INUL XV.:—Ncu. 24. 5 BANI Fdiţia d* seară — 5 BA$t Dum’i.ita 1 Fel r ’ar’e 1 ABONAMENTELE 3n ţară.......................20 iei. 10 iei 3n Străinătate .... , 50 lei. 25 lei REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALA, No. 4 Adresa telegrafici: EPOCA— Bucureşti TELEFON: 2|35 PUBLICITATEA Anunciuri: în pagina Iii . » » » IV . 80 bani linia 15 » » J« faţa ealitălti leee Legea judecătoriilor de ocoale «Epocii» a semnalat, zilele trecute, o preţioasă constatare făcută cu privire la noua lege a judecătoriilor do ocoalo. E vorba de aiticolul 104, care indicând organele către cari se pot a-drosa apelurile făcute în contra cărţilor de judecată, nu pomeneşte în această enumeraţiune tocmai pe acel mai indicat ca toţi să le primească, anume pe însuşi judecătorul de ocol care s’a pronunţat în primă instanţă. N u ştiu dacă a stat sau nu în in-tenţiunea legiuitorului ca judecătorul de ocol să nu mai aibă acest drept, pe care noua lego se grăbeşte a-1 conferi chiar secretarului comunal. Şi’ntr’un caz şi’n cel alt, însă, s’a comis o mare greşeală. In adevăr, să admitem un moment că legiuitorul a voit ca judecătorul de ocol să nu mai poată primi pe viitor apelurile făcute in contra cărţilor de judecată. Ne întrebăm care ar fi oare raţiunea unei asemeni dispoziţiuni ? Pentru care cuvânt, mă rog, s’ar ridica judecătorului de ocol un asemenea drept, când până la punerea în aplicare a nouei legi către ol îşi adresau în deobşte apelurile lor jus-tiţiabilii nemulţumiţi cu hotărârea primei instanţe. Să fie vorba do vre o raţiune de drept? Nu vedem nici una. Si fie vorba de o uşurare a mun-cei judecătorului de ocol, împovărat peste măsură prin noua lege ? Ar fi o uşurare pur platonică, întru cât o ştim cu toţii din practica de toate zilele că dacă in formă apelul se adresa către judecător, de fapt nu el se ocupa cu primirea lui şi cu cele-l’alte mic’ formalităţi ce atrăgea după sine. In ori-ce caz, chiar dacă ar fi aşa, o asemenea dispoziţiune ar fi în contradicţie cu spiritul însuşi al nouei legi şi ar contrasta în mod flagrant cu intenţiunea, cel puţin mărturisită a legiuitorului, de a alcătui o lege ocrotitoare a intereselor justiţiabililor de 'a sate. J^jJPrin urmare, dacă în mod intenţionat s’a introdus în noua lege o astfel de dispoziţiune, părerea noastră e, ne grăbim s’o spunem, că s’a luat o măsură cu desăvârşire absurdă, cu nimic justificată fie în drept fie în fapt, o măsură diametral opusă spiritului în care s’a susţinut că se alcătueşte întreaga legislaţiune agrară din anul trecut. Nu mai puţin încă ar fi vina legiuitorului, în cazul când el n’a a-vut această intenţiune. In asemenea caz, el s’a făcut vinovat de o regretabilă imprecisiune de text, de o omisiune de neortat, care In practică conduce la cele mai absurde şi mai neomenoase consecinţe. In adevăr, ce poate fi mai absurd şi mai puţin uman, decât.ca un biet ţăran, care, din diverse împrejurări, nici n’a dat ochi cu judecătorul de primă instanţă, să’şi vadă apelul respins la Tribunal şi s.Vşi piardă astfel tn mod definitiv o pricină civilă ; sau să rămână definitiv condamnat la câteva luni de puşcărie pentru cine ştie ce moft de delict inexistent. Ei bine, lucrul acesta se petrece regulat de câteva luni încoace înaintea tribunalului de R.-Sărat, unde zilnic aproape se resping între 10 şi 20 de apeluri ca neregulat introduse. Şi când astfel stau lucrurile, ciad dintr’o lege ocrotitoare a ţârănimei reese asemenea decăderi de drepturi, n’avem noi oare dreptul să fim surprinşi de uşurinţa cu care se priveşte o aşa de lamentabilă situaţie de către avantgarda tinerimei generoase de la Viitorul1?... N’avem noi oare dreptul să vedem îr desfăşurarea ofoctelor ce decurg diu această pretinsă operă de democratizare a justiţiei o sângeroasă ironie la a-dresa păturoi ţărăneşti ?... ...Şi cu toate acestea d. ministru al justiţiei tace ? Mă’utreb de ce ? Găseşte oare d-sa că o asemenea procedare este în spiritul legei ?... S’o spună atunci lămurit; s’o spună pe orice cale'va crede de cuviinţă, pentru ca s’o ştie şi celelalte tribunale din ţară, cari, spre deosebire de col de R - j Sărat, primesc apelurile adresate direct către judecătorul de ocol... I Dacă, însă, tribunalul de R.-Sărat * aplică în mod greşit dispoziţiunile 1 articolului 104 din noua lego a judecătoriilor de ocoale, de ce nu se grăbeşte d. ministru de justiţie să’l facă atent asupra greşelei ce ARTIDUL LIBERAL Rezerve şi atitudini semnificative. să fie leaderul. — Ce fac fruntaşii direcţiei Sfurdza. Majoritate fără leader. — Cine Cum se şterg şi urmele Intre liberali a început să se pe cari d. Sturdza îi combătuse cu manifesteze oare\cari nemulţu- j îndârjire. mtn. Se comentează în mod defavorabil pentru situaţia guvernului săvârşeşte, şi la novoo] să prezinte 'au numai atitudinea Senatului, chiar Parlamonlului un proect de dar şi atitudinea unora dintre lege interpretativ, care să curme o fruntaşii liberali din Cameră. stare de lucruri aşa de bizară şi de j Aşa guvernamentalii au văzut nedreaptă ? cu „„ surprindere că nici De ce ? Ne întrebăm cu toţii ; se dintre fruntaşii cari stăteau 1- vn n h X n w 4 1.1 I n a wv ^ 1 /In L St . _* 7 7. 7 M M T ■ . > unul pe întreabă, în primul loc, poporul de băncile de deputat, la şedinţa de la ţară, pentru care s’au înfăptuit alaltăeri, când s’a desbătut iw- a“nirm\n^reTie^8?egiSlafciV0 ăin Apelarea dAuiDiamandy,n’a intervenit in discuţie, când s a atacat guvernul şi oculta. Majoritatea dezorganizată—leaderul anul mântuirei 1908 ?... Const. C. Braiesku MAFIA TAKISTA FOTLETONUL „EPOCEI“ din 31 Ianuarie 1909 28) tea acuzaţilor La bara justiţiei şl în incinta Camerei lakiştii ca o bandă de rău făcători stau pretutindeni pe banca acuzaţilor. înaintea parlamentului se judecă viaţa lor politică, corupţia şi afacerile la care se dedau. înaintea tribunalelor se judecă administraţia lor, jaful în averea statului şi a comunilor. înaintea parlamentului s’a tratat procesul păltinenilor şi al janthfloreş-tilor, înaintea tribunalului se des-bate “procesul mişuchinteştilor. Iată care este lumina în care a-pare partidul takist ce îşi zice partid conservator-democrat în zilele în care sărbătoreşte cu mare sgomot abia un an de la înfiinţarea sa. Şi acesta este partidul cel nou, partidul a căruia necesitate pretind ta-kişlii că s’a simţit în viaţa noastră de stat; partidul menit să schimbe toate alcătuirile politice şi sociale, dând satisfacţie tutulor aspiraţiunilor legitime; partidul care să apară ca o răsuflare a tutulor nedreptăţilor şi a. tutulor prigoniţilor. Acesta este partidul care a introdus în viaţa noastră politică cele mai detestabile şi mai primejdioase practice de corupţie, de intrigă şi de arivism. Este partidul care întoarce lumea .de la munca cinstită şi îndeamnă pe fiecare să recurgă la şiretenie şi la făţărnicie, la specularea tutulor ideilor şi a tutulor situaţiunilor pentru ca să realizeze câştiguri personale pe socoteala statului ca şi pe socoteala celor cari au nevoi de satisfăcut la autorităţile publice, sau în viaţa comercială. Vedeţi ce a lăsat acest- partid în urma sa, atunci când a trecut pe la administraţiile publice. Procesul fraudelor de la Craiova arată cu ce în-drăsneală a dat jaf în averea comunei. Şi cine nu ştie ce s’a făcut cu fondurile ministerului de finanţe! Cine a uitat cum s’au îmbogăţit ca prin farmec atâţea calici, cari abia îşi ţineau zilele. Desbaterile urmate în Cameră au dovedit cât a îngrijat opinia publică orgia electorală la care Vau dedat takiştii şi prezenţa în Parlament a unor oameni cari şi-au speculat mandatul de deputat, servindu-se de el în samsarlâcuri de furnituri, sau spre a teroriza nenorociţii cu măsuri administrative. Partidul takist transformă prin prezenţa membrilor săi, toate foto-liurile demnităţilor publice, în bănci de acuzaţi. Intre membrii din jurul ministerului se constată că majoritatea este dezorganizată şi la Camera, ea nu are un leader. Este vorba acuma să se facă apel la d. Em. Porumbaru ca să-şi ia a-ceastă însărcinare, de oarece este singurul parlamentar mai vechiu capabil să replice, fără o pregătire irealabilă, la atacuri ce s’ar în- repta contra guvernului şi a partidului. Dar chestia este : d. Porumbaru va primi ? Fireşte că fără angajamente formale din partea d-lui I. Brătianu pentru o remaniare ministerială d-sa nu se va grăbi să facă pe apărătorul «pour le roy de Prune». Cum se şterg şi urmele direcţii Sturdza Mare roman ie sensafle VIII Hotărât a nu fi jucat, dânsul strigă: — Reaprindoţi luminele. S’a comis un furt. O confuziuno complectă se produse imediat. Mulţimea se grămădi şi d. Barnes se simţi asvârlit In mod violent în mulţime şi dânsul ho isbi de un alt Invitat ; amândoi căzură jos şi mulţi alţi alunecară. Confusia era complectă, şi trebui cât va timp pentru ca cine va să se gândească să aprindă luminile. D. Van Rawlston, înţelegând situaţia mai bine ca ori care altul, fu cel d’intâiu care îşi regăsi pro senţa de spirit şi dânsul însuşi lumină sala Imediat inundarea luminoi re-dete de ocamdaiâ lucrurile şi mai rău, căci ea orbi cu coiul lumea. Ast-fel spre marea supărare a detectivului, mai multe minute preţioase fură perdute înainte ca dânsul să se fi putut degaja, de oamenii cari căzuseră peste el şi ca el să poată spune cu voce tare : — Victima furtului e d-ra Rem-sen. Mu lăsaţi p« uimeni să părăsească casa. D. Van Rawlston se grăbi la uşe, pentru a împedica oa nimeni să nu iasă, şi mulţimea se grămădi în jurul d-rei Remsen pentru a o consola de pierderea sa. D Barnes căută pe Aii Baba, şi fu surprins, gă-sindu-1 să descopere că nu era d. Thauret. — Cine sunteţi dv ? întrebă el Drusc —1 Mă numesc Andrien Fisher, fu răspunsul. ^Aceasta uimi pe d. Barnes, dar în acelaşi timp li făcu plăcere, căci aceasta părea a confirma bănuiala că acest om era un complice. Dânsul se hotărî repede a nu-i zice nimic alt-ceva de data aceasta şi se îndreptă imediat spre d ra Remsen Eentru a observa felul său de a fi iacă dânsa ştia ceva mai dinainte, dânsa juca în mod admirabil come dia, căci părea excitată, şi vorbia cu vehemenţă colora cari o înconjurau, blamând supravegherea defectuoasă care permisese ca uu hoţ să pătrundă în cnmoră. In acest timp, pe când d. Barnos se gândea ce tiobuia să facă, v&zu că d. Van Ravlston se apropie de Aşa la Senat d. i. Brătianu s’a încercat sâ-I aleagă preşedinte pe d. C. Nacu, iar ia locui de membru în consiliul de administraţie al Creditului Rural se susţine candidatura d-lui Take Protopopescu. Alaltăeri s’a depus In Cameră un proect de lege prin care se desfiinţează roba avocaţilor. Toate aceste fapte sunt considerate de vechii amici al d-lui D. Sturdza ca o încercare de a se şterge până şi urmele direcţiei ce fostul şef dăduse partidulni. Şi lucrai se pare cu atât mai curios că d. Dim. Sturdza este încă în viaţă şi dacă el nu şi-ar fi dat demisia, în condiţiile în cari şi-a dat-o le-ar fi fost foarte greu bră-tieniştilor să se instaleze Ia putere, cum s’au instalat. Agitaţia din partid.—Ministeriabilii Pentru toato aceste motive se observă că agitaţia a reînceput în partidul liberal. De sigur că nu contribueşte pu-in şi faptul că d. I. Brătianu nu ace 0 remaniare '.ministerială. Ministeriabilii văd în amânarea remanierei până după închiderea Camerelor o încercare de a’i ademeni să tacă cât timp ar putea să facă greutăţi guvernului. Ei bănu-esc că după închiderea Camerelor d. I.” Brâtianu chiar daoă va face o remaniare o va face aşa cum îi convine d-sale, nu cum ar dori ministeriabilii. Se afirmă chiar că ministeriabilii ar fi avut oare-cari conciliabuluri Iti I Ic Dar mai este şi altă chestie. Sturdziştii sunt nemulţumiţi şi din cauza atitudine! pe care au luat-o ! între ei şi că s’ar fi hotărât sâ’şi brătienlştii faţă de direcţia pe care ! manifeste nemuL-unirea, fie păstrînd o dăduse guvernului şi partidului ‘ o rezervă semnificativă cu ocazia d. Sturdza. I discuţiunilor asupra legilor depuse, Intr’adfcvăr, ei observă că se dă-!fie chiar prezentând critice la cele râmă una câte una toate măsurile jmai importante dintre ele şi unde luate de d. Sturdza şi se dă din guvernul ar avea mai multă nevoe nou situaţiuni importante acelora de sprijinul fruntaşilor partidului. In paginele următoare: Concluzinnele Casaţiei asupra ppoectulul Stelian MtemabB PENTRU MINISTRUL RĂZBOIULUI ELEVII ŞCOALEl de MARINA DIN CONSTANTA Am adus la cunoştinţa d-lui ministru de război, acum câte-va luni de zile, modul absolut scandalos cum sunt îngrijiţi elevii şcoalei de marină militară din Constanţa. Fiind-câ constatăm cu mult regret că această regretabilă stare de lucruri persistă In dauna bunului mers şi renume ai acestei şcoli,suntem nevoiţi să atragem din nou a-supră-i serioasa atenţiune a d-lui ministru de război. Suntem informaţi că atât hrana cât şi îmbrăcămintea elevilor acestei şcoli lasă foarte mult de dorit. Ni se afirmă că dânşii n’au nici câmaşe pe ei, ci poartă numai 2 flanele, de cari se primenesc numai din 2 în 2 săptămâni, câte «dată şi mai târziu. Din cauza acestor mizerii unii e-levi au părăsit şcoala; iar alţii sunt hotărâţi s’o facă în curâud. Sperăm că d. ministru de război nu va întârzia să ia cele mai energice măsuri în această privinţă,dispunând la nevoe şi facerea unei riguroase anohete spre cercotarea ce-Iot denunţate de noi. PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA PENTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAŢII a bc adresa Direct la Administraţia ziarului şi la toate Agenţiile de publicitate SCRISORI DIN VIENA VIAŢI SONDEI — Prin poştă, de la un corespendent particular — Viena, 27 Ianuarie Societăţile româneşti —Serbările de Crăciun şi Anul Nou — Societatea bisericească.—Progresele societăţei In puţine oraşe diu apus este o 1 colonie do Români atât ae bine or- INTRE CELE DOUA RIVALE Acordai franco-german is chestiunea Marocului Franţa şi Germania s’au hotărât să distrugă «ocazia*, după cuvântul cancelarului german, care alimenta actualmente neîncrederea şi ura atavică a acestor ţări. Acordul în privinţa Marocului s’a făcut zilele acestea la Berlin şi acest acord nu este decât o recunoaştere formală din partea celor două ţări a actului dela Algesiras. Dintr’o parte şi din alta problema s’a pus mai clară ca altă dată, mai precisă. Nici una din cele două ţări nu au cedat, nici una n’a făcut sacrificiul vre-unui principiu sau vre-unui interes. Fiecare şi-a precizat interesele şi fiecare a recunoscut compatibilitatea a-cestor interese. Interese economice de o parte, interese politice de alta NOI CONDAMNARi IN UNGARIA bia am anunţat condamnarea sufe- j ferită de d. Victor Branişte, redac- A torul responsabil al «Gazetei Transilvaniei », de către Curtea cu Juri din Târgul-Mureşului, • la trei tuni închisoare şi 200 coroane amendă, numai pentru faptul de a fi reprodus un articol al lui Bj6r- j _.... ,,, ............... son din «Le Courrier europeent, relativ la Ediţia lll-a a volumului lui lodoform IN TREACĂT ,VERZI ŞI USCATE" persecuţiile Slovacilor; şi telegramele ne şi comunică o altă condamnare D. dr. avocat Cassiu Maniu a fost condamnat alaltăeri, de acelaş tribunal, la un aH închisoare şi o mie de coroane amendă, pentru a fi subscris o scrisoare către BjOrson, publicată în eGazeta Transilvaniei», ceia ce constitue, după unguri, «agitaţie contra Statului» l CAII LUI NAPOLEON I Cei mai celebri cai ai împăratului Napoleon au fost: Wagram, un arib mic de talie, pe care împăra tul călări la Wagram; Emir, cal turc, care a făcut campaniile din nordul Franţei şi Spaniei; Cyrus, care a purtat pe Napoleon pe câm-duI de la Austerlitz ; Gonzalve, cal spaniol, căruia la Brienne, un glonte i-a tăiat frâul, gata să ia chiar mâna împăratului; Intendent, un normand docil, care servea în reviste, fusese supranumit Coco. singurul care n’a făcut vre-un salt, în care posiţia cavalerului să fie compromisă ; Tauris, un persan argintiu, dar al ţarului Alexaudriu, la congresul de la Erfurth, făcuse toate campaniile din Nord, intrase în Moscova, făcuse parte din cavaleria luată cu el îa insula Elba, revenise de acolo şi purtase pe cavaler la Waterlos ; în sfârşit Roite-let, cel mai faimos, fiindcă era înalt şi galopa cu o alură mai mult de cât măreaţă________ el, însoţit de d. Thauret, îmbrăcat acum în haine negre. — Domnule Barnes, cum s’au petrecut lucrurile? Pentru ce nu l’aţi împodicat ? — Am încercat să o fac, dar nu am putut. Trebue să înţelegeţi, domnule Van Rawlston, că nu sunt infailibil. Băniţiam că acest furt va avea loc ; dar nu puteam şti în ce con-diţiuni. In acelaşi timp am văzut actul îndeplinindu-se. — Atunci pentru ce nu aţi pus mana pe hoţ ? — Am încercat să o fac ; dar am fost trântit pe la spate de complicele său. — Aţi putea identifica acea persoană după costum ? — Aceasta e din nenorocire imposibil. Tot ceea ce ştiu, e că era unul din coi patiu-zeci de hoţi, şi desigur că şi-a jucat rolul său. — Dv. sunteţi domnul Barnes ? întrebă d. Thauret cu curiozitate şi continuând : da, evident. Noi ne am mai întâlnit de două ori, cred. Spuneţi că boţul era dintre coi patruzeci de hoţi? Pentru ce nu le-aţi cerut să se lase să fio toţi percheziţionaţi ? A-ceasta mă intoresează, căci am purtat unul din aceste costume. — Nu voosc să aud vorbindu-so de o astfel de injurie la adresa Invitaţilor n oi, răspunse viu d. Van Rawlston. A percheziţiona oamenii în casa A apărut,—titlul de mai sus va spune totul,—şi cu o prefaţă de dr. Ureche. Cititorii vor găsi în prima pagină a volumului fotografia lui lodoform şi is' călit:ira acestuia. Este şi aceasta o nouă invenţie a d-ruiui Ureche. Dar ce n’a inventat doctorul Ureche I Volumul conţine mai multe tone de sare concentrată. Iarăşi o invenţie a d-ru lui Ureche care rivalizează cu toate născocirile în materie de conserve alimen tare şi spirituale Gustaţi, mă reg şi vă convingeţi. Nimeni nu poate să fie păcălit ae oarece fiecare poate să încerce în detaliu înainte de a cumpăra cu ridicata. Şi trebue să vă adaug că na lipseşte nici piperul Toate gusturile sunt satisfăcute. Este chiar şi «Vusturoiu» Tot ce poate fi mai picant şi mai ra-frejisant... un adevărat stomachiko I Fireşte, dacă odată domnul lodoform ese recomandat de un doctor şi încă de ce doctor, de doctorul sergenţilor de o-raş, cum poate să strice stomacul sau să facă altă poznă omuluil Alergaţi prin urmare la toate librăriile—Asta nn e sare de băcănie şi Regia cu toate Ocnele ei n’ar putea să vă vândă. nici un grăunte—alergaţi cât mai repede că se vinde mai repede şi mai mult de cât mimiţele şi fifiţele din Bucureşti şi chiar de la Nisa şi Monte-Carlo Şi nici n’aţi pomenit aşa eftinătate. Tone de sare numai cu doi lei! Şi ce tone! şi ce sare ! Dar ce să mai vorbim ..poftiţi, gustaţi şi vă convingeţi! mea proprie l Nu, domnule, voiu plăti kiai bucuros bijutoria pierdută de uât să las să se facă a-ceasta. — Dv. aveţi perfectă dreptate, zise detectivul privind cu atenţie îpe d. Thauret; sunt sigur că a-J ceasta ar fi inutil. — Cum voiţi, zise d. Thauret, şi, cu un surâs ironic, sulută şi se îndrepţi spre grnpul care înconjura po Miss Remsen. D. Barnos spuse d-lui Van Rawlston că prezenţa sa era de acum înainte nefolositoare, şi că se va retrage. Dânsul nu plecă însă până nu se asigură oă d. Mitchel nu era în casă. Cercetă la eşire şi descoperi că feciorul Însărcinat de a su-pravoghia intrarea fusese să privească tablourile şi fiind absent în mom ntul confuziunei, acesta nu putea dar să ştie dacă cineva părăsise sau nu casa. Astfel d. Barnos plecă disperat. — Ah ! ticălosul, gândi ol, coborând repede strada, acest Mitchel, e un artist. Când te gândeşti că a aşteptat ultimul moment de a comite crima în aşa mod ca o sutime de oameni să poată proba că o făcuse înăuntrul timpului fixat l Şi în acelaş timp, să aibă un alibi oxco-Jent. Bolnav într’un hotel din Fila-dolfia I Bah I nu poţi dar avea nici un om în caro să te încrezi I La a patru-zecl şi doua stradă, dânsul luă drumul do fier aerian, şi în două-zeci de minute fu In biu-roul său. Acolo găsi po agentul Ce s’a decis Ambele ţări s’au unit în a recunoaşte integritatea Marocului, deplina suveranitate a Sultanului şi libertatea economică. Franţa îşi .ia angajamentul de a nu. căuta să capete nici un privilegiu economic special în Maroc şi recunoaşte îndreptă-.ţită pe Germania de a lupta pentru interesele 9ale economice de acolo. Ambiie ţâri se leagă de a menţine o egalitate de drepturi în ordinul comercial din Maroc şi se declară ori când gata de a’şi asocia capitalurile şi sforţările naţionalilor lor din aceasta ţară. In ceia ce pri-veşte interesele politice ale Franţei în imperiului şerifian, Germania recunoaşte aceste interese şi admjte ca Franţa în înţelegere cu Spania şi cu colaborarea amicală a sultanului să consolideze ordinea şi pacea, de care ordine interese e politice ale Republicei sunt strâns legate. Astfel după cinci aai de strădueli şi de controverse două mari pateri recu nosc, că toată acţiunea lor n’a fost de cât un joc diplomatic, în care, ca în-tr’un haos, se perdea adevărul şi dreptul naţiunilor. Ce înseamnă acordai Este fără îndoială o asigurare nouă a echilibrului european. Iată cum se exprimă „Le Temps“ în această privinţă: «Cu riscul de a fi acuzaţi de un exces de generalizare, noi credem că Europa, în această luptă pentru echilibru, pe care o susţine de secole contra ei însăşi, a-tinge un punct de stabilitate, care părea, că nava n atins încă multă vreme. Grupările simetrice s’au format cu crize de creştere şi cu drept cuvânt s’a putut crede in unele momente într’o ciocnire generală. Este permis azi să sperăm, că vor trăi faţâ’n faţă pe un picior de o corecţiune încrezătoare. Statele par a deveni acum, dujpă o vorbă a cancelarului german, stâlpii echilibrului. Egalitatea tnturor rezultă din jocul balanţei. Iar e galitatea salvgardează pacea*. sare urmărise pe d. Mitchel la Fi-ladelfia. — Ei bine, zise el cu un ton sec, ce faci aci ? — Sunt sigur că Mitchel s’a reîntors la New-York. Am venit aci în speranţa de a’l regăsi, şi, celpu ţin ae a vă preveni. — Avertismentul vine prea târziu. Răul e făcut Cum nu ţi-a dai în gând să’mi telegrafiezi ? — A ta am şi făcut, înainte de a pleca de acolo. Telegrama era pe biuroul d-lni Barnes, nedesfâcută Aceasta sosise după plecarea sa la serată. — Bine, bine, zise detectivul cu umoare ; cred că ai făcut cum ai putut mai bine. Acest individ aro o şansă de drac. Ce te-a făcut să crezi că dânsul a venit la New-York? Nu e bolnav ? — Cred că boala este un truc pentru a avea un alibi. Pentru a descoperi ce e, mă în seri soi la hotel, cerând o cameră aproape de aceia a amicului meu d. Mitchel. Mi se dete camera vecină. Seosei clanţa de la uşa de comunicaţie şi privii prin gaură. Ne văzând pe nimeni, intrai. Camera ora goală. Pasărea sburase. — Ia col mai apropiat tren spre Fi lădoi fia şi fă tot posibilul de a descoperi când a sosit acolo d-nul Mitchel. Dânsul, sunt sigur, s’a reîntors şi mâine de dimineaţă ll vei găsi bolnav, sau nu’mi vei mai zice Barnos mai mult. Pro firă’mi proba.. ganizată, pe cum e cea din capitala Austriei. Românii domiciliaţi în Viena deşi în proporţie cu cele 2 milioane de locuitori formează o colonie numai de ceva peste una mie suflete, totuşi se manifestă ca români buni şi dau semne îmbucurătoare despre o viaţă adevărat românească, atât pe terenul naţional şi social cât şi pe cel cultural şi bisericesc. Societăţile româneşti Sub influenţa spiritului de aso-ciare, ce e una din caracteristicile însuşiri ale vienezilor şi conduşi de dorul de a se vedea concentraţi, ei sunt întruniţi în 4 societăţi: în societatea română ortodoxă jubilar imperială [ ^ntru zidirea uuei biserici şi înfiinţarea unei comunităţi bisericeşti în Viena,societatea acad. România Jună, societatea meseriaşilor «Clubul Român» şi societatea «Regele Carol I» pentru ajutorarea Românilor din ţară lipsiţi de mijloace. Aceste societăţi formează colonia română din Viena, la a cărei activitate demnă de lăudat au o parte foarte însemnată şi damele în frunte cu zoioasele doamne Florica Grama-tovici născută de Pruncul din Bra-ov şi Delia dr. Popovici născută 'arienoscu; Din iniţiativa acestor doamne se aranjează în timpul iernei tot a doua Joi Ferate de popiei în spaţioasele localităţi ale cafenelei «Ar-kadenkaffi», unde pe lângă jocul de popiei se cultivă dansurile noastre româneşti şi se produc gentilele noastre conservatoriste şi harnicii noştri conservatorişti de aici. Cu mnltă satisfacţie trebue să a-mintesc—ca român din Bucovina— că horă şi Romană mai precis, graţios şi corect jucate ca aici în puţine petreceri am văzut. Seratele acestea cari în unele părţi din provincie ar putea fi privite de festivităţi ocazionale au scopul ca să se întrunească studenţii români ai academici şi meseriaşii In sânul coloniei unde fără spose să aibă o distracţie plăcută şi tot o-dată să-şi facă o şcoală socială românească de care tineretul depărtat de vatra părintească şi expus diferitelor influenţe fstrăine de aici are mare trebuinţă. La seratele acestea unde se întruneşte partea covârşitoare a coloniei, vezi „bătrânii" discutând chestii româneşti şi făurind planuri pentru concentrarea • forţelor române do a-ici. E de «ine înţeles că la aceste petreceri e bine venit şi primit cu dragoste tot Românul carele fiind în trecere la Viena are dorul de a eonveni cu fraţii lui de aici. Serbările de Crăciun şi Anul nou In special serata de popiei din ziua Crăciunului a anului de abia expirat a avut o notă caracteristică prm faptul că întrunirea de atunci s’a schimbat într’o frumoasă serbare de Crăciun. Această surprindere gingaşă au făcut-o gentilele dame din colonie pentru acei Români singuratici, pe cari soarta i-a constrâns a petrece sărbătorile naşterii Mântuitorului departe do căminul strămoşesc. Serbarea aceasta a fost introdusă cu colinde naţionale la luminele a- Erinso ale unui admirabil pom de r&ciun, de ale cărui ramuri atârna eb.idia argintie «0 ce veste minunată» şi «Trei păstori se Imtâlniri» de d. Dima, cântate de excelentul cor mixt al capelei române sub destoinica conducere a d-lui Ionel Crişan au făcut o adâncă şi prea plăcută impresie asupra celor prezenţi cari abia încăpeau îu spaţioasele localuri. fugei sale la New-York şi îţi’ voi da cinci-zeci de dolari. Du-t( XI In dimineaţa de 3 Ianuarie d-nul Barnes primi mai multe scrisori interesante pentru acei ce urmăresc istoria aceasta. Prima pe care o deschise era foarte scurtă. Ea conţinea ceea ce urmează : «Dacă d. Barnes ar putea trece pe la noi cât mai curând posibil, no-ar obliga foarte mult. «Emilia Remsen Dânsul citi această scrisoare de două ori, apoi luă alta : «Domnule Barnes, Îmi iau libertatea de a vă reaminti conversaţia jpe care am avut’o Împreună luna dm urmă. Regret mult do a fi insinuat că era posibil ca amicul mou d. Mitchel să fie implicat tn furtul din drumul de fier. Cum ştiţi, d-ra Emilia Remsen a fost victima unui furt, In timpul serbărei, ce a avut loc In noaptea de alaltăeri, furând.ui-se un rubin de o valoare de douăzeci mii de livre. E evident pentru mine că d. Mitchel a avut an rol oarecare îu el. Ştiu oă dânsul pretinde a fi bolnav la hotelul din Filudelfia, dar aceasta ponto fi o farsă. Dânsului i-a fost uşor să se strecoare de acolo, să se înâbrace In costumul celor patruzeci de hoţii biju- După aceasta d. dr. V. Cioban, preot militar şi preotul capelei ro' mâne ortodoxe într’o oraţiune frumoasă a făcut istoricul pomului do Crăciun, iar d. dr. Lazăr Popovici a adresat celor prezenţi cuvinte calde şi pline de entuziasm naţional, aducând la cunoştinţă, că damele din colonie stând de vorbă cu moş Crăciun s’au îngrijit ca el să aducă daruri pentru coi buni. Aceste daruri într’un număr do peste una sută s’au distribuit celor prezenţi prin sorţare. l’e cât m’a încântat serata de popiei, pe atât am fost plăcut surprins ae revelionul aranjat de societatea «România Jună». Aici iarăşi am putut vedea colonia română şi din numărul mare al străinilor veniţi la serată m’am putut conving» de ce conexiuni mari şi bune au românii de aici cu oonlocuitorii cei-l’alţi ai oraşului. Sorata s’a început cu un concert şi apoi a urmat dansul îutr’un mod animat. La 12 ore noaptea,—îu pausâ,— preşedintele societăţii a ţinut o vorbire potrivită şi cu colorit de tot naţională urând publicului an nou fericit. Asemenea a mai ţinut un discurs bine simţit şi d. dr. V. Cioban, poftind şi' dânsul tot binele pentru anul nou După oraţiile acestea ocazionale s’a început iarăşi dansul şi a durat până îu zori. Din nou trebue să amintesc că Romana şi de astă dată s’a dansat cu o precizii ate rară, ce cu atât mai mult m’a frapat, fiind-că pe cum am observat In şirnl dansatoarelor române, dintre caro ce'e mai multe erau îu costume naţionale, am văzut şi mai multe dame străine. Nu pot trece cu vederea nici adunarea generală a clubului român, din a cărei decurgere corectă m’am încredinţat, că şi meseriaşii noştri stau aici pe un grad înalt al cultu-roi şi sunt pătrunşi de spiritul do asociare, co—durere—atât de mult ne lipseşte nouă românilor In genere. Societatea bisericească Din evenimentele mai importante din timpul petrecerei mele la Viena trebue să amintosc încă frumoasa serbare a Bobotezei. Rar am văzut un serviciu aşa de frumos şi armonios, precum a fost aceiita celebrat în capela română din I. Lowel-strasse 8. Capela română, acest giuvaer arhitectonic compus şi instituit sub conducerea d-lui arhitect Cesar Po-povici, a fost arhiplină do notabilităţile noastre de aici, în fruutei cu d. ministru Mişu, împrejurat de întreg personalul legaţiunoi şi de credincioşi, precum şi de mulţi străini, eei din urmă vor fi fost a-traşi de salvele soldaţilor români din reg. 51, cari postaţi In faţa capelei în decursul serviciului divin au dat 4 salve şi apoi muzica militară a intonat imnul poporal şi în urmă troparul «Id Iordan» oihes-trat de măiestrul G. Dima. Asistând la serviciul acosta divin, executat atât din partea preotului ât şi din^partea corului cu o pre- izitate rară şi armonică, încep şi mai bine a înţelege rostul şi on-tusiasmul cu care muncesc cei din eomitetul societăţii bisericeşti la a-jungerea scopului dorit : a zidi o biserică română şi a înfiinţa o parohie, căreia cu timpul să-i fie în o crotire un internat pentru sărmanii români, cari vor studia la institutele academice şi industriale din Viena. Prevăd că e o necesitate impe-r os impusă, ca şi Românii din Viena să aibă un sion românesc, In jurul căruia să se concentreze toţi Românii domiciliaţi în Viena şi să nu fie constrânşi a merge şi la biserici de ritul lor, dar de t»t teria şi să se reîntoarcă la Filadel-fia chiar în aceiaş seară. Acesta ar fi un furt fără pericol pentru el, mai ales fiindcă poate fi susţinut de d-ra Remsen. Acum cum totul e permis într’un pariu, aş voi ca d-v. să puteţi să’mi probaţi că d. Mitchel a comis acest furt. Doresc să câştig acest pariu asupra lui, şi nu mă dau In lături de a cheltui bani. Chiar de vă voi avansa totalul la care se ridică pariul, eu voi reintra In fondurile mele, admiţând, bine înţeles, că d-v, îi veţi doscoperi culpabilitatea de acum până intr’un an. De altminteri, pentru mine, satisfacţia de a fi câştigat pariul meu ar valora mai mult ca banii.fcTrebue cineva foarte puternic a ţine piept d-lui Mitchel. Adaug aci un cek de două sute do dolari ca acont, şi puteţi să'ini mai cereţi dacă aveţi nevoe, până la o mio de dolari. Tot odată profit de scrisoarea a-ceasta, să vă mărturisesc că m’am înşelat bănuind pe d. Thauret. Suut sigur că dânsul nu trişează jucând cărţi. L’am observat de foarte multe ori, de atunci, şi am văzut că joacă onest. Nu am nici un motiv ră’l iubesc, şi de fapt, îmi displace, v’e spun sincer. Totuşi, pentru a Ş drept, trebue să retractez acuzaţii pe care e făcusem contra lui'»^ ţVa ufâia) www.digibuc.ro EPOCA străine de limba, firea, originea şi naţionalitatea' lor. Observând in acest timp scurt, ce influenţă binefăcătoare are această \ societate bisericească asupra niei întregi şi văzând la Bobi tea zâ +ei ^ patronai că o mare parte a credincioşilor nici ' n’a încăput în capela, de alt cum , destul de spaţioasă, îmi vine să mfij întreb, cum de. factorii competenţi • în afacerile noastre bisericeşti şi j culturale nu s’au nizuit, ca deja mâi de mult să aibă şi conaţionalii şi I coreligionarii noştri din Viena bi- j parlamentară, pentru desfiinţarea o-bligativităţci costumului advocaţilor. deschis în sala Băilor Eforiei, sub preşe^ denţia de onoare a d-lui Alimănişteanu. colo-'*1? 7,iU'V?e VFebcrar1i,e He Va Astăzi congresişlii vor vizita fiinţa la Plooşţi o filialei a sociefcă- p m şcoala d? Arte şi Meserii Desfiinţarea robei pentru p zăul de la Şosea j Seara vor asista la reprezentaţia ' pei de Operetă de la teatrul Lyric. ora 2 Mu- tru- avocaţi ,..,.„5,^..,, UUλU v.,,. ....... Pe biourile Camerei s’a depus eri i serică şi parohie română, pe cum o lin proect de lege din iniţiativă P»r- Ahll7lirj|g 1111 ni au aici coloniile altor popoare mai; ^montară prin care se suprimă QQJJJJJJldaiît jjg r60IlHBIlt care se «ici la număr de cât noi. Una mie*obligativitatea pentru avocaţi'de a de suflete româneşti — precum am;PuJ[^a robă. auzit că este colonia română de mare Aseară congresiştii au dat un mare bal fel posibilitatea copiilor a se .ns-v'-'-- ' trui mai bine, rşind pregătiţi pen tru greutăţile vieţui. Reorganizarea învăţământului profesional pentru fete şi băoţi, corespunzând cerinţelor actuale şi conform regiunilor ce locucsc. O îndrumare sănătoasă a comerţului nostru priu creare de oomp-toare"şi muzee comerciale în metro-.) polele comerciale din lume. Cooperative pentru vinderea grâ-nelor, direct, fără intermediari. Modificarea legilor agrare, în sensul vederilor partidului conserva- Viitoarea şedinţă va avea lr.c nică I Februarie la ora io a m. calul ţcoalei Generalul Golescu. (Ml SI PR OECTUL DE Ce Du mi în lo- In capitala ţărei, rin este părticică neglijabilă a neamului nostru, mai cu seamă, dacă ne cugetăm că această colonie în partea covârşitoare coastă din elemente inteligente cari în caz de nevoe stau cu drag la dispoziţia acelor fraţi din 4 unghiuri ale Românismului, cari au câte o afacere prin Viena şi prin le-J tru azi la decanat o întrunire a avo- Proectul acesta a provocat o vie agitaţie printre avoeaţi şi a găsit între ei mulţi susţinători după ciim a găsit şi protivnici mulţi * Consil il de disciplină al baroului de Ilfov s’a întrunit ori şi s’a ocupat de acest proect. S’a hotărât să se convoace pen- gâturile lor pot aduce servicii bune şi cauzei româneşti. Afirmarea noastră ea Români în centrele mari străine ale Apusului—dar mai cu seamă în Viena -este o necesitate, căreia nu cred sâ-i poată contrazice nici un Român de bine. Fiii naţiunei noastre aşezaţi în Viena numai prin înfiinţarea aşezămintelor culturale se pot afirma şi conserva mai priincios ; deci o o costiune a tuturor Românilor de biue să dea concursul lor moral şi material în-sufleţitei colonii române din Viena, ca să-şi poată realiza fierbintea şi justa ei dorinţă de a avea biserică şi parohie română. Progresele societăţei Cu multă satisfacţie am luat la cunoştinţă de la unii domni mem bri din comitetul societăţii bisericeşti, că secţiunea lor e întâmpinată cu simpatie nu numai din partea forurilor noastre bisericeşti şi culturale ci şi din partea publicului mare remânesc. Dovadă despre aceasta e, că societatea bisericească constituită la 8 | IV 1907 face progrese şi numără între membrii săi notabilităţi de ale noastre din toate părţile, dintre cari anume P. S. episcopul Ghera-sim de la Curtea de Argeş, P. C. arhimandriţii Patraş din PutnaJ Balmoş din Suceava, Vorobchievici din Dragomirna, Nifon din Sinaia, protosiughelul d>\ E. Roşea clin Sibiu, R. Ciorogar din Arad, Ex. Sa Labovary, ministru plenipotenţiar din Paris, general Coandâ din Bucureşti E. Porumbaru fost ministru şi preşed. Camerei române, Alimă-neşteanu, deputat la Bucureşti,jŞava Şomăneecu, dr. A silvania, precum din Bucovina, dr. doamnele B. general Lupu, M. Bil-ceseu, Bucureşti, Maria de Pruncul şi Elena Popovici, Braşov, Elena dr. A. Vajda Voevod, Cluj, d-na Er-mina Maniu; Lugoş, Dora dr. V. Bonteseu, Haţeg etc. otc. Sunt ferm convins că conducătorii societăţii bisericeşti vor ajunge la scopul dorit, dacă tot cu râvna şi zelul lor de acuma vor urma înainte şi dacă şi publicul mare din toate ţinuturile româneşti le vor da mână de ajutor, precum şi merită ceastă colonie română conştientă de chemarea sa. Călătorul caţilor în oare să so discute această chestiune şi să so stabilească ati tudinea pe care treime s’o aibă avocaţii în această chestiune St. — C'Jlj |■ I Congresul absolvirilor şeoalelor de meserii :o:> Ziua I Şedinţa de după amiază ■ri >ol f 4 P m. inspectorul Şedinţa se deschide la ora Prezidează d. V. Gâdeiu, meseriilor. La deschidere d. Botez citeşte mai multe telegrame de adesiune. D. Sava Drăgoi, directorul şcoalei industriale din Bucureşti, se ocupă de di-jrecţia nenorocită ce a domni în învăţământul nostru, îndreptând tinerimea numai spre funcţionarism şi de noua ten dinţă ce se observă pentru răspândirea învăţământului industrial. Cere în acest scop înfiinţare de şcoli industriale în centrele de populaţie şi o bligativitatea frecventărei cursurilor acestor şcoli până la vârsta de 18 ani de caire ucenici In privinţa organizaţiei acestor şcoli trebue să se aibă în vedere să nu aibă acelaş program şi organizaţie, căci nu mai libe tatea programelor a asigurat progresul în şcoalele clin străinătate. D V. Gâdeiu spune că meseriaşii au de luptat cu concurenţa străină şi indus-tiia mare de aceia pentru a ţine piept e nevoie de a se perfecţiona prin şcoli cari să aibă de scop atât complectarea culturei generale cât şi perfecţionarea meseriei In ce priveşte completarea culturei generale aceasta cade în sarcina StatuHii, congresul e ţintit numai în vederea or-ganizărei tehnice a acestor şcoli. Roagă dar pe d-nii congresişti să dea — Interpelarea d-lui dr. Gruescu — ■ lată textul interpelărei distinsului nostru amic; d. dr. Gruescu, deputat de Mehedinţi, adresată ministrului de războiu în privinţa abuzurilor comandantului regimentului 17 'Mehedinţi. Domnule preşedinte, ;Am onoarea să anunţ d-lui ministru de războiu, următoarea interpelare : Are cunoştinţă d. ministru de război do următoarele fapte petrecute la regimentul I Mehedinţi No. 17? 1. Colonelul comandant al zisului regiment întrebuinţează de 9 ani casieri la corp numai ofiţeri combatanţi. 2. In acest interval au lipsit din casa corpului Aproape 30.000 lei pe cari ofiţerii casieri i-au plătit din starea lor. calificare să se dea ciplul pluralităţel. ţiife consiliului superior, movibilitatea Ia parchet grefierilor. — S3 se menţie la tribunale prin-5-»-, , . , Atribuţia inspectorilor judiciari. — Atribu- J 8nUl^CU I UDU1 VH I§ Despre Infracţiunile magistraţilor.--Ina-! TEATRUL LYÎUC COMPANIA LIRICA ROMANA — Conducerea C. GRIGORIU — Sâmbătă 31 Ianuarie so va represeDta D. Stelian, ministrul de justiţie, a ' depus pe biurourile Camerei proectul i®!; _ îsreu de reorganizare a magistratul-ei Nu învinşi, dar nici învingă'ori,j a-upra căruia ceruse şi obţinuse reci o deplină armonie între proprio- visul Curţilor de Apel şi a Casaţii i. tar şi ţăran şi între toate clasele! Până acum, deşi au trecut două ; sociale. Huni de când Casaţia a înaintat, mi- Imbunâtăţirea so artei meseriaşi- j nistrului de justiţiei raportul său, el lor, funcţionarilor de la C. F. R.,1 n’a fost dat încă publicităţei din mo -a militarilor, a veteranilor, a comu-j <*ve lesne de înţeles. nelor, otc., idei mult discutate şi! Dăm dar azi observaţiunile mem-anunţate în toate unghiurile ţârei, l brilor Casaţiei asupra punctelor mai de către partidul conservator. \ principale din proectul d-lui Stelian. Funcţionarii judecătoreşti După d. Marghiloman au vorbit d-nii: Ion Bombacilâ, Nae Coandă, căpitan I. Dumitriu, Andrei Lăză-rescu, Ştefan Ciuceanu, Th. Ionoscu, Mihai ■ o stantinescu-Calafat, Alox. Giulea, Glnrghel şi Georgo Târno-veanu, ale căror discursuri le vom publica în numărul viitor. D. Marghiloman prezintă clubului pe d-nii: Jean Kintescu, mare proprietar şi Aurel Bărbulescu-Drugă industriaş, ce 3uat salutaţi cu ovaţii entusiaste. D. Nae Coandă presintă apoi ce-0) ...rorea de înscriere a d-lui loan Dăn- o. o a raportat vre -o dată minis- -jiulescu (Tnnari), proprietar, actu-terului despre aceste lipsuri şi îm-jalmente consilier judeţean, cu alţi plinin ? *15 alegători colegiul I ‘ de Cameră Când şi sub co formă ? 4. Din zvon public ştiu' că, pentru aceste nereguli o comisiune a făcut înainte de sărbători cerce ţări. Depus-a această comisiune vre un raport ? Există vre-un dosar al acestei a- îmersant, 1. Dumitrescu faceri? ... I. Stănescu comersant, Dacă există, rog pe d. ministru Constantinescu-Calafat. sa m-1 pue ia dispoziţie Dentru aj Sosind şi d. Alexandru ce- In proectul său, la art. 2, d. Stelian consideră ca magistraţi pe judecătorii stagiari şi portăreii, iar pe grefieri şi ajutorii de grefieri de la Curţile de Apel şi Casaţie, . îi califică de funcţionari judecătoreşti. Casaţia consideră ca jignitor şi nedrept acest fel de a califica pe grefieri, întru cât grefierii Casaţiei au aceleaşi titluri ca şi preşedinţii de tribunale. De aceea Casaţia e de părere ca grefierii şi ajutorii de gri fieri de la Curţile de Apel şt Casaţie să fie con-sideraţi ca magistraţi sau în cel mai rău caz, asimilaţi magistraţilor. Infracţiunile magistraţilor Acest consiliu superior pe care îl creazâ d. Stelian prin proeetul său ar avea şi atribuţiunea de a judeca infracţiunile comise de magistraţi. Casaţia găseşte această atrtbuţiune jignitoare în ce priveşte dreptul de a judeca pe magistri ţii Curţei de Casaţie. Din consiliul superior fac parte şi magistraţi ai Curţei de Apel, şi ar fi umilitor ca un membru al Curţei de Casaţie căruia legea îi dă în- Duminicd 1 F» brunrir La ora 9 şl jan, p m. - MATIX EU — se va cânta VAGABONZII Luni 2 februarie 1909 pentru prima oarâ Poveştele lui Hoffmann i <** '*""*•£ âASSr* trimişi judecăţei prin votul paria- __________________ mentului, să fio judecaţi ei de magistraţi inferiori lor. Casaţia e de părere să menţie regimul legilor în vigoaro pentrv. ma-< Mustea Biletele la Independenţa. gistraţii Curţilor de Casaţie care se < bliciil cu vor fi făcut vinovaţi de vre-o în- S lor fine. fracţiune. glumele lor şi spiritele Inamovibilitatea membrilor parchetului şi Senat. ID. Coandă însoţeşte această , rere, de o caldă cuvântare. > şi dă latitudine unui singur jude- Tot d. Coandă mai prezintă pe ' cător să judece în şedinţă fără asis-i d-nii Ion Dişescu-Băileşti, Iii© D. tenţa vre-unui alt magtstrat. ‘Jures-BăiIeşti, Dumitru’ I. Gheor-fghiu comersant, V. Marinesmi conrrsant, Miha: ordine de idei combate şi principiu, S de a se putea complecta tribunalul | Giulea.; cu un avocat, î.i lipsa unui magistrat Vor debuta de asemeni şi cei mai mari jonglieri ai lumei. Fraţii G et A. Georgis, cari vin din Londra ; unde M. S. Regele Eduard i-a me- Prin proe. tul d lui Stelian se în-f ^nma*' . , , . . ^ „ tinde inamovibilitatea şi asupra! f^'uPa întreapă a circului so va membrilor parchetului. aÎ ÎhTSEk®*’ ' **** ~ j Casaţia se declară contra acestei i ^ . J ^ \ disnazitiuni j peitoriu nou şi ne văzut încă în i iu o [Capitală. Din pregramul acelei re- icordâ"membrilor' parchetului întru|^eze-n-tatii -fac-Part« «Admirabilii Proectul d-lui Stelian înlătură5 cât ei sunt la dispoziţia puterei 1 principiul pluralitâţei la tribunale * executive. Principiul pluralităţel la tribunale şi De asemenea Curtea se declară con- .. , , . .- ... tra sistemului de a se da delegaţie Casaţia este în potriva acestei mo- , d { ncmhrual i co- vaţn şi cere sa se menţie pn cipiul - Qasauej sânt, pluralitâţei la tribunale şi în această opimaza ca procurorii ge- nerali să fie numiţi din afară. desvolta interpelarea mea. (avocat, esto primit cu urnle de toţi [care să aibă 5 ani de practică. Casaţia mai e de părere, ca mâ- 5) Domnul ministiu ştie că zisul-cei presenţi. j Aceasta ar da loc la discuţiuni gm-ă umanitară, să so acorde apro- colone a e o purtare în conflict cu D. Marghiloman strânge mânacuişi încurcături căci în totdeauna s’ar ziior dreptul de pensiune, cele mai elementara noţiuni de mo- efusie d-lui Giulea şi’i aduce viilsâsi mijloace de a se ataca ca in-j Acestea sunt principalele obser-3stfel prestigiul |mulţumiri. * [complecţi anii de practică ai unui f vaţiuni pe care le-a făcut Casaţia din T. acordă mese programul congrss D. Coust. Greceanu, meseriaş Bereşti, cere avăntajele ce se marilor capitalişti şi pentru micii riaşi. D Preşedinte declară că ministrul de instrucţie tocmai lucrează la un proeci de lege prin care se scoboară limita capitalului celor ce se vor bucura de a-vantajele lege» industriale. D. liristodor Elefterescu, profesor la şcoala industrială a asociaţiei, se ocupă do organizarea şeoalelor industriale. Propune înfiinţare de cursuri preparatori, şcoli speciale de indu- me, mixte sau comune, după numărul şi categoriile gradului său. 6) Pentru co nu s’au făcut cerce-' ţări şi în*această direcţiune ? 7) Cum se face că d. ministru în-j gâdue acestui domn ofiţer să facă politică militantă ? ’ j 8) Cari sunt măsurile pe cari d. ministru lo crede necesare de luat. spre a da un frumos oxemulu de bună ţinută color cari se abat de la datorie. directorul Bur-■ 9. Rog pe d. ministru ca, cât mai * parchetului că Bela Erb, propne- sens, ară-jclIrând posibil să. se pronunţe asii- tarul unui depozit de lemne de pe actualului ţpra acesj.uj caZ( cum şj a măsurilor ce trebuosc luate spre a aduce bună rânduială în oştire __3 D. Giulea presintă cererea de înscriere însoţită do 50 de semnături alegători colegiul I şi II. Reia Erb dat judecăţei pentru escrocherie D. Pândele Calavrezo a reclamat de meseriaşi ce o frecuentează. Propune, de asemeni, predarea ştiinţe lor juridice, economice şi politice pentru a fortifica pe meseriaşi contra pericolului ideilor socialiste. Cere în privinţa programelor să se facă anchetă pe la actualele şcoli, precum şi obligativitatea frecuentârei şeoalelor in dustriale. D. Ştefan fiinglea, mecanic, spune că fie care meserie trebue să aibă şcoala ei. Pentru putinţa realîzărei lor să se sprijine şcoalele libere De asemenea cere înfiinţarea 0. Al. Marghiloman Ia Craiova — Prin poştă de la corespondentul nostru particular — Craiova. 29 Ianua-ine calea Griviţei, la escrocat cu 15.000 lei. D. Calavrezo văzând pe Bela Erb ameninţat să-şi piardă depozitul neavând lemne şi nici bani necesari ca să Ie procure, a făcut cu el pactul do a-i pune la dispoziţie 1 vre-o 200 de vagoane de lemne cu avopat, mai ales că" sunt puţini a vocaţi care să aibă praetieâ neîn treruptă de 4—5 ani. In majoritatea cazurilor avocaţii) practică avocatura câte un an, doi, primesc o slujbă, după 2—3 ani revin iar şi aşa mai departe. asupra proec.tului d-lni Stelian. Stor. inspectorii judiciari Şedinţa de la Aeademie Eri după amiazi d. profesor Bogdan şi-a făcut la Academie comu-(nicarea cu privire la cronicele lui Se ştie că principiul instituitei' unor inspectori judiciari cari săsu-[ pravegheze pe magistraţi îu exercitarea funcţiunei lor, a provocat protestări energice şi Curţile de Apel din Iaşi şi Bucureşti s’au declarat contra acestei inovaţii pe care o considerau jignitoare pontm magistraţi şi menită a provoca arbi- j trarul din partea acestor inspectori.! Casaţia consideră utilă crearea condiţiunea ca lă-i dea încasările ! instituţiei inspectorilor judiciari dat Sosirea Craiova a d-lui fost o zilnice până la achitarea sumei. Bela Erb a vândut însă lemnele d-lui Calavrezo iar banii şi-a însuşit. Marghiloman la î Parchetul a înaintat afacerea ju-zi frumoasă pen-|delui de instrucţie de la cabinetul Azarie D-sa a spus între altele că acesne cronici, datează încă de pe la anul 145e vorbeşte apoi de domnia lui Ştefan cel Mare. Cronicele lui Azarie au mare înrudire cu cronicele lui Urechie şi că textul original se află la Peter-burg. D. Bogdan arată că a adus o copie după originar întv’o limbă de cronicar. Sfătueşte mai departe pe istericii tru partidul conservator, Numeroase addsiunt au îngroşat din nou rândurile conservatoare. La ora 4 p. m. la club a avut loc o consfătuire. 2 cerând arestarea lui Berb El n’a fost arestat însă. Instrucţia continuă. Erb. St. .1 i numai 'în ce priveşte judecătoriile ile 's™u no5tr1i să se ocupe cu tra-ocol si tribunalele/ ducerea complectă a acestor cronici după cari se va putea stabili date Atribuţiile consiliului superior interesante cu privire la isprăvile _ , voivozilor noitri lin secolul al Proectul d-lui Stelian mai prevede xV-lea şi al XVI-lea. crearea unui consiliu superior ju-; diciar cu atribuţiunea de a aviza a-; ------ supra numirilor şi înaintărilor de! magistraţi, având şi dreptul de veto [ asupra numiriloi şi înaintărilor de dează punctele principale ale marelui ^program conservator S! se canaunleS oă „Liga de Pro-aaandă Conservatoare" şi-a statut sediul in strada Gâmpineanu fio. 10. Ori-oe comunicări privitoare la ........_______ _ _ __ ............ ........... activitatea Legei trebue adresate) adevăraţi la congrese, nu numai direc- în slujbe/cu “gradaţii, putând a se * ?e numele d-lui Al. StinciulesGU, Corii de’ şcoli şi maeştrii de ateliere. -1 ’ 1 Cu această ocazie d. Marghilo Ş5,*° »"”•Crima Sin str. Zabrovskyi După ce expune câteva vederi de j ordin interior ale partidului, abor-■ magistrat! pe cari ar vrea să le f.ică ministruf de justiţie. Casaţia se declara contra prind-,piului de a se da drepturi atât de ----- r nelimitate acestui consiliu ■ superior. . . „ In special dreptul de a opune ,care 'Şi omoară chiriaşul veţ0 ministrului fa numirile pe cari mtr un moment de beţie 1 aj- vrea să le facă este inadmisibil Feneni8Da:nl Hig în Câni ins Unul - Un artist neîntrecut — xeraldos» familia «Bassi», gimnasticele surori Panaitescu, excelenţii clovni muzicali «The Schafers», cel mai mic jocheu din Lume «Fritz» plus peste 60 de animale, căi urşi, câini, porci măgari, etc,., dresaţi în libertate. O trupă distinsă de balet, va executa de asemeni dansuri internaţionale Prograrnui exact al acestei reprezentaţii va fi anunţat îâine complect ; cum însă cererile de bilete se fac de pe acum,'Direcţiunea Circului Sidoli a depus bilete la agenţia Teatrală L’Independance Roti mâine şi la administraţia ziarului «Minerva», unde se vând pe preţu-le obicinuite. Din parte-ne îndemnăm publicul de a petrece o seară admirabil, să se grăbească de oarece o mare parte din biletele de parchete şi loji sunt de pe acum reţinute. Nenorocirea din str. Ţărani — O tânără spălând mănuşi cu benzină, liqi idul se aprinderi dfnaa arde grav pe faţă şi corp. - D-ra Ecaterina Ivauovici, din str. Ţărani 71, în vârstă de 21 ani, a-seară spălând nişte mânuşi cu benzină la lumina unei Lumânări, s» produse o explozie şi biata fată e’a ars grav pe faţă şi mâini. Fiind anunţată societatea de salvare d-şoara Ivanovici a fost pansată şi iăsată la domiciliu, d-sa refuzând să fie dusă la spital. W )te, o crimă groasnică s’a ?iar aa l0.Y.13 ponnicte roarte aese str. Zabiovskv 72, nro- îatro consiliu şl miniştri, iar pe de - tt. _.-i. ^ r (altă parte ar expune magistratura Ia localul Ligei. Cărţile de al< şător yentrn colegiul I de Senat se eii-bere ză la tribunal în fiecare Marţi, Mercuri şi Vineri între orele 1—3 p. ni. Se plânge de concurenţa ce şcoalele o face meseriaşilor şi de lipsa, de şcoli pentru anumite meserii, ca cea de podari, dulgheri, zidari, etc,y pe cari le exercită numai străinii. D. Roman, modelist la C F. R. critică organizarea actuală â şeoalelor noastre de meserii şi citează şcoala de meserii i din Londra, unde elevilor nu li se per- j nici. mit a lucra numai cu maşini, ca la noi, i îmbunătăţirea soartei lor -ceea ce face pe absolvenţii noştrii să fie |riaj0 prjn avansări pe loc. inferiori lucratorilor de prin fabrici şi j Roorgani ’ Avocaţii din judeţul Ilfov, convocaţi nuarie ora 4p. m., în sala bibliotecei corpului din Palatul Justiţiei, spre a se consfătui asupra proiectului de lege depus în Cameră din iniţiativa NUVELELE „EPOCEi» asemenea cere inhmţarea unei .şcoli speciMe pentru profesorii ' aceptorj . j Astă-noapte, o crimă D.N.Or Balăban, arhitect-constructor",!1 Reorganizam adrainistraţiuriei petrecut în spune că trebuiau chemaţi şi meseriaşii judeţene şi comunale. Stabilitatea pnetatea lui Vasile Ganea. , f .. ■ ■ ’ ■ - ’ • ? ’ 1 Acesta sosind aeasă în staro de,la Şpoctacole cari ar lovi în presti- recruta bune elemente ce ar putea beţie se luă la ceartă cu un chiriaş ®1; . . , sâ-şi^facâ-un viitor şi la judeţ ca al său Gh. Stuparu, hamal îu gara1 închipuiţi-vă un ministru care şi la comună cum şi în poliţie. «Io nord şi apoi luânduse la bătae,ar vrf f nainteze pe im yocb.u Reorganizarea clerului. Ridicarea începe să dea cu cuţitul şi Stuparu .D^riti^ mnf moralului preotului şi apropierea ^zu ,J0S scăldat în sângele ce-i eşea .t ’ J lui de monachi. Admiterea chiar ai^inIr0 raDă pe care a căpâtat’o de, Tn «a .11 fi™ li «ti l<* unui stagiu pe lângă preoţii din. la adversar în încheietura pioio-’ In afară de dificultăţile ce s ai Transilvania cari sunt mai' c.ucer- rului drept sub abdomen. , cr««a minerilor, ■ ar provoca ne- Sosind soţia rănitului, crimina- niulţumin, şi s ar pune pe magis-lul a început să o lovească şi po. ^aţi într o lumină foarte urâtă, faceasta şi apoi a fost reţinut de laj Reorganizarea complectă a învă- [ actul său brutal de către ţăraântnlui la ţar . curte. Regulamente speciale pentru ro-j In urmă criminalul a giunile şcolare. j1M victima pe moarte a ~ ‘la spitalul Filantropia. In Cere înfiinţarea unei comisiuni, ca a-jţeea istorică înfiinţată de ministerul in-în adunare genei ala azi 31 la- strucţiei, pentru a traduce şi forma o bi bliotecâ industrială necesară meseriaşilor. precum şi înfiinţarea de şcoli de chimie industrială *• i i ic -ife i işiT i V p.| (NUVELA) II Cum şi yizitiul îi spuse că e ne-voe să odihnească caii mai mult titnp, se decise să mă urmeze. Cârciuma la care poposise 1 era după ţipul oricărei cârciumi de ţară. Construcţie cu un cat, de nuele, bulgăriră cu pământ şi spoită ou lapte de var ; cu brâe roşii şi al-bastro împrejurul ferestrelor; cu pridvor pe stâlpi de brad şi cu doi salcâmi bătrâni în dreapta, iar în stânga un puţ cu roată, cu ghiz-duri de stejar mucezit. Alături, o cruce strâmbă de piatră, cu inscripţia ştearsă. In fund ograda împrejmuită cu şanţ şi gard viu şi în o-gradă, toată gospodâ ia unui plugar. Apoi, în jur, salul. Acel ooprius, banal pentru oricare altul, avu pentru mine farmecul noutăţei. Niciodată nu fusesem la ţară. Copil de orăşeni modeşti, retraşi în fundul unei mahalale, nu Inii putusem îngădui «luxul)' de a vedea câmpul de cât prin imaginaţie — şi la Bănoasa. Iată le ce, această modestă ogradă, mi-a rămas perfect întipărită tn minte ; şi aş putea, chju> azi, să-ţi Spun, cu exactitate, ce anume iu-, scripţie era săpată cu briceagn, de beţivi, pe colţul mesei, cum erau orânduite toate lucrurile în prăvălie fti ogradă, undo era plugul, hambarul, -căpiţele-cn fân..., până şi locul unde odihnea un dulău alb, lă tos, cât toate zilele de mare, ţi l-aş putea arăta. Dar, toate astea sunt nimicuri, cu valoare pentru mine, dar nu atât pentru povestire. Să continuu. Intrarăm în cârciumă. Când intri da la soare, în plină namiezi, la umbră, vezi întuneric înaintea o-chilor. Totuşi întunericul din câr ciumă era uu negru ca orice alt întuneric, şi mai era rece şi muced. Ceva trist, lugubru, era In acest, interior mort, fără muşterii, căruia numai zbârnâitul unui viespar ce se lovea de geam îi dădea un pic de viaţă. Rămuserăm în prag cât va timp şi clipirăm din ochi până c-3 ni se deprinse pupilele cu întunericul. A-poi intrarăm. ~ D’alungul unei teşghele putrede şi negre, ca o scândură zvârlită de mare pe ţărm, slad înşirate, după mărime, ou soldaţii, câte va clondire ou băuturi colorate, câte va oale de lut, şi câte va, măsuri de zinc, în capul cărora făceau echiii bru două pâlnii do .tinichea. , D’asupjra. pe un băţ legat ou sfoa^ ră ţie capete, un şir rle. ci vrigi uscaţi ca (ei;uf şi pestiuiţi 'o njuşţe, apoi, o cisvârtă dş pastramă eu muşiţă verde, .up sfârc de eşlanijŞi câţi va cariaţi îu piele din uceţaş mate- Reorganizarea învăţământului inferior la oraşe. Crearea şeoalelor primare superioare (ecoles moyennes) dând ast- De aceea Casaţia găseşte că acestui vecinii' consiliu superior i s’ar putea încre- 15 metri şi care va sări în’faţa pu- 5 dinţa cel mult atribuţiunea de a în- u,-‘—J-'- ——1 ----- fost arestat ‘ [0Cmi câte un tablou de magistraţii pe fost dusă care n propune spre avansare sau pe 1 W. cei pe care îi propune pentru a fi | numiţi iar ministrul justiţiei să de-| cidă şi să şi aleagă din el pe cei pe i cari să-i numească sau să-i avanseze. PALATOL JUSTIŢIEI Joc de cărji Poliţia făcând o descindere la cafegiul C. B. Marin diu str. Mihai-Vodă 21, a surprins pe câţiva indivizi jucând eărţi pe fise care se răscumpăra u apoi de cafegiu cu câte (20 de bani bucata. ^ numărul do eri am vorbit des-1 .®.au confiscat eâteya mese, 2 pa-pre reprezentaţie extra-ordinară dej^ e*e 156 c^t1 do Joc şi 184 de gală care va avea ioc îu seara de [ , . , . . Marţi 3 Februarie la circul nostru,* Cafegiul a fost. trimis în judecata reprezentaţia pe care Direcţia Si- 5 ti'Jbunalului corecţional care l’a con-’ caunoma-[“amna*' 5a I® z^e închisoare şi 100 ! lei amendă. Făcând apel în potriva acestei sentinţe Curtea de Apel secţia I i-a transformat eri pedeapsa în 200 de lei amendă. Opoziţie în materie de ultraj I). Ilie'Gornescu din comuna Gio-răneşti dm Deal din judeţul Teleorman a fost dat judecăţei pentru că ar fi ultragiat şi lovit pe primarul dm sat. Tribunalul de Teleorman l’a condamnat în lipsă la 7 luni închisoare şi d. Gornescu a făcut opoziţie care s’a admis la tribunal sub cuvânt că lovirea nu este dovedită şi i s’a transformat pedeapsa în 100 lei amendă. doii o aranjează anume giu cetăţenilor Capitalei. Această direcţie nu a cruţat ni mic ca să exceleze cu această oca-1 zie şi a angajat o serie de artişti i noui al căror debut va avea loc iui seara de Marţi 3 Februarie. Cel mai atracţios număr care se va vedea la aeeastâ reprezentaţie extra-ordinară va fi fenomenalul Iohn Higgins, singurul în lumea întreagă care sare la o înălţime de blicului din mijlocul manejului’ în fundul galeriei aprinzându’şi în a-cest parcurs şi o ţigară. Tot în seara acestei reprezentaţii vor debuta alăturea de cei 15 clovni ai circului admirabilii «Eduard şi PipoD care vor distra necontenit nu- ri l uUcl 1 I ■n' tărâm antideluvian ; iar pe ziduri câte va ştreanguri de tânenă ; o gură de ham şi un znop de fişei năclăite cu untură râncedă. Intr’un colţ o lespede de săpun şi un icea-on de măsline, iar stăpânul nicăieri — Cică e negustor, făcu Corbati cu răutate, strâmbând din nas. ...Şi trece drept om cu stare ! Să’l chem ?... La răspunsul meu afirmativ, el bătu cu vârful bastonului do abanos masiv ce avea în mână în scândurile duşumelei strigând : — Jupâne... hei, jupâne Văzând că nu capătă răspuns bătu în uşa lin fund, strigând diu ce în ce mai apăsat... Hei jupâne... jupâne... In şfârşit, un glas ca o mişrlăi-tură de pisică so auzi. — Vă rog, aveţi puţină răbdăro, că sosesc. In deschizătură uşeî—o clipăîlupâ aceea,—apăru un fel de arătare de necrezut, A la Eâgar Poe. Uu om tânăr, îmbrăcat în cămaşe Sărăcească de pânză cusută cu flori e arnici roşu, cu pantaloni albi de dril, cu obrazul de culoarea turtei do ceară albă, încadrat cu o barbă scurtă â la Andrei Mureşeanu. Pă-eea bâjbâind, pipăind, din când îu când, cu mâna pe zid şi. pe lucru rile dinprejur. U făcurăm loc şi trecu din ‘losu teşghelei; Fason de pârciumar, îmi şopti Corban Ta iiireche cu răutatea-i o-bişnuită. — Poata asta | qţiio-vr, zisei eu, i <* a bfi ii plin de mirare. înfăţişarea nu-1 a-rată a cârciumar. Tu nu-1 cuneşti ? — Par’că altă treabă n’am. Mă mulţumesc cu acest răspuns— care nu era răspuns,—şi tăcui. Voiţi ceva, întrebă ciudata făptură, cu o voce şi gingăşie ce nu putea fi a unui om de rând. Din cele petrecute putusem cons- zise ursuz : tata sigur un lucru ; oă ciudată făp- * — Ce te-apucasb-şi tură era uu orb. Dexteritatea lui extraordinară mă uimea. Dar chipul lui livid, în cadrul acel de mizerie şi ceva dis-tincţiune ce transpira din modul lui [de a fi, gingăşia g’asului (cine nu ştie gingăşia orbilor) şi ce la sfat cu duioşij nu era numai corolarul suferinţei, făceau să văz că nu este omul acelui mediu. O dorinţă mă cuprinse de a’l cu---------„—«— de a’i şti a î In Da, vrem, zisei eu, apropiindu-niă ca să-l observ mai bine,—vrem două ţuici, dacâai,bune, reci... Nu-i aşa Corban ? — Da, zise el la întâmplare. Ochii lui ca şi ai mei erau ţin-jnoaşte maî 'ie aproape tiţi asupra ciudatului cârciumar j traiul, trecutul, care era preocupat a ne servi. Ii urmării gesturile. Văzui cum îşi întinse mâineie uşor asupra t.eŞghelei, ajunse cu ole la un sir de sticle şi pahare de felurite forme şi mărimi, le pipăi pe destăinuire. rând una câte una şi le dete de ol El răspunse clar, amabil; — ama-parte, până când găsi două sticluţe bilitatea esto apanagiul suferinzi-ia fel, le ridică binişor într’o mână | lor. şi cu eea-Taltă continuând mereu; Insă spovedanie nu putui obţine a pipăi, cu vâiful degetelor ca de data asta, căci vizitiul veui la o masă de spiritism, se plecă sub Uitasem aproape de Corban. Medicul învinsese pe călător, sufletul meu. II provocai la vorbă, la intimitate, cu gând de a-i smulge vre o tejghea, le clăti într’un hârdău cu apă şi le aşeză cu gura în jos pe tejghea ea apa să se scurgă de pe ele. Apo continuând a pipăi mereu cu vârful degetelor se plecă asupra altui hârdăiaş pus pe un scaun, luă un clondir ce avea pus acolo la răcit şi—având necontenit tactul drept călăuză, ■— umplu amândouă sticluţele şi păşind îuoet, cercetând ou vârful tălpilor, ni le aduse .i masa. cea mm apropiată fie uoi. Urmării toată această mimică în tăcere, co-prius de o curi iritate nespusă şi de o adruiraţiune şi mai mare. ne cheme îmi făgăduii însă în mine să vin v doua zi, sau altă dată, singur, spre a nil fi îinpedicat de la scopurile mele. Din schimbul ile vorbe ce avui am aflat, însă, că el era fiul câr-piumurului, şi că nu ese în prăvălie, la muşterii, de cât în lipsa tatălui său. ■v Drum bun, ne ură el la plecare. Mulţumim şi la revedere, pe curând răspunsei eu. Când trâsuru era rrăşi pe drum, Iu zgomotul zurgălăilor Corban îmi ca- s au ăla ? Eu mă făcui că n’aud. In pul meu se învârteau altele. Voeam să ştiu cum şi ce fel petrecut lucrurile cu orbul ? Cum dobândise cultura ce, diu conversaţie, dădea probe că posedă ? Cum de «o afla oropsit la ţară ? Când, — printr’o coincidenţă pe căt de inexplicabilă pe atât de deasă,— arnăutul de pe capră, care, se vede, fusese isbit de interesul ce arătasem orbului, şi rumega în gînd asupra aceluiaşi subiect,se întoarse spre nune şi zise : Săracu, 1’a orbit cartea coco-naşule... Atât fecior avea Strungă... N’a avut noroc de el. «L’a orbit cartea. Atât fecior a-vea Strungă !» iată opt cuvinte cari mi-au dat de furcă minţei. In clipa când le-am auzit un luminiş s’a deschis în creerul meu,— un luminiş care s’a închis îndată cu alte întrebări : când şi cum s’a petrecut aceasta ? Aş fi avut mare poftă să pun câte-va chestiuni ar-năutului, dacă Corban nu s’ar fi răbtit ia el, zicându-i : Vezi-ţi de capră, că ue vâri în şanţ. O clipă aui simţit ciudă contra brutalităţei lui Corban ; dar medicul se consolă repede. Omul, animalul din mina, era prea bine distrat, spre a mai lua seama la întreruperi de genul acestora întâmplate. Totuşi, îmi pusei guud fix să re- vin Ia cârciumă spre a continua cercetările. Şi am revenit. Am revenit peste vre-o şeapte zile. Călare. Singur. Plecasem cu Corban. înadins căutasem pretext să mă despart de el Voia să inspecteze o maşină ce treera, iar eu zisei că plec să culeg nişte flori de pădure pentru o v«-rişoară a lui Drumurile erau opuse. Al meu — (aflasem aseasta fn timpul şederei mele la Malu Spart) ducea drept la cârciumă. Era îutr’o după prânz. Căldură de ta prididea năduşala si sub limbă ; şi praf... cum numai fa ţară găseşti. De la Malu Spart până la cătunul unde era Strungărescu, — (feciorul lui Strungă purta numele tatălui său. Aui aflat asta din familia lui Corban), — cule de lin ceas. Eu, cam netnvăţat cu călăria, mă topisem. Abia mă ţineam în şea, când am ajuns. In faţa cârciumei, lume multă. Dinăuntru un glas răguşit svâr-lea un puhoi de înjurături. — Ce s’a întâmplat oameni buni ? — Ia Strungă, s’a îmbătat, şi îşi înjură nevasta. — Pentru ce ? — Par’că ştie şi el pentru ce,. (Yu urma) M. I. Chirlţeic i www.digibuc.ro Contra acestei sentinţe a făcut a-pel şi d. Gornescu şi procurorul tribunalului contra pedepsei şi pentru calificarea greşită a faptului. Apelurile s’au înfăţişat odată înaintea secţiei a ITI-a a „Curţii de A-pel Procurorul a ridicat atunci un incident invocând art. 122 dţp legea iinfus low d-sa zice că a făcut tot ce trebuia să se facă spre a se descopţii vinovatul dar cercetările n’au izbutit. Suma de 15.000 lei cerută de ministerul de interne a fost necesitată de poliţia internă mai vigilenţă de când cu răscoalele, iar aceea a ministerului de externe ers cerută de măsurile de precauţiune pecari situaţia anormală din jurul nostru le impunea. Discuţia se închide şi proectul se a-doptă. , D. preşedinte anunţă pentru mâine vo-Şedinţa se deschide la ora 3, sub pre-, tarea mai multor recunoaşteri pentru în- MeQtO dl CdlCtOTiU.— No&ptea şidenţia d lui M. Pherekyde. ’ 1 cernitul şedinţei. trecută O furtună de Violentă înainte de deschiderea şedinţei publi-j “ Iarca cere ca votarea recunoaşte- cxţra ordinară însoţită de ce d-nii deputaţi au lucrat în secţi-. rl,or să «e facă pe liste, nu nominal, spre , . . . inrenUnlA n uni. a se putea da curs cererilor nume-j „ 0 Pl,oae torenţiala fî D. Spiru Haret depune uu proect de roase. că.Zllt p6 tot aţintitul C/CtlubTlCZ lege privitor la numirea agregaţilor fa ) 0 preşedinte zice că în acest scop ia: la S şi 45 minute O VUter- iltăţilor de drept. trebue să se modifice întâi regulamentul, nicâ SQUduilură şimai mai mul- Cereurile oficiale engleze salută declaraţiile Cancelarului de Bulow exprimate în convorbirea cu ministrul englez d. HardiDge, spunând că guvernele eDglez şi german sunt pe depliD 'îa'leJeso ca şi în privinţa susţinerei noului regim din Turcia. Convorhirile politica avute în cursul vizitei Regelui Eduard au închis negocierile diplomatice în curs, într’ţin mod foarte satisfăcător pen tru ambele ţări. înfrângerea revoluţionarilor din Persla Aşahabad. - Agenţia Westnik vesteşte că Agatnan rîussoin, revoluţionarul care a provocat dezordinile din Korassan de nord, a fost învins in ultimele zile de trupele Şahului Perşi ei. Locuitorii satelor care au sprijinit pe aeest revoluţionar au fugit eu familiile lor dincolo de hotarul rusesc, spre a se feri de răsbuna-rea bărbaţilor de la cârma statului. Ziarişti sârbi condamnaţi la Închisoare Seraievo.— Tribunalul superior de aci a condamnat pe doi ziarişti; u-nul un an şi celalt la şeapte luni de temniţă pe motivul că ei au turburat ordinea politică. Noul cutremure iâ Regio D. Iarca protestează în numele mai; multor deputaţi în contra faptului că a-j dunarea a lucrat în secţiuni înainte dej a se deschide şedinţa publică. D. preşedinte zice că protestarea e neîntemeiată fiind că s’a auunţat de eri că adunarea va lucra întâi în secţiuni. D. dr. Giueacu interpelează pe 1 ministru de războiu asupra faptului că la reg. 17 Mehedinţi se petrec neregulari-tăţi în casieria regimentului şi nedemni-tăţi stârnite de comandant Roagă pe d. ministru de războiu săfi pue la dispoziţie dosarele privitoare la dispariţia sumei de 30.000 lei din casa acestui regiment şi întreabă ce măsuri s’au luat în potriva comandantului spre a se pune capăt actelor s - le cari frizează imoralitatea sau dacâ nu s’au luat, de ce ? D. dr. Gruescu are intenţia sâ desvolte o interpelare în această chestiune. Şedinţa se ridică la ora 4. Carţi-Reviste A apărut No. 5 din «Semănătorul* revistă săptămânală sub dire.ţia d-lui Aurel G Popovici, cu următorul sumar : I Maior V. Verzea. Abrogarea legei pentru instrucţia militară în şcoli N. C Suseanu In "pribegie (poesie). N. N. Beldiceanu. Neguri (nuvelă) C. Teodorescu. Sonet. I. Flaviu. Fruntaşi ai Românilor. Co- riolan Brediceanu. ini- . « , , Caton Theodorian. Cov orul din perete ! Berlin,— Aseară a avut IOC (traducere după Gauthier) o reprezentaţie de gală la O- te mai slabe au fost simţite aci. Noul tarif al Franţei Paris.— Guvernul a hotărât sâ combată îu faţa coroisiAiei vămilor nnumite dispoziţii ale noului tarif care ar putea să îngreueze politica externă a Franţei. Preşedintele Consiliului va pune eh iar chestia de încredero. Prânz de gală Io onoarea Suvera> nilor englezi Berlin,— Aseară a Revista Generală. Răspunsuri DEPEŞILE N0PTE1 —Telegrame aia serviciului nostru particular — 30 Ianuarie Gbestinnea amnistiei in Franţa Plecarea suveranilor Anglii dela Berlin peră, la care au asistat Suveranii englezi şi germani, întrea ga familie imperială, corpul diplomatic şi înalţii demnit ri. Diplomat francez la Regele Spaniei Madrid.-— Regele Alfonso a primit în audienţă pe ambasadorul Franţei d. Revoil, .într’un mod foarte cordial. Aseară Regele Spaniei a plecat la Vi-laviciosa. , Ciocniri între musulmani şi creştini Preotul Gh. Ortnun din comuna Dorna judeţul Su-eavn, a construit^ cu cheltuiala sa un local de .şcoală “ în acea comună. D. Ivon Prodcscu, agent de control ol. III pe lângă fabricile supuse controlului ministerului de finanţe, din cauză de boală a fost lăsat în disponibilitate pe ziua de 1 Februarie. Şcoala normală «Vasile Lupus din Iaşi, şi-a sărbătorit eri a Sl-a aniversaro a fnfiinţftrei sale. Consiliul profesoral ai liceului Naţional din Iaşi se întruneşte astă-seară pentru a lua o decizie în privinţa elevilor cari au provocat greva din ziua de 24 Ianuarie. Casa Rurală a cumpărat moşia Cuuutenii din judeţul Iaşi, proprietatea familiei Argliiropol, pentru suma de trei milioane lei. Consiliul facultăţoi juridico din Iaşi a fost convocat pentru Luni 2 Ianuarie, orele 10 a. m. pentru a cerceta lucrările domnilor doctori în drept de la Paris : Aurică Zou-leanu, Grigoro Dometresco, Iamandv, Mihail Bfirceann şi Eu-geniu ■ dik, cave au cerut de a ti recomandaţi ca conferenţiari pe lângă acea facultate. Adunarea generală ordinară pentru anul 1908 CONVOCARE Din Lugoj ni se comunică că în urma morţii regretatului C. Bredi-ceanu, fost deputat al cercului firavi ţa, draviţenii, în înţelegere cu clubul dietal naţionalist, au oferit mandatul de deputat al acestui cerc d-nul ui George Pop de Băseşti, preşedintele partidului naţional. Se prevede o luptă straşnică, de oare ce Andrassy şi Burdea au început o întinsă agitaţie şi terorizare. In baza art. 38, 41, 42 şi 43 din statute D-nii acţionari ai Băncei Agricole sunt convocâţi în adunare generală ordinară în ziu a de Duminică 22 Februarie (7 Martie) 1909 ora 10 dimineaţa în salonul de sus al Băilor Eforiei. Pentru a lua parte la această adunare, D-nîi acţionari trebue sâ depună acţiunile lor până la 16 Februarie (i Martie) 1909, orele 6 p. m. In Bucureşti: La sediul Băncei Agricole Palatul Oacia-România, strada Lipscani No 1. In judeţe; La sucursalele şi agenţiile Băncei Agricole. Persoanele cari au acţiunile lor în de-posit liber sau în garanţie la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, sau la alte autorităţi sau casse publice, vor putea depune în locul acţiunilor recipisele sau adeverinţele casselor respective. Vor fi de asemenea admişi a lua parte la adunare D nii acţionari cari vor avea depuse în păstrare sau în garanţie acţiunile lor la Banca Naţională sau la altă Vnsilo cass4 de bancă particulară din ţară sau vasiie străinătate, pe baza adeverinţelor ziselor casse de Bancă După 16 Februarie (I Martie) 1909 nu se mai primeşte nici o depunere Conform art 47 din statute, 10 acţi-uni dau dreptul la un vot; numărul voturilor este nelimitat. m. a avut loc Ilie Niculescu-prefectului de — Camera respinge toate amendamentele propuse şi votează legea aşa cum a fost depusă de guvern — Paris. — Camera urmează cu discuţia amnistiei şi respinge cu 362 —■ Contramandarea vizitei Ia Pots- . dam, din caiua gerului.—Ce spune Const-antinopole.—-După cele ce spun ziarele „Yeni Gazeta“ . - Şi „Ikdam" răspunsul rusesc presa engieza,—Vizite şi preum- 'la contra-propunerea turcească glezi ^6Carea suveranî,or en‘ a fost comunicat eri Porţei 8 [prin telegraf ; atunci consiliul ţia amnistiei şi respinge cu 362 Potsdam.—Vizita regelui Eduard1 de miniştri s’a întrunit şi a voturi în contra 159 propunerea fă-, ri Potsdam, care a fost amânată î discutat răspunsul rusesc, cută de deputatul progresist Grous-, eri pentru azi, a fost din nou a- Pretinsele încăerări de la seau, tinzând a ierta toate infrac- mânată din pricina frigului mare. jKaiserieh semnalate eri se re-ţiunile făptuite cu prilejui aplică * jduc acum la nişte zvonuri de paratiunei brierS'de Sta? ^ “’î î^ndra-Corespondentul beriia*z omoruri iminente şi la spiritul D. Durnont, deputat radical socia- Reuter dela Loudra a, de duşmănie şi de neîncredere iHt depune un amendament cerând i*08* a,uto/12at f4 e®“uniFe înfmod intre mahomedani şi creştini, reintegrarea funcţionarilor revocaţi 1 formal„ ^ r?®el6 Eduard a avut o.Valiul din Angora, CU trupe în-în urina grevelor din anii prece- mar,® bucurie în urma recepţiunei destulătoare, a fost trimes la ■ 1 jcordiale şi entuziaste oare 1 s a fă-} - ţcut din partea tutulcr claselor po? pulaţiunei berlineze. Suveranii englezi sunt foarte satisfăcuţi de zita lor în Germania. prece denţi. (Mişcare). Preşedintele Consiliului, d. Clâ-mencoau, combate aceste două a-mendamente şi pune chestia de încredere şi adaugă : «Nu poate sâ fie chestie de linişte când funcţionarii revocaţi aspiră a mai intra în administraţiune spre a înrăutăţi campania antipatriotică». (Vii aplauze la stânga). In urma unei vio intervenţii a şefului socialist d. Jaures, pentru cei revocaţi,* amendamentul d-lui Du-mont este respins cu 332 voturi în contra 135. Apoi, întregul proiect de amnistie a fost adoptat cu textul guvernului, cu 470 voturi în contra 6. Plecarea generalului d’Amade din Maroc Paris.—Ordinul de zi de adio a-dresat de oătre generalul d’Amade la trupele franceze din Casablanca felicită în mod călduros pe toţi soldaţii şi ofiţerii de atitudinea lor care a contribuit atât de mult la opera Franţei în Maroc spre a asigura prosperitatea şi justiţia în imperiul Magzenului. Junii turci contra marelui vizir Constantinopole.—Hassan Fehmi Paşa a declarat că şi-a dat demisia fiind-că a găsit că procedarea marelui vizii faţă de miniştrii nu era corectă. Hilmi-Paşa şi Tewfik-Paşa şi-au înaintat demisiile lor ; ministrul fluenţelor va demisiona mâine, dupâ ce va depune budgetul Imperiului pe biuroul Camerei. We asigură că Comitetul de Uniune şi Progres a hotărât în mod unauim să facă tot posibilul ca sâ «adă marele vizir Kiamil-Paşa. însănătoşirea Iul Meaeltk Adis-Abeba. — Au fost serbări în capitala Abisiniei în urma însănă-tosirei Nogusului Meuelik. Sănătatea Suveranului este satis "ucALoaro. vi- Vremea ba Brăila şi la Constanţa, uoros. cerni La Vieua, Budu estu şi la Liverpool, cerul e no ros ; e variabil; la ger. P Loudra. timpul Berlin —împărăteasa Augusta şi Regina Alexandra au mers azi la amiază cu automobilul regal la eas-teiul «Mon Bijou» spre a vizita Muzeul «Hohenzollern» unde împăratul Wilhelm le primi în persoană; apoi, împărăteasa şi Regina au făcut o vizită spitalului «Wîrchow». împăratul Wilhelm a conferit lordului Grenfell marea cruce a ordinului «Vulturului Roşu». Regele Eduard. însoţit de Principele Heinrich a făcut azi dimineaţă o preumblare în automobil până ia «Grunwald». Berlin. — Cancelarul de Bulow a avut ieri o convorbire 'eu secretarul de stat englez pentru coloniile Azi, la două după amiază, a fost un prânz intim la Palat. Regele E-duard era aşezat intre împărăteasa Augusta şi Principesa moştenitoare; iar na Alexandra între împăratul Wilhelm şi Principele moştenitor. La cinci du pă amiază oaspeţii englezi au părăsit Berlinul, însoţiţi până la gară de toată familia imperială şi salutaţi pe tot parcursul de un public numeros şi entuziast. Despărţirea a fost foarte cordială : ambii Suverani s’au îmbrăţişat dt mai multe ori ; apoi, Regele Eduard sărută pe împărăteasă Augusta pe obraz şl pe mână. Pe când trenul se depărta, Suveranii Angliei agitau batistele lor. Londra.— Corespondentul berli-nez al Agenţiei engleze Reuter este autorizat să comunice că guvernul englez consideră ca foarte satisfăcător rezultatul convorbirilor politice dintre bărbaţii de stat englezi şi germani; aceste convorbiri vor âvru în mirând o Surlurire excelentă asupra relaţinnilor anglo-ger-mane Cancelarul Imperiului a fost încredinţat că guvornul englez a a-“probat pe deplin înţelegerea fran-co-germană îft privinţa iMarocului. I s’a afirmat că teudinţele uoli-iticei engleze in Orient suut tnarep-una şi Ui Ber ia. uite numai spre menţinerea păeei şi u stutului-quo faţa locului. Se zvoneşte că o stare tot aşa de neliniştitoare domneşţe şi la Diarbekir, Zeitun, Merri-fun şi în alte localităţi din A-sia Mică- Eri la orele 1 p. înmormântarea lui Dorobantzul, tatăl Ilfov, Serviciul, divin a fost oficiat, la domiciliul defunctului, str Fântânei, de vicarul mitropoliei Nifon. A asistat multă lu ne între care şi o delegaţie a societăţei centrale agricole, al cărei fondator a fost defunctul, în frunte cu d. Hagi Tu-dorache, ajutorul de primar. Niculescu Dorobanţu a fost senator şi deputat conservator între 1889-1895. Era unul din marii noştri cultori. înmormântarea s’a făcut mi tirul Belu. Ordinea de zi 1) Aprobarea bilanţului anului 1908 şi descărcarea Consiliului de administraţi une de gestiunea sa ; 2) întrebuinţarea beneficiului şi fixa rea dividendului. 3) Alegerea a 3 censori şi a 3 suple anţi pentru anul 1909. D-nii censori şi d-nii supleanţi eşiţi din funcţiune sunt reeligibili (art. 36 din statute) Adunarea generală ordinară se va considera constituită şi va putea valabil decide asupra ordinei de zi când va fi de faţă un număr de acţionari, representând o treime a capitalului social. Dacâ în ziua fixată nu se va fi pre-sentat capitalul cerut, adunarea se va a mâna, fără altă încunoştiinţarC, pentru ziua de Joi 26 Februarie (11 Martie} 1909 la aceiaşi oră şi în această zi ea va decide, ori cave ar fi capitalul representat (art. 48 din statute) Consiliul de administraţie 7909 Februarie agn- ci- Ştiri mărunte Ministerul instrucţiei publice aduce mulţumiri d-lui Ion Ciulea, proprietarul moşiei Plojenii-Mici, care pe propriile sale jg.erd cheltueli a bine voit să repare biserica Naş- s n^ Primar terea Maicii Domnului din Plojeni Borzeşti j 1 PRIMĂRIA ORAŞ. BUCURESCI Direcţiunea Contabilităţei Puliiicaţlmie Se aduce la cunoştinţa d-lor detentori ai obligaţiunilor 4 1 2 %, ale împrumutului Oraşu'ui Bucureşti de lei 32 500.000, din anul 1895, că a 28 a tragere la sorţi, se va efectua în ziua de I (14) Februa rie a. c., ora 10 a. m , în sala de şedinţe a Consiliului Comunal La această tragere, se vor amortiza titluri, pentru o valoare nominală de lei 163 000 Publicul este rugat de a asista la tra- jud Dorohoi, atât în interior cât şi în | exterior, pictând’o din nou. cumpărând ţ No un policandru mare şi odăjdii preoţeşti' şi împrejmuind terenul bisericei cu gard de nuele. , Miliăiescu o. Director, 1456(424 F 1909. St. Mateescit. Ianuarie 15. IIn consiliu de miniştrii se va fine astăzi la orele 5 p. m. sub preşeden-ţia d-lui Ioan Brătianu. Astă seară va avea loe la Palatul Regal o serată dansantă, la care sunt invitaţi înalţii demnitari ai statului, deputaţii, senatorii, precum şi mai multe persoane din societatea aleasă. D. Aurel Dumitreseu, silvicultor clasa I îu administraţia agricultu-rei şi domeniilor a fost înaintat la gradul de sivinultor şef clasa III în locul d-lui M. Ananiean. La Cameră astăzi se va vota pro-ecţul de lege prin care se autoriză epitropia Sf. Spiridon din Iaşi să cedeze comunei Rosieşti două terenuri, proectul de lege relativ la desfiinţarea portului avocaţilor şi raportul comisiunei de indigenate a supra cererilor românilor Dobrogeni şi ale profesorilor. Ministerul instrucţiei publice a anulat următoarele certificate în locul cărora s’au eliberat duplicate; pe numele Buzatu Ion, eliberat de c. No. 2 de băeţi din Tg.-Ocna ; limionescu Laseăr, eliberat de direcţia gimnaziului «Alexandru cel Bun», din Iaşi ; Constantin Isă-cescu, eliberat de direcţia gimnaziului diu Huşi. Primăria Capitalei ;> expropriat terenul din bulevardul I. C. Bră-tianu, teren propietatea d-rei Ale xiauu pentru smţia do 260.000 lei. Expropierea aceasta s’a făcut în vederea aranjerei bulevardului Col-ţei şi duschiderea lui pe partea care e înfuudatâ. ULTIMA ORA Naufraglerea unui vapor Brest. — Un vapor englez al cărui nume nu s’a putut afla, s’a scufundat aseară. 7 din cei 14 oameni ai echipagiului au dispărut. Întâlnirea Suveranilor Spaniei şi Portugaliei.—Căsătoria regelui Manuel Lisabona.—Prcmirea regelui Alfons la Villaviciosa a fost foarte cordială. Miniştrii afacerilor streine au sosit după prânz. Nu s’a făcut nici o comunicare despre întrevederea suveranilor. Aceştia au făcut după amiazi o preumblare cu automobilul, fiind a-clamaţi în mod ct.lduros de popula-ţiune. Regele Alfons se întoarce azi în Spania. Ziarele înregistrează svonurile despre apropiata căsătorie a regelui Manuel cu fiica ducelui de Edinbum, Beatrice. Desmtnţirea complotului tinerilor turci Constanţinopol. — Un comunicat ificial dat de către comitetul junilor turci desminte categoric ştirile că se încearcă a se detrona Sultanul în favoarea principelui Iusuf Jzzedin şi că din această cauză ar ji fost destituiţi miniştrii de războiu şi de marină. Comitetul, care a dat probe de atâta moderaţiune, s’a obligat .şi prin noul program elaborat de recentul congres a apăra viaţa şi drepturile sultanului atâta timp cât va rămânea credincios Constituţiu-nii, şi deci respinge minciunile împrăştiate de vrăşmaşii omenirii şi ai otomanismului. Dr. Bonuri S’A MUTAT Str. Progresvtnl, 8, P. Beie topii cer ( BRAGADiRU ) Fabricaţiune specială Vinuri- Pelin-Champague CELE MAI FINE Mâncări Calde şi Reci La ori-ce oră din zi şi noapte Cabinete separate pentru familii, societăţi, etc., etc. >7 (7 ri t l ia vechea şi cunoscuta Mm Mir — Bulevardul Ellsabeta No. vis-a-vis de Eforie. 6 — Ir, ltoi 3 iiirfii biifii VlllKochgasse No. 2» — Viona Consultaţi uni ou celebrităţile medicale şi cu specialişti de ri facilităţile de medicină. Telefon No STt BUOlMSSri A DA &NPUNO.U Gimnastică suedeză şi Masajul Medical BAIA CENTRALA a angajat pe Domnii : Johausou, SixLtcn-Aiiiief'soii * înlemni) şi D-ra HaşpiMid gimnastici - masori, diplomaţi din Stockolm. Cursuri de gimaaatie& liberii p ’dagOgieft pentru copii. Masajul (Tosmoiic al feţei. Tratamentul reumatismelor, nevralgiilor, artritismuhii, gutei, obezit&ţei, constipaţiunei. scoliozei, etc. A se cere prospecte la BAIA CENTRALA, str. Enei 11, Bucureşti. 2*1 Administraţia viilor Duiliu Zam-firescu are onoarea a vă aduce la cunoştinţă că a înfiinţat un depozit do vinuri In Bucureşti, Strada Zorilor, Palatul Muntelui de Pieta-to (prin Strada Câmpinaanu). Aci se vând exclusiv numai produsele din viile D-lui Duiliu Zam-firescu, Cândeasca, Floreasca, Ta-*.ase Cofetaru şi Caragea din Odo-besti şi dealurile încoujurătoare, precum i produsele viei Progresul, a D-lui Profesor S. Mehedinţi, asemenea din Odoboşti, şi ale viei D lui M. llemor dela Odobasca,! poziţia cea mai înaltă din locali-! tute. Viile D-lui Zamfirescu. Cândeasca, Floreasca şi Caragea, plantate după sistemul ungar, de oameni a-dnşi într’adins dm Arad, dau renumitele vinuri de Rin, Riesling, (Rhein Riesling şi Weltsch), pre-j cum şi viuurile ungare Furminth ( (vinul de Tokay), Mezes-Feher sij renumitul Bakator 3 variantă ’a S Braghinei). Tot astfel este plantată I şi via D-lui Remer. Vria Tănase Cofetaru, renumită în toată podgoria, de o îutindere de 33 hectare, este plantată după’ sistemul şi cu varietăţile franceza,! şi produce vinurile albe S<5mllloii de Sauternes, St. Emilion, Muscat etc. şi vinurile negre Cabernet Sauvignon (Bordeaux) şi Pinot de Bourgogne. Acelaşi lucru despre via D-lui S. Mehedinţi. Administraţia viilor D-lui Duiliu Zamfirescu garantează că în pivniţele sale nu se găseşte o picătură; Ae vin de allă provenienţă. Butoaole ce conţin vinul sunt noui. lucrate de fabrica Etauss din Fecşani şi Schvarzberg din Tecuci. Depozitul din Bucureşti yinde cu ridicata, cu sticla şi cu paharul. D-nii revânzători (restauratori, cârciumari, băcani) ca şi d-nii consumatori găsesc la depozitul din Palatul Muntelui de Pietate, polc bocele şi poloboace de 5, 10, 15, 25 şi 100 decalitri. j Este impoitant pentru d-nii Vân-j zâtori a cunoaşte că vinul de Ries-! ling reprezintă speţa cea mai supe-’ i ioară a vinurilor albe replantate. • El este atât de tonic, în cât poate servi cu mare succes la ameliorarea vinurilor slabe. Localul din Palatul Muntelui de Pietate, strada Zorilor, are o prea frumoasă sală, unde amatorii de vin cu adevărat bun, pot consuma şi cu • IM „ i eseu** d cuosaa ■ ÎNAINTE si DUPĂ INTREBU NŢAREA CREMEI şiPUBREI„FLORA“ VlfihR OE MISA Cantităţi bine. garantate se găseşte .«LliL ZORILOR” CU PR JURI MODERATE Comenzi., se primesc prin scrisori şi Tolefen 16159 Calea Victoriei No. 107 Comersanţilor, pentru comande mai mari. li seface rabat,. Analizată şi probată de lnsti-tntul de Chimie al Statului cu N< 3588 diu 28 Octomb. c IMPORTATIE DIRECTA DIN JWRVEGIA Cea mai eficace pentru să-nătatea, îngrăşarea şi întărirea copiilor şi persoanelor slabe sau suferinde.' — De vânzare numai la — Droijueria FRAŢII CIONCA Str. CairoI, colt cu Sraârdan - BUCUREŞTII-- 1 n Eutilifile fes trimit acasă, după con {md.fi. » u» 7, ^ -ţ M 1 * ON —* ■ D< vmzarc Vila Belvedere din oraşul Sinaia, strada Poiana Florilor 5, întindere 4000 m. pătraţi, având 2 faţade; una pe strada Poiana Florilor şi alta pe strada Brătianu, are parc de arbori seculari şi aleiu de brazi mari, poziţie încântătoare, coprinde : 8 camere pentru stăpâni şi 4 camere sub-soluri pentru serviciu, aflându-se în cea mia bună stare, împrejmuită din nou pe toate părţile. Doritorii se vor adresa în Bucureşti str. IIEPOŞIJUU Foarte aromatică e la proprietatea d-lui P. P. Carp calitate excelentă, superioară chiar celei de Chamonix. Se vinde în flacoane, cu kilo şi en gros cu preţ foarte avantagios UNT PROASPĂT pentru masă, superior, în calitate chiar celui de Elveţia, numit «Alinbutter. La magazinul de drogherie, coloniale, delicatese, etc , I0AN ŢETZO Ia «Câinele Negru , str ■ Lipscani I, Bucureşti. Se expediază în toată ţara contra ramburs Adunarea generală ordinară din lâ Februarlell909 v>r Conform art. 87, 88 şi 89 dir. statute, se aduce ia cunoştinţa d-lor acţionari că adunare^ generată ordinară a acţionarilor va avea loc >'lTi Duminecă 15 Februarie 1909 Adunarea generală se va ţine în !oca-L Clopotarii-Noui 6 la proprietar }ul Bă,ncei Naţionale, Stradjt Lipscani 7, T r~\ va IV ff v + ■ 1 »-k v* 1 1 ri orele 2 după amiazi. Ion Movileanu, iar în lipsă se vor adresa la d-nul General Michail Boteanu, calea Victoriei 224, PENTRU m din n DE VINZARE prin licitaţie pul licâ cu începere de la 11 Februarie 1909, orele [2, mobilierul şi obiectele de artă : proprietatea Moştenitorilor Nicolae Blaremberg. Licitaţia se va ţine în casele din Str. Episcopiei No. 3, unde mobilierul şi obiectele de artă sunt expuse Doritorii le pot vizita în toate zilele între orele iO—4. Preţurile cu cari începe licitaţia, sunt fixate îa catalogul ce se găseşte în sus zisele case. Pentru ori-ce lămuriri a se adresa d-lui Dr. Dimitropol, strada Ştirbei Vodă 54 şi d-lui Virglt Papadat, avocat, strada Fântânei 50. după amiazi. Vor avea dreptul să ia parte la adunarea generală toţi detentorii de acţiuni '« purtător şi titularii de certificate nomii native cari vor fi depus sau înscris acţiunile lor până Ia 26 Ianuarie 1909 inclusiv, la administraţia centrală a Băncei sau la sucursalele şi agenţiile ei Persoanele cari au acţiunile lor în depozit noer la Casa -de depuneri consemnaţiuni, vor putea depune în loc de acţiuni recepisele acelei case, Orice depunere sau inscripţiune tardivă, nu dă dreptul de a participa la a-dunarea generală Patru acţiuni dau dreptul îa un vot. Nimeni nu va avea mai nniit de 10 voturi pentru sine şi alte 10 ca mandatar-oricare ar fi numărul acţiunilor ce ar a. vea depuse sau pe care le-ar reprezenta, Acţionarii cari vor fi depus sau înscris acţiunile lor în termenele prescrise, vor putea da ptocurâ în regulă spre a fi’ re prezentaţi prin alţi acţionari, având dreptul de vot. Prin excepţiune, Statul, societăţile şi corporaţiunile, pot fi reprezentate prin tr'uti delegat; minorii şi interzişi], prin tutorii şi curatorii lor, kiar femeile prin ori ce reprezentant acţionar sau neacţionar. Procuraţiunile, precum ji toate cele allte acte cari dau dreptul de a asista la adunarea generală, afară de acţiuni despre cari s*a vorbit mai sus, vuy fi de puse, sub pedeapsă de nulitaţe, atât în Bucureşti cât şi în sucursale şi agehţe, până la 12 Februarie 1909, orele 4 d a. Conform legii şi statutelor, bilanţul gru din varietăţile Grassă şi general anua precum şi raporturile con Cotnari, Bordeaux. Cleretă si > «Irior de administraţiune şi de censori, asupra ope-raţlunilor anului ;pp8, vor fi publicate iii Monitorul Oficial înainte de întrunirea adunării generale. Ordinea do si : 1) Aprobarea bilanţului încheiat la 31 Decembrie 1908. ?,) Descărcarea consljiulpi d- adminis-traţiune dd gestiunea sa. 3) Distribuirea benefipiflor palizate conform bilanţului, 4) Alegerea unui director, în locul de „„„ . , , r,, , _ , -v.„jiul Tb. Ştefânescu, şi a unui oeiwor îh proprietar, d. 1 eouCi ^n-ibace,jiocul 'd-lui C Nacu, ale căror maudut-advocat iii Focşani. expiră la 31 Decembrie 1908. DE VINZARE 2.500 decalitri via alb şi ne-ru din varietăţile Grassă şi otnari, Bordeaux, Cleretă şi tămâioasă, provenind din reputata vie a d-lui Teodor Ie-nibace situată în localitatea „Cazacii11 din (Mobeşti. Calitatea superioară ca tărie şi ca buchet a acestui vin este cea mai renumită ţa podgoria Odobeştijor. Amatorii să se adreseze laţ www.digibuc.ro EPOCA ■sau mm Bătu a ^aţiorutia a României C0C8 26 Iajnrarţe fwtt'f* *,#>. *umr*râ 1909 ___________ 17 lan 23 lan. *! I3J27fejţ^ «4S3S7I 62374013 7S»6*« 17SIH01 •> m*4 iffrşfSoS III |I5®* 216774 J«j688i34 17381443 4#>^Şro8R 12000000 28574391 3*03940 **•726*; o 285193 *•56**134 ACTIV ( 95506208 Re**rv» m»t. Aur 80518605) 39'7oooo > Tr»to de aur 36217460) Argint şt divorne monede Portofol u Român şi Străin (*) Impr contra eff. publice 11450900) ( > • eW. p în c. curent 160577 r'>; Fonduri publice Eîectele fondului de rezervă Sf. fond de amortia. hnob. şi material imobili . , lobilier şi maşini de imprimerie heltueii de Administraţiune epositf libere . I ompturi cu rin ţi Corupturi de valori PASIV Capital ... Fond de reeervă . .... Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în drculaţiune Profituri şt perderi Dobânzi şi beneficii diverse Depoate de retras *) Scomptul 5 ojo Dobânda 5 şi jum oţt» 1236362*1 944347 55416908 27641117 H9998a3 15286434 3187121 5960297 701839 217143 101856064 17«97093 -3P339H 395988421 12000000 26380304 3*6359* 251695860 202595 101856064 125736065 9*3331 5494982: 27517668 11999924 15296433 3187121 5970297 701040 Z30027 106504564 15321889 30223755 .jey«» —* 2*35 iiooooco J16' 1*63598 249579030 275339 106504564 395998421 39*602*35 E >E VINZIR OCAZIONAI Strunguri, «m ia Ferestrac Panglica şi CIRCULARE Cilirifirt, Kadiatoare, TRANSMISIUNI LAGARE DIFERITE SCULE SINIOALLIA BXTOTJIEtlB 3TI SalM Rahnva.. 112 Mw*ww*w« PRIMĂRIA URBEI CRAIOVA \duee mulţumiri pffmxmder netale mai jos, care au donat hani p**iPru sStrăci eu ocazir Bftntdor Sărbători: iaca Comerţului . ... . lee (midel Fii, bijutier jerite Rohn, casă comercială. thin«schy, casă de schimb . Andronescu, cofetar . . aiael Penhas, casă comercială Chryton Schnhevorth, fabr.agt. Tokey-Cluh, societate. - . . I. G. Plessia, senator . . . Iulian <3. Vribiescu, deputat . 6. Vălimăreecn, preşedintele Curţii de Apel.............. Poenaru, Preşed. Tribunal. & ssa Andreescu, mag. ferărie ĂmchiB, berai . . . . eter Langier,"antr.luc publ. N. î. Bobeş, antrepr de hotel, finache Manea, comerciant D. Ghisdâvescu, mag. lipscânie St. Foray, antreprenor . . . St. Pleşoianu, proprietar . . Fraţi Russo, magaz. manufact. Institutul Santa Maria . . . D-na Maria Duduleanu, propr. D-ra Louis Favre, proprietar . I. Zamfirescu, preprietar . , L Samitca şi D. Baraş . . Fraţi Damianoii, mag. pielerie gemayo, magazin cu manufact. enteschweller, farmacist . . p. Mmar, N. M Boboc. 2* iao 2* 20 20 4® 200 100 4® 3® 20 25 20 IO 4 20 IO IO IO 5 20 5 5 5 3° 2*5 IO 2» aţi Paulon, magazin cu arme Benvenisti bazar .... Fraţi Paraschivescu. farmacist I. N. Boem, farmacist . . . Leon M. Eschenasy,casă schimb Ricbard Graepel, fabrică agric. Bugeniu Bebies, societate . I. Feingold, bijutier .... FraţijSpirtaru, mag beut. spirt. ,Stan S. Ţincu, mag. cu colon, lliescu, droghist . , . Sigmund Prager, dep. pălării, I. Benvenisti, librar.......... Fra ' ~ ' S Li săr Benvenisti, bazar Marcu Weiss, morar . . • . Saita, magazin cu coloniale C. Constantinescu (zis Slăti-neanu magaz. băut spirtoase G. Salm, magazin cu lipscănie Gr. Popescu, magaz. cu vinuri Iorgu Păianu, proprietar . . Mihail Daniel, antreprenor. . Andrei Pascu. proprietar . . D-na Constanţa General Ar- gentoianu................, . ioo Principele B Barbu Ştirbey . 500 Principele George Ştirbey . 500 Total . .2384 In total suma de lei două mii trei sute opt-zeci şi patru. 5 5 5 5 25 Io 5 10 5 10 100 20 Secretar General, 1. Marinescu. „Steaua Kiiaiii ■ Societate anonimă pentru industria petrolului apltal social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi FABRICI de PETROL şi DERIVATE: Uuoureştl, campion, Moioeştl, JSonieoro Fabrica de Bidoane de tinichea, COMÎSBtă PRODUSELE FABRICELORt Petro Regulamentar, G*zollnft, Benzina pharmaceutieâ, Benzina pentru motoare, Pă cnră^pentru ars şi pentru uns cârtiţa, Parafină, Ulei pentru motoare ULMI URI Ml&BUALE de Calităţi Superioare Valvolină pentru cilindrii şi maşini Mie avană nici un reprezentant în ţară /» ori-ce comandă pentru ULEIURI MINERALE sau cele Vaite produse, sunt a se adresa — numai — DIRECŢI 0$EI GENERALE *TJOTjm3B»OI — Wm^VAMDVL CAMOL, No. 6 - Poimâine .X.-i A.. . 3|Î6 şi 4|17 februarie 1909 — VA AVEA LOC — TRAGEREA GLASEI A 2-A Aveţi Încă ocazia de a participa la MAREALBTERIE ABANILOR cumpărând lozuri clasa 2-a, pe cari le ofer întru cât mai am disponibile pe preţul oficial de: |a UI h. -1!! Iii 32. Câştigul cei mai mare al acestei loterii este ey : K.SI 900.000 Comenzile din provincie, însoţite de cost, se efectuează ca promptitudine. ROB. TH.SCHRODER TELEFON 5j5-7 --- ■ GASA fondata XIST 1970 .——---- BUOTJRBSTI •JENTB.ALA s Calea Victoriei Ne. 106 Calea Griviţei No. 96 31X0WB>SA1j1S ! Strada Lipscani No. 71 Calea Moşilor No. 279 (gfilţ 611 Straja Expoziţia Universală Paris 1900: S premii şl 2 medalii de aur INDUSTRIA O MANA pentru ARTICOLE de LEMN BUCHER&DURRER Fabrica şt Depozitul: Şoseaua Sasarab 37—30 Loealul de Expoziţie şi ie vânzare : Calea Yietoriei, 138 — Bucureşti — Telefon 11(29 — INDUSTRIA LEMNULUI EL I, G SSEL BUCURESCI.—Calda Plevaei 193-195—Gaiea Victoriei 1 Sxpioatare cta Pâduri H BILE Moliile ăe Birou Biblioteci, Birouri, Scaune, Cartoniere. MOBILE în orice stil şi din orice e* senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii, etc. SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE : BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIRE A». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT T4IWPL '■ RIC M€ A «GA UŞI. FERESTRE, DUŞUMELE. FERVASURI, etc. Tâmplari© mecanâ METRI de LEffiB şi alte instrumente de măsurat. PARCHETE masive simple fi table cu borduri. STRUNGARIE execută: Dopuri de bu-toae, Canale, precum şi orice articol atingător de această branşă. LEMWI1 DE FOO RECHISITE de scris şi de desemn, fabrica-fiunt de peniţe pentru scris. Răcitorl. Articole de Higien& Articole de Me-nagin şi bucătărie. Roţi de lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE MOBILE; REC1T0ARE, PARCHETE Ho(i de transmisiune UŞI şi FERESTRE, ROABE, PERTaXUBI Instalaţiuni complecte de birouri precum şi orl-oe alte articole atingătoare de industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CHERESTEA U COHSTRUCTIK dl TÎMPUB1E UBIOrE DE FOO C A H HO LI A E U bl Avenarins - Patent excelent conservator al lemnului. TELEFON Furn isor tî Curţei Regat e h om In e CEA» DL COCS DS UZINA TRANSPORTAT LA DOMICILIU EN SACI PLUMBUIŢI — Căr basi Brichete, AnîliracitEBgiezeso — Greutate garantată — No. 146 — CALEA VICTORIEI — No. 146 PEKAKEK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS «Marca de Ceai cea mal preferată In toată lnmea Se recomandă în special: Peharek’s None such Cea Pekarek’8 High- Life Breakfast tea Fekarek’s Five o’clock tea Pekarek’s Karubader-Tee Melanye Acest ceain se pseşte li Bucureşti si ta teată Bomânia în principal?Je Magazine de Coloniale, Delicatese şi Droguerii. ---Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti- m,--" FAilItlOA fie MOBILE de LLMJV MâEIN V. GAMJLa hncnmn SeseiQi lini t. n No. 57 şl sumi ^ercamcl No, io- -(Telefon 55 Inşttinţes pe d-ui) comercianţi de mobile şi pe Onor. public din Capitală şi provincie, ei In depoul bricei «e gftseao jata DORMITOARE, SUIBAGERII, BIOROOBI şl orice fel de mobile - IWAT Si LUSTRUITE - Lucrate din lemn uscat şi garanta ^ PRETURI CONVENABILI au inoeroaţi contra mătreţel, aibirol timpurii şi'efUie-rei părului, preoum şi entru creşterea abundentă a părului de eit excelentul STECK PFERD-BAY RUIN cea mai renumită apă de păr, preparată de BCRGMflJfK A Co., Tetscbeo a|6 De vânture in sticle de oiţe 2 lei ai 4 lei, in toate droprueriile, farmaciile, pariumeriilo şi frizeriile din tară. „AGRICOLA »» Seoietate Anonimă do Asigurări Generale In Bucureşti Sediul i STRADA SaRINDAR, No. 2 — GAPITAL STATUTAR LEH 4.000.000 -Prima emisiune Lei 2.500.000—Vârsaţa Lei 2.000.000 Mare ai Consiliul de Administraţie; PREŞEDINTE: C. OOLIBAŞANU i proprietar, Vico-preşedintele Consiliului de Admi-isk-aţie al B fin coi Comerciale Române, Bucureşti VICE-PREŞEDINŢI : Basilc M. Missir Lnea Elefterescu îost ministru, mare proprietar, mare proprietar, Bucureşti Ploeşti. MEMBRII: Dr. N. Angeleşcu, maro proprietar, Deputat, Membru al Camerei de Comerciu, Bucureşti. Leon Costiner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Dimitrescu, proprietar, Bucureşti. C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti. M. Hcldcr, comerc., Galaţi. Dumitru lonescu, Primarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila. DIREG AL Lucassievici, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. A. B. Mendl, rentier, Brăila. St. A. Negruzzl, mare proprietar, Iaşi. Sigmund Prager,comerciant, V ice-proşedintele Camerei de Comerţ, Bucureşti. Ad. Solomon mare industriaş, Bucureşti. Louis Tlmmermans, Directorul Bănoei Comerciale Române, Bucureşti. IUNEA: Th. Frîtseh, Director A. Steîner, sub-director ASICiURAPI IN RAMURELE « Incendiu. Viată, Grindină şi Transport Reprezentanţa In Bncnreştl NO. il, - STRADA DOAMNEI, - No. 11. Numai după a-ceastfi emblemă se cunosc magazinele In cari se Vînd Maşinele de cnşnt Jrlptealb Slnger Maşinele ndstre n’an nevoe de recomandaţi»; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul loc — BOURNE & C-1 BUCUREŞTI Calea Moşilor, 246, Calea Crlvlţel 84, Calea Victorie! 51 -------Biron strada I. C. Brătianu, 28- ------ x s i — ■■■- — No. 37, Strada LApoşneann, No. 37 — Sucursale îu toate oraşele principale din ţară BEŢIM se 1 « n Fin rinpr @ licoare inofengivă contra beţiei — 8ticla Lei 3 — Tesla (Panglica) CapsnlelB Jelii mar TMrinp: — Roşa pentru adulţi Lei 5 — , v Sâpiil ii Lite ie Crin flirta, pentru în/rumu&efarea pidef întrece în calitate şi preţul eftin orice produs similar indigen şi strein bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc depoul central la FARMACIA THORINGER.Bmnd Speade la oHee comandă âto provincie sunt Lei i,20 b. DICKIN & O 0. Comandita Bănoei Niederosterreichische Mscompte GeseUscha/t ------------ DIN V1ENA ---------—------- — CAPITAL LM 8.000.000 — Sediul principal Bucureşti — Sucursala/ Gală* — Operaţiuni de Bancă în general — Deschideri de conturi-curente, încasări de poliţe de •uprs ţârei şi străin&tăţei, scompt de efecte, încasări de soompt de cuposne, cumpărări şi v&nzărl du titluri Şf acţiuni, «vsnsnri asupra titlurilor în depozit, emiteri de cecuri şi scrisori de credit asupra ţârei şi străi iHăţei, operaţiuni de comision şi avansuri asupra m