ANUL XV.—No. 2l. 5 BANI Fd via de aseară £ BA JU Joi 29 I armar ie t$G§ ABONAMENTELE 6 LONi jn ţară. .................20 ,ei- 10 w 3n Străinătate.............50 iei. 25 iei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALA, No. 4 Adresa telegrafică: KPOCA — Bucureşti TELEFON: 2|S5 e.njnciuri: în pagina III . ***' ‘ , IV . / pub^jatea 80 bani linia 15 > POZITDL mmm Cftaiarile franceze desbat reforma MAFIA ta FI S 7 A excroci! • IM; JEANA P’ARO ŞI WILHBLM TELL Dovezile excrocherlel lai Ghlbănsscu Clasarea unei afaceri murdare DATORIA MINISTRULUI DE JUSTIŢIE scandalurile mari ce-au regaliştii în Franţa pe 11 A h "" calitate socială ? Ca în multe altele d. Carp fu un antemergător. Opera sa a rămas o pagină netrâitâ din viaţa noastră economică. Cine, aidem, cine va fi apostolul unui profet a cărui evanghelie n’a fost ^înţeleasă?!... ţ Se şopteşte că pe la ministerele do finanţe, de domenii şi de comerţ se ------- ; .....[adună în mod misterios statistici, irnpoz teior du-ecte şi se pare că de gtudiază vechUe proecte> se ’ randui acesta vor ajunge la un re-1 ref0rmele din Occident, z uitat. Vechile contribuţii votate pe 1 E semu bun pentru cft nu mai timpul revoluţiunei, contribuţii Inj Cu actuafelo directe inegale, parte imitate şi de noi, vor dispare* K 6 „ ... • ia faţa cerinţelor fiscale moderne, ^il1 fa?ă' Bes qnatres vieilles, cum zic Francezii,! * an . . ^a, să se de- , toHce0C° în rândul Categ0riil0r is" [justiţieSocială, "în ^naterie"1 fiscală® ceTposeda 6’siteSecera ce 11T 8erviiutea de drum, nf'’sarâ T™' îfrlsita^ “sr«i P»rt9.4., r kr**™** ***** siîSwi ^ ts ssri isi *1 x ssssrtss"^ 4°; hsi"^ar-p«h.-. LSii i’ VV?’ etc-».est« 'fu psSit A?feîieiaPS Sî' , Dl^ a,ces? schimb «nbănescu a (cazul art. 54 din legea pentru îns- A unei^TS.nTlSHMP !™oS5 î£ llen cZe eâ mă- \££a*'T*tii ^STf ““ train“«* lemnelor Statului) de lege a unei cana in anul îyou d. i.f .iV r> . .i~> , _ ™ .de lei două mu ca mită, în plus cu o pedeapsa specială se pedeps Se ştie făcut chestia Jaanei d’Arc, de care un profesor, d. Thalamas, ar fi declarat că legende sa e un neadevăr istoric. Relativ la aceasta, un ziar fran- Cunoaşto ţara întreagă excroche- vinde de cât rezervându-se pe seama\cgri 6gLune ^că "do^i ^^Elvetia ria fostului deputat de Fălciu, Ghi: statului pădurea cu un perimetru şi ?stabilit prin probe de netăgăduit c# r'UBLICAŢII: 2 LEI LINIA î'BNTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAŢII a se adresa iirct la Administraţia ziarului şi la t*at0 Agenţiile de publicitate ■■ " - st scut istoria bisericească II «Şi ne iartă novă greşalelr noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. cm Carp, şeful partidului conservator,!^ Chima^' dâasul locuitorii Tu mai ^heTtuit încă'opt, în de'obşte *cu închisoare de la alună ’tZT1 C? reî?rmA lmp?ltel°r .ail - Te vei chema Prinţesa do Chi mil ,cuc dif°rit« alte bacşişuri, mese pAnd la un an şi cu amendă de le recte, reformă ce pentru prima \e I! chema nrin£ d« rh ?l eh9furi date celor ce au «»*«- 2O până la 1000 lei. oară se încerca la noi de la stabi-|may?’ vel cnema pt înţesa ae Ohi- buir ca situatiunea lor nentru a t i , , . , , lirea lor d-sa a căutat M încoro-1moră> m istorie însă, vei fi tot M-me ,, 1 . pen • ' I In baza acestor texte de lege, enm nare î .’neî-i «1?“? /„ wî“ s ™ \ Tattim ! î f1?. c.e_le ,cup”n®°. arând In vedere că situaţiunea er- • ţ 7 Inşelăciu- ceva din nimbul glorios ca s’a fă-ur-t jn jurni ace8(;Ui erau. Şi totuşi legenda Jeanei d’Arc pu e tocmai falşă I Acum să trecam mai departe şi se pare mie că nu şade bine unui să vedem Iacă printre episcopi s’a lom, fie el chiar profesor la facul-strecurat vre-uu cărturar sau vre-un tatea de teologie, să afunde prin predicator. j simple afirmări pe unii şi să înalta Aci se schimbă chestia—Printre pe alţii ; mai ales, nu e cu putinţă ca Prea Sfinţii Episcopi—ne afirmă pe Iun om *au chiar doi să împlinească cuvântul de onoare d. profesor Mi- ■ rolul oracolului de la Delphi. Pr*-hăilcescu—este unul singur capabil.--!cedând astfel d-nii profesori teologi Acesta este P. S. S, Pimen al Du- j'au u^tat de sigur că nu ne aflăm nării de jos, care—după d. Mihăl--la alegerile parlamentare, unde col cescu «şi-a croit drum atât de sigur'puţin, fiind vorba de «ai noştri», oătre scaunul Mitropoliei Moldovei, (ştim ce să păstrăm şi ce să lepădăm că nimeni nu va putea să-i stea în din ponegririle sau din laudele no- proec- Tot asemenea cu reforma tată a d-lui Costincscu. Impozit pe venit, impozit pe capital, impozit graduat or progresiv, fie el practic ori chimeric, cum îl zeze, în mult cercata noastră demo craţie, operă de justiţie socială, el se va chema Complimentarul lui 1900. M. Seulescu i*W nare a «perei sale, să introducă în regimul nostru fiscal un impozit oomplimentar. Este drept că actualul compli-mentar francez nu se aseamănă cu cel al d-lui Carp, punctul de vedere şi organizarea este alta. Un lucru însă nu se poate tăgădui, că priucipiul, că ideia fundamentală este aceiaşi: a face clasele avute.să, „ ,. participe într’o măsură mai intensă | ^arp dm anul ia cheltuelile publice. In ţara noastră a fost dat unui conservator, dar un conservator om de stat, cu minte largă şi luminată, ca să cerce a introduce în locul i-, deii de proporţionalitate a impozi-| tului, atât do învechită, idoia mo- [ dernă a graduării sarcinilor fiscale' după facultăţile contribuabilului. Germanii, de când cu marea reformă a d-lui de Miquel, posedă în materie de contribuţii directe cel mai UtîuTă înfeleagă libertatea presei nea perfect instrument fiscal care func- duce ziarele române de peste munţi. ţionează *în Europa. încoronarea. In ziua de 26 Ianuarie sya judecat în mintea Curfei cu juri din Ta «7aU A»** *r„ v. ’ ^ ,. această pădure a fost tăiată imediat veţi boteza, dacă va căta s\ reali- ,.....A:„ în articolele publicate în ziarul «E- j cr0cului Ghibănescu se complică cu vemmentult numenle din 17 şi 18 j mult, faţă de cele expuse mai sus, Ianuarie a. c. se arata cu precitsune prin faptul încasărei în dauna Sta-ca pe pamantul Statului dat locui- tului a valoarei păduroi tăete do pe torilor se aflau 50 fălci pădure, că tâmplatjr.ilolo trecute într’un h«-Chicago. DE PESTE MUHJÎ )IM PRIGONIRILE după schimb fi că banii încasaţi din tăerea acestei păduri au fost luaţi de Ghibănescu şi Buraga. Valoarea acestei păduri ori cât de proastă ar fi fost, faţă de somnii c te a lemnului în jud. Fălciu, nu outea fi mai mică de lei 30.000. A- i |ceastâ. împrejurare explică faptul {cum Ghibănescu, om de o lăcomie \fără pereche, s’a mulţumit îhcasâ»d | de la locuitori numai lei 2000, PRESEI ROMANEI Încă grosul tâlhăriei o suporta statul. Legea e categorică S Ne facem e datorie să ământul Statului, dat spre schimb locuitorilor din Sbero&ia, cerem cu insistenţă şi nu vom încota um moment de a cere ca d. ministru al justiţiei să impună să se dea curs lucrărilor aflato în această chesti une la trib. Fălciu, clasate de acum un an de parchetul general de Iaşi, pe consideraţia de o indulgenţă inexplicabilă. Să se facă anchetă o nouă dovadă de cum Ungurii temeiul celor două articole ale zi-j. Cerem de asemenea ca d. ministru al domeniilor, care în primul loc are datoria de a veghia ca averea cerem ţn \ statului să nu fie jefuită; să ordone sistemului d-lui de Miquel e tocmai impozitul complimentar. D. Carp introducea, cu o extremă moderaţiune, odată cu complimentând şi ideia exonerări de impozit a unui minimum de existenţă. Cu mare mirare trebuie să constatăm că tentativa de democraţie fiscală a d-lui Carp a fost cu vioiciune combătută de liberali, cari n’au înţeles, în egoismul lor de clasă, menirea socială a unei reforme atât de moderată în rezulta ■ tole ei materiale, pentru că nu cerea, în definitiv, de cât vr’o trei milioane claselor avute. • După retragerea d-lui Carp, în locul tentativei delicate a bărbatului de stat modern, ne fu dat să a-siftăm la brutala, la grosolana a-ruscătură do zecimi or unităţi a-supra contribuţiilor existente, făcute de un biet ministru de finanţe ignorant, cu mentalitate de pârcălab birar şi concepţie atavică de treti-vistier dinaintea Regulamentului Organic. Răposatul Palade a avut o ocazie unică de a reforma contribuţiile directe. Istoria economică a diferitelor ţări ne probează că din marile crize financiare au eşit marile reforme financiare. Bietul politician liberal nu era însă preparat pentru o aşa operă. Lucrarea d lui Carp a rămas literă moartă pentru mintea lui mărginită, iar dînsul era incapabil de a concepe altceva de cât adaosul unor zecimi la leu, asemenea unui vulgar perceptor de circumscripţie rurală. Timpurile vin acum să răsbune pe d. Carp. De altfel mare parte din propunerile de atunci alo d-lui Carp au fost imitate, unele fericit, altele fără nemerealâ, fiind rupte dintr’un întreg care forma un tot global, de diferiţi miniştri fie liberali, fie conservatori, cari s’au perindat la fi-Banţe. ||Acum desbaterile Parlamentului francez aduc fiin nou în discuţie chestiunea impozitului complimentar. Care dintre miniştrii noştri va îndrâsni să cerce din nou impunerea celor înstăriţi, cu grija, prevederea şi inoderaţiunea omului de Stat luminat şi conştient ? Oare d. Costinescu care a avut, o mărturisim, mâna fericită în reforma accizelor şi stabilirea unui fond comunal, oare d-sa se va gândi să încerce o operaţiune delicată de fis- jttri din Târgu-Murc şului procesul intentat „Gazetei Transilvanieii>, pentru publicarea unui extras din /_____________ o scrisoare pe care Bjdrnsdn a adresat-o din legea pentru înstrăinarea bu-revislci franceze *Le Courrier Europetiu, nurilor statului care zice: Acei \ slovacilor din Ungaria. \care u vedrrea vre.unui folos se f(Mi Procurorul ungur a găsit şi in faptul j ,7,,- nroni,iAn() locuitorilor să-i acesta un punct dc acuzaţie pe atât in- ) t pronuţana iocuitoi Uoi sa-i vocalul motiv de ^agitaţie contra statului». i faca « obţine pământuri, prin tnftu-Cu toată apărarea caldă, dar detnrtă a s&u pvin ori ce alte mijloci- avocatului d dr. Deceanu, juriul, se in-ţelege, a găsit_ acuzaţia întemeiată şi în temeiul ceior aoua arucoie aie zi-i. a^c!ie^ă locală pentru a se face arului vEvenimentul» ca legile ţării 106 priV0Lte să fie respectate, şi avutuf statului ,celfor 50 fălcI pddur9- De protejat de apetituri a la Ghibă-*! 08 nescu. 1) De aceia în baza art 54 al. 2 consecinţă tribunalul a condamnat pe d. Victor Branişte, redactorul responsabil al «Gazetei Transilvaniei», la trei luni în chisoare de stat şi 240 coroane amendă. Credem inutil a mai comenta căci faptele vorbesc dela sine. Azi se va judeca un nou proces de presă intentat d-lui dr. Cassiu Maniu din Cluj, pentru un articol publicat în «Gazeta Transilvanieid cu privire la mani-festaţiunile lui BjOrnstjerne Bjdrnson. [CHESTIA FARM ACUL GR fce se vor pedepsi ca excroci ! 2) In baza art. 2 din aceiaşi tăeatâ în întregime şi într’un interval de câteva săptămâni acea pădure şi cine a încasat produsul acelei tăeri ? Cine sunt funcţionarii culpabili cari au contribuit la această afacere murdară şi cari după îndemnul lui Ghibănescu au favorizat cu lucrări schimbul şi tâlhăria eontra u tel din Chicago D-na Tuehermami, din Nevr-York, fica generalului Girard, a fost omorâtă accidental de d. G. Busse, tânărul fiu al primarului diu Chicago. Iată în eo împrejurări s’a pe treout faptul : D-na Busse, muma primarului diu Chicago, locueşte tntr’un apartament, la tin hotel, eu o singură servitoare. Do curând dânsa rugase pe nepotul său, să’i eumpere un rej volver, să înveţe pe servitoare cum să’l întrebuinţeze, peutru ea să fie protejată astfel contra spărgătorilor D. Busse-junior se duse într’o cameră vecină pentru a arăta servi toarei mânuirea armei. In timpul acestei demonstrări revolverul se desc&rcă spărgând un geam al unui apartament din faţă, undo so găsea d-na Tuckerraan, care fu omorâtă pe loc. D. Busse însă nu va fi urmărit. textelor exprese ale legei ? Opinia publică din judeţul Fălciu alarmată, care zice: Mosiele care au o întindere|Şoaptă demersuri categorice, pen-de pădure mâi mare de 50 hectare]*™ ca să fie pedepsiţi. (cazul în speţă 75 hectare) nu se pot | Un procurist din Sberoaia GLORIILE TEATRULUI Cei KOI FOILETONUL „EPOCEI“ din 28 Ianuarie 1909 Un număr de câţiva farmacişti rurali, cer printr’un memoriu adresat d-lui ministru de interne aii se permite trecerea de la comunele rurale la reşedinţele de judeţ. Aceasta pentru motivul că prin furnizarea de către direcţia sanitară a medicamentelor necesare comunelor şi spitalelor, dânşii au ajuns să nu mai poată face faţă cheltue-lilor. Credem că cea mai lesne şi mai indicată măsură de a se remedia a-cest rău, este, după cum prevede şi dispoziţiunilo din regulamentul depozitului de medicam ente, ca acolo unde există farmacii, comunele şi spitalele să şi-le procure de la farmaciile din raion. Prin această măsură şi dreaptă şi prevăzută de regulament, se dă satisfacere acelor farmacişti şi nu se adoptă o alta ce ar aduce o complectă perturbaţie în exerciţiul farmaciilor din oraşe. In plus comunele rurale nu vor fi lipsite de far- Teatrul francez a perdut în cursul săptămânei trecute pe cei doi Coquelin, comediani cari au' făcut gloria lui timp de câte va decenii. Renumele acestor doi comediani a mers până la marginele lumei. De sigur că n’a rămas ţară civilizată în care să nu se fi ştiut cine sunt aceşti dui artişti şi prea puţine trebue să fie marile oraşe ale lumei civilizate pe scenele cărora să nu fi apărut. I-am văzut în mai multe rânduri! şi în România. Gequelin, aînd a jucat întâi pe scena Teatrului Bulevard apoi la Teatrul Naţional şi la Teatrul Lyric. Cedet a jucat la Teatrul Naţional şi la Lyric. Acesta juca împreună cu publicul. El avea darul de a intra în intimitate cu spectatorii şi a juca după gustul lor. Rar actor a ştiut să se facă aşa de plăcut ca el. Decât pentru aceasta adesea se scobora la interpretări de o fantezie prea bufonă. Pentru farse era într’adevăr un talent superior, şi probabil că n’a putut să atingă înălţimile pe care se urcase Coquelin-aîne tocmai din cadza în-clinaţiunei sale de a fi prea mult răsfăţat de grosul publicului Pentru timpurile lui de glorie Cadet avea un joc adesea decoltat. El recurgea la gesturi câte odată triviale şi în repertoriul său se găseau bucăţi eam pipărate. Evident că dacă 1’ani judeca după ceeace se face acum pe unele scene ale Parisului, Cadet ar rămâne între actorii foarte pudici. Şi'el era actor cu vervă şi vioiu, Inteli-’gent şi cu multă fantezie. Avea şi el o OMOR PRIN IMPRUDENŢA f n acciilont foarte straniu s’a în- ! calo». Prin urmare, încheind socotelile, vedem că din momentul ce P. S. S. Pimen, care este col mai nou episcop; & fost înălţat la această treaptă, ca prin farmec s’a sfârşit cu seria archiereilor destoinici.—Astăzi,după. cei doi profesori universitari, toţi ____ archiereii titulari sunt nevrednici adusă bisericii? Părerea mea est» că de a păstori o eparhie. mai ales cei c# au în rnâuă forma- Toţt ?—Da, toţi -ne răspund d-nii rea preoţimii, nu trebue să ssuee Dobrescu şi Mihălcescu! până şi fărâma de credinţă, onrs Dar atunci cum seva împlini va- j mai viază în suflatele unora. Pria canţa episcopală de la Dunărea de iacuzări uşuratice se pune o armă jos ?—Foarte uşor, întâmpină d. Mi-1 mai mult în mâinile acelora, cari, hălcescu se va modifica legea si-1aruncând toată vina pe oamenii bi-nodală şi deadreptul se va ridica sericii, — cu nespusă plăcer» pu» la scaunul de episcop Cucernicia j capul pe perina cea dulce şi rasale Sa PărinteleC-tin Nazarie, care—ne?a liberei cugetări, afirmă pe cuvânt d. Mihălcescu, — J Biserica noastră tânjeşte,—este a-este dintre toţi clericii dinţară, celîdovărat. Dar cine e de viaă ? Oer-mai vrednic de a păstori o eparhie, j pul preoţesc, corpul arhieresc ? — ANEXAREA BOSNIEI Demersurile peutru ţiuiii balneare. Ce se va facejpubli-cul suferind care le vizitează In Deşi reputaţia acestor artişti fraţi pare ^letididâ mască şi ştia să se folosească a fi egală, după părerea mea talentul lor de ea chiar pân& a Yabuza câte odaM. nu a fost de loc egal. > Amândoi Coquelin aveau specialita- * 1 tea de neîntrecuţi monologişti. Coquelin-aîne, erea comedianul clasic ; Numele Coquelin a fost pentru teatrul actor cu panai jucând cu un inimitabil francez o glorie şi o reclami. Şi el ră-accent de bravură tipurile eroilor de mâne şi după dispariţia celor doi mari comedie. Şi lucru demn de reţinut, reda comediani pe afiş cu fiul Ini Coquelin-cu aceeaşi puternică, adâncă realitate şj aîn6, Jean Coquelin. B. petimizi. f Ce distanţă de la Cyrano de Bergerac1 până la Uindecis 1 | Era un actor cu vervă scânteietoare: , . şi vocea sa de trompetă făcea din elin-f Ministrul. — (către secretarul general), terpretul ideal al rolurilor eroice ca Cy- Ce se aude cu statistica populaţiei, pe rano. 1 anul trecut.. Tot nu-i terminată ?. . Coquelin-cadet juca pe Moliere cu multă j Secretarul.— Comisiunea mai aşteaptă fantezie şi păstrând chiar în farsele cele P.e. 0 femee care trebue să nască d»i co-mai vioae ale marelui scriitor, ce nu în- P*i gemeni... ceta nici odată de a fi spirituală pentru j ca să cadă în burlesc. J Intre doi prieteni. El a fost unul dintre_puţinii actori J — N’ai primit servitoarea pe care ţi-am In eercurile diplomatice s* afirmă că peste câteva zile Serbia va înainta puterilor semnatare ale tratatului de la Berlin, memoriul sâu cu privire la ane xarea Bosniei şi Herzegovinei. Rusia a procedat în âşa mod în cât să se acrediteze că pentru această acţiune Serbia n’a avut nici sprijinul nici asen timentul ei. Serbia prin memoriul său va cere autonomia Bosniei şi Herzegovinei şi construirea liniei ferate proectată. O grăbire a soluţiei cu arme, este cu desăvârşire esclusâ. Atitudinea marilor puteri In timpul din urmă puterile amice Serbiei au sfătuit’o şi au căutat s’o convin fă să nu facă pentru moment aici un emers. Mai mult, o putere amică Austro.Ungariei şi Serbiei, a consiliat’» sâ caute mai bine să se Înţeleagă cn Austro Ungaria direct, pe cale pacinică. Serbia ar câştiga mai mult dacă ia loc s* se adreseze marilor puteri europene ca reclamant a’ar adresa direct la Viena In tot cazul OF 1URI timpul verei ? Sunt măsuri ee s® pot lua pentru îndreptare, care să armonizeze şi să împace toate interesele. eeuseiJiisigttmaisamma^BSfeaieasBmKmzmKism se găsi contrariat în planurile sale. Dar cine a omorât pe femee? D. Barnes continuă lectura sa. «25 Decembrie.— Mitchel s’a sculat de dimmoaţă şi a făcut vizită lui Miss ILemsen la ora 11. Dânşii s’au dus împreună la d. şi d-na Van Rawlston în a cincoa alee, de lângă a patruzecea şi opta stradă ; dănşii au rămas împreună aproape o oră şi, eşind, s’au separat. «Mitchel a dejunat la hotelul Brun-svik, unde s’a întâlnit cu Thauret; dânşii au fost la club după amiază şi au jucat wist; au’pierdut. Mitchel a plătit pentru amândoi contra unei chitanţe do la Thauret. Raudolph făcea parte din jucători. «E o răceală vizibilă între Ras-dolph şi Mi'chel : abia dacă îşi vorbesc când so întâlnesc. E evidont de asemeni că nu o exces de simpatie între Raudolph şi Thaurot. Soara aceştia trei s’au întâlnit în loja familiei Renasen, la operă. «Miss Remsen a Însoţit azi dimineaţă pe Mitchel la d-na Van Raw-lston şi l’a părăsit când au eşit do la ea. «Dânsa a făcut mai multe vizite, trenul la Stamford, având* poate aproape la toate persoanele cele mai intenţiunea de a se întoarce la New- cunoscute diu societatea elegantă. Jlaven, şi do a regăsi pe compli- Ifi evident ceva pe tapet. Mă întreb polo .Hi, *- -----* *! îdacă copilul dispărut nu n fost Î11- Ingrijirilor familiei Van De asemeni am Insăroi- macn. care au jucat cu succes pcTartuf. Masca'sa f recomar.dat’o... Mâ mir, e foarte harnică, ount comune rurale care sunt sta- de o incomparabilă mobilitate nuanţa cu j curată, cinstită. o precisiune surprinzătoare jocul com-j — Da..., dar... s(orăe când doarme... plex al hipocriziei. j * Este pentru teatrul francez o pierdere | Stăpâna. —Dacă o să tot continui să strici în fiecare zi câte d»uâ farfurii mi le dai repede gata pe toate .. Servitoarea — Aşa de puţine aveţi cucoană i* ... VIII Dânsul nu ora la New-York în acei moment. Pentru co însă a depus el sacul în acest hotel şi în fine, I’a lăsat acolo ? Să fi fost coprÎDS imediat de rornuşcare, şi Înţelegând câ Thauret se-servea de elin mână ca de un instrument, a voit oare să so retragă din afacere, permiţând că bijuteriile să fie redate posesorului lor în hotel 1 Aceasta ar os plică pontru ce Thauret a părăsit cu adevărat însemnată, căci foarte greu L se va găsi un înlocuitor care să aibă o aşa desvoltată gamă comici. s Cadet cel foarte simpatic era altceva.? nat pe R... ca după amiază, să ur-jjtum ca Ali-Baba. Thauret nu a po-măroascâ pe ţinerile dame în timp - runcit, zicând câ nu va asista. Eu ce ele făceau târgueli, pe când eu fam comandat un costum ca al lui interogai pe agentul de poliţie al Aladin. Dacă dv. nu sunteţi hotărât cartierului. Dânsul cunoaşte bine pe|să asistaţi, aş putea da un contra Van Rawlston şi vă va trimite ra-j ordin ; dar cred că veţi găsi un a-ortul său în seara aceasta. Dama- [ vantaj a fi prezent. Lampa miraculoasă a lui Aladin vă va servi să arunce oarecare lumină asupra a-cestui mister. Scuzaţi-mă de glumă. Mitchel şi Thauret au petrecut de după amiaza şi seara fa clubul lor. Dânşii au jucat din nou whist şi au pierdut.—S». «Ţinerile dame au petrecut dimineaţa la o croitoreasă de mode din Madfison Aveuuo. Am făcut cunoştinţa unei servitoare, de acolo, care locueşte un apartament în a trei-zeeea stradă şi am aflat prin ea că noua femee de serviciu a d-rei Remsen i-a spus că serbarea de la Van Rawlston va fi un bal mascat şi că toţi invitaţii vor reprezenta diverse personagii din «O mie şi una de nopţi». D-ra Emilia R msen va fi costumată ca Sheherazada.—W.». Sosind până aci, d. Barnes întoarse două pagini ; dânsul considera de sigur că evenimentele din două zile următoare nu prezintă nici o importanţă deosebită, şi citi la : «30 Decembrie.—D. Mitchel a eşit de la hotel la ora zece şi a luat ex- Srosul de Filadelfia şi s’a dus în ersey City. Natural, am luat şi eu marile pateri par foarte puţin dispuse si se erigeee acum în judecători şi Serbia î« cel mai fericit caz nu se poate aştepta la couipensaţiuni teritoriale Rolul Franţei Speranţa pe care o nutreşte Serbia în convocarea unei eonferinţe este copilăroasă. In împrejurările prin care trecem azi convocarea unei conferinţe nu este cu putinţă şi Austro-Ungaria nu va participa la ea do îndată ce se va pune în program chestiunea anexirei Bosniei şi Herzegovinei Se ai. ca sigur că, câteva mari puteri vor interveni între Serbia şi Austro-Unga-ria şi vor face ca diferendul dintre ele să dispară pe • cale cât mai simplă. De asemenea se afirmă câ numai Franţa va face pe intermediara între Serbia şi Austro-Ungaria. Ea ar fi singura indicată să îndeplinească acest act în urma atitudinei ei foarte demnă şi obiectivă pe care a ştiut sâ şi-o irapue cu prilegiul ultimelor e-venimente din Orient. ponegririle sau din laudei» măsurate aduse candidaţilor. Şi acum încheind aceste rânduri scrise fără ură şi fără părtinire, daci ar că orice clevetire pe socoteala f*. S. Părinţi, când nimic sigur şi nimic infamant nu li so p»at« a-runca în sarcină, — mi s» pare mi® că este o atingere, este o levitură Scriind acestea declar, că nici prin gând nu-mi trece sâ pun la îndoială meritele acestor doi păstori preferiţi de profesorul teolog ; —nici nu vreau să-i cobor sau sâ turbur apa cuiva. Şi nici uu mi s’ar cădea. Sunt dintre aceia cari cred că spre binele bisericii este ca slujitorii altarului când nu au nimic infamant în sarcina lor să fie scutiţi de clevetirile drept credincioşilor. Atirturisesc însă că îa cele susţinute do cei doi profesori teologi, —se poate întrezări un necreştinesc spirit de reclamă. S’ar putea să mă înşel şi mi-ar părea bine. Mi se pare Insă că h în interesul cuiva să se înlăture acum candidatura la episcopat a vreunuia dintre cei opt arhiorei titulari. Şi accentuez că interesul cel mare este Ca acum, când prin trecerea unui E-piscop ca Mitropolit la Iaşi, — urmează să Kiriarhi, Nu. De vină suntem noi, cari înglodaţi într’un cumplit materialism şi bătuţi de vântul scepticismului, — ne opintim să ne scuturăm de mântuitorul frâu al învăţăturii creştine. De vină este indiferentismul noştri* cu privire la cele bisericeşti, indiferentism din pricina căruia, — Capitala ţării de atâta amar de vreme aşteaptă ca alături de numeroasei» şi măreţele palate publice, — să i se înalţe o impunătoare catedrală. De vină sunt politicienii, cari acum câţiva ani târând în noroi maatis. arhipăstorească, s’au străduit sâ umilească pe sel mai înalt prelat al României. Dar la ce bun să mai fim părăsii altora. Să uităm totul, şi privighetori şi nesfadnici să lucrăm cu ®-sârdie în via Domnului. Acesta gând sâ ne fi# dcapurures călăuză t în viaţă şi ori de eâte ori vom pvas se facă o vacanţă între j mâna pe condei să ne răscolim a-sâ se discrediteze toţi j dânc şi îndelung cugetul şi numai cei opt vicari ai sfintelor episcopii. ’ atunci când ne vom socoti mai vred-Se caută dar cu tot dinadinsul să nici decât alţii, să cutezăm a svârli se netezească drumul cuiva către cu piatra în aproapele nostru. P le s’au dus la operă seara. «D. şi d-na Van Rawlston au trei copii, toţi mai mici de 14 ani, cel mai tânăr e o fată. Domnişoara Remsen care a făcut vizită se numeşte d-ra Emilia Remsen. «Dânsa era însoţită do d. Robort Mitchel. Dânşii au venit să întrebe pu d-na Van Rawlston dacă ar per mite lui Miss Retnson şi amicilor săi sâ dea o serbare la aceştia. Serbarea va avea loc Joi seara în ziua de anul nou. Agent 1666». «28 Decembrie. Mitchel şi Thaurot s’au dus la costumierul din Union Square. După ce ei au eşit, am intrat şi eu şi, zicând că sunt amic al d-lui Mitchel, doream un costum pentru aceiaşi serbare. Planul meu a reuşit şi, chestionând în mod dibaciu, am descoperit câ costumele trebuiau sâ fie acelea ale personagiilor din «0 mie şi una de nopţi». Serbarea va fi un bal costumat care va avea loc în ajunul zilei de anul nou şi Mitchel h promis de a trimite pe toţi amicii săi la numitul costu-rnier. Dânsul a comandat un cos- acelaş tren.—S.» «Domnişoarele Remsen an stat azi acasă. Dânsole sunt foarte ocupate să prepare costumele lor pentru serbarea care se pregăteşte.—W» «31 Decembrie. — Telegramă din Filadelfia.—Mitchel a tras la hotelul Lafayotte ; dânsul e bolnav, în: pat, îngrijit de un medic. A trimis; o telegramă d-rei Remsen pentru’ a’i spune că dînsul nu poate fi la New-York a doua zi soara.—S» «Thauret s’a dus eri iacostuaaie-rul din Union Square şi a obţinut costumul lui Ali-Baba, coifiandat de Mitchel. Dânsul a prosentat costu-mierului o scrisoare de la Mitchel, datată din Filadelfia din ajun seara, şi eonceputâ astfel : «Amice Thauret, am căzut bolnav in mod subit. Nu trebue ca Remsen să creadă că e ceva serios. Mă vei obliga mult dacă vei putea să asişti la serbarea «O mie şi uua de nopţi». Alătur aci cartoa de Invitaţio şi un cuvânt pentru d. Van Rawlston care Iţi va servi de introducere. Voi putea sâ porţi costumul meu şi costumierul ţi-1 va da dacă îi vei pru-zenta această scrisoare. Ştiu că eşti pe punctul de a părăsi New-Yorkul; dar, dacă voeşti sâ’rni faci o favoare sper că vei biue-voi să’ţi schimbi planul şi să’mi ţii locul. Doresc ca d-ra Remsen să nu fie episcopie. In acest scop, d. Dobrescu şi-a luat sarcina sâ execute pe cei opt arhierei, fără măcar să-i cunoscut-mai deaproape. Ba chiar, cu o uimitoare lipsă de-politeţă, necruţând pe nici unul, a acoperit de cele mai grele insulte po fiecare în parte. Şi ce vină le bagă d. Dobrescu ?— Sunt aceşti arhierei arghirofili,— sunt ci lipsiţi de virtuţile creştineşti ? — Nu. —- Dar atunci ce cusur au aceşti oameni, po cari d-sa nici nu-i cunoaşte personal şi de a căror activitate pastorală şi literară nici habar nu are ? Cei opt arhierei titulari,—întâm pină profesorul teolog,—nu au compus studii «mai de Doamne ajută», nu predică, sau mai desluşit, nu’i poftesc pe d-sa, atunci când propo-văduese cuvântul Domnului. Şi mai au un cusur : nu dau sfoară în ţară că ajută vre-un sărac umblă cu pantahuza pentru coi din Messina. Acest mod »j „ c laşi.—A mns pnţm. Spre finele sap- Rădulesou, pus în tămânei a început a se desgheţa Semâ J naturile încă sunt acoperite cu zăpadă — — { Suceava.—De la 7—22 Ianuarie a fost Şampania Rhein Sec, productiime;in? ma.^e-Acum gerul a mai slăbit. indiimrrit naturală este irmrcâ do Locuitorii se ocupa cu creşterea vne- înuigena naturala, esto marca ae lor şl căratu[ gunoaelor pe ogoare Se- predilocţie a bunilor cunoscători. •! mănaturile sunt acoperite peste tot cu ------ zăpadă. Vhişca.-—Timpul senin. Inmoinându-se, zăpada care acoperă câmpul a început a se topi. Tu/cea. Timpul variabil cu ger, nin-Sfjate şi ploae. Semănăturile pînă în prezent bune. Brăila.—Timpul variabil şi puţină ninsoare. Semănăturile se menţin Tutova.—In cursul săptămânei expirate, timpul a fost moinos, cu puţin vînt. Semănăturile sunt acoperite cu zăpadă pus ca toate acestea să fie aduse la cu noştinţa maeştrilor printr’o circulară trimisă de minister. ftnîrem dîK strada Teilor Alexandru Brânzei zis şi Sandu Brânzică din sos. Stefau cel maro 102 ducâudu-se ori seară la fosta lui concubină Victoria Ioneecu, în str. Toilor 232 a tras asupra ei trei focuri de revolver din care unul i s’a oprit în braţul drept. Rănita a fost transportată la spitalul Colontina iar atentatorul a-restat la circ. 10. W. damnat la fin au închisoare pentru bancrută şi s’a transformat pedeapsa în 500 lei amendă. Linia de cale ferată Roşiori--Mă-gurele a fost închisă eri, pentru toate trenurile. Au mai avut intârzieri tronurile Cârapineanuidin Slatina şi p^l'0ifc lai Călugării şi călugăriţele în serviciul spitalelor Ştiri artistice Catastrofa din Messina şi Reşgio care a umplut de groază şi jale întreaga o-menire, se desfăşoară, de Marţi 27 Ianuarie pe pânza cinematografului din Sala Teatrului Bulevard (Eforie). Casa Pathâ Freres a obţinut autorizaţia ministrului de interne al Italiei şi-a înregistrat cinematografic imediat după catastrofă tustrele oraşe sguduite de r.e-mai pomenitul cutremur, Reggio, Messina şi Scylla şi scenele sunt redate exact spectatorilor, cari vor avea şi. prilegiul să vadă şi o inovaţie în cinematografia f modernă, şi anume că aceste scene vor ] fi predate de proecţiuni electrice expli-! cative . Cauzele catastrofei, încarc parte 5 şi care terenuri au fost sguduite de cu-Arestarea unui cămătar falşificalor ] tremur, vulcanii Italiei, apele strâmto- 1 ei de Messina, etc PALATUL JUSTIŢIE! In ultimul număr al «Buletinului i sanitar» oficia], d. dr. P. Samarian {publică un interesant articol cupri-jvire la serviciul de călugări şi călugăriţe în spitalurij - „ „ ... , ?ă irc~j Biserica catolică are mai multe e s.,. mulţumească consiliului comu- î aşezăminte spitaliceşti, în care că-nal pentru aceasta manifestaţie a tri- j]Ugării şi călugăriţele sunt între- cZe,"clZ‘fin«casS I»grijtafeBâ dc bol- Se ştie că d. Em. Culoglu Va proclamat la consiliul comunal, şef al partidului pe d. Ionel Brătianu. D. Ionel Brătianu crezând tare de sinucidere din strada Mari Petre Chiruiescu, lucrător la Im-primâria Statului făcea pe cămătarul printre lucrătorii Imprimeriei luându-le dobânzi exorbitante iar poliţele le trecea la rândul său altor cămătari. Profitând do încrederea acestora el a falşificat semnăturile mai multor lucrători pe diferite poliţe pe care le-a scontat cămătarilor săi. La termen cei semnaţi au atacat poliţele îu falş. Parchetul fiind sesizat Chiruiescu a fost arestat eri şi înaintat jude Aceste vederi vor da o idee exactă şi vor edifica complect pe spectatorii despre imensa nenorocire, unica în analele istoriei tuturor veacurilor. Vizita suveranilor Angliei Ia Berlin Sosirea Suveranilor. — Primirea la gară şi ovaţiuntle publicului.— Prânzul de gală.—Cuvântarea Imr pârâtului Wiihelm. — Răspunsul Regelui Eduard.— Berlin.—Suveranii englezi au sosit astăzi la Berlin şi au fost primiţi cu cea mai mare cordialitate do către împăratul Wilholm, împărăteasă şi întreaga familie imperială,! Principele de Buelow, etc. Ambii ‘Suverani s’au Îmbrăţişat de mai multe ori. La eşirea din gară, oaspeţii en glezi au fost ovaţionaţi de un public foarte numeros. Iu prima trăsură de gală erau împăratul Wilhelm şi Regele E-duard, într’o a doua erau Regina şi împărăteasa, Pe Parisor Platz, Suveranii au fost salutaţi de către munci pali ta tea având în cap pe d. Kirschner, primarul oraşului Berlin. DIN CAPITALA Berlin —La prânzul de gală oferit la Palat do către împăratul Wilhelm, Suveranul Germaniei a rostit cuvântarea următoare : «Este pentru mine, pentru împărăteasa ca şi pentru toată dinastia îl ducea, a încercat eri dimineaţă pe la orele 6 să se sinucidă tră- De ce d-lui Costescu-Gomâneanu şiî“~Surorile de caritate, recrutate din r*volver.ca nu d-lui EmCuloglu, se mlreaba mănăstiri, vor da, fireşte, o îngiri-?}'^.,; m partea toata lumea m cercurile liberale, mai jlrfi ma|- hlând-î holmvilnr da „st £tujul- ales. frtuSfi servitoribîntalte^i« Societatea de saI™re înştiinţată, Şt nu s’a găsit de cât o explicaţie: jn majoritatea cazurilor ne bolnavi tran,sPortat cu o ambulanţă pe admis eri apelul •otocolul! D. Costescu Cornăneanu Autorul articolului snnne c°r?s«nt!râ°1J: a sP**a*u* p°Hea- | Marinescu dir calea Rahovei, pr este cel mai bătrân. Evident faptul nu place tinerilor luptători cari văd că şi d. I. Brătianu o ia ca şef, cu protocolul şi nu dăpa-sul acelora cari Vau susţinut până azi, nici când aceştia ar fi indicaţi de împrejurări atenţiunei primului-ministru. Eri s’a distribuit la Senat proectul de lege modificată al legei clerului. D. Şerban Gr. Stoenescn membru Starea rănitului nu este gravă. W. Procesul fraudelor Autorul articolului spune că «sunt» atâtea sute de călugări şi călugă-| riţe cărora instruiţi în rolul de in-' firmieri, le-ar şedea mult mai bine. la căpătâiul bolnavilor, de cât pe] potecile întunecoase ale pădurilor] sau în pieţeie unde se ţin b&lciu Jf}0 b nrimarja f|jj) Cr3În¥3 rile. Menirea lor de devotament} °1U iHiai 1£1 CsclIUVCl creştinesc şijuitarea a tot ce e pâ-1 — Recepţia lemnelor, se făcea după mântesc, ar fi mai cu folos între-{ ce se ardea, declarâ un martor — buinţate, iar împărăţia cerurilor ars câştiga-o mai uşor, îngrijind de cei J Eri au început înaintea tribuna-ce sufăr, de cât să-şi" treacă vre-îlului Ilfov secţia I desbaterile pro mea în trândăvie, fiind de ocară \ cesului fraudelor de la Primăria Accidental din str. Rada-Vodă Lu { crătoarea Elena C. Niculescu, de 16 ani, Un croitor anume Stere Georgescu do instrucţie ’dela cabinetul J. j ÎÎSr“lriT S”teru? de^crehorie, de 45 de ani, din str. Rotari 45, | Diverse [ din str. Radu Vodă No. 41 i-a venit de!Majestăţilor Voastre îu capitala şi plictisit se vede de traiul pe caref {odată rău si a căzut jos. {reşedinţa mea din Berlin, în acest «Recursul făffut de d. Toma Si-î , Soc. de Salvare i-a dat ajutoare şi aivechiu castel al strămoşilor mei. mionoscu la Contencios contra u- J du*'° tJa ^omicll‘u- r . 1 ... nei decizii a Primăriei prin care i1 înalăt' tf*16',Iâl’uari.e un ne- stângă â piep jso închid băile sistem «Kuhne» s*a|unde locueşle d-m Ma^George^cu diî amanat la 16 Februarie. j calea Griviţei No. 43, şi i.a furat suma — Curtea de Apel secţia III-a a’de Iei 300. comeiciantului 1.1 înştiinţând circ. respectivă COU- prezent n’a putut prinde TEATRUL LYRIC COMPANIA LIRICA ROMANA — Conducerea C. GRIGORIU — Mfrctiri28 Ianuarie LILIACUL (THe Fledermaus) In curînd: Poveştile Iul Hoffman (Hoffmans Erzahllungmi) Lâ 16 Februarie Deschiderea Staginnei -—de Opera — Debutul: D-şoarel JoIIa Masa, Baritonul Morco, Tenorul Şantareli cu opera IEJ Ft IST-A. UNT I Biletele la Independenţa. Agitaţia lucratorilor fără lucru din Berlin până în j Berlin.— Azi dimineaţă, lucrătorii fără lucru au organizat opt impozante manifestaţiuni. Dar manifestanţii au făptuit mai multe acte de violenţă : au smuls drapelele arborate la tramvaiuri şi omnibusuri, căutând să ajungă mâi e urmă până în centrul oraşului, ar au fost întâmpinaţi de către poliţie şi risipiţi. Bulgaria desconcentrează trupele curia noastră este sporită prin pro- J±af ~ Guv.erfd !ml«ar ţnd în~ zonţa Maiestâţei Saţ rJL.P. o deosebită ş^i sinceră satisfacţie do a ura în moa cordial bună venire Diversele noastre întrevederi au j fost îu totdeauna pentru mine o deosebită plăcere; dar acum, bu- pungaş. e alo sorYîGiîifui nostru particular punerea turcească conţine o declaraţie după care Turcia nu mai cci'e nici o rectificare de hotar, ministrul de răsboiu, generalul Paprikoiv a ordonat imediat desconcentrarea rezerviştilor din divizia opta de pe hotar. Dssminţirea boalei lui Meneiik Adisabeba.—Ştirea zicând că Me- în comitetul executiv al partidului; statului, arătaţi şi cu degetul cil din Craiova. ____-____A. - .1- nt\ rtn clin ,1 A n&l- «X /J * _V .. ! lîi r.111 o fl o unşi a| conservator din Romanaţi neputîndjumi c0 nu Ş^u de cât să doarmă.» participa la inaugurarea clubului] * fiind indispus a trimis d-lui Al. I Acest articol a produs o vie Marghiloman, preşedintele de ©. presie în cercurile medicale noare al clubului următoarea tcle-1 viu comentat, gramă : f j Se crede că direcţiunea generală Circulaţia trenurilor fiind între-, ruptă, n’au putut veni de cât parte din inculpaţi şi un singur martor, 5 d. Georgescu, directorul unei şcoli ^ Semnarea declaraţiei primare din Craiova. ; ‘ ‘ ‘ ' =______ ( ___i______o_________ D-sa a declarat că a primit lemne - Ne putând, spre marea mea părere dc j a serviciului sanitar ar avea inten-; de la acel Costică Ionescu, omul de î rău, să iau parte la marea serbare dt \ ţi un ea de a interveni pe lângă mi-jPae a lui Kintescu şi a dat chi-i . asi, sunt totuşi cu gândul şi sufletul in-! nisterul cultelor şi instrucţiunei ; tanţo fără sâ’l fi văzut vre-o dată.* I ans. Declaraţia iscălită astăzi tre Domniile Voastre Ipentru stabilirea unui aranjament! întrebat de preşedinte dacă a fâ-*k ?orlin intre governeie german Şerban Gr. Stoenesca !jQ acest sens. cut vre-o dată recepţia lemnelor, d. I f^ncez sună ast-fel : i Cu modul acesta, beneficiile sta-\ Georgescu a declarat că recepţia se! Guvernul Republicei franceze şi Au fost declaraţi admişi urmă-ltului n’ar fi mici iar călugării şilfâcea în totd’auna după ce se ar-|cel lmPerial german împinşi de o germarTia' an torii candidaţi, cari au dat examen] călugăriţele noastre ar da o stră-jâeau lemnele. [asemenea dorinţă de a uşura rea- î - - — de capacitate peutru specialitatea {lucită dovadă de devotament creş-; Procesul s’a amânat la 19 Febru- Franţa şi Germania de înţelegere între ambeie puteri, relativ la realizarea actului de la Alge siras, în privinţa Marocului — Paris.- Maiestatea Voastră poate să fie pe îndrăsneţul asigurată că capitala şi întregul Imperiu german, vede în prezenţa Maiestăţilor Voastre o probă de Sentimentele Voastre amicale. Poporul german salută suveranul puternic al marelui imperiu britanic cu tot respectul datorit şi vede în această vizită o nouă garanţie de raporturile amicalo şi de desvol- nelik ar fi grav bolnav esto falşă, tarea paşnieă între ţările noastre.) Ştiu că dorinţele noastre se asea-’ M311if8SÎ3ţii la Paris t n?ână spre^a asigura’şi întări pacea,' Paris.- In urma unei întru-27 Ianuarie Ş> pot să vă urez o mai frumoa- niri în c„r , nrotostat ron- sâ bună-vemre decât exprimând s. P,?te&t^vvCQ1 mai intim la pacificarea generală, convingerea mea că şi Maiestatea 11 d a»lt,avllinei antireptroncane ' Voastră va contribui şi ea la reali- un. Brup de membri ai Acţiu- Paris, — La consiliul de miniştri zarea acestor dorinţe. nei franceze s’au dus să ma- ţinut la Eiismi, ministrul de ex-1 Iucheiu ridicând paharul meu pen- nifesteze în faţa statuei Ioanei terne d. Pichon a anunţat iscâlirea; tru prosperitatea şi fericirea Impe- d’Are şi apoi în faţa locuinţei înţelegere! franco germană în pri-{riului britanic şi pentru sănătatea lui Dreyfus, strigând: Moartei a Că+rxei, a j Maiestăţilor Voastre». trădătorilor! Jos Jidanii ! fost iscălit azi dimineaţă la Berlin Regele Eduard a răspuns : $ politia a îmnrăstlat np ma de către d-nn do Schoen, ministrul «In numele Reginei şi în numeleLiw^ de externe germanei ambasadorul I meu mulţumesc în motl sincer pen- «io uf- °Perand numeroase francez Cambon. itm .n^întaiâ .nUa .i. i—..x I arestân. Această ştire a fost comunicată muzicei vocale : {tinesc. Zira I. Alexandru, declarat întâiul; ] _____ Vulpescu TraiaD, al doilea, Croi- n 11 tu» . i _ toru Ioan, Zaralide Gheorghe, Pos- IJ 41 MarUililfllîiail lujnicu Gr. Mihail, Avrămescu N. ‘ Dimitrie, Sgondea C. Ioan, Ghermă-nescu Nicolae, care a avut aceiaşi medie cu Rădescu D. MihaJI, Cerchez Nicolae, Băncilă Leon, Constantin Gheorghe, Niculescu Nico-lau, care a avut aceaşi medieneu Vasiliu IoaD, Brătianu G. Ioan, Teo-dorescu|Vasile, Agapescu Mihail, Albii Cons antin, Petrescu Emil, Marian Mihail, Trijan Vasile, 'Ră-dulescu I. Alexandru, Salomia Glie-orghe, Botez Mireea şi Buică Vasile. Am dat numele candidaţilor fn ordinea în care au reuşit, după mediile obţinute de fie-cure. i arie. telegrame, Doamna a primit şi "pe urmă- Intre alte Elena Cuza toarea : Măriei sate Doamna Elena Cuza, P.-Neamţ „ Prea graţioasă doamnă, Implinindu-se o jumătate veac de când Augustul vostru soţ a pus temelia României, gândul nostru se îndreaptă spre Ruginoasa, la Panteonul unde odihneşte în pace întâiul nostru Domn. Fiţi încredinţată prea graţioasă Doamnă, că generaţia tânără cumpăneşte mai bine faptele marelui Domnitor, şi’ că numele lui Vodă Cuza va trăi cât neamul român. In numele lojei francmasonice, România : Vasile M. Cogălniceanu, Victor Ste-rea. E. Pred eseu. Alex. Dumitrescu, Er-nest Vişan, C. Tunescu, S. Tipeiu, dr. I Dârmănescui. Zilele acestea se va face o mişcare printre medicii do spitaluri ai Eforiei spitalelor civile. NUVELELE „EPOCEf’ la Craiova (Prin fir telegrafic) Craiova, 27 Ianuarie.—D. Al. Marghiloman, distinsul fruntaş al parti Conferinţele maeştrilor ile desen lisarea actului de la Algesiras s’au înţeles spre a preciza însemnătatea câtor-va clauze spre a înlătura orice cauză de neînţelegere între ambele guverne în viitor. Guvernul francez, pe deplin logat la menţinerea integrităţei şi independenţei Imperiului şerifian este se dului conservator sosind aci din Ca racal a avut loc o numeroasă întru nire la clubul conservator din localitate. de către Frânţi la Londra, la Pe-tersburg şi la Madrid ; iar de către Germania au fost înştiinţate cabinetele din Viena şi din Roma. Reprezentanţii Franţei şi ai Germaniei au comunicat-o ministrului de externe al Marocului. Toate puterile s’au arătat foarte satisfăcute de această înţelegere. Consiliul do miniştri francez a hotărât să trimeată felicitările sale d-lui Cambon pentru succesul negocierilor conduse de el Iată subiectele dizertaţiunilor orale ce a°f'ira^ a Pustia în Maroc egalita-vor desvolta la conferinţa generală a;fea economică cu celelalte ţări şi maeştrilor de desen şi caligrafie: Ce în-] Prfn urmare a nn jicni nici odată jsuşiri mai cu osebire trebuesc urmărite interesele comerciale şi industriale ! şi, dezvoltate prin^predarea desemnului germane. ! în fie care din şcolile secundare, normale, { pje asemenea, guvernul german profesionale şi comerciale? Dragostea! « v t t , si interesul de a observa #ri ce obiect 1 ueurm^Dnd Maroc decât interese „ v------- ... In urma consfătuirei ce s’a ţinui S natură, rafinarea simţului estetic; j ec°nomi$e recunoaşte că interesele Suveranilor englezi la Berlin. — ■ * desvoltarea imaginaţiei, fanteziei şi me-f particulare ale Franţei sunt în Ma-, * moriei vizuale; dexteritatea mâineiţfroc intim legate la întărirea ordi-justa apreciare a vederei, dobândirea cu-j nei şi a păcei interioare, se declară s’a decis scoaterea unui ziar Timpul, ţ desvoltarea ■ « v * v A AVI Al Wi mi care va apare de doua ori pe săptămână, sub direcţia unui comitet. Apoi s’au luat mai multe măsuri pentru organizarea partidului conservator din localitate. noştinţelor tehnice prefesionale. Londra — Ziarele «Pali MalFGa-zette» şi «Westminster Gazette» salută fericita coincidenţă a înţe-legerei franco-germană şi sosirea Paris.—In culoarele Camerei şti- Noul înscrieri în partid Cu această ocaziune s’au înscris în partid: Jean Chintescu mare proprietar d-nii Al. Giulea cu un grup de 10 alegători col.I din comunele Băi-leşti şi Ple’niţa ; l. Dănciulescu ac- jj tual consilier general; Bărbulescu 1 Drugă mare industriaş ; Mihai Con- J stantinescu-Calafat, mare comerciant \ din Calafat; G. Stănescu, avocat din comuna Seaca de Pădure şi lăncii Dumitrescu din corn. Pleniţa. In tot timpul întrunirei a domnit cea mai mare însufleţire. Cor. r • - , jgata a nu se îm^trivi nici odată f^San^Tt Ce anumite lucruri trebuesc spuse ele-jja aceste interese ale Franţei. < Jn^-germanâ a fost primită de vifor la corectură şi ce măsuri trebuesc Ambele truver ne eremit ea toate partidele cu O vădită luate pentru a-i deprinde să deseneze i satisfacţie fiind că se limpezeşte o- repede şi bine un bust văzut în natură ?} 5“^*. n i rizontul diplomatic, ruiitst.ie r„ n,;,,;» -1—«Iîn stare de a creea în favoarea lor, D £>0icagge fiind întrebat de un Calităţile elevilor cu privire la desen 1 sau unei puteri oare-care vre un ” :u i reporter a spus că el se buou ră cau a foarţe ,nuit de această înţelegere, lor nu- - j) James se arată şi el satisfă- fio '3. fim şoseaiţa Lucrătoarea Maria Petrescu, de 40 ani, pe când lucra eri la fabrica de râshoae din soseaua Viilor 50, a fost isbită do o suveică de la un şi caligrafie pot fi deosebite şi încurajate? {privilegiu economic şi că vor Care sunt cele mai bune mijloace [să asocieze pe conaţionalii pentru ţinerea ordinei în timpul corec-fmai în afacerile în care ei vor pu- - turei? tea obţine antreuri zi 1 icut dar crede «* trebue sa fie vreo Dizertaţiunele se vor dezvolta în or-| ■ anexă secretă în această înţelegere, dinea chestiunilor. f * t Şeful socialist regretă că această + | Ştirea despre iscălirea înţelege- înţelegere n’a fost iscălită acum ţrei dintre Franţa şi Germania a|ciaci ani. Dizertaţiunile nu vor putea avea o du-! produs aci o satisfacţie legitimă, rată mai lungă, de cel mult 3 sferturi de Această înţelegere * datorită ‘ ceas Ele vor trebui sa fie scrise mai ci ca»r, dinainte; în conferinţă nu se vor expune; r.- ■> „x*-. p ^ A j p liber, ci se vor citi şi imediat se vori^zl d.e c^rt Principele de Buelow preda biuroului, înmânându-se d-lui pre- A1 ambasadorul francez d. Cambon, zident î este o recunoaştere că Imperiul ger- \ nik zice că contrar ştirei zia- Discuţiunile asupra unei dizertaţiuni man au are în Maroc de cât inte- \ relor cu privire la afacerea A-nu vor dura mai mult ca două ore. după : rese economice. «zew, un comunicat oficial con ini-; as- î Petersburg Afacerea Azew Agenţia West- tru cuvintele Voastre calde de bună venire ca şi primirea cordială şi strălucitoare pe care Maiestatea Voastră, Maiestatea Sa împărăteasa şi întreaga Voastră casă imperială ne-a făcut astăzi. îmi amintesc cu plăcere de vizitele mele la Kiel,la Wilhelmshoehe şi la Kronberg; dar de data aceasta, sunt bucuros că Regina a fost în stare să mă însoţească. Majestatea veastrâ a exprimat în mod călduros sentimentele mele şi nu pot de cât să repet că vizita noastră va aminti lumei legăturile noastre de sânge şi dorinţa noastră de a întări raporturile amicale ţărilor noastre spre a asigura menţinerea păcei universale, obiectul tutulor aspiraţiunilor mele. închin paharul meu pentru propăşirea Imperiului Vostru şi beau in sănătatea Maiestâţei Voastre, a' împărătesei şi a întregei Voastre dinasti i». ctetiunifo ridira e de c^tre nreridem ’yy r desinteresate po- gtată în mod categoric că nic cnestiunuor naicate de către prezident. iltlCe, Germania pnmeşte o nouă!0 persoană oficială nu a rmreasigurare solemnă de libertate corn-, , V a PaT sau un delegat al său, în timp de cel mult 30 de minute. Un stenograf anga- % jat de ministerul instrucţiei publice va]Plectă a intereselor economice ger nota tot ce se va vorbi şi se va lucra; îmalie- . urmând ca toate rapoartele, dizertaţiile j Această declaraţie arată dorinţa şi discuţiile să fie reunite într’un volum {guvernului german şi în special a şi publicate de către minister. {împăratului de a colabora în mod ticipat în nici un fel la actele teroriste sau alte acte criminale ale revoluţionarilor. Guvernul va da de altfel la Dumă explicaţiunile necesare. (NUVELA) In spre seara zilei de 27 Mai 19..., mă înapoeam de la (Târgovşte. Nu eram în singurul vagon, ce făcea direct cursa la Bucureşti, de cât eu şi prietenul meu, cunoscutul dr. W. Eu mă găseam într’unul din a-eele momente de plictiseală pe care le provoacă neizbânda, din cauza unui lucru de nimic, a unei mari nădejdi. Afacerea pentru caro călătorisem îmi scăpase printre degete. Doctorul, din contră părea bine dispus şl căuta pricină de vorbă. începu prin a’şi arăta plăcorea ce simte de a fl cu el pe drum şi continuă prin a destrăma din. amintirile vieţoi de liceu pe oare o trăisem împreună. Cum ou mă arătam destul de mo-răcănos, doctorul renunţă la convorbire. Căzurăin amândoi în adâncă tăcere. El Sntr’un colţ do canapea, eu In colţul opus al canapelei din faţă. Ascultam ţăcănitul cadenţat al vagoanelor. 'Respiram aerul răcoros al serei ce pătrundea în pâlcuri pe fereastra deschisă. Apoi spre a-mi procura o preocupare de uiui lungă durată lăsaiochiul să-mi alunece peste priveliştea ce se desfăşura. O întinsă câmpie de coloarea ro j Era un biet exemplar vechili, ră-feare anihilează toate sforţările cen-zetoi : netedă ca o faţă de masă,’mas de pe vremea inaugurârei liniei | trifuge alo unei hotărâri voite, con-întretâiată pe mijloc ae un fir ar- [Giurgiului, transformat şi meremeti-1 trarii. gintiu, şerpuit, Ialomiţa. jsit de cine ştie căto ori, băga* In loc să reuşesc a-mi îndrepta In fund, în asfinţitul zârer, ca |în remize şi scos din rernizo la fie- iatenţia aiurea, privirea îmi căzu nişte nori vineţi, spoiţi cu o stră lcare nouă cumpărare de vagoane.?tot asupra lui. vezie ceaţă, pitulaţi ca nişte uriaşi (Un adevărat martir, care se îndă-j începui a’l privi cu deamănuntul. ce poartă cluvere însuliţate, — Bu-jrătuicea să trăiască contra tuturor ;Nu’l văzusem de mult. Par’că se cegii. D’asupra, o trînibâ de mătaseIcorvezilor co avea de îndurat prin]schimbase. în coloarea zefirului privit iu zarea {arşiţă şi zăpezi. Pluşul odinioară] In părul lui buclat şi negru apă- lumânărei. iroşu-bordo, era acum tărcat cu di-; ruse fire albe. Tâmplele îi erau sure Pacea sfintă cc se lăsa odată cu [verse nuanţe de descolorare ; osiile [cu desăvîrşire, — semnul neîndoios umbra serei îmi pătrundea în suflet:îi scârţâiau ca la un reumatic cu-fal oamenilor cu intense şi-mi risipea ciuda, punînd în locu-i prins de criză. [intime. o dulce linişte, un fol de mulţumire 1 După câteva duioase reflexii la [ Această constatare îmi mări do-fără prihană. _ [adresa Căilor ferate iubitoare de [rin ţa de a şti ce citea. Cine nu a simţit aceste clipe ? poezia antichităţilor,privii iarăşi la! Aş fi putut să-l întreb; însă o Această reîntoarcere la firea adovă- tovarăşul mou de drum. [chestie de delicateţă mă oprea, raţă, prin mijlocirea măreţiei natu-1 Mereu sta plecat asupra scrisoa- a Mai întâi că mi se pare ceva bru- rej •. Esto ruşi narea naivă a sufle-1 roi. începui să fiu intrigat. [tal să întrerupi meditaţiunea cuiva tului riostiu turburat de mici griji,} Ce putea citi ol acolo, în aceajşi apoi, dacă era ceva ce nu sepu-când se vede în faţa acelei vieţi e-[scrisoare, pe acel volum cu titlu»tea spune p... preocupări terne, acelei forţe nesleite, caro ere-laşa de puţin obişnuit? iază în pace, în taină. [ Ce subiect aşa de captivant îl Reintrat în făgaşul firoi mele, aşi} prinsese atât do bine pc vorbăreţul ti vrut acjm să încep eu vorba cu‘de adineauri ? doctorul; dar ei era ghemuit în col-" — «Probabil ceva din familie, ori ţul lui şi plecat cu osebita încor-jcu privire la meseria lui. dare asupra unei scrisori, ce o în- Ce mă interesează pe mine? îmi tinsese po un volum gros, al cărui răspunsei cu ; şi iarăşi căutai să titlu era: «Ilypnotisme suggosti*n, privesc aiurea pe fereastră, pe po- Psycliotherapie». -------)••- Aşteptai câteva minute să-l sur-aiind ridicând capul. Aşteptarea îmi fu zadarnică. Ii adrosui de două ori câte o întrebare, dar nu obţinui nici un răspunt; par’că nu auzise. E cufundat, îmi zisei eu. Sfi-1 las să termine. reţii vagonului. Dar, e ceva ciudat. Când vrei să ocoleşti ceva, o fiinţă, o idee, un loc, o împrejurare, atunci. îţi este peste putinţă. Iţi forţezi simţurile, le cârmeşti aevea ; însă instinctiv, involuntar, tot acolo revii. E ca un joc al fataiităţei, ca un punct mag-; Ca să mi mai alung urâtul înce-1netic, ca o vâltoure, care-ţi atrage pui să examinez pereţii vagonului. Iatenţiunea. E « putere centripetă De aceea mă mulţumii a’i spiona mişcările : o mică tresărire a degetelor mânei stângi, o nervoasă strîn-gere a colţului gurei, o umflare a vinelor ce trec prin tâmple şi rigiditatea privirei. Apoi, plictisit de monotonia înconjurului, înohisei oiihiişi sub impresia unui «dolce farniente». aţi,fii... j Cum stăm aşa, între vis şi viaţă, | auz glasul doctorului strigând : Asta o minunat !... Şj deschizând ochii, îl văzui plimbându-se printre canapele cu paşi grăbiţi, cu volumul între degetele mânei stingi. Apoi, ca şi cum o ideo i-ur fi venit subit, se întoarse brusc către mine şi punăndu-mi amândouă mîi-nile pe umeri îmi zise . — Tu ce crezi ...0 posibil ca un orb să-şi capete vederea prin su-gestiune ? } Mărturisesc, că am rămas perplex îla această neprevăzută întrebare. Drept ori-ce răspuns privii în ochii [ lui cu nedumerire şi mă mulţumii jsă ridic din umeri. — Ascultă, reluă el apăsat şi res-picat, luându-şi mâinile de pe* mine şi ducându-le la spate, iar pieptul scoţându-1 înainte în atitudiuea o-mului care vrea să te pătrundă cu vorba,—ori cât de extra-ordinară ţi s’ar părea din partea unui doctor mărturisirea, eu, o cred... Dacă vroi să ştii cum am dobândit această credinţă, te rog să aibi răbdarea do a asculta «cazul»... — Bucuros, răspunsei eu, cu graba omului ce abia aştepta aşa ceva. Noaptea aproape se lăsase peste câmp. Toată firea părea învelită în ma-îaină de doliu. Din podişul vagonului, lampa cu petrol începu să coboare sfioase licăriri, cari se îngânau cu paloarea luceafărului do seară, co privea furiş la Doi prin deschizătura ferestrei. Trecusem de Titu. Cum vagonul nostru era vechiu,nimeni nu se mai urcă în el. Doctorul începu. * * * Acum trei ani, (terminasem tocmai ultimul doctorat) fui invitat d« Gorban, să petrec câte-va zile la Rnsia şi propunerile turceşti Petersburg—Se afirmă în cercurile oficiale că Rusia a pH-mit cu mare simpatie punctul de vedere politic din coyitra propunerile Turciei şi că sş declară gata a tranşa chestiunea in-demnităţei de război. Cât priveşte însă partea financiară a chestiunei, contra propunerile făcute de Turcia necesită o cercetare minuţioasă de către experţi. Rusia nădăjdueşte însă a se ajunge şi ta un acord financiar odată cel politic obţinut. Vremea La Brăila, cerul e noros ; la Constanţa, ger. La Viena, la Londra şi la Paris, timpul e frumos ; la Budapesa şi Berlin, e frig ; la Livorpool timpul e ploios. Mâlu-îspart. moşia lor. Cunoşti po Corban... Vlăjanul ăla po caro’l meditam eu...; «ţărănoiul» cum îi spunea Popescu de. matern 1-tici, care făcea distracţia clasei cu [lenea lui... Un suflet bun de altfel. De aceea l’am păstrat între puţinii jinoi prieteni. Ştii, a lăsat cartea şi s’a apucat de plogărie, cu tatft-{său. Acum el are o jumătate de milion bani gheaţă şi o alta în recolte; iar tu şi eu... Iţi poţi închipui dacă am primit jsau nu poftirea, după atâtea oxa-jmene. Am svârlit şi ou pălăria în [tavan. Bravo CorbaneI i Tot de )a ţară vine mântuirea ; îmi zisei eu. Ce fu mai frumos din parte’i, fu că invitaţia era însoţită şi de un mandat. Altfel nu mă puteam urni din Bucureşti... Pricepi, că ori cât de umilitor ar fi să primeşti un dar de bani, chiar făcut de uu fost camarad de şcoală, sunt momente în viaţă când îl primeşti ca pe o mană cerească. Ne-voen nu cunoaşte umilinţă. Călătoria până la Mirceşti (gara la care trobuea să cobor pentru Malu Spart) inii păru o feerie. Iu gară mă aştepta Corban cn trăsura. Ce trăsură L Adevărat e-chipnj, înhămat cu patru armăsari dereşi, cu arnăut pe capră, ca In vremea voevozilor. Sâ’ţi mai spun peripeţiile drumului şi recunoştinţa ce păstram în fundul sufletului meu acestui rustic de Corban ? Grava tutungiilor din Constant!-nopole CoBstantinopole, — Negustorii de tutun, cerând de câtva timp o sporire de preţ au suspendat astăzi vânzarea tutunului în detaiî. A apărut: «.Convorbiri literara (A’o 1 Ianuarie) amil 4), cu următorul deosebit de interesant cuprins, privitor în cea mai mare parte la actul «IJnirei principatelor» şi a urzirei gândului de unire mai înainte vreme : Th Rosetti : Am intiri din timpul Unirii Titu Maiorescu : Cusa premergătorul lu, Carol I. D. Onciul: La XXIV Ianuarie. Constanţa Evolceauu: Doamna Elena Cusa, ’MCh T. Kirilcanu : Ideea unirii la marele Logofăt C. Conaki S. Mehedinţi: Unirea principatelor din punct de vedere geografic. Pe lângă aceasta mai cuprinde : Poezii de P. Cerna Poporul. M. Buza: Cântec aromân , Alesy: De ce mă înşeli tu i-nimă. Ion A. Bassarabescu : fîder (novelă).- Ioan Urban larnic: Drumul pe care am mers Cronică literară şi ştiinţifică ; Al. Tzi gara-Samurcaş : Cronică artistică : Arta în 1908. M Mihăileanu : Cronica şcolară ; Congresul profesorilor de limbi streine din Craiova. *2 Se aduce la cunoştinţa d-lor acţionari ai Băncei Naţionale a României, că termenul de d epnnere al acţiunilor pentru adunarea generală ordinară din 15 Februarie 1909, expirând Luni 28 Ianuarie c. ghişeul Băncei va fi ţinut deschis în acea zi până Ia 6 ore d. a. [ Inutil... | Era o vreme călduroasă. I Soarele dogorea ca un cuptor. Noi. coi din fundul trăsurei, o duceam bine la umbră ; dar caii se făcuse iac de năduşală. Aşa în cât, contra voinţei şi obiceiului lui Cor-ban, fuserăm nevoiţi să odihnim fa jumătatea drumului înaintea unei cârciumi. Eu, ca orice orăşean, ahtiat de tot ce este viaţă de ţară. dau să sâr din trăsură şi să intru în câr-lciumă. Corban, nu. — Ce vroi să mă compromiţi ? N’am intrat aci de când sunt, zicea ol. Eu însă nu mă dădui învins. N’ai dreptate ; e o fudulie fără rost. Tu, tot tu, vei rămâne şi do vii şi de nu vii. Nu’ţi pierzi rangul. Iu schimb îmi faci mie plăcere, daca cobori. M. Chiriţescu (Va urma) Ştiri artista Vineri 20 Februarie va avea loc la Ateneul Român un concert dat de distinsa elevă a d-nei dr. Popovici-Pretorian, d-ru Clementiim Cernesky, în etate de 12 ani. L? tjnf'VB'’! AVOCAT Stvndo O, Omia-ev-âinu JSb. 3 www.digibuc.ro Ij £ P O C A iTtiwtf<«im iiir yjn»rgfflff6iaaNa».r»jw apropie sfârşitul...! (Mare ilaritate, râsete). Cel din urmă ia cuvântul d. Ştefan Borş a cărui apar iţi ane la tribună, stârneşte furtunoase apia-uze. D. Borş, foarte emoţionat de murea dragoste manifestată de cetăţeni, ărată printr’0 cuvântare caldă D. N, Fleva a adresat o interpelare ministrului de interne asupra abuzurilor administraţiei din Muscel. S’a votat fără discuţi© proectfil de lege pentru modificarea art. 10 din legea învăţământului primar. !nlW ii® mâii fliii Riinirisii Cuza ca membri în comisia de ju- cer decatâ a corpului didactic secuii-!să canto să’şi facă interesele lor îşi viguroasă, foarte des- întreruptă dar şi superior. Ministrul va alege*----------** "-------- ,:~l* A ' ' °K~ 1 ’ ’ ' ’ v‘' -v J pe unul din aceştia. / Astă seară, Miorcuri, la Societatea Femeilor Române (în sala soc. geografice de la Atonou, atr. Franklin uşa a 2-a) va vorbi la orele 9 personale. Propune lista d-lui Şte tfi© aplauze şi aprobări, că timp de fan Borş, cu d-nii Al. Calafateanu,‘28 de ani de când se găseşte în mij Gh. Greeff, Nicolae St. Nedelcu, I locul nostru, a căutat sâ lucreze Ioan Ivanov, şi Const CriDtea, oa-fnUmai pentru binele oraşului şi meni Serioşi şi stabili, şi cunoscuţi cere să i se spună de cetăţeni dacă de cetăţofii. a lucrat măcar o singură dată con-, &lli, T„ D. Al. Calafateanu, mare proprio-Jtra intereselor lor. Arată toate cele urm^toareie-: c O. Murgoci, docent universitar, I ţ?*’’— venind la tribună, spune că ce a făcut, pre< um şi planurile pen-1. 1- Darea. de seamă a operaţiuni-despre «Stepa Ruseasca». Consiliul de administraţie priu decizie nea No. 1922 din 5 Ianuarie st. fi. 1909 fixând ziua de Duminică 1 | 14 Martie 1909 pentru a 36 a adunare generală ordinară, sunt invitaţi d-nii asociaţi şi d nii deton-tori de scrisuri funciare ca să se întrunească în acea zi la ora 1 p ni. în localul societăţei din str. Colţei. Cestiunile la ordinea zilei sunt BE ¥IMâEl 2.500 decalitri vin alb şi negru din varietăţile Grassă şi Cotnari, Bordeaux, Cleretă şi tămâioasă, provenind din reputata vie a d lui Teodor Ie-nibace situată în localitatea „Cazacii" din Odobeşti. Calitatea superioară ca tărie şi ca buchet a acestui vin este cea mai renumită în podgoria Odobeştilor. Amatorii să se adreseze la] proprietar, d. Teodor Ienibace.j advocat în Focşani. M'IFREflMâlU ’ j lista d-lui Şt. Borş, po care a ci- aducerea apei şi iluminatului cu j lor societăţei pe anul 1908; > tit’o predecesorul său, este superi -.electricitate, lăsate la plecareasa de i ,2- Conturile şi bilanţuri! Ipară tutulor listelor ce s’au format,! la comună în 1907, întocmite gata, 5nistraţiunei pe anul 1908; [fiindcă ea reprezintă voinţa cetăţe- Cu caro astâ-zi vine să se prezintej Descărcarea consiliului de ad-fiilbr alegători şi că pii este o listă d. Elefterie Nicolescu înaintea Ce-IministraţiU110 de gestiunea »a pe impusă, făcută între 4 ziduri tătenilor. îacelai a,n ; tăţenilor. Aseară a fost în sala mică a ho telului Bulevard o întrunire a viti-] 'Arată apoi că nouă netrebuemai ““conchide că întreg programul j 4 Bugetul veniturilor şi cheltuo-eulţonlor la care aa asistat si mailîntaiu apă bună şi pe urmă ilumi- d-lui Nicolescu este fdagiat, — (a-,hlor pe anul 1909 ; şi bugetul fon- natul, eare să nu fie cu gaz aerian, plauzo, aprobări) şi roagă pe cetă- i duiul peusmmlor po acelaş an ; precum se zvoneşte ca va fi ilumi- Jteni sâ cântărească care listă va fi f Modificarea aliniatului d .e nat oraşul. Acesta e un sistem de- (bai bună, po aceea să o voteze. \ SUY irt- capitolul IV din re- modat, explicând că este periculos D. Gr. Sandovici luând cuvântul, fgulamentul pensiunilor ; ^ , . . , , ., pentru viaţă, exhalând un miros o-[declară întrunirea închisă şi roagă1.,.6- Alegeroa a 3 membru în consi- memonu, care se va înmana d-lui; trăvitor şi propune a se ilumina o- p6 cetăţeni să se împrăştie în li->lial de administraţiune ; CDSţineScui ^ Jraşul cu electricitate^ caro va ^ IListe. * Aîecrerea comitetiilri Viticultorii au mai hotărât face-, foarte avantagioasă pentru cor.mtiâ.! mulţi deputaţi. Viticultorii sunt în principiu pentru impunerea viilor ce se plantează la câmp. Ei au hotărât să formuleze un rea unei federaţiuni a viticultorilor, j Combate lista liberală şi cea di din care sâ facă parte toate socie-1 zidentă a d-lui Elefierie N icolescu, tăţile de viticultor! din ţară. } precum şi a d-lui Mateascu-Buzîu, 1 « Anftt/n *a<4 f n *-v /IA ni? i ■ . * copul acestei federaţii e ue aU^j^ care voeşte să se impue cu îngriji de interesele viticultorilor.; jjgta sa cetăţenilor, iar ini sâ tio a~ Sediul ei va fi la Bucureşti. [leasă de cetăţeni. Spune că d. Ma- cetâţoni. Spune iteescu urmăreşte interese personale Sindicatul Agricol «ialomiţa» va ţine jprin alegerea liste? sale, căci când în ziua de Luni 2 Februarie a. e; orele 3 p; m. în sediul său din Palatul «Generala» (str. Smârdân) adunarea generală ordinară. La ordinea zilei alegerea noului comitet şi diferite alte chestiuni, într’altele se vor arăta avantagiile obţinute în favoarea membrilor săi, şi resultatul diferitelor intervenţiuni, de la fondarea sin 7. Alegerea comitetului detento-rilor de scrisuri funciare ; ’l . , , | După art. 49 şi 51 din statute, întrunirea a luat Sfârşit la orele «dreptul de vot la adunarea generală, 5 P- m-, , |se poate exercita numai de societa- La eşire d. Ştefan Borş şi cu cei j nj majorj îa persoană sau prin îm-l’alţi organizatori ai intrunirei £>-u [putornicire dată altui societar în li-fost aclamaţi de cetăţenii, cari apoijmjj;a fixtitil de art. 50. sau risipit în linişte. f Această dispoziţiune se aplică şi Foarte aromatică e la proprietatea d-lui P. P. Carp calitate excelentă, superioară chiar celei de Cliamonix. Se vinde în flacoane, cu kilo şi en gros cu preţ foarte avantagios i\ UNT PROASPĂT ,1 pentru masă, superior'»» calitate chiar celui de Eiveţia, numit «Alinbutter. La magazinul de drogherie, coloniale, delicatese, etc,i0AA' ŢETZU la «Câinele Afegru , str. Lipscani i, Bucureşti Se expediază în toată ţara contra ramburs in i!i sorti i Ditiorol!!! Cumpăraţi kztiri de ci. I, Loteria V-a, numai de Ia norocdsa, prima şi principala coîecturăRomînă ■* m — Casă de încredere şi purtătoare de noroc —-Strada .Doamnei Ne. 8 Caro numai H ultima zi de tragere a ci. a Vi lot. IV a eşît peste l&O -mit Idei, printre cari jţfclru premii pe m?isi«rile următoare: 1396 cu Lei 200 şi cu premiu de . . Lei 25.000 3254 » » » » » > . . > 25.000 31954 » » 7} » » . . » 25.000 55469 » » » » » . . » 25.000 13-92 cu un câştig de . . . . . Lei 2000 3280 > '/> . . . » 2000 9653 y> » . . . 2000 1366 » . . . . . . » 1000 15301 » > . . . » 1000 13386 » » y> . . „ . . . > 1000 16457 > » . . . » 1000 29279 > ». , . . . . > 1000 40802 » » . . . » 1000 40816 > » ■» . . . * 1000 52369 î> 7> » . . . » 1000 şi multe alte câştiguri cu Lei 500 şi 200. Grăbiţi-vă deci de a vă procura ultimele numere no- roccass pentru Clasa I, Loteria V, in cel mai scurt timp de oarece stocul de lozuri este aproape epuizat. -------- Nu pierdeţi ocaziunea de a vă îmbogăţi jucând la a-ceastă colecturâ 1 1 ! ni »c il SI Cantităţi bine, garantate se găseste î?,u u in nn nw} , JmLuL mihm CU PRiTURi MODERATE Comenzif se primesc prin scrisori şi Telefon 16|59 Calea Victoriei No. 107 Comersanţilor, pentru comande mai mari, li seiace rabat. Miorel Ceremonia religioasă a fost ofi- După ce a descărcat într’însa fo-ciatâ de secretarul episcopiei din Ca-Icurile de revolver, s’a împuşcat şi ransebeş, dr. Bădes:u. Deputaţii români au pu t candidatura lui Gh. Popp de Băseşti, la eer- dicatului până âstă-zi. Desbaterile pro- n w f mit să fie interesante şi d-nii membri a losţ £ăslt mort âăteaaul Mae Savu peiui» ____________ a fost reprezentată prin d. căp. ^i-,deAel co“unî Targuşorul Vechiu, miiriii corni s-ir reaal iar arefier d «tunul Măneşti, in dreptul punctufiu m tnu, comisar regal, iar grefier ttieaz& plăţi şl omite aekuri şi scrisori de eredri asupra striinătâţai Sxccutâ ordine «ie cumpărare şi vâoure do efecte publice şi acţiuni Se insărcincză cu încasarea Efectelor asupra Provinciei şi asupra Sttreinătăţei TARIP DE «INCASSO» EXCEPŢIONAL DE REDUS Face toate operaţiunile de Bancă în deneral - Secţiuni de Cerealee: Brăila, Constanţa Bucureşti, Iaşi, Craiova, T.-Mă gurele, Tulcea Giurgiu, Călăraşi Primeşte cereale în comision şi se însărcinează cu vânzarea lor Ml MU HUI iiii MKP1IIl'Mllli ■lll—llll I—IIIIIMMI Vechea şi Gunoscuta casă de Mobile şi Decorafiani t ftmt & D. Biilcr - FUEKIZOEII CUEŢEI REGALE BUCUREŞTI. - 94, CALEA VICTORIEI, 94. (Peste drum de Palatul Regal) BUCUREŞTI Aduce la cunoştinţa distinsei şi numeroasei sale clientele din Capitală şi din Provincie, câ i-au sosit şi ’i sosesc zi] Analizată şi Aprobată de Institutul de Chimie al Statului cu No. 9588 din 28 Octomb. a c. IMPORTAŢII* DIRECTA DIN NORVEGIA Cea mai eficace pentru sănătatea, îngrăşarea şi întărirea copiilor şi persoanelor slabe sau suferinde.' DORMITOARE —SUFRAGERII - BIROURI FUMOARE - VESTIBULURI, ETC., ETC. ARANJAMENTE COMPLECTE, DECORURI NOUI — De vânzare Dumai Ia — F) r«tg ti-e/f'-î fit- FRAŢII C10NCA str. Oarol. colţ cu Smârdan - BUCUREŞTI — Instalaţiani complecta pentru Palatele Administrative şi ori-ce Institutului Publice în Capitală şi Provincie. msvmg-mims&m tăţirea soartei ţăranilor*1 de Mihail Kogăl niceanu şi Vlaicu Vodă de Alex Davila. ui»i Ear.;,! si ‘'fţ'llif® 1.KHW n^aocrHMr.v :iia«;*ai« î iBasana Face avansuri pe recolte (producte nesecerate şi neculese) în general : pe producte în gagiu; pe frachte C. F. R. (cereale în expediţie) pe Efecte şi ’i sosesc zilnic ULTIMELE CRKAŢ1UNI AETfSTÎCE pentru Aranjamente, Decoraţiuni şi Instalaţii Interioare Saloane şi Salonaşe în toate stilurile clasice şi moderne MARE ASORTIMENT DE STOFE DE MOBILE ŞI LEMNARII Eşantiloane — Planuri Devizuri la cerere Numeroase instalaţiuni de primul rang s’au executat şi se execută de către noi în cele mai distinse case din ţară. se cultivă de către îîfPP E* 4 v»‘ W, Route d'Olivei — O RLE ANS (france) Cereţi catalogul, ediţia E. V. N. vm&ochgasse fco. 29 — Viena Consultaţi uai cu celebrităţile medicale şi cu specialişti de la facultăţile de medicină. Telefon No. 17650 ifiDRA Bl. Kotoalo S’A MUTAT Str. hogrtsalul, 8, D. www.digibuc.ro EPOCA Rmnea Maţion^iâ a României Ianuarie Mtuap* t»t*en Bwma-n.I 1909 _______io Ian 17 Ia», 133418542 ins<»*2 *•163573 «141500 17121213 ACTIV 11490924 *t»5o* li*t»5ol 3M3I2I $92*854 *41314 2119*1 *•8744*34 *•5*81309 W71114S «S^Tr III4I300) 1*499917) ( 9564R542 Rezer\. met. Aur 87668 ' 39770000 » Trate de aur 339*7822) Argint şi diverse monede . ... PortoIol'U Român şi Străin (*) Impr. contra eff. publice . ( 1 » «>ff. p. în c. curent Fonduri publice . . Efectele fondului de reBervâ Ei. fond de amorţii, imob. şi mobili obili»r şi maşini de imprimerie heltueli de Administraţiume . eposite libere . . . (. ompturi curinţi .... Corupturi de valori • • • material 123366732 817626 55463874 28287867 12363*221 11999924 15396433 3i87m 5970297 701747 97633 88386 12000000 *4574391 3603940 2*2047830 214958 3*5744634 3**i&3753 PASIV Capital . . ..... r ond de razervâ g . . . • .. . Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune , Profituri şi perderi ...... Dobânzi şi beneficii diverse • . Deposite de retras ...... 100885864 21201556 31948968 ” "225642 12000000 26380304 86 944347 55416908 27641117 11999823 15366434 3187121 59*0297 701*39 2*7143 101856064 17SV7093 31233914 395988421 63598 254977520 *) Scom ptu> 5 ojo Dobânda 5 şi jum. ojo 118356 100885864 506 225642 2000000 26380304 3863598 251095860 202395 1*1856064 39&99S42I I Numai dop* «-ceastă emblemă se cunosc magazinele în cart se rtnd Maşinale ie ctient Originala Slnjer Maşlnele nistre n’an nevoe ie reeoirandeţle; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul Ioc Societate mm «erei ci unt de cosot ,5iipr = BOURNE & C-IS BUCUREŞTI Caisa Moşilor. 246. Calea Grfvlţel 84, Galeş Victoriei 51 --------Birou strada I. G. Brătlann, 28- X A S X — No. 37, Strada Lftpwş»ea»u„ No. 37 — Sucursale» în toate oraşele pHneîpaîe din ţară De vânzare Ocazional, PAIE DE FONTA IN DIFERITE FORME Pe dinăuntru Smălţuite şi pe dinafară Vopsite (i picioare si vestii dt scurgere EI 105 BUCATA u Bucureşti JALEA IU HO VEI. m m ■■■■ L1 DlOKISf & © Comandita Băncei Nisderonferreieh iseh* S&stoompte Gesvdschaft ---------— DUN VIE NA ------------ : — CAPITAL LM 2.006,00© — Sediot pnmrpat BocoreşH — smursaia: Găia\ — Operaţiuni de Bancă m general — Deschideri de oonturi-eurente, îiu-aa&ri de poliţe de supta ţârei şi strâinătâţei, auoî&pt de sfecte, tnnaisări de seompt de cupoane, csuBpăriri şi vânsări '4?- titluri şţ acţiuni, ftvansutl asupra titlurilor în depozit, eniiter* d* oeenri şi scrisori ie credit «apr» ţârd şi «trăi i ţâţei, operaţiuni de comision

- ACs iîiiNil-- ■ depoziţia Bnivorsală Paria 180*: S premii fl S medalii ie aur ISilOSTRIâ OMAHA pentra ABT1C0LB ta AEMH PRIMĂRIA URBE? CRÂIOVA ÂdttrCe mtdţwmw'i persoanelor notate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocaeta Sfintelor Sărbători: Banca Comerţului.............io« Mendel Fii, bijutier .... 2» Morite Kohn, casă comercială, ioo Eachinaschy, casă de schimb . 20 Casa Andronescu, cofetar . . 2» Rafael Penhas, casă comercială 20 Clayton Schultevortli, fabr.agr. 40 Jokey-Club, societate - . . 200 11. G. Plessia, senator . . . 100 Iulian C. Vrăbiescu, deputac . 40 C. Vălimărescu, preşedintele Curţii de Ape!...............30 C. Poenaru, Preşed. Tribunal. 20 Cessa Andreescu, mag. ferărie Bfimchis berar................ Victor Langier, antr.lucr. publ. N. I. Bobeş, antrepr de hotel. Enache Manea, comerciant D. Ghisdăvescu, mag. lipscănie St. Foray, antreprenor . . . St. Pieşoianu, proprietar . . Fraţi Russo, magaz. manufact. Institutul Santa Marin . . . D-na Maria Duduleanu, propr. D-ra Louis Favre, proprietar . I. Zamfirescu proprietar . . I. Samitca şi D. Baraş . . . Fraţi Damianofl, mag. pielerie Demaye, magazin cu manufact. Kontesohwelfer, farmacist . . 25 20 10 4 20 10 IO IO 5 2o 5 5 5 3° 20 10 20 Fraţi Paraschiveecu, farmacist Boeru, farmacist Leon M. Eschenasy,casă schimb Richard Graepel, fabrică agric. Eugeniu Behles, societate . . I. Feingold, bijutier .... Fraţi^Spirtaru, mag beut. spirt. Stan S. Ţincu, mag. cu colon. Uiescu, droghist Sigmund Prager, dep. pălării. I. Benvenisti, librar .... 20 io IO 40 IO 5 20 IO 10 5 5 5 5 5 25 10 Fraţi Paulon, magazin cu arme S. Benvenisti bazar .... Lazăr Benvenisti, bazar . . Marcu Weiss, morar . . Saita, magazin cu coloniale . C. Constantinescu (zis Slăti-neanu magaz. băut spirtoase 5 G. Salm, magazin cu lipscănie 10 Gr. Popescu, magaz. cu vinuri 5 lorgu Păianu, proprietar . . 10 Mihail Daniel, antreprenor. . 100 Andrei Pascu, proprietar . . 20 D-na Constanţa General Ar- jjjentoianu.............. . 100 Principele B Barbu Ştirbey . 500 Principele Georgc Ştirbey . 500 Total"”T"”23$4 In total suma de lei două mii trei sute opt-zeci şi patru. p. Primar, tf. M. Bobec. Secretar General, 1. Marinesca. Fabrica ji Depozitul: Şoseaua Basarab Sf—86 Localul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Becnreşt? — Telefon Ilj29 — MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, darmitoatt, sufragerii, ctc. Mokile ie Birei Biilloteel, BiniDil Scame, Carîosiîre, SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE 1 BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATBNT «UNIREA». - MQBILB de GRADINA de ÎNDOIT TAMPLARie IVfE^Afd tOA UŞI. FERESTRE, DUŞUMELE, FERVASURI, etc. PABCHETE masive simple şi table cu ber-duri. STEinSBARIR execută: Dopuri de bu-taae, Canale precum şi orice articol atingă tor % de aeeeesti branşă. METRI de LBMH şi alte instrumente de măsurat. RSCHI3ITB de scris şi de desemn, fabrica-ţiuru de peniţe pentru scris. " Răoitari. Articale ie Eiglenă. Articole ie Me-S&gin şi bacSiărie. LBHIB Bl FOCI Roţi ie lemn pentru txanamiaiuni. TÂI ATE ŞI SPINTECATE OOOB DE UZ ISTA TRANSPORTAT LA DOMICILIU IN SACI PLUMBUIŢI — »imunuiuj umili uu)l — Greutate garantată — No. 146 CALEA VICTORIEI — No. 146 L'AaikUÎÂ ttb ăr, HKABIN ^ w ’* ş Bicorcsn intnt Clmi mn No. aî ţl strim uemmcf Mo. io—(Teieion 5b luştnnţex pe d-i ii Av.’ . • -1 1111 miiM* ^ '* www.digibuc.ro