AN Ut X?*—No. 20. Fd'tîa de seara S BAN' ABONAMENTELE 3n ţară...................20 iei. 10 iei 3n Străinătate............50 iei. 25 iei Mersuri 28 Ianuarie l£0fl PUBLICITATEA Anunciuri: in pagina III . . » > IV . 80 ban! linia 15 * » Arshiepiscop şi Mitropolit al llngro-Tlachiei, Frimat al României, etc. «Bine slugi i»ună şi credincioasă intră în tru bucuria Domnului tău».... In zorilo zilei semicentenarului al celui mai mare act din istoria neamului românesc, al Unirei Ţări lor surori, i-a plăcut Domnului sâ cheme la Sine po întru tot Prea sfinţitul şi venerabilul părintele nostru Archipăstor, încununat, cu o în-, delungată, vrednică şi cu adevărat sfinţită viaţa de slugă credincioasă a Bisoricei şi a patriei noastre. Ivirea unei suferinţe înfricoşate, acum câte va luni, aţintise toată suflarea regatului asupra fiinţei verioratului archipăstor şi toate treptele societăţei române aduceau u-rări călduroase, pentru însănătoşirea sa ; iar după reuşita fericită a grelei operaţii chirurgicale la care a plângă cîi amar când înalta sa în fost supus, toată lumea împreună jdatorire îl obliga să pedepsească, cu prea sfinţituljsuferind, dată fi-«Prea Sfinţitul Iosif în îndelungatul ind vârsta sa înaintată au văziţt ’ ' ' ' ' o minune a TotjPuternicului, drept mângâiere a fierbintelor rugăciuni ale credincioşilor, pentru însănătoşirea părintelui tiof sufletesc, îndreptăţind credinţa, că a mai fost dăruit bisericei şi ţârei, încă pentru mai multă vreme. I «Doamne, — nu le pune lor păcatu-acesta». „ , Arhidiaeimnl Ştefan *unt printre arhiereii titulari j să merite a fixitatea fiecărui Prea Sfînt Părinte ft’sni miiîfnmif atf anheopin niafa an. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; STR. REGALA, No. 4 Adresa telegrafică: EPOCA- Bucureşti TKl.EVOK: 2|3B —■i—n^TrTttjwitfiiii li ~i «ii'iliWI ÎT-ini-i ţii canţa scaunului de Mitropolit Pri- jj mat, priu încetarea din viaţă la 1886 a Mitropolitului Primat Callinik. j Cum, pentru pretinse raţiuni ăe Stat j se opuneau greutăţoi la alegerea \ Prea Sfinţitului Meichisedek dpritâ f do întreaga ţară, acesta dădu binecuvântarea ucenicului său să pri tneaseă candidatura şi ast-fel. I. P. S. Iosif fu ales Mitropolit Primat. ^ După 7 ani, amărât do zizanielo j ce se aţâţau în chiar sânul Sf. Si-1 aod şi descurajat prin moartea Prea J Sfinţitului Meichisedek, întâmplată 'personalităţi cari „ la 1892, văzând u-se lipsit de acest Înălţate la episcopat? Nu, — râs-,8 au mulţumit să subscrie nişte şu-mare sprijin moral, I. P. S. Iosif Funde categoric d. Dohroscu ; nu — 1 brede afirmaţiuni, care au şi fost do-işi dădu demisinnea la 1893, din a- adaugă d. Mihălcescu, ambii profe- bdrîte de către imul dintre Prea coastă înaltă demnitate si so retra-j sorl la facultatea de teologie. Coi I Sfinţdi acuzaţi. se în paw la meneşti rea Căldăru-;'^ arhierei titulari, după cum foar- * doilea pentru că este cel puţin şa!î; |te elegant se exprimă d. Dobrescu, prezumţios să înlocueşti autoritatea In urma înfricoşatelor t„rhnrâri! ~ 481,114 0 adevărată umplutură»! sinodală printr'un areopag de doi bisericeşti nrieinuito do nehmiuita 'Niei nu Predică> autori de stu- profesori teologi, cari, cu autorifca-iudecată? a mitroDoUtului Ghonadia«dii «“** do doaame ajută», nici tea cărţilor sj-b iii ne, să împarţă bre- şi după demisiunea acestuia la isfe?uf ri “icj. ?™eni ™ "g*} Xre^lor pentru liniştea bisericei şi cu învo-jri}jflă Pefltru vre-° activitate soci- ^«ditul asupra celor opt căpetenii ^ar atunci ce sunt şi ce lucrează f Şi »1* treilea pentru că îuşuşi fc7si dln nou îot;on,t Mdronold! 1Prea Sfinţii Părinţi ? Nimic, - ex- f Dobrescu no arată ca. înţelege Primat al ţârei P Iclamă cu amărăciune d. Dobrescu. d-sa să serie istoria bisoricei romîne: Foarte credincios fire excesiv dJ După d-sa cei opt arhierei, toţi «Personal—mărturiseşte d. profo- blândă si miloasă’ «n’l făcpn ««U* 0 «j040* rolul po care nu-1 sor teolog,—ace* care seno acesta manila Şl miloasă, ce 1 făcea să joacă uici ^lbiaelo iucrPătoarQ. aici rânduri nu cunoaşte da aproape pe matca in stup». nici unul dintre arhiereii titulari înţelegeţi ? Eu am înţeles şi a*-jde azi». Şcotesc că nu e novoe de prea mul-j Aţi auzit? — D Dobrescu, profe-o jumătate de veacl n’a lăsat în m-ma tă Pătrundere pentru a tălmăci gân-{ «or agregat al facultăţii teologice, — Hsss^sffi,v2 să Mărturisesc însă că fără a M au -1 astea îi dofaimă I In treacăt fie zis diat vreun curs d« preoţie, — eu 1 mie mi se pare cel puţin eiudat eă unul m’aş fi ruşinat să înegrese un profesor teolog n’a căutat să cu-hârtia cu asemenea cuvinte. Mi se noască măcar po unul dintre Prea pare mie că un înalt Prelat, un Sfinţii Părinţi. Prea Sfânt Părinte, chiar când n’ar Dar atunci, dacă niei activitatea fi un strălucit cuvântător şi chiar acestora nu o cunoaşt», — pe ce îşi când n’ar umbla cu pantahuza pan- razimă d-sa semeaţa-i învinuire’? tru cei de la Messina, — are drep- Pe spusele altora, — da, pe spusele tul să fia înconjurat de mai mult respect mai ales de către aceia cari supt cârmuitorii ueeuicilor întru ale teologiei. îngâmfarea şi sumeţia sunt, d-lor profesori dela teologie, cele mai urâ-cioase boaie ale omului şi împotri- FUBL1CAŢH: 2 LE» LINIA PENTRU ANUNGIURI ŞI PUBLICAŢII a se adreaa Direct la Administraţia . lumini şi la toate Agenţiile de p~olicitate ——— având aerul că este omul cel mai comod din lume, deşi în realitate a ştiut totd’auna să-şi conserve o situaţie importantă în viaţa politică. Acestei abilitaţi datorează, do si gur P. S. Aurelian marea situaţie ce ştiuse să-şi creeze. La un moment dat el întrunea toate preşidenţiile mai importante ; era : preşedinte al Senatului, pre- şedinte al societăţei pentru învăţă- j!de T6ac dela Tineretul universitar, caro a săr Gr. printre gene râd departe, d<>«««* Serală a României. ““ acwdă fisiunea cerută de atâta Sturdza, s’a forma disidenţa liberafof,p S- Aurelian vorbea eu foar- | Dflr atât un partid eftt ^ ce)ialt e ne. 5 cunoscută sub numele dodrapelistă,\™. multa facilitate şi era poate|mulţumit Crhiţ nu vor ?sâ rccunoascâ V, ,; 1;; 8 după numele ziarului «Drapelul» cej. ma.1 orator pentru a îneoa-inici un drept germanilor considerându-i Şa lăcul, să apară tJura chestiunile delicate şi a sohim-vcu străini pe pământul lor. De asemeni X> C! * procla-? i5a tema dată riinnnt.inn-ilnr I rin „nr Oî camera asasinatei. Dânsul văzu că era chiar acela şi fu puţin consolat regăsi ridu-1. — D. Mitchel nu a făcut nici un dar de curând lui mişs Reinson ? — Da, i-a dat eri seară un su-ij perb rubin. Miss Ram sen mi-a zis f'că valorează o avere. Şi aşa mi-a părut şi mie. Cum e montat ? — In ac de cap. — Foarte bine 1 Nu mai am ne-voe de d-ta pentru un moment. Puteţi să vă reîntoarceţi acasă. Ai făcut deja prea multe neglijenţe. —Ţot nu eşti mulţumit de mine ? Nu am ffteut oare nimic bun ? — A,da. Dar, vezi, îu lumea asta, ţ p greşaiâ poate compromite trei suc — Nu mai spune prostii 1 eşti aşa^eese. Aminteşto’ţi totd’auna aceasta. d« puţin inteligentă ? Vei face în viaţa d-tale gafe peste gafe 1 A- P S. Aurelian fost discuţiunilor. gnu vor să recunoască parlamentului a- mat şef al grupăroi si alături"doi Vorbirea sa, ca şi întreaga aa a-!mcstecul său în rezolvare* acestei ches-• ■ - * - ,Kjj de* titudme, avea un ton împăciuitor, !*“> pretinzând că e de resortul consiliilor 3 didactice. dânsul, pe lângă toţi colegii săi de î Pirrn tip riiniţvii—11 nimfeim .............im.......imn fi se presupunea a fi fica d-lui Robertl . Robert| Dânşii merseră la Elefantul Alb, ş1 Loroy Mitchel, şi o văzuse scăpân-ipetrecurâ dimineaţa jucând biliard- i 1 M . I» T t T > Mal rv * «a .V O — JB 1 « £ 1 Tâ — 1 a trecut dimineaţa făcând comisioane. , , . . . .. . ,----------------- j------------ .După amiază, ffteând vizite. Seara, uu-i intr un mod nu mai puţin abili Prânziră împreună la eafeul Del-|acasâ.—W.» d. Barnes sosise la încheerea urmă-; monico şi se separară la orele două. j «17 Decembrie.—Faptele şi purtătoare: Era necos.ir dea supraveghiafMitchd se duse atunci la un închi-arile lui Mitehol sunt aceleaşi ca şi pe d. Mitchel şi mai de aproape,rietor de eai şi luă un cal şi o tră-lcele de eri, afară că Thauret a ve Mare roman de ssasafie TUI IX Zjartii unul agent ccfista provine din neascultare. Te ai arătat Ini Mitchel în tren şi dânsul i te-a recunoscut şi vezi cât ai fost; de abilă ! — Ah I în adevăr ? Ei bine | darj tot am o revanşe. Am regăsit nasturele. — Ah | Foarte bine. Cum ai reuşit ? — Dânşii s’au dus aseară cu toţii1 umărului lui pentru a'citi cu dan 1» teatru, şi eu am răscolit în toa- sul, trebue a arunca o repede ochire te lucrurile lui mis Remson pftuă*asupra stftrei de spirit caro îl făcea oând l’atn găsit în una din easetâle-să recitească «aetnl ee-1 avea îu sal© cn bijuterii. î mână. IatA’1. j Rupă ee descoperise Intr’un mod Zicând acestea, ea întinse nastu-'nşa de abil că există o tânără, fată rele pe car» d Sames îl găsise ţ* ou numele de Roz* Mitchel ţi Oare "Era în dimineaţa Anului Nou. D. Barnes, aşezat lntr’un fotoliu la glira sobei, In confortabila sa casă de la Steton-Islaud, ţinea în mână o agendă ale cărei pagini le parcurgea cu o mare atenţie, înainte de a privi pe deasupra aproape_ upă cum se făcea, astfel că dacăţsură. Acestea’sunt proprietatea ea.fnit să’J. vadă la hotelul său de după hu comisese încă crima pentru care; Dânsul se plimbă în trăsură in aleea!amiază şi a rămas acolo o oră.—S.» pariase s;i nu-i fie posibil de a;Madison, şi sa opri la casa din a j « Miss Romsen, sora sa şi alte scăpa de poliţie. Căci d. Barnes re- treizecea stradă.—S.» | două tinere dame s’au dus do după începu să ia oare care interes pen-. Nici un semn de viaţă din par-1 amiază la Brooklyn, dar au vizitat tru.afacerea înaăşi, în afară de înde-1tea lui Miss Remsen, în toată di-’ plinirea datoriei sale. Dânsul era'mineaţa. Dânsa are o nouă bonă. contrariat de succesul acestui omlFemea de serviciu, Sarah s’a reîn-pâoă acum şi de aceia era hotărât tors eri, dar stăpâna sa a refuzat să-1 împiedice eu ori ce preţ de a; să o mai primească. Evident, ea a câştiga pariul. Pentru aceia el înde- observat că fata a fost plătită pen-pârtâ pe Wilson din misiunea ce o tru a se duce la ţară şi a recomanda avea de a supraveghea pe d. Mit- pe Luceta ca verişoară a sa. cehi şi îi înlocui prin doi oameni do;Spre orele 2 şi jumătate, Mitchel o abilitate încercată. Dânsul însăr-jsosi cu mica sa trăsură. Urmând or-ciuă pe Wilson şi po un altul de aldinelor primite, mă grăbii să-i ur-spiona mişcările lui miss Remson; • măresc pontru ca dânşii să nu poată căci prin ea spera să dea do urinai să se ducă sâ vc,dă pe copil. Luai co ” ' milei. Fiind 1 Ianuarie şi prin urmare în ultima zi în care d. Mitchel putea comite o crimă In condiţiunile impuse, supozând, eă până acum, dânsa nu fusese încă comisă, d. o trăsură şi aşteptai ca amândoi să apară în aleea Madison de unde plecară în susul or aşu lai. Ii observai uşor din vedere, fără a deştepta bă-nueli, dar nu aflai nimic, eâei dânşii se plimbară simplu prin parc, numai marile magazine. Seara au stat acasă.—W.» «18 Decembrie.—Mitchel şi Thauret au eşit împreună dimineaţa. Mitchel şi miss R bat împreună după amiază Mitchel şi Thauret s’au emsen s’au pli reîntâlnit verşi agenţi, pentru a fi sigur nu se comisese nici o greşală. Dânsul începuse să eiteaseă. «15 Decembrie. Mitchel a părăsit hotelul său de dimineaţă, şi s’a dus la casa Hofimann. A rămas acolo două ore, şi a eşit foseţit de Thauret. Barnes dorea sâ mai revadă odată prin aleea Sf. Nicolae, şi se reîn mai mult rapoartele trimise de di- toarseră acasă de-alungul bulevar-i.; - * -- eăidului şi râului. Dânsul rămase la Romsen până la orele 10. Apoi se reîntoarse direct la hotelul sau.—W.» «16 Decembrie.—Mitchel a petre-eut dimineaţa la club. După amiază aoasă. Seara, la miss Reinseu.—S.» «rMfiwi Remsen şi sure aa au "pu- se ara la club Am isbutit să intru, travestit ca servitor. Mitchel şi Thauret jucau whist, ca parteneri. Dânşii au pierdut aproape o sută de dolari. S’au reîntors acasă împreună.—S.« sţ«Miss Remsen a stat acasă dimineaţa După amiază s’a dus ou Mitchel în aleea a cincea. In timpul absenţei Jor Thauret a venit sâ faeă vizită.—W.» «11 Decembrie.—Mitohel şi Thauret an jucat pockdr toată ziua după amiază în una din oa.merile de la clubul lor. Dânşii an pierdut amân-dou i. Erau patru jucători. Unul din «j •işti ga inilt peste purtarea lor din râzboiu, ca şl cum i Slia^e Ceva bimie. fir logie îu gân- ...i „■ ,v iun» •;«. şi în fapte, formula vieţui °Td® 115 ?™fc.ul f «e. au ii" Jor e an perpetuam mobile. Trăiască sat dalta, mistria, ferăstrăul, conî- ^ trăiască cutremurul, rrâ eseâ pasul ingineresc codicele de legi, haogu]| numai mi^are gă A’ gi dară catedra, moşia, fabrica... toţi_ aceia jSfc poate< în mfjlocul rmş«£r’ei. aceştia sunt şi neisprăviţi de alt goii : genul rece. Roci au fost pişte bicisnici, şi 'singur |StAlături de Ion şi Neaeşu au pus pe capul Dom nitorului de atunci coroana de rege? Aceasta e imparţialitatea istoriei ? Dureroasă rătăcire şi vinovată nedreptate I ţm VjMrttBmmtfma^ivmaomiwxsin ’ssnoism6»*i» Am descoperit că e cu siguranţă omul care era partenerul lui Thauret în noaptea când Randolph crezu a’i descoperi că sunt trişori. Dânsul corespunde de asemeni la fiindcă, sunt str fini de noi şi de ale noastre. Edecuri greco-evreo-armea-r.o-muscăkşti, inteligenţe obtuze, fără pic de iiiurină ; suflete fără scâfofcee de enfcusiasm. son.—Se.» «D-ra Remsen si sora sa. s’au dus la St. Patricii dă dimineaţă. Restul zilei au rămas acasă. — W. «Urmând instrucţiunilor primite, descrierea omului circ a lăs?f bi-|am luat informaţiunile mele asupra, iuteriilo 1», hotelul din New-Haven.|lui Adricn Fisher; e un em dt fa-Numele său e Adrien Fisher. |miiie nună, dar fără avore. Dftn«>nl Seara, Mitchel şi Thauret au fostUparţfoe ta două cluburi mondene; In lojo 1» operă eu familia Rem-1 joacă îu mod obişnuit cărţi po baui sen.—S.» | Joacă admirabil şi pare a’şi trage «Miss Remsec a dat un ceai duplil bani pentru existenţă de la amicii amiază. [«ăi. Nu are rude în viaţă, afara d* D. Randolph a venit să facă o, o soră care e infirmă ; dânsul • iubeşte mult şi o tratează eu mare bunătate. E un mister de a şti m face pentru a’i oferi un asemenea confort. Dftnşii loouevc împreună înri-’un mic apartament diu a eiu-cca stradă. Dânsul e care «* introdus'- pe Thauret Ja Club. Nu * fost îu oraş din ziua de 1 până la i Decembrie.- -W». Sosit până la acest loc, d. Barnes pusa ciirfoa sa la o parte şi reflectă un moment,. Acest Fisher să fie dar instrumentul lui Thauret? Dânsul e săr.ac şi joacă cărţi ; © de bună familie şi sora sa trâeşte înfcr’un confort demn de ea. Oare Thauret I’a îndemnat să joace, ca, apoi «-mftndoi să «rada» pe ceilalţi membri ai clubului? S’ar zice ; dar de «ude vine această intimitate de odată cu Mitchel? Sau poate eă dânşii se cunoşteau do mai înainte? Fisher să fie individul care a primit sacul u-nuia din aceşti oameni ? (Ya Un*a) vizită şi a rămas după supeu. A mers apoi cu familia Remsen la operă —W.» «20 Decembrie.—Mitchel a rămas la hotel, toată dimineaţa. După »-miază e eşţf îa trăsură eu Thauret. Fam urmărit într’o trăsură uşoară La cârciuma do la Pau, dânşii s’au oprit şi au luat o butelie cu vin. Vorbi au împreună serios.jAm văzut pe Mitchel dând lui Thauret un fişic cu bani. Seara, dânşii au jucat whisl ca parteneri la club şi ou pierdut din nou. «Nici un semn de viaţă la domnişoarele Remsen până ae după a-miază. O tânără damă le * vizitat şi apoi câte şi trele s’au dus la un matineu dramatic la teatrul Dalv. Dâuseln au petrecut seara acasă. —W. «21 Decembrie.—Mitchel a asistat la serviciul de la catedrala Sf Pa-trick, cu cele două domnişoare Remsen. De după amiază au rămas a-i «tisă ; seara a psitre«(it-« ia Kam www.digibuc.io E P O O A Lumea pentru ei aro o singură culoare — cea mohorâtă. Această speţă, — şi m detesta .il — predică i>ik sadea distila» -a con^ient reuinul, după. cum neamul me al unor târâtoare secretează zi cu zi picătura fatală, po care o strecoară în rana victimei imprudente ce trece pa de-lături. Aceştia sunt cei cari cultivă şi împrăştie sămânţa de vrajba care apoi încolţeşte şi în inimele tinerelor ce n’au încă simţul vieţei. reale. Ce le pasă acestor anarhişti reci sau înflăcăraţi — şi cum ar putea să le pese, când lipsa de judecată la unii, do suflet la ceilalţi — îi îm-pedică de a prevedea catastrofa, pe care totuşi o pregătesc ? Nouă însă ne pasă şi do aceia ţinem să spunem lămurit: E o datorie pentru toţi tinerii— nu vorbim de fructele seci inevitabile In fiecare generaţie- -ci de cei capabili de independenţă sufletească —o o datorie să se abţină de la nedreptăţi ca cele din telegrama de eri. Să-şi dea seama că unele vorbe din această telegramă aduc o sângeroasă insultă unei bune părţi din neamul nostru,—şi anume tocmai primejduite. Să-şi doa celei mai seama, că negustorii—câţi mai sunt şi slavă Domnului, sunt încă destuii , ...... în Muntenia şi Oltenia,—meseriaşii |cfitor de corur{ Ş1 publicul Ha trtt faini, inrbadec“ (DOLARPRINZESIN) — Operetă în 3 acte. — in curînd; Poveştele lui Hoffman La 16 Februarie Deschiderea Stagiune! —• de Opera — Baritonul Moreo, Tenorul Şsniareli opera JE3 ’JFt 3ST - A. 3NÎ X îiscuţiune între financiari. Din spre partea Germaniei totul merge cât se poate de bine. Călătoria regelui Eduard este un 'lueru foarte bunjpentru pace» Vremea Ninsoare la Budapesta ; ger la Viena, Londra, Liverpol, Berlin; frumej? la Paris. CU Biletele Ia Independenţa. —Telegrame ale serviciului nostru particular 26 Ianuarie, Situaţia armenilor , Disolvarea^Caaisreî italiene îtiîi Turcia J Epidemia de scarlatină se află în descreştere la Buzău. Au mai rămas, actualmente, şapte bolnavi de scarlatină în acel oraş. Apariţiunea poliţei Zilele trecute însă, pe când tînă- rul arendaş se afla acasă, se prezintă la d-sa un cunoscut negustpr de cereale din localitate, d. Alter Frenck, eare, spre marea sa surprindere îi făcu cunoscut, eă e trimisul marelui proprietar G. G. din acest 0-raş, care reclamă de la d-sa plata u Marele vizir propune trimiterea unei comisiuni de inspecţiune în vilaetele armene — Textul expunerei de motive care precede decretul de dlsolvare. — Data convocărei colegiilor electorale.—Când va fi convocat noul Parlament. Roma.— Regele a semnat azi dimineaţă decretul pentru disolvarea Camerei. Alegerile mint fixate pan-iar bolotagele pentru nei cambii în sumă de trei mii de lei. | Surprins, d | întâlnească imedia ;se grăbi sâ confirme existenţa po D. Faust Niculescu a fost numit aju-1 Uţ®1, arătându-i-0 chiar d-lui Mur-tor de secretar la direcţiunea «Conser-' gescu şi cerând achitarea aleatorului de muzică şi artă dramatică»,! Intrebându’l însă, de unde o are, din Capitală, în locul d-lui Demetriad, ţ d. C. a declarat că poliţia i-a fost demisionat. ; transmisă de către un fost agent de ----- percepţie Ioniţă Ionescu, care are Şcoala elementară pentru formarea de, la activul său O sentinţă judecăto- D. Ceolacu, d Gh. Christescu şi alţii. . ' P . j 6 V'-OC-c*, ivacuivovu, vx. ca ***• jţ OLUdlil OiCUJCIAlttl ti ţJCIlirU JUHUdlCd UO *. tiuuirui OOU sern telegrame ca cea de eri. Şl daca j Popescu, d-na N. D. Ceolacu, d-ra Elena ţ buni cantonieri şi constructori a fost re-j rească de condamnare pent.’u dela i„ ««. ... r- 1 j r-v jyj goare) d ion IJdeschisă. f pidare de bani publici. * Cursurile vor dura 3 luni, în care timp l q, cine ^ acest Ioniţă Ionescu? Sol. | elevii vor practica în atelierul mecanic ! &a cMar fam fostului secretar cd ifl direcţiunei generale a P{d-lui Murgescu, care mstrăsese poliţa M feîiiliiiteii jsssM4 !n “ “ D. Albon von Hahn, preşedintele] Plângerea la parchet. Cercetările vrei o povaţă de la unul care îţi poartă de grijă din tot sufletul, în vederea vremurilor ce vă aşteaptă, îat-o : Invaţă-te să cugeţi singur. Dacă elementele haotice şi anarhice prin temperament nu Ie e ruşine să ducă patima până Ia infamie, tu nu te lăsa ameţit; nu amesteca dreapta generozitate faţă de ţărani, cu insulta nedreaptă faţă de fraţii, părinţii şi toţi consângenii tăi din oraşe. Alături de săteanul care se4 sprijină la nevoe pe toţi ai săi din sat, Românul de la oraşe, asediat uneori de streini până la Uşa şi ferestrele casei sale, e mult mai primejduit şi deci tot aşa de vrednic de Constantinopol.—Camera.—-Se face o sgomotoasă discuţiuno asupra comuni cărei făcută de marele vizir care a anunţat că se va trimite o comisiune de inspecţiune în vilaie-jtru 7 Martie tele armene si a cerut creditul ne- 1* Martie. resar • | Noul Parlament va fi convocat la Cea mai mare parte dintre mu-!24 Martie. Murgescu a căutat să, sulmani susţin că trimiterea unei 1 * ediat pe d, C„ eare comisiuni extraordinare estenecon-f Roma.__Decretul dizolvării Came-stituţională şi 1 . ■ rei este preeedat de o expunere de l f P t ™tive semnată d.e toţi miniştrii, tatei de a se trimite^ ţ Expunerea relevează că mandatul Camera decide a se întoarce co- Cam ® încetează în mod legal la ;r,S.fb0,tormd6«eepS«tm£ »'»—**• *—»■« * lege care să fixeze atribuţiunile co-misiunii. Răspunzând întrebării făcută de către d. Vasgy, deputat din Pleylje, care a cerut explicări în privinţa A» V X S S Luni 2 (15) Februarie 1909, orei» *10 dimineaţa, va avea loc în sala ■ speeialâ de trageri a Loteriei privilegiate pe clase a Regatului Romîn calea Victoriei 192—casa pendinte jjdo ministerul de finanţe—amestecul şi punerea în urnă a celor 2500 buletine câştigătoare, destinate clasei a Il-a, loteria a V-a. Marţi 8 (16) şi Mercuri 4 (17) Februarie 1909, orele 9 dimineaţa, de asemenea în sala specială do trageri a loteriei de Stat, va avea loc tragerea clasei a Il-a loteria it V-a. Aceste operaţiuni vor fi efectuate [de comisiunea specială a tragerilor instituită prin înalt decret regal No. 4441 din 29 Decembrie 1906 şi sub supravegherea d-lor controlori ai guvernului. La această tragere vor eşi la sorţi 2500 de câştiguri diutr« care cel mai mare va fi în cazul cel mai norocos de 70.000 lei. Publicul este rugat a asista atât la tragere cât şi la amestecul buletinelor. Rezultatul tragerei se faee cu-noseut în aceiaşi zi prin liste de urgenţă emise de funcţionarii direcţi unei, iar lista oficială va apare a doua zi şi în «Monitorul Oficial». Atragem atenţiunea publică, că numai acele liste sunt oficiale şi deei hotărâtoare în ceea-ee priveşte plata câştigurilor, eare poartă semnătura unui eontrolor al guvernului si a directorului loteriei. cestiunea epocei celei mai oportune pentru alegeri, ţinând socoteală mai ales că lupta, electorală a început deja şi că dacă ar fi prelungită peste măsură ar păgubi vi' Ministerul de industrie şi comerţ care a ceruu capucuri iu hhyiuv» , : <«3«viratei» Interese ia cunoscut ministerului de termenului de «Novibazar» pus în Jj4 °°_rmaia adevăratele interese |război eă maeşfcri armurieri din a- expunere şi în protocol, marele vi-\ Guvernul arată în urmă că, ca-i^lierelâ ■ «cuţiţi de 0- zir rpune că acest termen este ne- , , ; si Re„ ’io aobligaţiunile legii meseriilor, întru cesar pentru a răspunde exact ar-{tastrota. . Tir,afcât nu I11crea7.fi pentru comerţ, ticolulm 25 din tratatul de Berlm f,.,_____________4 a depus) Bosniei. S’a acestei conferinţe. ajutorul tău. Tineret universitar, fii drept ! 2 Din sorginţi indigene, de la Te- Studenţilor de azi le e ruşine de tuan», se dau detalii asupra eatasuro-vremea cândi auditorii universită- t fei, care a distrus zilele astea satul ţel nu voiau să aducă suveranului ] Romara din Maroc. omagiile ce i se cuvenea. Deprinde- J Se spune, că, în timpul noptei, Iote a fi drept îu vorbe, ca şi înjeuitorii acestui sat au fost deştep-fapte, pentru ca să nu rămâi de taţi de mari sgomote subterane. Cu- M Delegaţii la conferinţa maritf;! asociaţiei ziariştilor din Lipsea, care mă internaţională, care se ţine la 596 afla. în Capitală, a a vut onoarea j Imediat d. Murgescu l ondra, încep să bage de seamă, că să fie primit îu audienţă de M. S. plângere la Parchet. cestiunea reglementelor de aplicat Regina. 5 D substitut Caracostia cită la ca- \ lege asupra piesei râsboiului naval e mult mai grea de | ----- binetul d-sale pe fostul agent Io- rezolvat de cât se credea şi, deşii Se ştie că direcţiunea generală a poş-, ncscii şi pe proprietarul U., deţmă-luerările conferinţei au înaintat r telor şi telegrafelor a luat dispoziţiunea tonii poliţei, mult, este foarte puţin probabil să \ CA pe' viitor să nu se mai admită perso-fie terminate înainte de câte va săp- ‘ na> ţemenin, în vedere că numărul d-relor tămâni. Totul indică, prelungirea I admise e enorm de mare. ......... • ’ r - * Fund încă 120 supranumerare, ele vor îbil sentiment de şi convenţiunii austro-turce asupra I fi* peXT'poporu 1 ^italbtn^impul- Admiterea în şcoala superioara , n x ; ,1 Isiuae puternică de a lăsa la o parte.de război în anul,acesta se va face ,1LP^meră Prolectnl de micile lupte locale şi a se gândi nu- astfel: ... 1 mai la marile interese afle patriei. Intr'un timp mai mare, a lucrărilor t fi, admise cu leafă dacă vor satisface exa-] menul din Martie ruşine, faţă de generaţia de mâine, prinşi de groază indigenii au părăsit oara, în vederea idealului nostru locuinţele şi se aruncară la pământ istoric, vă trebui să euprir. dă cu a- implorând ertarea lui Alah, a cărui ceeaşi dragoste întregul nof^ :u neam de la cei mai umiliţi pună la cei din slavă, de la vlădică pînă la opincă. Soveja ii Spre marea surprindere, însă, a magistratului şi a d-lui Murgescu, fostul agent de percepţie a declarat că*el n’a avut nici-0 poliţă de 3 mii lei şi nici n’a dat vre-una d-lui C. întrebat la rândul său, d. C. de-dară§că nici el n’a avut vre-o poliţă de-a d-lui Murgescu şi că totul a fest o glumă. Nu se ştie ce interes a avut d. C. să facă o asemenea declaraţtune. Ea, în orice caz, nu putea fi crezută de către magistratul ee făcea - De Consiliul eomunal al Capitalei a ţinut,eri şedinţă la ora 5 sub preşedinţia d-lui Vintilă Brătianu. D-sa a, comunicat consilierilor \ arendările : întru cât d. Alter Prenk ui luiauu oliaiTO iui a utwui moartea lui Aurelian şi a I. P. S. S. | trimis de d. C la d. Murgescu dă- mânie fusese aprinsă de necredin- Mitropolitului Primat şi a rugat pe dusa poliţa, după cum o văzuseră cioşi. De odată un cutremur puternic r:0^8^ien sâ asiste azi. a înmor- — - *■- ’’ "" avalanşă de pământ si bucăţi CQin-!neaBU a,c. . T° Se1p°,ţ1^..de In faţa unor asemenea declara- pacte de roce se rupse din mu# leî*ir.e. a ™ X t^i! subsi tul de procuror se. văzu pe coasta căruia era aşezat satul, j sentimentele ex r . . 'nevoit să facă o perchiziţie la domi Intr’o clipă satul fu îngropat. ţlieri. Catastrofa a fost atât de instan- \ * tanee, în cât bieţii locuitori nici n’au| S’au aprobat apoi mai multe scu-avut timp să iasă la câmpie. Câţi-va! tiri de taxe pe gunoi1 şi apă şi s’a la corespondentul nostru particu-1 supravieţuitori s’au declarat inca-| hotărât după o lungă discuţiuue de Când va remite Serbia memoriul către marile Pateri Guvernul a considerat în armă eă starea lucrărilor paxla montare na lasă a se spera ca să se poată sfârşi diseuţiunea bugetelor în cele două Camere înainte de vacanţele Pastelor. ___ Cu toate acestea, disolvarea Camerei după aceasă perioadă ar ne CE SE PETRECE IR ŢARăi [şi alte persoane din oraş. Perchiziţia de la d. C. ciliul d-lui C, Belgrad.—Se asigură că consiliul de miniştri a decis să se transmită memoriul cuprinzând cererile Serbiei, numai după reuşita înţelegerei I cosita exerciţiul provizoriu al bu-definitive dintre Austro-Ungaria şi [getului cu marea pagubă a adrni-Bulgaria cu Tureia. jnistraţiunilor statului. Din potrivă Moartea aaui fost deputat Berlin. — Fostul deputat al Reichstagului şi predicator al Curţii, Stoecker, a murit la Bozen. Moartea lai Goquelin-Gadet Coquelin- Examenul preliminar va avea loe in ziua de 2 Martie, iar cel definitiv în ziua de 15 Martie. Cei admişi se vor prezenta la şcoală îu ziua de 29 Septembrie a. c. ^Ministerul de războiu aduce la -u-noştinţa corpurilor de trupă şi t,oi-viciilor că subofiţerii din armată cari îndeplinesc prevederile art. 25 din regulamentului legii pentru îna- convocând pe alegători îu luna lu; intare în armată şi dorese să dea Mnwltn nA ruMH+n ? flvoivi/in rin n 1 TTT în Iar — fpabili de a pricepe cauza fenome-’a se dubla taxa pentru trotuarele această percheziţie, făcută la 4 zile PITEŞTI i Paris. — Artistul Cadet a murit. Gutremureie continuă la Messina Messina.— Eri seară la orele 9,30 s’a simţit un puternic cutremur ; la Martie, Camera se poate constitui în mod regulat înainte de vacanţele Paştelor şi în luna mănătoare va fi timp pentru o largă discxţiune a bugetului,—care ar avea o mai naam importanţă de oare «e fiind făcută de către un Parlament eşit de îndată din voturile date «de eătre »- ună cu poliţaiul oraşului şi a durat aproape două ore. După cum, însă, era de prevăzut, după plângerea d-lui Murgescu, n’a dat nici un rezultat, poliţa fiind Serbarea Unirii Principatelor.— In urma înţelegerii luată de d. Prefect împreună cu d-nii directori ai scoalelor se-cundare şi primare şi cu d. general Is- j trpti, comandantul brigăzii, — semicen- j tenarul unirii principatelor s’a serbat după următorul program : Vineri seara, în ajunul zilei de 24 Ianuarie, la ora 7 a avut loc o retragere cu torţe.ţ A doua zi de dimneaţă s’au tras 21 salve de tun. Populaţia este în picioare şi oraşul pste pavoazat. Steagurile fălfâe pe edificiile publice şi particulare şî un entuziasm de nedesens circulă prin rândurile rutulor. La ora 9 dimineaţă în prezenţa d-lui Suiceanu, directorul prefecturii şi a fruntaşilor comunităţii israelite, s’a oficiat în templul israelit un Te-deum. La ora zece în catedrala oraşului,tn prezenţa tuturor autorităţilor şi a unei afluenţe enorme, cucernicia sa Icenomul Panţurescu protoereul judeţului înconjurat de toţi preoţii din localitate a oficiat un Tedeum după care părintele protoereu a rostit o foarte frumoasă cuvântare cu pri vire la marele eveniment. După terminarea cuvântărei, d-nul colonel Paraschivescu împreună cu d-nul prefect Brânzeu au trecut în revistă trupele înşirate în faţa bisericei şi apoi valurile de public s’au îndreptai în spre locul unde se află instalat bustul lui Ion Brătianu, unde s’a făcut defilarea elevilor liceului, a veteranilor, a diferitelor societăţi cu steagurile lor si a regimentelor 4 şi 28 infanterie şi 6 de artilerie. După amiazi la ora 2 este fixată serbarea dată de şcoalele primare în sala teatrului Uklor. Aci încă de la era 12 nu se mai găsea nici un loc; sala era înţesată de o imensă mulţime din toate straturile societăţei. După «Imnul Regals care a stârnit furtunoase urale, d. institutor-director I S. Teodorescu a rostit o substanţială cuvântare în care a proslăvit marele eve niment şi pe făuritorii lui. A urmat apoi jj milui. Ei cred, câ toţi locuitorii sau î ce se ocupă cu construcţiuni. ’ aproape toţi, au perit. f S’a mai admis apoi ca Primăria Un infanticid, comis în nişte|.să renunţe la mai multe apeluri şi »)usă la loc sigur, împrejurări revoltător de crude, S recursuri în diferite procese celei 4 firovoacă cea mai tristă impresie I are pendinte de instanţele noartre. j a Munchen. | * j Lucrurile stau de o camdată aci. Lângâj noua Pinacotecă s’a găsit] g’a reales apoi vechea comisiune{Se pun mari insistenţe ca afacerea un pachet conţinând cadavrul unui J compusă din d-nii I. Procopie Du- să fie cocoloşită rui ,1Q.U1! compusă din d-nii I. Procopie Du-copil nou născut, de sex femenin. 1 mitrescu, Costescu Comăneanu, Ce-Biwtul copilaş fusese zdrobit de t Croşeu, Tăruşeanu şi Culoglu care un zid. Criminalul învârtise pe co-| gâ iucreZe la alcătuirea budgetului pil ca pe o fundă ţinandu-1 de pi- eomunei pe anul 1909—1910. cioare, cari erau scoase din fnche- * ........ ioturi. Mai înainte, criminalul în-| cercase să’l omoare, smulgându-i j limba. Parchetul crede că se află în i faţa operei unui nebun. F,rc«»iţi» a fost ficuţi dimpţe- «»* destul de puternic. DistincţiOcordată d-lui de Schoeti Berlin. —După ziare marele duce le Hessa a conferit secretarului de stat d. Schoen titlul de baron. | Moartea poetului Catulle, Mendfis Paris. — Poetul Catulle Mcnd.es a fost astă noapte victima unui aed- Miri artistice V In sale Teatrului Edison continuă reprezentaţiile unei trupe distinse şi excelente de variete. De asemenea un cinematograf din cele mai perfecte reprezintă scene admirabile, între cari Catastioiâ din Italia atrage o mulţime de oameni. După spectacol are loc balul obicinuit. Epitronia Aşezămintelor Nifbn Mitropolitul La urmă s’a citit răspunsul consilierilor comunali din Roma la telegrama adresată de membri consiliului nostru comunal eu prilejul catastrofei din Calabria. Şedinţa a luat sfârşit la ora 6. Sinuciderea de ia spitalul Brincovenesc va face datoria sa, indiferent de orice consideraţiuni de persoane, va da în judecată pe culpabili, căutând să descopere întregul adevăr. Noi promitem să urmărim de a-proape această scandaloasă afacere şi să nu dezarmăm până când toţi vinovaţii nu’şi ver primi pedeapsa ce li se cuvine. Cor, PALATUL” J0ST1T1E1 Curtea de Casaţie secţia 11-a a La spitalul Brâncoveiiesc, a fost]respins eri recursul făcut de Heric internat zilele trecute un anume ] Lazaroviei fast administrator pe Martin L.KGoldeuzweig, venit dini moşia Reuseni dn judeţul BotO-Brăila. şani, condamnat de Curtea cu Juri Starea pacientului devenea din!la 5 ani recluziune pentru siluirea mascat Jjce în ce mai îngrijitoare, şi aceasta [ unor minore. l’a hotărât sâ sfârşească cu viaţa.j — Tot eri Curtea de Casaţie a Momentul pentru săvârşirea a- [ respins recursul lui I. G. Miucu-cestui act la găsit eri dimineaţă pojlescu, condamnat de Curtea criini-ia orele 7 şi jumătate. | nală din Galaţi pentru calomnie Când s'a văzut că nu este supra-iprin presă, veghiat s’a refugiat în latrină, care] — Curtea de Apel secţia 11-a a Se face cunoscut că la 3Februarie io0oleste la hagiul al IlI-lea şi de a- a respins eri apelul lui Haralam-ora 4 p. m., se va ţine licitaţie orală la j colo s a aruncat, pe fereastră cu ca-|bie Georgoscu casier comunal din sediul Epitropiei, în strada 11 Iunie No. | pul în jos. | Roseti-Voluaş Ialomiţa, condamnat 2, pentru încfiirierea pe timp de trei ani,I Corpul a căzut po pavagiu oribil|la 7 luni încnisoaro pentru defrau-începător la 23 Aprilie 1909, a aparta- (mutilat. Goldenzweig e rămas mort 3darea unei sume de 400 lei jte cocoiosua. . . i'dent mortal de cale ferată. Corpid 8»_msă,_ că.^hetui jmt găsitmb tJnelul Saint Ger- imain. împrejurările morţii nu s’au putut stabili. După primele informaţiuni, capul său ar fi sfărâmat iar trupul tăiat în mai multe bucăţi. Poetul călătoria singur, dueându-se la reşedinţa sa de la Saint Germain Vizita suveranilor Barlla Angliei la Londra.- d iminenţă lin. -Suveranii au plecat azi la orele 10.45 spre Bor- Calais.—Suveranii englezi au sosit aci după amiazi şi au plecat spre Berlin la 2.40, cu un tren spe. ciaî. Răspunsul Turciei la propunerea rusească legători şi prin urmare» reflectând mai direct voinţa ţărei, pentru a» ceste consideraţiuni guvernul în mod unanim, propune regelui disolvarea Camerei şi convoca rea alegă-iorilor pentru 7 Martie, ş.i 14 Mar-altui pentru balotagii. Expunerea arată pe larg reformele de importanţă cu adevărat excepţională îndeplinite de legi slatură acum închisă, în mai tonte părţile legislaţi unii şi încheie: «Politica de pace şi de «cordială amiciţie cu toate Puterile, îndeplinirea leală a tratatului de alianţă şi a tuturor pactelor, inter naţionale a’asigurat Italiei simpatia tuturor popoarelor civilisate, simpatie despre care am avut o probă splendidă şi mişcătoare cu ocasiuraea crudului dezastru care ne-a isbit de curând. De oare ce ferma noastră voinţă este de a urma pe aceeaşi(caio, putem să avem speranţa Intri® lungă perioadă de pace. Aceasta însă nu ne poate scuti de a pregăti o apărare sigură pe uscat şi pe mare, ceea ce este cea mai sigură garanţie de pace şi un element indispensabil de prosperitate economică a ţărei, de oarece nu poate fi progres acolo unde ex i-stenţa nu este sigură şi unde interesele cele mai legitime sunt lipeit e de o apărare eficace. Progresele repezi săvârşite în cori din urmă ani ne arată că suntem pe calea cea buna şi ca ar fi o g s-şală gravă de a schimba calea intrând pe calea aventurilor politice meritului lit. A din Palatul Niion etaj. 1,1 pe joc M r. ridicat — Secţia 11-a a Curţii de Apel a rodus eri la 15 zile închisoare pe- C^ndiţiunile * de Yn^friere °se pot vedea W 1>a transportat într’o sală de re-îdeapsa de 7 luni închisoare dată în toate zilele de lucru de la 4—6 p. m.jzerv&- . . , , . f triî)*]1n!ilu^v^^?Ce flăcăului A în cancelaria Epitropiei. [ Autorităţile au fost la locul siuu- îexandrfi M. David pentru atentat Supraoferte nu se var primi. 'ciderei. la bunile moravuri. Petersburg:—„Agenţia Westnik» află din izvor competent că ambasadorul examen de administrator cl. III în activitate, vor înaiLta cererile pe cale erarnică, astfel ca ele să sosească la statul-maior general (inspectoratul general al învăţământului militar), înainte de 15 Iunie alo fiecărui an. Oeraiarea din , staţia Cioeâiieşt, Un trea de marfă deraiază Linia ferată stricată rău Trenurile din Bucureşti nu pot pleca Aflăm că un tren de marfă a deraiat în staţia Ciocăneşti, a doua staţie după Chitila, pe linia Vâr-ciorova. Câte-va vagoane ale trenului de marfă au fost sfărâmate. Linia ferată fiind distrusă pe o bună bucată de teren,circulaţia este împiedicată. Din această cauză trenurile din Bucureşti spre direcţia Vârciorova au fost oprite şi în momentul cănd scriin aceste rânduri, nu se ştie cînd vor putea pleca. Prinţul Gunter von ~Schoenburg Waldenburg, Jvice censul german Cbristian Adpelph căpitanul rus de ' Berg ataşat la legaţiunea rusă din Bucureşti, eari se aflan In ţară au plecat în străinătate. Autorităţile, cari au avut de dimineaţă serviciul suspendat din cauza îmnormântărei I. P. S. S. Mitropolitului Primat, au lucrat azi după aoiiazi Zilele acestea se va face la minai' şi reformelor grăbite în partea vi-ij torul de interne o Cmişcare printre tală a organizăm noastre. Noua perioadă de progres aşa dei administratorii de plăşi. turc a înmânat ministrului de ex-.. repede ca şi cea săvârşită da la începutul acestui secol, dacă nu va fi suficientă pentru a ne face ca să ajungem acest ideal po caro trebue să-l avem îu ochi şi ia care năzuim pentru ţara noastră, va fi do ajuns, de sigur, să şteargă ultimele semne de inferioritatea din caro ana eşit, graţie înţelepciuuei parlamentului şi patriotismului admirabil al poporului nostru». terne, d-lui Isvolski răspunsul Por ţei la propunerea rusă pentru media-ţiune în conflictul turco-bulgar. Poarta nu mai cere rectificare de hotar între Turcia şi Bulgaria, ea nu face în principiu nici o obiecţiune în contra propuncrei fuse. 2urda ar cere numai o înţelegere financiară pe baza lichidărei deplină a indemnită-ţei de război[de plătit Rusiei. Guvernul rusesc discută în acest moment propunerea turcească. D. Brătilă, directorul în ăţămîu-fiului profesional şi particular, d:n nunisterul instrucţiei, care fusese | indispus, şi-a reluat, ocupaţiuniie. In seara de 31 Ianuarie se va «iu la Palatul regal o serată dansantă, lu. care vor fi invitaţi fruntaşii po-lit,ici, senatorii, deputaţii şi nume* roase persoane din societatea bucure işteană. www.digibuc.ro wm»'. fel* EPOQ filiLIILE CEftENIOKIA. - COSîtGUIl Pe străzi ţ O lume enormă cum nu s’* mai, văzut staţionează pe străzile pe[ Sunde trebue să treacă cortegiul. } Ferestrele caselor, balcoanele, sunt pline de lume. Până şi pe acoperişurile caselor stau numeroşi curioşi . Din cauza marei afluenţi do pe străzi cortegiul înaintează cu greu şi e nevoit să se oprească de câte ori poliţia nu isbuteşte să’i deschidă drumul Astfel în dreptul Palatului de ! Justiţie şi la intrarea spre calea | Victoriei cortegiul a fost nevoit să ' se oprească câteva minute. 1 Mulţimea care staţionează pe am -1 bele trotuare opuno poliţiştilor of rezistenţă foarte energică pentru s a’şi menţine locurile ocupate do pe ■ la 10 dim. In dreptul cofetăriei Gapşa cortegiul s’a oprit din nou şi după câteva minute s’a pus iar în mişcare. In faţa palatului regal mulţimea ocupase ambele trotuare, piaţa şi mulţi fură împinşi până pe grilajul care loiprejmueşt* curtea palatului. La ora 12 jum. a ajuns cortegiul în faţa palatului şi a înaintat foarte încet. ! La o fereastră a Palatului apă-f rurft a. L. R. Principesa Măria şi «mica principnsă Elisabeta. } Principesa Maria a făcut semnul crucii pe când mica principesă căuta să cuprindă cu privirea întreg cortegiul. Ajungând în dreptul Episcopiei, cortegiul s’a oprit din nou. înalţii Prelaţi au luat loc în trăsuri. Cortegiul se puse din nou în mişcare. La ora 1 cortegiul, care a parcurs străzile Bibescn-Vodă, calea Rahovei, cheiul Dâmboviţei, şi calea Victoriei, se îndreaptă pe şoseaua Bonaparte, spre Cernica. MOTOARE ENGLEZEŞTI DE BENZINA, ŢIŢEI, PĂCURĂ, GAZ SARAC (SAUGGAS) Lucrând eu cea mai mare economie Întrece in Construcţie şi Soliditate ori-ce alt sistem de MOTOARE SPECULE PENTRU MORI, ATELIERE INDUSTRIE — Garanţie absolută, Oondiţiuni de plată favorabile. — RftJAemri a t ]ît Astăzi la ora 10 dim. a avut loc cu pompa anunţată eeromonia religioasă a înmormântărei I. I*. S. S. Mitropolitului Primat. Pregătirile ceremoniei Cum se ştie corpul repausatului Mitropolit se află pe seaunul arhieresc, pe un catafalc, şi eu faţa întoarsă spre altar. Mari ghirlande de flori sunt aşezate în jurul catafalcului. Patru sub-comisari au fost însărcinaţi să stea de gardă în timpul serviciului. încă de la ora 7 de dim., cordoanele de jandarmi pedeştri au oprit urice acees îu curtea Mitropoliei De la orele 9 dim. trupele garnizoanei şi diferite şcoli şi seminarii, au început să sosească şi să se a-şeze de alungul străzilor pe unde cortegiul trebuia să treacă. Intrarea în Mitropolie nu era permisă de cât personagiilor oficiale,a-utorităţile şi membrii clerului. Coroanele Printre numeroasele coroane remarc pe a MM. LL. Regelui şi Reginei .şi a AA. LL. R:R. Principele Ferdinand şi principesa Maria, de flori naturale. Apoi din partea Casei şcoalelor, a familiei Gh. Cantacuzino, a Epi Lropiei bisericei armeneşti, a elevilor seminarului central, a profesorilor aem. Nifon, Epitropia aşezămintelor Nifon, d-lui Cornoiu, a elevilor sein. Nifon, societatea de ajutor reciproc Mitropolitul Filaret, a societăţei clerului «Ajutorul», aşezămintelor Brâneoveneşfci, ete. Mai toate coroanele au fost de fiori naturale. In biserieă au fost dopase numai coroanele din partea familiei regale şi princiare, celelalte an fost aşezate în tinda bisericei. Cuvântările funebre După terminarea slujbei religioase P. S. Episcopul de Argeş a ţinut o cuvântare arătând doliul care a umplut biserica vestea mOr-ţei înaltului prelat, mai ales în a-junul unei mari sărbători naţionale, ea a unirei principatelor, la care I. P. S. S. Mitropolitul luase parte. Faee biografia repausatului Mitropolit şi arată înaltele sale calităţi sufleteşti şi arhiereşti. . _ . D. Spiru Haret ministrul de in-»1*. comandantul Brigadei 5 Artila-strucţie a vorbit apoi în numele jj r*e* Ţinută de 'ceremonie în man-guvernului arătând eonioleanţele jj ^ale cu pantalonii în cismc pentru ţărei pentru pierderea înaltului pre-; t°ată parada, lat şi laudele ce i se cuvin de mo-' Trupa s« va conforma articolelor 205, 206, 208, 222, 225 şi 224 din serviciul de garnizoană. Nu se vor trage salvele prevăzute de art. 207 din serviciul în garnizoană. Parada va urma cortegiul până la piaţa Victoriei, de unde va apuca pe strada Buzeşti şi se vor îna-ţ poia fie care trupe la cazarmele respective. Trupa era comandată de î către d. general Vasiliu P. Năstu Ştiri mărunte — Elevii din secţia metalurgică a şcoa-\ lei industriale a'Bursei Muncei au vizitat, i Duminică 25 curent, orele 10 dimineaţa sub conducerea profesorilor lor: inginer electrician D. Leonida şi inginer mecanic i V. C. Budeanu, instalaţiile Uzinei de gaz, i unde le-au dat mai multe explicaţiuni t technice. î D. Marin Alexandrescu directorul Şcoa-lei Industriale, a luat măsuri ca în fiecare Duminică elevii şcoalei să viziteze diferite fabrici şi ateliere mari, fie-care secţie după specialitatea ei, sub conducerea profesorilor cursurilor respective, pentru a li se explica elevilor în mod mai aprofundat şi practic cestiuntle tehnice ce le sunt necesare. Ştiri artistice Vineri 2» Febraarie va avea loc la Ateneul Român un concert dat de distinsa elevă a d-nei dr. Popovici-Pretorian, d-ra Clementina Cernesky, în etate de 12 ani. dul cum a servit românesc. biserica şi statul Formarea cortegiului In urma cuvântărilor, corul intonează «veşnica pomenire» şi corpul \ defunctului Mitropolit este scos din biserică, şi depus pe carul mortuar în timp ce trupele prezintă arme si muzicile militare de la regimen tele şi muzicile militare de la regimentele de infanteirie şi vânători intonează o rugăciune. Pe când clopotul cel mare începe să sune, imediat începu să răspundă clopotele de la toate bisericile î din Capitală. * Eri j; tor din Cortegiul era deschis do sergenţi f şi înălţătoare manifestaţie consevva-de _ stradă şi ofiţeri de poliţie că j toare, aeolo u ide takismul se pretin-lări. _ f dea puternic, inexpugnabil. Urma apoi doi gornişti din exea-j După eum am anunţat, d-nii Al. RECEPTIVE □TUSIÂSTA ■■sngflnwiMnM BĂNGH ETpl x inaugurat clubul conserva- puţin aşteptată în partidul liberai Caracal A fost o frumoasă ] nu mai poate dăinui, mai ales că, legile alcătuite nu sunt de cât un atentat la libertate şi la proprietate. Aşa fiind crea că partidul liberal va trebui să se retragă. Iar după terminarea operei socialiste cred că rândul vine partidului conservator vechiu, singurul chemat să cârmuiască această ţară atît de greu încercată. Şi dacă nişte pre- de protopopi pe maimulţ^ferniţejf^ “Sitt de“uH#‘Jublic'i^ns’ftiniie succese electorale i’au făcut lui partidului conservator. D. Al. Ciur ea bea pentru d. Marghiloman. D. S. Georqescu, laudă solidarita tea partidului conservator din Caracal şi spune că Crai*va trebue să ia exemplu ; închină tot pentru d. Marghiloman şeful romanaţeni-lor şi doljenilor conservatori. D. Dumitreesu Zăbavă toastează pentru d. I. Brabcţeanu. D. Jean Mărăscu, izice că toate partidele îşi au fruntaşii lor, fruntaşii partidului conservator au însă meritul de a fi fruntaşii ţărei, căci ei s’au grupat îu jurul steagului nu ademeniţi de pofte, ci de dorul j de propăşire al ţărei şi al neamului. Ş închină pentru fruntaşii conser- ‘ vatori. D. Al. Marghiloman. Incher seria toasturilor, mulţumind întemeietorilor conservatori din jud. Roma-naţi, Corâbienilor şi moşteuilor cari j prin arme şi jertfa vieţei au do-[ bandit ce au azi. Banchetul s’a terminat la orele 11 noaptea. L D. I. Strâmbulescu, inspectorul învăţământului desenului şi caligrafiei, a înaintat d-lui Sp. Haret, ministrul instrucţiunei publice, un raport cu privire la convocarea maeştrilor de desemn şi caligrafie în conferinţa generală din 1909. D. ministru a aprobat numirea ca preşedinte a d-lui St. Sihleanu, inspector al învăţământului secundar. Pentru modificarea a mai multor chestiuni didactice şi uniformizarea până la un punct a materiilor de predare, s’a hotărât ţinerea acestui congres. Comisiunea compusă din d-nii D. A. Theodoru, secretarul general al ministerului de instrucţie; Const. Gh. lonescu, directorul învăţământului secundar şi superior şi inspectorul Strâmbulescu, a hotărât următoarele : Conferinţa va avea loc în zilele j de 5, 6, 7 şi 8 Aprilie 1909, în Ca pitală, sub preşedenţia d-lui ministru al instrucţiunei publice. « Desvoltarea teoretică a chestiunilor se va face în localul liceului La-, zăr. Lecţiile practice de desen liniar j şi caligrafie se vor ţine la liceul Sf.; Sava, liceul Lazăr, şcoala profesio- j nală No. 1 şi şcoala profesională » No. 2. 1 Disertaţiunile vor urma astfel : | D. D. A. Theodoru, Ip. Strâmbu-5 lescu, I. Tome4cu, maestru de de-s6d hniar şi artistic la liceul diu Ploeşti, V. Costin, maestru de desen şi caligrafie la liceul internat din Iaşi. Lecţiunile practice vor fi tinute de d-n.i • Strâmbulescu, Fonescu, d-ra C. Lucasievici, d-na M. Panai-tescu si vor dura 60 minute Pentru toaletă şi hygîenâ. Antiseptic şi fără miros, moaie apa, înfrumuseţează ternii, albeşte pielea făcând-o moaie şi fragedă. Cereţi adevăratul iCairer-Burat în cutii roşii de dO, 75 şi 150 hani. K-j Ha vânzare ia drogacrii, farmacii şi parfumevii. Jp Unicul fabricant: K-2. (Sucii U ENera pe Dunăre. Representant pentru România: sam. lobl Bneurtţtl MIRELE HOTEI DE FMHCE ----- CAFENEA ŞI RESTAURANT --- BUCUREŞTI, Calea Victoriei No. 17.—Telefon $jiS 200 CAMERE TOATE LA FAŢA Antreprenor: JTJL1ZF8 RGSJENSEM& esMg Situat în centrul Capitalei, î» apropierea Poftei, a Casei de Depuaeri- Palatului de justiţie, a.Băncei Naţionale, a tuturor caselor de bancă şi comision. — locul de întâlnire al c* mercianţilor şi voiajorilor din ţară şi din străinătate. Hotelul e complectamente renovat, mobilat din nou, instalaţie proprie de lumină electric#, bae, tot confortul modera, etc. f**, *rŢ"’ dronul de jandarmi călări. Ap . studenţi în teoleogie, şcoalele secundare, seminariile Nifon şi Central. clerul Capitalei, carul cu coroane, decoraţiile şi ordinele ce le Marghiloman şi N. Filipescu au prezidat la inaugurarea clubului. Primirea La sosirea trenului care aducea Serviciul înmormăntărei poseda defunctul Mitropolit, purtate* e fruntaşii noştri, gara Caracalu-de nrotopopi pe mar multe perniţe; ai era t&ită d\ U’BS public imenS) de la semiuaru Nifon şi nieinbrii ai partidului conservator muzicaa regimentulm de şi cetăţenii esiţi întru întâmpi-goniu, apoi P, P. S. S.Lor Episcopi, nare. Arhierei şi clerul mitropolitan, înl qu acelaş tren sosiră delegaţiuni corurile Central La orele 10 a început servieiul divin al înmormăntărei, .‘.are a fost oficiat de P. S. Episcopul Timuş al Argeşului, o* mai în vârstă asistat de toţi ceilalţi P. S. Episcopi, de •irhiereif titulari şi de clerul metropolitan. Tot clerul din Capii ală şi delegaţii din ţrovinciă, îmbrăcat în sfintele odăjdii, asista în corpore. Răspunsurile le-a dat corul mitropolitan, mărit cn mai uluite ele- ciară •ante de ia corul de ia biserica! Domuiţa Bălaşa. fine corul mortuar. In urma corului urma autorităţile şi asistenţa. rudele «din Craiova, R.-Vâlcea, T.-Severin • î şi Balş Fruntaşii noştri, desci uzând din Scaunul cu coiful defunctului era j tr6n sunt'întâmpinaţi de d. M. Cea-!’ iar panghoftle rUşescu, vice-prezidentul comitetu-ZÂT. J . / ijh,1 miniştri i, jluj c'onservator local, în frunteapu- Brâtianu şi V Morţun pe drerpta, Wioului asistent, ş care urează SpT Haret şi Djuvara, pe stanga. bună venire 0 ’ţiI01, întregul cortegiu era înconjurat) Apoi de la gară se merge direct de cordoane de jandarmi pedeştri. ua cjub 0 0 . Imediat după aceia 'urma trăsura | j I. P. S. S. îndoliată, trăsurile de ? ceremonie ale curţei regală şi prin-. Inaugurarea clubului SALA DE DE f'~' T TJ 7* A CAFENEA cu toate ziarele din ţară şi străinătate. — Consumaţiani ----excelente, serviciul conştiincios —— DIRECŢIUNEA. şi în fine armata. Sosirea prinţului Ferdinand La orele 10 şi 2S a sosit A. S. R. 1 riucipole Ferdinand, însoţit de d. (/ipitan Mânu. A fost întâmpinat de d-nii miniştrii prezenţi, de prefectul poliţiei şi de aghiotanţii Curţii regale si princiare. Alteţa sa a ocupat locul în dreapta altarului şi a stat până la sfârşitul serviciului divin. Parada militară care au format pa-din batalionul 2 Iată trupele rada militară. Două companii vânători. Două companiii din batalionul 8 vânători. Aceste patru companii vor forma un batalion sub comanda maiorului ) Anastasiu din batalionul 6 vânători, La club saloanele sunt tixite cînd sosesc fruntaşii din Capitală, şi la apariţia d-Jor Marghiloman şi Filipescu toată lumea isbucneşte în a-plauze prelungite şi entusiaste. D. M. Chintescu face prezentările. Fruntaşii se întreţin cu cei de faţă asupra organizărei partidului conservator din Romanaţi, care se «prezentă îu condiţiuni atât de ad-f mirabile. | Apoi d-nii Marghiloman, Filipes-< cu. Chintescu etc., merg să facă vi- ?i se vor aşeza în curtea Mitropo-jzite în oraş, la membri ai partidu-iei, întinzâ’ndu-se pe dealul Mifcro- lui, care, bolnavi, n’au putut veni poliei Un batalionfidin regimentul Mihai Yiteazul No. 6 cu drapel şi muzică şi se va aşeza la stânga batalionului 6 vânători, întinzându-se pe strada Bibescu-Vodă şi calea Rahovei. Un batalion din regimentul 4 Ilfov No. 21 care se va aşeza la aripa stângă a regimentului Mihai Viteazul No. 6 întinzându-se De strada Bibescu Vodă şi calea Rahovei. Aceste trei batalioane vor forma uu regiment sub comanda d-lui colonel Simionescu Grigore comandantul regimentului Mihai Vitea- Asistenţa Printre numeroşii asistenţi observ pe d-nii miniştri : I. Brătianu, Al. Djuvara, T. Stelian, V. Morţun, Anton Carp, Sp. Haret şi general Averescn\ apoi pe d-nii general Mânu, Kalinderu, Take Protopo-nescu, ««maior, Take lonescu, Const. Disoscu; dr. Gheorghian, nepotul lefunctului Mitropolit; dr. Cornoiu, şeful cancelariei mitropolitane ; P. Gârbovioeanu, administratorul casei bisericei ; colonelul Greceauu, aghiotantul prinţului ; genei aiul ţ zul No. 6 Robescu, şeful casei militare a prin-- Muzica Batalionului 2 Pioneri. ţului Ferdinand; maiori Baranga şi Una baterie înhămată din Regi- “ ' ‘meatul 2 Artilerie, care se va a-leza pe Bulevardul Maria, având flancul drept pe Vodă. la club. racordat,aghiotanţi regali; Prim-procuror Antonescu ; Vintilă Bră-fianu, primarul Capitalei j dr. Bo-tescu ajutor de primar, Dincă Slci-ioru, deputat, dr. Leonte, Milone Logomirescu ; Jdr. Poenaru Că-plescu ; etc. etc. De asemeni erau reprezentate ambasadele Austriei,Bulgariei,Franţa şi Angliei. strada Bibescu Banchetul Seara la orele 8 un banchet de 200 de tacâmuri a avut loc în sala Cafe Central,oferit de membrii partidului conservator din Romanaţi în onoarea fruntaşilor din Bucureşti. li şampanie cel dintâi toast îl ridică d. Cesianu, prezidentul comitetului executiv local, pentru M. S. Regele. ■•^Urează apoi bună venire şefilor conservatori şi sfârşeşte închinând în onoarea d-lui P. P. Carp, şeful partidului. D. Al. Marghiloman spune că nimic nu poate înviora pe un om politic ca dragostea celor care’l înconjoară. D-voastră aţi dat un frumos exem- pe taehişti să’şi iasă diu fire, cu a-tât mai rău pentru ei. Nu au nici oameni încercaţi, nici ceea ce e necesar unui partid : moralitate absolută. Banul străin nu poate fi • piedică pentru partidul conservator oare vine cu inima curată în seiviciul Patriei. Esto nediscutat, prin urmare, că partidul conservator va fi chemat să’şi aplice leacurile şi reformele lui pentru binele obştesc, iar nu pentru interesul cuiva. Beau pentru partidul conservator din Romanaţi. D. M Chintescu spune că faţă cu politica socialistă a partidului liberal, conservatorii din Romanaţi, îşi îndreaptă privirile către d. P. Carp de ţa car® aşteaptă mântuirea neamului şi salvarea ţărei. închină pentru fruntaşii partidului conservator. D. Dr. Vaias spune că viermele takist nu a putut roade frunza falnicului stejar conservator din Caracal. Bea pentru d. Filipescu şi d. Marghiloman. D. N. Filipescu vorbeşte de manifestaţia de la gara Caracal, de impozanta primire de la club, de măreţia banchetului şi aseamănă Caracalul cu o cetăţuie conservatoare care luptă contra duşmanului. Ţin să vă fac o declaraţie cu a-ceastă ocazie, zice oratorul, noi urmăm politica noastră, fără cartel şi fără împăcare, că nu se poate nici una nici alta şi nu din cauze de Şcolarii cari auurmat într’o şcoală din străinătate, sau într’o şcoală din ţară cu programe diferite de a-colea ale şcoalelor secundare şi doresc a compleoa certificatul pentru unele clase vor trebui, potrivit nou- „ lui regulament, s? treacă un examen de diferenţă pentru materiile din programul acelora clase secundare cari lipsesc din programa claselor pe cari le-au urmat în străinătate sau în şcoala cu programă. diferită. Certificatul tn virtutea căruia se va cere trecerea examenului de di- . ferenţă va trebui prezentat în mod j. prealabil ministerului* pentru a’i• stabili echivalenţa. Pe lângă dânsul se va alătura şi programa şi regulamentul de exa- ] men al şcoalei care l-a eliberat. f Ministerul va‘putea supune lai un examen sumar chiar pentru materiile al căror «rogram este identic cu al Statului; pentru materiile a căror programă diferă de a statului examenul este de rigoare amănunţit Aceste’ examene se vor ţinea numai in sesiunea din Iunie. PREDAREA 8*“ EFECTU EAZA\——— —— m 24 OKE DE LA COMANDA COKS Şl ANTRACIT ---- ENGLEZESC ----- — OA.LITATE- Fredat la dotttMlîa în saci plumbuiţi —--- GREUTATE GARANTATA - Vtnde BâNCâ de credit S! scont — Strada Karaasoruerici o, 3. — Telefon l(A[7 «r> _______ vk. : r§ r! iii BUCUREŞTI STB ABA ENEI No. 11 Gimnasticii suedeza şi Masajul Medical a anga- BAIA CENTRALA jat pe Domnii: pactizăm cu so-i °ilrl JollMlSOlI, Slxteil-învinge eonrup-? Aî*dei"8011-hîldeiflUU şi D-ra resentiment sau de ură, ci pentru i binele CArpi ■ nn nnutivKm /»n cn.! Un divizion călare din Regimen- piu şi de drept se cuvine să rămâ-tul 9 Roşiori, care se va aşeza pe neţi pe drimul plan. strada Bibescu Vodă, având flancul In lumea politică se discută dacă drept pe dealul Mitropoliei partidul liberal poate să ducă mai Doi brigadieri din Regimentul de j departe guvernarea sa şi aşi dori a-* Excortă'vor deschide cortegiu. ; ceasta spre a dovedi că prefacerea ţărei ; nu cialismul spre a Siunea, nici cu conrupţiunea spre a oborâ socialismul. Aujfost câte va victorii electorale pe care se bizue adversarii noştri, dar acestea nu sunt de natură să le dea încrederea ţărei. Colegiul luminat, colegiul I de senat de Ilfov, va fi chemat să hotărască în curând de soarta grupâ-rei takiste. nhe^îtrt ' Primim această luptă şi pe urmă . ez. vom vorbi dacă a putut să —1 takism, în ţara românească. D. I. Florian, advocat din Caracal, închină pentru d. Filipescu. D. Miad închină în onoarea şefu- uureşti. HiiţtuiuL gimnastici - masori, diplomaţi din Stockoim: Cursuri de gimnastică liberă pedagogică penfru copii. Masajul Cosmetic al feţei. Trai am cotii I reumatismelor, nevralgiilor, artritismului, gutei, constipaţiunei. sco existe liozei, etc. A se cere prospecte la BAIA CENTRALA, sfcr. Enei ll,*Bu- Doamna Maria I. lonescu şi d. profesor Toma lonescu ; d-na Cate-rina H. Catargi şi d. Henry Catar-gi cu copiii ; d-na Maria Schumsky cu copiii; d. şi d-na Emanoil La motescu; d. Dimitrie Lamotescu d. şi d-na Mihail Lamotescu cu copiii ; d-na Maria C. Lamotescu cu copiii : d. Ion de Laroque ; d. şi d -na Tasse Eliade ; d-ra Elena Ca-ranzulea ; familiile Lamotescu, Is-voranu, Butculescu, Marghiloman, Ferekide, Gănescu şi Brezeanu au durerea de afvă face cunoscut moartea prea iubitului lor tată, bunic, frate, cumnat, unchiu şi văr MAIOR NIGBÎAE C. LAIOTBSCD fost senator Comandor al «Coroanei României» şi a mai multor ordine, încetat din viaţă în ziua de 26 Ianuarie 1909, în vârstă de 74 ani, şi vă roagă să bine-voiţi a asista la ceremonia funebră care se va celebra Miercuri 28 Ianuarie 1909, orele 2 p. m. la domiciliul defunctului, 54 calea Dorobanţilor, de unde cortegiul va porni spre cimitirul Şorban-Vodă (Belu). Aceasta va ţine loc drept învita-ţiune. IMPORTAŢIE DIRECTA DIN NORVEGIA Cea mai eficace pentru sănătatea, îngrăşarea şi întărirea copiilor şi persoanelor slabe sau suferindei — Ds râD2are numai la — Drogueria FRAŢII GIONCA Str. Carol colt cu Smârdau - BUCUREŞTI - r tn&tnso e *«ţwss#u«r»o oseine» <0 ÎNAINTE şi DUPĂ ÎNTREBUINŢAREA CREMEI şi PUDREI,,FLORA" Doctor Sili Boale interne, narvoame, secret* ginecologice m de copii CONSULTAŢII DELl ORELE 4-7 - ¥ Strada Poliţiei 8 — www.digibuc.ro EPOCA €"/ a Bifi ca Naţională a României 4*08 |^la^marie SMiiaţiunea Sumară IO lan 1909 17 Ian. *13418541 1233093 *>'63573 8141500 17521213' 11999924! 156&508 S243'2I 5938854 64I3J4 211961 10574^34 20566309 21711148 4^i857j3 12000000 24574391 3603940 362047830 214958 105744634 4*8^85753 11141200) 16499917) ACTIV ( 95648542 Rezerva met. Aur 89668393) ( 3ţ>77oooo » Trate de aur 33967822) Argint şi diverse monede . Portofoliu Român şi Străin (*) Impr. contra eff. publice . ( 1 » eff . p. în c. curent Fonduri publice . Efectele fondului de rezervă . £1. fond de amortis. imob. şi material ■ mobili . obilier şi maşini de imprimerie heltueli de Administraţiune . eposite libere . ... I ompturi curinţi . . . Compturi de valori • • PASIV Capital......................... . Fond de rezervă . ii................ Fondul amortizorii imobilelor şl material Bilete de Banc în circulaţiune Profituri şi perderi .... Dobânzi şi beneficii diverse Deposite de retras .... *) Scomptul 5 oţo. Dobânda 5 şi jum. o[o| '23366732 817626 55463874 28287867 11999924 152' 6433 3187:21 5970297 701747 97633 100885864 21201556 3c 94 >>968 J98225642 12000000 26380304 2863598 254977520 118356 100885864 3W225642 123636221 944347 55416908 27641117 11999823 15296434 3187121 5960297 701839 217143 101856064 178 .7093 3'2330'4 395988421 I2000000 26380304 3863598 151695860 202595 101856064 395998421 De vânzare Ocazional PAIE DE FONTA IN DIFERITE FORME Pe dmâuntru Smâ'ţuite şi pe dinafara Vopsite ca picioare si veitil de scurgere LEI 105 BUCATA ISittigailia: Bucureşti CALEA RAHOVEI. m Dl :oein & o». Comandita Băncei Nîederosterreichischs Mscompte Gesvdschaft --------— DIN V1EFA ———- - CAPITAL LEI 2.000.000 — Sediul prtnctpal Bucureşti — Sucursala; Galaţi — Operaţiuni de' Bancă în general — Deschideri de conturi-cursnte, încasări de poliţe de supra ţărei şl strămătăţei, scompt de efecte, încasă» i de •Gompt de cupoane, cumpărări şi vânzări 4© titluri ş acţiuni, avansuri asupra titlurilor în depozit, emiter d cecuri şi scrisori de credit asupra ţârei şi străi .âtăţei, Operaţiuni de comision şi avansuri asupra ut tot;tor. — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE — au încercaţi contra mâtraţei, «iaires timpurii ei ţiMa rai nurului, prco>.m şi eiitrc western* abundentă a pârului de cit ««eSeutui STECI PFERD-BAY-ROI cea mai rm^y^ntâ apa de păr, preparată dt ICBGMKH | Ce., Xetscfcei i|€ De vânzare în sticle de oiţe 2 Iei şi 4 lei, in teste • Tf,jjtueriiie, fsmaoiila, parfumeriile şi frizeriile din ţsrft. Furnizorii Curţei Regale homlne CEAIUL PEKAREK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS “„Marca de Ceai cea mai preferată In toată lumea Se recomandă în special: Pekarek9 s JNone sucii J ea Pekarek* s Htgh-Life Break/ast tea Pekar* h's Five o’&ock (ea Pekarek’ a Karls b a der~ Tee - Mei a nge Acut ctaii se găseşte le Biciriţti si le toată Ronăeia fu priucfpuiric Magazine de Coloniale, Delicatese şi Droguerii. —- — Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti — — Numai după a* ceastS emblemă se cunosc magazinele In cari se vînd Maşinale de cusut Originale Stnger Maşlnelt nostre n an nevoe de recoirandaţie; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul loc illllllieitn bliiueniui »u uiumm muram,., = BOURNE & C-IE BUCUREŞTI Calea Moşilor, 246, Calea Grlvltel 84, Calea Victoriei 51 ------Birou strada I. C. Brătiann, 28- — IAŞI ■ ■- — — 5o. 87, Strada jL&pnşueami, No. 37 — Sucursale tu toate oraşele principale dfu ţară 9 f Societate Anonimi de Aslgnrlrl Generale In BnenreştI Sediul i STRADA SĂRINDAR, No. 2 — CAPITAL STATUTAR LEI 4.000.000 -Prima emisiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.000 Consiliul ăe Administraţie: PREŞEDINTE: C. COLIEAŞANU Mare proprietar, Vice-preşedintele Consiliului d® Administraţie al Băncei Comerciale Române, Bucureşti VICE-PREŞEDINŢI: Basiîc M. Missir Luca Elefterescn lo*3 ministru, maro proprietar mare proprietar, Bucureşti Ploeşti. MEMBRII: Dr. N. Angelescu, mare proprietar, Deputat, Membru al Camerei de Comerciu. Leon Costiner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Dimitrescn, mare proprietar, Bucureşti. C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar .Bucureşti. Louis Timmermans, Directorul Băncei Comerciale Române, Brăila. Dumitru Ionescu, Primarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila. AI. Lucasslevici, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. Sigmund Prager, mare comerciant, Vice-preşedinte al Camerei de Comerciu. M Helder, comerc., Galaţi. Ad. Soiomon, mare indus-triaş, Bucureşti. DIRECŢIUNEA : Tk. Fritsch, Director A. Nteiner, sub director ASIGURĂRI IN RAMURELE t Incendiu, Viaţă, Grindină, Transport şi Accidente | ----- Reprezentanţa In Bucureşti ----- 1 Mo. ÎL - STRADA DOAMNEI, - No. U. INDUSTRIA LEMNULUI E. L'ESSEL BDCQBE8CL—Calei Elenei 193-195—Calei Miml IM Exploatare de Păduri Tâmplerie mecanâ MOBILE, RECITOÂRE, PARPHETE Moţi de transmisiune UŞI şi FEtfK'STRE, ROABE, PERTaZUM Instalaţii’,ni complecte de Mronri precum şi uri-ce a).te articole ating&toare de ind istria le mu aloi CEL MAI ASORTAT DEPOSiT DE GBEBESTEâ DK C0MSTRBCŢ1E ti TlMPLÂElE tU MXiîf, DE FOC CAM HO ia v JE tJ iS Avenar jus - Patent excelent conservator al lemnului. TELFFON ? aaaBEB mmwgssmmmî'wmwm & a** Societate anonimă pentru industria patrolului apltal social Lei 40.000.000 deplin vânaţi FABRICI de PETROL şi DERIVATE: Hucer eşti, CftmplQH, Mutnoştâ, âtarateora Fabric,a de Bidoane de tinichea, CsfiStclla PRODUSELE FABRICFLOR s Petro Regulamente**, O zolîna, Benzină I pharfîf5,of)Utieă, B**nzriiă pent.ru motoare, Pâ-p eu rf A* pentru ars şl pentru uns eftiruţ*-, | ParF.ftnfe, Ulei pentru motoare «K>c»îităţile mai principale din ţară prin Societate» este reprezentată în A S-l G URĂRI contra riscurilor de S»-eom4i» ©I 3 C' 1 DEN TE ^ As»pr» V1EŢE1 018DBŞÎ1 transport TERESTRU, FLUVIAL SI MARITIM * > R»ţ>rp«ipQtAnta «nentlă: Strada Karasreorsrevinî No. 9 Cumpără şi vinde cât mai on lanţ tot felnl de Hârtii de va loare şi Obligaţiuni de Imprn unturi ou premii — Conform cursului zilei Acordă credite pe efecte cm plata dupe o lună sau cu plata în rate 1 Mh oMiatiwii ie ImpMîiirj cu premii cu preţuri foarte tftine şi în RATE LU ARE Primeşte orice propuneri p Caută reprezentanţi serioşi ou Condiţiuni şi provisiune favorabilă tiu Va HAWTAT 95 ' R \t)W 0.70 Bani Iitxui Lei â.80 Decditrn PETRO! regulameatar---î pi 0 OR — — —ăecalitrul IlBl O.uU Imperial, dubln — i Cfl rafinat, decalitrul J» 4* JU ALBERT ENGELS-sor Bucureşt, str. Caroi, 37 bîbţxa se poate rnitea prin iEiiktiB" TM.ifiur O liooare inofensivă contra beţiei — Sticla Lei 3 — **■ Teslă (Panglica) se Ide „Felii nr Ti Idei: — Dosa pentru adulţi Lei 5 — I , v Săpinl ie Lopîe ii Crâ .TMrimtr, pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin •rice produs similar indigen şj strein bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani A Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la FARMACIA TH0RINGER,Hrana Spesele la »rice comandă din provincie sunt Lei 1,20b. BkpoEiţia Hniveraală Paris 19C0: 3 premii şl 2 medalii fle aur INDUSTRIA 0MANA pentra ARTICOLE de LEMN BUCHER&DURRER Fmbriea şi Depozitul: Şoseaua Basarah 27—30 Localul ir. Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Bucureşti — Telefon 11|29 — PUMA Moliile âe Blroi Biblioteci, Birouri, Scaune, Cartoniero, MOBILE bt orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii etc. SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE j BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIRE As. - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT ToiViPL*R»e ME & »C.ft UŞI FERESTRE, DUŞUMELE. PERVASURI. etc. PARCHETE masive simple şi table cu borduri. STRUHGARIE execută: Dopuri de bu toae, Canale, precum şi orice articol atingător de această bra să. METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. RECHISITJ8 de scris şi de desemn, fabrica ţiune de peniţe pentru scris. Răcitori. le de Higie. Mea- BB FOa 1 as,' ttme&s,?m&gzx-&j£xx:tisai.>rs3&rz:urm^E-jm rrwBammrs* * ,.^ss£&Sui& l Articole de Me-nagiu şi bucătărie. Boţi de lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE F a Ditai}A tio MrnilLR dw Lt MJN . MAEIM V. fâAlff |sncnreati 8«mm Slfeb mn Ro. il ţi Stern şemnui «o. M—ffeUlo* înştiinţez pe d-nii aomereiatţi de mobile şi p Onor. publio dm Capitală ţpi pru vinct«, «;t Ia depos 1 ‘.ricei ee jjăaeso gata flOteSITOARE, SDÎ8AGE8II. BIDBODFl şl orl«e fel Banca Comerţului.............loo Mendel Fii, bijutier .... Moritz Kohn, casă comercială. Eschinaschy, casă de schimb . Casa Andronescu, cofetar . . Rafael I'enhas, casă comercială Clayton Schultevorth, fabr.agr. Jokejr-Club, societate. - . . I. G. Piessia, senator . . . Iulian C. Vrâbiescu, deputat . C. Vălimărescn, preşedintele Curţii de Apel...............30 C. Poenaru, Preşed Tribunal. 20 Cassa Andreescu, mag. ferărie BOmchis, berar . . . . Victor Langier, antr.lncr publ. N. I. Bobeş, antrepr de hote!. Enache Manea, comerciant D. Ghisdâvescu, mag. lipscănie St. Foray, antreprenor . . . St. Plesoianu, proprietar . . Fraţi Russo, aragaz, manufact Institutul Santa Maria . . . D-na Maria Duduleanu, proor. D-ra Louis Favre, proprietar . I. Zamfirescu, proprietar . . I. Samitca şi D. Baraş . . . Fraţi Damianofi, mag. pielărie Demayo, magazin cu manufact. Konteschwelier, farmasăst . . 25 20 10 4 20 I» 10 io 5 20 5 5 5 3® 20 Io 2» 29 i* Io 4* Io 5 29 IO IO 5 5 5 5 5 25 ia p. Primar, H. M. Baboc. Fraţi Paraschivescn, farmacist I. N Bceru, farmacist . ... Leon M. Eschenasy,casă schimb RichardGraepel, fabrică agric. Eugeniu Behles, societate . . I. Feingold, bijutier .... Fraţi Spirtaru, mag. beut. spirt. Stan S. Ţincu. mag. cu colo». Iliescu, droghist . , . Sigmund Prager, dep. pălării. I. Benvenisti, librar .... Fraţi Paulon, magazin cu arme S Benvenisti bazar .... Lazăr Benvenisti, bazar . . Marcu Weiss, morar . . • . Saita, magazin cu coloniale . C. Constantinescu (zis Slăti-neanu magaz, băut spirtoase 5 G. Salm, magazin cu lipscănie 10 Gr. Popescu, magaz. cu vinuri 5 lorgu Păianu, proprietar . . !• Mihail Daniel, antreprenor. . l#o Andrei Pascu proprietar . . t* D-na Constanţa General Ar- gentoianu..................loc Principele B Barbu Ştirbey . 500 Principele George Ştirbey , 509 Total . 23ll4 in total suma de lei do«ă aii trei sute opt-zed şi patru. Secretar General, L Marînesc». ItifâţiŞitre» origlMulă a - De vânzare la toate drogheriile şî farmaciile — INDUSTRIA LEMNULUI \U IIHI & l)|]:iRf Fabrica şi Depoul: Şoseaua Basarab, 27|29|39 v ® EXPOZIŢIE şi LOCAL de VINZARE — Utflea Tlctorlei No. 128 — M OBIXsE C»1 mai mare şi mai bogat asortiment în orice stil şl esenţe de lemn SliRâGEtei QnnMITOURE SALOANE, SALONAŞE 31 ANTREURI, etc. Specîftritainîn MtiDiîr» şi Articole de IDiirou MOBILE SISTEM AftEKtCAU Biurouri,Biblioteci „Unirea", Cantoniere, ele. M OBILE TAPISA TE cu PIELE şi cu &TOFE — JNSTALAŢIUNI COMPLECTE — Biupoti teehntc unde se execută proecte şi dc-— aemnnri după dorinţa Onor. Clientele — Tipografia Universitară'*, Strada Academiei &©. 9® www.digibuc.ro