ANUL XV.—No. 25. 5 BANI — FcLţia de dimineaţă — 5 BANI Marţi 8 Fbruario ICOft ABONAMENTELE 8 LUNI 3n ţară.......................20 iei. 10 iei Un Străinătate .... . 50 lei. 25 lei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALA, No. 4 Adresa telegrafică; EPOCA —Bucureşti TELEFON: 2|35 PUBLICITATEA Anunciuri: în pagina 111 . . 80 bani linia » » » IV . . 15 > REFORME NES MATO iS E SCRISORI DIN BUl GAR/A PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA PENTRU ANUNGIURI ŞI PUBWGAŢII a se adresa Direct la Administraţia ziarnlni şi la teate ~3r' ' — Agenţiile de publicitate --------- ISPRĂVILE D-LUI HA RET COLEGIUL MC Si compTi TURCO-BULGAR Nici odată de când se fac alegeri la noi, nu s’a produs aşa discuţiuni pe tema corupţiunilor, ca de data aceasta când s’a dat lupta electorală cu îndârjire la cel inai numeros colegiu, la colegiul al 11-lea de deputaţi din Ilfov. Până acuma opoziţia nu lupta la acest colegiu şi guvernul avea ca siguri aleşi pe cei nouă candidaţi ai săi. Opoziţia nu lupta pentrucă colegiul fiind prea numeros îl considera totdeauna supus presiunei guvernamentale. Cu noua lege care asigură secretul votului şi deci scoate pe alegători de sub o ingerinţă prea mare a guvernului opoziţia a crezut că poate să lupte cu şanse de succe3, şi a luptat. Dar dacă de data aceasta nu s’a mai vorbit aşa mult do ingeriuţele guvernului s’a protestat ca nici o dată în potriva corupţiunei. Aţi văzut, un fost socialist, membru al majoritâţei, s’a văzut silit să ceară în Cameră măsuri noui şi excepţionale pentru împiedicarea corupţiunei. De sigur că este caracteristică a-ceastă intervenţie tocmai din partea unui membru al majoritâţei, fost socialist, acuma când se susţine ca salutară reforma electorală pentru contopirea actualelor trei colegii într’un singur colegiu, adică, când se susţine că colegiile numeroase sunt acelea cari prezintă mai multe garanţii de independenţă. Intr’adevăr dacă s’ar admite idoea colegiului unic, ar fi foarte puţine oraşe în care colegiile să ajungă la numărul de alegători pe care îl are azi colegiul al II-lea de Ilfov. In marea majoritate a oraşelor noastre colegiul electoral nu va a-vea de cât 1000—2000 de alegători, pe când colegiul al 11-lea de Ilfov are aproape 5000 de alegători. Am avea deci, după experionţa făcută ;u alegerea de la colegiul al doilea din Bucureşti, domnia corupţiunei. Alegerile nu se vor faco de cât cu promisiuni mincinoase dar ademenitoare, cu cumpărare de voturi. Protestarea care s’a ridicat în potriva alegerei de la colegiul al II-lea' de Ilfov se va ridica pentru toatei, alegerile făcute în ţară. I A, dar poate apărătorii colegiului? unic ne vor obiecta — este singuro obiecţiune ce ar putea să mai facă—( cum că compunerea actualului colegiu al II-lea de Ilfov nu este a-ceea a viitoarelor colegii unice. Va fi într’adevăx o deosebire dar şi aceea în favoarea, nu a tezei adversarilor noştri, dar tocmai din potrivă în favoarea afirmaţiunilor noas tre. Da, eosebirea de compunere a colegiilor, va coasta în aceea, că, de unde în colegiul al II-lea de Ilfov majoritatea o formează procesiunile libere, adică oamenii cu ştiinţă de carto, cu oarecare cultură, cu e-ducaţiune politică făcută — colegiu din Capitală unde este centrul In-tregei .activităţi politice, — majoritatea viitoarelor colegii unice susţinute de adversarii noştri, o vor forma ţăranii, adică alegători fără nici o ştiinţă do carte şi cu totul nepregătiţi pentru viaţa politică. Prin urmare a admite totuşi, după experienţa făcută cu cel mai numeros colegiu de azi, la a căruia mărime nu poate să ajungă colegiile unice din marea majoritate a judeţelor, că e bine să renunţăm la actualele trei colegii pentru a introduce colegiul unic, ca mai independent şi ni ii bun pentru întărirea vieţei noastre politice, ar însemna să se recunoască hotărât că cantitatea, cu excluderea caiităţei, se cere pentru conducerea pricepută a unui stat. ăgAoestea sunt concluziuuilo la care fatal, ne duc, după zgomotul ce s’a făcut în jurul corupţiunilor constatate cu ocazia alegerei dela colegiul al II lea de Ilfov, aceia cari încă susţin introducerea colegiului uuic. Un colegiu mai numeros ca colo- FOILETONUL „EPOCET din 2 Februarie 1909 ARTIŞTI 30) Mare roman de sensaţie VIII lucă ceva, partenerul cu care dânsul juca în seara de care v’am vorbit, îmi era necunoscut. -'0 atunci am făcut cunoştinţă cu el, şi, de şi o sărac, e un «gentleman» şi mai presus de orice bânu lai? Numole său e Adrien Fisher. Sperând că mă voţi ajuta să câş-tig pariul meu, sunt al d-v. devotat. Arthur Iiandolph» Astfel, gândi d. Barnos, chiar d. D A I T Un Iiandolph înţelege ce însemnează boala de la Filadelfia, io timp ce se fura bijuteria logodnicei sale la ! giul al II-lea de Ilfov nu vom obţine in aproape unanimitatea judeţelor. Dar vom obţine colegii în care numărul covârşitor în locul profesiunilor libero, îl vor avea ţăranii. fji atunci cuui sa vor face alege rile ? .Do sigur că corupţiunea nu va lipsi, dar se va adâoga într’un grad mult mai maro şi ingerinţele administrative. Vom ajunge cu alte cuvinte la colegiul ideal pentru desfrâul electoral. Să fio aceasta o reformă care să poată întări viaţa noastră politică şi să dea prin urmare o temelie sănătoasă desvoltărei vioţei noastre de stat ? Do sigur că nu o poate credo nici o minte sănătoasă. Eşte dar timpul să cugete mai serios coi amăgiţi de chimere, aceia cari s’au îndepărtat tot d’auua de realităţile vieţei pentru a se rătăci în haosul idealurilor intangibile. Nici o reformă sănătoasă nu se poate face bazată pe număr până ce oamenii cari dau acel număr nu au consciinţa luminată şi mintea pregătită ca să înţeleagă importan-a acţiunei lor. Interesele statului, viitorul unei ţări şi al unui neam nu se poate să fie lăsate valurilor nestatornice pe care furtunile din toafo părţile lo pot răscoli îu tot momentul. Succesele kOltenia In Oltenia, unde takismul se înfipsese mai adânc avem de înregistrat două mari succese ale partidului conservator. Acum o săptămână s’a înfiinţat la Caracal clubul partidului conservator în condiţii ce arată puterea acestui partid şi autoritatea iui morală. Acolo unde takiştii pretindeau că sunt absolut stăpâni si că conservatorii nici nu există, s’a fundat un’ club cu un număr însemnat de membrii, cu fruntaşi dintre cei mai stimaţi din localitate, astfel că partidul se înfăţişează ca o adevărată putere politică. Alaltăeri, ducându-se la' Craiova distinsul nostru fruntaş d. AI. Marghiloman, s’a ţinut o foarte importantă şedinţă Ia clubul partidului conservator. In mijlocul numeroasei asistenţe primit cu entusiasm, d. Al. Marghiloman a ros it un însemnat discurs politic arătând vederile conducătorilor partidului în o sumă de chestii dintre cele mai importante. Cu această ocazie s’au înscris în clubul partidului conservator peste şai-zeci de membri noi, cei mai mulţi alegători în colegiul I-iu de Cameră şi Senat. In fruntea lor câţiva fruntaşi ai Doljului, mari proprietari,mari comercianţi şi mari industriaşi. A fost o adevărată sărbătorire pentru partidul conservator această zi în care atâtea elemente sănătoase, de valoare, reprezentând inteligenţa, munca şi averea au venit să dea preţiosul lor sprijin luptei cinstite şi patriotice pe care a întreprins’o partidul în potriva elementelor de speculă şi de afaceri politice. Este într’adevăr îmbucurător să vezi cât tie repede se demonetizează tachismul chiar în acea parte a ţârei unde se credea absolut stăpân pe suflete. Minţile se liberează de sub farmecul ademenirilor de oameni pentru a’i înrola în cohortele cu care vor să se servească takiştii pentru acapararea budgetului. Lumina se face, şi takiştii cari credeau că şi-au ajuns scopul, încearcă cumplite deziluzii. In Oltenia partidul conservator se ridică puternic. APLANAREA CONFLICTULUI APROPIATĂ INTERVENŢIA DIPLOMAŢILOR STRĂINI — Prin poşt.Ţrfe la corespondentul notfru particular — de So ‘a.—In urma intervenţiei Ru- în chestiune, dată fiind lipsa-i siei, conflictul turco-bulgar so pare bani. că merge spre aplanare. j Se crede ferm aci că Rusia ani- Se ştie că chestiunea se învâr-. mată de sentimente împăciuitoare— teşte în jurul indemnizaţiei pe care va primi şi această propunere Turcia o cere bulgarilor. j (Se ştie ca această propunere a fost Ministrul Liapceff, delegatul gu- acceptată, după cum au anunţat depeşile vernului bulgar, a oferit suma de de Sâmbătă.—adică după ce ni se expe-82 milioane ; turcii cer 125 mili-1diase corespondenţa aceasta. N. R.) oane- I E probabil însă că va trebui să Pentru 'a împăca ambele părţi!se ia şi avizul comisiei de experţi Rusia a propus să ia asupră-şi toată j rusă numită’’pentru verificarea comp-suraa, şi turcilor să nu li se dea turilor sârbeşti. nici un ban ci să se scază din datoria despăgubirilor de război po cari turcii trebuo să le plătească Turciei. Combinaţia aceasta, evident nu a surâs de loc Turciei care are ne-voe de bani. Negocierile La această propunere a Rusiei, Turcia a răspuns priutr’o contrapropunere în care spune că în adevăr ţine să se scape odată pentru tot deauna de plata despăgubirilor către Rusia din care trebue să dea 7 jum. milioane anual, dar nu pe calea pe care înţelege Rusia. Această putere a spui la Con-stautinopole. - Pentru 18 ani Turcia va fi scutită de plata datoriei. — Nu, a grăspuns Poarta: noi a-cum avem nevoe de bani, deci bulgarii să ne dea paralole. Cât priveşte plata despăgubirilor noi vrem s’o dăm toată odată, dar pentru a-ceasta vrem să facem un împrumut. In jurul acestei contra propuneri au urmat negocierile. In acest mod Turciei i ar rămâne lbere veniturile celor trei vilaete care garantează plata despâgubirei ordinară deschisă la 10 corent e legea sanitară, prin care numărul farmaciilor se fixează în fie-care oraş, orânduindu-se că o drogherie poate . . să fie deschisă ori unde există 2 far- mi®* %'■ t Iu ziua de 8 Mai 1905, batalionul micilor dorobanţi a fost trecut în inspecţie de M. S. Regele, în curtea palatului Cotroconi. Timp de patru ceasuri s’au executat, cu cea mai maro precisiune, oxercivii militare cu arme şi fără arme, diferite lupte şi trageri la semn cu carabine macii; taxele medicamentelor s’a redus la jumătate aproape din tariful actual tmpărţindu-se plăşile în mai multe circumscripţii cu câte un medic plătit de guvern şi un subehirurg (felcer) plătit de judeţ, iar concesiile date farmaciştilor să fie numai personale, fără dreptuli de vânzare sau Gradele, cari au comandat şi cari încadrau aoest batalion erau formate din micii dorobanţi. Majosta-tea Sa Regele a fost pe deplin mulţumit, a admirat vioiciunea şi exactitatea cu care s’a executat aceste exoreiţiuri. Ca recompensă a binevoit a acorda câte un ciasornic mi- Inarmările Bulgariei Deocamdată recunoaşterea independenţei şi rogalitâţei bulgăreşti rămân în suspensie. Alaltăeri agenţii diplomatici rus, francez şi englez au intervenit pe lângă ministrul de interne generalul «Papricoff, în chestia mobiliză-rei rezerviştilor. Această intervenţie a obţinut de la guvernul bulgar făgăduiala că rezerviştii din divizia 8 a concen- cenţiaţi la expirarea termenului de rarea*ele^r săraci £ ca 0 Jin0. , n£S’ pentrU care fus0s0ră jvaţie .s’a introdus o taxă anuală de I K,i„r_ *• ■ fx sa •+ Ld lei deocamdată în folosul fondu- ' mai şcolar, care so va plăti de la a- |câ nu ya mai efectua şi celelalte plic^rea iegei-Septembrie a. c. de concentrări de rezervişti, din di- Ţ.ti .1* j 1 şi 2, cum sutime, fura arepiuu ue vunzare sau t . ----- —-------------.... de arendare, votându-se deocamdată cDor comandanţi cari s au distins un credit de un milion pentru con struire de spitale în acele urase unde încă nu există. Legea contra anarhiştilor şi legea instrucţiei publice în sens liberal, abrogând cea reacţionară votată sub guvernul precedent, mă-rindu-se şi lefurile profesorilor de toate categoriile şi gradaţiile. Taxele şcolare pentru gimnazii s’a fixat la 20 loi anual din care jumătate să se întrebuinţeze pentru cumpărare de obiecte necesare in viziile 1 şi 2, cum era vorba, spre a înlocui pe cei concediaţi. Avem speranţa ca până în primele zile din Februarie totul va fi cu bine aranjat. Lucrările Sobraniei Sesiunea Sobraniei a fost rodnică. toţi celibratarii trecuţi de 30 ani care propunere făcută de agrarianul Stambuliski fu primită cu aclamaţie de întreaga Sobranio şi chiar de ministrul actual Liapşeff, celibatar, şi in care categorie sunt şi miniştrii din regimul precedent. Monopolul sărei a fost desfiinţat. Legea nouă electorală votată tot S’au ţinut şedinţe şi de dimineaţăj acum prevede sistemul proporţio- şi după amiază. Intre proiectele de legi mai importante votate în sesiunea extra- nal pentru candidaţi şi toate alegerile comunale, judeţene şi do deputaţi. era cea ma lui istoric şi de porturi naţionale, cu le j gea votată eri la Cameră. i Un adevărat eveniment politic, istoric, şi artistic I lată ce vrea să sică un partid cu idei, un partid reformator ! Gazetele liberale pot de acuma să’şi râdă de noi dacă vom mai îndrăzni şă vorbim de sterilitatea, guvernului şi a parlamentului liberal Da, este drept că trei luni parlamentul n‘a făcut nimic, dar trebue timp ca să se zămislească operile mari. Şi partidul liberal ne a dat după trei luni opera cea mare, el a desfiinţat roba După această faptă unică în istoria ci vilizaţiei moderne,\operă cu care nu se poate lăuda nici o revoluţie, din vremile reistorice şi până azi, după această operă guvernul şi Camerele pot să nu mai facă nimic, numele lor rămâne scris cu litere de aur în cartea marilor fapte ! MOFTURI Eri majoritatea din Cameră a votat proectul de lege prezentat din iniţiativă parlamentară, prin care se desfiinţează roba avocaţilor. Chestiunea robei este una din acele mari şi importante probleme sociale politice şi economice, care agită partidul liberal şi-l împaite in două tabere de atâţia ani Sus roba ! Jos roba ! se strigă în parlamentul liberai îndârjit pe această chestie de corifeii săi şi ţara întreagă asistă uimită la un pugilat formidabil Nici o chestie nu a pasionat, în ultimii ani parlamentul, liberat, ca această afacere a robe: Aţi văzut cu câtă iuţeală au trecui reformele agrare şi acum nimeni în partid nu cere să se revie asupra dispoziţiilor pe care le au combătut, când d Sturdza cu degetul său magnetic le impunea ma- tribunal. l°rŢăŢi- ...... „ .. ... J Prezidentul.—Motivele pe carele adu- Eramsa indicat să se întâmple altfel ceti dv. sunt siabe pentru a justifica o cu roba. Democratismul partidului su- j acţiune de divorţ... F J feiea. . . * Reclamantul.—Â< Şi dacă d. Sp. Haret a desfiinţat nn-lităria din şcoli, nu se putea să rămâe o oră mai mult avocaţii, în uniforma im- New-York Totuşi, a înţelege tru cui e uşor, a’l proba însă este cu totul altceva. Dânsul crede că Thau-ret şi Fisher sunt doi virtuoşi. Mă tem să nu se laşele. Luă o altă scrisoare concepută astfel: Filadelfia, 2 Ianuarie Scumpule domn Barnes, Scuzaţi-mi de familiaritatea mea ; dar îmi pare că noi am început sâ ne cunoaştem mai bine. Am citit ziarele din New-York şi sunt surprins de a vedea că un furt indrăs-neţ s’a comis asupra d-rei Remsen, furându-i-se acul cu un rubin de mare preţ, pe,caro i l’am dat de curând. D-v. vă amintiţi că v’am arătat piatra chiar in ziua când am dus’o pentru a fi montată. Sunt foarte necăjit de afacerea a-ceasta, mai ales pentru oă indispoziţia mea mă împodieă de a mă reîntoarce la New-York şi medicul meu mă previne că mi voi putea părăsi camera mai înainte de încă câte-va zile. Voiţi să’ini acordaţi o mare fa voaro ? Uitaţi că am depreciat altă dată abilitatea poliţiei, căreia dv. li sunteţi cu siguranţă unul din coi mai remarcabili membri,şi luaţi această afacere la mâini. Vă voi da o mie de dolari dacă veţi regăsi bijuteria, Pusă de d. Slurdza Marea reformă a fost făcută. Pai tidul liberal paate să fit\ mândru că şi-a îndeplinit misiunea. Se poate ca el să nu fi dat reformele agrare ce a făgăduit Se poate ca el să nu fi făcut îmbunătăţirile ce a promis ; se Poate să nu fi răspuns la aşteptările mul tor clase sociale care aşteptau dela acest partid reforme adânci politice şi sociale ata trebue săJi fie totuşi recunoscătoare şi străinătatea să aibă privirile aţintite asupra lui, căci el a făcut marca, salutara reformă, menită să ridice mai mult decât o evoluţie, o adevărată revoluţie! în spirit, în ideile de guvernământ. în viaţa politică socială, economică, financiară şi chiar familiară, el a desfiinţat roba. Partidul liberal a transformat falnica fotografie a avocatului Ihe IghelDeleanu, în robă, printr'o singură trăsătură de condei, în adevărat tablou istoric căruia trebue să i se deschidă porţile Pinacotecei noastre. Şi de ce bogăţii umple el muzeul nostru etnografic, ce importanţă dă muzeu- FAPTE Şl COMENTARII Vizita Regelui Eduard la Berlin 0 declaraţie a Regelui Eduard Regele Eduard al Angliei vizitând Vineri Bursa din Berlin, fiica primarului oraşului i-a oferit un buchet frumos de flori şi cu acest prilej regele Eduard a rostit câteva cuvinte de mulţumire ad’ugând că doreşte din tot sufletul ca cele mai sincere relaţiuni amicale sâ domnească între poporul englez şi cel german. O astfel de declaraţie, chiar când nu are într’însa nimic sincer, după cunoscută gafă a kaiserului, este foarte bine venită. Mulţime: îi place să fie înşelată chiar şi acolo unde vede bine că sentimentele ce i se arată sunt contrare de cele simţite. Presa berlineză face mult sgomot în jurul acestei declaraţiuni şi îşi exprimă speranţa că poporul englez va recunoaşte că Anglia nu are în Germania un duşman ci o aliata că dînsa mârindu’si flota nu tinde prin aceasta să ţie Anglia în foc ci sâ’şi creeze rechizita necesară vieţei ei comerciale şi industriale. Presa engleal Pe de alta presa engleză care priveşte cu ochi buni apropierea ce se face între Anglia şi Germania, salută cu bucurie acordul încheiat între Franţa şi Germania, în chestia marocană. Presa engleză găseşte ca Germania a procedat cu mult tact în această chestiune şi stabilirea acordului cu Franţa este şi o procedară foarte prudentă Guvernului francez i-ar fi fost poate plăcut se profite de incidentul din Maroc ca să aibă motiv de a rupe relaţiunile cu Doctorul.—Ce te doare, doamnă ?... Germania, Clien a —Pieptul şi capul.. Ap«i mâna Acordul constitue o lovitură pentru a dreaptă mă doare din când în când şi cele puteri a căror politică se sprijină când o ridic mă doare în stânga şi pi- * mai mult pe conflictele externe. Reclamantul.—Asta e buna, dar par’că pe mine când m’am însurat m’a întrebat cineva dacă am motive puternice ca s’o fac. Mitică, către un birjar.—Ascultă, mă,-mustăciosule... In cât timp mă duci cu o trăsură cu doi cai la Chitila. Birjarul —In două ore... Mitică —Atunci cu 4 cai mă duci întrio oră, cu 8 cai în 30 de minute, cu 16 cai, în 15 minute şi cu 32 de cai. stau a-casă. ceia ce e o mică recompensă în comparaţie cu valoarea sa. Vă trimit un cek de două sute de dolari, pecari puteţi sâ’i întrebuinţaţi pentru choituelile dv. şi comunicaţi-mi dacă vă ajunge. Aş dori ca însu şi dv. să vă luaţi osteneala unei fugi până la Filadei-fia. Aş avea o mare plăcere de a vorbi cu dv. Veţi obligi pe sincerul votat. «Robert Leroy-Mitchel». D. Barnes nu reciti mai puţin dc trei ori această scrisoare, apoi zise cu voce tare, deşi nu era nimeni sâ’l auză : — Ei binel Aceasta fu totul; dar tonul spune destul de mult. Coeace dânsul gândea, dar nu exprimase, se poate traduce astfol : jggAcest om are Indrăsneuia cea mai uimitoare pe care am vâzut’o vreodată. Dânsul îmi oferă o mie de dolari pentru a regăsi acest rubin, cînd ştie că eram lângă dânsul când l’a furat. Este dar aşa de sigur că nu putea fi descoperit ca culpabil ? Ştiu îu orice caz că în seara a-ceea nu a fost la Filadelfia, fiindcă agentul meu a găsit camera sa goală. Oricât de dibaciu se crede dânsul, alibiul său esto distrus. Mă voiu duce la Filadelfia sâ’l cioarele par’că mi le’nţeapă nişte ace, când merg mai mult... Şi vezi, nici eu însumi nu mă simt tocmai bine .. * Picături Mai cartofor de cât Popescu Nu există şi sunt mulţi la noi f hiar noaptea când se întoarce- acasă Găseşte-adesea dama ’n doi St văd. O conversaţie cu el va fi tot aşa de satisfăcătoare mie ca şi lui. Dar trebue mai întâi să răspund chemărei d-rei Remsen. Poate că sunt mai multe de aflat din partea aceasta. Trecu aproape o oră până când ocupaţiunile d-lui Barnes, relativ la alte afaceri, îl lăsară liber. Dân sul se îndreptă direct spre locuinţa dv. do-1 d-rei Remsen, şi fu introdus imediat. — M’aţi chemat, domnişoară Remsen ? începu el. — Da, domnule Barnes, răspunso ea. Vă rog şedeţi, Detectivul* se aşeză şi dânsa continuă : — Pentru a veni imediat la fapte, am dorit eă vă văd relativ ia rubinul ineu pierdut. Aeesta era uu dar al d lui Mitchel; astfol, pe lângă marele său preţ, are pentru mine şi o valoare sentimentală. Doresc ca dv. să îatreprindeţi găsirea lui, şi vă voi da o mie de dolari da«ă veţi reuşi. Nici odată nu se făcuse d-lui! Barnos atâtea oferte de mii de dolari în aşa puţin timp. Dânsul surâse uşor şi zise : — Oferta dv. soseşte prea târziu, domn şoarft Remseo. Am primit o scrisoare do la d. Mitchel, caro îuii face o ofertă asemănăl# .re. Nu ar fi caiiTeiţabil ca să accept două re- Consecinţelo vizitei Ele rămân cu o speranţă mai puţin Pentru cercurile diplomatice entuzias mul provocat de vizita regelui Eduard la Berlin nu constitue evident un criteriu de judecată şi se crede că lelaţiunil* între cele două mari puteri, după vizita de la Berlin, vor fi tot aceleaşi ca şi înainte. E un entuziasm care se pierde tot atât de uşor cât de uşor se naşte. pentru uu acelaş refuzaţi să mi ser a- va compense viciu. — Atunci dv jutaţi 1 — Din contra, voi face toate sforţările mele de a descoperi pe hoţ şi do a vă puue în posesiunea bijuteriei dv. Dar nu am nevoie de banii dv. — Sunteţi prea delicat, domnule Barnos, şi vă admir. Vă socotesc un om caro pune datoria sa mai presus de bani. — Vă mulţumesc de amabilitate. Acum, dacă trebuie, să vă viu în a-jutor, trebuie şi dv. sâ începeţi a mă ajuta. — Voi face tot posibilul din partea mea, der sigur. — Atunci, spuneţi-mi nici o idee de persoana tut să vă ia bijuteria f Tâuăra fată ezită, şj detectivul •bservâ cu atonţie figura sa. Cum dânsa nu răspunse imediat, dânsul ii făcu o altă Întrebare : — Aţi simţit când persoana v a luat acul din păr ? — Da, am simţit, dar nu am înţeles coea-ce so petrecea de cât după ce se făcuse aceasta. — Pentru ce nu aţi opus nici • rezistenţă, şi nu aţi strigat cel puţin ? Dânsa ozită din zise cu fermitate ; şi a permis ca acest batalion să defileze în fiuntea oştirei la 10 Mai 1905. Cu această ocazie a rostit următoarele cuvinte : «Dacă toată ţara ar fi organizată Î11 felul acestor c )-pii, un an de serviciu militar ar ajunge». Nu se va putea uita nici odată admiraţia şi ontusiasmul ce a stârnit defilarea acestor copii de la ţară, cari aveau în fruntea lor pe Principele Caroi, viitorul lor comandant, în uniforma şcoalei militare. Căpitanul Chiriţescu, apostolul instrucţiei militare în şcoli, era e-roul zilei. Toţi admirau rezultatele obţinute — şi ca atare a fost îusărcinat sâ colaboreze şi apoi să aplice legea pentru introducerea instrucţiei militare în şcoli. Toată lumea era convinsă că prin această instrucţie so va faco tineretului nostru o educaţie sufletească mai patriotică si mai disciplinată. «Prin această lege noi ne găseam în fruntea mişcârei provocată de scânteia japonismului. Şi trebuia sâ fie aşa, căci nu există popor în Eu ropa, care să aibă graniţe geografice mai şubrede ca ale noastre» 2) In toate ţările se admira iniţiativa luată do guvernul nostru. Ast fel jurnalul «La France Militaire» zicea: «La Bucureşti iniţiativa guvernamentală a pus principiul fundamental; metoda de aplicaţiune practică va fi opera comisiunei ministeriale; programul ne este cunoscut.. «La acest program va trebui a recurge şi în Franţa iniţiativa privată, dacă ea este cu sinceritate preocupată de ideea de a-şi apropia «credo» al educaţiu ,ei naţionale intensive». Germania, care’şidatoreşte situaţia de astăzi edui aţi unei naţionale ee primea tinerimea în şcoli, se gândeşte serios a introduce şi ea instrucţia militară în toate şcolile sale. Ba vâri a a realizat chiar această organizare. Ideile ce călăuzesc astăzi pe conducătorii poporului german pentru întărirea puterei armate a imperiului sunt următoarele : a) începerea educaţiei militare a tinerime! din şcoala primară şi continuarea acestei educaţiuui, treptat, până la epoca intrăroi tinerilor sub steag. b) Alcătuirea unui program al materiilor acestei educaţiuni, îj scopul de a asigura desvoltarca forţelor fizice, intelectuale şi morale ale tânărului ; exercitai de gimuastieă, ţ scrimă, cunoaşterea instituţiilor mi-J litare, în fine legarea acestor dopriu-' deri priu fluviul vivifieator al patriotismului, alimentat de studiul a-dâucit al istoriei naţiorale şi da cultul dragostei pentru armată. c) întovărăşirea armatei şi a şcoalei ptntru realizarea scopului e.lu-caţiunoi patriotice intensive 3) Austro-Ungaria a trimis în luna Octombrie 1997 pe d. Sckvaib, inspector şcolar din Viana, cu însărcinarea de a studia modul de pre- nu aveţi care a pu- nou, dar Ja fine 1) Relaţie din «Monitorul Oficial» No 32 din 12 Mai 1905. 2. Generalul G Iannescu 3 Generalul Iannescu. Educaţia mili tară a naţiunei şi teoria japoneză. — Ştiu că dv. aveţi dreptul să-mi puneţi ast-fel de întrebări, şi vă voi răspunde dacă insistaţi. Dar spuneţi-mi mai întâi, ar fi b'ne din partea mea de a vă numi un nume, pe acela care îl bănuiesc, deşi nu am pentru asta de cât indicii prta uşoare? Aceasta nu v’ar faco mai mult rău de cât bine, atrăgându-vâ atenţia spre o direcţie falşă ? — E posibil, domnişoară Remsen ; dar îmi place mai biDe să întâmpin acest risc. Voose să spun că prefer să mă încredinţez mai mult experienţei mele, mai bine de cât si las nă nu spuneţi bâuuelilo dv. — Foarte bine! Nuai&i promite-ţi-mi câ dv. nu veţi trage de aci con- Jcluzt uni cari ar putea să fie o cauză 1 de neplăcere pentru persoana care Toesc eă o numesc. — Consimt. Nu voi lucra fără a acrea un alt motiv mai puternic ca cela dat de dv. — Foarte bine. M’aţi întrebat dacă nu . hănuesc pe ciue va şi pentru ce nu am resistat hoţului. Dacă vă amintiţi eu aplecasem capul. M!ai întâi nu puteam înţologe ce se petrecea in ade-văr. Eu îmi închipui că acul poate so agăţase în vestmintele sultanului Atunci orologiul îucepu a suna şi Jn acest moment o ideie îmi traversă spiritul că piaţa d. Mdihil î.11 lu acul dare al instrucţiei militare în şcoa-lelo noastre. Ministerul do externe şi ministerul do războiţi au fost informate că d. Schvalb şi-a depus raportul, opinând a se introduce şi în şcoalele austro-ungare instrucţia militară i) In Bţihemia introducerea instrucţiei militare în şcoli dă rezultate uimitoare. Bulgaria a introdus această ins-truc io în toate şcolile Statului îji anul 1907. In Japonia astăzi ia parte cu cel mai maro entusiasm Ja toate exerciţiile de campanie atât fiul proprietarului de moşii cât şi fiul samuraiului. Instrucţia militară s’a făcut obligatoare în toate şcolile statului şi îa cele mai multe din institnţiunile private. Chiar copiii dela G—7 ani. se distrează pe timp frumos aşozându-sc în râuduialâ înapoia unuia diu oi, care poartă drapelul «Răsăritul Soarelui», urmând po conducătorul lor cu pasul cadenţat, în ordine militărească şi parcurgând distanţe de mai mulţi chilometri sub soarele arzător etc..,.5). Asupra acestei instituţii generalul Hârjeu scrie următoarele : «Legea instrueţiunei militare îu şcoli nu a fost impusă de lumea politică; ea răspunde unei înalte trebuinţe: soarta şi viitorul ţării şi a neamuluj românesc. «Se poate că alcătuirea şi aplica-ţinnea ei să fie greşite ; ideea' însă este sănătoasă şi nu trebue aruncată. «Virtuţile cari fac din cetăţean un bun estaş sunt aceleaşi ciri fac din om un bim şi vrednic eetâ-ţean. «.Pentru ca un cetăţoan sâ devină bun soldat, trebue să aibe o educaţie morală, civică şi patriotică, fără de caro el nu va ii de cât un rău cetăţean sau un fără patrie. Instrucţia militară are de scop să facă din cetăţean un apărător conştient al ţării şi să îi deprindă cu ideia că este dator a-şi sacrifica yiaţa pentru ca. Nu văd pentru ce această instrucţiune ar fi dăunătoare scopului urmărit de învăţământul şcolar. «Inti’un singur caz aşi admite incompatibilitatea între ambele învăţăminte, când învăţământul şcoa-lalor române ar tinde sâ facă din tineret cetăţeni cosmopoliţi, adică când ar fi menit sâ ne deznaţionalizeze neamul. «Cum însă prin mintea nici unui român nu a putut trece o clipă măcar această ideie, repet încă odată că principiu! fundament;.! al legei esto tot atât de sănătos pedagogi-oeşte vorbind îu ţara românească, cum este în Japonia, în Elveţia, îu Suedia şi în alte ţâri. «Mă rezumez : logea organizării învăţământului militar trebue mo-lificată, dar nu abrogată». Ori-ce operă omenească aro la Început inconveniente ineren e preve-lorilor noastre. A imit că la făurirea şi aplicarea icest-d legi s’a putut strecura greşeli de organizare, sau poate că unii din instructori nu au fost ia înălţimea chemărei lor. S’a căutat oare a se remedia vre unul din aceste inconveniente ? Sunt posi'iv informat că de la 1907 autorităţile superioare şcolare au fost duşmănoase acestei instituţii naţionale, care s’a votat dc alt parlid de guvernământ. Ca probă avem scrisoarea publicată zilele trecute în «Noua revistă română», prin ca. e ministerul de instrucţie zice pe faţă şi cu cura-, giu in o adresă oficială «că lucrează pentru desfiinţarea aee>tei instituţii», care acum trei ani a fost a-tât de bino voitor apreciată do Ma-jestalea Sa Regelo. Cu toate piedicile puse, resulta- 4) Ziarul «Viitorul» din 2 Decembrie 1907. 5) Miltăr Wochenblatt No 157 din 1906. pontru a câştiga paliul. Pentru a-eeia nu am zis nimic. Aceasta cred că vt lămureşte destul în ochii dv, felul meu de purtare ? — Perfect. Atunci trebue să înţeleg că d. Mitchel nu v’a prevenit că va face aceasta ? — Nu, dânsul nu a făcut-o şi pentru acoia am voit să veniţi. — Nu vă înţeleg. — Pentru câ atâta timp cât credeam că dâDSul îmi luase acul nu aveam de ce să mă îngrijesc. Atu raers până acolo câ apioarpo am simulat indignarea mea la serbare şi aceasta în purto pentru a vă pute#, înşela şi a vă mistifia pe dv. Voiam să ajut în planul său p« d. Mitchel. Dare nd i aceasta xra‘0 chestie cu totul de tmc pentru datori către .stat penali-. altă natură şi consiliul nostru profesoral tciţi prevăzute de leţfe cliiur şi creuti-»o vd rezolva curn. va crede. ţe alimentare până la jumătate pen-) 5 De 4 ani liceele noastre au 8 clase tru dota legiuitei femei. f şi examen de capacitate şi şcoala noa- Indemnizaţiilu de chirie nu pot fi jstră nu e azilul elevilor cu 7 clase de l.j ....i: -1- ■* - w » Minţit Q e-fî jnforniatorul blică sub titlul «Memoriul elevilor sil- 4 * a vicultori» o informaţie, care, dacă cu- pentru pr.ma oară » româneşte prinde câteva părţi exacte, cuprinde şi DnVaQT£i|a hii PnffniQmi afirmaţium neexacte, ofensatoare şi de lUiuylUlO IUI lilfilluullil rea credinţă, pe care le credem tenden-] (Roffman’s Erzăhlunacn) ţioase -Faţă de aceste ofense ce ni se r , - ,/ . aduc prin citată informaţie, am cerut, »°Peră fantastl,ca F1. Sj^Xoixn - Umies. printr’un delegat al nost™, ziarului «Vii-_____________de 0ftenbach- toiul* să publice o scrisoare semnată de 5 noi prin care să rectifice neexactităţile Bil6tel6 la InuGpondsilţa. primei informaţii lucru ce nu s’a făcut'_____________ ____________________ deşi credem că aveam dreptul la o ase.' menea rectificare. ? O comisie pentru cele ipatru catedra Faţă de această procedare, care -ne :e drept civil; este neexplicabilâ, în interesul adevăru- J O comisie pentru cele două catedre de lui şi al dreptăţii, va rugăm Domnule drept român ; Director să daţi loc în coloanele răspân- * O comisie pentru cele dcuă catedre ditului d-voastră ziar următoarelor rec- de drept internaţional privat; tificări: - q COmisie pentru cele două cated Ni se comunieă că „Liga de Pro- j şi examen de capacitate şi şcoala uoa tstră nu e azilul elevilor ci nici urmărite nici cedate,— afară ?um cre: Ia Sen.eral rea?lta î1 a a?estei ■ icneşti. ? 6 ' ^ serbări a fost frumoasă şt organizato- In târgul de vite al oraşului, s’a vân- rb7au *jSt aclamaţ'-. dut: 100 armăsari, 229 cai, 106 iepe, Zma de 24 Ianuarie a fost cu adevă-232 iepe sterpe, 103 tretini, t4 mânzi rat .° bărbâtoare măreaţă pentru severi 64 tauri, 4.541 boi, 107 vaci cu lapte, “}eni’ ”?a£ ,cuCă am fost vizitaţi 347 vaci sterpe. 1618 junei, 183 jufice dl.iaf/baţldm Lug°' : dr-Bra‘ dea în rându. al cincilea, fiind în- j t’ficută de Germania, Japonia şi î‘ Me-Unito. | t ştie de altminteri că de cât vaî ţ> presa franceză duce mare cam- j ... e contra guvernului pentru re-'j oigwi izarea marinei. scrisoare a fostului Mitropolit ’on m gflaâie Eri am primit la redacţie urmă-ftoarea scrisoare : f Am citit în Voinţa Naţională No. î 7084, din 1 Februarie, a. cor. că aş ,Le Foyer’ teroaree iriiarllor. "erMn.î,roţpi.i? jsevean“an« Lucru de necrezut şi Tadde Natsnson 205 mânzaţi, 68 mânzăte, 07 viţei, 86 n^te ^ dr' Eetrovici viţele “i un satâr, apică 7.200 animale in iotal. s Călin TULCEA Figuri dispărute.— La 1 Februarie cu ocazia împlinirei a 6 luni de la moartea regretatului nostru concetăţean avocatul Nicolae S. Baboeanu Droe se va oficia un parastas atât la comuna Nicoliţel unde sunt îngropate rămăşiţele sale cât şi la catedrala Sfântului Nicolae din localitate. Să nu uităm — cel puţin cu această ocazie — pe acest vrednic Român care şi-a sacrificat,parteîdin viaţa sa intereselor naţionale ale acestui judeţ. Nu se poate contesta acestui om munca fără preget nici naţionalizmul său e- Ba greîuîiMeni NUVELELE „EPQCEi’’ U# 1 az cis dat (NUVELA) III Iac’aşa din senili. De câte ori se îmbată, îi trage o sfântă de letur-ghie. Ba une ori o şi bute. Asvârlă după ea cu ce găseşte. S’o ucidă nu altceva. Trebue să’i fugă din calo, să iasă In mijlocul drumului, că altfel o omoară. De o ajunge, o apucă de coade şi mătură cu ea toată curtea. — Se îmbată des ? — Mai că nu’l găseşti treaz. Intră în piînniţă poutru câte un muşteriu, sa’i aducă o garafă cu vin şi când ese... eso trăznit, tamâiat... Se vode că apucă la canaua buţei... — Ei, dar ce zice el când se trezeşte ? De ce face astea ? — Parcâ’l mai Înţelegi. E tot beat. In acel moment se făcu tăcere şi glasul beţivului se auzi, ca un horcăit. — Afurisit’o, talpa iadului I Tu mi l’ai mâncat fript. Tu, cu «lectorii tăi... Dintr’o dată pricepui toată drama dintro acel nenorocit şi fomea sa. împăratul Coreei a dejunat a-cuni câtva timp la reşedinţa jape-noză cu marchizul Ite, guvernatorul japonez al Coreei. împăratul a mulţumit marchizului Lto, pentru marele serviciu, ce acesta a adus ţârei sale. Iu urmă marchizul a întors vizita împăratului. Guvernatorul lto se va îmbarca, Da. Beţia lui era isvorită din durerea de a’şi vedea unicul copil orb. Şi în mintea lui de om simplu, trăit numai In pustietatea satului şi a câmpului, toată vina cădea a-supra femeoi ce umblase în oraş după doctori, după leac. Asta &m afiat’o în urmă când am vorbit pe îndelete cu orbul. De o camdată căutai sâ’mi fac drum până la cârciumar, ceeace nu îmi fu greu. Toţi ţăranii se dădură în lături. — Domnul doctor, faceţi loc pentru domnul doctor. Mulţi dintro ei aflase cine sunt. La ţară svonul merge ropedo. Nu e nevoe de recomandaţii, spro a fi cunoscut. Eram In faţa lui Strungă. Era un om de vre-o cinci zeci de ani, cu pârul tăiat scurt, alb colilie, care contrasta cu faţa lui roşcată, sănătoasă. Corpul bine făcut. O expresie de robusteţe cum rar găseşti. Se vedea omul voinic d.n fire, trăit in aer sănătos, dar albit de necazuri timpurii. Stătea ou corpul îutins asupra mesei, cu tâmplele capului prinse , intre pumni, iu atitudinea unui (Câine ce mârâe, gata să se repead/'. } Când auzi cuvâutul «d*ctor» sări drept in sus, cu atius de cărbuni ! aprinşi şi strigă : Doctor ? Nu vreau să văz doctor Iu casa mea... Să iasă afară....; afară... că’i fac capul drojdii. Şi cum vorbea puse mâna pe ki- D-nii O Mirbeau nu s’au aşteptat de sigur, scriind «Le Foyer», si devină spaima primarilor şi a directorilor de scenă din toată Franţa ; căci o serie întreagă de astfel de părinţi de comună au interzis reprezentaţia acestei piese pe un însemnat număr de scene de provincie precum la; Nitnes, Limoges, Brest, An-gers, Cannes, etc. Provincia s’a arătat mult mai pretenţioasă, de cât Parisul, care primeşte orice pe scenele sale — şi lumea de la Paris formează, ce e drept, o goană mai complectă, găseşti acolo de tot soiul! Dar «revenons ă nos montons» şi să vedem de ce s’a speriat «Provincia Franceză». La Limoges s’a interzis turneului Ba-ret să reprezinte această piesă. Ajutorul de primar, secţia artelor frumoase, d-nu Malaud, un competent în ale teatrului, a dat următoarea explicaţie: «Cunosc piesa din citit, nu mă pot însă apuca să’i fac o critică amănunţită, căci ............................. Te' jam fost detronat, acum 13 ani. Cât voiu fi în viaţă, nu voiu renunţa la acest drept, de oare ce sunt doi itor de muncă în folosul biserieei, care astăzi, mai mult de cât ori cînd are nevoe de concursul sincer şi călduros al fiecărui creştin. Dacă onorabilul domn prim-mi-nistru, l. Brătianu, în audienţa ce am avut, ml-a spus, că tNU SE POATE», Fam crezut şl m’am resignat creştineşte. (ss)îjGlîsnadla aşi eşi din atribuţiile mele. Totuşi a Corespondentul din Bucureşti al ziarului Neue Freie Presse a avut o convorbire cu un fost delegat al României la tratativele pentru închee-rea unei convenţii comerciale cu Aus tro-Ungaria, Aceasta a declar :t că tratativele pe cale diplomatică au regulat .unele chestii lăsate în suspensie, dar că principala dificultate a mai rămas, anume cererea României ca să i se acorde permisia de a exporta o cantitate mai mare de carne tăiată pa Serbiei. Aceasta e o cerere importantă pentru România, pare a păgubit foarte mult în urma ţnchiderei graniţelor Austro-JJngariei, pentru vitele româneşti. Cu tot curentul a-, grarian Austro-Ungaria ar trebui să* îndeplinească, această dreaptă cerere a României. Azi Ia orele 12, cu, trenul de Constanţa, va fi adus în Capitală fostul casier C. F. R. care delapidase 63 mii de Iei şl fugise în A- merica. Comisarul siguranţei d. Stan E-manuei s’a dus Ia Constanţa sâ’l ia de pe vaporul Principesa Maria care Fa adus în ţară. Avocaţii şi roba Avocaţii din baroul Capitalei s’au întrunit Sâmbătă după amiazi; spre a decide ce demersuri trebuesc luate tn chestia robei. Aseară la la orele 7 întrebînd* A prezidat d. C» Disescu, decanul la Oara de Nord, ni s’a comu- baroului. nicat că circulaţiunea trenurilor APUS SE SOARE Piesă istorică în 4 acte de d Qelayrancea Astă seară la Teatrul Naţional are loc prima reprezentaţie a piesei istorice a d-lui Delavrancea Apus de soare. Am vorbit la timp de această lucrare dramatică, care îmarăţişează îmbrăcându’i intr’o aureolă de epopee, ultimii ani din domnia lui Ştefan cel Mare. Se ştie că citirea acestei piese în câteva cercuri de literaţi, a stîrnit un adevărat entuziasm, a cărui mai la ~gă manifestare o vom vedea la reprezentaţia de diseară. Aproape toate biletele sunt reţinute. ffnu! catedre universitare Je drept comercial comparat şi maritim, Ş. o comisie pentru cele două catedre de drept administrativ şi legislaţie industrială şi rurală, Fie-care comisie se va compune din câte cinci membrii şi anume: unul - dîn decanii facultăţilor de drept, numit de ministru ; un profesor de la facultatea de drept din Bucureşti şi un profesor de la facultatea de drept din Irşi, aleşi fiecare de către consiliul facult ţei respective, şi doi membri, numiţi dj ministrul instrucţiunei şi al cultelor fie dintre profesorii facultăţilor de drept, fie dintre actualii sau foştii magistraţi de Ia înalta Curte de Casaţie sau de la Curţile de apel. Candidaţii v^r trebui să poseadă titlul de doctor în drept. Cei răuşiti vor fi:m miţi prin decret regal, cu titlul de ?-gregaţi definitivi Agregaţii definitivi, cari se vor numi în conformitate cu art. 2 din acoa-.tă lege şi cari la numirea lor vor lua înd3-dbrirea scrisă de a nu intra în magistratură, nici în barou, pe tot timpul cât vor face parte din învăţământ, vor fi plătiţi cu leafă de 709 lei pe lună; iar cîn.i vor fi înaintaţi la gradul de profesor cu 900 lei de lună. Acezte cifre vor fi supuse gradaţiei. Societatea sludenţilor «Lumina» a lansat eri un manifest prin ca e roagă pe studenţi să participe la o manifestaţie de simpatie peutru fostul mitropolit Ghenadie. Studenţii vor porni azi dimineaţă la ora 10 din grădina Cismigiu spre locuinţa fostului mitropolit Gho-nadie. Adunarea generală a secietăţei centrale Agricole care urma să aibă loc eri, s’a amânat pentru Duminica viitoare neîntrun indu-se numărul de membri prevăzut de sţatut. DIN BUlGiiUA — Corespondenţă particulară a «Epocei» -=■ Rusciuck, Ianuarie Balul Curţei La balul Curţei caro a întrecut în splendoare pe toate cele date până acum, şi la cari fură 'rv’taţi a-proape 500 persoane din elita socială, Ţarul Ferdinand pentru prima oară în 10 ani a dansat luând parte cu Ţarina Eleonora la hora cu care s’a deschis balul şi la cadril; petre-cându-se până la ora do dimineaţă când perechea regală s’a retras în apartamentele lor salutân-du-se cu fie-care; şi la plecare cuib şi la sosire în salonul balului, s’a servit un bufet copios şi şampanie. De remarcat că corpul diplomatic n’a luat parte nici de astă dată la această festivitate, întru cât regalitatea şi titlul nu sunt încă recunoscute de putori, ceeace nu va întârzia. este întreruptă numai pe t linia Bucureşti- Vârciorova, de la Piteşti înainte. Până la Piteşti s’au eliberat aseară bilete din Bucureşti. Expresul- Orimt ce trebuia să ceastă piesă nu intră în cadrul repre- SOSească aseară la 6 In BUCU-zentaţiunilor ce putem lăsa să se joace reşti, a fost oprit din această pe scena teatrului municipal. «Le Foyer» cauză la Vârciorova. r™ ******»:« instructivă, nici amuzantă, nici morală, Ide două zile tn Bucureşti. logramul de zinc ce sta lângă el şi’l ridică asupra capului, gata sâ’l svârle... Speriat de o asemenea primire, făcui câţi-va paşi înapoi, fără a scoate grai... când po uşa casei a-pare nevasta sa. — Iar te-ai îmbătat ; iar a pus dracu stăpânire pe tine, — zise ea jalnic. — Să mă laşi în pace, muiere. Asta e treaba mea. Tu vezi-ţi de trebile tale mue- reşti. — Da bine măi Strungă, nu vezi că s’a strâns satul ?... Ne-am făcut de râs... do pomină... — Go-mi pasă mie de sat. Ce, beau banii satului ? — Da uite, sunt. oameni streini. E domn.i doctor... — Doctor ?... Dactof?... iar doctor ?... iar cu doctorii tăi ? Şi aci ai venit cu ei ?... Nu-ţi ajunge V.. Scorpie .. Mi-ai mâncat sufletul cu doctorii... l’e «ol» l’ai dat gata... O să’l bagi îu groapă chinuit.... O să mă o nori şi pe mine... Să to duci dracului cu doctor cu tot... Să nu te mai văz In ochi... Du-te... Du-te... Marşi.... Dar fomoea nu se dădu dusă şi ţinea musai sâ’l îmbuneze. Iuterveni şi satul şi beţivul par’câ se lasă înduplecat să meargă la culcare, reze mat de braţul ei. Dar abia ajunse In pragul odăoi, că de o dată se smuci şi cil un pumn greu ca un ciocan, aplicat In mijlocul feţei, o culcă la pământ, gâlgâ- ind-o în sânge... Atunci îmi fu dat să văz o scenă sfâşietoare. Văzui cum orbul apăru cu înfăţişarea lui de fantomă şi ca prin minune, fără a băjb'S.i, călăuzit de o admirabilă intuiţie a simţurilor râmase tefere şi de experienţă, căută corpul mamei sale, se plecă încet asupra’i şi mângâind’o duios pe frunte zise cu voce de o dulceaţă chinuitoare : — Mămuco... dragă mâmuco... Apoi cu podul palmelor, pline de sângele mamei sate, unite ca ia un copil ce se roagă, cu ochii lui stinşi de vlagă ridicaţi către beţivul rămas stupid ca un stâlp do piatră, adăogă : — Tată... tată... Fie’ţi milă. Iart’o. De ce eşti aşa râu cu ea?... Scene de acestea nu erau rare în casa iui Strungă. Lumea se obişnuise cu ele şi nevasta cu loviturii 1. După un sfert de ceas totul reintrase în linişte. Lovitura nu fu-sose gravi Provocase numai o emo-ragie pe nas, care a fost lesne potolită. Satul se risipi. Strungă se furişe căit şi ruşinat în ogradă şi adormi în dosul unei şire cu pae... Doar orbul plângea. El era singura iiiinţă rămasă cu simţire îu acel mediu îndobitocit. Adevăratul martir, ol era. In plânsul lui era ecoul unei lumi de mizerii. Şi ce plâns ! Ce plâns sfâşietor! Diu ochii iui stiuşi, fără expresie, peste cari pleoapele nu inai cădeau, fiindcă nu mai aveau ce să apere, ca din adâncul unui izvor tfu ramura ştinţelor fizico-chimice; O catedră de arheologie .?i antichităţi; O catedră de anatomie descriptivă şi lucrări practice. b) Pe lângă Universitatea din Iaşi: Două catedre de drept civil ; O catedră de drept roman ; O catedră dr drept internaţional privat O catedră de drept comercial comparat şi maritim; Au vorbit pentru menţinerea ro-|‘ 0 catedră de drept administrativ şi bei d nii M. Antonescu, Atanaso-1 *eŞisDtie industrială şi rurală ; Se înfiinţează cu începere de la 1 Octombrie 1909, următoarele catedre noui universitare : a) Pe lângă Universitatea din Bucureşti : O catedră de drept civil, 8 cateeră d^ ftVnt “mSţ^n.1 privat • O catedră de drept comercial compa-ţ . 0 Sţ* , Februarie, raf şi maritim ; sziua liberărei Bulgariei de sub ju- O catedră de drept administrativ şi gul turc prin tratatul de la San-legislaţie industrială şi rurală; fŞtefano va fi ziua încoronărei ofi- O catedră de matematici speciale pen ciaie a Ţarului Ferdinand în Târ- vici şi C. Disescu; iar contra d-nii Comşa, Aloxandrescu ş. a. S'a depus o moţiune, care s’a votat cu mare majoritate cerând ca cousiliui de disciplină să intervină ca proectul pentru desfiinţarea robei să nu devină lege. In timpul discuţiunei un viu incident s’a întâmplat Intre domnii Comşa şi Mitoscu »•■*■*** istovit, pustiu, e scurgeau tăcute, furişâudu-se printre genele de carne înălbită, — ca fiartă, — două lacrimi mari ce se sourgeau pe 0-braji. Câtă durere în acele două la-erimi ! Quiutesenta, elegia unei e-xistenţe chinuite. Mi-am dat seama de aceasta, târziu, când. am Incoput a reflecta a-supra celor ce am aflat de la el •ţiCăci, eum fearte bine Iţi poţi în chipui de îndată ce am văzut lucrurile potolite şi am rămas singur cu ei, am căutat să-mi satisfac curiozitatea. La care el nu numai că nu făcu cea mai mică opunere, dar chiar mă ajuta, prin necesitatea instinctivă ce simte orice suferind de a se spovedi, şi orice bolnav de a consuha medicul. Se îuţelege, îu tot timpul, am căutat, po cât am putut, sâ dcevolt intimitatea între ei şi mine, spre a obţine cât mai complecte şi sincere mărturisiri. Iată cum mi-a istorisit el Insu-şi «cazul» lui. Voi căuta a’l reproduce cât mai exact, dar voi suprima multe mărunţişuri, care ţi-ar putea obosi a-tonţiunea. Nu vei fi de asemouea supărat dacă voi face şi mici incursiuni în domeniul ştiinţei mele. Iţi promit însă că voi uza de ele ca un spiţer do balanţa lui, adică just cât cred necesar spre lămurirea problemei. O cateduă de geografie ; O catedră de farmacologie, materia medicală şi arta de a formula. Prin derogare de la dispoziţiile art. 69 76 şi 7 din legea învăţământului secun dar şi superior, şi numai pentru această singură dată, numirea la cele douăsprezece catedre de drept provăzute I« ari. 1 din această lege se va face prin concurs. Concursnl se va anunţa cu şase luni înainte şi se va ţine în Bucureşti, înaintea unor comisii constituite pentru aceasta şi anume : încă de copil, începu Strungăres-cu, sufeream de ochi. Mă deşteptam în fite-ce dimineaţă cu ochii Impâiongenaţi. Din cândjln când mi se umflau marginole pleoapelor şi se iveau urcioare. Mama le curarisea cu leacuri băbeşti. Aşa sunt toţi copii, zicea dânsa. Vârsta vindecă. Când am încoput să merg la şcoală şi să’citesc seara, împăenjenirea se îndesea. Credeam că e de somn şi oboseală învăţam bine, foarte bine. Eram întâiul îu clasă. Do aceea când am terminat clasele primare, tată-meu, care era foarte mândru de coroanele ce cuceream la fie-care sfântu Petru, mă duse la oraş, în gimnaziu. Aci munca se mări. Ambiţia mea de a fi cel dintâi, cum fusesem la ţară, necesita o sârguinţă şi încordare mult mai mare. Eram destul de ager la minte ; dar, totuşi* trebuea să citesc, să citesc mult, mai ales noaptea, la lampă. Ochii mi se oboseau aşa de rău în cât trebuea sâ’i ţiu închişi câte cinci zece miîoute une ori. Gând mă culcam, simţoam o ade v&rată bine lacere. Ast-fei a urmat şapte ani. Mi-am păstrat întâietatoa în clasă, dar mi-ain ruinat văzul. Diu clasa ciucei începusem să port ochelari. La ,'sfărşitul clasei a şaptea, nici ochelarii nu îmi mai e-rau de folos. Tata însă era peste măsură de *ova, când corpul diplomatic va lua Earte în mod oficial consacrându-se ndependenţa 'şi regalitatea bulgară. Timpul continuând a fi friguros, iar apele Dunărei înainte de îngheţ fiind mici, trecerea de la un ţărm la altul se face nu numai pe jos ci şi cu sănii pe- toată întinderea Dunărei, mai ales Rureiukul e vizitat zilnic de foarte mulţi români cum şi dc bulgari care vin la Giurgiu animându-se ambele oraşe limitrofe. Cu aceste ocazii se fac şi multe dezertări din ambele armate deşi paza frontierei o mai aspră a-cum de cât când circulă vaporul. Deschiderea navigaţiei nu se ere ie că va începe de ’ât în Martie, gheţurile Duuâtei fiind foarte groase iar apele mici. Cortsp. bucuros. Priveşte pe pereţi d-ta trebue să vezi, puse în cadru de dânsul, toate coroanele şi desenurile cele mai reuşite ce aduceam de vacanţă. Desenam bine, chiar prea bine pentru vârsta şi studiul meu.. In adevăr pe pereţi erau agăţate vre-o unspre zece coroaue vestejite şi câte va planşe de desen liniar şi în cărbune bine executate. Aşa dar, — cugetai eu, — acesta nu e un orb de rând. E un nenorocit intelectual. Nu mă înşelasem în aprecierile mele. Tocmai din a-ceastă cauză, interesul meu de a’i cunoaşte viaţa, creştea, El continuă. ...Trebuia să mă prepar de bacalaureat, — pe atunci exista ; era ultima serie, — apoi să intru in şcoala do poduri şi şosele. Inii plăceau matematicile. Tata ţinea să mă fac inginer, cu ori ce preţ. Un singur tată ai pe lume ; iar al meu avea un singur copil. ] -am ascultat. M’ am aşezat din nou po o muncă excesivă, fobrilâ. (Gunoşti„fii-gnrile Bacalaureatului.) Rezultatul a fost că poşte troi săptămâni nu mai puteam citi de Ier, nici noaptea nici ziua. Ochii îmi fugeau pe linii. 0 apă se întindea luuintea lor. M. I. Chlriţescu (Va urma) www.digibuc.ro Y O U A Primim la redacţie Memoriul con- arătat Vasile siliului sanitar superior asupra ra-' porturilor sale cu direcţiunea generală a serviciului sanitar precum şi asupra proectului de modificare a logei sanitare, sub semnătura d-lor medici : Severeanu, Râmnicoanu, V. Babeş, Loonte, Toma Ionescu, Mi-rinescu, Locusteauu şi Roşu. Toţi membri ai consiliului sanitar superior. Memoriul de alt-fel nu o de cât un istoric al recentelor conflicte ce Lascăr. Ar trebui să mergem pe urmele lui, şi să nu distrugem cel mai important factor în executarea măsurilor sanitaro, adică controlul. Pentru ca controlul măsurilor sanitare să fie eficace, este neapărată trebuinţă, nu ca orice control competent să 'fie desfiinţat, ci din contră ca să se creeze un consiliu sanitar cu şedinţe regulate, cu iniţiativă şi cu ma' de seamă, ceeace ar necesita şi mai puţine cheltueii. D M Botez din Capitală se ocupă de programul şcoalelor de ucenici şi asupra împărţirei cursurilor după meserie şi timpul potrivit de funcţionare. Crede că 500 lei pe an ajunge pentru funcţionarea unei şcoli. Critică sistemul executărei de comande în şcolile de meserie, ceeaco împedică urmarea unui sistem practic şi conform cu tehnica meseriei. D. Alex. Dimitrin, din Bucureşti, spune că înfiinţarea şcolilor de ucenici e de datorie iniţiativei private. Statul să aibă I numai controlul. Arată nevoia şcoalelor de ucenici şi expune modul lor de funcţionare, cerând ca susţinerea lor să fie asigurată şi prin subvenţii din partea comunelor şi a atelierelor cari se bucură de avantajele le-gei industriale. Absolvenţilor şcoalelor de ucenicie să li se dea certificate şi numai în baza lor să fie primiţi la cursurile d^specializare de adulţi. Cere să nu se dea dreptul de a fi pa-de cât meseriaşilor de 'să se înceapă o campanie paşnică şi a propus a se numi o comisie spre a cere îmbunătăţiri portului Brăilei, şi să meargă la ministerul lucrărilor publice. D. Z. Zamfirescu mulţumeşte ce lor prezenţ’, anunţând întrunirea viitoare pentru 8 Februarie când se va hotărâ ţinerea întrunirei publice de protestare. Adunarea de ia sog. de Guiţară Macedoromână ---r-------u-jiu iiJiDzscrUj uma con-g penor sanitar, precum cu ocazia pe- jvins că d-sa este rău informat dinjj ricolului holerei, şi combaterea pe- }partea direcţiunei serviciului sani-lagrci. jjtar şi fiindcă trebue să De asemenea se invinueşte direc- ţia serviciului sanitar pentru măsurile luate pentru împedicarea ascunderea stărei epidemiilor, pentru combaterea luborculosei; apoi asupra regulamentului băuturilor alcoolice, asupra farmaciei centrale, asupra infermeriilor şi msaşelor. O acuzaţie de o deosebită gravitatea ce se aduce prin memoriu e fuga de contrei a direcţiunei sanitare în ce priveştp întrebuinţarea fondurilor sanitaro. In afară de chestiuni de resort, membrii oonsiliului superior se mai plâng do atitudinea puţin cam ne' atragem a-tenţiunea asupra manoperilor cari nu sunt îndreptate, numai în contra consiliului, dar şi în contra să-nâtătei populaţi unii şi a căror scop [este de a fugi de control pentru a dispune de fondurile sanitare şi de puterea pentru intenţiuni cari nu au nimic aface cu sănătatea publică. «In aeelaş timp rugăm din nou ca proectul iegei sanitare să fie supus studiului consiliului sanitar precum o cere legea sanitară, care chiar pentru întocmirea instrucţiunilor şi regulamentelor cero inter-venirea consiliului. (Consiliul în- cu drept deliberativ în chestiunile'cele troni^în viitor Imai importante : aslfol precum estejsearaâ. ’ prevăzut în proiectul de lege al a-j D Pamsitescn-Bnziiu se plânge de con-sociaţiunei medicilor aprobat înlcurenţa şcoalelor şi cere desfiinţarea a-parte 'de consiliul sanitar jtelierilor de pe la şcolile de meserie. «Consiliul sanitar a crezut de al D- c- Greceanu propune ca eforiile,ju-uuu|“ un uo^iuuoi saturare m ne- jsa datorie să expună aceste consi- 3e.ţel,e ?’,comune!e ?a dea în mod gra-socotiroa decisiunilor consiliului su-!deraţiuni d-lui ministru, fiind con-|^fd]°actej|e*gte micl!or mesena?1 sa des S-lvins Că d-sa esfin r/î.i infamuri. din. au tost °cupste de rea cea mai preţioasă a populaţiu- ceasta, d Kslinderu, rosteşte uu discurs,!sl5®c aco e Ş1 balu.u nei, adică sănătatea publică să fie prin care face istoricul societăţei abso1; \ r;0feTa reDrezenmt.a M* laTeatml nT pusă la discreţia pasiunilor şi schim- venţiîor şcoalelor de arte şi meserii şi «Pj ^ bărilor politice. se felicită, d-sa ales membru de onoarep «Pe când direcţiunea şi adminis- traţiunea sanitară, vor fi fatalmente influenţate de politică, trebue neapărat ca supravegherea supremă, controlul măsurilor sanitare, şi a fondurilor sanitare, mai cu seamă însă continuitatea \ sistematică a luptei sanitare, să fie încredinţate unui consiliu superior nesupus fluetnaţiunilor politice şi fiind în realitate coa mai înaltă autoritate sanitară în stat. «Consiliul nu poate exercita astăzi această autoritate supremă, căci nu posedă nici iniţiativa nici exeenţiunoa. Ştiinţele sanitare cor însă în mod imperios ca acest consiliu să aibă puterea ^reală de iniţiativă şi de control. In loc ca direcţiunea sanitară, să se conformeze acestei cerinţe ştiinţifico, prin procetul său de lege de Ia fondarea societăţii, că’i este dat să asiste la al patrulea congres al acestei societăţi. D Kalinderu constată, că progrese multe sJau făcut pentru îmbunătăţirea soartei lucrătorilor şi crede, că numai graţie unei serioase organizări a şcoal .lor de meserii se pot obţine buni meseriaşi şi maiştri capabili. Terminând, prezidentul dă cuvântul d-lui Burgh, directorul şcoalei de meserii din Galaţi. D sa discută, în continuare, foloasele şcoalelor profesionale la noi în ţară şi otganizarea lor. B. Burgh prezintă următoarele desiderate. x. Trecerea tuţuror şcolilor de mes-rii la ministerul de comerţ. 2. Formarea unei comisii speciale de 15 membri pe lângă ministerul industrii cari să fie aleşi dintre meseriaşii de frunte. 3 înmulţirea inspectorilor industriali. 4 Cursurile de ssară; un conservator de arte şi meserii în Capitală posedând propune | o bibliotecă, o sală* de sanitară, I sală de şedinţe. 5. Să nu se mai primească în mande particulare, ci rie să rămână nu Astăzi la ora 10 dim. membrii asociaţiei absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii sunt convocaţi în adunare gene- vols 1 n..m__________• - . Se procede li alegerea noului co-jnescu, care a dispus trimiterea cadavru mitet de 35 şi se realege tot cel ui la morgă. Sinucisul părea suspect vechiu în afară de d-nii Coculeseu ai'e etatea de 35 ani. WîUTIBHA Vm,A —Telegrame ale ssrflcmM noştri particular — Rezolvarea crizei fri Turcia J Februarie întoarcerea regelui Ednard a V * * 111 Curapiiraţi lc«sid de cl I, Loteria V-p, niimai de la norocdsn, prima ş! princip»]» colectnrftllomiDft ifiii % i f^ §... ■ * SE6S Sf fâps * Casă de încredere şi purtătoare de noroc Strada Doamnei No. 8 Oare numai îa ultima iei lot. IV a eşlt peste îăO patru premii pe mimurile 1396 cu Lei 200 şi cu premiu de 3254 » » » •>> » » 31904 » » » ■» » » 55469 » » » » » » 1392 ca un câştig de . 3280 * v . 9653 > » * . 1366 » » » . 15301 » » > , 13386 » > » 16457 » » » . 29279 » » » . 40802 » » » . 40816 » » » 52369 » » » de trage? e d. a Vf mii Lei, printre cari îînrătofîrr: . . Lei 25.000 . . » 25.000 . . » 25.000 . . » 25.000 Lei 2000 »> 2000 » 2000 » 1000 » 1000 > 100.0 * 1000 .» 1000 * 1000 » 1000 » 1000 cu Lei 500 şi 200 şi multe alte câştiguri —— Grăbiţi-vă deci ds a vă pmura ultimele numere norocoase pentru Clasa 1, Loteria li, în cei mai scurt timp fie oarece stocul ds lozuri este aproape epuizat. --------- Nu pierdeţi ooaziijnea de a vă îmbogăţi jucând la a-ceastă coloctură I I ! Hussefn Hilnil Paşa! Mulţumirea regelui de vizita fătută şi ministru de interne. I la Berlin.—Rezultatul vizitei pe- rechei regale.—Mulţumirea impă râtului pentru primarul din Ber lin. expoziţie şi o = reşti pentru tocmai contrarul, adică anihilarea! 5- » nn^mai 1 Hutiuroşti s’au trimis două complectă ,^ 1 ,jg^itatea s^con-^mai instituţii de educaţie artistică şime-lraa^mî ca să scoată de pe linie va- oaie garanland continuitatea şi con s can;câ j goanole ce n au fost sfărâmate. trolul ştiinţific al măsurilor sam-î — a.1 doilea, care are cuvântul este! Circu tare. f d “IfeSultanului votul expirat *j Camerei şi că a primit tele- ____ grame de la palat prin cari i se anunţă că Hussein Hilmi paşa a fost numit mare vizir şi ministru de interne şi însărcinat cu formarea noului cabinet. Ziaeddin Kziaşker de Rumena a fost numit Seic-ul-lslan. Camera a respins cu o mare majoritate de voturi moţiunea deputatului israelit Carasso care cerea să se deschidă un proces în contra lui Kiamil paşa pentru înlocuirea arbitrară a miniştrilor de război şi de marină. Numirea fui mare vizir Camera respinge cererea de dare | în judecată a Iui Kiamil paşa.—1 Bucuria Camere! pentru schimbarea marelui vizir. | Londra.—Regele şi regina au so- Constantinopol.— La deschi-i sit eri seară şi au fost primiţi de derea şedinţei Camerei preşe- j către principele şi principesa de dintele anunţă că a comuni- Wales, de sir Groy, de lordul As-" ~ -■ quit şi de o mulţime enarmă care Deraere Am cauza viscolului Sâmbătă, din cauza viscolului foarte puternic şi a zăpezei aruncată pe linia ferată, trenul de marfă No. 697, cave a plecat din Bucureşti, a deraiat între staţiunile Jilava şi Filaret. S’au sfărâmat şease vagoane au fost răniţi doi frânări. Vagoanele au fost aruncate unul peste altul, alături do lini'. S’au cerut ajutoare de la Bucu-ridicarea trenului da Sî fost întreruptă din pe linia Bucureşti- fllii Brăila Al doilea, care are cuvântul este| Circulaţia a Cernătcscu, directorul şcoalei de me; p această1 cauză , „ J \ serii din Clejani D-sa cere încurajarea | Giurgiu. Sănătatea publică şi desfiinţarea|industrii naţionale i consiliului sanitar superior t — D. Arsene critică «rganizarea şco-" | Mor de meserii şi spune câ est: mare - deosebire între ceeace învaţă elevii în şcoli şi practica de lucrător în ateliere, jj Cere desfiinţarea atelierelor Statuiui şi) ca şcolile de meserii să nu mai fie con-| x . duse de persoane străine industriei. f oamoata (lupa amiaza la — DO. Sâvescu, profesor din Bucu- partidul conservator din ţinut o întrunire la hotel sburg. A prezidat d. Zamfir rescu. D. N. Valeu a arătat că o momentul oportun de a se întreprinde o campanie de protestare faţă do faptul că nu so mai continuă lucrările do îmbunătăţire a portului. D-sa anunţă pentru protestare contra acestei stări do lucruri,o întrunire publică Ia care vor lua cuvântul şi d-nii N. Filiposcu şi I. Grădişteanu. D, Angliei Teodorescu vorbind din partea comercianţilor din port, a- pot fi subvenţionate de stat, judeţ sau jra^ mişcarea aceasta este vitală comună. | pentru existenţa oraşului noştru şt — Şedinţa se termină prin discursul î îndeamnă pe toţi cetăţenii brăiloni, d-lui Alexandrescu', directorul «Bursei! fără deosebire de culoare po.litică, Muncei»,'care spune că nu trebue să se | să adere la ea. ---- aştepte totul de la stat şi arată foloasele | D. Const. Georgescu spuue că de- ’ L . a, Pre?uK«tate, cos-1 iniţiativei private în Germania. f căderea proectului se datoroşto tu- Ziua a Il-a [turor guvernelor de până acum şi nu trebue pierdut timp spre a face Şedinţa de după amiază a salutat cu căldurii pe suverani. *• Berlin.—împăratul a transmis primarului de Berlin viia recunoştinţă a regelui Eduard pentru primirea amicală ce i s’a făcut şi a adăugat că se simte foarte satisfăcut de atitudinea simpatică a populaţiunii în timpul şederii pereenei regale engleze. * ^Londra. — Agenţia Reuter comunică următoarea notă oficială : Regele este satisfăcut de vizita pe care a făcut-o la Berlin. Călătoria a făcut-o fără greutate şi acum se află mai bine de cât erea la plecarea sa în Germania. Atunci regele avea o răceală şi i din cauza timpului caro continua a 1 fi râu i se recomandaseră preeau «Nu putem să nu atragem ateu ţiunea asupra acestui atentat în contra sănătăţii publice, căci se pricepe, că în viitor un Director general neexperimontat, comod, lip - 9\ de enerŞie Şi instrument docil ridică contra propunerei d.lui al persoanelor interesate şx intn i^rsene, statul nu poate îmbogăţi 150.000 din jurul său, în ce mod va;uvrierj conduce aceste serviciu, cel mai — D Ionescu-Brătianu, directorul şcoa important pentru viitorul popula- lei din C.-Lung vorbeşte prin d. Alimă-ţitiuei dacă nu va fi controlat de nişteanu. nimeni de cât do Onor. Minister, D. Alimăneşteanu, formulează cele care în cele mai multe cazuri străin ?e?se lritreb?ri> adrf.sat5 în sedmta. de do ştiinţele otniţaro -« poate cou- «■ B5,"* trola şi judeca din punct de «edero ,„ttebâli ,, anulne „|,tiv j, „„«„j d, ştiinţific activitatea direcţiunei sa- organizare al şcolilor de meserii. Iată a-uitare. : cest răspuns. ^ «Toate cele arătate probează însăi Şcolile se pot întemeia în fiecare oraş nepriceperea direcţiunei sanitare şi de către directorul şcoalei de meserii dosconsideraţiunea desideratelor şti- existente de mai înainte în unire cu pre-inţelor sanitaro aplicate la nevoile Şedinţele corporaţiei din acel oraş Ele ţârii, brutalitatea şi injustiţia faţă cu consiliul sanitar superior, procura şi cu corpul medical, risipirea pentru partizani şi pentru lucrări inutile sau absurde a foudurilor saui- Carnera a primit cu aplauze comunicarea despre schimba- __ rea marelui vizir şi a cercetathîuni. diferitele moţiuni propuse. j Regele este acum restabilit. De La orele şase a avut loc la asemonoa regina este sănătoasă. fC0.« \ Poarta, cu ceremonia obicinu-; » i în ! Mrtmfrsâ conservatoare ide numire o ini TTilrm paşa * ne^M^agenţioi^RmUcr^^Td^n sursă care sosind de la Yildiz Kiosc la Poartă a fost primit cu a-orelo 5, plauze de către o imensă mul-Brâila a ţime Petor Zamfi- autenticâ că prinţul de Bulow a declarat că rezultatul vizitei pere-chei regale engleze promite mult. In cursul conferinţelor pe cari le Hattihumavunul mentioneză au avut oamenii de stat englezi şi necesitatea care a fost de a se gT“ani’- sa, maElfe?tat x° ®in“ră paşa a fost îusarcmat să pro-{(.^ visita regelui a consolidat con-pue alţi rhimştri, relevează do-i fienţa ambelor părţi în lealitate şi rinţa Sultanului de a păzi Cons-Î în înţelegerea pentru scopurile po-iif,~ Mitice ale color două ţări. Privitor la tratrrea cestiunii balcanice un acord de mare întindere s’a sta- --------— teva ziduri cari erau crăpate, j s’au prăbuşit. De asemenea la 5 Reggio, Sangiovanni, Pelaco, I Gerace, Catanzaro, Brancaleone \ s’au sim(it puternice cutre-! mure fără victime. PESTEI El Agî de Mulţi mire Sub-semnata Rebeca Raissman din lio man, aduc viile mele mulţumiri Societă-ţei Anonime de Asigurări Generale şi Reasigurări ViCTORl/i din Bucureşti, f „ IDE V1NZARE prin licitaţie pul lică Seu îDcepere de la 11 Februarie 1909, I orele j,2, mobnieru! şi obiectefe de ! artă s proprietatea Moştenitorilor îNicolae Blaremberg. | Licitaţia se va ţine în casele din Str. f Episcopiei No. 3, unde mobilierul şi obiec-1 tele de artă sunt expuse Doritorii le pot vizita în toate zilele pentru culanţa şi promptitudinea cu care j ^ntLe °,re^, ^ , mi-a .plătit suma asigurată în favoarea! * ceţurile t*i cari începe licitaţia* mea de răposatul meu soţ Mich.Raissman. ['Sunt fixate în catalogul ce se gă- Această asigurare a fost încheiată nu i seşte în SUS zisele case. mai 2 săptămâni înaintea morţei sale şi j Pentru ori-ce lămuriri a se adresa d-lui abia o singură rată trimestrială a fost \ Dr. Dimitropol, strada Ştirbei Vodă 54 şi plătită, 2 zile înaintea decesului | d-lui Virgil Pupadat, avocat, strada Fân- Recomand deci publicului pe Onor. ? tânei 50. Societate Anonimă de Asigurări Gene- $ rale şi Reasigurări VICTORIA din Bu-ţ cureşti, căci în această tristă împrejurare j pe lâng'ă folosul aSiguvărei am putut a-.j precia libertatea şi culanţa acestei Ouoi. Societăţi. (ss) Rebaca Raissman. Bucureşti 27(9 Februarie 1909, BE 2.500 decalitri vin alb şi negru din varietăţile Grassă şi.i Cotnari, Bordeaux, Cleretă şi) cămâioasă, provenind din re-[ putata vie a d lui Teodor ie-ş nibace situată în localitatea \ „Cazacli“ din Odobeşti. Calitatea superioară ca tărie: i şi ca buchet a acestui vin este? cea mai renumită în podgoria I nrrrr------------r~-.—■Ţ-nînri - ni.mm m Odobeştilor. Amatorii să se adreseze la proprietar, d. Teodor Ienibace, \ advocat în Focşani. Afacere reetâii tituţiunea şi de a asigura ordinea şi propăşirea ţărei şi buna stare a tutulor supuşilor. tisitoaro, neglijarea absolută a nevoilor sanitare îu combaterea raţională a epidemiilor; complozeuţa pentru cerinţele străinătăţii în detrimentul ţării; numiri îu posturi bine retribuite, create fără nevoe şi în contra legii ; misiuni şi costisitoare. Şedinţa se deschide ia ora 3 p m.sub preşidenţia d-lui P. Negreanu, mare in-inutile Industriaş din Capitală. D tădncanu Dumltrlu din Focşani, Necesitatea controlului sanitar că cei chemaţi a se interesa de des-■ Linele Brăilei, să facă cel puţin ca .lucrările începute să fio terminate, D. Al. lliad protostează contra intenţiei guvernului de a construi o liuie forată Tecuciu-Făurei oare ar | critică legea meseriilor, spunând că pa* -—r* sw™ «cea ue/wje. aci 9* *« ctsimuue servicluluD-tronilor U se cer prea multe sacrificii distruge cu totul intoresele Brăilei, oraşe ofiţerii şi soldaţii ţin zilnic tn- Proisstări contra lui Kiamîl-paşa Comtantinopol. Comitetele locale din Salonic şi din numeroase alte localităţi au adresat Camerei şi comitetului june turc depeşi de protestare în contra procedării lui Kia-mil-paşa care a violat Constituţiunea In armată şi în marină ferberea este mare. Ofiţerii din marină sunt împărţiţi în două partide, lucru care s’a văzut la întrunirea ofiţerilor de marină la ministerul marinei Această întrunire a protestat în contra depeşei trimisă de câţiva ofiţeri de marină cari cereau ca ministrul marinei să rămâe la postul său. Întrunirea a blamat pe cei ce au trimis acea depeşe. Aci §i în celelalte bilit. Tendinţele Angliei şi Germaniei sunt îndreptate spre menţinerea păcii. Cu privire la atitudinea celor pouă guverne faţă de noul regim din Turcia, prinţul do Bulow speră că opinia publică din cele ( ouă ţări va urma pilda dată de către suverani şi do oamenii de stat despre intenţiunile cinstite şi pacifice şi despre sinceritatea di.s-posiţiunilor reciproce. «Chiar dacă direcţiunea sanitară ar fi ideală, oa nu are stabilitato şi la ori-ce momeut pot veni la diroe-ţiunea sanitară persoane politico şi cari vor putea risipi fondurile sanitare in mod dozastros. Cât noate Insă să facă o administraţie luminată ajutată de consiliul sanitar, a pentrii învăţătura unor ucenici de cari Cere ca o compensaţie să se cons-nu sunt asiguraţi că se vor folosi de ei, truiască linia Brâila-R.-Sărat, când vor ajunge lucrători. D. M. Tundsescu spune că chiar D. Gâdol, inspectorul meseriilor, spune[ (Jaclt ministerul respectiv ţinut de ^un?.it,iu> trebue sAjo lege nu poate lua tot venitul por- trumm. Ruperea unei schele Friedrichshutte.—In noaptea trecută In mina Păcei rupându-se schela, şapto mineri au fost trân- tre interesele patronilor şi ale şcoalelorţlui, însă în facultatea Ş» « i)îtiţi la* pământ. Patru dintre ei au ce se propun 9 [partiza acest venit, poate da Brai-j‘‘ţ‘ Pentru aceasta d-sa crede, că şcoalele lei col puţin cât merită. ■ * să funcţioneze în atelierele patronilor 1). M,atei Fâlceianu o de părere Paris.—împăratul german a adresat ambasadorului Germaniei prin-cipole do Radolin o telegramă prin care îl felicită de încheierea acordului franco-gorman şi mulţumindu-i cu căldură pentru concursul său. Noui cutremure de pământ Petersburg. — Azi dimineaţă la orele 8 şi 5 s’a simţit un u şor cutremur la Sotchi. * Messina.—Astă seară s’a produs un puternic cutremur care a produs mara impresiune. Nu se semnalează nenorociri. Câ- Ut fmm Vila Belvedere din oraşul strada Poiana Florilor 5 dere 4000 m. pătraţi, având faţade; una pe strada Poiana Florilor şi alta pe strada Bră-tianu, are parc de arbori seculari şi aleiu de brazi mari, poziţie încântătoare, coprinde : 8 camere pentru stăpâni şi 4 camere sub-soluri pentru serviciu, aflându-se în cea mia bună stare, împrejmuită din nou pe toate părţile. Doritorii se vor adresa în Bucureşti str. Clopotarii-Noui 6 la proprietar Ion Movileanu, iar în lipsă se vor âdrosa la d-nul General Michaii Boteanu, calea Victoriei 33*, Dr. Bomaîc S’A MUTAT Str. Progrtsttlsl, 8, 5. Se caută persoane harnice, | oneste şi cu bună recomân-jdaţie sau garanţie bănească, ntru o afacere foarte renta-1 bilă, plâtindu-se cu fix şi pro-vizion, etc. j Oferte înjşcris sub „Harnic" Sinaia, }la Agenţia de Publicitate. D. j [Adania, str. Carol No. 104. I! I! ( BRAGAD1RU ) — Fabricaţiune specială Vinuri- Felin-Cftampape CELE MAI FINE Mâncări Calde şt Heci La ori-ce oră din zi ş\ noapte Cabinete separate pentru familii, societăţi, etc., etc. N U M A 1 la vechea şi cunoscuta Jergria Jubileu44 Bulevardul Elisabeta No. 6 — vis-a-vis do Eforie. ?). R. ROSBTTI Strada 0, (knUacazino, F.o, 3 www.digibuc.ro EPOCA ■ gpBiSBHMfaaBBgMiwBISgfe—saiffii^aaă^SgiBijl ~ ii'rTuiiiiifîn îTTFT<ţ~,S1ra-rTs:a' ~n——g-,---—,---------~----rriiHHBiiri Banca Naţională, a României 1908 26 Ianuarie 8it naţiunea Sttmn ră 1909 17 lan 23 Ian. 135276292 145357’ 623749'3 7945600 17511401 I1990924 15638508 3243121 592890^ 641562 216774 105688134 17381443 21577Ş39 ACTIV 406877688 12000000 2457439' 3603940 260726030 285197 105688134 40687 7 > eff. p în c. curent 16057768, Fonduri publice . Efectele fondului de rezervă Ei. fond de amortis. imob. şi material ■ mobili . tobilier şi maşini de imprimerie heltueli de Administraţiune . eposite libere . ompturi curinţi . Compturi de valori PASIV Capital . . Fond de rezervă .... Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune Profituri şt perderi Dobânzi şi beneficii diverse Deposite de retras 123636221 944347 55416908 27641117 11999823 152^16434 3187121 5960297 701839 217*43 101856064 178 7093 313336H 3959*8421 32000000 26380304 3863598 (25736065 963331 5494982: 27517668 u999924 15 2. ,6433 U87i21 5970297 iu 1040 Z30027 106504564 K32I889 3*-223755 39^602835 120000. o «6380304 86^598 251695860 249579030 202595 276339 101856064 116504564 395998421 398602S35 IN DIFERITE FORME Pe dinăuntru Smălţuite şi pe dinafară Vopsite cu picioare si LEI 105 BUCATA § BBS Bucureşti «ALEA R A HO VEI, 422 7 PRIMĂRIA URBEI CRaIOVA Aduce mulţumiri persoanelor notate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători: 20 20 20 40 200 IOO 40 Banca Comerţului.............ioo Mendel Fii, bijutier ... .20 Moritz Kohn, casă comercială, ioo Eschinaschy, casă de schimb . Casa Android cu, cofetar . . Rafael Penhas, casă comercială Clayton Schultevorth, fabr.agr. Tokey-Club, societate. - . . I. G. Plessia, senator . . . Iulian C. Vrăbiescu, deputat C Vâlimărescu, preşedintele Curţii de Apel.................30 C. Poenaru, Preşed Tribunal. 20 Cassa Andreescu mag. ferărie 25 BOmchis, berar . . . . 20 Victor Langier, antr.lncr publ. 10 N. I. Bobeş, antrepr de notei. 4 Enache Manea, comerciant 20 D. Ghisdâvescu, mag. lipscânie 10 St. Foray, antreprenor ... 10 St. Pleşoianu, proprietar . . 10 Fraţi Russo, magaz. manufact. 5 Institutul Santa Mana , 20 D-na Maria Duduleanu, propr 5 D-ra Louis Kavre, proprietar . 5 I. Zamfirescu, proprietar 5 I. Samitca şi D. Baraş 30 Fraţi Damianoft, mag. pielerie 20 Demayo, magazin cu manufact. Io Konteschweller, farmacist . . 20 p. Primar, JS. M. Boboc. Fraţi Paraschivescu, farmacist 20 I. N Boeru farmacist . . Io Leon M. Eschenasy,casă schimb Io Richard Graepeî, fabrică agric. 40 Eugeniu Behles, societate . 10 I Feingold, bijutier .... 5- Fraţi Spirtaru, mag beut. spirt. 20 Stan S. Ţincu. mag. cu colon. Io Uiescu, droghist . 10 Sigmund Prager, dep. pălării. 5 I. Benvenisti, librar . 5 Fraţi Paulon, magazin cu arme 5 S Benvenisti bazar . . 5 Lazăr Benvenisti, bazar . . 5 Marcu Weiss, morar . • . 25 Saita, magazin cu coloniale 10 C Constantinescu (zis Siăti-neanu magaz. băut spirtoase 5 G Saim, magazin cu lipscănie io Gr. Popesou, magaz. cu vinuri 5 Iorgu Pâunu, proprietar . . io Mihail Daniei, antreprenor. 100 Andrei Pascu proprietar . . 20 D-na Constanţa General Ar- gentoianu................ . 100 Principele B Barbu Ştirbey . 500 Principele George Ştirbey . 500 Total 2384 In total suma de lei două mii trei sute opt-zeci şi patru Secretar General, 1. M&rinescn. ÎM Ui Societate anonima pentru %nduî»t.rto petrofodut apital social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi FABRICI de PETRuL şi DERIVATE: i'îit un'.tl, i ’Haipf *,'•<, fSolîit^Et, Fabrica de Bidoane de tinichea, COBSteBţa 1 PRODUSELE FABRICILOR» Petro Regulamentar, G zolini», Benzinfc pharaiacuuLicA, liuztnA pentru tu ol oare, Pft-curft pentru ars şi pentru uns «airiiţ», Parniinâ, Ulei peutru motoare U LEI ORI Mi SE HA LE de Calităţi Superioare Yaivoiină pentru cilindrii şi maşini tu ea vând nici un reprezentant în ţară ori-ee comandă pentru ULEiURl Ml SERALE sau eele-Valte produs*** sunt a se adresa — nuw,ai — DIRECŢIUNE! GENERALE StrOITBIdSCI M UL LV A MD' JL C, ROL, Ne 6 — m. Bucureşti 16, Strada ÂGademiei, 16 Bucureşti 7. j ir f a P Lj mi ii '.A F1 i FURTUNI MSŞINI pentru ASTUPAT Şi UAFSULE ALBE SI COLORATE APARATE ptr» Dulitat Bere Primăria Urbei Craiova SERVICIUL ADMINISTRATIV Pulîlicaţiune Prin votul dat de Consiliul Comunal în şedinţa de la 17 Ianuarie 1909, respingându-se oferta presen-tată la licitaţia ţinută în ziua de 17 Ianuarie 1909 ca prea scumpă, s’a decis ca în ziua de 17 Februarie 1909, să se ţină o nouă dcitaţie publică în sala primăriei, cu ofette închise şi fără drept de supra oferte, relativ la darea în întreprindere a confecţionârei tuturor registrelor şi imprimatelor necesare comunei şi a caselor pendinte de ea, pe termen de cinci ani, socotit de la I Aprilie 1909, data expirărei con tractului cu Domnii Samitca şi Ma-cavei. Noi, Primarul Urbei Craiova, aducem aceasta la cunoştinţa generală şi invităm pe amatori ca în citata zi orele 4 p. m , să se prezinte la concurenţă preparaţi rind cu oferte şi garanţii provizorii de lei cinci sute 1500); iar condiţiu-nile generale sub care se dă această întreprindere, se pot vedea in fie-care zi de lucru de la orele 9—12 a m şi 4 6 p m., în cancelaria serviciului Ad-tiv Dispoiiţiunile art. 72—83 din legea comptabibtâţii publ.ee se a-plică în cazul de faţă p. Primar, N M Beboc. Secretar General. I. Marinoscu. No. 655. 1909, Ianuarie 21 28, Slr. ACADEMIEI, Proprietar: |J FUR NI SORII CURŢEI REGALE -;Ş BUCUREŞT i FONDAT 1887 TELEFON iO|85> Fabrica de Curele gffES&o,. . 1 " -Curele de Bumbac şi de Balaîa iriniirsTiT Cauciuc, As beat, j j h I Cânepă, Bumbac, etc. U L.A iu A1 Xeliouit, Vuicanifeboer. peutru întreţinerea stabilimentelor indus- ârioli tsctaice triale. U c a » ji# • b *“ Pentra Cilindre «Excelsicr» Valvolina lemn M io ora Io &***<*& *^a» ru»»* vv salină Grăsime Consistentă *>1 TI'“i'S" Pupe 51 FOtrep. Vin (3P şi earpe pentru ştera Maşini 1. fiţinţî npiirr.rin sp41*{ 110010 iASiai rufimti STICLE: APABm«?.-Sr.». POMPE ie IBCENDiO accesoriile pentru pompieri Sacale ie fier. Aparate curăţit latrinele. POMPE pentru puţuri da tos te felurile.— FURTUNI de cânepă de cauciuc Io toate dizaensSt'ofl'- POMPE de MANâc—POMPE dt ABURI în orice mărime şi putere lnsţalaţiuni şi toate Articolele pentru electricitate Pompe Peronospora „Coroana^ peotru Stropitul Viilor -——■T?]E1‘VT TDE lIiTmGs0P’n[ V’li Casă fie Bancă bxmjnn, Austria I Fondată în 1869 CumpârS şi vinde cât mai cnj lanţ tot felul de Hârtii de va li are şi Obligaţiuni do Impru muturi cu premii — Conform cursului zilei — j Acordă credite pe efecte cu plata dupe o lună sau | cu plata■ în rate Ms obliptiui fia lupMlnri ci premii 1 cu preţuri foarte tftine şi în RATE LU ARE Primeşte orice propuneri Caută reprezentanţi serioşi ca conâiţinni şi provisinne favorabilă ’ţj N GRĂUNŢE ffilC» EFERVESCENTE