AMIL XV.—No. 23. 5 bani Ediţia de sfcară 5 BANI ABONAMENTELE Sâmbătă 34 Ianuarie UN AW 6 LUNI 3n ţară. . ...............20 iei. 10 iei 3n Străinătate.............50 iei. 25 iei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALĂ, Nt. 4 Adresa telegrafloăi EPOCA— Buoureştl TKIjKFOS: 2|35 ii î i" ~ PUBLICITATEA Anunciuri: în pagina II! . » » » IV . 80 bani linia 15 » PUBLICAŢII 2 LEI LINIA PENTRU ANUNGIURI ŞI PUBLICAŢII a se adresa Direct la Administraţia ziarului şi la toate Agenţiile de publicitate comiPTU L IL D. G. Diamandy şi-a desvoltat eri la tribuna Camerei interpelarea a-dresată d-lui ministru [al j privitor la corupţia electorală. Nevoind să învenineze, desbate-rile şi să provoace în încinta parlamentului explica ţi uni prea violente asupra situaţiei mai mult decât delicată în care se află aleşii de la ultimele alegeri făcute do colegiul al II-lea de Ilfov, deputatul de Tu-tova s’a întins mai mult asupra ideilor generale ce au condus şi în alte ţări oamenii politici cari au luat măsuri pentru combaterea co-rupţiunei. D. Diamandy a arătat că înţelege prin corupţiune electorală nu numai brutalităţile la care se recurge pentru a se opri lumea dela vot, sau a o sili să voteze alt-fel de cât îi dictează conştiinţa şi cumpărarea de voturi, dar şi acea campanie personală prin care se captează alegătorul făcându-1 să nu voteze după convingeri ci după alte eonsidera-ţiuni, personale. Evident, nu se ponte tăgădui că a porni din casă, în timpul perioadei electorale şi a da femeilor scur-teici iar copiilor jucării şi sorcove esle a corupe alegătorii. Cum tot a corupe alegătorii însemnează şi a face făgădueli irealizabile pentru ziua câud vei veni la putere. Şi oratorul a cerut ca să se facă o lege prin care să se prevadă pedepse pentru toate aceste mijloace de corupţiune, care se ştie formează arsenalul electorilor takişti. Dar d. Diamandy a vorbit apoi şi de nedomnitatea aloşilor, de specula ce fac ei cu mandatul lor, cu influenţa lor politică insistând să* se ia măsuri pentru a se pune ca j porte repede desbaterile la 1905 şi să discute cum a făcut la icea dată alegerile d. Fie va. De cât ori cât vor trage lucrurile * ■■ de păr, nu au să se poată folosi de ’ ” certificatele pe care le dădeau socialiştii ministrului de interne, Fleva,— cu care erau în cartel pe sub mână— la 1895, pentru a dovedi că au fost curate operaţiile takiste do la ulti-. mele alegeri din Bucureşti şi mai justiţiei, i a(os cg Barbu Păltineanu n’a făcut care Colaboratorul nostru, pe”deputotul” sVmsaTîu afacwea ] semnează ;Sovej a,;a scris zilele nichelului si că Jean Th. Florescu!asţj,ea un articol spre a r eleva bauii unei nenorocite fnedreptatea ce se face orâşe- nichelului şi n’a estorcat servitoare cu ameninţarea că îi ex-pulaează bărbatul. Triste sunt chestiunile pe cari ie provoacă îu parlamentul ţărei ac tivitatea politică a takiştilor. rebar- ) jpune capăt acestei nedemnităţi ae care a| ia maturul corp guvernul trebae sl ţie început să se vorbească pâuă şi îna-,seamă de voinţa acelora cari ano voinţă, intea tribunalelor străine, unde s’ajEl nu dispune decât dă vre-o trei zeci citat numele unor deputaţi samsari M® voturi fidele şi pentru ca să guverneze cu sumele reprezentând valoareatcu Senatul e nevoit să se ploce voinţei influentei lor. celor peste 20 de infideli A fna+ In definitiv d. general Budjşteanu este limnnâo'n «ar,.l„i V• °q„° uin«la fotoliul preşidonţiel alesul/ro/«/e«r»/0r limpede .a cazului lui Barbu Pălti-| Unde o dolegaţiune’ în capBanchetul cu d-nii Cesiauu, preşedintele par-] Soara la orele 8 s’a dat bancke tidului conservator din Romanaţi, d-nii Negri, Aurel Demetrian şi Io-sef Swetz, membrii ai partidului, Acolo unde este lăsat comerţul liber! eşise întru întâmpinare şi până la de farmacie, se transformă această oficină ţscoborârea în gara Caracalului în-într’un bazar, or în trio cârciumă. Farma- ţesată da lume, tot mersul şi trect- {»rin gările, Vlăduleni şi Reşca c ciile cu comerţ liber au de sfârşit decăderea lor materială şi morală. Caracteristica lor este ltpsa de preş tigiu, neîncrederea medicului şi a publicului în ele. Aceasta rezultă pentru d. Câpăţână. din examinarea situaţiei farmaciilor în diferitele state Ce s’a făcut la noi ? Mai puţin de cât pentru or ce alt s’a făcut pentru farmacie. Iar acum când se vorbeşte de o modificare a legei sanitare şi farmaceutice, nici profesioniştii nu au fost consultaţi, nici nu li s’a dat posibilitatea de a o discuta de a-i arăta lacunele, de a’şi ex prima dezideratele. Iar în privinţa acestora, autorul interesantului studiu pe care’l semnalăm spune : «întăriţi instituţiunea prin legi ocrotitoare, aplicate însă cinstit şi cu severitate. --Impuneţi obligaţiuni severe pâuă la draconism aplicate şi dânsele cu aceieşi severitate. «Instituiţi sindicatul farmaceutic aşa cum îl cer şi colegii medici1 «Daţi o definiţiune 'strictă cuvântului «medicament» şi hatărâţi că nimeni n’are voe de a’l vinde afară ae farmacist şi nu conform legei. «Puneţi stavilă aşa ziselor specialităţi medicamentoase printr’o legiferare care se cere de ani şi ani de către farmacişti «Acestea sunt în trăsături generale, te marine, vieneze A se citi în corpul ziarului ; Procesul inspectorului Cotruţ pentru arestare ilegală, procesul fraudelor de la primăria din ultimele telegrame ak Craiova, nopţei. OF 1 URI mele priucipaleîqr roluri. Perjele fiind cele mai toate casetele aristocraţiei fusoşe golite, «O NOUA PROSTIE.» june autor îşi făcuse obiceiul ca LJ în fie care an să bombardeze pe directorul lui «Intimes Teater» cu câte o farsă. Anul trecut el veni cn o piesă în 3 acte întitulată «Tripla alianţă» pe care o prezintă directorului şi îl plictisi timp de o oră descriiodu-i cu amănunţime fie POLITICA ITALIEI rea n’a fost de cât un imens ecou de urale eşite din piepturile ţăranilor veniţi să se descopere înaintea unora din cei mai do seamă bărbaţi ai Patriei. Mişcarea în oraş Deja de dimineaţă oraşul era în-tr’o animaţie şi o mişcare ne obicinuită la noi. Din toate părţile judeţului vin delegaţii şi se îndreaptă spre clubul conssrvator. La orele 11 şi jnm. sosesc din Corabia în frunte cu d. Radu Ivănescn 66 de delegaţi, toţi alegători la colegiul I. Pe la orele 3 după amiază fierberea devine şi mai maro. Cetăţenii grupuri, grupuri înfruntând viscolul, se îndreaptă cu toţi spre gară. La orelo 4 peronul, curtea şi Bulevardul gărei erau înţesate de lume, care de sigur trecea de 2090 do persoane. Toţi membrii partidului conservator între care notăm aci pe d-nii M. Chintescu, dr. Ştefan Vaias, Va-sile Suditu, M. Ceauşescu, CVasilo Varlain, Iorgu Demetrian, Căpitan mai înloficini publice recunoscute d: stat Qprovici, Ioan Florian, Alexandru Ciurea, Căpitan Serafim, Căpitan Christu Negoescu, Maior Amârăş-teanu, Dumitrescu Zăbavă, Radu Ivăneseu, Spiru N&nu, Alexandru Aniuu, Ioniţă Stoenescu, Opreanu, [tul politic în onoarea iubiţilor n Itri şefi; au luat parte peste 300 [persoane dintre cari 160 toţi alegători la colegiul I du Romanaţi. Est* cu neputinţă să exprim prin condei priveliştea măreaţă a acestei mese, unică în analele politico ale Cara-călului. Dragos ea, unirea, respectul, însufleţirea şi entusiasmul ca a domnit în tot timpul prânzului, pre-^ cum şi aplauzele frenetice, cu care au fost primite discursurile politic# şi toasturile ridicate în sănătatea iluştrilor oaspeţi, nu dau prin acri» de cât o palidă şi foarte slabă copia a înălţătoarei şi memorabilei zile de Luni 26 Ianuarie 1909 rămasă de sigur ca cea mai scumpă şi mai a-dânc săpată în inimile conservatorilor Romănăţeni. Discursurile Seria toasturilor a deschis’o preşedintele clubului conservator di» komanaţi, d. K. Cesianu, care ridică paharul în sănătatea Majostă-ţei Sale Regelo, şi a veneratului şi respectatului şef al partidului conservator Petre P. Carp. După aceea toastează d. Al. Marghiloman, al cărui discurs l’atn dat în rezumatul telegrafic. După d. Alexandru Mârghile uaa, energicul luptător M. (Jirintescu, care este iuitna partidului conservator din Romanaţi, într’o frumoasă cuvântare spune, că faţă cu apucăturile socialiste ale actualului guvern, conservatorii Îşi îndreaptă privirea cu dragoste şi încredere către d. P. P. Carp, de la care aş- X*A zicea Soveja) £ semănată nu i care personaj în parte, fondul luisufle-numai de tineri fără experienţă |tesc> ş* aratându-i în ce lumină îi şi de câţiva demagogi fără 1 ve£ţ eJ . , . .. .. S rupul, ci a fost seminată şi|dl?“ de Ziare „al6 celor CU răspun-*pune în studiu să’l cheme şi pe eî şi explice asupra tutulor actelor sale, ’ tqaletă d 1MA n„11 .4 A*. I Ar* i- A14 A A *. w A fi L *v* f\ •*» ftlţlTtfrA dar prudenţ ca totdeauna şbt măr ginit numai la această declaraţie, Ba, takiştii au făcut pe ziua de eri ceva şi mai nostim. Convinşi oă prelungindu-se discuţia asupra takismului şi a operaţiunilor sale din Decembrie 1908, s’au grăbit, prin d. Fleva să trans- FOILETONUL „EPOCEI11 din 30 Ianuarie 1909 derea ordinei în Stat11 Acestea sunt fapte, sprijinite pe citate din ziare liberale, nu afirmări nedovedite In zadar,“Voinţa11 prin articolul ei blamează acum indirect atitudinea „Viitorului11. A-cea atitudine e reală, e în adevăr primejdioasă şi nu vorrl crede în sinceritatea blamului „Voinţei11, de cât atunci când bărbaţii care au răspunderea direcţiei partidului liberal vor avea curajul onorabil de a dezaproba, sub proprie semnătură, ziarele liberale ce îndeamnă pe locuitorii acestei - Lasă-mă dragă... Am cumpărat ja război Civil, aktă nevestei şi mi-e frică până oft J^r până atunci „Voinţa1* să o lase mai domol cu mirarea cu articole îngăimate ca „Ne dreptate strigătoare11 —Căci, nu de alta, dar strigă citatele din „Viitorul11. Gura păcătosului. Mitică, acostând pe un amic pe calea Victoriei.—Nicule.. Fă’mi bine cu un pol.. Nic_.—Cu plăcere... M’tică.—(după ce bagă polu în Dnzunar) Iţi vei rămânea în veci îndatorat.. Nicu.—Aşa, dă mi-1 înapoi. * Un prieten acostează pe Mitică pe când ese dintr’un atelier de croitorie. — Ce-i mă, abia răsufli ajtjnge acasă să nu jaşâ din modă. D-na Smara, care a luat la Acţiunea* locul lui Care. Scrob şi a început colaborarea inaugurând o rubrică «Altiţe şi Bibiluri». In ea d-na Smara îşi face au-to-biografia pe care o întitulează «Scândura». să’l consulte asupTa distribuţiei. Abe; eşise autorul şi directorul răsu-flând din greu, scrise pe coperta piesei «O nouă prostie deEugel, — s’o citească Rudy». Peste două luni autorul văzând ca directorul teatrului nu-i mai comunică nimic veni să se intereseze de soarta piesei lui şi află de rezoluţia acestuia. Fuiios el îşi luă piesa şi eşi trântind uşa în uram lui. Peste 4 luni un alt teatru din Viena jucâ o piesă intitulată «Tripla Alianţă» de Eugel care avu on succes turbat. Cel însărcinat de directorul lui «Intimes Tea-ter» cu citirea piesei lui Eugel se desvi-novăţia faţă de directorul său susţinând că piesa care se joacă acum nu e piesa pe care o citise el, deşi poartă acelaş titlu şi e de acelaş autor. Nu tuecu mult şi autorul «Triplei | Alianţe» fu chemat în judecată de un j scriitor suedez căruia îi plagiase 0 farsă L | băgând în Tripla lut alianţă scene întregi Şl din ea. După cum am anunţat la timp, Camera italiană a fost disolvată printr’un decret regal, fixându-se viitoarele alegeri între zo şi 30 Martie. Dizolvarea Camerei era neaşteptată Chestiunea disolvărei Camerei însă fusese pusă pe tapet de curând Nimeni nu se aştepta. Subsecretarul de stat de la ministerul de interne afirmase cu o săptămână înainte de disolvare că lucrările parlamentare vor începe înainte de sfârşitul lunei. Totuşi şi svonuri contrarii circulau. D. Tittoni, ministrul de externe, şi încă doi colegi ai săi insistase, se zice, ca deputaţii să nu fie convo- A Marin Stoenescu Ronea, şi în fine, teaptă legi bune şi drepte pentru o mulţime de alţi membri marcanţi binele ţârei şi al neamului. Sfârşeşte închinând pentru fruntaşii partidului conservator. ai partidului al eăror nume le tre-1 oem, căci ar fi să prelungim eu încă o coloană acest articol, aşteptau cu nerăbdare sosiroa trenului. Sosirea fruntaşilor Exact la orele i şi 28 minute se zăreşte în lungul liniei ferate spre orizont un punct negru ce se măreşte şi se apropie dig ce în ce mai mult de noi. Vine I Vine ! începe să strige mulţimea. Un şuerat lung de locomotivă despică văzduhul din care cad neîncetat fulgi de zăpadă. Vine cu belşug, strigă mulţimea disolvarea Camerei condiţiunea presen-tei sale în cabinet. Cei doi presidenţi ai Parlamentului se 27) VIII Parchetul numai nu părea ea solul unei peşteri, fiind lustruit peu-tru dans. Intr’o grotă. în sus, muzicanţii cântau cântece plăcute şi desmer-dâtoaro. Serbarea începu Aşteptând sosirea celorlalţi învituţi, cei cari se presontaseră începură să valseze, să glumească şi să vorbească. D. Barnes se învârtea pe aci, pe colo, nepărăsind din ooni pe Ali- Baba Sheherazada intră Jn braţul Sultanului. Dânsul ştia că ora .miss Rerasen şi d. Van Rawlston. Ali-Baba îi ajunse imediat, şi puţin V -— — — Y A după aceia conduse pe Shehorazada în peştera Iui Ali-Baba pentru a dansa. D. Barnes rămăsese în observaţie,- când cineva îl atinse de braţ şi, întorcându-so, dânsul văzu un om costumat ca şi el. j — Trebue să fim atenţi când Ali-Baba va descoperi cuvântul nostru | do tăcere: «Sesam», cum dânsul aj făcut în istoria adevărată. — Nu vă înţeleg, răspunse il. j Barnes. ____ j Celalt individ îl privi prin] masca sa şi se depărtă fără a zice j un cuvânt. D. Uarnos era mistificat. ] Dânsul regretă fie a nu fi răspuns ţntriun mod mai puţin neştiutor. Surpriza îl făcuse să’şi piardă pentru ud moment, stăpânirea de sine. Dacă nu se înşela, dânsul mai auzise acea voce undeva. Dânsul îşi rechemă amintirile, timp de câteva momente, şi tresări de odată, la gândul acesta : «Dacă nu ar li bolnav la Filadelfia, aş jura că e d. Mitchel!» . Dâusul străbătu salonul imediat., în căutarea acelui individ, dar îl văzu oşind în vestibul, şi până cînd dânsul sosi acoţo, o duzină de personagii asemenea se adunaseră a-coio. Dânsul îi examină cu Îngrijire ; dar nu avea nimic după ce ar fi putut deosebi pe cel ce îl căuta. Dânsul laaintă spre unul din ei la întâmplare şi murmură : — Sesam ? — Sesa.i. ce ? fu răspunsul dat de o voce străină. —• Nu cunoaşteţi acest cuvânt de ordine ? — Cuvâut de ordine? Ce idee! [Noj nu suntem doar în'adevi hoţi Şi, râzând, se depărtă. B Barnes se simţi neputincios şi, mai mult, îşi aminti că, In timp ce iânsul îşi pierdu vremea îu modul acesta, scăpase din vedere pe Ali-Baba. Reîn-torcându-se în mod grăbit în sala de bal, dânsul îl regăsi îu curând, deşi Sheherazada îl părăsise. re la ora 11, un sunet de trompetă atrase atenţiunea mulţimei vesele. IJn om costumat ca geniu a-nunţft că momentul spectacolului venise. Imediat, fio-care se duse în peştera lui AladiD, afară de Shehera-zada şi de Sultan, şi se lăsă grelele perdele de saţiu cari separau peştera de palatul Sultanului. Sultanul se culoase pe un divan lângă perdele, şi Sheherazada se a-şezase lângă el e o pernă de satin, pe parchet. Do după perdele comitetul se ocupase să formeze un tablou, şi persoanele de care nu era nevoie se ascunsese de după a doua pereche de perdele de o albăs triine splendidă care forma un bc gat fund. Mai mulţi Invitaţi ştiind că rândul lor de a figura în tablou nu va veni imediat, se grămădisoră la uşile vestibulului pentru a vedea primele tablouri. O muzică plăcută începu să se a-udă, câud, la un somn se stinse lu-miuele electrice din sală, şi perechea de perdele de satin galben fu ridicată, descoperind un tablou ro-presoutând o scenă din o mie şi una do nopţi. D Barnes aruncând o privire după perdeaua roşie, observă că, pe când Sheherazada stătea ps perniţă, pe parchet, In ca1 Junele autor, pentru a se răsbuna de ofensa ce ia adus’o directorul lui «Intimes Teater», furase din mai multe piese scene întregi pe care le băgase tn piesa sa şi o prezintă astfd unui nou director . | adŢvăŢTC că“ riscă TTcâdere' Această «nouă prostie» ia fost bietului T Eugel cea mai fata'ă.^j Tittoni, se spune, făcuse chiar din P Cei doi preside opusese însă ideei’ disolvărei, într’o conferinţă ce au avut’o cu d. Giolitti, preşedintele de consiliu; însă a doua zi, primind marele celier al ordinului «Annonciada*. cei doi preşedinţi se arătară mai generoşi. Seara decretul de disolvare fu iscălit de Rege. Cauzele disolvărei Nu încape îndoială că politica externă Işi în particular, situaţia grea a d-lui (Tittoni, au determinat măsura aceasta Principăleîe ziare constat imposibilitatea de a se fi adus înaintea unei camere în agonie chestiuni aşa de grave ca aceia a reorganizărei armatei. In realitate s’a ;ăutat să se evite desbaterile asupra ] politicei externe ] întrebarea e dacă noua cameră va ii pe placul d-lui Giolitti. Acesta, se ştie, e un specialist In materie de alegeri generale De luni, dănsul aştepta ocazia, însă dacă i-a fost oferită, nue mai puţin Dr. Ştefan Vaias, simpaticul nistru amic cu un talent şi o vervă splendidă rosteşte următoarea cuvântare : Domnilor 1 zico d-ea, dacă cetăţenii caracaleni şi împreună cu ei judeţul Romanaţi se bucură şi se mândresc că primesc ,şi sărbătoresc azi în zidurile cetăţei lor p« bărbaţii cei mai iluştri şt (mai de seamă . ai neamului, bucuria Ier e tot atât de mare câua ştiu că ea ’prilegiul zilei de azi pot să dor#* tueaseft tutulor că aici nu este după jcum s’a spus şi _s’a lăsat să se făcând aluzie k zăpariŢcaro" acopŢ) c™a^ă> leagănul oamenilor de*-re roadele câmpului. Un nou şU-«chtaţi şt conrupţi, nici cuibul, mm eratşi mulţimea isbucneste îa\- foca^l politic al omului fără scrupul* rale. E un adevărat delir. f care, punând ambiţia şi interesai salutând a- său personal mai presus de intere-Jselo mari şi vitale ale neamului, Cu surâsul pe buze sistenţa descind din vagon d-nii , , - . . , Marghiloman, Filipescu împreuni fP^LSLTLeZ® "“jM cu o mulţime de alţi delegaţi din mera obscură a palatului, razele u-nei lămpi electr o din peşteră cădeau tocmai pe un magnific rubin pe care ea îl purta în păr. Dânsul îşi aminti imediat că era acela pe care d. Mitchel i-1 arătase şi care, după Lucetta, îl oferise logodnicei sale. Sheherazada începu să reciteze una din poveşti, preparând un monolog pentru serata aceia, explicând în câte-va cuvinte urmarea tablourilor. Vocea sa ora muzicală şi dicţiunea admirabilă ; de asemeni îndată domni o tăcere profundă întreruptă numai de vocea sa singură. Pe mă şură ce dânsa sosea la diferitele părţi ale istoriei sale, dânsa bâtea din mâini, şi imediat alte personagii intrau în scenă, grupân-du-so pentru a forma noui tablouri. Se continuă ast-fel până când la sfârşit perdelele fură lăsate un moment pentru a se ridica apoi, lăsân-du-se să se vadă toţi aceia cari luaseră parte la tablou. Atunci urmă o încântătoare ceremonie. Eroul din povestea recitată eşi din cavernă şi se apropie de Sultan şi de Sheherazada. Dânsul se opri lângă ei, făcu un salut, se înclină profund, cu braţele ridicate în sus, apoi trecând, luă loc în palat şi făcu parte din speo-tatori pentru tablourile următoare Fie-care din personagii urmă e-xemplul acestuia pâuă când toţi trecură în năuntru, apoi noul tablou fu repede organizat. Şi Sheherazada reîncepu să reciteze. Ast-fel, una după alta, poveştile fură recitate şi reprezentate, auditoriul palatului mârindu-se încontinuu, şi tablourile toate executate cu artă, fură în mod călduros aplaudate. Iu fine comitetul anunţă că se va reprezenta povestea lui Ali-Baba şi cei patiu-zeci de hoţi. Rolurile ce fiecare trebuia să joace fură repede explicate şi totul fu gata. Cum cei patru-zeci de hoţi erau mai mult ca figuranţi în spectacol, d. Barnes se gândi că putea lua şi dânsul parte în nu importă ce poziţie şi se ţinu în tot timpul scenelor pe cât mai posibil lângă Ali-Baba. In fine, recitarea sfârşită, li se făcu semn a se aşeza în rând pentru a veni să se supună Sultanului. D. Barnes încercă să se aşeze tocmai în urma lui Ali-Baba şi fu surprins de a vedea că doi alţi hoţi încercau să facă acelaş lucru. Fu un moment de confuzie ; apoi d. Barnes se puse just între cei doi aspiranţi în apa tele lui Ali-Baba. Se va înţelege uşor la oe se a-jungea în urmă, daoă se da atenţie la poziţia diverselor personagii. Sala palatului era obscură, deşi lumina ce venea din peşteră permitea să se distingă personagiile in mod suficient pontru a reounoaşke sexul loz Sultanul, d. Van Rawlston, era culcat pe un divan nu departe de peşteră, şi tocmai îu faţă. Sheheia-r.ada, d-ra Emilia Remsen, era culcată pe perniţă jos lângă el. A Oltenia Trăiască Marghiloman ! Trăiască Filipescu 1 clamează într’un transport de bucurie mulţimea. D. Cea-uşeseu urează bună venire iluştrilor oaspeţi, şi apoi cu toţi într’un neisprăvit şir de cupeuri şi trăsuri însoţiţi de mulţime conduc pe d-nii Marghiloman şi Filipescu la Hotelul Florea Niculescu, unde, după un repaus de câte va minute, fruntaşii noştri merg la Club. La Club Aci încep presentările. D-nii Marghiloman şi Filipescu se întreţin cu fie care din membrii presenţi, iar afară aceia care n’au avut loc în Club, aşteptând rândul lor la intrare, se unesc cu strigătele cetă-enilor care neţinând seamă de vierul iernei fac să vibreze văzduhul de uraleie lor cu strigătul de . împins poftele şi pornirile salejes* nice. Monopolul Caracalului nu’l are încă nimeni, în el e încă mult loe pentru cinste şi muncă. Dovada pentru aceasta o avem în inaugurarea Clubului Conservator de azi în mijlocul căruia s’au grupat, s’au itrâns şi s’au unit toţi oamenii de bine, toţi bunii şi vrednicii români cari prin cinste şi muncă doresc înălţarea şi mărirea Patriei. Domnilor, iubitul nostru Presi-dent de onoare d. Alexandru Marghiloman, în înălţătorul şi prea fro-.-.f moşul său discurs do răspuns la mesajul Tronului, într’o fericită inspiraţie a comparat, a semuit cele două partide politice: liberal şi c»*-servator cu doi mari bătrâni şi falnici stejari. Or, domnilor s’a î*« tâmplat că într’o zi, un nor, o invazie de omizi negre şi veninoase s’au abătut şi s’au năpustit pe frunza bătrânilor stejari, au mâncat T—»■———Wj ME mândoi erau în faţa tablourilor, şi Ali-Baba, în capul celor patru-zeci de hoţi, înaintă spre divan. Acolo, dânsul se opri, făcu un salut, se închină profund, ridicând braţele sale înainte; apoi aruneân-du-le înapoi, se ridică. Aceasta făcut, dânsul trecu în partea obscură a camerei. După ol, veni primul dintre cei patru-zeci Jc hoţi, d. Barnes îl urma. Acest om făcu un salut, închi-nându-se profund. In acest moment se făcu un sgo-mot uşor. Aceasta atrase atenţia d iui Bar-ner, timp de o clipă, şi privirea sa ca a tuturor, se îndreptă spre direcţia sgomotului. Lupă o secundă, reîntorcând privirea asupra omului de dinaintea sa, dânsul văzu în mod distinct ceia ce urmează: Făcând salutul său, întiuzând braţele, Invitatul trecu mana sa just po a’asupra capului d-rei Remsen, care privea jos In acel moment,probabil obesitâ de lumina ce v nea din cea laltă cameră. D. Barnes îl văzu apucând uşor şi cu îngrijiri* acul cu rubin şi re-trâgându-1 uşor din păr. In acel moment, o pendulă sună miezul nopţei. Instantaneu o idee ţâşni în spiritul detectivului. Prima lovitură a miezului nopţei era limita extremă a timpului In care d. Mitchel promisese că va comite furtul săli, Dâusul îşi aminti că omul care îi vorbise°avea vocea d-lui Mitchel* Dânsul îşi închipui că aceste venise să fure, punând pe Thauret ca complice, în timp ce el fabrica na alibi la Filadelfia. Dânsul se gândi că era evident acum că Mitchel scăpase spionilor săi, venise la New-York, se deghi* zase uşor ca şi el, şi, în ultimul mo* ment, comisese acest furt, furt care va face sensaţie, şi pentru care totuşi dânsul nu va putea fi arestat, chiar de ar fi fost prins, fiindcă logodnica sa, după instigaţiile sale, ar spune că dânsa îl ajutase să câştige pariul', cum poate a făcut şi la realitate, de oarece ea nu a suflat nimic în timp ce i se lua bijuteria* Toate aceste gânduri traversau Spiritul d-lui Barnes într’un moment, şi în timp ce hoţul punea rubinnl în siguranţă şi se naica uşqr In sus, dânsul sa hotărâse ce avea să facă. Era de a pune mâna pe *m imediat şi de a’l descoperi ca hoţ. Evident, d Mitchel ar putea să explice actul său, dar în acelaş timp ar fi perdut pariul» Omul din faţa sa se reîntoarse să se depărteze, şi d. Barnes se grăbi să pună mâDa pe el, când, spre surprinderea sa, dânsul fu prins ca într’un cleşte de omul din urma sa- Dânsul se sbâtu ca să se libereze , dar, apucat pe neaşteptate, dânsul se găsi neputincios Ceeace ll supăra încă mai mult e^a că hoţul dispărea repede în Obscuritate (Va urma) www.digibuc.ro E P O O A frunza, i-au despuiat de verdeaţit trimind 164 voturi şi d. Dumitru şi aproape i-au înveninat cu otrava Necşulescu (Tingiriu) 12 voturi. *°L; j Alegeroa s’a fflc»t în linişte până Domnilor, putem spune cu mân-'la ora 4 p. m., iar la această oră d. drie că avi în Caracal sămânţa veni-! Necşulescu, văzând de câtă popu-noasă a acestui vierme târâtor este.j laritate se bucură cu toate jortfele cu desăvârşire zdrobită. Azi frunza} făcute a provocat imens scandal în-dă din nou. couacii reînverzesc. îar'inrunrl în .nn.lnl i reînverzesc, iar ajurând în modul cel mai trivial po ramurile lor se'preotul Econom. C. I. Georgoscu şi şi se înalţă măreţ şi falnic,?deci scandalul s’a mărginit icl, i sus spre rioturburatul se-ţeasta se datoreşte preotului ca dă din nou, copacii tulpina, vârful şi întind tot mat nin al conştiinţelor ni mei or fără pată. ______ Domnilor, închinând pentru d-nii haiagii Marghiloman şi Pilipescu, mă simt cuprins de o vie şi neţărmurită bucurie sufletească, căci închin în sănătatea oamenilor mari şi patrioţi cari întrupează în fiinţa lor, pentru scumpa noastră Patrie, cel mai înalt şi mai desăvârşit i-deal de dreptate, de lumină şi de adevăr. Iutr’un cuget şi o inimă să strigăm cu toţi: Trăiască Marghiloman şi Filipescu, trăiască partidul conservator... Discursul d-lui N. Fibipescu l’am dat de asemenea în rezumatul telegrafic ca şi toasturile d-lor Flo-rian, Eliad, Ciurea, Goorgescu, Zăbavă şi I. Marăscu D. Marghiloman a rostit discursul de încliedre. Banchetul s’a -terminat la orele 11 când d-nii Marghiloman şi Filipescu însoţiţi de toţi comesenii, s’au retras în apartamentele d lor. a- ______r............care a curate şi al i-ţ calmat pe enoriaşi evitând cu a-ceasta o mare nenorocire căci ma-l’ar fi sdrobit. parte, prin certificate autentice, şi numai dacă va prezintă garanţii suficiente că va observa regulile polii ioneşti, atât capul trupei cât şi ceilalţi artişti. După obţinerea autorizatiunoi beneficiarul, înainte de a începe reprezentaţia, va fi obligat â’şi procura permisiunea locală do la primăria comunei ivspectivo, în circumscripţiile comitatelor. Beneficiarul va mai fi obligat să ddietezo toate schimbările survenite fiecare seară cu glume noi, cu spirite fine, cu jocuri admirabile şi o trupă de artişti oxcelenţi. «7he Gei'aldos» compusă din 4 bărbaţi este una din atracţiuni. La oi se văd exeonţiuni care te lasă în uimire şi ochii nu se mai satură privindu-i. Cei „4 Bassiu de asemenea ţinre-sordul atenţiunei generale. Trei bărbaţi şi o damă lucroază admirabil execuţiuni de forţă, iar trupa i „Surorile Panailescu* românce, uimesc pe toată lumea prin gimnas- Înmormântarea PrincipeseijS.S.'Sriî1 S£i.“ S în personalul său, pe tot timpul duratei autorizaţiunei şi aceasta în tica lor la trapezul volant. Clovnii muzicali «Sehafersvi Unde erau takiştif Cititorii se vor întreba ce a devenit şi do ce n’am vorbit do loc în această zi de sărbătoare de partizanii d-lui Take Ionescu, cari, în, Caracal, după spusele lor, păreau că sunt mai tari înj. Romanaţi de cât ori unde. Adevărul e că în timpul banchetului, chelnerii ne-au atras atenţia că d-nii Pavlică Bratăşanu şi Vasile Oroveanu fostul său prefect, pitiţi de după ochiul unei ferestre, afară în viscol şi aproape de un loc pe care cititorii îl gnicesc căci nu l pot spune, bleojdiseră ochii, buimăciţi, spre oamenii cinstiţi şi domni, cari în ziua de 26 Ianuarie au răsturnat Caracalul de calomnia ce i se adusese că ar fi o cetate takistă Callimashi Marţi 27 crt., a avut loc înmormântarea regretatei Principese Ze-naida Callimachi, în capela moşiei Stânceşti do lângă Botoşani, proprietatea defunctei. Un numeros public a ţinut să a-siste la înmormântare şi să aducă un ultim omagiu de recunoştinţă aceleia, care a fost Principesa Ze-naida Callimachi. Au asistat la înmormântare d. Mavrocordat prefectul judeţului Botoşani, d. Ursoanu primarul oraşului cu întreg consiliul comunal, numeroase societăţi de bine-facere, fără deosebire de naţionalitate şi numeroşi săteni din învecinătato. După oficiaroa serviciului divin, d. Urseanu primarul oraşului Botoşani a ţinut o frumoasă cuvântare, care a lăudând mult operile de bine-facore i plătească toate taxele impuse de legea timbrului şi cele stabilite în statutele municipale pentru fondurile asistenţei publice. sunt excelenţi. In mijlocul unui umor desăvârşit dă publicului o muzică al asă şi perfect executată. Nici dansul nu lipseşte. O trupă distinsă de balet execută jocuri in Autorizaţiunea poate fi revocată ternaţionalo în mijlocul entuziasmu- atunci când reprezentaţiile vor deveni periculoase pentru bunele moravuri, fie pentru siguranţa publică, pentru ordine, sau dacă vroun membru al trupei nu s’a conformat re-gulolor de poliţie. Iu urma acestor dispoziţiuni, artiştilor români li se pun cele mai mari piedici pentru obţinerea autorizaţiunei De multe ori trec luni întregi, şi atunci cu multe ooligaţiuni din partea artiştilor români, până ce ministerul regal de interne acordă autorizaţiunea. In centrele româneşti mai ales, când artiştii români doresc români doresc, ca să - . , . . . , .dea reprezentaţiuni, întâmpină di- nnşcal întreaga asistenţă, | fiCI1itâti mari & ÎQ cele multe 1 mult o,,0nle de brfc«-facore ’ cazuri "li se refuză autorizaţiunea ale defunctei, care lasă unanime re-jaijb diferite pretexte grote. După ce au mai vorbit preşedin- f ţii a mai multor societăţi de bine- j facere sicriul a fost coborât în ca-| voul Capelei, unde de POO ani. se; înmormântează membrii familiei’ Callimachi. O companie de jandarmi, au dat] onorurile militare. f Principele Alexandru Callimachi i a donat, cu această ocazie 10.000 ’ Aviz artiştiloţ qari ducă în Ungaria. ar voi să se ni; lui general. Lumea nu donteneşte să aziste zilnic la aceste reprezentaţii ceea ce a stimulat mult direcţiunea circului Sidoli şi pentru seara de Marţi 3 Februarie s’a aranjat o reprezen taţie - de gală extra-ordinară aşa cum nimeni nu’şi închipue. Programul acestei reprezentaţii va fi anunţat zilele astea. Se spune însă că alături de atracţiunile de acum vor debuta o serie de artişti neîntrecuţi şi nevăzuţi încă în Capitală. Preţurile acestei reprezentaţii sunt tot cele din zilele obişnuite şi pentru ca să se evite nemulţumirile, direcţiunea Circului Sidoli a hotărât ca biletele excepţional pentru această reprezentaţie să se vândă de pe acupa la agenţia teatrală «1 ’ln dependance Roumiine» din face de cât prin revizuirea Constituţiei. Dar în contra mijloacelor de corupţie ‘ represiunea nu poate fi destul de enca-ce, controlul parlamentului însuşi asupra acestor corupţiuni şi nedemnităţi, pot fi o garanţie mai serioasă. Dacă cum va se va revizui codul Penal, complectarea art. 144 se va face dacă va trebui, dar să nădăjduim că pentru demnitatea parlamentului nu va fi nevoe să-l complectăm întrupând pecfep sele penale asupra corupţiei electorale şi nedemnităţii mandatarilor. D. Barbn Păltineann anunţă o interpelare asupra aceleaşi cestiuni. D. Spira Haret depune un proect de lege asupra modificârei legei învăţământului profesionn’ D. Barbu P<ineanu invitata şi desvol-ta imediat interpelarea zice că s’au făcut comentări pe socoteala noului partid de către presa liberală înainte ş-după anunţarea interpelărei d-lui Diad mandi. Speră că interpelarea n’a fost îndre tată în potriva succesului obţinut de un partid în venitele alegeri ci a fost o simplă coincidenţă Dar crezând totuşi că interpelare aviza' persoane, d-sa s’a interesat de felul cum j a fost ales d Diamandi. | D. Preşedinte invită pe interpelator să desvdlte interpelarea după cum o anun ţase d-lui ministru de justiţie. D. Păltineann zice că în Noembrie 1895 d. Diamandi candida la Tecuci şi protesta prin Lumea nouă în potriva presiunilor ce se făceau. Proectul se adoptă cu 53 bile pentru, şi 8 contra. Şedinţa viitoare mâine. I SENATUL Şedinţa de la 29 Ianuarie 1909 Şedinţa se deschide la ora 3 p. m. Prezidează d. general Budişţeami. Prezenţi 84 d-ni senatori Pe banca.ministerială d-1111 Anton Carp şi general Averescn* D. Preşedinte corrfunică Senatului de-misiunea d-lui Costescu Comăneanu din demnitatea de vice preşedinte al Senatului. După rugămintea d-lui Alex. Costan-tinescu senatul respinge, demisia. D. Ilariu lsvoranu interpelează pe d. ministru de războiu asupra îmbunătăţirilor ce d-sa va face în armată în ce priveşte : Sporirea soldelor ofiţerilor, înaintările în armată, permutarea ofiţerilor, justiţiei militare, căsătoria ofiţerilor, avantajele ce ei pot avea la staţiunile balneare în caz de boală şi cari va fi asigurarea familiilor lor cât şi ale soldaţi or în cazuri de războiu. j D. Enacovici cere a se da insigne se [ natorilor pentru a nu fi expuşi la multe I neplăceri la diferitele ceremonii ofici- mm** oase. | D. Albu a cerut intervertifea ordinei ... ■ de zi pentru votşfea indigenatului d-lui rn% Adolf Fritz. I Se'admite. D. dr Jugureanu cere ca d. ministru TEATRUL LIRIC COMPANIA LIRICA ROMANA Conducerea C.GRIG0R1U- âzi Vineri 30 Ianuarie se va ropresenta 1,00,1,PE.,NOPŢI In curând: Poveştels lui Hoftuiaim Duminică 1 Februarie La ora 2 şi jam p m - M A TINF V se va cânta VAGABOfZIÎ Biletele la, Independenţa. Rosetti: Amintiri din timpul Uni-Clisa premergătorul 0 Voce. Cine era ministru. . D. P<ineanu P Fleva. Râsete, apia-! he domenii să fixeze ziua pentru, desvol-uze pe băncile majorităţei. !tarea interpelării d-sale asupra concesio- B. Diamandi, zice că a fost sechestrat ! nării staţiunilor balneare, de d. Fleva (aplauze). j Se votează recunoaşterea d lui Sandu D. Preşedinte aminteşte interpelatoru- Munteanu român din Transilvania; recit-lui că altul era scopul pentru care ce-Snoaşterea d-lui Antott Sclctvu, român'din ruse cuvântul. \ Macedonia. Se produce sgomot în sală, takiştii a* Şe votează indigenatul d-lui Rudolf pară pe interpelator, majoritatea îl deza- Fritz, domiciliat m Tg -Ne.tmţu. caisa v probă' * J Votul asupra indigenatului d-lui Avram Victoriei şi la administraţia ziaru-i D. Păltineann insistă atunci asupra H. Cohen, din Bucureşti, se declară nul. lui «Min rvi» 1 faptului că se votează adesea prin sub-j Se admite recunoaşterea d-lui Gh. D. Ti.dAninSm rmhl,v.,l rWitn,- ,1„ Ştituire, şi citează un caz în care un ari Livadă, roman din Macedonia, domict- îndemnăm publicu doutoi de a pe- legător a? declarat inaintea magistratului I liat în Brăila trocee o seară excelenta să se gra* * votează pentru altul. j Se primeşte recunoaşterea d-lui Ştefan bească şi sâ’şi roţie din vreme lo-) D-sa declară cât Mişcare ni pons.. ., t.. .. r 1 j | urme şi care tinde a dispare. In politiile din ţară s’a făcut peî .D‘sa «=re întinderea art. 35 din legea ziua de eri următoarea mişcare : f1^*”ala spre a se interzice mandatari- D Aînv {lor exploatarea bunurilor publice graţie Iu poliţia R.-Vâlcea.— D. Alex. \ mandatului lor. Crângu, fost poliţaiu, a fost numit î d. Toraa Ste)ian declară că ţine î poliţaiu cl. 111-a în locul d-lui Cin-ide dorinţele exprimate de d. Pâiti culescu, demisionat. In poliţia Capitalei.— D. C. Aro-novici, subcomisar cl. IJl-a în locul d-lui N. Cherenvach. In poliţia Craiova.— D. Toma Mihâiiescu, subcomisar ci. 11-a al camerei de meserii. D. C. Bour, subcomisar cl. 111-a, a fost înaintat subcomisar cl. 11-a. D-nii P. Comăneanu şi C. V. A- asociază la incident cerând si d-Tcl nas.tas1©s«1} au fost numiti subcomisari cl. 111-a. li! . ■ Camera şi Senatul au luat vacanţă până Marţi din cauza sărbătoarei de azi şi de Luni 2 Februarie. nţa“ ™ numem. său\^t pădurŢa primăriei,* anunţat că Ftanihătă jsimplă potiţiune spre nus Kintescu, fratele inculpatului declară că cunoaşte po Ştefan Radu Neagu, care venea des Ia curtea lui Magnus Kintescu. Pe Mişu Kintescu nu Ra văzut nici odată pe acolo. | Gr. Mihail, fost funcţionar la I primăria Craiovei, la registratură, Lspuno că pe vremea când s’a vân- adus „Dimineaţa“ de eri, a anu.„f„„.......... ............. sau cel mult Luni se va întruni j în care se vorbea de 142 de acte niarele colegiu spre a proceda demise, fără să fi văzut însă dosa-Ta alegerea celor doui mitropo-1 rul şi actele care trebuiau să re-liţi. I prezinte o sumă de vre-o 142.000 de Putem afirma, spune ,, Viito- i . rul“, că până în momentul ;„.Mlbail Pomci, fost secretarul lui WV ^ >«*.**( ohMrâreStajP.'tLS* S5S”i."K tribunalul să’şi decline competinţa. D Sachelarie din partea avocatului Gulimănescu, combate incidentul de declinare de competinţă şi dovedeşte că inspectorul Cotruţ a lucrat ca agent administrativ şi nu ca agent judecătoresc. Penfr il acest sfârşit citeşte însuşi procesul verbal dresat de d, Cotruţ, în baza căruia a cerut darea în judecată a avocatului Gulimănescu pentru ultra In acest proces verbal d. Cotruţ spune că i a zis avocatului Gulimănescu la cir- 1 S"‘X £Ld_US O t „ comscripţie să nu stea pe scaun în fata înregistnue ]ld jar c^n(j acesta i-a ripostat că riu există un text de lege care să i ridice de respin- nici în ce priveşte candidaturile nici privitor la convocarea marelui colegiu. Probabil însă că astăzi va avea loc o consfătuire între membrii sfântului Sinod şi membrii guvernului spre a lua o înţelegere asupra acestei chestiuni. 'Partidul conservator din Brăila va ţine Sâmbătă, 31 Ianuarie, o cons-fătuire, petitm a aviza la măsurile de luat pentru ridicarea portului local, pentru care guvernul actual şi în special, ministrul Morţun se arată foarte vitreg. Proectul de reformă sanitară va fi depus la Cameră înainte: de 15 Februarie. tescu, şi îi permitea să vie să facă petiţii la primărie la ţărani. Pr.—Ai făcut Vre-o dată o petiţie unui oare care St. R<*du Neagu. M.—Nu’mi mai aduc aminte. Pr.—(Ii arată o petiţie din dosar). Ai scris şi subscris această petiţie. M.—Da am scris-o şi subscris-o pentru un oarecare Ştefan lonoşeu,., Pr.—Unde ai seris*-o ? M.—La Primărie. Pr.—II cunoşti pe acest Ştefan Ionescu % M.—Nu... Mai declară că a făcut şi o altă petiţie pentru Ştefan Ionescu, po care" n’a semnat-o, adresată administraţiei financiaro pentru depunerea unor bani. Pr.—Pe Ştefan Radu Neagu -Pai cunoscut ? acest drept, d. Cotruţ a tras scaunul suht el D. Sachelarie .ermină cerând gerea incidentului. In replică vorbesc din nou d nii avo-ccţi Bălăcescu şi Sachelarie. Tribunalul uneşte incidentul cu fondul pentru a stabili calitatea în car,i a lucrat inspectorul Cotruţ. Căi’ti-Revisle I seama dorinţele exprimate de d. Păltineanu şi speră ca dosarul bogat pe care-1 po-________ ____________________ sedă noul deputat în această materie va, )ori sf a urzirei gândului fi pus la dispoziţie ministrului la nevoe j înainte vreme : ” j (aplauze). D. Fleva, în chestie personală, zice că fiind amestecat şi în discuţia aceasta în care pomenindu-se numele d-sale s’au auzit aplauze pornite din sentimente adverse persoanei sale — ceea ce dovedeşte că tot mai e ceva de d sa —■ e silit să ia cuvântul. D-sa zice că d. Sturdza îi propusese să ia ministerul de interne Spre a realiza; alegerile libere şi descentralizarea administrativă. D Penrscn acuză pe d. Fleva de faptul că a şi făcut circulari în vederea li-bertăţei alegerilor dar altfel au fost faptele. D sa citeşte un articol al d-lui Diâ- A apărut No. 1 (lin Română», din Iaşi. revista «Arta A apărut: «Convorbiri literare» {No 1 Ianuarie) anul 43, cu următorul deosebit de interesant cuprins, privitor în cea mai . * . r»v ____ . . , mare parte la actul «Unirei principate- A apărut «Răvaşul» rovisţa - • ' ' de unire mai turală ilustrată. » Apare odată pe lună în Cluj. c.ul- ln poliţia Bacău.— D. V. Spoială, actual ofiţer de sergenţi, a fost numit subcomisar cl. 11-a,’in locul d-ui I. Autochi, care trece ca ofiţer de sergenţi. In poliţia Brăila.— D-nil D. Sto-cescu şi I). Nicolau au subcomisari cl. 111-a. '! ”, ~ r--7 In nolitia Drăi?ă'is.—Camera discută amnistia în poliţia Medgidia ; Y. Floricel,' (Râsete, aplauze) r sul Ia contra-propunorea guvernului’ Pentru faptele petrecute în timpul subcomisar cl. I-a în poliţia Gara-1 n P"»» c»mw. .f r _ l-----^ ------ cal ; Vintilă Nicolae, subcomisar cl. I- a şof al poliţiei punctului Rădăuţi şi I. Antochi, (Subcomisar cl. II- a în Bacău, au fost rovoeaţi din funcţiune, de oare ce nu au reuşit la examenul de aptitudine ţinut zi- lele trecute. PALATUL JUSTIŢIEI Rănirea din comuna Buftea M.—Nu... i Pr.—La îusbrucţie l’ai văzut ? Gulimănescu s’a M.- Da, mi la arătat judele de i‘această «impoliteţă» i-a dat ordin să mici detalii de R- i rea instrucţie Mai dă câte va mică importanţă. A. Slăvescu, copist la primărie, întrebat dacă a văzut vre-o ofertă a lui Ştefan Ionescu pentru vânza-pădurei Blaja a primăriei spu- D. căpitan R. Scărişoreanu, a scos de curând o foarte interesantă lucrare, pentru militari şi în special pentru arma cavaleriei, intitulată «Călare de la Bucureşti la Constnntinopol şi de la Constan-tinopol la Constanţa marş do re-sistenţă, executat de căpitanii Scărişoreanu şi A. Alexiu» ine câ n’a văzut şi nici n’a semua- Această broşură se găseşte de ţ jat lipsa ei. A auzit numai că do-vânzare la urele librării si la au-|sarui a dispărut, cor, la marele stai major ai ar- La instrucţie martorul a declarat! EnaIeR «catogoric că chiar în ziua licitaţiei ■ — — | el a semnalat lipsa ofertei. Atragem atenţiunea d-lui ministru dej Pr.—Ştii că s’a înlocuit oferta? război general Averescu sau a d-lui j M.—Ştiu că s’a spus copistului secretar general Harţei asupra următo- j Mihâiiescu să facă altă ofertă. (chetă, în aşteptare d. aşezat pe un scaun Atunci inspectorul Cotruţ indignat rului inconvenient La un moment dat d mifiistru de război a luat deriziunea de a nu mai permite reporterilor de ziare ca să pătrundă prin birourile ministeiului pentru, a lua informaţiuni, şi a înfiinţat un birou ] ţa secretariat ca de acolo reporterii să| ia informaţiuni. După câtva timp d. secretar general a luat hotărârea ca reporterii să nu mai ia informaţiuni de cât de la d-sa, astfel că reporterii, din ckuza aglomeraţiei de lucrări, nu mai puteau pătrunde la d secretar general, şi astfel le era imposibil de a avea informaţiuni de la acel minister. In urmă d. secretar general a revenit dând cărţi de intrare în minister reporterilor spre a lua informaţiuni între orele îl şi I dimineaţa de Iad căpitan Şutzu, aghiotantul d lui ministru. Acum de când s’a schimbat orele de serviciu, d căpitan Strejescu şeful biroului de la informaţiuni, refuză să lase intrarea reporterilor după amiază, la d. căpitan Şutzu, spre a lua informaţiuni, chiar atunci când ei sunt chemaţi sub cuvânt că nu are ordin special în acea • stă privinţă Sunt de multe ori lucruri importante cari trebue să se ştie a doua zi de public, fiind în interesul ministru lui, şi deci d. ministru de răxboi sau d, secretar generai, ar trebui să dea lămuriri dlui căpitan Strejescu, care face pe chinezu, purtându se necuviincios faţă de lume. Duminică 25 Ianuarie la Bisghen-ceu s’ft.făcut ulegezoa uuui epitrop tn locul Jd-lui Hristache F«p«scu al cătai mandat a expirai Au candidat d ni; Ion Velciu în- Pr.—Ştii că a sciis’o ? M.—Nn ştiu... Pr.—Cum nu ştii dacă ai fost acolo ? M.—N’am mai dat atenţie... i; Martorul mai face câteva decla-raţiuni de mică importanţă. Continuarea degbatorilor se amână pe Luni. St. Piedici puse artiştilor a HI scoale. D, Gulimănescu i-a răspuns că nu există text de lege care să-i spue cnir. să|,stea înaintea unui inspector de poli-ţie D. Cotruţ spuue că după această re-pli ă i-a tras...scaunul. Partea civilă.— D. Cotruţ a mai îost dat judecăţei ? CT- Nu. P.— De un gardist. C. - A, da... ' ’ P.— Pentru ce ? C.— Pentru bătae... Avocatul părţei civile vrea să mai pue câte-va înţrebâri la care tribunalul se o-pune. Sătenii Gh. Dinu şi Gh. Tutu-naru din comuna Buftea erau în duşmănie şi într’una din zile, Dumitru Dinu, a sărit cu un cuţit a-supra lui Tutunaru pe oare l’a rănit în braţul drept. Pentru acest fapt Dumitru Dinu a ost trimis în judecata ţribunalu-lui corecţional care l’a condamnat eri la 15 zile închisoare. Fraudele de la Economat Răspunsul relevă că guvernul rusjca amnistia să fie întinsă şi la delic-salută comunicarea făcută de guver-; d0 presă şi la cele de antimi-nul turc ca o expresiune a consim-1 litarism şi antipatriotism. ţirei în principiu la proectul rus şi ] Clemenceau face istoricul du-descliizind drumul pentru regulare a i ceroasei greve din Vigneux şi for-definitivă a cestiunih mulează speranţa că greviştii vor Cât despre planul Turciei asupra î sfârS‘ Priu a înţelege că trebue să lichidărei simultane a despăgubireiir0cur8â la iar îa violenţe, dc războiu eătre Rusia, guvernul Insă nipi un-guvern nu ar putea poate închipui ce se petrece în sdmi-nistraţie dacă în Parlament preşedintele sună şi ţine de frâu ceata. Constată că majoritatea pare a voi capul d sale şi anunţă că aşa i se va întâmpla şi domnului preşedinte, cum de altfel s’a întâmplat cu bătr|nui prese dinte al consiliului. Şedinţa se suspendă. rus este însufleţit de sentimentele,8? amnistieze po antimiiitarişti cari pentru Turcia şţi®v^^iî080 îă doctrinele lor» Guvernul J c- 5 vă combate d« asemenea reintogra- va Interogarea subcomisarului Dumitroscu Se pmcede la interogarea subcomisarului Dumitrescua cărui depoziţie e identică cu ceea a inspectorului Cotruţ. Intrevat dacă a declarat d-iui, avocat Kiriţ» Vasileseu că a stulcit în bătăi pe avocatul Guiimănescu, spune cn nici nu cunoaşte pe acesfavo-ai. Tribunalul admiţând proba în descărcare a amânat judecarea procesului pentru 9 Aprilie şi a dispus citarea d-lui avocat Kiriţă Vasilescu. St. o_______ Se ştie că acum patru luni .s-’a descoperit o serie întreagă de fraude la economatul gărei Filarot, comise de funcţionarul Oscar Wiener. Terminându-se instrucţia el a fost trimis în judecata tribunalului corecţional. Procesul urma să se judece eri de secţia ILa a tribunalului Ilfov. Procedura nefiind bine îndeplinită tribunalul a amânat judecarea procesului la 12 Martie. La redeschiderea şedinţei d, Penescu roagă să se fixeze interpelarea sa pentru ziua de 7 Februarie. fcele mai amicali? ^ D. preşedinte fixează interpelarea pen-! este gata în principiu de a lua în. tru ziua cerută. | considerare această cestiuDG, fireş-,0a funcţionarilor revocaţi şi ._ D. Bianu raportor al proectului de ite condiţia garantării drepturi-' Puue de două ori cestiunea de î«-dege pentru înlăturarea mibtarizărei -j j -ore ;lor ruso | credere. care'lnMtesmacest^nroecr'3 de motive| Insă d« o cam dată’ estfe .foarte) Camera a respins ou 373 de vo-D. Take Ionescu, în discuţia- generali îftecesar, s se găsi mijloacele uaei I turi contra 96 amendamentul d-lui a acestui proect zice că expunerea de î uesplgubiri imediate a Turciei pon- \ţiuzauu la aînmstierea au* motive e nedreaptă şi aspră., Intenţia j tru pagubele din sire partea Bul- timihtariştllor şi antipatrioţilor şi legei zice d-sa era să întărească cât mai gariei. 1 a adoptat art. 2 prin cp re se am- mult vlăstarele patriei, în vederea dato- * Toate Puterile cari au exprimat nistiazâ cei găsiţi culpabili în greva riei lor. 5 simpatie pentru proectul rus ar pu-ta® Yigueux şi în celelalte greve. iii*- - 1 serios e perdere de timp .şi de bini; de!1?3, sumoi despăgubirei a fi mai suprimarea mi-1 mare decât 120—125 milioane de Starua regelui Saxonlel aceea se declară pentru ,__________ _... litarizărei şcoalelor primare. Dar trebue r. căci diu cauza situa ţiunoi actuale} menţinută în şcoaleie secundare fiindcă j a pieţei monetare a Bulgariei nu; Dresda. Starea regelui, caro a po-formează un exerciţiu fizic foarte _atrac- ja,r putea contracta un împrumut de j O noapte bună, este ox m- tiv şi folositor. E de părere ca în^va-; 0ât în ^condiţiuni desavantagioase, lentâ. elevi adevă Diverse Procesul falimentului M. Landau, care urma să se judece ori de tribunalul Ilfov secţia Il-as’a amânat din viţiu de. procedură la 26 Februarie. Sf. f Marele Circ Sidoli extra- 1 eprezentaţii fia ordinară In 190) sub ministerul ungar 1 o Szell, s’a alcătuit un regulumemt; relativ la artiştii străini, care fiu) pot sădea reprezentaţiuni de cât \ De sigur că reprozontaţiilo ce se nuiaai obţinând prealabila autori-f dau la circul nostru de către trupa zaţiune a poliţiei pentru Buda-Pesta de sub direcţia Sidoli, au fost cele şi' a ministerului do •interne pentru mai plăcute seri ale, bucureşfcenilor celelalte oraşe. 1 cari le-au vizitat După acest regulament, pentru a S Nu încape îndoială că sacrificiile se obţine autorizaţiunea, trebue ca făcute de Direcţia Sidoli pentru ca să se prezinte o cerere în scris, în să dea Capitalei reprezentaţii varia-care se vor da informaţiuni asupra lei alese au dat rezultatei .bune şi persoanelor făcând parte din trupă, numărul celor cari asistă zilnic «ste arătând origina, vârsta, fuucţiu-; cea mai vie dovadăi nea ctc. | De altfel meritul revii şi d-lui Autorizaţiunea nu se poate da de Teodorescu secretarul circului, care cât utunci când siguranţa,, sau hi-jnu pregetă pentru a mulţumi pu-giena publică, sau motive de alt^blicul. ordin, nu se vor opune şi după ce ţ Alăturea de un grajd numeros, solicitatorul îşi va dovedi propria cu cai din cei mai ne dresaţi a-sa moralitate, precum şi aceea a veni do înregistrat peste 15 clovni ifie-cărui membru din trupa sa a carii fac deliciul spectatorilor înj.id CAMERA I11 contra corupţiei electorale pricinuită de relaţiile prieteneşti nu se poate întrebuinţa alt instrument de cât educaţia cetăţenească Dar aceea în contra căreia trebue să luăm măsurile corupţia prin bani căci ea se face în dauna statului D. Diamandy ae revoltă îu contra faptului că mandatarii români se îndeletnicesc a face operaţiuni sau a se amesteca în afaceri pe diferite pieţe din străinătate. Codul penal prevedfe pedepse în canţe să se facă cu aceşti rate mobilizări D-sa se declară împotriva scutirei de serviciul militar cum intenţională proectul de faţă, pe elevii şcoalelor normale de institutori, fiindcă într’o societate democratică nu se pot admite legi de privilegiu şi apoi permanentizarea armatei s’a făcut in scop de a se pregăti cat mai bine cei chemaţi să apere Patria şi prin urmare învăţătorii cari sânt chemaţi în vreme de război, ar faee excepţiune. Exceptarea învăţătorilor dela serviciul militar, va da mai târziu dreptul şi altora să ceară privilegiul acestora. D. Spira Haret se declară mulţumit că discuţia generală se mărgineşte la această singură observaţiune a d-lui Take Ionescu, dar nu poate primi principiul’ca in. strucţia militară să prevaleze toate cele-I lalte obiecte de studiu. In ce priveşte scutirea de serviciul militar a normaliştilor, d-sa zice, o face de hatârul învăţământului, şi ca nu vrea să se lege de o formulă seacă, fiind-că stagiul in armată nu are alt soop de cât a face pa om în vederea sreviciilor fiecare’ va fi chemet să le facă ; or, această aptitudine se poate obţine în şcoală. De altă parte, normaliştii sânt obligaţi să rărnâe suplinitori până după terminarea serviciului militar ceea ce pentru învă-ţământ e o pagubă mare D sa crede a-poi că din şcoală normaliştii vor eşi mai buni soldaţi de cât din cazarmă şi că vor fi de altJel utili scopului urmărit de proect prin care se pregătesc şcolile ceea ce ziere. mare întâr-, Dm cercetarea cn razele Roentgen (rezultă că regele are factura oa- ar prici o ui Proiectul rusesc satisface po am-j86^®r al doilea şi al treilea mijlocii bele părţi şi face eu putinţă ca Tur- j mâna dreapta, însă fără com-cia sâ’şi realizeze despăgubirea sa. \ pLcaţiune. indispoziţia regelui Angliei căpătând şi realizeze despăgub De aceea guvornul jrus, fără a re-! fuza în principiu cercetarea liclii-1 dării complecte a despăgubirei dej Berlin.-Regele Ednard războiu, propune guvernului turc să■ guţuraill ,fşor a renunţat'la studieze din nou proectul rus şi să zita°la mansol|u] djn Potsd.vm pr0 ia in considerare imediată şi co- ectată pentru azi dimineaţă. 1 mună condiţiumle executăm promp- R fe a luat parte la dvejun te a acestei operaţiuni financiare. * r J Suveranii englezi la Berlin VI- Activitatea d-lui Regnault în Maroc | Berlin, zi tal azi —Suveranii englezi au ---- după prânz împreună Fgz.— D Regnault a început azi ;P0™chea imperială grajdurile serie de între vorbiri cu sultanul vi- ril potriva Tuncţionariior'dovkiţ^de corup- ]rurale la exerciţiile de'trage(ţi 1* ţintă, tiune sau de folosinţă a situaţiei lor spre Proectul se ia îu considerare şi se vo- ţiune sau de folosinţă a situaţiei lor spre a încheia afaceri cari nu găsesc ceva hotărât cu privire, la mandatari. Art. 33 din codul penal prevede pedepse îh rAntrâ monrlufarilAr rari fnlrwi siilna- contra mandatarilor cari s’ar folosi situa ţia lor spre a pune la cald diferite operaţiuni nedemne dar nu se prea ţine socoteală de articolul acesta D. Diamandy speră că partidele vor conlucra la alcătuirea unui pioecţ de le-e care ar restrânge,invariabilitatea man stărilor. D. Toma Stelian răspunde că în ce ,pri: veşte propunerea d-lui Diamandy ele â se face o lege în fibiltra corupţiei electorală şi'-a nedemnităţei aleşilor, există măsuri, dar că nu Se poate lua caracte-i rul de delict politic, delictelor de corupţie electorală, prin trecerea lor din Bcui ci-ţii) ci juraţi, 111 si poit: tează pe articole. D. Ion Lahovari se opune amendamen tulul d lui Take Ionescu prin care nor. maliştii sunt obligaţi a fice serviciul mi litar timp de şease luni, şi cere ca aceş tia dacă nu sunt obligaţi a face armată în cazarmă1 &ub regimul propriu institu. ţiuitei armatei să fie înscrişi în controa lele armatei c.u toate obligaţiunile sol datului. Se adaugă la articolul respectiv în urma explicaţiunej d. lui, ministru Sp. Jlaret că nu vrea si sustragă pe nor-"lalişti nici uneia dîn obligaţiile soldatului âfară de cazarmă, se adaugă cuvintele «Concentrări şi manevre, întinzândii-se astfel obligaţia pentru normălişti, de o serie de între vorbiri cu Mulay Hafiil. Situaţiunea pare favorabilă. Misiunea italiană a sosit eri. Consulul german a vizitat în mod oficial pe sultan Joi. România şi convenţiuoea.ds la L aga Paris.— Senatul a adoptai proiectul prin care se aprobă convenţiunea de la Haga din 17 Iulie 1905 prin care se regulează raporturile dintre 14 ţări între cari şi România în mai multe materii de drept internaţional privat rdative la procedură. Călătoria regelui Portugaliei Vila Viciosa.— Regele Manuel jşi regina-tnimâ ati sosit aci. Popnlaţiuaoa i-a primit oii simpatie. j In urmă regele cu suitele şi cu un serviciu de onoare s’a dus la dejun la cazarma primului regiment al dragonilor gărzii, aparţinând reginei Victoria a Marei Britanii. După dejun regele Eduard s’a dus la museul împăratului Frederic unde se aflau de faţă şi regina, împăratul şi împărăteasa. La 7 ore seara a avut loc un prîuz de familie la perechea principelui moştenitor la care au luat parte suveranii englezi şi cei germani. Revoltă în Asia Mică Bugetul Turciei Constimtinopolo.— Ziarul f<8îhu-raiumat» afli că bugetul va fi depus la Cămară Luni. Deficitul este socotit, la 3 milioane şi j.unitate de lire. Do lă milioane vor pbtea li aco- a se prezintă nu mimai în timp dc mo-1 perite prin proiectul monopolulu bilizări ci şi la concentrări şi manevre şi prin sporirea drepturilor vamale. Constaatinopole,.— După o depeşe primită de „Levanther ald“ din Kaisdrieh (Asia Mică) 5000 de oameni au ocupat edificiul guvernamental. Magazinele sunt închise. Populaţi,unea este cu. prmsă' de spaimă. Interpelări îu chestia remanierei eabinetulul turc Remanierea ini-oomeutată în cu- CinsUntinopol.-uisterială este viu loarele Camerei. Astă noapte uu deputat a tele-grafiat preşedintelui o interpelare asupra schimbării neaşteptate, cu www.digibuc.ro SE £ O O A toată încrederea ce s’a dat minste-rului. Preşedintele anunţă cinci interpelări semnate mai ales (le junii turci şi prin cari se întreabă marele vizir despre motivele remanie-rei fără ştirea Camerei şi despre destituirea a doi miniştri cari nu’şi dedeserâ de misiunea. Interpelările manifestă mirare de cele întâmplate. Camera, fără discuţiune, admite interpelările cu mare majoritate. (A iause). Răspunsul se aşteaptă pe poimâine. Vremea Nori la Budapesta, Viena, Paris; variabil la Londra şi Liverpool ; ger la Berlin Cum priveşte guvernul spaniol în-ţelegerea franco-germană Madrid.—-Senat.—Răspunzând u-nei interpelări privitoare la acordul frnco-german, ministrul de externe afirmă că interesele spaniole sunt perfect garantate. Miniştrii de externe din Berlin şi Paris au comunicat guvernului spaniol spiritul în care s’a făcut a-cest acord. Guvernul spaniol se felicită pentru această înţelegere. ♦ Madrid. — Intr’ur articol intitulat «Triumful Franţei» ziarul «Heraldor zice că acordul franco-gorman tre-bue să umple de bucurie po toată lumea civilizată de oare ce acest acord crează baze durabile pentru pacea lumii. Atentatul contra d-lui Fallieres Paris. — Mathis, chelnerul agresor al preşedintelui Fallieres, a fost trimis în judecata 1 tribunalului corecţional. ' Noui manifestaţii pentru Ioana d'Arc Paris. — Ieri seară, regaliştiî au manifestat din nou contra profesorului Thalamas. Imprăş tiaţi, manifestanţii au isbutit să formeze un nou grup de 200 persoane şi au pătruns la ministerul justiţiei,,de unde au fost daţi afară. Au pricinuit ceva pagube. S’au făcut mai multe arestări. Acordul franco-german In Maroc Peiersburg. — Ziarul oficios „Busia“ zice că primeşte vii mul-’ ţumire sinceră vestea acordului franco-german în chestiunea Marocului, pentrucă graţie acelei înţelegeri-s’a înlăturat o cauză de nelinişte şi de neînţelegeri. Acordul va uşura ambelor puteri colaborarea pentru reglementarea în modpacinic a chestiunilor orientale. Catastrofa minieră Jusowka.—So svoneşte că o gravă catastrofă s’ar fi produs în minele Tassinow, pe teritoriul Donului. A-mănuntole lipsesc. Prăbuşire de pământ New-York. — O prăbuşire de pământ la Puerto Limon, în Costa-rica, a pricinuit mari devastări. Se zice că sunt şi victime. Demersurile Austro-Ungarlel pe lângă guvernul turc Coimantinopol. — Sa afirmă ci ministrul Austro-U"garlel, marchizul Palavlclnl, a făcut demersuri energice pe lângă guvernul otoman pentru a interzice trecerea prin apele turceşti a vaselor de război şi muniţlunilor destinate Serbiei, Făptui produce senzaţie. întrevederea între suveranii Spaniei şi Portugaliei Lisabon ;.—Regele Manuel va pleca zilele acestea la Vila viei osa unite va rămânea câteva zile. Aci va avea o întrevedere, cu regele Alfons al Spaniei. Cărţile de alegător pentru colegiul I de Senat se eliberează la tribunal in fiecare Marţi, Mercurt şi Vineri între orele 1—*'? P Se anunţă din Oraviţa că d-vul Iosif Sieghescu, candidatul partidului constituţional pentru scaunul de deputat rămas vacant în urma morţii lui Goriolan Brediceanu, a sosit azi acolo, însoţit de d-nii Rurăia şi Ni-colae Pcşea. Partidul naţional român, la rândul său, a proclamat azi candidat pe Import şi export prin Vârciorova Import do produ te brute. — In cursul Iurtei trecute: 224 kgr. pasări tăiate, 125 kgr peşte proaspăt, 45 kgr. unt de vacă proaspăt, 260 kgr. lină spălată, 60 kgr. păr de porc spălat, 62862 kgr. piei de bovine uscate Import de producte brute In cursul aceleaşi luni: 5274 kgr. maţe uscate şi sărate, 21584 kgr. piei de viţel uscate, 2094 kgr. piei de malac uscate Import de animale. —In cursul lunei trecute: 978 cai, dintre cari 976 pentru armată (roşiori şi călăraşi) iar doi pentru particulari. , soc. «Steaua Română» s’a declarat aseară un foc care l’a distrus în întregime. | După o muncă grea de 2 ore a lucrătorilor, focul a fost localizat. Pagubele trec de 5000 lei Cauzele incendiului nu se cunosc încă. Accidente de persoane nu au fost. Poliţia cercetează cauzele incendiului vtitssamfa cr iar r Consiliul de administraţie prin -»elcurci,U8\:aţe25şiii TI de gâşte, 200 găini, 28 10 bibilici. Jl st. n. 1909 fixând ziua de Duminicii. s&g Aceasta este mişcarea punctului de! * ! 14 Martie 1909 pentru a ifţ> a observaţie veterinară Vârciorova în cur- j adunare generală ordinară, sunt insul lunei Decembrie 1908. vitaţi d-nii asociaţi şi d nii deten- Peste câteva zile, vom publica mişca- tori de scrisuri funciare ca să se o ifotarindra /■? i n aneot nnnrt rw» întv». î f_2_— __1 Gheorghe Popp de B ,seşti, în favoa- rea veterinară din acest punct pe între-! întrunească iu acea zi la ora 1 p. rea caruia au sosit sa faca propa-'gu\ an 4 - - ■ .......... r gandă deputaţii Lucaciu, Vlad şi j Maniu. i din str. La 15 Februarie viitor, căpitani Moroiu, marele maestru al Franc-! Catulle Mendes asasinat Iar afacerea Stelnheil Parchetul din Paris a primit mai m. în localul societăţei Colţei. Cestiunile la ordinea zilei sunt următoarele : 1. Darea de seamă a VIILE Dulii Mn I PREDAREA S EFECTUEAZĂ \ ' m W 24 ORE r?E LA COMANDA imâ a operaţiuni- j Administraţia viilor Duiliu Zam-, lor societăţei pe anul 1908 ; i tirescu are onoarea a vă aduce la 2. Conturile şi bilanţurile admi-[cunoştinţă că a înfiinţat un depo-nistraţiunei pe anul 1908; fzit de vinuri în Bucureşti, Strada ! 7 a ei Înv T^nlnful Minifnlni Ho - masoneriei Române,împlineşte 70 de aui de etate şi 30 ani de când este ca fondator al ©• jtulle Mendes a fost victima unui ministraţiune de gestiunea sa pe!te (prin Strada Câmpinaanu). c. membrii lo- j atentat criminal. * ' acelaş an 1908 ; | Aci se vând exclusiv numai pro- j i, Ilfov şi Mem-j In unul din aceste denunţuri se, 4. Bugetul veniturilor şi cheltuo-1 dusele din viile D-lui Duiliu Zam-j în capul Masoneriei ca fondator al multe denunţuri afir nând că Oa-j 3. Descărcarea consiliului de ad-! Zorilor, Palatul Muntelui de Pieta-MarC" Loji Naţionale. I huile Mendes îl fash. victima unui minic+ratinr»» ăa ^alinnan aa ne ho Inrin PâTnninnntilll Miercuri seara 28 jilor Steaua Dunărei, _ ________ fis, a ţinut o întrunire şi a decis jspnno că poetul, ca fost amant al Iilor pe anul 1909; şi bugetul fon-) firescu, Cândeasca, Floreasca, Ta- I ca la 14 Februarie să ţină o marejd-noi Steinheil, cunoştea numele dului pensiunilor pe acelaş an ; [naşe Cofetaru şi Caragea din Odo-adunare festivă, cu care ocazie să-ij ucigaşului pictorului Stoinheil şi al 5. Modificarea aliniatului d debesti şi dealurile încor "urătoare, 1 ofere o medalie, şi seara la KS $1 AWTI — ENGLEZESC -0-53 a oâlitatb Predat la domMlin în sa Tănase Cofetaru, renumită | în toată podgoria, de a întindere i de 83 hectare, este plantată dupâi sistemul şi cu varietăţile franceze, * şi produce vinurile albe Semillon j de Sauternes, St. Emilion, Muscat] etc. şi vinurile negre Cabernet j Sauvignon (Bordeaux) şi Pinot de Bourgogne. Acelaşi lucru despre ’ I sunt vor fi societari, sau prin procuratori j . -• _ , - ■ societari, fără a mai avea nevoe |dvocat taut legal trebue să depună la So- (ss) loan 1. Rang! cietate col puţin cu 8 zii© libe- e Student în Drept j înainte de Adunarea Generală, ao- Dom,iilor Gh. V. Mucenic, avocat \^G calitatea sa de pro- - - - curator sau representant logal. Dacă ele se vor găsi în bună re- -->3 expirând, la ministerul instrucţiei nu se mai primesc cereri în acest scop. D. D. A. Teodoru, secretarul general al ministerului instrucţiei publice, primeşte audienţe în toate zilele la minister între orele 12 şi 1. I 5, uri vm"itU Sodelăle Generală de Asigurare în Bucureşti âsociaţiuni Mutuale ie Supravieţuire împărţirea Averei a Grupei Anului 1909 Avem onoare a încunoştiinţa pe d-nii interesaţi ai grupei care expiră la 31 Decembrie 1908 st n, că averea acestei rupe se va împărţi, cu începere de la 1 ulie 1909 între membrii Î11 drept. In conformitate cu condiţiunile generale imprimate pe poliţele d-lor, d nii contractanţi înscrişi în această grupă sunt invitaţi de a trimite fără întârziere, prin scrisoare recomandată, direcţmnei generale a Societăţei Dacia-România», în Bucureşti, următoarele acte : 1) Actul prin care să se constate etatea asiguratului (actul de botez sau de naştere sau un extras din registrele stă rei civile pentru constatarea etăţei, legalizat de autoritatea respectivă, ori de-poziţiunea a cinci martori înaintea tribunalului, conform art. 33 din codul civil). 112) Un certificat de viaţă prin care să se constate că asiguratul a fost în viaţă la 31 Decembrie 1908 st. n., sau un act de deces în caz când asiguratul va fi în cetat din viaţă după ziua de 31 Decembrie 1908 st. n, Subsemnata direcţiune generală atrage cu deosebire atenţiunea membrilor acestei grupe, că sus menţionatele documente trebue să i se trimită cel mai târziu in termen de trei luni, adică să fie depuse Societăţei până la jl Martie 1909 st. cunoscând că acei cari nu vor trimite de loc acele documente justificative, sau cari nu le vor fi trimis complecte -pi în regulă, vor perde, în conformitate cu candiţiunile contractului, orice drept, fiindcă în ziua de 1 Aprilie 1909 st n numai pe baza documentelor depuse se va constata numărul asiguraţilor acestei grupe spre a se putea imediat începe calculul părţei ce se cuvine' fiecăruia ain membrii părtaşi. Este deci in interesul tutulor d lor asiguraţi ai acestei grupe de a trimite actele. lor sus menţionate cât mai curând posibil, pentru că dacă unul sau altul din acele acte n’ar fi în conformitate cu condiţiunile generale, să aibă timp să le rectifice sau să le facă din nou Direcţiunea Generală a Societăţei «Dacia-Roiuftuia» Bucureşti, 31 Decembrie 1908 st. n. Noi amănunte asupra scandaloasei afaceri din R -Sărat — De la corespondentul nostru particular. — Am dat lu timp amănunta complecte aşupra scandaloasei afaceri cu o poliţă de 3000 lei sustrasă diu casa tânărului arendaş al moşiei Obrejiţa, d. Alex. Murgea u. Spunea n at unci că poliţa a fost sustrasă (le către un fost secreter al d-lui Murgescu şi dată unui cunoscut proprietar din localitate, care s’a grăbit s’o prezinte spre a-chitare d-lui Murgescu. Afacerea venind la Parchet, pro prietarul în chestie, enume d. G!i. Codreanu. a declarat că nu posedă nici o poliţă şi că totul a fost o simplă glumă. Trimiterea Ia Instrucţie In faţa acestor declaraţiuni şi a faptului că însuşi autorul sustragerei a spus că el n’a avut nici o poliţă cu semnătura d-lui Murgescu şi deci nici n’a putut da o asemenea poliţă d-lui Codreanu, parchetul a dispus ca a-facerea să fie trimisă la instrucţie. Se aşteaptă cu nerăbdare cercetările ce d. judecător de instrucţie Bercea va face în cauză. Pentru moment, lumea se miră cu drept cu vânt pentru care motive d. Codreanu tăgădueşte astăzi c’a posedat poliţa în chestie, umblând c hiar s’o încaseze. Mirarea e cu atât mai mare, cu cât d. Codreanu posedă oarecare a-vere şi e chiar censor pe lângă Banca Naţională diu localitate. Să sperăm că misterul acestei a-faeeri va fi deslegat de către d. ju decâtoi de instrucţie. Congresul absolvenţilor şcoalelor de meserii Azi dimineaţă la ora 10 s’a deschis îu localul Bursei Muucoi congresul absolvexţilor şcoalelor de moserii diu ţară. Din partea ministerului industriei a asistat d C. Alimănoştoanu care a prezidat congresul d. Dju-vara fiind indispus. D. Alimăniştoauu a rostit o scurtă cuvântare de deschidere a congresului, apoi s’a procilat la distribuirea cărţilor de membru a congresului'. Conform cu programul congresului s’a procedat la alcătuirea biu-rourilor congresului şi s’a ridicat şedinţa. Lucrările congresului pe secţiuni vor începe abia după amiază la o rele 3. şi I. /. Rang, student în Drept. Iubiţi prieteni, Cu părere de rău văd că v’ara pus în neplăcuta situaţie de a sta de vorbă cu d Etn. Socor, un om care e curagios numai atunci când sub masca anonimatului înjură, insultă şi calomniază. Eu aveam însă cu totul altă părere despre adevăraţii gazetari, adică despre a- cei care îşi apără convingerile lor—c&nd-------- au unele—chiar cu preţul vieţei. ! “a*Ea]r,rjinr oj altn np «hr-irln Urii maia din Constanţa a anunţat telefonic f.i0nJ°r Ş1 aita Pe Strada tflă-câ trei indivizi intrând într’o 'cabină şi, tianu, are pâl’C de arbori seCU-furându-i banii au voit s’o stranguleze ..lari şi aleiu de brazi naari, po- imediat s’au transportat procurorul de i zifcie încântătoare, coprinde ; 8 tul'dsergenţi°cu 5"se‘genţi,’ Tun 'Gen < Calilere StăPân| & 4 Ca‘ speciai. mere sub-solun pentru ser- La sosirea autorităţilor, criminalii au viciu, atlându-se IU Cea mia dispâru‘- [bună stare, împrejmuită din Pe Ucâufiutrr«ednulPTaa Mamaia, dia )Pf părţile. Doritorii cauza îngheţului şi a zăpezii, a deraiat ; ŞC VOT adresa in Bucureşti str. în capul stradei Carol- Cu toată panica nu s'a întâmplat .. ^ _ . , . . • .. Ivor adresa la d-nul Generali ginecologice r de cop» urlaTdrumuT pus l>e ? ? p ¥ i Michail Boteanu, calea Victo- i ‘UlrfUiri’vŢU OEua OftSUS-i- ' ti rttmd» Poliţiei 8 — Dr. Somai S’A MUTAT Str. Progresului, 8, D. jClopotarii-Noui 6 la proprietar , . n - j Ion Movileanu, iar în hpsă se j Goale interne, nervoase, secrete urmai uiuuiui, • » oiV/ t Iuoeadiu. -Li atabsral J: ti.’.iit.irij al VI*}’-, aav BUCUREŞTI STBAn.i. ENP.l 11 Gimnastică suedeză şi Masajul Medical BAIA CENTRALA a angajat pe Domnii: Oarl Joliauson, Slxteu-Anitersou htidomai» şi D-ra UiigiHnd, gimnastici - mason, diplomaţi din Stockolm. Gursură de giînnavtioA li beră p dugogieă peulru copii. Masajul Oosmetie al feţei. Trai imeniu 1 reumatismelor, nevralgiilor, artritismului, gutei, obezităţei, coustipaţiunei. scoliozei, etc. a se cere prospecte la BAIA CENTRALA, str. Enei 11, Bucureşti. Bere Slfiipg-car ( BRAGADIRU ) Fabricaţiune specială Vinuri- Pelin-Champagne CELE MAI FINE Mâncări Calde şi Reci La-ori-ce oră din zi şi noapte Cabinete separate pentru familii, societăţi, etc., etc. V U V i 1 la vechea şi cunoscuta „Bereria Jobilar* — Bulevardul Elisabeta No. 6 — vis-a-vis de Eforie. Or. I Stere flinrcn VlIiKQcligassB fio. 29 — Vltma Uonsnltaţiuni «mi celobritttţile ma-dioale şt cu specialişti de lu [,-uiUl-tăţite de medicină. Telefon No (7650 www.digibuc.ro Banca Naţion&iâ a României 1908 *6 Ianuarie Situaţîunen Sumară 17 Ian 1909 23 Ian. 135276292 ACTIV M53571 68374913 7945600 17513401 11999924 15634508 3243121 5928904 641562 216774 105688134 I73*M43 2'577539 4068776 12000000 24574391 3603940 260726030 28519i 1056881341 11459900) 26057768) ( 95506292 Rezerva met. Aur 89518605 ( 39770000 » Trate de aur 36217460 Argint şi diverse monede . Portofoliu Român şi Străin (*) Impr. contra eff. publice . ( > » eff. p. în c. curent Fonduri publice . Efectele fondului de rezervă . Ef. fond de amortis. imob. şî material imobili. . ... lobilier şi maşini de imprimerie . heltueli de Administraţiune . eposite libere . . . ... C ompturi curinţi . . .... Compturi de valori 123636221 3 — PASIV t 1877?? Capital ... ................. Fond de rezervă .4 ............. Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune Profituri şi perderi . Dobânzi şi beneficii diverse ■ . Deposite de retras ... . 944347 55416908 276411i7 11900823 15296434 3187121 5960297 701830 2I7H3 101856064 17897093 914 125736065 9*3331 54949821 27517668 3959°«42i *) Scomptul 5 oţc Dobânda 5 şi jum Ojc 12000000 2638030, 38635 251695860 202505 101856064 395998421 11999924 15296433 3187121 5470297 701040 Z30027 106504564 15321889 30223755 3^oSB35 120000 c o 326380304 Î&6359? 249579030 275339 106504564 39*602835 DE VINZARE OCAZIONAL Strun juri, MoM ri st a t hi fila şi Ci KCO LABE (glorifice, Radiatoare, TRANSMISIUNI o laGaRE DIFERITE SEULE mmm BUOUBlB XX Calea 118 PRIMĂRIA URBEI CRaIOVA Aduce mulţumiri persoanelor notate mai jos, care ou donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători: Banca Comerţului.............. llendel Fii, bijutier . . . . Moritz Kohn, casă comercială. Eechinaschy, casă de schimb . Casa Andronescu, cofetar . , Rafael Penhas, casă comercială Clayton Schultevorth, fabr.agr. Tokey-Club, societate. - . . I. G. Plessia, senator . . . Iulian C. Vrâbiescu, deputat . C. Vălimărescn, preşedintele Ioo 20 ioo 2a 20 20 40 200 IOO 40 Curţii de Apel C. Poenaru, Preşed Tribunal. Cassa Andreescu. mag. ferărie B6mchis, berar . . . . Victor Langier, antr.Iucr publ. N. I. Bobeş, antrepr de hotel. Enache Manea, comerciant D. Ghisdăvescu, mag^lipscănie St. F oray, antreprenor . . . St. Pleşoianu, proprietar . . Fraţi Russo, magaz. manufact. Institutul Santa M.aria . . . D-na Maria Duduleanu, prop'r. D-ra Louis Favre, proprietar . I. Eamfirescu, proprietar . . I. Samitca şi D. Baraş . . Fraţi Damianoft, mag. pielerie Demayo, magazin cu manufact. Konteschvrelier, farmacist . . 30 20 25 20 10 4 20 10 io 10 5 20 5 5 5 3° 20 10 20 Fra|i Paraschivescn, farmacist Boeru farmacist Leon M. Eschenasy,casă aclnmb Richard Graepel, fabrică agric. Eugeniu Behles, societate ' Fe Fraţi Spirtaru, mag beut. spirt. ol« 'eingold, oijutier Stan S. Ţincu, mag. cu colon. Iliescu; droghist , . Sigmund Prager, dep. pălării. I. Benvenisti, librar . . . , Fraţi Paulon, magazin cu arme S. Benvenisti bazar . . . Lazăr Benvenisti, bazar Marcu Weiss, morar . . * Saita, magazin cu coloniale C. Constantinescu (zis Slăti neanu magaz. băut spirtoase G. Salm, magazin cu lipscănie 20 1. Io 4* 10 5 20 ie io 5 5 5 8 5 25 Io Gr. Popescu, magaz. cu vinuri Iorgu Pâianu, proprietar Mihail Daniel, antreprenor Andrei Pascu, proprietar D*na Constanţa General Ar gentoianu............. Principele B Bărbu Ştirbey Principele George Ştirbey . Total"~~^4 In total suma de lei două mii trei sute opt-zecl şi patru. 5 10 5 10 Ioo 20 IOO 500 500 p. Primar, N. K. Boboc. Secretar General, 1. Mari net cu. U.'&iîOV M „Steaaa Rr ih; fl Societate anonimă pentru industria petrolului apltal social Lei 40.000.000 deplin vărsat! FABKICl de PETRoL şi DERIVATE: Huzureşti, Gamplna, Moiâeştl, &oiit©*«ru Fabrica de Bidoane de tinichea, ConStODţâ PRODUSELE FABRICFLOR i l*etro Regulamentar, G zolină, Benzină pharmacesttica, B*»nzinâ pentru motoare, F&-cură*pentm ars şi pentru nns csU'iiţ-, Parafină, Ulei pentru motoare «D £8KL» ULEIURI MINE* ALE de Calităţi Superioare Valvolină pentru cilindrii şi maşini mueavând nici un reprezentant în fără « ori-ce (ornândă pentru, ULE'UM MINERALE sau cele-Valte produse. sunt a se adresa — numai — DIREGŢIUNEI GENERALE BTJ^URESQI — BULEVARDUL CAR OU No. 5 - 3g*>SHgBiiir ii'Oi OTTO HARNISCH k Comp. FURNI SORII 28, Str. ACADEMIEI, FONDAT 1887 Proprietar : G. HiCK ■îC? I A 1 .j GURŢEI REGALE B O C U R E Ş TELEFON 10|8» T I Fabrica de Curele '—----—-----------~ Curele do Bumbao şi de Balata de Oaueiuo, Agboat, S Iptipnifi tflpIllHPQ pentru întreţinerea ailiuUio luuiililuu etabilimontelor indus* triale. Pentra Ciliudre «Excelsior» Valvolina Societate Anonimă de I ASiii rti unic i IN BUCUREŞTI 7 Cânepă, Bumbac, eto. Telionit. Vultîanifebecr. |-t | • * **• * , renxra uumare titloit şi aoţioui, svftiisnri «gnpf* iifltarflor în depozit, emiteri de cecuri şi «entori de cretfit ţârei şi «trăi -ţâţei, operaţiuni de comision şi avausaxi asupra m u vor. — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE — XNDUSTBXA LEMNULUI XI. SUE^SXÎE. BUCURESCI.—Calea Plevuei 183-195-Căina Victoriei 101 Exploatare de Pâduri f âmpiarie mecanâ MOBILE, RECITOARE. PARCHETE MOţi de transmisiune UŞI şi FERESTRE, ROABE, PERYaZUM Instalaţium complecte de Mrouri precum şi ori-ce alte articole atingătoare de industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CHERESTEA DE C0I5TRDCÎIE uE TÎMPLĂRIE LBHSE B£ FO VAR BOLI *EU W Aveimrlus-Patent excelent conservator al lemnului. TELFFON I FaBRIua de HO.BILE de LfcMN MAB.m V. Bscaresîl Midii Bmn No. 61 ii Rtndi aerosnict Mo hi—(Teleleu 5S inşbia|et pe d-tit coaieroianţi de aiobile ţ; |,e Oboi. public din Cepitalfl ţi provincie, nd tc depuşi Răpişi ie Lapte p Gris .'......p., pentru înfrumuseţarea pielei înireee în calitate şî preţul eftin orice produs similar indigen şi gLrGin bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE : BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT TaSV$PL«R|g ICA UŞI. FERESTRE, DUŞUMELE. PERVASURI, etc. Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la FARMACIA THORINGER.BicmslI Spesele la orice comandă din provincie sunt Lei 1,20 b. METRI de LEffiH şi alte instrumente de măsurat. PABCXETE masive simple şi table cu borduri. STRUHGAItIE execută: Dopuri de bu-toae, Canale precum şi orice articol atingător de această branşă. 3UBI DE FOO RECHISITE de scris şi de desemn, fabrica• ţiune de peniţe pentru scris. :* R&citori. Articole de Higienft. Articole de Me-nagin şi bucătărie. Roţi de lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE BsaaazaaeEKasi I au inoeref-ţi oon’tr& mâti'dţei; albire! timpurii şi titht rei pârului, precem şi entru «reeterBA abundeată n părului de oît excelontut sTi.cn mm cea măi renumită apă de păr, preparată dt BeSâMfiJtft k Ce., Triscks <|e ‘ Spirt imnrat UAKANTAT 9b * R vUh 0.70 Baui litrul Lei «.80 Deoalitru PETROL. regulamoatnr-î «î 9 00 — — — decalitrul hui O.uU Imperial, dublu — J rn rafinat, docalitrul jş 4*JU ALBERT ENGEL S-sor Bucureşt, str. Caro!, 37 Str. REGALA. 12 De vânzare Io rtiole de eltc 2 Iu sl 4 lei, tn tonte droRuoriiie, fartnaniile, yarfunow'ile ei fritţei-iile din terft. Tipografia ¥niverait*răa, Sfe-ada Academiei Ne, 30 www.digibuc.ro