terei d lui Const. Sterie Constante, _ro- s iimbelor state ale monarhiei aus- mân din Macedonia, domiciliat cureşti Şedinţa se ridică la ora 3.50 p. Bu- m. U ' începere de eri 3 Februarie, tribunalul a hotă rât în mod defluMiy, eliberarea cărţilor de alegător pentru colegiul 1 Senat, de la ora 1 .jum.—4 p. m. Alegfttorul pentru * ’şî putea primi canea, trebne m se prc-zinte d-lui preşedinte al tribunalului de cOrnercîu, în camera de consiliu, cu: un certlfleat de identitate, care se eliberează în mod gratuit şi pe hârtie simpla de comisarul secţiei de poliţie în raza cftrei domiciliază, ori ca chitanţele de bir sau foncieră cele mai recente, ori îu fine cn vechile cărţi de alegator. Atelierile căilor ferate din laşi neposedând o maşină de presat roţile de locomotivă pe osiile lor, ministerul do lucrări publice a autorizat direcţiunea generală a căilor ferate să cumpere o asemonea mu- Îină de fabrica «Maschinen fabric loutschland» din|Dortemeud. Maşina va costa 15130 lei, iar instalaţia 1.200 lei, ■> D. I. St. Dogarii, institutor la şc. din comuna Căleşti din jud Gorj, tro ungare, au mers în tot deauna pe'căi greşite şi tici odată nu şi-au înţeles misiunea lor. In Ungaria se practică o politică naţionalistă exagerată în dauna celor lalte naţio-naliţăţi. Această politică se introduce acum şi în armată, astfel că naţionalităţile nici aici nu mai pot ocupa locul ce li se cuvine. Naţionalităţile vor combate această politică cu toată puterea spre a împiedica maghiarizarea armatei. Strigăte: «Oare limba naţionalităţilor este mai bună ?» Deputatul Maniu ■ Introducerealim-bei maghiare ca limpă oficială a regimentelor este un pericol direct pentru armată. * se pro- ln urma acestor cuvinte duce un zgomot colosal. Deputatul kossutist Csizmadia. împreună cu alţii se ridică de la locurile lor şi aleargă în spre Maniu. Alţi deputaţi maghiari lovesc în pupitre, strigând : «Aceasta este prea mult, ruşine să nu-l moi ascultăm !“ Deputatul Maniu : Nu este permis a se introduce vre-o năzuinţă de maghiarizare în armată. Se produce iarăşi un zgomot a-surzitor, toai.ă adunarea se ridică în picioare, deputaţii romfini sunt obiectul injuriilor guri. Deputatul Emil Nagy strigâ : „El vorbeşte şi mai neruşinat de cât Vaida !“. Preşedintele Justh : Din cauza sgo-motului, sânt nevoit să ridic şedinţa, * In timpul pauzei toţi deputaţii unguri au rămas în sala, insultând pe deputaţii români, Kosutiştii şi deputaţii constituţionali vor să Împiedice pe Maniu cu orice preţ de a mai vorbi Mai mulţi deputaţ* se reped asupra lui Maniu şi se părea într’un moment a lucrurile au ajuns la înoăerare. In acest uio Teatrul Lyric Compania lirica română de sub conducerea d-lui C. Grigoriu a serbat un triumf artistic cu montarea operei «Povestirile lui Hoffmann» Aşteptările publicului au fost întrecute de montarea şi execuţia acestei opere atât de dificile Nici un amănunt n’a fost neglijat şi artiştii au fost la înălţimea rolurilor ce li s’au încredinţat. D. Leonard, a cărui voce delicioasă de tenor liric se desvoltă mereu, a făcut o creaţiune demnă de cei mai buni artişti lirici din străinătate şi publicul i-a făcut ovaţiuni călduroase după fiecare act. Rolul covârşitor a lui Hoffmann a găsit un interpret ideal în d. Leonard atât ca voce cât şi ca coniposiţie de rol. Acest tânăr artist a avut prilejul în a-cest rol să’şi manifeste talentul său şi calităţile sale de tenor de operă dând dovezi nu numai de voce dar şi de re-sistenţă. Sunetele acute si bemol şi si natural, au dobândit strălucire şi le emite cu multă uşurinţă. Doamnele Miciora, Leonard, Apăteanu şi domnişoara Drăgulinescu au ţinut rolurile lor foarte conştiincios, asemenea şi d-nii: Carussi, Petrovicescu, Gheorghiu şi Ştefănescu. E>. Gr. Alexiu în rolurile Coppelius, Depertutto şi Miracol a făcut o triplă creaţiune şi a fost ob ectul admiraţiunei generale a publicului D Alexiu a dovedit că e un artist în toată puterea cuvântului; e şi cântăreţ şi actor perfect. Vocea sa frumoasă de bas s’a relevat cu deosebire în actul al 4-lea în scena cu Antonia, unde a avut şi ocazia să desfăşoare şi talentul său de actor. Corurile admirabile, costumele bogate decorurile originale din Viena şi misa în scenă somptuoasă au contribuit la reuşita desăvârşită a reprezentaţiunei. Sala a fost arhiplină. Dapertutto PUBLICAŢI UNE Se aduce la cunoştinţa generală, că plata pensiunilor pe luna Februarie a c. se va face cu începere dela 18 ale lunei curente. In capitală bonurile de pensiune se vor libera şi plăti în zilele de l8 şi 19 ale lunei dela orele 9—12 a m.; iar în celelalte zile se vor libera în aceleaşi ore şi plăti dela 11—3 p, m. Sub nici un motiv nu se vor libera boburile de pensiune în afară de orele indicate mai sus. Bonurile de pensiune nu vor p iţea fi încredinţate decât în primirea titularilor sau procuratorilor lor legali, cari vor trebui neapărat să prezinte libretele ce posedă, atât la cererea bonurilor, cât şi la achitatea lor de către Casieria Centrală De asemenea nu se vor libera bonurile de pensiune decât în baza prezentărei deputaţilor un-' fl,ita,1ţei de plata impozitului personal pe . ”ruu“r trimestrul Ianuarie 1909. p, Director, M. Şeteann, PUBLICAŢlUNE £>e aduce la cunoştinţa publică că pentru exploatarea căii Ferate Buzău-Nehoiaşu, s’a adoptat regulamentul de transport al Căilor Ferate Române, ediţia TI 1908. Direcţiunea Cumpăraţi Iazuri de ci. I, Loteria V-a, numai de Ia noroctfsa, prima şi principala colectară Romînă *9 — Casă de încredere şi purtătoare de noroc — Strada Doamnei No. 8 Care numai în ultima zi de tragere a cl. a VI lot. IV a eşît peste ISO mii Lei, printre cari patru premii pe numerile urcătoare: 1396 cu Lei 200 şi cu premiu de . . Lei 25.000 3254 » » » » » » 25.000 31904 » » >> » » . . » 25.000 55469 » » » » » » » 25.000 1392 cu un câştig de • • • ♦ • • . Lei 2000 3280 » i) 2000 9653 » » y> . » 2000 1366 » » . » 1000 15301 » » « , • • • • . » 1000 13386 » » » 1000 16457 » » 1000 29279 . » 1000 40802 » » » . » 1000 40816 i> * • • • • • • » 1000 52369 X » . » 1000 şi urnite alte câştiguri cu Lei 500 şi 200. -—- urăbiţi-vă deci de a vă procura ultimele numare norocoase pontru Clasa I, Loteria V. In cel mai scurt timp de oarece stocul de lozuri este aproape epuizat. -------- Nu pierdeţi ocaziunea de a vii îmbogăţi jucând la a-ceastă colectură I I 1 DE VINZ ARE 2.500 decalitri vin alb şi negru din varietăţile Grassă şi Cotnari, Bordeaux, Cleretă şi tămâioasă, provenind din reputata vie a d-lui Teodor Ie-nibace situată în localitatea „Cazacli“ din Odobeşti. Calitatea superioară ca tărie şi ca buchet a acestui vin este cea mai renumită în podgoria Odobeştilor. Amatorii să se adreseze la proprietar, d. Teodor Ienibace, advocat în Focşani. Act de Mulţumire Sub-semnata Rebeca Raissman din Rs - man, aduc viila mele mulţumiri Societăţei Anonime de Asigurări Generale şi Reasigurări VICTORIA din Bucureşti, pentru culanţa şi promptitudinea cu care mi-a plătit suma asigurată în favoarea mea de răposatul meu soţ Mich.Raissman. Această asigurare a fost încheiată nu mai 2 săptămâni înaintea morţei sale şi abia o singură rată trimestrială a fost plătită, 2 zile înaintea decesului Recomand deci publicului pe Onor. Societate Anonimă de Asigurări Generale şi Reasigurări VICTORIA din Bucureşti, căci în această tristă împrejurare pe lângă folosul asigurărei am putut a-precia libertatea şi culanţa acestei Onor. Societăţi. (ss.) Bebeca Raissmau Bucureşti'2Ş[9 Februarie 1909. BANCA AGRICOLA SOCIETATE ANONIMA Capital Social Lei 7.938.125 topi vărsat- — Rezerva Lej 2.232-735,39 Sediul Central: BUCUREŞTI Preşedintele Consiliului de Administraţie: D ALEX. /. MARGHILOMAN Director general: D-\ GRIGORE E GOLESCU — Sucursale, Agenţii şi Reprezentanţe — Brăila, laşi, Constanţi, Craiova, Galaţi, Bdoşiti, Busia, Calafat, Călă raşi, Corabia, Dorohoiu, Fălticeni, Giurgiu, Olteniţa, Piatra' N, Roman, R.-Sărat, Tulcea, T -Măgurele, Vasluiu, Alexandria, Bacău, Bârlad. Caracal, C. Lung, Câmpina, Drăgăşani, focşani, Piteşti, Ploeşti. R-Vâlcea, Roşiori de Vede, Slatina, Sinaia, Salina, Tg-Jiu, T.-Vestei T. Severitt, Zhnnicea. Face avansuri pe recolte (producte nesecerate şi neculese) în genetal : pe producte în gagiu; pe frachte C. F. R. (cereale în expediţie) pe Efecte publice în gagiu Scohteiiî portofoliu comercial $1 poliţe ie agricultori cu bus sas mal multe heiiuiilor) I’RlMBŞTK DEPOZITE SPKE FRUCTIFICARE Efectuează etăţi şi emite cekuri ţi scrisori do credit asupra strărnitdţei Kxeeutâ ordine de cumpărare şi vânz re de efecte publice şi acţiuni Se insărcinkeă cu încasarea Efectelor asupra Provinciei şi asupra Sttreinătdţei TARIP DE «INCASSOj EXCEPŢIONAL DE REDUS — Face toate operaţiunile de Bancâ în deneral -r Secţiuni de Cerealee: Brăila, Constanţa Bucureşţi, Iaşi, Craiova, T -Mi gurele, Tulcea Giurgiu, Călăraşi Primeşte cereale in comision şi se insiircineaeă cn mimarea lor 4? www.digibuc.ro Ei p o c a Baoca Naţională a României 1908 26 Ianuarie Şiiuaţiunea Sumară 1909 17 Ian 23 Ian. Di Cop itpjat ACTIV 135276292 M5357» £*3749»3 7945600 17512401 11999924 15638508 3243I2I 5928904 641562 216774 1*5688134 17381443 2»577539l 406877688 ieoooooo 24574391 3603940 260726030 285193 105688134 4*68776^8 11459900) 16057768) ( 95506292 Rezerva met Aur 895) 05) ( 39770000 » Trate de aur 3621. »o) Argint şi diverse monei e Portofoliu Român şi Străin (*) Impr. contra eff. publice . ( > » eff. p în c. curent Fonduri publice Efectele fondului de rezervă El. fond de amortis imob şi material imobili . .... . . tobilier şi maşini de imprimerie . heltueli de Administraţiune . eposite libere . ............... t. ompturi curinţi........... Compturi de valori . . PASIV Capital . . ............ Fond de rezervă . , ............ Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune . . Profituri şi perderi.................. Dobânzi şi beneficii diverse • . . Deposite de retras *) Scomptul 5 ojo. Dobânda 5 şi jum ojo 123636221 944347 55416908 27641117 H999823 15296434 3187121 5960297 701839 217143 101856064 I78y7093 312339M 3959*8421 12000000 26380304 3863598 251695860 202595 101856064 395998421 125736065 963331 5494982: 27517668 11999924 15206433 3187121 5970297 70IO4O 23002 7 106504564 15321889 30223755 398602835 <2000000 26380304 ,863598 249579030 275339 IO6504564 398602635 Numai dupS a-ceastă emblemă se cunosc magazinele în cari se vînd Maşinele de cusut Originale Singer Maşinele ndstre n’an nevoe de recoirandaţie; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul loc Societate mm «mi co mm le ciut .Siipr = bourne & c-IE = BUCUREŞTI Calea Moşilor, 246, Calea Griviţel 84, Calea Victoriei 51 ---—— Birou strada I. C. Brătianu, 28 —— —- X A. B X —----------— — No. 37, Strada L&puşreanu, No. 37 — Sucursale în toate oraşele principale din ţară BBŢiJMe poale prii » sf O licoare inofensivă contra beţiei — Sticla Lei 3 — ** Teşii {Panglica) Capsaîele „Fain iar ÎMfiip: — Dosa pectrn adulţi Lei 5 t Dăpiil J* LaptBSeCnijTMriipr, pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin orice produs similar indigen j strein ~>f bucăţi Lei 2.— I bucată 80 bani ' ^^ J Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la FARMACIA THORINGER,Btrarsţti Spesele la orice comandă din provincie sunt Lei 1,20 b. IbblUd ui lurui 3 * .AGRICOLI’ Societate ânonlmâ de Asigurări Generale In Bucureşti Sediul» STRADA SĂRINDAR, No. 2 — CAPITAL STATUTAR LEI 4.000.000 -Prima emisiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.000 Consiliul ae Administraţie; PREŞEDINTE : C COLIBAŞIANU Mare proprietar, Vice-preşedinteie Consiliului de Administraţie al Băncei Comerci ile Române, Bucureşti VICE-PREŞEDINŢI: B. M. Missir l. Eteîierescu lost ministru, mare proprietar, mare proprietar, Bucureşti. Ploeşti MEMBRII: Dr. N. Angelescu, Deputat, Membru al Camerei de Comerciu, Bucureşti. L. Costiner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Dimitrescu, proprietar, Bucureşti. C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti. M. Heider, comerc., Galaţi D. lonescu, Primarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila. AI. Lucasslevlcz, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. / B. Mendl, rentier, Brăila. St. A. Negruzzl, mare proprietar, Iaşi. S. Prager,comerciant, Vicepreşedintele Camerei de Comerţ, Bucureşti. A. Salomon, mare industriaş, Bucureşti I,. Timmermans Directorul Băncei Comerciale Române, Bucureşti. DIRECŢIUNEA: Tll. Fritsch, Director A- Bteiuer, Subdirector ASIGURAU! IN RAMURELEi incendiu, Viaţă, Grindină şi Transport Reprezentanţa în Bucureşti - NO. II. STRADA DOAMlfa.!Ne. 11. - Căderea părului este adese-ori Urmarea Kslirjjirel Pielei Capiii Cum se impune spălarea zilnică a obrazului şi a corpului se impune mai ales curăţirea fundamentală a pielei capului de oarece tocmai pârul înlesneşte aglomerarea murdăriilor. BALSAMUL UE MESTEACĂN W. SEEGKEJR, curăţă şi influenţează bine pielea capului, o-prlnd căderea părului. De vânzare la toate Farmaciile şi Drogue-riile din ţară; Du cap lonnjit m tmmm* \ IN GRĂUNŢE MICI EFERVESCENTE falaat* farmaeMsf»drogueriile. I Get ni ac mare ifesolvant s! stei licitul ejirla* Scurtează şt evită crizele de ,au im. âRAVELA, REUMATISM &COLICE N£FBETHCE „4 *T & ţ V.-l - :>'„■ k>: Luat* săte-v® ■r'.&ti.Ti pe si. .. *209(1 8%'i' roraaefi Mior, SIS. fanSoura s«Rt-®0B0f«. mm ATM IER ttee pentru Domni, se primesc şi reparaţii de GULERE ŞI MANŞETE. Calea Victoriei No. 160 (fundul curţei) Cumpără şi vinde cât mal cn lanţ tot felnl de Hârtii de va loare şi Obligaţii» i de Impru maturi ca premii — Conform cursului zilei — Acordă credite pe efecte cu plata dupe o lună cu plata în rate sau Vină? olliattui Se InpniDiilDri cn pwi cu preţuri foarte cftine si în RATE LU ARE societate ÂnereiaEţi ICA UŞI, FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI, etc. PABCHETE masive simple şi table cu borduri. STBUNGABIE execută: Dopuri de bu-toae. Canale, precum şi orice articol atingă tor de această branşă ’.EiffVE DE FOO METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. RECHIS1TE de scris şi de desemn, fabrica-fiune de peniţe pentru scris. Băcitori Artico le do Higiena Articole de Mo-nagiu şi bacătărio. Boţi do lemn pon-tru transmisioiii. TĂIATE ŞI SPINTECATE Exploatare de Păduri irzn: Tâmplari© meeanâ MOBILE RECITOARE, PARCHETE Moţi de trânti mi. tune UŞI şi FErfK8TIIE, ROABE, PERVaZUKI Instalaţia»! complecte de birouri precum şi ori-ce alte articole atingătoare de indastria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CHERESTEA Dl! COMOCfiE l TlSPLlBiE LBMH2S D£ FOO GAMBOLltvJSU W Ave»u».rlus- Fnteut excelent conservator al lemnului. TELFFON Fum ison i Curţei Regate no mint : l PGKAREK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS ZMarca de Ceai cea mal preferată în toatăDumeT Se recomandă în special: Pefoarek’s None suvh l ea Pekarek’s Kigh-lAfe Breakfast tea Fekarek’tt Five o’cbock tea Pekarek’s Karlsbader-Tee - Melange Acest ceaii se peşte te Bjcreiti $1 !o toată Beuâaia ?n priucipalfîe Mugazlno de Coloniale, Delicatese şi Droguorii. --- Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti-- Tipografia Univer»itarâ“, Strada Academiei No. diokin &, o». Comandita Băncei Nlederosterreichi8che Escompte Geseilschaft -------— DIN V1ENA ------------- — CAPITAL LEI 2.000.000 — 'sediul princîfial Bucureşti — Sucursala/ Gaia) — Operaţiuni de Baneă în general — Deschideri de contnri-ourente. încasări de poliţe de «upra ţârei şi străinătăţei, scompt de efecte, încasări de teompt de cupoane, cumpărări şi vânzări io titluri ş; «cţinni, avansuri asupra tniorilor în depozit, emiteri- de eecuri şi scrisori de credit asupra ţârei şi strâiuâtăţei '««raţiuni de comision şi avansuri asupra m toj or, — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE - j-j PRIMARiA URBEI CRAIOVA Aduce mulţumiri persoanelor notate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători: Banca Comerţului....ioo Mendel Fii, bijutier . . . . 20 Moritz Kohn, casă comercială, ioo Eschinaschy, casă- de schimb . 20 Casa Andronescu, cofetar . . 20 Rafael Penhas, casă comercială 2o Clayton Schultevorth, fabr.agr. 40 Jokey-Club, societate.... 200 I. G. Plessia, senator . . . xoo Iulian C. Vrăbiescu, deputat 40 C. Vălimărescu, preşedintele Curţii de Apel................30 C. Poenaru, Preşed. Tribunal. 20 Cassa Andreescu, mag. ferărie BOmchis, berar ............... Victor Langier, antr.lucr. publ. N. I. Bobeş, antrepr de hotel. Enache Manea, comerciant D. Ghisdâvescu, mag. lipscănie St. Foray, antreprenor . . . St. Pleşoianu, proprietar . . Fraţi Russo, rnagaz. manutact. Institutul Santa Maria . . . D-na Maria Duduleanu, propr. D-ra Louis Favre, proprietar . I. Zamfirescu, proprietar D. Bi I. Samitca şi JJ. JUaraş Fraţi Damianoft, mag. pielerie Demayo, magazin cu manufact. Konteschweller, farmacist . . p. Primar, N. )H. Boboc 25 20 io 4 20 10 10 10 5 20 5 5 5 3C 20 10 20 ^raţi Paraschivescu, farmacist I N Boeru, farmacist . . . Leon M. Eschenasy,casă schimb Richard Graepel, fabrică agric. Eugeniu Behles, societate . . I. Feingold, bijutier .... Fraţi Spirtaru, mag. beut. spirt. Stan S. Ţincu, mag. cu tolon. Iliescu, droghist . . . , . Sigmund Prager, dep. pălării. I. Benvenisti, librar .... Fraţi Paulon, magazin cu arme S. Benvenisti bazar .... Lazăr Benvenisti, bazar . . Marcu Weiss, morar . . * . Saita, magazin cu coloniale C. Constantinescu (zis Slâti-neanu magaz. băut spirtoase G. Salm, magazin cu lipscănie Gr. Popescu, magaz. cu vinuri lorgu Păianu, proprietar . Mihail Daniel, antreprenor; Andrei Pascu, proprietar . D-na Constanţa General Ar gentoianu................ Principele B^ Barbu Ştirbey Principele George Ştirbey . Total In total suma de lei două 20 lo Io 40 10 5 20 10 10 S 5 5 5 5 25 10 5 io 5 io 100 20 100 500 500 trei sute spt-zeci şi patru. -3«4 mii Secretar General, 1. Marinescn. $ş< icstta BiriIss' Societate anonimă pentru industria petrolului apltal social Lei 40.000.000 deplin virsaţt; FABRICI de PETRUL şi DERIVATE: Bucureşti, C&mpina, Moineştl Moateore Fabrica de Bidoane de tinichea^ COEStSblă PRODUSELE FABRICFLORi Petro ReguiaiMentiir, G«fZo!in&, Beiizfnâ pliarmaceutieft, livnzinâ pentru motoare, Păcură, pentru ars şî pentru uns căruţ**, Partsfinâ, Lleî pentru motoare «Dj£S£L» ULEIURI MINE BALE de Calităţi Superioare Valvolioâ patra cilindrii şi maşini f ea,vând nici un reprezentant in ţară ori-ce comandă pentru ULEIURI MINERALE sau eele-l’alte- produse, suni a se adresa. — numai — DIRECŢI UNEI GENERALE BU^CTBEBCl — BULEVARDUL CAROL, No. 5 - )E VINZARE OCAZIONAL Strunguri, ia i« Ferestrae Panglica fU Şi ClHO 0LARE Calorifere. Radiatoare, TRANSM1SIUN LAGARE! DIFERITE SCULE immM BUCURE ^TI U Ic A Wmhw**L 122 www.digibuc.ro