ANUL XV.—No. 26. 5 BANI Idiţia d»j s ară 5 BANI Mereuri 4 Februarie 1809 ABONAMENTELE 3n ţari.......................20 iei. 10 iei 3n Străinătate .... . 50 lei. 26 lei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALÂ, No. 4 Adresa telegrafică: EPOCA —Bucureşti TELEFON: 2|35 PUBLICITATEA Anunciuri: în pagina III » » » IV 80 bani linia 16 » PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA PENTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAŢ-II a sc adresa Direct la Administraţia ziarului şi la t*ate ■ ' - Agenţiile de publicitate ----- mawm Ch ce se ocupă pyeranl §i După luni de lâncezeală guvernul şi parlamentul liberal au început să lucreze. Dar opera Ier nu este o înlănţuire de reforme salutare dând satisfacţii revendicărilor legitime alo claselor muncitoare şi producătoare ci o mică şi moschină lucrare de distrugere. D. Spiru Haret care ne anunţa o sumă de mari reforme In învăţământ, ignorând scandalurile dela seminare unde o anchetă do către chiar un profesor deputat—liberal, a dovedit că domneşte c adevărată mentalitate anarhică, s'a grăbit, par’că pentru a da o primă mai mult lipsei de disciplină şi anarhiei, să desfiinţeze militarismul din şcoli. Erau de sigur multe alte măsuri mai importante şi mai salutare la ■ are s’ar fi putut gândi d. ministru al instrucţiunei publice, dacă d-sai n’ar fi îu totdeauna mai grăbit să şteargă chiar şi urmele adversarilor | cari au trecut pe la ministerul iu-strucţiunei publice. A doua zi după această lege a d-lui Spiru Haret, Camera a votat cu maro alaiu proectul do loge din iniţiativa parlamentară prin care se desfiinţează roba avocaţilor. Poate să fie o satisfacţie personală pentru d. M. Ferichidi, preşedintele Camerei, care acum câţi-va ani a fost înfrânt pe această chestie de d. D. Sturdza. Dar revanşa aceasta a d-lni Ferichidi luată îu potriva unui şef demisionat şi bolnav, ori cât de mult ar măguli amorul propriu al preşedintelui Camerei, de sigur că un poate să încălzească sufletele românilor aşa cun încălzeşte acea, cu ‘totul de altă natură, revanşe ce continuă să încălzească inimile şi să agite spiritele în Franţa. Iată dar o activitate a guvernului şi a parlamentului caro nu schimbă cu nimic, în bine, impresia tristă pe care o are ţara de destoinicia şi de vigoarea noului regim liberal ce ne stăpâneşte do fapt, de la 15 No-embre 1908. Şi de sigur cu cât guvernul şi majorităţile vor vota mai multe legi de asemenea natură, ele nu vor avea alt efect de cât să scoată în lumină o activitate meschină, dovedind că în aceste momente aşa do importante pentru viitorul României, ca şi pentru viitorul întreg neamului nostru, aceia în mâinile cărora stau destinele acestui popor, se preocupă numai de răfuirea unor vechi şi mărunte socoteli ce privesc dara-verile dintre învinşii de eri şi învingătorii de azi, do pe timpul când situaţiile lor erau schimbate. Şi când spunem aceasta avem în vedere tot ce se petrece în partidul liberal—ne gândim şi la alegerile pentru demnităţile Senatului şi la alegerea dela Creditul rural—ne gândim la toate măsurile oe se iau de consiliul de miniştri şi de corifeii partidului, pentru a se schimba fizionomia partidului. O, de sigur lucrurile acestea pot să aibă o foarte mare importanţă pentru organizarea coDdueerei partidului liberal. Ele pot să dea multe satisfacţii personale şi să producă mari bucurii, cum.pot de asemenea să rănească multe suflete şi să nască multe Ingrijări în partidul liberal. Dar în ce pot ele să intereseze nevoile reale ale ţărei, cum pot ele să scuzeze această perdore de timp a sesiunei ordinaro a Camerelor? A, în ce ne priveşte pe noi suntem, de sigur, foarte mulţumiţi că guvernul lasă să treacă timpul fără ca să aducă noui legi agrare, de oarece convingerea noastră este făcută că guvernul actual nu este pregătit să aducă legi serios studiate şi cari să răspundă într’a'le-văr la nevoile reale ale ţărei. De cât o ţară nu poate să ducă în spinare un guvern fără activitate. Şi guvernul actual nu este numai un guvern care nu face legi şi reforme sănătoase dar este un guvern lipsit de activitate administrativă în toate direcţiile. Munca, economia, viaţa întregei ţări se resimte de această lâncezeală guvernamentală. Trăim ca îa- tr’o stare de provizorat. Şi asta evident înfrânează iniţiativele şi domoleşte energiile. Pe când guvernul şi Camerele au activitat ea ce o cunoaştem cu toţii— militarismul în şcoli şi roba avocaţilor!— presa guvernului trâmbiţează la toate răspântiile prefaceri radicale, adevărate cataclisme în organizaţia acestui stat. j Această stare de lucruri nu poate să fie o recomandaţie pentru noul f regim liberal. DEL ICUk M Tll TAKiSMOL Ul cum ESCROCII TRIŞTI REUŞESC St OBŢIE CERTIFICATE DE CINSTE O D SOI. «RAŢIE SDRQBITOAXbE mâna mea1 Noi am publicat acte dm do- CRIZA AGRARI După ce la început d. Jean scrisoare, am copiatcu Th. Florescu a declarat că ţine, textul acelei scrisori CARE Ml-A * sarul afacerei. în cc priveşte acuzaţia cei s’a EOST TRIMEASA DE D-L FLO-' . ., adus că a speculat cu exmil-:RESCU, REDACTATA DE D-SA.S At Pute.a> e™dcnt, *■ Peuk- bLx Ud cu • j c * Pentru restnhuirea adevărului snnn [neanu sa ne dea şt pe nat m zările, sa se lămurească defi-Te"tru.r?) a a ierul sta însă altfel. Cu aceştia pentru a dovedi aceasta noun.Barbu Paltmeanu, care a venii,ge voat, judecf â PăUineanu manoperă a d-lui Jean Th■*să se artere de samsariâ/>n1 re'*» -j Jf.,a ,, fffiimianu — * bu se apaţ e ae samsanacm ce mamiea tribunalelor ordinare [la făcut in afacerea nichelului, i tot cu o scrisoare de complezenţă \din partea aceluia, care înain- ltea tribunalelor străine a afir- | mat că el Va recomandat casei Pels şi că prin Florescu este următoarea: Scrisoare a d-nei Maria Galaţi Domnule Director, 2 Februarie 1909 Sunt declaraţii şi mărturii categorice în această privinţă, şi care lasă de pe acum să se întrevadă rezulta-, ut u-vuaaiia s»a c&pnt tul fatal al desbaterilor.l {înţelesul scrisorei mele cu dala de Ast-fel de o pildă, în şedinţa de eri, 18 Ianuarie, adresată d-lui I. T. ’nuse am văzut prins în flagrant delict de!Florescu, mă simt datoare, în inte-f «Kugaţă de d-voastră să esplic făcut afacerea. de minciună pe omul de încredere aiîresu! adevărului, să vă declar ur- jc°mplezenţă. fostului primar, care opera cu „fur-\mătoareie : I , ^>al dea a. ....... ~ dinj «FIIND AMENINŢATA DE d.)deceda pe calomniatorii Prin urmare să ni mai alerg© ^adarnie «sunaţii du Păiţineanu s’a)Te scrisori d© complezenţă. Opinia pmblică nu poate să Acuzaţiuni grave da dceslea\fte aqhJm&ată prin « (menea scrisori tfr]mîjţoaCP> câud este TOrbft de înlătura cu mătoareie mzorn" improvizaţi de acesta urmă pentru spoliarea comunei. {FLORESCU CU Dâ’REA IN JUDE Declaraţiile de la instrucţie ale ce-} ŢA TA ŞI NEDANDU-MI seama de lui de mai sus, care spunea că nu cu- j importanţa celor conţinute în acea noaşte pe «antreprenorul», llie St.l Georgescu—improvizatul—au fost dovedite mincinoase cu martori, şi cel\ în chestie silit să recunoască acum că j a luat si parale, de la cel pe care pre- ] tindea că nu’l ştie. j Nu ne îndoim ca până la urmă j justiţia, va şti să facă deplină luminăi în această coţcărie ordinară, aplicind j vinovaţilor sancţiunile cuvenite. ( sunt calomniatori, — cari i-au pronunţat numele înaintea tribunalelor străine. soane. Acesta socotind r'că nu mai are jmult de trăit şi voind să moară cu conştiinţa împăcată, a chemat doi locuitori {din comună în faţa cărora se acuză de | incendiile provocate. I Insă, spre marea sa disperare, starea | lui se îmbunătăţi repede şi parchetul a-vertizat l’a arestat. rny ivnvţ j uibu mic tui ua ui- Pâltineanu în ju-^ P® C«T© îîlâîîjfţti &U ->mniatorii — dacă|asvâ''Mi,« şt asupra ţărei. RECORDUL UNUI BALON Din Saint-Moritz, în Alpi, se a-nunţă, că balonul Berlin, con- fdus do către d. Erbslaeh, plocat pe NOI CUTREMURE PREVESTITE CHESTII SANITARE QeposM neutrii fia amiazi, a coborât a treia zi la de ledicamgiiig Gomsnzi bizare işeapte ore seara la Sarbograd, lângă j Budapesta, după co trecuse pe deasupra masivului Berninei, pe dea-[supra gheţarului din Sugg, pe dea- i* supra Valtelinei, Milanului Veneţiei şi a oraşului Funfkirchen. Altitudinea maximă, la care s’a urcat, a fost de 5800 metri, pe o te operatură do 25 grade de frig. Durata călătoriei a ţinut 30 de ore. ITALIA Şl CATULE MENDES CROWCS MILITARII Nenorocirea actualei direcţiuni sa- rŢ’oate ziarele italiene consacră nitare — care răspunde la nume- j 1 luffgi articole lui Mendes, a le de doctorul Sion, — se face foc cărui operă literară o analizează, şi pară de câte ori se atacă depozi- subliniind caracterul esenţialmonte tul central de medicamente, — o- latin al geniului lui Catule Mendes. pera sa, cum F place să zică. | Toate ziarele îl proclamă şeful in-Şi cu toate astea depozitul său contestabil al gândirei moderne şi este foarte atacabil. Nu numai ca'al formei clasice. La Romaseamin-instituţie care pentru farmacia ro- teste simpatiile lui Mendes pentru mânească, după cum s’a arătat în a- j Italia şi se regretă cu atât mai tâtea rânduri, este o lovitură ne- j mult moartea sa, cu cât toată lu-dreaptă şi neonestă, dar şi pentru'mea spera să-l revadă la Roma pen-modul cum merg lucrurile la acea : tru reprezentaţiile piesei : «Sfânta administraţie. \ Thereza» actualmente în repetiţie Ast fel ştim că s’au făcut în tim-' la teatrul Argentina, pul din urmă, în cursul lunei tre-j — cute o seria de comenzi cari, în cel j DOI PACALITr mai bun caz pot fi numite bizare,! r-r . , , si csri se nrete-iză la tof omul dÂi /llele acestea am anunţat cazul curios preteaza U t0t S01Ul de Za petrecut într’unul dm spitalele de comentarii. ; ia noi din ţară. Am putea demonstra această a-| Un bo nav, ce zăcea de tifos, fiind co- î prins de aiurare, a mărturisit, în auzui DE. Marchand, directorul ob .servatorului naţienal francet din Pyrinei a prezentat soeietăţoi de astronomie din Franţa un memoriu asupra cutremurelor de pă-raâut. (lupă relaţiile pe cari d. Marchand, Ie constată între fenomenele solare sau luno-solare şi fenomenele te reste sau atmosferice, a putut determina datele critica viitoare pe 1909. \ Acestea vor fi la 20 Februarie şi 20 Martie st. n. DOLIU CURIOS PENTRU MESSINA Parizienii au avut de privit cu surpriză pe bulevardele lor o trăsură ale cărei felinare precum şi biciul vizitiului erau îmbrăcate în EVENIMENTELE DIN TURCIA Nou! stiGSes al tlserilar tarei Situaţia iateîni a imperiului turcesc a fost pusă din nou Ia o grea încercare şr noul regim stabilit de tinerii turci a avut de întâmpinat a aiare primejdiejdar care i-a ajutat, odata mai mult, ca să dove. dească căr de dats aceasta, a prins rădăcini şi îi va fi grett cui va de ar încerca să*l răstoarne. Kiarail paşa nntaltn roaoţi»*»rilor De altminteri nici Kiamil paşa, alungatul mare vizir de acum au a inspirat mari încrederi şi nu odată s’a râsp&nd’t vestea că a demisionat. Trecerea primului entusiasm şi nemulţumirile ce se văd în rândurile mulţun-i atât din cauza ultimelor evenimente din Balcani, cât şi de puţina activitate practică a parlamentului, se vede că a amăgit cercurile reacţionare şi le‘a făcut a crede că e momentul de a da o lovitură. Şi cercurile reacţionare lucrează încă de la darea constituţiei. Mai întâi au căutat să îndepărteze de afacerile statului comitetul de uniune şi progres sub legitimul cuvânt că ar fi o primejdie ca un comitet revoluţionar D. Mielvape continuă in „Retuş ile Paris" studiul asupra reformei noastre agrare Relevăm azi reproducerea în parte a capital şi credit, şi va fi unul dia studiului din RşvUe de Paris. întreprins jacei proprietari, cari nu sunt «lecât «Lc Mycel M,elvaqHe asupra reforme, ;cll numele şi aparenţa, dânsul va noastre agrare. __r * * yj. , • Părţile ce urmează au apărut in „urnă- P^S1_ „s,‘ ?«mpărâtorului, »- rendaşului, ţăranilor. Sau proprietarul va fi nu adevărat proprietar, activ, energic, doritor de a ameliora domeniul său, şi de a face ca solnl să dea tot ceiaco ol poate da. Atunci dânsul va schimba tot sistemul. Legea actuală micşorează partea pe caro dânsul o preleva pînă acum îa asociaţiune. Căci dânsul avea arem-dăii în caro dijma fructelor trecea jumătatea, în urma ridicăroi nat«-ralo a valorii pămîntului.In contract® unde se schimba valoarea pământului şi valoarea lucrului, se căuta să se facă o egalitate în acont schimb şi so urca una sau alta dintre aceste valori, păstrînd însă vechiul sistem do murfcă, regulameti-tat de obiceiuri vechi, obiceiuri Ia cari oamenii şi mai ales ţăranii ra- ra/ pe Februarie al mani reviste franceze. I Pentru a suprima răul în lume şi munca aspră impună de nesaţiul Oamenilor de şi crezură că ajungea 'o intervenţie a societâţei, în c6n-venţiunile individuale, societatea reprosentată prin stat, ora tot puternică, iatâ-le principiul. Şi acest stat încearcă să substituie mecanismului forţelor naturale o ordine artificială şi complicată. Joc do copii cari, cu grămegioarele do nisip se muncesc să oprească, pe plăji puterea valurilor. Marea se retrage mirată, apoi se umflă şi sfărâmă în linişte tot ceia ce i sa opune. 0-mul de asemeni o o forţă a naturei şi e o forţă desordonaLâ impusă de»nun^a' mai.Puţm.uş°r!ca la orice Pilită forţe desordonate. xş ea unui maximum va opri jocul Nenorocitul legiuitor s’a încercat b^nţei- Acela, în detrimentul eă-să domolească această foiţă. .Din- ruia «oliUibrul va fi fost rupt, so sul ordonă măsuri posta măsuri. (va r0^ra80 dm asociaţie. Să presu-Ingrămădeşte articole. Prevede.! ua domoniu d° J<]00 hectare Revine peste ceia ce nu a provă-1 arabile, pe care ţăranul lo lucrează zut. Şi apoi, când crede de a fi n asociaţie cu proprietarul. Sa n® sfârşit totul, iată că crăpăturile a- îaacblPaim c.â avem a face cu un pă-par, atacă valul se ridică contra mâ,nt de Pruna cahtate şi a cărui fragilităţei edificiului, ameninţând Lva,loT mai0®ta 'Ţcată ?i prin fap-de a sfărâma toată această muncă tîub Ca populaţia, ai fi foaite densă întrenrinsU în vadar tîa această localitate; în ace3t caz ™LegiuitOTul român’a voit să u- W' Proprietâţei ar fi foarte ridi-neascâ, printr’o legătură mai strân- ioa*’ ,ÎD 0011 ti actul de meteiaj, piesă, cele două elemente antagoniste, fPri0tarul preleva mai intaia jumă- p® muncitor şi pe patron, şi să facă interesul comun. Poate că’i împinge la separarea cu totul şi poate, printr’un ocol neprevăzut să’i liberezi de această comumtato slavă, care e comuna lor mizerie şi a cărei amintire e aşa de apropiată, că a apăsat peste toate aceste legi reformatoare. Reformatoare, dar în-tr’un sens, reacţionare, fiind-că ele sunt o îndrâsnoaţă sforţare, de a tate din recoltă şi pentru ca să complecteze renta pământului, pe care o preţuia superioară muncii^ţă-ranulei, stipula, îu afară de aceasta, că fie care colon va cultiva pentru un lot de8hectare (patru pentru el, patru pentru proprietar), un hcc tar şi jumătate sub rezerva proprietarului şi numai în beneficiul lui Sa zicem câ avem 500 de ooloni pe acest domeniu închipuit: 750 de boc- şe depăria de idealul Occidentului tare erau lucrate de giab-i pentru pre- _• __ . , 1 - «rietar. Amsii nu so va. mai înfcîm- şi de a reveni spre trecutul Ori-sn-fului. Supravegherea administrativă, ce voeşte a se stabili asupra proprietarului, limitarea dreptului său de proprietate, nu pot de cât să’l depărteze de câmpuri şi să’l determine să încerce exploatarea directă a do- , „ „ . . , meniului său. Bucuria de a fi stăpân pământul produce 20 heetoli- plăcerea de a se simţi nn rege, litri de grâu, a 10 lei hectolitru îa sentimente care fac să se nască prietar. ,Aeeasta nu so va mai întînn-pla de aci îuaiote, fiind că nona lege fixează un maximum pentru împărţirea recoltei,maximum po care îl întrecea dijma de altă dată. Deci proprietarul pierde venitul d® 759 hectare. In această regiune, sa zicem, formată din aluviunile Du firmaţiune cu oare-care date. De o pildă s’a comandat 2 juna. kgr. de carmin. Ce să facă spiţa lele rurale cu carmin. ? 500 kgr. de acid lactic I Or-ce profesionist în farmacie sau medicină, ştie cât de enormă este o asemenea comandă dintr’uu astfel de produs Şi la n9v.ee vom mai putea Înmulţi a ţeste exemple. Sunt fapto care dacă nu justifică necesitatea depozitului, îa schimb arată că d. dr. Sion ar putea fi cu gura mai mică, atunci când vorbeşte de «opera sa». Vorba veche : «când mănânci aşa iaheie...» crep negru, în semn de doliu. Crepul de la felinare şi dela biciul să continue a influenţa asupra afacerilor legat cu panglicuţe tricolore, în cu- i publice, iar acum îndepărtase pe miniş-lorilb italiene : roş, alb, verde... Tră-f de răzbt,ia ţrimarinâ, singurii miniştri sura purta doliul Messinei. Ia ade-!^ ÎIjcredere ai tinerilor turci din ca-* văr vizitiul este un sicilian, al că- ‘^amil paşa motivase această măsură, rui amici şi rude apropiate au fost într.0 scri50’re trimeasâ parlamentului îngropaţi 8Ub dărâmături, în cata-jpe coasideraţiuni superioare cerute de clismul care a devastat Sicilia şi j apărarea militară a imperiului, şl mai ales sudul Italiei zilele trecute. Eiave-jdin cauza unui complot c* tinerii turci nit să câştige la Paris ceva parale,Iarc|lrzi pentru detronarea Sultanului, pentru a putea susţine rudele sale" ° J~ rămase în sărăcie. faptul de proprietate individuală, sunt motivele cele mai puternice cari lipesc pe om de pământ. Acesta de eri va trebui să impartă regalitatea sa cu funcţionarul, şi cu funcţionar! j şi cu ţâraui. cari i ciati. mediu, ceia ce face 200 do lei do hectar, 24 hectolitri de porumb a 7 franci hectolitrul dau 168 lei de hectar. Find-că acest pământ nu e nici odată lăsat îu repaos şi este semă- se dau ca aso>at îutr’uu a.u 011 g^u, într’un alt an cu porumb, venitul la hectar ar Dar, e ceva şi mai mulţ. Această An medie 190 lai. asociaţiuna cu ţăranul stinge orice , eea c.e înseamnă, că propiiet*-iniţiativâ curajoasă şi întârz e ori rH. nbanaona ne 7o0 do on 190, ce progres. Acost fol do muncă c o a(i‘că aProa?° l*0-000 ie‘ Pa,an- , formă înapoiată a unei agriculturi, Go este drept, proprietarul poate care convine societăţilor lipsite do!'să «-atrrpeze jumătate din această capital, şi care se opune îmbunătă- \ suPR1I) nu ar ““ lucrează după obiceile sale, adicăd. cllu.de ‘0.000 lei. Sa pare însă după rutinele sale. ! ropiietarii cei mai inteligenţi, irobabil, că nu se va resemna să “piardă nici măcar această sumă, Se vede că irgumentul acesta dinteei mai activi, vor voi să so libereze !ai9 e0hivalează îucă cu a cincea .—. x _________ _■ i* lt ____î____1 1 1 1 . m . ’ __ { rin vrft 11 in irAnirn I n t U î n />«»/»<1 DIN NEPLĂCERILE CELE BR1TAŢE1 j furmă convinsese şi pe Sultan a se învoi t la lovitura proectati dî bătrânii turci ‘ prin Kiamil paşa. Alarmarea tinerilor turci 1 , , „ , « Alungarea celor doi miniştri însă a L^glez, d. Bernard Shaw, de cân d| Stârnit o adevărată furtună în rându- u.. uuo», «iu u, stârnit o adevărată furtună in ranau-S,i„ . 1,ri„5sp*u. început să facă politică a devenitFriie tinerilor turci, cari imediat au cerut sunt oft®an|ari de j Ej nul cel D)ai necăjit din cauza i~Idemisionarea mareJui vizir prin votul|or”,m §* 0,0 o fortuita,e surprin-^ nenumă-I dat de Cameră, unde au dovedit că sunt I z^05,rc’ Jrro lUCţis, brută de ele imediat. Pe aceste trenuri, I Pa.rt®di“ venitul lui Va încerca valoarea rentei pământului întrece ţoa 0 mlJloaC0l° să 0vîfco acea- valoarea lucrului. Ori, arendarea , piordero. limitează totd’auna valoarea acestei Gogea nouă nu 1 opreşte să e_x-rente după valoarea lucrului. ?!oateze acest pământ < cheltue ile Sunt 4>e ţărmul Dunărei terenuri If^P19 souofc^la sa> cu caPlUW a nu face alt-ccva da cât să .fixeze minimum de salariu, care va » irebui să plătească, îu acesc caz, Situaţiunea tulbure şi nesigură ce domneşte actualmente în peninsula balcanică, în imediata noastră ppropiere, fie la hotarul austro-sârb, fie la acel turco-bulgar, produce cea mai vie îngrijorare pentru pacea europeană. De sigur că România, do şi du e un stat haleau ic, însă are numeroase interese de cea mai mare importanţă legate do desfăşurarea evenimentelor In această imediată apropiere a sa, nu’i una din ţările cole ma puţin îngriiate diu Europa. Aceasta cu drept cuvânt, căci cu toţii ne dăm seama de consecinţele ce ar avea pentru noi o răsturnare no-prevăzută de echilibru In Orient. In special, de câte va zilo raporturile sunt extrem de încordate la graniţa (urco-bulgară, unde uumo-y roase forţo mobilizate stau în expectativă, faţă In faţă. De aseme-, nea nu’i o taină pentru nimehi faptul că Bulgaria a făcut în ultimul timp pregătiri considerabile, şi peste Dunăre toată lumea e gata de răsboi şi chiar îl cere doritoare de a stropi steagul independenţei cu sângele asupritorilor seculari. Nu mai puţin, vecinii lor au făcut acum în urmă, scuturându-şi a-patia lor proverbială, sforţări desperate pentru a’şi reorganisa o parte măcar din oştirea lor, pentru a nu fi surprinşi de evenimente neprevăzute, Îngrămădind numeroase trupe în apropierea graniţoi Rume-liei. Vedem a^a dar c’ar fi de ajuns poate o imprudenţă a unui post de fruntarie, turcesc sau bulgăresc, pentru ca focul să isbucnească, cu toate consecinţele salo aşteptate şi mai ales neaşteptate. Pentru aceste motive, credem că’i folositor pentru toată lumea de a da oare cari amănunte, pe scurt bine îuţelos şi la îndemâna ori cui forindu-ne de termeni şi amănunte technioe cari u’aii ce oâuta într’un ziar ce s’adresează tuturor. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât uim văzut în ultimele zi lo în diferite gazete iuformaţiuni cu totul greşite asupra organisărei şi compuuerci oştirilor rivale. Pentru alămuri pe deplin pe cetitori ne vom servi numai ue ultimele date controlate cu sfinţenie. personalului şi a celorlalţi bolnavi, amănuntele unei crime comise de el împreună cu nn alt irite al său. Cum spre nenorocul său se însănătoşi, parchetul sezizat de personalul spitalul a lui a pus mâna pe el şi a început cer-loinul col mai necăjit cetăn’e & ■ , * la crima'cornii t5găU,eşte orice amestec frateior iQt9rviewuri co?i se"adre-{ asemeni puternici şi au dovedit căjoşor 1,80 până la 200 lei de hectar, j UT e ilo aVncoii na cari îi rn treia crima comisa. UcRoză f urzirea pretinsului c«mplot era. o intrigă Muaea ce se cere acestor mari ! rienioi grK.oii, pe cari u iptie • O <~«»iSep’.tru , scăM dins„i , ....... • -naraîi vizir. purica p5n, intui lo.rt. nţor şi £«"*>«<• Ao«st «UDimum tn.« 'ţ, ranta* feea mai mare disperare a sa o iu- »C4 în cazul unui retuz, comitetul de u- Unui anume ivrfael Boisbluche, infir-|vazie de reporteri de la ziare şi dejniune şi progres îşi luase măsuri pentru miei ia spitalul Saint ti alo, căzând greu | la agenţiile telagrafice se pornise j atacarea Constantinopolului «mânu mi-bolnav a cerut sa fie împărtăşit. |la locuinţa sa. litari>. Se înţelege urjor consecinţele rele Boisbluche, cu ocazia aceasta, a măr I D Sha^ umoriat jnsă iQ Qrole ce ar fi urmat. Noul mare vizir, Hiimi-Paşa, fostul guvernator al Macedoniei, este cunoscut ca aparţinând tinerilor turci. s'a dovedit S cât două cereale; porumb ro grâu, că,JJau' heotai' nu>1 1 * - • -- ■ y îu culcat o2 de lei, turisit preotului câ dânsul este autorul mai multor incendii cari avuseseră loc în regiune. Preotul sfătui pe Boisbluche să repete mărturisirile sale şi înaintea altor per- A) Bulgaria Serviciul militar obligator pentru toată lumea începând de la 20 ani împliniţi până la 45 ani. în orele sale, a răspuns tuturor prin următoarea telegramă : «Reg informaţi publicul că am murit. Aceasta m’ar scuti de multe necazuri». 5-a (Dunărea-general R. Siracoff) şi a 9-a (Plevna general P- Chris-tow). Afară de inspectoratele regionale . . sunt inspectorii tecnici ai armelor Mahomedanii pot fi dispensaţi în speciale. Inspectorul cavaleriei, ge-schimbul unei taxe anuale de 20—60 aoral P. Marcoff şi acel al artileriei, lei, timp de 10 ani. De asemenea jeneral N. Riascoff. cei scutiţi de armată plătesc taxă I Organisaţiunea centrală, ministe-după venitul anual, timp de 10 ani, Irul de răsboi, marele stat-major, ca şi la noi. j şcoli, stabilimeute militare, servi- Contingentul anual de recrutarev‘ ciul sanitar, sunt afaaloage cu ale în 3 brigăzi independente de diviziile de infanterie şi ataşat* fiecare unui inspectorat regional. Patru regimente au patru escadroane, iar 6 noastre cu oare-cari deosebiri de mică importanţă. Fie-care divizie bulgară cuprinde un stat-maj®r da divisie, două bri-gade de infanterie, un regiment de artilerie si un batalion de pionieri. o do 47090 oameni. Armata bulgară e împărţită în 9 divisii care depind respectiv do 3 inspectorate do regiune, lusă numai din punct de vedere disciplinar' şi teclinic, ca administraţie fiind absolut independenta, după cum sunt jBrigada de infanterie se compune corpurile de armată la noi. In a- dinjjdouă regimente active şi un re-coosta Bulgaria a urmat în tocmai girnenţ do reservă cu cadre act,ive. organisarea japoueză şi’i singura Regimentul de infanterie activ se armată europeană în această pri-j compune din două batalioane per-viuţâ, asigurând divisiei o mai imanente cari la mobilizare se dos-mare putere şi indepoudeuţă. j doiesc, formând astfel un regiment Cele 3 inspectorate regionale îş de patru batalioane. Regimentele do au reşedinţa: l-iul la Sofia (general ] rezervă au aceiaş organizare, avtnd Kutinceff) cuprinzând divisiilo l-a In timp de pace un batalion do de- e foarte simplă şi nu cere de .câtjC3l,°? aoatuac* când venitul patine zile pentru un hectar. | a celui aş hect.r se poate urca la Aceste şea uri reclamă mar* ti .cui- {«“«J mult de AX) iei in anii de r*-substitue omului, animale coltŢ ab'm(l0Qt«, ceia ce iniţn- ncazâ câ, pentru uu hectar cedat, el renunţă ,1a o şansă de 150 de lai. tură care ssbstitu şi maşini. Atunci, două cazuri se vor prezenta. Sau proprietarul nu va avea 10 regimente permanente grupate 1 Geniul se oompuae din 2 batali- oane de drum de fier şi o compariio de pontonieri. Sistemul delublărei la mobilizare e prevăzut şi pentru trupele de artilerie, cari vor forma câte o brigadă de două regimente de fie care divizie. Flotila de mare se compune din-tr’un fncrucişător (Nadejda) do 7000 tone aproximativ, cu 7 tunuri cu tir rapid, toate de calibru mic şi două tuburi porfc-torpile. Alte câte va mici gimont de gardă călare, compusa jl0fârţi ca agricultorii din la- °în special d-nii deputaţi şi senatori n. ,lonliţa °ă boicoteze toate produsele beral-naţionali, reprezentanţi ai judeţu- u,ustro-ungaie. lui nostru în parlamentul ţărei, au da- toria a ne da lămuririle cuvenite. Coresp. I Alegerea comitetului I D. N. Filiti a propus apoi ea membrii Sindicatului să aducă mulţumirile lor d-lor Seceleanu şi celor 1 doi vico-preşedinţi pentru munca rcdnică pe care au depus-o. Propunerea se primeşte cu acla-' maţiuni. | Se procedo apoi la alegerea comi-[ totului şi se realege vechiul comi-Cărţile do alegător pentru [tet compus din d-nii D. Seceleanu, colegiul I de Senat se ©11- f ^ Enescu V Maltezeanu, general ber^PZă la tribnnal in fie-iModigrădeanu, Al. Ghica, E. Miu-Car© Mctvţi, Mevcuvi şillescu, Leon Popescu, I. Niculescu, Vineri între orele 1—3 loşescu ; cer zorii V. Georgesctj şi Y. Ionescu. P* m* , Au fost aclamaţi ca preşedinţi de onoare d-nii Sava Şomănescu şi Poe- blicat licitaţie şî s’a suspendat licitaţia fără termen. Noi conservatorii am dat alarma prin gazete, susţinând că la Galaţi se face lux ca basinul pentru cherestea, iar la Brăila nici absolutul necesar. D.Saligny printro adresă declară că numai a amânat licitaţia din lipsă de fonduri, neputându-se încasa din venitul de 1J2 la sută sumele necesare, iar la Galaţi se face basenul din escedentul bugetar al anului trecut. Noi am continuat în cererile relative la port şi ca o consecinţă St Lunea viitoare, 9 Februarie, lar!Hai-,vBordea ^ nu Marti cum s’a anunţat «Liga de , Adu?ar„oa ge°eralâ a luat sfârşit propagandă conservatoare» Ince-1 a orol° b-pând a doua serie a conferinţelor sale distinsul nostru amic d. Gr. G. Cantacuzlno va vorbi despre mijloacele de transport dinpunctul de vedere economic.] Brăilei tuturor camera dc comerciu a numit o comisiune ţ fonduri, când fondurile sunt ale compusă din 3 conservatori şi 3 liberal, îşi destinate pentru satisfacerea cari să meargă la Minister să ceară a’şi [ nevoilor acestui port. face datoria către Bră la faţă de venitu-1 D. M. Fălcoianu, avocat, crede că rile sale. Comisia aleasă la 15 Decern-* este bine să înceapă cu proteste, ci cu :um la Mi-? totul în mod pacinic să se stările a se lna ugurându-se dului conservator s’a ales preşedinte ceanu. D. 1. Demetrian clubul parti-din Buzău, d. N Sibi- Sinuciderea din fundătura Părului nu Eri de dimineaţă soldatul Ştefan Stănescu de 21 de ani, în regimentul 4 roşiori, fiind persecutat în armată, după declaraviile sale, şi-a Itras un glonţ de revolver în partea dreaptă a pieptului. Soc. do salvare l’a transportat la iui „JTumvtcu,". j spitalul militar. brie, nu s’a dus nici până acum la Mi-? totul în mod pacinic să se stările a se j D. Al. Marghiloman, a dat de- j Starea _sa este gravă, nister, pentru că sistematic a fost împie-5 face dreptate Brăilei şi a se continua cu legaţie d-lui ' N. BărbulesCU. Ca dicată de către preşedintele Camerei de j lucrările începute şi întrerupte, căci fon-' Unsa rl onle efi iit> aivinuvul comerciu, care sub motiv că nu e gata ţ dul de 1,2 la sută fiind unificat, minis- i ™ T80,a mle’ Sa ii0ane de zuavi, gardă a sultanu sion de baterii călăreţe ; 2 brigăzi îlui ; 24 batalioane vânii .. . . , __________ vânători si ,83 a. 2 regimonto de artilerie (26 ba- îragimente de infanterie a 4 bata-1 batalion geniu ; 1 compa- |lioano=^348 batalioane a 4 companii 42 regimente cavalerie a 5 esca-droaue-:210 escadrdane. 35 regimeute (le artilerie cu un tolal de 271 baterii a 6 tunuri (195 bat. montate, 46 de munte ; 18 călăreţe şi 12 de obusicre), cu material şi cai foarte inoomplecte. 146 companii artilerie de cotate, din cari 79 dopiud de marele maestru al artileriei servind întăriturile Bosforului, iar restul ropartisat la terii) nie telegrafie 7 1 batalion tren ; 3 ccnnpănii de cetate; 2 batalioane de. drum de fer. Carpul VI. (Bagdad—general de divisie Mehmed Mazil Paşa) cuprinde 2 divisii do infanterie cu organizarea arătată ; 1 brigadă cavalerie a 3 regimente ; 2 regimeute de artilerie (17 baterii)., 1 companie do geniu ; 1 companie telegrafie ; X batalion tren. Corpul Vll-a (Sană în Yemeu—Ma- corpurile do a'mată, cum am’/văzut reşail Alriuod Foizi Paşa) cuprinde 9 batalioane de geniu a 3 corn-2 divizii do infanterie cu organi- panii ; 7 companii telegrafie; 2 ba-sama arătată ; 1 divisie cavaLerie a|talioane de drum de fior. 2 brigăzi de 2 regimente ; 1 rog dc Redifi: Corpurile I, III, IV, V au antilorie (7 baterii); 1 coonpanio de telegrafie; I batalion tron; 3 companii do cetate. Diivisia de Jiedjaz (Meca-general de turigadfi Aii roşa) cuprinde 17 de infanterie cu organisarea ară- bata lioaae do in&uteifie, 2 compa 64 batalioane; II: 48 ; VI: 55, în plus alte 160 batalioane rodin Ie clasa 2-a, create în 1904, în total 519 batalioane de redifi. Cavaleria teritorială se compune din regimeute formate de triburile Kurde din Asia mică şi de Berbeli-din Tripoli, în total 69 regimente, unele de 4, altele 5 escadroane. Efective: Efoctivele de pace sunt în mare parte, afară de nizamii corpurilor din Europa, foarte nocomplec-te ; de asemenea materialul dc artilerie lipseşte pentru multe baterii cari n’au de cât cadrele. In total trupele permanente şi cu nizamii şi redifii mobilisaţi se urcă la a-proximativ 800.000 oameni din cari vr’o 600.000 cu instrucţie militară complecta. In timp de răsboi se mai adaugă rediiii de clasa 2-a nou creaţi, rezerva redifilor şi trupele neregulate din ^ Kurâistan, Liban şi Tripoli formând un total aproximativ de 1.500.000 oameni, cu un număr de tunuri ce nu so poate determina. Armament.— Trupele regulate au puşca Mauser, calibru 7,65 şi 9,5 mm. peutru inf.; carabina de acelaş sistem, sabia şi pentru cele mai multe regimente lancea; artileria are tunuri vechi şi numai acum îu urmă s’au introdus câte-va baterii cu tragere repede, la trupele din Europa. Armamentul lasă de dorit. Marina so compun») diu câteva crucişătoare şi cuirasate vechi ra-înolte în şantiere europene, dar care n’ar putea avoa efect de cât doar coutra infimei flotile bulgare, foarte redusă, după cum am văzut. Spătarul Cian Nu Maica Partenie Serghe, în vârstă de 35 ani de la mănăstirea Cilie Dere, judeţul Tulcea, pe când scria la o masă la locuinţa sa din strada Brânzari No. 8, s’a răsturnat lampa provocându-i grave arsuri pe mâini şi picioare. In stare gravă a fost transportată la spitalul Colentina. Procesul fraudelor dela primăria din Craiova Declareţii sdrobitoare pentru Ctalu-teşea Noui martori Eri au reînceput înaintarea tribunalului Ilfov secţia I dezbaterii* procesului fraudelor comise de fostul primar Mişu Kintescu diu Cra-io va. S’a continuat cu interogarea martorilor. D. Gli. Mihail, slujbaş la primăria din Craiova, spune că s’a întâmplat i'e multej]ori ca registratorul să nu poată veni la slujbă şi să-i ţie alţii locul. Nu ştie însă dacă oferta pentru vânzarea pădurei, Blaj a fost înregistrată şi antidatată. Declararca-'d-lui Sfetcovici 0 D. St. Sfetcovici, funcţionar la a-batorul comunal din Craiova, spune că îi se aducea de multe ori lemne pentru care dădea chitanţe fără c* să ştie dacă le trimitea antreprenorul Ilio Georgescu (interpusul Ştefan Radu Neugu) sau primăria. Arată că în câte-va rânduri a ve-uit intendentul primăriei, Niculescu (interpusul cumpărător al pădurei primăriei) şi i-a cerut chitanţele pentru lemnele aduse susţinând că Ie cere antreprenorul. Intr’o zi a venit chiar cu un individ care a rămas afară în trăsură şi despre care îi spunea că e llio Georgescu. Mai adaugă că nu ştie cino furniza lemnele de oare co nu îi sa spuse nici odată dela primărie cino era col care le trimetea. Nieulae Mihăilescu fost odăiaş la primăria dm Craiova spune că era Se ştie că d. Marcel Brânză a fost de faţă când casiorul Săftoiu a nu-eliminat de la şcoala de agricultură n),ftrat mprovizatului Ilie Georgescu de la Herăstrău pentru incorectitu- lb.000 de lei dini. In potriva decretului prin care a fost scos diu învăţământ d.. Brânză a făcut recurs la Contencios care s’a înfăţişat eri. Motivele recursului sunt. Călcarea art. 14 şi 19 din legea de organizare a învăţământului profesional după care profesorii admişi în baza unui concurs sunt egali în grad cu membrii învăţământului secundar şi superior, cari înainte de a fi eliminaţi trebuesc daţi judecă-ţei înaintea consiliului superior. Călcarea art. 34, 47 şi 49 din legea învăţământului secundar, de oarece admiţându-se că e egal îu grad cu profesorii secundari, nu puteî să fio_ eliminat înainte do a se fi cerut avizul prealabil al consiliului in-! Spectoral şi a se fi obţinut îu po-t *iva lui o sentinţă condamnatoare! din partea consiliului permanent de instrucţiune. Călcarea art. 34, 50 şi 74 din a-ceaşi lege după care ministrul nu poate elimina pe uu membru al învăţământului, pentru totdauua, docât în baza unei hotărâri a comisiei de judecată a corpului didactic. Avocatul ministerului do Culte a ridicat uu incident de inadmisibi-litate a recursului susţinând că d. Brânză, profesor cu titlu provizoriu, putoa să fie exclus din Intendentul Niculaeseu era în biuroul casierului, a numărat banii, apoi a vonit în faţa ghişeului şi i-a ajutat falşului Ilie Georgescu, împreună cu odăiaş, ca să transporte banii laîintendenţă, la d. Niculaesou. Prezidentul observă inculpatului Niculaeseu care se află pe banca a-cuzaţilor, că la instrucţie a declarat că nu cunoaşte pe Ilie Georgescu. Ce spune Niculaeseu D. Niculaeseu răspunde că a fost rugat de Ilie Georgescu să-i ajute să numere banii şi i-a făcut acost serviciu. La instrucţie d. Săftoiu a declarat că nici n’a cunoscut pe Ilio Geor- j gescu şi banii îi plătea lui Nieula-escu fără ordonanţă de plată D. Costică N Duduleanu, fost cârciunmr la Craiova la bariera Bucureştilor, spune că la miezul uoptei veneau la el la cârciumă câte 60 -70 de căruţaşi care aduceau lomiie pentru Primărie. Intendentul Primăriei, d. Nicula-escu venea de obicei pe la 1 noaptea însoţit încă do un individ pe care îl dădea drept antreprenor, intra într’o odae de din dos şi plătea acolo pe căruţaşi La plată rar so întâmpla să fio şi «antreprenorul» de faţă. D. Niculaeseu plătea apoi ca ţuică la 6—7 învăţământ şi nu este ogal îu grad cu profoso-jciuste câto o oca de rii secundari. lin i. Asupra acostai incident Curtea a’ Pr.—D-ta, d-lo Niculaeseu, ai spus 1 rămas în deliberare până Vineri. ‘ că n’ai cunoscut pe antreprenorul www.digibuc.ro EPOCA Uie Georgescu, cutn aceste servicii ? Niculaescu.—Mi-a dat 300 de lei... Martorul mai dă câte-va desluşiri de mică inportanţă şi continuarea dezbaterilor se amână pe mâine St. Focul din str. Progresului In Monitorul Oficial de aii a a părut decretul prin care Colegixd e- Un incendiu s’a declarat astă noapte pe la orele 12 în str. Progresului No. 12 la d. colonel Victor Lunu. Focul a luat naştere la etagiul al 2-lea de la o sobă. Dându se alarma a sosit la faţa locului posturile de pompieri Cometa şi Bulevard. Focul a fost stins după ce turnul a fost distrus. Banchetul conservator din Caracal de i-ai făcut admiraţie mergând până la superstiţie îl’ înconjoară pe Domn toată suflarea poporului. Actul se termină cu un moment înălţător, care trebue să facă să bată toate inimele. Ştefan îşi sa- 'i°tiru.<ţa,L.v''1 \D' lectorat pentru alegerea Milropoliţilor Ua, desoro o aaomouea lucra,. £ f, pârliţilor Ungro Vlahiei şi Moldovei şi Sucevei; al” cărora scaune au devenit vacante, cel întâi prin trecerea din viaţă a I. P. Sf. Iosif Gheor-ghian, şi cel de al doilea pv in demi-siunea I. P. Sf. Partheniu Clinceni. despre o asemenea dramatică nu se poate vorbi în fuga condeiului, dupe sfârşitul primei reprezentaţii. Frumuseţile şi măre-ţiilo acestei drame trebuesc alt-fel descrise. Voi vorbi mai pe larg într’un feileton. Jocul actorilor a fost în general bun. D. Nottara a făcut o puternică creaţie în Ştefan cel Mare, dând cu putere principalele momente ale rolului. D. Petrescu -Ion un foarte bun Movilă. D-na Bârsan deşi a luat la repetiţia generală locul d-rei Voicu le-scu. cave e bolnavă, a ţinut rolul satisfăcător dându-i o notă de nevi-Iată lista alegătorilor din Cora-1 novăţie simpatică, bia cari au luat parte la banchetul j§ D-na Constanţa Demetriada avut conservator din Caracal. |o bună înfăţişare în Doamna Maria. D-nii Dumitru Gliigeanu, Marin» Sunt oare cari observaţii de făcut R. Grima, Marin Popescu, M. Nico- asupra figuraţiei şi a corurilor Cam laescu, V. Vasilescu, Costmă Gris- învălmăşite cetele de bărbaţi, care tescu, Potrache Ilieacu, Sfcancu I.jar trebui să fio mai răsfoiato, şi Dabuleanu, Dumitru Iordan Trincă, | prea strident accentuate replicele. Minai I. Rădnlescu, Ioan P. Budu- corului femeesc diu actul întâi, care; publLe, îu îlui Ministerul instrucţiei urma mijlocirii institutului meteorologic din Bucureşti, a trimis tu-tulor şcoalelor din ţară o circulară prin care le roagă ca, de aici înainte, în toate comunicările ce vor adresa acestui institut să se servească de stilul nou, în locul celui veehiu până acum în vigoare, prin aceasta făcându-se o maro înlesnire celor de la institutul meteorologic. Postul de medic al circumscripţiei Piatra din jud. Neainţu, devenind vacant, doritorii do a ocupa acest post sunt rugaţi de a-şi trimite cererile lor direct Direcţiunei generale a Serv. Sanitar. rea, Anghel R. Firescu, Costică Vă-leanu, Iorgu Crâsnaru, Ioniţă Ră-celescu, Teodor Beşcucă, I. Stancu Dăbuleanu, Dumitrache Ştefănescu, Ioan M. Trincă, I. Popescu Roman, D. D. Petrovici, Marinache V. Ni-culescu, P. Ştefănescu, R. Ivănescu, M. M. Georgescu, D. D. Petrovici, Nicolae Dabuleanu, Ilie Nane, Ivan Ilie Nane, Florea Trancu, Radu M. Deliu, Crăciun Iordan Trincă, Tudor Trincă, Marin Voicu, Dumitru M. Voinea, Florea Ia;;ov, Niţa Dadulescu, Panait Caravia şi Al. M. Voicu alegători ai colegiului I şi Crăciun Găzărescu, T. Pa-velescu, Ilie Simionescu, Ion R. Aipu, Floroa I. Pupa, Ştefan Lascu Anton I. Popescu, Cosma P. Popa,* Panait St. Popescu, Florea I. Is-trate, Ioan Pencă, Marin I. Rădu- ar trebui să se estompeze pentru a Ufl puternic foc a jsbucnit astă produce acea impresie do viziune, j n teF la Brăila la magazinul Rucă„ de evocare a unor fapte ce iau ca- £ diu t ’Regafft m Focni rac erul legendelor, sau al basmelor.. g0 cre’de u f fc £ c3ci , ă_ Dar despre toate acestea voi vor- sit câ unse cu *az ’ S bijnai pe larg alta dată. | Mai-& era asigurată. Deocamdată mă mărginesc sa spun ] că reprezentarea piesei «Apus de! soare» a fost o adevărată sărbătoare j Duminică a avut loc o adunare pentru Teatrul National, o victorie: extraordmară a Băncei Populare pentru literatura dramatică româ- «Caraiman» din Breaza-de-Sus pen-nească, un moment de înălţare su-;hu a 80 face câteva modificări în fletească. statute. La adunare a luat parte şi Sala cu toate locurile i-au făcut ţi*- inspector al Băncilor Populare piesoi o primiro entuziastă şi mani-Curţius. Se ştie că această Bancă festaţiuni zgomotoase de dragoste j es^e cea maa mare din ţară. şi de admiraţie. I . * Intrarea lui Dolavrancoa în rîndul i Direcţiunea şcoalei de notari din celor cari muncesc pentru nationa-[ Pan cin ne roagă să apelăm la edi-lizarea primei noastre scene, dă si-' torii de cărţi să binevoiască a tri-gnranţa victoriei. De altfel limbaj™^ din editura lor cărţi biblio- Banca Naţ'onală a României Se aduce la cunoştinţa d-lor acţionari ai Băncei Naţionale a Românie^, că termenul de d epnnere al acţiunilor pentru adunarea generală ordinară din 15 Februarie 1909, expirând Luni 26 Ianuarie o. ghişeul Băncei va fi ţinut deschis îu acea zi până la 6 ore d. a. Aci de Mulţumire f^Sub-semnata Rebeca Raissman din Roman, aduc viile mele mulţumiri Societă-ţei Anonime de Asigurări Generale şi Reasigurări VICTORIA din Bucureşti, pentru culanţa şi promptitudinea cu care mi a plătit suma asigurată în favoarea mea de răposatul meu soţ Mich.Raissman. Această asigurare a fost încheiată nu mai 2 săptămâni înaintea morţei sale şi abia o singură rată trimestrială a fost plătită, 2 zile înaintea decesului. Recomand deci publicului pe Onor. Societate Anonimă de Asigurări Generale şi Reasigurări VICTORIA din Bucureşti, căci în această tristă împrejurare pe lângă folosul asigurărei am putut a-precia libertatea şi culanţa acestei Onor. Societăţi. (ss.) Rebeca Raissman Bucureşti 2j[g Februarie 1909. Căina Foraţi Bozăn-Nrliolasa PUBLICAŢ1UNE Se aduce la cunoştinţa publică că pentru exploatarea căii Ferate Buzău-Nehoiaşu, s’a adoptat regulamentul de transport al Căilor Ferate Române, ediţia II 1908. Direcţ'uaea MOTOilRf? ENGLEZEŞTI DE BENZINA, ŢIŢEI, PĂCURĂ, GAZ SAR AC (SAUGGAS) Lucrând cu cea mai mare economie întrece in Construcţie şi Soliditate ori-ce alt sistem de MOTOARE SPECIALE PENTRU MORI, ATELIERE iii£ INDUSTRIE — Garanţie absolută, Qondiţiuni de plată favorabile. — BIROU TEOHIIO DEPOSIT GENERAL Jl CQWES do.UD — BUCUREŞTI — Str. Doamnei, No. 21 HEMOrBR JiTiESI U» Recomandat de eminenţii noştri profesori Profesor Doctor Jtiuîcltu, Profesor Doctor Leonte, Profesor Doctor V. Negei, iaşi şi alţii după experienţe îndelungate ca unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit şi suveran pentru a combate ANEMIA, lipsa sângelui, clorosa, tispepsia, con-slipaţia, Leucarea (poala albă'la femei), Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. Hemoferul 1TFANU măreşte greutatea (orpului şi redă şi pofta de mâncare pierdută. Proţul LEI 4 la Droguerii şi farmacii. lescu, Dumitru G. Bold, Radu I. işj fraza lui Delavrancea sunt mode-, tecei acestei şcoale, cari vor servi ----- b. jla cultura generală a conducători- Căpăţână, Costică, Bădâu, Marin Piţulescu, Nică Popescu, Badea Io-nescu, Gh. Gavrilescu, Al. V. Vasilescu, Ştefan C. Cristescu, lancu Georgescu, Spiro Nanu, Florea Bo-jan şi Vasilo P. Iliescu, alegători ai colegiului al II-lea de Cameră. ţilor din întreg lato pentru teatru. lica mâine. Lista participanţii judeţul o vom public Balotajul din Tulcea 1(1 'grame Din Spania ‘lor de mâine ai satelor. I (Primăria Capitalei a început măsurătoarea terenului grădinei loa-nid din str. Polonă, pe care l’a | cumpărat în vederea creărei unui [cartier nou in acea pai te a ora-l şului. I ------ AfaGere rentabila Se caută persoane harnice, oneste şi cu bună recoman-daţie sau garanţie bănească, pentru o afacere foarte rentabilă, plâtindu-se cu fix şi pro-vizion, etc. Oferte înscris sub „Harnic" [la Agenţia de Publicitate. D. ÎAdania, str. Carol No. 104. BANCA AGRICOLA BUCUREŞTI Babilonia liberala D. Sebastian Teodorescu, avocat şi preşedintele clubului liberal din Tulcea ne trimite următoarea telegramă : Teroarea în oraş şi ingerinţele în vederea alegerei de balotaj de la 8 Februarie suni la culme. Armata e consemnată, cetăţenii sunt ridicaţi de pe stradă şi de prin localuri şi arestaţi. De şi procurorul i-a pus în libertate, totuşi prefectul nu vrea să ţie seamă £ de; aceasta şi îi menţine arestaţi. Ăceastă stare de başibuzucie ţine paşnica populaţie tulceana sub teroare. Ba chiar prefectul ameninţă lumea că va lua măsuri asemenea cu cele ce a luat contra sindicaliştilor din Galaţi pe vremea când era prefect al judeţu lui Covurlui. >InieTa0Sec7t SVaft * hotărât^rev^a^larTXcL dimineaţă. 1 Madrld I să elibereze institutorilor şi în- Noul minister turc Spaniei văţătorilor, contingentele 1901—1907 certificate caro să le servească la dispensa de concentrări. Constantinopole.—Ziarele turceşti] _ — publică lista ministerială definitivă compusă în modul următor: Hilmif Individul Gheorghe Toma, de 16 Paşa are preşodenţia consiliului şi-j ani, din Hârlău a împuşcat pe vă-ministerul do interne ; Rifaat Paşa]''«l său Ion Ursu de aceiaşi vîrstă. este ministru de externe; Riznj După o scurtă agonie victima a Paşa^a primit portofoliul marinei ; murit Adunarea generală ordinară pdntru anul 1908 «JONVC OARE PSITEtJ Ep din Mmm DE VINZARE prin licitaţie pul lică cu începere de la 11 Februarie 1909, orele '„2, mobilierul şi obiectele de artă : proprietatea Moştenitorilor Nicolae Blaremberg Licitaţia se va ţine în casele din Str. Episcopiei No. 3, unde mobilierul şi obiectele de artă sunt expuse Doritorii le pot vizita îu toate zilele între orele iO—4. Preţurile cu cari începe licitaţia* sunt fixate în catalogul ce se gă- j seşte în sus zisele case. Pentru ori-ce lămuriri a se adresa d-lui Dr. Dimitvopol, strada Ştirbei Vodă 54 şi d-lui Virgil Pp.padat, avocat, strada Fântânei 50. BE VINZAJ&XiS 2.500 decalitri vin alb şi ne-; gru din varietăţile Grassă şi] Cotnari, Bordeaux, Cleretă şij tămâ’oasă, provenind din reputata vie a d-lui Teodor Ie-nibace situată în localitatea „Cazacli“ din Odobeşti. I Calitatea superioară ca tărie şi ca buchet a acestui vin este j i in baza art. 38, 41, 42 şi 43 din sta- cea mai renumită în podgoria i j tute D-nn acţionari ai Băncei Agricole, j Odobeştilor. Amatorii să se adreseze la proprietar, d. Teodor Ienibace, advocat în Focşani. Apă de masă a a-rtmtloHor Reflimiteie CASE DE OŢEL din cehbra Fabrică G- SCHNIZE — STUTGART - GERMANIA — MARCA „GLOBIA ROMANEASCA» m Aii Rizza Paşa cel al războiului în fine, Zia Eddin a fost numit Şoik - ul - Islam. Ceilalţi miniştri rămân. Mobilul rea. crimei a. fost răzbuna- p , , .vi Casa M. S. Regelui a dăruit ele- U de obzervat că elementul tânăr vi)or scoalei din Azuga 87 cărţi turc este precumpănitor nou minister. în acest 1 djferB:() obiecto de scoală. si TEATRUL NAŢIONAL APOS DE SOARE — Piesă istorică în 4 acte, de d B. Şt. Delavrancea Din cauza deranjărei firului nos-! Judeţul Botoşani, a fost autori-tru special, serviciul de telegrame !zat să perceapă încă o jumătate de hu a putut funcţiona astă-noapte. ~ bFbli ogpîa^fTe" Limbile streine Intr’o mică şi elegantă broşură de 30 zecime asupra impozitelor directe către stat, pentru garantarea anuităţilor împrumutului do 250.000 lei ce a contractat judeţul pentru, construirea localurilor administraţiilor de plăşi. de pagine, d. Benedetto de Luca, profe- (întrunirea im T. Severin sor de limba şi literatura italiană la li-1 ceul din Bârlad, publică o dare de seamă a congresului profesorilor de limbi străine, ţinut la Craiova la finele lunei Decembre anul expirat. Broşura e mică dar are ceva mare într'însa : cugetare şi sentiment. Bogată de observaţiuni fine, cărticica aceasta mai are încă un dar: se exibă dintr’însa, ca un parfum atrăgător, o - - r; - .dragoste neîntrecută pentru tinerimea Naţio- studioasă. Aseară s’a reprezentat pentru pri ma oară pe scena Teatrului Naţio nai această splendidă piesă a strălucitului nostru scriitor şi orator. Apus de soare evocă unul 'dintre cele mai scumpe niomente din istoria Moldovei şi cu el marea figurâja lui Ştefan cel Mare şi cel Sfânt, care a dat Moldovei acel însemnat moment. _ _____, Autorul nu si-a ales viaţa de râs- nile vieţii coloniştilor porniţi de pe pă-lioae a lui Ştefan cel Mare, el îl!mântui clasic al Italiei şi aşezaţi pe ţăr-prezintă pe erou în ultimele zile, Inii Dunării şi Mărei Negre, să vorbească câud luptându-so cu durerile ce-i It?1ţeLcâţ cle des.%mereu, de sora ei mai dădea rana de la picior, făcea ulti- ™c?’ lnca nu d ajuns cunoscută străină- mei. sforţări pentĂ «a sa aebira.t. 'XS *£& sa energie să asigure viitorul ţărei O linie flerată T. Severin— Baia de aramă.— ^ Eri după amiazi a avut loc la T. Severin o întrunire în care s’a discutat construirea unei linii ferate T.-Severin—Baia de Aramă. Au luat parte la întrunire membri din ambele partide politice. D. Ilaviu Izvoranu arată frumoa-Italianul care o scrie a devenit un bun! sa conlucrare a partidelor politice român iar românii care'o vor citi, nu [pentru un ideal înalt: construirea vor putea de cât săi îndemne a ne mai)îini0i ferate T.-Severin, Baia-do-A-da broşuri de acestea in care să inre-frain.t «...„ix în„x L1lrn oa gistreze mişcările noastre intelectuale. ;iflT„C?/U- u dU anl în care să analizeze, cu pătrunderea şi5deQ^locuitorii mehedmţeni. entuziasmul de care e înzestrat, activi-! opun© că veciiea ido© a clădirei tatea culturală a României. Şi mai ales * podului T.-Severin-Cladova este inisă repete, în idioma lui Dante, vibraţiu- * posibilă actualmente, din cauza si- tuaţioi deprimate a Serbiei. pentru care se luptase neîncetat în lunga şi strălucita sa domnie de 47 ,îir.7.»re la droguerii, farmacii' şi uarfumorii. Unicul fabricant: iî. Sîsm-î* la 5'lsi» pe Dunăre. Representant pentru România: sam. iobl — Bucureşti P&EDAkSEA EFECTUEAZĂ m 24 ORE r?E LA COIVIA^DA Or. i Sterie Gira VIIIKocJigasse No. 29 — Viena Consultaţiuni cu cerobrităţile medicale şi cu specialişti de la facultăţile de medicină. Telefon No. 17650 ENGLEZESC XXS 1? -R.I3N/C CALITATE Predat îa domicllin în s:c* plumbuiţi ------- GREUTATE GARANTATA — Vinde : iwiSnri banca de credit si scont yUjUJl Uiim _ strada Karageorgevlcl No, 3. - Telefon 10[7 - Boale interne, nervoase, secrete ginecologice şi de copii 'ONSULTAŢS? DELL ORELE 4 -7 8 Strada Poliţiei N — Se aduce la cunoştinţa d-lor detentori ai obligaţiunilor 4 l/s %, ale împrumutului Oraşului Bucureşti de lei 32.500.000, din anul 1895, că a 28 a tragere la sorţi, se va efectua în ziua de i (14) Februa rie a. c., ora 10 a. m , în sala de şedinţe a Consiliului Comunal. La această tragere, se vor amortiza titluri, pentru o valoare nominală dd lei 163.000 Publicul este rugat de a asista la tragere. p. Primar, Mihăiescu p Director, St. Mateescu. No 1456(42 j F, 1909, Ianuarie 15. BU OU ilESÎI STRADA EN.E1 No. JJ Gimnastică suedeza şi Masajul Medical BAIA CENTRALA a angajat pe Domnii: Cari Jolianson SJxteu -’ Anderson ?udemaii şi D-ra flîigtund, gimnastici - masori, diplomaţi din Stockolm. Cursuri de gimnastică liberă pedagogică pentru copii. Masajul Cosmetic al feţei. Tratamentul reumatismelor, nevralgiilor, artritismului, gutei, obezităţei, constipaţiuuei. sco liozei, etc. A se cere prospecte la BAIA CENTRALA, str. Bnei 11, Bu-< ureşti. 1 k SOCIETATE ANONIMA Capital Social Lei 1 38.125 M nmt ~ Rezerra Lei 2.232-735-39 Sediul Central: BUCUREŞTI Preşedintele Consiliului de Administraţie : D ALEX. I. MARGHILOMAN Director general: D-1 GRIGORE E. GOLESCU — Sucursale, Agenţii şi Reprezentanţe ■_ Brăila, Iaşi, Constanţa, Craiova, Galaţi, Botoşa ti, Buzău, Catafat, Călăraşi, Corabia, Dorohoiu, Fălticeni, Giurgiu, Olteniţa, Piatra 1 N, Roman, R.-Sărat, Tulcea, T.-Măgurele, Vasluiu, Alexandria, Bacău, Bârlad, Caracal, C. Lung, Cămpina, Drăgăşani, Focşani, Piteşti, Ploeşti, R.-Vâlcea, Roşiori de Vede, Slatina, Sinaia, Sulina, Tg(-Jiu, T.-Vestei T. Severiu, Zimnicea. Face avansuri pe recolte (producte nesecerate şi neculese) in genetal : pe producte în gagiu; pe frachte C. F. R. (cereale în expediţie) pe Efecte publice în gagiu Scofiteid porlololiu comercial şi poliţe de agricultori co una sau mai iilto jsmuMBri PRIMEŞTE DEPOZITE SPRE FRUCTIFICARE Efectuează plăţi şi omită coluri şi scrisori do credit asupra strimâtoţ») Kxecutf ordin*- do cumpărare şi vânz‘re de efecte publice şi acţiubi Se insârcinăză cu încasarea Efectelor asupra Provinciei şi asupra Sttreinătăţei TARIP DE «INCASSCb EXCEPŢIONAL DE REDUS — Face toate operaţiunile de Bancă în deneral Secţiuni de Cereaiee: Brăila, Constanţa Bucureşti, Iaşi, Craiova, T.-M gurele, Tulcea, Giurgiu, Călăraşi Primeşte cereale tn comision şi se însărcinează cu vânzarea lor , T.-M i I ’Ji www.digibuc.ro epoca j&anca Naţională, a României I 1908 Siluaţiunea Sumară 1909 26. Ianuarie ___________17 lan 23 Ian. 135276292 1453571 62374913 7945600 175I1401 I1099924 1563*508 3243121 « 3928904 641562 216774 105688134 I738'443 21577539 40^77688 iaoooooo 24574391 3603940 *60726030 285193 105688134 406877^8 ACTIV ( 95506292 Rezerva met. Aur 89518605) ( 39770000 » Trate de aur 36217460) Argint şi diverse monede . Portofoliu Român şi Străin (*) Impr. contra eff. publice 11459990) ( » » eff. p în c. curent ,16057768; fonduri publice . Efectele fondului de rezervă . Ef. fond de amortis. imob. şi material imobili . . . lobilier şi maşini de imprimerie heltueli de Administraţiune . eposite libere . .............. (. ompturi curinţi................ Compturi de valori . . 123636221 944347 55416908 27641117 11999823 15296434 3187121 5960297 701839 217143 101856064 17897093 3I2339I4 PASIV 395988421 Capital . . ............ , 12000000 Fond de rezervă . ,...................1 26380304 Fondul amortizării imobilelor şi material 3863598 Bilete de Bancă în circulaţiune Profituri şi perderi .... . Dobânzi şi beneficii diverse . Deposite de retras ... ... *) Scomptul 5 ojo. Dobânda 5 şi jum o,o 251695860 202595 101856064 395998421 125736065 953331 54949821 27517668 11999924 15296433 3187121 5970297 701040 230027 106504564 15321889 30223755 398(102835 Ou cap icilijal Căderea părului este adeseori Urmarea Mirijirel Pielei Capelai Cum se impune spălarea zilnică a obrazului şl a corpului se impune mai ales curăţirea fundamentală a pielei capului de oarece tocmai părul înlesneşte aglomerare.a murdăriilor. BiLSilDL 1 mu W. SEEGER curăţă şi influenţează bine pielea capului, 0-prind căderea părului. De vânzare Ia toate Farmaciile şi Drogue-riile din ţară. Dl cap lipit 12000000 26380304 3863598 J49579«3o 275339 106504564 398602835 Numai după a-ceastă emblemă se cunosc magazinele în cari se vfnd Maşinele de cusut Originale Slnger Maşinele ndstre n’an nevoe de recomandaţie; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul loc Mim MU CDUIIlMJli —- BOURNE & C-" BUCUREŞTI Calea Moşilor. 246. Calea Griviţei 84, Calea Victoriei 51 ----— Biron strada I. C. Brătiana* 28 ■ ■■■ — J. A iŞ 1 — No. 37, Strada Lftpuş*e»im, N Sucursale în toate oraşele princip» 37 -din ţară VSCTiiKIA' societate A nonf/mck fie ATf t IER Tr.ţfne6 pentru Domni, se primesc 3i reparaţii de GULERE >ET ?I MANŞETE. T ic Calea Victoriei No. 160 (fundul curţei) Eiiari Bria Casă de Bancă BKtrm i, Austria | Fondată în 1869 IN BUCUREŞTI 8 Direcţiunea Generală: STRaDA DOAMNEI No. 10 Capital StatătârlCfi 5.009.000 întâia emisiune Lei 1.000.000 Cumpără vindt uât mai ci [ lanţ tot felul de Hârtii de t#! loare şi Obligaţiuni de Impru maturi cu premii L — Conform cursului zilei — f Acordă credite pe efecte cu plata dupe o lună sau j cu plata în rate Vinde olpttai de Agenţii «ăi şi face toate 1 icalităţile mai principale din ţară prin Societate» este representată în ASIGURĂRI contra riscurilor de st SteptowU CCIDENTE yK VIEŢEI 0ffl6B8$!l TRANSPORT TERESTRU, FLUVIAL SI MARITIM beţia st poate Y'îdtca prâ „âiiiil)fiîiD“ TlriDpr © licoare inofensivă contra beţiei — Sticla Lei 3 — Tenia (Panglica) se flsprieazi Capsulele „Felii mar TMrinp: — Dosa pentru adulţi Lei 5 — Săpuni de Lapte de Cra .Tlţriijtr, pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin i orice produs similar indigen i şi strein bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la s'Fgpntauta Gener‘ilă Strada Karageorgevîei No. 9 FARMACIA THORINGER, Becireţli Spesele la orice comandă din provincie sunt Lei 1,20 b. „Al(COLA f > Societate Anonimă de Asigurări Generale în Bucureşti Sediul i STRADA SĂRINDAR, No. 2 — CAPITAL STATUTAR LEI 4.000.000 — Prima emisiune Lei 2.500.000—Vărsai Lei 2.000.000 Consiliul de Administraţie: PREŞEDINTE : C. OOLIBAŞIANU ^ Maro proprietar, Vice-preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncei Comerciale Române, Bucureşti VICE-PREŞEDINŢI î B. M. Missir L. Eleftereseu fost ministru, mare proprietar, mare proprietar, Bucureşti. Ploeşti. M E M Dr. N. Angelescu, Deputat, Membru al Camerei (Le Comerciu, Bucureşti. L. Costlner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Dimltrescu, proprietar, Bucureşti. C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti. M. Helder, comerc., Galaţi. D. lonescn, Primarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila. BRII: AI. Lucassievicz, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. A. B. Mendl, rentier, Brăila. St. A. Negruzzi, mare proprietar, Iaşi. S. Prager,comerciant, Vicepreşedintele Camerei de Comerţ, Bucureşti. A. Salomon, mare industriaş, Bucureşti. L. Tlmmermans, Directorul Băncei Comerciale Române, Bucureşti. DIRECŢIUNEA: Tîi. Frltsch, Director A. Stefner, Subdirector ASIGURĂRI IN RAMURELE « Incendiu, Viaţă, Grindină şi Transport -------Reprezentanţa In Bucureşti ——--- Acţiune comparat* F3FERASINA A ÎN GRĂUNŢE MICI EFERVESCENTE Intwtt farmadele fi dn/ueriite. ]SSoS ietsi maro dizolvant al acidcuSsil urlG* Scurtează evită «rizele de | mm, mmm, reumatism îpatlsG COL*CF MEFftBTIOi; Luaţi udu-voi m&tiifi pa »i i ^ _ |40%i 2O %I h % i fnrmaels MIDV. 118. r»ol——r PJ4BÎ&. -it | vsss&xsm •*& -s ) cu premii cu preţuri foarte tftine si în BATE LTJ ABE Primeşte orice propuneri Caută reprezentanţi serioşi cu condlţiuni şi provislune favorabilă .IIW ir Primăria Urbei Craiova SERVICIUL ADMINISTRATIV PuliliGaţiiîiîe Prin votul dat de Consiliul Comunal în şedinţa de la 17 Ianuarie 1909, respingându-se oferta presen-tată la licitaţia ţinută în ziua de 17 Ianuarie 1909 ca prea scumpă, s’a decis ca în ziua de 17 Februarie 1909, să se ţină o nouă ricitaţie publică în sala primăriei, cu oferte închise şi fără drept de supra oferte, relativ la darea în întreprindere a confecţionăm tuturor registrelor şi imprimatelor necesare comunei şi a caselor pendinte de ea, pe termen de cinci ani, socotit de Ia 1 Aprilie 1909, data expirărei con tractului cu Domnii Samitca şi Ma-cavei. Noi, Primarul Urbei Craiova, aducem aceasta la cunoştinţa generală şi invităm pe amatori ca în citata zi orele 4 p. tn , să se prezinte la concurenţă preparaţi nind cu oferte şi garanţii provizorii de lei cinci sute (500); iar condiţiu-nile generale sub care se dă această întreprindere, se pot vedea în fie-care zi de lucru de la orele 9—12 a. m. şi 4—6 p m., în cancelaria serviciului Ad-tiv. Dispoz iţiunile art. 72—83 din legea -comptabilităţii publice se a-plică în cazul de faţă. p. Primar, N. M. Beboc. Secretar General, I. Marineseu. No. 655. 1909, Ianuarie 21. i FABttiUA de MOBILE de LlfcMN wa tt. eâii& [Bnccrsin Sueni MM Brave Ho, ST |1 Sirio* Somniei Ho. lfi—(îelolos SS Inşfhaţea pe d-ci 1 eome.'visi ţ de mobile (i pe Onor. publie din Capitală şi pro vincie, că în depou! Lbrisei se giseso gau DORMITOARE, SUFRAGERII. BIUR0M1 şi orice fel do m «bllft - iAT SI L U’STRîJi TE -Lucrate dtn lemn uscat şl garanta PR8TURI OORVKRÂBILB €0€S DE UZI ffA TRANSPORTAT LA DOMICILIU «ST SACI PLUMBUIŢI } I» iiiAUUUIUJ ijli 1.111 wo;ljjUgiU&BSC — Greutate garantată — I fllfred Ownbach § C‘- 1 No. 146 - CALEA VICTORIEI — No. 146 «fie ay încercaţi eorUra mătraţei, albirei timpurii şi 'e&âfr r&i Dărnlui, preoam şi entra ereşteres abundftată « oărulul da cît ez&elontui SÎECK PFM0-BIY-R1I! cea mai renumită apă de pâr, preparată de îdMfMHX 4 Co., Tetschtc a]C Db vânsare in sticle de cita 2 lei şi 4 lei, ic toate îrofraoriiio, farmasiiis, pârfumsriilc şi frizeriile, din ţară. Furnizorii Curţei Regale Hamine CEAIUL PEKAREK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS "Marca de Ceai cea mai preferată in ţoală”lumeF Se recomandă în special: Pekarek’s JSone sucii fea Fekarek’s Hlgh- Life Breakfast tea Pekarek’s Flvs o’etock tem Pekarek’s Karishoder~Tee-Melange iest ceaiu se tlseşte te Bucureşti si li toată Boiăaia în princlpaifiu Mugazine de Colonittle, Delicatese şl DrogaedL ---Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti- Expoziţia Univers ală P&ris 1900: 3 premii şi 2 medalii de aur INDUSTRIA GMANA pentru ARTICOLE de LEMN BUCHER & DURRER Fabrica ji Depozitul: Şoseaua Basarab 27—80 Localul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Bucureşti — Telefon 11|29 — L.ISIIJ Mobile de Birofl BMotecl, Birouri, Scaune, Cartoniere. NO. 11, STRADA DOAMNEI.ţfto. 11. MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii, etc. SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE : BIROURI, FOTOL1UR1 TUilNAN I'E, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT 1 ăiVIPUmE IVI £ A ICA UŞI, FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI, etc. METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. PAU0HETE masive simple şi table cu borduri. STRUNBARIE execută: Dopuri de bu toae, Canale precum şi orice articol ntingător de această branşă. LEMNE DB POO RECHISITE de scris şi de desemn, fabrica-(tune de penife pentru scris. R&citori. Articole de Higienă. Articole de Me-nagiu şi bucătărie. Roţi de lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE INDUSTRIA LEMNULUI JgfjSS BUCURESCI.—Calea Fleynei B3195-Calea Victoriei 101 Exploatare de Păduri i= Tâmplarîe mecană MOBILE, HECITOARE, PARCHETE hoţi de transmisiune UŞI Şi FEifKSTUE, ROADE, PERTaZURI Instalaţianl complecte de birouri precum şi ori ce alte articole atlngătoare de indnstrla lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CHERESTEA DE CONSTROCfiE E TÎfflfLĂRlE 3GBMN 5 DB FOG CAHBOLl vEU M Av«M«rhis-Putent excelent conservator al lemnului. TELFFON PRIMĂRIA URBEI CRAIOVA Aduce mulţumiri persoanelor notate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători Banca Comerţului............ioo Mendel Fii, bijutier .... 20 Moritz Kohn, casă comercială, ioo Eschinaschy, casă de schimb . 20 Casa Andronescu, cofetar . . 20 Rafael Penhas, casă comercială 20 Clayton Schultevorth, fabr.agr. 40 Jokey-CIub, societate. - . . 200 I. G. Plessia, senator . . • . 100 Iulian C. Vrăbiescu, deputat . 40 C. Vâlimărescu, preşedintele Curţii de Apel ..... 30 C. Poenaru, Preşed Tribunal. 20 Cassa Andreescu, mag. ferărie 25 BOmchis, berar .............20 Victor Langier, antr.lucr. publ. 10 N. I. Bobeş, antrepr de hotel. 4 Enache Manea, comerciant . 20 neanu magaz. băut spirtoase 5 D. Ghisdăvescu, mag. lipscănie 10 G. Salm, magazin cu lipşcănie 10 St. Foray, antreprenor ... 10 Gr. Popescu, magaz. cu vinuri 5 St. Pleşoianu, proprietar . 10 Iorgu Păianu, proprietar . . 10 Fraţi Russo, magaz. manufact. 5 Mihail Daniei, antreprenor. . 100 Institutul Santa Maria ... 20 Andrei Pascu. proprietar . . 20 D-na Maria Duduleanu, propr. 5 D-ra Louis Favre, proprietar . 5 I. Zamfirescu, proprietar . . 5 I. Samitca şi D. Baraş ... 30 Fraţi Damianoff, mag. pielerie 20 Demayo, magazin cu manufact. 10 Konteschweller, farmacist . . 20 Fraţ' Paraschiv^scu, farmacist 20 I. N Boeru, farmacist ... le Leon M. Eschenasy,casă schimb 10 Richard Graepel, fabrică agric. 40 Eugeniu Behles, societate . . 10 5 20 IO IO 5 5 5 5 5 25 Io I. Feingold, bijutier Fraţi Spirtaru, mag. beut. spirt. Stan S. Ţincu, mag. cu colon. Iliescu, droghist . . , , Sigmund Prager, dep. pălării. I. Benvenisti, librar . . . . Fraţi Paulon, magazin cu arme S. Benvenisti bazar . . . Lazăr Benvenisti, bazar . . Marcu Weiss, morar . . • . Saita, magazin cu coloniale . C. Constantinescu (zis Şlăti-neanu magaz. băut spirtoase G. Salm, magazin cu lipşcănie Gr. Popescu, magaz. cu vinuri Iorgu Păianu, proprietar Mihail Daniei, antreprenor. . Andrei Pascu. proprietar . . D-na Constanţa General Ar- gentoianu....................100 Principele B Barbu Ştirbey . 500 Principele George Ştirbey^ 500 Total 23S4 In total suma de lei două mii trei sute ©pt-zeci şi patru. p. Primar, N. M. Boboc. Secretar General, 1. Marineseu. „Steaua fotsâaâ“ Societate anonimă pentru industria-petrolului apital social Lei 40.000.000 depila vărsaţi; FABRICI de PETROL şi DERIVATE: Bucureşti, U&mptaft, Moineşti, Monteoru Fabrica de Bidoane de tinichea^ COBStâHţâ PRODUSELE FABRICFLORi Petro Keg;«tiaaarntar, GwzoifnA, Benzină plitireuiaCHiiiică, IB'nzlnft pentru motoare, Făcură pentru ars şl pentru uns căruţ*, Pare-fliift, Ulei pentru motoare UhMlVM Mit*EH,ALE de Calităţi Superioare Valîolină pentru cilindrii şi maşini § sneavând nici un reprezentant în ţară fi ort-ce comandă pentru ULEiURI MINERALE sau ceis-Valie produse, suni a se- adresa DIRECŢIUNEI GENERALE BUOURBSCI - BULEVARDUL CAROL, No. 5 — DE V1NZARE L Strunguri, m IMŞ Ftrtstfae Panglica i ŞI CHICII l.AHK Calorifere, Radiatoare, TRANSMISIUNI eagare DIFERITE SCULE III1ULLU BUOXJHB ’TX Cale* SJlCtEIJW & © Comandita Băncei Niederoslerreîchische Bscompte Gesedsehaft —--------- DIN V1ENA ------------- - CAPITAL LEI 2.000.000 — Sediul principal Bucureşti — Sucursala: Calat — Operaţiuni de Bancă în generai — Deschideri de conturi-curente, încasări de poliţe de anpra ţârei şi atrămătăţei, suornpt de efecte, încasă) i de •compt de cupoane, cumpărări şi vânzări do titluri şj acţiuni, avânturi asupra titlurilor în depozit, emitere de necon şi «orieori de credit asupra ţârei şi «trăi ^Hăţei* operaţiuni de comision şi avânturi asupra m mi o or - PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE - Tipografia Universitară", Strada Acad»miei Ne. 30 www.digibuc.ro