ANUL XV.—No. 18 6 BANI Ediţia 5 BANI ABONAMENTELE C LUNI 3n {ară...................20 iei. 10 iei 3n Străinătate . . , 50 lei. 25 lei. REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: STR. REGALĂ, No. 4 Adresa telegrafică: EPOCA — Bucureşti TBLBFOX: 2|36 Sâmbăta 24 Ianuarie 1909 PUBLICITATEA Anunciuri: în pagina III . » » » IV . 80 bani linia 16 » PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA PENTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAŢII a se adresa Direct la Administraţia ziarului şi la toate Agenţiile de publicitate miri soluţii «Democraţia trece suveranitatea dela cei mai înţelepţi, sau de la cei mai instruiţi la cei mai numeroşi.—Or, cei ignoranţi fiind cei mai numeroşi, — în acest număr cei mai înţelepţi şi cei mai instruiţi sunt ea şi cum nici n’ar exista, şi rezultatul operaţiunii a fost de a-i exclm’e şi de a-i suprima ca şi cum ■ ai exila». Emile Faguet.— Pour qu’on lise Platou. «Takiştii n’ar fi de sigur aşa de cutezători, dacă n’arşti că pot conta pe inconştienţa maselor de populaţie, nepregătite încă îndeajuns pentru viaţa politică». — Aşa exclamau, cu sunetul de tot cătrănit, coi de Ia «Viitorul» a doua zi după ruşinoasa înfrângere din Capitală. Au isbucnit în fine şi făţarnicii linguşitori ai celor de jos : masele populare sunt inconştiente şi nepregătite. - Masele electorale, sau mai Pine o treime dintr’insele — adaugă «Viitorul» — neţinând seamă 'o binefacerile revărsate de actuala administraţie comunală s, Capitalei, s’au lăsat să fie ademenite de pro-punerilo concrete ale propagandei takiste. — Masele populare au dat câştig de cauză celor ce chiamâ în ajutor finanţa internaţională. Mulţimea dar după ziarul «Viitorul» nu este coaptă pentru viaţa politică; între starea legală şi starea reală este o prăpastie. A ceastă tristă constatare pe care partidul liberal numai când este trântit la pământ o recunoaşte, — de mult a fost put să de partidul conservator . sub o-chii actualilor guvernanţi. # * Ce este de făcut ? Cum să nimicim acţiunea disolvantă a corupţiu-nii ? Prin reforma morală, râspun-do partidul conservator. «Generaţia trecută a creat un Stat; noi trebue să creăm politiceşte un popor. Trebue să-i coborâm privirile până la' adâncimile râului şi să-i înălţăm sufletul până la în-nălţimile datoriei».. «Cată dar ca prin o operă oducă-toare, care incumbă partidului conservator, să dăm poporului nostru folosinţa deplină a instituţiunilor sale. Aşa vorbea partidul conservator, prin glasul d-lui Filipeseu, în măreaţa întrunire din 2 Iunie 1908. Şi următor acestei adânc ţintuite predinve,—partidul conservator şi-a început opera educatoare prin rodnica şi stăruitoarea «Ligă pentru propaganda conservatoare». Din numeroasele şi dosluşitole conferinţe ale ligei,—au înţeles a-legătorii, îu ce constă chestiunea Dunărei,—cari sunt cererile îndreptăţite ale meseriaşilor şi ale cârciu-marilor,—între ce hotare trebue să rămână o democraţie sănătoasă; cum s’ar putea îndulci scumpetea traiului,—care este idealul conservator,— precum şi alte cestiuni, cari, tratate fiind, cu multă pricepere şi râvuă pentru binele public, nu cu puţin au contribuit la luminarea cetăţenilor. Şi pentru că nu în mod vremelnic a crezut partidul conservator în binefăcătoarea înrâurire a Ligei pentru propagandă conservatoare, opera oi educatoare va reînc *po în curând cari acum după înfrângerea suferită în Capitală, aduc în dosbate-j rile Parlamentului reforma colegiului unic pentru consiliile judeţene. Cu chipul acesta se face primul pas spre votul universal. Acestea sunt soluţiunile propuse de cele două partide istorice. Partidul conservator dar încrezător în posibilitatea educării cetăţeanului,— punându’şi toată nădejdea în sănătoasa şi înălţătoarea propagandă conservatoare, ţinteşte la reforma omului, la prefacerea moravurilor ;— partidul conservator instruind şi luminând poporul, îi asigură o cât mai îndreptăţită şi CUM MUNCESC TARIF DEMOCRATIC 919 1 Din care se poate vedea că trăim în cea mal ideala sesiune parlamentară ...Ceea ce ar putea servi si la o propuusre pentru sporirea diurnelor j Urcam deunăzi dealul Mitropoliei zic aşa — contra pagina adică o cat mai Îndreptăţită şi 1 Evident că şi eri Camera a trecut in Cat mai precumpănitoare asociare .secţii, zece minute după deschiderea şe- Pe — ca sa . t la cârmuirea Statului. Această so- Jinfei, după ce s’a depus un procct delege lui (aide,«repeziţi-vS la glume!) adie luţio se razimă po încrederea pej.f* s’a amânat o interpelare. Şi ne-am in- Pe partea din spre strada ii Iunie,’până care o are partidul conservator în \tors clt toţii în oraş.. unde ajunsesem gratie unui democratic, forţa morală a poporului nostru şi I Iată un Parlament care (ine şedinţă de ?d°.roSit şi mai ales tacticos tramvay. p. un sincer da? £,«* spirit să se Pară că aceasta ? situaţia nor- ,mtrarea Camerei Pe reprezentanţii na- malA... . . T. .. njr ■ . , . . , . «Fericiţi binari! Ei nu urcă dealul Majoritatea seva obişnui atât demult Mitropoliei pe jos. Au şi ei diurna lor iu acest "Dolce far mente», tn cat atunci parlamentară de un leu şi cinci-zeci de când se va aduce vr'un proect ut discuţie, fjani cursa» T,ZtaUlat/ Cnri-fV/ ”1 CeZai A?a cugetam, şi urcam înainte când începe să fieJnchipuită ca o himeră, de- 'următorul dialog, schimbat în gura mare putaţn vor descomplecta numărul regie- îmi Iovi auzui. Era între doi binari reîntoarce la aceeaşif fţe mă, fcleci ? mocratic. Partidul liberal, din potrivă, a doptând cu grăbire lărgirea colegiilor electorale, înscrie cu litere groase. îu fruntea programului său. Ridicarea morală a cetăţeanului este cu neputinţă.. Singura scăpare este în votul universal, care va arunca în spatele actuale mentav spie a se lor colegii o copleşitoare armată de oră,devenită obicei, la scumpele lor ocu-1 analfabeţi». | pa fii extraparlamentare.. Intrigile tdkisto L’ttm redus 1* tăcere pe d. Take Io ■ nescu cu pretinsele neînţelegeri dintre condacătorii partidului conservator, din du i chiar şi argumentai pe care presa d-sale îl declara decisiv, arătând care este modnl nostru de & vodca în ceea co priveşte legea sinodală ornai putând prin nrmare să conţinu « pe tema neînţelegerilor din partid d Take lonescn, cam am prevâznt, îşi în cearcă calităţile de intrigant pealtteron gi pomeneşte de o înţelegere ivită între d. 1. Brătienn şi d N. Filipeseu. Nn no &m mira de loc daci ar veni eă ne ceară proba scrisă despro neexistenţa acostai fapt inventat în redacţiile ziare lor takiste SS-De altfel care altul ar pntea să fie ro lui «Adevărului», ziar plătit de d. Take Ionescu şi în casa căruia subvenţiile şefului partidnlni takist se amestecă cn subvenţiile «Alianţei israelite». O, «Adevărul» e gata să jnre că d Tako Ionescu nu are nici an amestec în redacţia sa, după cnm e gata să jure că nici nu ştie de existenţa «Alianţei israe-lite Dar na declaraţiile acestei foi do mincinni are si fie ţinnte în seamă de cineva. Toată lumea ştie că foaia «Alianţei is-raelite» este foaia pe care o plăteşte d. PRECURSORII UNIREI Vnirei istoria tn n«annlni Cu chipul acesta alegătorul micşorat fiind, dar tot aşa de inconştient ca şi mai înainte, va deveni cel puţin inofensiv şi poporanismul naţional-liberal va putea în fine să opereze ca într’un sat fără câini. Această simplistă soluţiuuo,— în deosebi că este altoită pe neîncrederea în însuşirile inimoase ale Nu se poate zice că nu e o sesiune i-deală. Căci începută numai cu câte trei şedinţe pe săptămână, graţie faptului Că nu era gata palatul Camerei, sfârşeşte cu zilnice şedinţe,—în cari trecerea în secţii e singura treabă.. Un fără precedent de bogat bilanţ parlamentar. Din cele trei luni ah sesiunei ordinare au mai rămas trei săptămâni, coprin-sându-se şi Duminicile şi sărbătorile, iar Românului,—va sugruma cinstea şi ipână acum. unica activitate legislativă a destoinicia şi va întrona făţărnicia \ fost formalitatea discuţiei la Adresă... şi nepriceperea celor cari prin mij- | E chiar probabil că loace nedemne şi prin făgădueli a jse va încheia.— şi nu numai budgetele măgitoare îşi vor asigura ascultarea f visul d-lui Sturdza d’a le avea înainte gloatelor neştiutoare de carte. \^e Crăciun! — dar nici un alt proect de Unde vom ajunge pe această că-i sea-ma »" ™ fi fosi *>otat-rare ? La guvernarea poporului prin el, la libertate? Nu. Votul universal, acest instrument al tiraniei socialiste, ne va prăvăli în cel mai cumplit despotism. M. Mihăileanu pomană ? Iţi dă un franc şi te duce cine ştie unde dracu... In acest moment un alt birjar sosea pe sub gangul clădirilor din fundul Mitropoliei. numărând nişte gologani. Unul din cei de mai sus strigă lâ ei : — Da ţie cât ţi a dat, mă ? — Ia nouă bani. — Ei! ? ! — Zău, mă, uite nouă gologani. Mi-i pus în palmă şi mi-a spus: «Uite nouă bani; n’am mai mult azi». — Mă asta o fi vr’unul din ăia care sesiunea ordinară]?* ales&ri^ acuma, da ’i-ai votat şi tu !, incliee in batjocoră cel alt birjar, dând bice cailor. Şi vă asigur în mod formal că dialogul este perfect autentic... Acum nu mai invidiei pe birjari care coboară dealul Mitropoliei, fiindcă mi’n-chipui că cea mai mare parte a trebuit să aducă pe .vr’un liberal,— or vr’un ta-i takist. Ac. , fără sticlă. j Din nou se întoarse Bavelius la librărie, ia sticla şi vine cu ea spre casă, fără să cumpere însă apa de Colonie şi când îl trimite nevasta din nou să aducă şi apa _______________ .. de Colonie, se întâlneşte cu un student GREUTĂŢI UI CONSTRUCŢIA CAMA- care îl salută foarte cordial, se grăbeşte LiUbUI PANAMA să’* răspuudă şi scapă sticla cat'e se sparge - - în mii de bucăţi. _________ Păi. Şâ’mi pierz \retnea aici dej Take Ionescu pentru ca să’şi poată stre- Ceea ce nu va împedica azi: «In secţii, domnilor !. sa auzim şi [cu scoatei'ca moşiilor şi a Dar partidul liberal ce face ? Cum vânzare. socoato el să stârpească acţiuuea disolvantă a corupţiunii ? Crede el că pot fi îndrumaţi po calea cea dreaptă actualii deţinători ai suveranităţii naţionale ? Nu, — nici nu încearcă. Aerul Ne-am ocupat eri de un articol al „ Viitorului11, tn care ziarul liberal vorbea de rolul ce ar avea în politică unele bănci particulare înfiinţate de persoane care sunt membri în partidul conservator. De sigur că îndrăzneala foei liberale a surprins pe toată lumea. Este într’adevăr fenomenal să vezi o gazetă liberală plângându-se că partidul conservator îi dă o luptă neleală pentru că-opune la propaganda senina şi la mijloacele leale şi cinstite de luptă ale partidului liberal, influenţa băncilor care influenţează conştiinţa alegătorilor. Am trăit s’o vedem şi pe asta ! Mă rog, două-zeci de ani au operat în alegeri cu Banca Naţională, şi cu Creditele. Două-zeci de ani au consi-dm'at pe împrumutaţii la aceste instituţii ca sclavi ai partidului liberal; două-zeci de ani de când în campaniile electorale rolul cel mai însemnat îl joacă agenţii băncilor şi ai în mână şi în drum se opreşte la vitrina Creditelor cari ameninţau cu protes- librăriei «Mnler», unde zărise un nou vo tarea poliţelor, cu tăiarca creditului, lum de filozofie Inginerul francei, Bunau-Va-rille, directorul ziarului parizian «Le Matin», scrisese de curând în «New-York Herald» că construcţia marelui canal de Panama va fi ameninţată din cauza unui mare dig de la Gaturi. D. Taft, ducându-se în inspecţie la faţa locului, însoţit de o comi-siune tochnică specială a găsit învinuirile întemeiate. Inginerul şef al canalului, colonelul Goetuals, a fost rechemat în Statele-Unite, iar d. Bunau-Varille a fost învitat de clubul comercial din Boston să’şi expună vederile sale asupra construcţiei canalului. STICLA LUI BORELIUS Zilele acestea a murit la Stokholm bătrânul profesor defilosofieBorelius Ziarele povestesc acum despre el o serie de anecdote foarte nostime. Astfel într’una din zile Borelius plecând de acasă soţia lui îl roagă să’i a-ducă apă de Colonia şi îi dă o sticlă mare înfăşurată într’un jurnal. Borelius ca să nu uite pleacă de acasă cu sticla caselor în Şi iată-i acuma pe liberali cari pe lângă instituţiile financiare ale statului exploatează şt atâtea alte bănci particulare, ţipând că conservatorii desfiinţează independenţa alegătorilor fiind-că sunt câţiva acţionari celor trei colegii este irespirabil şi Jprincipali la unele bănci abia înfiin-nimic nu este de făcut pentru cu- ţaţe. râţirea atmosferii. Acesta estestri-j Dar chiar dacă s’ar întrebuinţa în g&tul descurajator al celor ce îm- politică aceste bănci, nu ar fi decât o pue lumea cu votul universal... j măsură de apărare, un mijloc de a se Prin urmare, după tinerimea ge- salva cetăţenii din mâinile liberalilor. * \ ’ r, r,» fj „rt ă 4 A A »* A» A — A .. .. »» A neroasă, alegătorul român este conştient şi nepregătit şi chip nu este pentru ca să fie îndreptat. Trebue dar să fie dezarmat, — trebue să fie făcut neprimojdios. Cum ? Acordând cât mai în grabă votul universal şi înecând astfel actualele colegii electorale în nenumărata gloată a neştiutorilor de carte. Aşa cugetă generoşii partidului liberal,— in-’ N’ar fi decât încercarea de a se mai FOILETONUL „EPOCEI“ din 23 Ianuarie 1909 1 22) Mare roman de sensaţie VIII clătina puţin monopolul pe care l’au făcut liberalii cu instituţiile financiare. A, de sigur nu le convine liberalilor să li se distrugă o armă cu care s’au învăţat să terorizeze lumea. Se poate, dar prea au abuzat, şi ar fi momentul cel puţin sn nu deschidă discuţia pe această temă. Puţin după acoia, vizitatorii începură să sosească şi îu curând sa- ............. _ _____________; Ioanele fu pline de o mulţime pejjuj Heoiâ( să vă facă curte? Oare la amicul meu, d. Thau dânsul nu râmase mult timp. Schimbă câteva banalităţi cu Emilia, apoi se îndreptă spre partea undo era Dora, unde rămase mai mult. Dânsul îi spuse multe din acele frumoase nimicuri pe care ea le auzise exprimate sub forme diferite de alte persoane, dar tonul său părea a indica că dânsul punea puţine simţiri în ele. Dânsul făcu acestea aşa do abil S1 /:U *a^a, tect c& nimeni, mai ales o tânără fată neexperimontată ca Dora^, nu ar fi Dutut bănui că toate acestea erau studiate. După. plecarea sa şi sociotatoa se scurse puţin câte puţin, d. Ran-dolph găsi în fine această ocazie atat de căutată de a vorbi întro patru ochi cu Dora. Miss Dora, zise el, pentru co permiteţi unui individ, oa Franco- caro Dora o caracterizase, foarte just printr’un singur cuvânt. Cea mai maro parte a celor veniţi acolo, veniseră parte din datorie, parte din obiceiu. Dora era asediată de uu mare număr do admiratori şi îşi procura o plăcere evitând pe d. Randolph caro îi arăta o atenţiune foarte a-siuue. Dânsul părea doritor de a o atrage într’un colţ, proect pe care tanăra fată îl dejuca fără a avea aerul pentru ^aceasta. D. Thauret veni de asemeni, dar rot, faceţi această aluzie ? Dâusa apăsă pe cuvântul «amic» pentru a exaspera pe d. Randolph, ceia ce dânsa reuşi admirabil. — Dânsul nu e amicul dv. După mine, dânsul nu-i amicul nimănui, de cât al Iui însuşi. — Mi s’a spus aceasta de atâţia inşi că judecata aceasta nu mai are nici o valoare. — Serios, miss Dora, nu trebue să porniţi acestui individ de a lua locul tn cercul dv. şi oui ales nu Borelius intră în librărie, cumpără volumul şi uită sticla. Cum intră pe uşă soţia lui îl întîm- pină: — Ştiam că ai să uiţi, nu mi-ai adus apa de Colonie. — Ba ţi-am adus’o. Borelius se caută prin buzunare, dar îşi aduce aminte că a uitat sticla la librărie şi trimite servi- , toarea s’o aducă Servitoarea se duce la librăria Griin, care era mai apropiată de unde se întoarce peste câteva minute şi spune stăpânei că soţul ei nici n’a fost azi pe a-colo Profesorul protestează şi se duce cu servitoarea ca să se convingă că a fost într’adevăr servitoare» la librărie. Când vrea să intre la librăria Mitler servitoarea îl opreşte. — Stai, conaşule, eu n’am fost aici.. Am fost la cealaltă librărie — Aşa se mai poate, răspunde Borelius mulţumit şi amândoi se întorc li niştiţi acasă. După ce Borelius povesteşte nevestei ncurcătura, ea îi observă că iar a venit trebuia sâ’i permiteţi să vă facă curte. Mă surprindeţi, domnule Randolph. Nu creţi ca d. Thauret sâ’mi fi făcut curte. Aş putea să vă repet tot ceia ce dânsul mi-a spus şi veţi vedea că suposiţiunile dv. nu sunt de loc justificate. — Tocmai aci e abilitatea. Dânsul e prea fin pentru a vă vorbi deschis. D. Randolph însă nu ,vedea că făcea rău chiar propiei sale cauze, punând In capul tinerei fete ideile cari îi erau străine până atunci. Ştiţi dv., domnule Randolph, că aţi devenit cu totul amuzant. Sunteţi ca un don. Quichotte care se bătea contra morilor de vânt. Dv. vă închipuiţi cutare şi outare lucru pentru a mă face să mă pun sub pază. Aceasta e cu totul inutil, vă asigur. D. Thauret nu a lucrat cum o credeţi. — Nu sunteţi supărată pe mine, cred. Ştiţi ceia ce m’a împins să vă vorbesc ? — Nu, nu sunt destul de abilă pen‘ru a citi In motivele oamenilor. — Dar dv. de sigur că aţi bănuit că,.. — Am bănuit, ce ? Dora 11 privi cu un aer aşa de inocent eă îl făcu să amuţească, Totuşi găsi că sra peatru sin* • Serbăm cinci zeci c^c ani de- ia proclamarea unirei celor două principate, Muntenia şi Moldova, sub domnitorul Alexandru ion I Cuza. A fost, fă: ă îndoială actul politic cel mai însemnat pe care l’au săvârşit conducătorii poporului român şi sărbătorirea lui se impune ca o manifestare a conştiinţei naţionale. Unirea nu numai a pus capăt secularelor lupte fratricide, dar ă dat României puterea de înălţare pe care nu puteau s’o aibă cele două mici principate. N’au trecut de cât cinci zeci de ani de la acest înţelept act şi România a scris pagine dintre cele urai strălucite în Istoria neamului nostru. Trezite virtuţile strămoşeşti, am putut să cucerim iarăşi laurii biruinţei pe câmpul de răsboiu, să proclamăm independenţa şl să încoronăm fruntea fundatorului dinastiei cu coroana regală. România este astăzi o putere de care se ţine seamă şi marea des-voltare pe care a luat-o pe toate terenurile îi asigură un strălucit viitor. Stăpâni pe Dunăre şi domnind din Carpaţi până la Mare suntem speranţa neamului întreg care vede azi uh sprijin pentru realizarea i-dealuliil său. Fără unire mai nici unul din a-ceste mari rezultate n’ar fi fost dobândite şi am fi trăit viaţa searbădă şi plină de griji pentru viitor a micilor principate vasale. De acela ziua de 24 Ianuarie o sărbătoreşte ca pe cea mai sfântă zi a sa întreg neamul românesc şi îndreptându-se cu pietate către a-cei mari dispăruţi a căror operă este unirea Ie aduce încă odată tributul său de recunoştinţă vecinică. cnra în coloanele ei toate invenţinnilo şi toate intrigile. Dar dnpS cnm Fain pas Ia regală pe d. Take Ionesco, astă rară când cn campania sa de calomnii, îl vom pune la regali şi pe intrigantul Take lonescn, care va învăţa a-cama, dacă tot nn s’a lămurit, că scăpând de dânsul din partidul nostru, am tăcnt-o tocmai pentrn a readuce în partidul conservator obiceiurile de lealitate ce trebne că existe între fruntaşii nnni partid şi oare nn pntean ex-sta, câtă vreme figura în rândnrile noastro acest ora căruia nn i recunoaştem de cit nn singur genin: acela al intri goi Cum s’a urmărit marea aspiraţie Împlinită la 24 Ianuarie 1859 Mulţi scriitori au căutat să arate câ ideia unirei poporului românesc într’un singur stat ar fi aproape tot atât de veche ca şi închegarea vie-ţei lor politice. Şi se invoacă în sprijinul acestei 1 i»m»1 nn m «vi»» aaI A »v* nni „ 1/a » aÎ ? Ruşlljşl ideea unire! «Idcea unei întruniri a celor două principato în maro ducat al Daciei, ne spune acea corespondenţă a u--vv.TO “ni Moldovean aflător în Bucureşti, păreri numele cefo mari ale istoriei !nu'“Hma.*1 nŢ a r&roas necunos-noastre : al lui Mircea, Ştefan sij(5u^ Ruşilor, dar a primit nu de Mihai. jmult oare-care încurajare din paria asemenea susţineri se poate j *:o^. ^?rî' ... constata însă numai o tendinţă lău-L,. ?D, ,ucD.e fu comunicată do d. dabilă de a se da ideilor mântui- jMinziaki comitetului reformelor care toare alo poporului nostru o adâncă; îrTa m. n! foloasele unirei om-râdăcină istorică, dar care de fapt|°°Ţor Priu01Pate-nu are aface cu adevărul Unul din comisarii moldoveni, vi- Atât Mircea cel Bătrân când a ŞDernicul îordache Catargm luă act prins pe Iuga II, domnul Moldovei, de această propunere care fu pri-cât şi Ştefan col Mare când a scos fmi*V?1, “e generalul Kisselef şi a-pe Radu cel Frumos din Muntenia jR01 fu trimisă do d. Minziaki la nu au căutat a Incorpora ţărilo şi j * et°rsburg- aceasta de teama că o asemenea L a r°vem cu invitarea de a i se unire ar fi fost văzută ca o cucc-1dft urma™, când Catargiu ceru ola-rire. j uza ca principele să nu aparţină u- Mihai-Viteazul a încorporat Mun- nui? dT cale ,ţroi ra.ari Puteri îu' tonia, Moldova şi Ardealul, dar nu cop]urătoare. Catargiu atribui aces: întreprinsese aceasta cn scopul do j ^ei. Pr°punori părăsirea proectului CRIZA GERMANA Ie Unire ipărai el Se ştie că relaţiile dintre împăratnl Wilheitn II şi cancelarul său, d. de Bu-low, în urma evenimentelor ce ausdat loc publicărei cunoscutului interview al împăratului în ziarul «Daily Telegraph», dacă nu sunt reci, totuşi de a fi cordiale. a uni poporul român, ci numai Împins do nevoia de a scăpa de duşmani. De altfel ar trebui atunci ca a-ceiaşi idee să se atribue şi lui Ion Vodă Cel Cumplit şi lui Iacob Era-clide Despotul. Cum s’a făurit ideea unirei Adevărata mişcaro către unirea politică începu numai cu introducerea limbei româneşti, adică cu renaşterea mişcărei culturale a 1 unirei. «Crearea unui mare ducat al Daciei, urmează corespondenţa, mi-a părut aci — în Bucureşti — rostirea dorinţei celei mai obşteşti a a-cesfcei ţări. Şi aceasta e o "dorinţă generală chiar la acei ce ar avea un intores ca să fio altfel. Beizadea Chica îmi spunea: «tatăl meu a fost gospodar, moşul meu se află acum ; cu toate acestea nu sunt jertfe pe cari Jnu le-aş face, pentru a procura ţârei mele cele două singure baze de existenţă : întrunirea celor Românilor, care aduse în conştiinţa 1 două principato şi ridicarea unui 0 carte de sensaţie O telegramă de curând anunţ, chiar retragerea cancelarului. Ştirea s’a des-minţit, dar nu e mai puţin adevărat că posibilitatea unei retrageri nu e exclusă, judecând după atmosfera ce o împrăştie presa germană. Dar asupra aefestor relaţii dintre împărat şi cancelar pare a se fi vorbit şi prea multe exagerări Şi sarcina aceasta de a da indicaţiuni precise şi-a luat’o un foarte cunosscut scriitor pangerman, d. Adolphe Stein, e ditorul revistei «Der Deutsche. ocaziune de a’i face declaraţii, dar tocmai atunci d. Mitchel intră tn cameră. Zărindu-1, d. Randolph se gândi la posiţia curioasă în care s’ar găsi dacă amicul său era dovedit că a comis o crimă. Dânsul ezită şi per-du această ocazie pe care nu o mai regăsi mult timp. Ast:fel dânsul răspunse cu un ton glumeţ şi părăsi casa. Toată lumea plecase. Dora intră în camera sa, lăsând pe d. Mitchel şi pe Emilia singuri. — EtîLIia, regina mea, zise d. Mitchel cu un ton mângâetor, luîn-du-i una din mâini între ale sale şi se aşeză cu dânsa pe sofa. îmi pare că visez când îmi zic că mă iubeşti. — Pentru ce aceasta, Roy ? Ascultă, mico. Eu sunt de un Împăratul e calomniat Intr’o carte apărută zilele acestea dânsul se ocupă de activitatea împăratului înj ultimii ani. Cartea face mare senzaţie şi a avut darul să reînvieze multe chestiuni uitate. Astfel tratează despie amestecul lui Wllheim Ii în răsboiul buro-eoglez, despre căderea lui Bismarck, despre ultimele relaţii anglo-germane şi revine în fine şi la relaţiile dintre cancelar şi împărat. Asupra acestora, d. Stein, scrie că Fau vorbit multe exageraţii, căci în realitate, nici odată aproape nu a existat monarh care să se fi înţeles mai bine cu cancelarul său. Greşala cu publicarea interviewului s’ar datori numai relei organizaţiuni a diplomaţiei germane. împăratul totd’auna a cerut avizul cancelarului său, fie ca în schimbarea miniştrilor Miquel şi Posedowski etc., fie ca în călătoria împăratului ia Tanger, care nu a fost de cât îndeplinirea planurilor meditate de mult de cancelar. D. de Blilow necesar Dacă autorul caută să scoată într’o lumină plăcută atitudinea împăratului, are însă cuvinte de iaudâ şi pentru cancelar. «împăratul Wilhelm a găsit în prinţul de Biilow o calitate care complecteazâ pe aceia a propriei sale persoane, scrie d. Stein. Wilhelm II este conducător de armate, şi face apel totdeauna la virtuţile primitive ale omului; prinţul de Biilow este aproape în totdeauna diplomatul care construeşte sistemul său pe slăbiciunile omeneşti». Autorul face în urmă istoricul faptelor din Noembrie şi spune că opinia publică a comis o nedreptate mare faţă de împărat lor cele d’ântâi idei relative la o ligiuea, la neamul şi unitatea lor etnică, şi Miron Costin, marele cronicar al Moldovei proclamă pentru sunt departe prima oară însemnatul adevăr, «că Moldovenii, Muntenii şi Ardelenii, toţi de un neam sunt, românesc» că alcătuesc deci una şi aceiaşi unitate naţională. Şi odată cu ideea unităţei naţionale apăru şi cele l’alte două mari idei pe care se reazimă întreaga desvoltare a poporului românesc : o-riginea lui romană şi continuitatea lui în Dacia Traianfi. împlânta rea grecismului în ţările româneşti aduse încă jprin reac-ţiunea culturei naţionale contra celei străine o întărire şi o ascuţire cu dorinţă după o viaţă liberă şi naţională. Şi noul avânt găsi o nouă întărire prin a doua înflorire a gândi-rei româneşti la cugetătorii Ardealului. Ei reluară la cercetat şi în chip mai temeinic de cât scriitorii moldoveni şi munteni ai veacului al XVI-lea cele trei idei mari ge principe străin». Marele vornic Fili-pescu îmi spunea că ar primi cu la-crâmi de recunoştinţă orice principe străin, fie cine ar fi.,.». •Vechile pregătiri pentru Unire Deşi ruşii părăsise ideea unirei deplină a ţărilor româneşti, totuşi introduc în Regulamentul Organic ideea lor primordială a restrângere! vieţei comune a poporului din ambele principate, căci : «originea, religia, obiceiurile şi asemănarea limbei locuitorilor ambelor principate conţin elementele unei uniri intime... şi Regulamentul Organic prevede instituirea unei «comisiuni mixte cu menirea de a preface In-tr’un singur trup legile moldova-lahe...» Foile periodice întemeiate în principato întâi în 1829, apoi în Ardeal în 1839 deveniră organele de transmitere grabnică şi întinsă a tuturor gândirilor încolţite în orice ungher al ţârilor române. Pe lângă această lăţire a cultu- neratoare ale avântului cultural al!r®* unionale, fapte speciale apropiau mai mult pe Români. Aşa la căderea lui Alexandru Ghica din tronul Munteniei, în poporului român Unirea ca o consecinţă istorică Apoi când vremurile îaaintară şi soarta poporului românesc se ticăloşi, cu cât suferinţele şi afundarea tot mai mult în noianul încălcărilor 1812, mai mulţi boeri munteni trimit pe loan Ghica la Domnml Moldovei spre a-i oferi şi coroana Munteniei, dar nu izbutiră. Domnitorul Munteniei Gheorghe cu atât apăru mai în faţă identitatea Bibescu făcu un pas spre unire intereselor lui. Şi sforţările comune începură din anibole ţări spre a scăpa de Greci, la 1821. Şi cum faptele se critali-zeazâ în idei trebuia şi acest fapt să găsească un răsunet intelectual. Nevoia naturală a unirei trebuia să afle şi rostirea ei teoretică. In care minte se aprinse pentru prima oară această scânteie, nu so! poate lămuri azi, dur ştim că la 1830 * De Ia prima întâlnire te alesesem ca soţie. Când ţi-am cerut mâna nu îmi puteam închipui că mă vei refuza ; dar abia începui a vorbi şi înţelesei îndrăsneala cuvintolor mele şi timp de o jumătate de minut am crezut că prea mă încrezusem în mine. — Nu, Roy ; eu de asemeni am întâlnit mulţi suspinători fără a fi mai sensibilă ca brizele oceanului. De prima oară când te am văzut, mi-am zis : «Iată stăpânul meu». — Dumnezeu să te fericească, E-milio 1 Permite’mi a continua. Te-am ales de soţie a mea. Cerul mi-e martor că nu to voi înşela nici 0-dată, fie în orice ar fi ; dar... sunt obligat să pun li o aspră încercare unorul tău ; e poRibil ca să fiu 0-bligat la un anumit moment de a suprimând în 1843 vămile dintre principate. Revoluţia de la 1848, care aduse în maro fierbere întregul val de gândiri ce se adunase prin lucrarea veacurilor în sufletul poporului român, dădu o îmboldire mai vie ideei unirei. Aşa pe când Mihai Cogâlniceanu cerea în vestita sa scriere : Dorin-. . „ . - , . , ţelo partidei naţionale din Moldova, unnea îşi găsi un răsunet puternic Ca încununre a tuturor, unirea tain strofele lui Iancu Văcărescu, a- „lor surori, Pruncul român fal lui aresate Milcovului, in care ocăreşte j Costache Rosetti în apelul său eă-pe acel pârâu pentru despărţirea tre : «fiaţii noştri din Moldova» «Munteanul şi Moldovea- 11 mor cîinos în această seară şi aşii te ţine în ignoranţă asupra anumi-voi să vorbesc multe cu tine. îmi3*''- ^—: -* > - permiţi aceasta ? Drept ori-ce răspuns, dânsa li mângâie uşor, însă cu tandreţe, figura, cu mâna sa rămasă liberă şi îi făcu un semn de consimţire. Ascultă confesiunea mea. Eu sunt de asemeni diferit de cei-l’alţi oameni după cum tu, după mine, eşti cu totul deosebită de cele-l’alte femei. Am văzut multe în diferitele capitale din Europa şi, aci, îu propria mea ţară. Nici una însă *u aceeaşi impresie ca tine. tor lucruri. Crezi că amorul tău să fis. destul de mare pentru a crede că, dacă păstrez un secret, e din dragoste peutru tine ? Roy, e poate o vanitate, puţin însă importă, totuşi Iţi voi spune-o : un amor mai puţin puternic ca al meu ţ’-ar zice : «to cred, dar te iubesc a<ât că nu trebuie să eziţi să împărtăşeşti secretele tale ou mine» ; eu ţi-o repet: am e credinţă absolută Sn tine ; câ’mi vei împărtăşi sau nu secretele tain, eu voi fi satisfăcută ; las amorului tău să fu-pnfle fraţilor. O corespondenţă din Bucureşti din 1834 spune că ideia unirei preocupa pe atunci toate spiritele, dar Ruşii fiind stăpânii principatelor nimeni nu îndrăsnea să o propună, când de odată şi pe neaşteptate înşişi Ruşii o ohiamă la lumină. —Ştiam câ’mi voi vorbi aşa. Dacă mi-ai fi spus altfel, aş fi fost foarte desamăgit. Iţi voi confia că am In viaţa mea un secret pe care nu l’am spus nimănui şi pe care nu consimt încă sâ’l revelez. Eşti şi acum satisfăcută ? — To mai îndoeşti ? Crezi că după ce te-am asigurat de încrederea mea mă voi da înapoi de la prima probă ? — Nu, regina mea, dar e prea mult a cere unei femei de a o lua în căsătorie când există un secret caro nu se poate revela ; mai ales când oamenii pot să’şi închipue că e acolo o ruşine de ascuns sau poate ceva şi mai râu. — Nimeni nu ar îndrăzni să to judece aşa I — In adevăr, te înşeli. Sunt oa meni cari nu mă privesc ca un ireproşabil, după cum îţi închipui de mine. Co ai zice dacă ai şti că uu agent mă supravoghjază zi şi noapte ? — Oh ! oh I aceasta nu mă îngrozeşte. Mi-ai explicat pariul tău. D. Ba r nes are ochii po tine, îmi închipui E aşa ? — Da, în parte ; dar de asemeni Senfcru că dânsul mă bănueşte do a avut oarocari raporturi cu femeia asasinată. Până la un aoluniit punct, are dreptat*. spune că nul sunt fraţi, o singură naţie...» Bălcescu expune planul întregei mişcări pe care regenerarea română trebuia s’o îndeplinească, prin două revoluţii de făcut, una de u-nitate şi alta de neatârnare. Şi în fierbinţeala minţei de un — Vrei să spui că o cunosteai ? — J)a. D. Mitchel se opri pentru a vedea dacă dânsa va mai face vre-o altă întrebare după răspunsul a-cesta afirmativ ; dar Emilia fusese perfect sinceră declarând că nu se îndoia de el. Dânsa rămase tăcută D. Mitchel continuă : Natura], d. Barnes este doritor de a descoperi tot ceeace eu ştiu. Am însă motive imperioase pentru a dori ca dânsul să nu ştie E în putorea ta do a mă ajuta. — Sunt gata. — Tu nu ştii ce vreau. — Puţin importă ; îţi vo: face tot ce’ini ceri. — Eşti cu totul demnă de amorul meu. Şi dânsul o atrase uşor şi îi depuse uu sărut pe buze. — Nu zic aceasta din egoism, eâci te iubesc din toate puterile fiinţei mele. Dacă ai fi nedemnă de amorul meu, nu te-aş iubi mai mult. — Poţi să ai încredere în mine, Roy. Aceste cuvinte deşi simple dar aveau în ele un accent de adevăr, oare nu înşela. (Va urma) www.digibuc.ro —ar** EPOCA plan aşa maro vrea sâ -capete spri- iinul Ungurilor, şi să împace pe lomânii din Transilvania cu ei So ştie, armatele ruseşti zdrobiră însă revoluţia ungurească. Lupta generaţiilor de la 48 Apostolii uniroi, fugiţi însă de groaza armiilor muscăleşti conti-nuară lupta îu străinătate. încă din 1844 se înfiinţase la Paris o societate a Românilor din Moldova şi Muntenia spre a sprijini pe Români la studii. In 1846 societatea îşi constitui o bibliotecă prin silinţele lui Scarlat Vârnav, care deveni centrul comun de în ti unire al tuturor Românilor. In 1851, însufleţită prin adăugirea e-migranţilor români, societatea studenţilor din Paris publică un ziar intitulat «Junimea română«. In prospectul ziarului rcdacLa spunea că suntem solidari cu Polonii şi Italienii, cari sufăr ca şi noi tirania ruso-austriacă.» De la acea dată înainte scrierile co arătau dorinţele Românilor se înmulţii ă şi bărbaţi do seamă francezi, ca Edgar Quinet şi Jules Mi-clielet, îmbrăţişară cauza lor. Ziarele franceze ca Le Constitu-tionel, La Pres.se, Le» Debut», Journal de la Gironde, Le Şinele, Le Pay», La Revue de» deux Mondes limes, Vanderer puseră în curând pe întreaga Europă apusană în cunoştinţă despre lucruri cu totul până atunci necunoscute de ea. Astfel când veni tratatul de la Paris, diplomaţii Apusului ştiau că po lângă chestiunea Orientului, ca o anexă impe.-tantă era chestiunea românilor şi de aceia ei se ocupară de soarta acestui popor în marele act internaţional, căruia îi datorim existenţa noastră actuală. Episodele Unirei Se ştie că prin tratatul de la Paris, ţările dunărene româneşti fusese scoase de sub suveranitatea Rusiei şi a Turciei şi so hotăra a se consulta dorinţa principatelor a-supra soartei lor ce vor să şi -o creeze, Caimacanii numiţi pentru a priveghea la alegerile deputaţilor di vanului ad-hoc, după instigările A-ustriei şi Turciei, care vedeau cu ochi răi îleia unirei, căuta să zădărnicească opera unioniştilor, prin alegerea unor deputaţi ostili unirei, ceia ce şi reuşi. Dar faţă cu ilegalităţile comise partidul naţional; protestă la Comi-siunea europeană din Bucureşti. In urma unei intervenţii a împăratului Napoleon III, Poarta însă an lă alegerile. Noile a egeri atât din Moldova cât şi din Muntenia dădură o majoritate imensă cauzei unirei. Ambele divanuri cerură : Unirea principatelor ; guvern constituţional, prinţ străin, şi autonomia principatelor sub protecţia celor 7 mari Puteri. Congresul do la Paris desbâtu rezultatul divanurilor ad-hoc. şi stabili între altele ca ţările să fie fot despărţite, fie-care cu principele său, însă legile de interes comun să fie pregătite do o comisie centrală cu reşedinţa în Focşani, compusă din opt Moldoveni şi opt Munteni. Dar urmând ca în locul caimaca-i ilor să se aleagă Domni, partidul unionist profită că în convenţie nu se prevede ca cei doi principi să fie deosebiţi, iar nu întrupaţi într’o aceiaşi persoană; mai întâi Moldovenii şi apoi Muntenii aleseră pe a-celaş Domn, po colonelul Alexandru Cuza, şi astfel se îndeplini unirea. Austria şi Turcia căutară să se opună, dar ‘ n urma intervenţiei lui Napoleon III acestea recunoscură ca bună alegerea lui Cuza, însă numai pe timpul cât acesta va trăi. Odată unirea efectuată, ca a rămas definitivă cu toată această clauză. mai trăeşte, e mai satisfăcătoare. Tragedia aceasta, în care au pierit atâţia oameni, a ridicat o vie indignare fn opinia publică. Ziarele cer masuri mai revere contra străinilor. Poliţistul Tyler a fost înmormântat cu mari onoruri. In ajutorul vg-duvoi acestuia mai multe ziaro au deschis liste de subscripţie. Sumele strânse se ridică la suma de 17.500 lei. ® O importantă descoperire s’a făcut în Sudan de către savuntui egiptolog englez, d. Sayce, oare a găsit urmele ruinelor oraşului etiopian Meroe. Profesorul Sayce a făcut cercetări dealungul zidului, care înconjura ^etatea şi printre ruinele templului lui Jupiter-Hamraon, unde a găsit statua unui rege, în mărime naturală, mulţi, foarte mulţi cărăbuşi lucraţi în aur, peceţii, fragmente de olârie şi o mare tablă, plină cu inscripţiuni, în limba greacă. Această descoperire este foarte interesantă, căci toate oraşele dispărute vor putea fi regăsite după distanţele calculate în zile de umblet indicate do istoricii vechi. S* Din Saigon so anunţă, cft guvernul Indo-Chinoi nu mai putea jj suporta incursiunile, ce făceau prin j ţ,. ă soldaţii din Detham, ca piraţi, jj jn urma m0rţei ilustrului artist O expediţie militară, ei pediţia Coquelin, rolul Cocoşului din pas-decisivfl, comandată de colonelul, toraia luj Rostand «Chantcclair» a Bataille, a intrat zilele astea în rălflag fftr£ partpner. Din această campanie contra Dethamului. cauză au avl£ loc. mai multe între_ Română 4%-------Renta Italiană 101,05 Renta Ungară ^3.15, Renta Spaniolă 96 90 Renta Rusă — Renta Londra 251.75 Renta Viena 104,87 Renta Amsterdam 208.12 Renta Berlin 122 62. Renta Belgiană 5|i6 Renta Italia <)|i6 Renta El-'eţir Renta Română convertită 90.— Noul împrumut convertit 91.50 Scompt afară din bancă 1 i)2 Credit Lyonaz 1212. Tendinţa calmă Londra. — Consolidate 83 i;2. Banca România 8 ija Scompt afară din bancă 2 318. Schimb Paris 25.31 Ij4- Schimb Berlin 20 64. Schimb Amsterdam 12.03 Francfurt. — Rentă Română 5°/o-------- Rentă Română 4>/0 93.10. Noul împrumut Român 101 40, Scompt afa^â din Lbancă 2 oţo. Triest. — Soc. asigur. Dacia România 715 Soc asigur. Naţională 890, Soc. a-sigur. Generală 710. Bruxelles (Acţiuni ale zahărului).— Acţ. capital 1090. Acţ. ordinal 638 Tramwaye Bucureşti--------■ NI se comunici ci „Liga do Propagandă Conservatoare" şi-a stabilit sediul In strada Câmpineanu! No. 10. Ori-ce comunicări privitoare la activitatea Legel treime adresate pe numele d-lui Al. 8tănciulsscu, la localul Ligel. O serată dansantă va avea loc la Palatul Regal Sâmbătă 21 Ianuarie. 6. Cuvântări din partea corporaţiilor şi a studenţilor la Ateneu. 7. Dupft amiazi membrii Ligeivor lua parte la solemnitatea de ia Senat a studenţilor, iar seara la serbarea de la Ateneu. lin copi! aventurier - Fugând din şcoală, un treeră oraşele ţăref — elev cu- Esto vorba ca pa ziua jsă so sporească lefurile :şcolari din ţară. de 1 April revizorilor După moartea lui Coquelin ii cana fi roia WrioJy-Sml BtnMi? Ministerul instrucţiei publice a trimis revizorilor şcoiari o circulară prin care îi invită să ia măsuri să se libereze, cu înlesnire, certificatele absolvenţilor jj cursului primar. .Şcolile secundare din Capitală şi-au suspendat cursurile de aseară. Azi elevii vor veni la şcoli numai | Pregătirea ţăranilor neutru Casa Rurală (Urmare) do revenirea copilului, a umblat pe la minister şi Ştefan Radian a fost primit intern la şcoala de agricultură din Alexandria. Au trecut de la acest fapt numai pentru a asculta lămuririle ce li se[7 zile şi o telegramă din parteadi-vor da de către profesori, cu pri- 'rectorului şcoalei aviză pe d. Ra- Copilul Ştefan Radian, nepotul Ţăranul român, în marea masă a d-lui Radian, fost profesor, a fugit naţiunei, este încă incapabil. El a rft-acum câtă-va vreme din institutul mas ţăranul comunitâţei, caro gîn-Yirgiliu Popescu, unde era intern,'deşte în comunitate, care lucrează şi toate cercetările făcute de pil- In comunitate, care faco, tot ce face, rinţi şi autorităţi au fost zadar- Sllb impulsul comunitâţei, care ţă-nico. ’ ran este calin, când comunitatea Nimeni nu putea să-i dea de urmă. ®ste calmă, este însă teribil, dacă Nu mult însă după asta d. Radian comunitatea se mişcă şi se răscoală, primeşte din Alexandria o scrisoare El nu. ®ste ua individ conştient şi de la nepotul său, care i cerea er- capabil de a se apăra. Bunul co i taro. S’a dat în 1864, n u fost în stare sâ’l — «Vreau să urmez o şcoală de păstreze. Speculatorii din sat i l’au agricultură, scria el, intervin-o să furat cu ajutorul subtilitâţei legilor fiu primit în cea de aci. Nr’""~ J------ Unchiul, e firesc, bucuros juridice. N’are nici un fel de con ştiinţă a drepturilor lui, de aci a datoriilor lui. N’a învăţat că există legi şi că el este un om I ! Crede care ţi-1 dă propriotatea, ar fi putut sâ şi înfrâneze instinctele iui copilăreşti, instincte inferioare, chef şi băutură. Şi-ar fi păstrat banii pentru pământ. Atunci, când o bucăţică de pământ ar fi intrat îu stăpânirea lui graţie răbdărei sale, cu preţul atâtor privaţiuni, al atâtor suferinţe, acest pământ i-ar fi devenit prea preţios pentru ca ţăranul să nu ţie la el mai mult de cât la orice şi ca să nu’l apere cu preţul vieţei sale Un om în stare de a câştiga ceva îu asemenea condiţii este capabil, tot do odată de a păstra bunul câştigat. A păstra! nu e de ajuusl El de- 0 proclamaţie a guvernului general către indigeni anunţă, că această expediţiuue a fost hotărâtă din cauza situaţii intolerabile, în care se găseşte regiunea Yenthe-ului, a-leasă ca refugiu de către piraţi. Populaţiile au oferit îndată concursul lor expodiţiunii S’a şi dat o luptă la Anhong. vederi între d-nii Edm. Rostand, Jean Coquelin, moştenitor al drepturilor artistice ale părintelui său şi Renri Hertz, directorul teatrului «Porte-Saint-Martin», întrevederi, în cari s’a discutat asupra artistului, care va creea rolul principal în «Chantoclair». Doisunt artiştii puşi înainte : d. Feraudy, de la comedia vire la serbarea zilei de 24 Ianua rie şi la bucăţile literare care se vor recita sau cânta cu acest prilej. Partizanii Dethamului au bătut In j franceză şi d-na Sa’rah Bernhardt. retragere, lăsând mai mulţi răniţi Ia primJ rând atât autorul cât şi şi caţi-va morţi. 1 râncezii au avut I directorul teatrului s’nn nnrit. la d. trei răniţi şi un mort. BURSĂ .directorul teatrului s’au oprit la d. ’Fâraudy. Aci însă o chestiune do mare importanţă so pune. Numai ministrul instrucţii publice, mare intendent al artelor frumoase, poate acorda d. Feraudy învoirea de a părăsi,scena Comedicî-franceze, pentru atât timp cât va fi chemat pe scena teatru ui «Porte-Saint-Martin» unde s’au făcut atâtea cheltueli cu IN CAPITALA. - Bucureşti, 22 Ianuarie. Iată cursurile pe ziua de azi: Renta : Amort din 1894 internă 5C|, ' ei | montarea piesei şi mai ales unde 12—ioii/„- îmnt de i8ţ mii 1002 c°l. a’au făcut angajamente şi repetiţii 102 —101V2', împr. de 185 mii 1903 5"/, lei I02SA—io2'/«; împr. de 32l/j mii inter 4% lei 905,s—90%' împr. de 50 mii. 1889 4V0 lei 90^4—901 2; împr de 274 mii. 1890 i"L lei 93s/4 -9311 ; împr de 45 mii. 1891 4% lei 91—901/»; împr. de 120 mii. 1894 4% lei 91—901/*’, împr de 90 mii. 1896 4% lei 9i*/„—91; împr. de 180 mii. i8p8 4% lei 91—90s/t ; seria A şi B 100 nul 1905 47» lei 91 V*—91 ; convertită 1905 4% lei----------. Obligaţiuni: Creditul jud. şi com 5a/c lei 102—10274’, idem 47» lei--------: credit viticol 47, lei----; Oblig. com. Bu cureşti 1895 4V1 lei — —; idem 1898 conv. 47, lei------; idem 1903 4"/, ei 86 40—8630: id. 1906 4% lei — —-------- Craiova 1906 5lei 98 —; Ploeşti 1906 5° o lei 9472-94’Iaşi 4S lei 93 Va—93‘A Acţiuni : Banca Naţională 4120—4100 , Banca Agricolă 414 -411 ; Banca Român 225—223 ; Banca de scont 138—135 ; Banca Marmorosch Blank Co, 912 — 908; Banca generală Română 1785— 1775 ; Soc. de asig. «Dacia» 730—787: «Naţio In Capitală au rămas pe ziua de 17 curent: 107 bolnavi de scarlatină, 56 de pojar, 22 de angină difterică, 21 de febra tifoidă şi 2b de tuse convulsivă. Am dimineaţă delegaţia Uniunei studenţilor a părăsit Capitala spre a merge la Ruginoasa, unde se află mormântul lui Vodă Cuza, spre a depune in numele studenţimei bucureştene o coroană pe mormântul marelui Domnitor. D. Mitică Dona, maestru do luptă şi educaţiune fizică, va da în curând la lumină o lucrare a sa per-ssonală tratând despre «Educaţiunea * fizică şi lupta modernă». Ea e foarte; ______ folositoare^, tuturor familiilor,«î co- [ piilor, militarilor, ete..Cartea <*>n-j ffg||0|’0g|Ţgg (fe U Il0i6 !il »ţine aproape 300 de îlustraţium şi este singura lucrare scrisă în româneşte în direcţia aceasta. dian că nepotul său fugise. Disperat, d-sa a intervenit d.'n nou. Şcolarul intrase însă în gaură de şarpe şi lucrurile se lăsaseră în voia soartei. Alaltăeri d. Radian primi însă o nouă scrisoare do la dispărut, din Roşiorii-de-Vedo. — «Iartă-mă, scria el de astă-dată; am învăţat destul ce înseamnă să rătăceşti prin străini. Trimite-mi bani să mă reîntorc». D. Radian nu a mai avut încredere. A avizat imediat poliţia Ca- încâ în puterea absolută, cere poate vine capabil sâ’şi mărească eâşti-totul. Nu se înclină, de cât înain-fgul. Exemplul tatălui, pe caro copii tea forţei. Şi când această forţă nu^’au văzut muncind şi privâudu-se se mai simte, el îşi inchipue, căi întreaga lui viaţă, va da naştere îu este neputincioasă şi conchide dej sufletele copiilor gustului deamun-aci, câ lui, de rândul acesta, i se ici şi de a economisi, permite totul. Cum să-i dai atunci] Aceşti copii sune dresaţi, încă de de azi pe mâine şi fără pericol, sar- ', nici, printr o educaţie destul de cina bogăţiei naţionale ? 'asm-ă. Bunul Iată tocmai ce decide Legea. Casa Rurală va distribui pământ tuturor şi cât mai grabnic. Grabă imprudentă I ! De ce nu i s’a dat timpul şi dreptul să discearnă şi să deosebească ? Dar când eşti atât de grăbit ! Frica, marea teamă uluia pe parlamentari. Aceasta înseamnă, ca totdeauna, să fabrici un om artificial, cu aju pita lei şi eri în urma intervenţiei! torul decretelor şi al predicilor în-tolegrafice, Ştefan Radian a fost a-] văţătorilor şi popilor. Singurul stă -resţat în Roşiorii de Vede şi azi va pân al omului este interesul, pa-sosi în Capitală spre a fi plasat laîsiunea sau dorinţa. Casa rurală pu domiciliu W. ceea-ce face imposibilă strămutarea piesei pe altă scenă Şi apoi teatrul de mai sus este tradiţional la Rostand. Opera lui, capodopera, «Cyrano de Bergerac» a fost reprezentată pe aceiaşi scenă, întrebarea este : ministrul va primi ca un societar al casei lui Moliere şă părăsească scena naţională pentru cine ştie câtă vreme. Demersuri s’au şi făcut po lângă d. Doumergue, ministrul instrucţiuni. Rămâne de văzut decizia ministrului în această privinţă. D. Ft^raudy nu poate părăsi scena Comediei-franceze Cu toate astea, mai rămâne încă de ştiut, dacă, admiţând, câ d Doumergue, ar favoriza cererea tea- nală» 916 -911 ; Soc. de reasig «Patria» j trului Porte-Saint-Martin, acest împrumut al unui societar nu ar constitui un precedent foarte grav, prin care interesaţii de azi ar fi trataţi într’un mod cu totul excepţional. IN STRE1NATATE Ce te faci cu«alţi autori, cari, bazaţi j pe un precedent, ar alege pentru Vieaa^Napoleon !9-q7. Rabla 25125 crearea unui rol tot pe d. Feraudy ? Cecuri; Londra 25 511 4—25 48"/». Paxis 101 40—101 30, Berlin 124 40-124 30 Viena 106 40—106 30, Belgia 101 — 101 90. " ■ O Dg BiemîiDSlBB B Parlamentul american a votat zilele trecute un credit suplimentar ■de 2 milioane şi jum. lei, în bugetul ministerului de războiu, pentru •experienţa aeronautice. ® Am vorbit pe larg cu ocazia teroarei ce a suferit-o populaţia din Londra din partea a trei marinari anarin'şti ruşi. Starea aceluia din atentatori care NUVELELE EPQCEI H. SIENK1EWICZ L®»§ iii Pe o noapte senină şi frumoasă, iharele şi înţeleptul Krlşna 1) şedea cufundat în gânduri. — Credeam, — îşi zicea el —, câ omul este cea mai frumoasă făptură pe lume, dar m’am înşelat. Văd, colea, o floare de lotlius legănată de suflarea nopţoi. Cât de frumoasă e floarea aceasta pe lângă el ! Fragedele petale, deschise ia lumina argintie a lunei, mă fac sâ nu’mi mai pot lua ochii de la oa. Da, aşa e, printre oameni nu găseşti nimic asemănător, — repetă el suspinând. Apoi, după câteva clipe, reluă: — De ce oare n’aşi putea eu, un zeu, să creez, cu un cuvânt, o fiinţă caro să fie printre oameni, aceia ce lothusul este printre flori ? Pentru bucuria oamenilor şi a întregului pământ, a,şa voesc să fie!... Pro •â-te, lothiîs, într’o fecioară vie şi apycpiete 'de mine I Şi pe dată unda tremură, ca a-tinsâ de aripa unei roudunele. Noaptea se lumină, luna strălucea şi mai clară pe câr, grangurii se deşteptară şi începură a cânta, a- Ansalt Credit 635 50, Credit func. aus triac 1046, idem Ungur 741,— Drumuri de fer austriace 675 60. Lombarde 102.75 Alpine 627 75 Watfenfabrik 603 50 Lozuri Turceşti 18489. Rente hârtie austriace 9405 idem!;Argint 94 05 idem Aur 11480 idem Ung. no 45 idem Ruse 96 55 Schimb Londra 231170 idem Paris 95.275. idem Berlin 11(1.875 idem Amsterdam 198.40 idem Belgia 9531, idem Italia 9465. Tendinţa calmă. Berlin. — Schimb : Amsterdan 8 zile ----idem Belgia----------, idem Italia ----idem Londra------------idem Paris ---idem Elveţia -■ —, idem Viena Şi apoi, cât va dura concediul societarului, această deplasare temporală pe o altă scenă. Dacă «Chan-teciair», cum este de aşteptat, ţine un afiş cu |două sute până la trei sute de reprezentaţii ? In acest caz, interpretul va continua să-şi primească partea întreagă de la Comedia franceză, fără ca în acelaş "timp să fi adus nici un serviciu acestui teatru ? Şi în acelaş timp artistul va trebui să primească apuntamente şi de la tea- Asoară societatoa «Obolul» a a-ranjat un frumos bal în saloanele hotelului Bulevard. In cercurile guvernamentale se Higlt lifîe tea să excite pofte, să creeze nevoi, I şi prin aceste dorinţe şi nevoi, s&| înflăcăreze pasiunile, cari dau cu ragiu la lueru şi desvoltă toate co-î lelaite virtuţi socialo. S’ar fi putut da Casei Rurale frumosul rol de aj aspră. Bunul, care a costat atâtea necazuri şi care este obiectul tuturor sforţărilor, apare prea de preţ pentru ca să ai uşurinţa sâ-1 pierzi, cu inima surâzândă. El este păstrat din generaţie îu generaţie. De aci reeso perpetuarea familiei în legătură cu pământul, moştenind odată cu un patrimoniu material, un patrimoniu moral. Familia I este o tradiţie, este o educaţie, singura şi adevărata educaţie isvqrâtâ din învăţăminte fireşti. Numai după aceasta va îucepe rolul învăţătorului şi domeniul în care se va exercita el, va fi dinainte hotărât. Va avea rolul de a justifica această învăţătură obţinută prin fapte. Aşa în cât posibilitatea do a poseda pământ va fi dat naştere do- Munca va altoi forţa şi oni 0ia, | acest tip, caro roînoeşto nepregetat I bogăţia Franţei, Ar fi putut creea' în România această noutate : târgul! pământului. Ţăranul ar fi ştiut, gra- — Un lucrător este apueat de o maşină care i a retezat un picior —- l (lO 19 • piuautuiui. j, ai au iti u-i u ţuui, gia-g • . • -» • -j i~ am, din strada Porumbarii No. 16,ţV° acest®i banei, că există pământ] ' j virtuţile unei raso tari, iată tfa elpc- i tinulpXriSaru ’ cari vor împlânta îu om sâmburele desvoltărei capacitâţei şi al ener- Tînărul Mitică Goorgescu, de ii, din strada Porumbarii No. ajutor de mecanic la instalaţia elec-iuu pi-1^ j nronrietarului-tăran. de care dfl la WaI.,1 ITio4, T îdin 'manentft a unei mărfi aşa de VlO-fn1 . U1UI piian, ao trică de Ia hotelul High-LUie, ţdin - Romama are nevoe şi pe care are afirmă că în consiliul de miniştri calea Victoriei, eri nebăgînd deMen^ dordă^ dar care până în acel Spiru seamă, cureaua de transmisiune îi [ fQOîxicînt nu 1 era_ la îndemâna, fi-, F ■ ..........................|indcâ nu se vindea de cât în gră- ţinut aseară s’a decis ca d Haret să depună azi la Senat pro- prinse piciorul şi în învârtire i l’aSma c3GaC0 Pu J?tră în voe pîuă a fost internat în serviciul al doi-[acu?b ae °are'c0 viaţa diu trecut Sinodului. * Secţiunile Senatului s’au ocupat eri de legea stalului major. Această lege a fost combătută şi de unii dintre membrii majorităţei. 8545 Napoleon aur 161.5»^ Rublă 215,55 ] truţ, pc SCena căruia joacă. Toate gşşr 5a ■şr-5srjS5 Renta Romana 1880 4'Vr> 90,—. Rentă 1890 4% 92 90 Rentă Română 1891 4% 89.25 Rentă Română 1894 4°l.. 8975. Rentă Română 1896 4®/„ 89.25 Rentă Română 1898 4" 8930. Rentă Română 1905 4%, conv. 8990 Rentă Română 1905 4'j“ 8925. Împr. Mun. Buc. 1888 4’i»0b 97 3° Împr Mun. Buc. 1895 împr. Mun Buc-----Banca generală Română 135 — Scompt afară din bancă I 7,8 Tendinţa calmă Paris. — Bauca de Paris, 1549. Banca Ottomană 708 Lozuri Turceţti <7775 Rentă Franc. 3" „ 96 77 Rentă Română 4b»---Rentă Română 0% Rentă J) Un zeu indian, care reprezintă b opta întrupare a lui Wişinu, din treimea Brahmsnicft. poi tăcură de odată,... şi minunea se împlini: înaintea marelui Krişua apăru un lothus sub forma omenească. Insâ-şi zeul rămase uimit. — Ai fost până acum o floare a lacului, — zise el — fii do acuui floarea cugetului meu şi vorbeşte. Şi fecioara începu să vorbească, şi glasul ei era mai dulce de cât murmurul albilor lothuşi sub mângâierea răcoroşilor zefiri. Doamne ! tu m’ai schimbat în făptură vie; unde îmi porunceşti dar să locuesc ?...». Gândeşte-te, Doamne, câ, floare fiind, tremuram şi mă închideam la fie care suflare a vântului. Mi-era frică de ploaie şi de fuatunâ ; mă temeam chiar de razele arzătoare ale soarelui. Tu mi-ai poruncit să fiu incarnaţia u-nui lothus. Aşa dar, mi-am păstrat firea mea de mai înainte, şi acum, mă tem de ori ce, Doamne, chiar ji de pământul pe care mă găsesc,. ... Uude’mi poruuceşti să locu-osc ? Krişua ridică spre stele ochii lui plini do lacrimi. Se gândi o clipă, apoi zise : — Vrei să locueşti pe culmile munţilor înalţi ? — Mi-e frică, Doamne ! Acolo e vecinică zăpadă şi e frig. — Iţi voi clădi, dar, uu palat do cristal îu fundul lacului. — Adâncimile apei sunt pline de şerpi şi de atâto alte lighionj, Doamne I mi-e frică. — Vrei, dar, pustiurile fără hotar ? — Oh, Doamnei acolo vârtejurile şi uraganele târăsc nisipurile, ca pe nişte turme sălbatice. 1 — Ce să fac atunci cu tine floa- re întrupată ? Ah I în peşterile de natură împedică po d. Feraudy de a crea rolul lui «Chanteciair». Aşa în cât direcţia teatrului Porte-Saint-Martin se va opri la ideea unei Sa-rah Bernhardt-Chanteclair, idee destul de fericită de alt-fel, mai ales că Sarah Bernhardt are obieinuinţa gîndirei şi simţire! artistice a lui Rostand, de când a creat, cu atât succes rolul ducelui do Reichstadt, Vulturaşul din l’«Aiglon». la Ellory trăesc numai sihaştrii sfinţi. Vrei să locueşti într’o peşteră de acelea, departe de lume ? — E urât şi trist, acolo ; ini-e frică. — Atunci Krişna se lăsă pe' o piatră şi sprijinindu-şi capul în mâini, din nou căzu pe gânduri; iar în faţă-i sta frumoasa copilă tremurând înspăimântată In ăst timp, zorile începură să a-prindă cerul spre răsărit. Vârfurile trestiilor şi ale palmierilor începură a se polei şi curând, faţa lacului se polei şi ea. Berzele albe şi cocostârcii albaştri se auziră îu cor peste ape; păunii si bengalii prin păduri; ş; ca într’o îngânare duioasă, răsunară vibrările unor coarde, întinse pe o scoică de mărgăritar, însoţite de cuvintele unui cântec omenosc. Krişna se dumeri din gândurile lui şi zise : Acesta e Walmiki, poetul; salută deşteptarea soarelui. Abia sfârşi zeul, perdeaua de 0-deră, cu flori purpurii se desfăcu şi deasupra lacului, apăru poetul Walmiki 1) Cum zări acea întrupare a iothusu!ui, încetă de a mai cânta. Uimit, lăsă lira sâ’i alunece pe pământ şi rămase încremenit, cu b 9-ţole căzute în lungul corpului. Zeul se bucură îu sine de această admiraţie pentru opera lui, şi zise — Deşteaptă-te, Walmiki şi vorbeşte. Şi Walmiki zise : — .... Iubesc I Singur, acest cuvânt îi mai în minte ; altul nu mai putu nuuţa. Chipul zeului se lumină deodată Intre deputaţii din majoritate se discută cu pasiune legea judeţeană. In special modul cum, trebue să se compue colegiul unic şi modul în cape să se aleagă consilierii judeţeni. X-a şcoala fit notari, din Panciu, se va da £11 ziua de 24 Ianuarie o mare serbare şcolară. Eri la ora 5 d. Gh.'Asan, preşe dintele Camerei de comerţ a fost primit îu audienţă de M. S. Ro gelo. Cu acest prilej d. Asan a înmânat M. S. Regele medalia ce s’a bătut cu prilejui punerei piotroi fundamentale a palatului Camerei de comerţ. Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor Programul serbărei de la 24 Ianuarie — 1. Societăţile studenţeşti, societăţile culturale şi corporaţiunile se vor întâlni în grădina Cişmigiului la ora 9 dimineaţa. 2. La 9 jum. cortegiul se va în- ■ ' ' SL lea chirurgical. Circumscripţia respectivă a deschis o anchetă. W. PALATUL* JUSTIŢIEI Agresiunea din calea Rahovei Indivizii Al. Bocărnea şi Gyariu Iusen trecând în noaptea de 18—19 Ianuarie pe calea Rahovei turmentaţi de băutură, gardistul Mătăsariu | nu l-a obicinuit cu acest lucru ; ar fi lucrat cu stăruinţă, constrâns de ] nevoe. In vederea uuui viitor de [ fericire, de siguranţă, de bucurie, tde orgoliu personal, de triumf, pe şt pe dreptate să caute sâ’l formeze prin toate mijloacele, fiindcă acest ţăran va fi un bun cetăţean, respectos faţă do legi, amic al ordinei, care singură îi asigură resursele lui anuale, bogăţia lui, în afară de aceasta va şti să-şi discute interesele şi 0-datâ cu aceasta, va deveni conştient de intbresele publice; bun patriot, pentru că îşi iubeşte ţara, taro a-aeum este pământul lui, şi pentru acesto motive, va da ţării un brav soldat. Marcel Mlelvaque sus- Eri primul-procui'or Eftimio An-. — Prefectura judeţului Vâlcea a to.iescu însorit de judele de ins-]Pendat Pe tilnP de o’lună cu pierderea trucţie do la cabinetul 4 au făcut o -----:----1-------:" nouă descindere la Viiua Poştei. Cercetările continuă. State a fost adus aseară în Capitală şi înaintat judelui de instiuc salariului pe primarul comunei Gheroiu iar pe notarul aceleiaşi comune l’s a-mendat cu 10 lei pentru că n’au luat măsuri de îngroparea cadavrelor vitelor moarte de antrax, o boală molipsitoare şi pentrn om — Din iniţiativa învăţătorului Chiriac, diu com. Todireni, jud. Botoşani, şi a preotului din com. Cerneşti, acelaşi ju» ___ deţ, sătenii din Todireni s’au constituit ] anunţY'călemeel Neaga Radu Stan- {înAob?te Pen‘^narGnflaTrea m0*iti ePitr0* f ciu, în vârstă de 17 ani. măritată! £!?_SPlndon’ care este ,n drepta spre biserica Sf. Gheorglie|ţrec9 pe ]a biuroul de marcare, nou, prin Bulevsrd şi strada I. C. I State trecea însă obiectele diroct Brâtianu. fla biuroul de marcare fără a ss^tantin. ţj Cei doi beţivi tâbărâră asupra lui j .. . ^rama Bolintinu şi smuncindu-i tesacul începură sâ’ltclegram.. dm comuna Bolin-lovească peste cap strivindu-i era-! mu s0‘si^\6rl Parcoetului de Ilfov niul în mod groaznic. ■El fu transport jt pe moarto la cluL lp‘ varsca. 11 atP' ujaru,aî'a‘întindere de 4.200 fălci, spitalul Filantropia iar cei doi a,-:c0atra^r0IaţQ1 ei» ?a scapo dej _ şcoaia (jju com yaiea Seacă din gresori arestaţi şi înaintaţi parchc-jsc’1- mama lui a încercat să-i jud Suceava, a fost închis* din pricina tului care a însărcinat cu instrucţia 10 • . - „x • t |epidemiilor. a far- eroi ne d Slătineanii iudele de! Ea a preparat nişte mâncări iu ; — Ministerul instrucţiei publice a anu-instrncfift de la cstrinetul 5 r «are pusese sulfat de cupru şi le-ajNt urmârnarele certificate în locul că- mstrucţie de la cabinetul 5. dat să mănânce, [rora s’au eliberat.duplicate pe numele Fraudele de Ia Vama Poştei Pentru a uu Ic da de bănuit ea!yîtca Y. Ioan’ eliberat de direcţia şcoa La Vama Poştei s’u descoperit o nouă serie de fraude comise de taxatorul Alexandru State. Acesta primea de la diferiţi giuvaergii însărcinarea de a taxa’obiec-io primeau ei şi de a le O tele co Cel « . n a vrut să împiedica de a mânca |lei din s,trehaja Mehedinţi; Deldebio Lu-(Jin mâncarea otrăvită nici - - _ ]c.a şcoa_la_ primara _de fete No 25 Buci;- afla 3. La ora 10 jum. Te-Deum, sfinţirea drapelului şi o 4. Cuvântare din partea Ligei. 5. Cortegiul va porni la ora 11 spre localul Ligei spre a depune drapelul şi va parcurge strada Lipscani şi calea Victoriei. — Frumoasă copilă, am găsit un loc demn de tine, vei locui în inima poetului. In acelaşi timp, Walmiki, tot în extaz mai repetă : — ... Iubesc ! Voia puternicului Krişna, voia zeului începu să încline pe fecioară spre inima poetului. Zeul făcu să apară inimi, lui Walm'ki limpede cum o cristalul. Senină ca o zi de vară, liniştită ca unda Gangelui, frumoasa copilă păşea spre adăpostul ce’i fusese rostit. Dar deodată, — cum privea în fundul inimei poetului —, chipul ei păli şi îngheţă de grează. Krişna se uimi : — Floare întrupată — întrebă ol — te temi oare şi de inima unui poet ? Doamne—răspunse fecioara— unde îmi porunceşti să trăesc ? Iată că în această inimă eu văd ; şi culmile munţilor înzăpeziţi, şi abisurile apelor adânci, pline de făpturi poată a ei care se câteva zile. Cei trei intoxicaţi au fost transportaţi într’o stare foarte gravă la spitalul din comuna Poenari iar criminala arestată. Ea va fi înaintata azi parohe- pa onm reş(;. Urlăţeanu Silvia, eliberat de di-la ea de recţia învăţământului particular din ministerul instrucţiei. banii “".tului. Şiij lipsa I plăti taxele vamale iar îusuşc-a. Fraudele s’au descoperit în lui. __ Ei obţinuse un concediu şi vroia 'r.itar să ploce în străinătate dar la dujeni a fost arestat. St. Ştiri artistice Ştiri mărunte Azi Vineri are loc la Ateneul Ro-: mân concertul pianistului Horsowsky. I — Celebra actriţă pariziană Blancht • Toutaiu, de la teatrul «Vaudeville», va _ ţ da, ca concursul trupei de sub conduce- Direcţiunea generală a serviciului sa- - ’ ca concursul trupei ae sud conuuce- itar a fost informata că îu Serbia nu «a d-!ui Lugne Poe, _ 5 reprezenta mnt ravxu uiiur d îuiuiinaia cu 111 aeroia nu , 7 rr. ~ / . , \ lţ • But- s’a mai ivit noui cazuri de epizotii, afară ;teatrul Naţional, începând de Luni 5 • • 1 ' ‘ H> februarie. Ordinea spectacolelor este MCIii&Tvrx» (Schiţă) Sân Georgiu fumează domol, subt pătură groasă de omăt. Văzduhul cruut la arătare şi vântul ţipă, în şindrila caselor oamenilor. Tipliţa, pârâiaş, ce se?ncovoae ca o coadă lungă de şarpe, de-alungul satului, doarme subt lespede lucie de gheaţă. In cuprinsul morei pustii, se găseşte o casă cu geamurile mici şi umede, din care seţdesprind neînchipuite dureri şi din pricina asta, vântuo ia în braţe mai cu vrajbă ca pe celelalte case din preajma sa. Moş Boiocan subt oghealul ferfeniţit, se vaicărâ de te seacă la i-uimă. Ida, fata morarului, o dusă la spiţerie cu reţeta doctorului do plasă şi nici oânâ’u prânz, mă tem [de tuibare. «•..... ori bâcancii dc pragul furişează în odae. S’aş ţă şi desnoadă cu dinţii basmaua tăc<îa, cu ochi seci -i . uuuu vujii »cui porniţi în b&g- furişează în odae. S'aşează pe 86 mai ^ Du iX J ,1_____jv ... j:L-- ___ . i se mai încarcia cu genuchn gpn gură şi nici oghealul nu şi-l ma ciudate, şi pustiurile cu vânturi şi că u-o să se întoarcă, câ-i spiţeria I ârtejuri, şi îniunecimoa peşterilor }ja târg, departe... Câte-va ciubuce veni pro- I) Un poet legendar, pretins autor al R«m«yanei. diu Ellory, Aşa dar, mi-e frică iarăşi, Doamne 1 Dar înţeleptul Krişnag zise : —r Linişteşt ;-te, floare întrupată. Dacă în inima poetului Walin. ă sunt zăpezi îngheţate, fii tu calda suflare primăvâraticâ ce le va topi ; dacă sunt în on prăpăstiile apelor adânci, fii tu mărgăritarul care g-va împodobi; dacă vei gfisi în ea pustiul deşerturilor, sădeşte tu fl0a. rea fericiroi pe acel pustiu ; şi dac£ sunt în acoastă inimă întunecoase peşteri ca cele din Ellory, fii tu o rază de soare în acele întunecimi... — Iar Walmiki, — redobândin-du-şi graiul, adaugă : ~~ Şi fii binecuvântată I de jar, din cuptorul strâmb, respira prin unghere o căldură moale, amestecată cu vis. Pe lada do Braşov, cască lung şi se’ntinde, o mâţă tărcată. Pătatul calendar de perete, arată cu slovă roşie câ mâine cade Crăciunul ; iar pe jumătatea peretelui cojit şi afumat, ceasornicul cu cadranul aproape alb şi cu două ghiulele de fer, atârnate de câte un lăuţug do alamă, poartâ’n spate povara vremei, ticâind rar şi apăsat. Sub bătrâna grindă dormi îu duioasă frăţie «Visul Maicei Domnu-luit carto cu filele negre şi lunecoase, un şmoc uscat ds busuioc şi un cavul ou buza crăpată Lelea Gafta, vecina, bate de două portocalie, îu patru coltmi, din care< -__„„„ . — - scoate, colac proaspăt şi un stacan «•. ^ , . P 8 . ’aP ărmtele cu ciorbă de găină. Toată odaia se mişcă în fire slobade de abur, de bucate. Moş Bulocan, a tras cu mâna, oghealul peste cap. — Ce ai surioară dragă...Grăeşte că poate ţi-oi fi de vre-un folos. Ce ti doare ? Săracâ’n de mine şi de mine, ce român eşti şi d-ta, câ nu vroi sâ răspunzi nici cum, prindea lelea Gafta sâ se câinească cu a-rnar. Prin ochiul de geam, se vedea cum se mutau troenii din ioc în loc, iar cu oftările vântului din drumuri se împleteau şi sburau, în îndepărtări de jălanic multă, scâncetele adânci şi răguşite ale lui Mos Bulocan. In cele din urmă lelea Gafta a presimţit câ nu-i a bine şi şi-a strâns cu amândouă braţele şalul către piept şi a eşit din casă tropăind a grabă. N’a cheltuit cine ştie ce vromo multă, c’a venit în omăt po urmele popei Şandru, c’o lumânare subţire de un creiţar, latre degetele cioto-roaso. Tromura ca creanga de salcie I Intr'un ciob de strachină, a strâns câţi-va bulgăraşi de jar şi de-asupra lor, a presărat grăunţi de smirnă, de nu se vedea îu casă, de cât printr’o maramă viorie. Popa Şandru, a dat patrafirul ţesut cu aur, dupft gât, a desfăcut cartea cea cu scoarţe grele, în dreptul unei panglici de mătase albastră, deasupra bolnavului şi slo-vonoa ceva repede şi încâlcit, dar care părea câ vine de undeva, din adâncuri, ca o cutremurare de spaimă. Moş Boiocan i/r EPOCA Bucuregtenii, cunosc îndestul calităţile flma- următoarea : 1) tvette de Guy de Mau-, nassant; 2) L abbi Constantin de Lu-j tânărului pictor oriental şi acuma dovic Halevy; 3) L atnour veillc (ultimul! torii de artă din Botoşani, au ocazia să Succes al oraediei ^franseze) de Flers j admise frumosul poesiei orientale în pân \ yOt4fiS de Pfl îl lprrtn * Ini şi Le Kkphte de Dreyfus; 5) de Bernstein. Le Voleur, Marinele sale sunt de asemenea admirabil executate şi nu ne îndoim că toţi Cal'usd’a expoziţie foarte interesanta. r _ n^*. „ , lituil CACUU tul nirtoi Pâ ini 1* ‘:u*10sţ4tu|. aPfec‘a' ( botoşenenii vor rămâne pe deplin satis-tnl pictot Ca lusd a deschis de curând o făcuţi de tablourile expune. TEATRUL LYRIC COMPANIA LIRICA ROMANA — Conducerea: C. GRIGORIO DEPEŞILE NOPTEI —Telegrama ale serviciului nostru particular 22 Ianuarie Intervenţia Rusiei intrarea d-Iui Regnault în Gliestia lialcanică ' in capitala Marocului —Majoritatea în Turcia se pronunţă contra ofertei.—Oficiosul turcesc numeşte aroganţă fapta Rusiei — Constantinopole.—Opinia pu bhcă începe a se ocupa de propunerea Rusiei; cei cari sunt contra ofertei par să aibă majoritatea. Ziarul „Servetifanun11 află din izvor autentic că Turcia nu va pnrni soluţiunea conflictului graţie indemnizărei de războiu. Ziarul declară că fapta Rusiei, care pare a fi amicală, este în realitate o aroganţă. Ziarul „lkdam“ care este rusofil, declară că propunerea Rusiei are de scop menţinerea pă-cei. După ţinerea consiliului de miniştri în casa. Marelui Vizir, care este indispus, miniştrii au declarat că consiliul nu a luat nici o hotărîre nici asupra pro-iocolidui acordului austro-turc, nici asupra propunerei Rusiei, dar că mâine un consiliu extraordinar se va întruni şi va discuta ambele afaceri. - Primirea trimisului Franţei ia Tanger.— • Fez. — «Agenţia Havas» află că ambasadorul Regnault şi-a făcut intrarea solemnă in capitala Marocului la 31 Ianuarie ora 10 dimineaţa. 5000 soldaţi formau gard pe parcursul ministrului. Aproape toată populaţiunea europeană împreună cu consulii triei şi Germaniei an venit să feli- S imfiătd 24 Ianuarie ora 2 jumătate p. m, — h LTINEU — VAGABONZI! Seara la ora 9 Prkcesa dolarilor Duminică 29 Ianuarie - MATINEU - £smpatitts Vagationdas Seara la ora 9 ?fi#cfsg dolarilor Luni 29 Ianuarie Prinţesa Dolarilor (DOLARPRINZESIN) — Operetă în 3 acta. — Biletele la Independenţa. Întâmplări şi fanţii DIN ŢARA cite pe d. Rognault. Înecat îu puţ — In marginea comunei Bistreţ din jud. Dolj s’a întâmplat o nenorocire care a impresionat adânc pe cei 5 locuitori cari se găseau faţă. Locuitorul Ion ’ordache, din Bistreţ plecase pe jos în com. Catanele la nişte rude ale lui. La vre-o câţi va kilometri de comună li ieşi înainte doui lupi cari se repeziră cu furie asupra lui Fără arme, Iorda-che, ca să scape de furia fiarelor, s’a urcat pe ghizdurile unei fântâni din a- \ propiere şi s’a lăsat pe găleată înăuntru . Cei 4 săteni, martori la această scenă, au pus pe goană lupii cu ciomegile, şi s’au dus să dea ajutor consăteanului Io j Ce se întâmplase ? | Din cauza emoţiei nefericitul aluneca-1 se în fântână şi se înecase, aşa că l’au * scos mort < Loteriei ?ERETI DELICIOASA Bere A.VIS .. . 0 Cu Expresul-Orieat de eri Joi, au Angliei, Spaniei,^ Aus- gosîj in Capitală principii Co: st. Basaiab Brâucoveami şt George ftirbei, precum şi d. ’ maior Al. turdza, ataşat militar la legaţiunea ‘română din Paris Cortegiul oficial, având în frunte! pe maestrul ceremoniilor, miniştrii de râsboi, finanţe şi externe, paşii oraşului, înalţii demnitari au venit să conducă pe ministrul Franţei Tauger.—D. Regnault a 2 Februarie scrisorile sale ditare lui Mulai Hafid. Populaţiunea i-a făcut o foarte pentru mai curtenitoare remis la do acra primire Ministerul instrucţiei publice aduce mulţumiri următoarei -r perso ne cari au făcut daruri bisericei Sf. Nicolae din > Filiaşî, Dolj : d lui I. Ştefânescu. care a oferit odăjdii îa valoare de 350 lei, d-lui I. Andreescu, cave a dat 3 perdele în valoare de 150 lei, doamnei Al. Ândre-sinipatică. Sultanul a avut eseu, doamnei E’ena Bădescu, doamnei d. Regnault atenţiunile cele Maria ^ •. lonescu, domnului F. Koch şi domnului I. Andreescu, cari 'au făcut daruri mai mici. DIN STRA1NATATE Focul de la palatul imporial din Berlin— Eri a izbucnit un incediu în palatul imperial din Berlin care a fost stins repede dar a produs pagube destul de însemnate. Focul a distrus cu totul tavanul artistic al camerei numite «Braunschweiger Kammer» precum şi tapetele nu mai puţin costisitoare şi artistice ale zidurilor. Gobelinurile au putut fi salvate. Cu ocazia stinge: ei focului au fost răniţi trei pompieri. Focul a fost stins la orele 4 d. a. dar pompierii au rămas acolo toată noaptea ca măsură de pre-! cauţiune de oare-ce într’una din sălile castelului se dăluse un bal. Ulii dIb Legiflîioare; CAMERA Din Camera franceză Paris.—Camera a adoptat proectui de lege abrogând faimoasa lege din 1 Martie 1899 privitoare la revizuirea proceselor criminale şi corecţio-nale. A continuat apoi discuţiunea prooctului de lege asupra impozitu- *srae*> faina vindecat lui asupra venitului. Cinma se întinde în China i^hanghai.— Ciuma se întinde tot mai mult în direcţiunea Pekingului. Diplomaţii au hotărât sil remită notă comună cerând să se ia măsuri de precauţiune oferind în aee-îaş timp serviciul specialiştilor medici. însănătoşirea iui Gastro Berlin.— Fostul preşedinte al ro-publicei Venezuela, d. Castro, va, :-, . . părăsi mâine clinica profesorului a t0. r jitate, pe ziua D. medic veterinar I. Isbăşescu a fost confirmat în postul de veterinar la serviciul de controlul 0 telui din Capitală, în locul d-lui medic veterinar C Georgescu, demisionat. Atragem atenţiunea jucătorilor pe clase a Regatului Român, a căror numere nu au eşit la sorţi la tragerea clasei I-a şi cari doresc a continua să joace aceleaşi numere, că trebue să ceară reînoi-rea pentru clasa Il-a colectorului de la care a cumpărat clasa I-a şi aceasta înainte de 2t> Ianitade'(8 Februarie) 1909 Dacă jucătorul nu va putea obţine de la colectorul său lozul clasei a II-a până la data sus indicată, trebue să se adreseze Direc-ţiunei Generale (Calea Victoriei 87), care, conform § 5 al planului regulament va lua măsurile cuvenite. Reclamaţiunea trebue să fie însoţită de costul îd numerar al clasei a l'I-a şi de lozul clasei I-a. Direcţiunea-^Generală a Loteriei Privilegiate pt Clase a Regatului Român D. modic veterinar Gh. Istrati, care funcţionează actualmente la punctul de observaţie Buliga, jud. lăsat în disponibili-de 1 Fobrnarie a. c. Svonuri de criză guvernamentală în Anglia ? î Londra. — «Daily Chroniclo» re-j produce svonurile despre o proba-1 bilă criză în cabinet ; trei miniştrii, zice-se, având a se retrage. Ziarul zice : «Sunt de sigur grave diferende cn privire Ia cererile pentru marină iar miniştrii Morley, Lîoyd George şi Churchill consideră ca prea încălcat programul construc-ţiunilor navale elaborat de amiralitate şi ar fi de părere că depunerea acestui program In parlament tocmai,în timpul vizitei regelui la Berlin ar avea de efect să anihileze rezultatele vizitei». Din Ioc competinte se declară că nu există nici un diferend în sânul cabinetului, cu privire la cheltuelile marinei. Mâîne, fiind aniversarea «Unirei Principatelor», numărul [viitor al «Epocei» va apare Luni dimineaţa la orele obicinuite. Şedinţa de la 22 Ianuarie Şedi.iţa se deschide la ora 2 şi 20 sub preşidenţia d-lui M. Pherekyde. Pe banca ministerială d-nii Spiru Haret, Alex. Djuvara, Toma Stelian şi V. S. Morţun D. A. Carp, ministru de domenii, depune proectui de lege" pentru darea în arendă a moşiilor statului şi acelea a instituţiunilor pendinte de stat numai la. , , . . . . „ ţărani. | Administraţia viilor Duihu Zam- D. Jean Tli. Florescu care d-lui minis-1 firescu are onoarea a vă aduce la tru de justiţie să depue pe biuroul | cunoştinţă că a înfiinţat un depo-camerei consultaţiunile curţilor cu privire leit de vinuri în Bucureşti, Strada Ia proectui pentru modificarea legei ju- .Zorilor, Palatul Muntelui de Piota-decătornlor justiţiei, Florescu te (prin Strada Câmpinaanu). Aci se vând exclusiv numai produsele din viile D-lui Duiliu Zam-firoscu, Căndeasca, Floreasca, Ta- i Afimin’strnti'i fnaci Snonloldr allc,ca i,i::rs"aiia moraia a Auţomoou naşe Cofetaru şi Caragea din Odc- ‘:l|. , c1 yC0a 0 01 a Clubului Român Camera adoptă proeo- beşti şi dealurile înconjurătoare, trimis directorilor de şcoi o c.rcu- tul cu 58 voturi pentru, din §7 votanţi, precum şi produsele viei Progresul! îinîăPeă\ CUD^' v-lmţa s® rid,că' Adunarea în a D-lui Profesor S. Mehedinţi, ase- J t ^ SeCţn menea âiD Odobeşti, şi ale viei tărât ca în exerciţiul 1909-1910 să — n-lui M Remer Helo Odnhasra gimnasricâPnrev?7u^ .materialul do SENATUL poziţia cea mai înaltă din Jocali- gimnastică prevăzut pe programa a- 1 nalitică în vigoare. 3 Şedinţa de la 23 Ianuarie 1909 v:., y. , ,. „ . . Inr 1 d tft „:„„i„Qn 3 « v Şedinţa se deschide la ora 3 p. m ca, Floreasca şi Caragea, plantate iVtflrial C 0 cularft'. ? a Presidează d.general Budişteanu, vice- jdupă sistemul ungar, de oameni a- . . . n ţmaterialului, pentru ca ţinând sea- preşedinte. îdnsi într’adins din Arad dau re- Azi se va dejmne pe bturoul Came- mă de ceea ce lipseşte vreunei şcoli pîesenţi 82 d ni senatori 1 numitele v nuri de Prin Rleslinfi m un p-roect de lege pentru baterea şi de ceea ce are, să arate co obiecte! D. Olăaescu crieşteVaportul comismne:; «i WnlrirMn?» monedei de argint în valoarea wo-;i-ar moi trebui. fde petiţiuni. ţţrtnein jţieeung şt vvoirsciij, me- minală de 32.000.000 lei şi extrage- ^Listele complectate vor trebui să | D dr.Râmniceaim cere intervertirea /Xiif^r^lTokav^^eyes FehTr^ rea dm circulaţie a monedelor de se înainteze Casei Şcoaleîor, cclţ"ldlne’ ,de. ^ Pentru a vota re5nuua?'' Rak/tAr in terea d-lui Sudima. roman macedonean, Irenumitul xtaKator (o iu 1 ewru.irie. nitmmt.ri ...f. __" argint uzate pentru o valoare nominală până la suma de 28.9,80.000 (se înainteze Casei Imai târziu până la Reformele austriace Viona.—Camera.—Continuînd dis-ruţiunea asupra declaraţiunilor guvernului de eri, oratorii germanica şi cei cehi au declarat inacceptabile proecteJe depuse, cel puţin în forma lor actuală; toţi au accentuat însă Mai mulţi podgoreni s’au adunat azi spre a discuta noul proect de legr S’a luat hotărârea să se susţine cu cea mai mare energie limitarea plantărilor pentru a evita dezastrul asupra producţiei D. Sp. Haret, ministru de instrucţiune publică, va depune Aflăm cn plăcere că Duminică are loc Ir Brăila logodna d şoarei Ma-ria C. Filipescu, fiica amicului nostru Con st Filipescu ou d. Mihail G. Basarabeanii, maro proprietar. terea d-lui Sudima român macedonean, )reDunlitul Bakator (o variantă căci altminteri este expus a’şi pverde J Braghinei). Tot astfel este plantată postul de profesor. ‘ 1" I ULTIMA ORA Potrivit noului regulament poate trece examene pentru oricâte clase siv până la clasa ultimă pentru care se prezintă certificat. Taxa de 20 Iei se va plăti pentru fiecare i Camera 3 30 de lege prin rotat azi un proect careseacordf nn ere- ... . - . . ... p© biuroul Camerei azt proec-iolasă pentru care s’a cerut trecerea chestiurări* 1iUi“rgprint?o ţe^ţ4"1 de leffe DentrQ înfiintnron.(examenului » tul de lege pentru înfiinţarea, spre a se obţine pacea naţională. îa ca^ecj^0 universitare şi i ^,ir6Pdnd Cehii radicali precum şi agrarie-i^urn,irea a ^ agregaţi defini rii şi polonezii au eontestat com- , 1V1 ’a catedrele de drept, potenţa Reichsrathului de a tranşa I cu Examenul clasa cea se va trece mai iuferi- !oara. şi via D-lui Remer. Via Tănase Cofetaru, renumită în toată podgoria, de o întindere de 33 hectare, este plantată după sistemul şi cu varietăţile franceze, şi produce vinurile albe S&nillon de Sauternes, St. Emilion, Muscat etc. şi vinurile negre Cabernet Pinot de lucru despre Mehedinţi | Administraţia viilor D-lui Duiliu „ | Zamfireseu garantează că în pivni- bometate irr,,,i Iu oraşul Iaşi sunt actualmente 2(5 bolnavi de scarlatină, 7 de febră tifoidă, 2 de angioă diftericăşi 24 de tuse convulsiva. Ştiri mărunte Studenţii Ialomiţeili, îa dorinţa unor mai strânse iegături colegiale şi a cultivării idealului naţional constituindu se înt’un cerc intim, face cunoscut celorlalţi conjudeţeni cari voesc să adere, a-şi trimite adesiuHea lor pe adresa : «Cercul studenţilor ialomiţeni», calea Gri-viţri No. 20. — In grajdurile d-recţiunei poştelor a fost ucis un cal atins da turbaie S’a luat măsuri ca boala să nu se întindă şi la alţi cai. privitor Ia tariful vamal minimal şi -conţinând dispoziţiuailo tarifului autonom cari u’au fost reduse în tratatele de comerţ încheiate cu provincie străinătatea Ion I. Floru, profesor, despre «Uni rea Principatelor». Conferinţi maeştrilor de desemn şi îaligrafie care va avea loc în zilele ae 5, 6, 7 şi 8 Aprilie va fi prezidată ele d. D A. Teodoru secretarul general al ministerului instrucţiei publice. Participanţii din vor aveu trenul gra Riiiiiogrâfii Administraţia Casei Bisericilor a dai la lumiuâ o broşură întitulată: «La mormîntul ddmnei Olten, mama lui Ştefan col mare». Au apărut Convorbi, ile Literare cu lin frumos număr festiv pentru U-uire.N umărul cuprinde articole foarte importante semnate de domnii : Th. Rosetti, T. Maiorescu, Onciul, Mehedinţi, etc. {A apărut în «Biblioteca pentru toţi» Mihail Kogălniceanu, acte, scrieri din tinereţe, discursuri, cu o natiţă introductivă de P. V. Haneş. cu adevărat bun, pot consuma şi cu paharul. Butii iele se trimit acasă, după comandă. - TELEFON - Subsemnata direcţiune generală atrage cu deosebire atenţiunea membrilor act i ■ tei grupe, că sus menţionatele documente trebue să i se. trimită cel mai târziu in termen de trei luni, adică Vi fie depuse Societăţei până la jr Martie 1909 st. n., cunoscând că acei cari nu vor trimite de loc acele documente justificative, sau cari nu Ie vor fi trimis complecte şi în regulă, vor perde, în conformitate cu condiţiunile contractului, orice drept, _ fiindcă în ziua de 1 A pruie 1909 st n., * numai pe baza documentelor depuse se va constata numărul asiguraţilor acestei grupe spre a se putea imediat începe calculul părţei ce.jse cuvine fiecăruia din membrii părtaşi. Este deci in interesul tutu/or d lor asiguraţi ai acestei grupe de a trimite actele lor sus menţionate cât mai curând posibil, pentru că dacă unul sau altul din acele acte n’ar fi în conformitate cu condiţiunile generale, să aibă timp să le rectifice sau să le facă din nou. Direcţinnea Generală a Societăţei «Dacia-Rom&nifu Bucureşti, 31 Decembrie 1908 st. n. Or, 1. Stere fes vnîSoobgasss No. 28 — Viena Consultaţi uni cn celebrităţile medicale şi ca specialişti de la facultăţile de medicină. Telefon No 17650 gratuit. Dr. Roaalo S’A MUTAT Str. Progresului, 8, D. — Consult. 1—3 ore d. a. — Doctor SHDND Boala interne, nervoase, secrete ginecologice şi de copii CONSULTAŢII DELA ORELE 4-7 — I Strada Poliţiei 8 — Epitropfa Aşezămintelor N fon M ropolitul Se face cunoscut cala 3Februarie 19O0 ora 4 p. m , se va ţine licitaţie orală la sediul Epitropiei, în strada 11 Iunie No. 2, pentru închirierea pe timp de trei ani, începător la 23 Aprilie 1900, a apartamentului lit. A din Palatul Nifon etaj I, calea Victoriei 38, ocupat actualmente de Societatea Centrală Agricolă. Condiţiunile de închiriere se pot vedea în toate zilele de lucru de la 4—6 p m. în cancelaria Epitropiei. Supraofeite nu se vor primi. %»». PRIMAR IA OCÂ^TÎUCURESCI Direcţiunea Contabilităţei Puhlicaţinne Se aduce la cunoştinţa d-Ior detentori ai obligaţiunilor 4 l/a %. ele împrumutului Oraşului Bucureşti de lei 32 300 000, din anul 1895, că a 28 a tragere la sorţi, se va efectua în ziua de 1 (14) Febrila rie a c.. ora 10 a, m , în sala de şedinţe a ConsU'ului Comunal. La această tragere, se vor amortiza titluri, pentru o valoare nominală de lei 163 000 Publicul este rugat de a asista la tragere. p. Primar, Miliiioscu p Director, St. Maieescu No 1456(424 F. 1909, Ianuarie 15. ..-d FOURNIS3EUPS DE LA COD/? ROYALE DL ROUMAME LA PLUS CRANDE EXPOSITiON DE MEUBLEL5 A BUCARE.ST PLACE DU TMEATRF, NATIONAL * M pmnm etage 5AUIS DEXPOSITION 5EC0MD ETAGl NAGASIM m M FJUBIX5 KKM1ENT ASORTI D£C0MTI0f15 * AntiiBLmems MEUBLE5 El 5IEGE5 AMGLAI3 OBJET5DART îl. D, Wii IÎ1TT-mOMSOH ARCHITECU DEC0KA1XUR DIRRCTEUR DE IA MA.T50N DE DUCARE5T SERA. HEUREliX DE 5E REN DPT EN PER30NNE OiEZ EES CEIENT3 LI50NGUES QUi VOUMONT BIEn EE, m RE APPEEER TANT DANS LA CAPITALE QU EN PROViHCE POUR T0U5 TILWALfl,PîAE5, DEVIS,FTC Campărftţi PiKtirl de cl. I, Loteria V-*g mimai de la norocosa, prima şl principala colecturaSomlnft — Casa de încredere şi purtătoare de noroc -Strada Doamnei 8 numai tu ultima zi de tragere a cl. lot. IV a eşit peste ISO mii .tei, printre patru premt! pe imsntwile urn’Moare: 1396 cu Lei 200 şi cu premiu de i Yî cari Lei 3254 31904 55469 25 000 25.00 25.00' 25.000 1392 cu nn câştig de . .r . • • Lei 2000 3280 > » - . - --T • » 2000 9653 ». » . . . J . » 2000 1366 > » » 1000 15301 » . J ' - - >' 1000 13386 » » » - . . .. » 1000 16457 29279 40802 40816 52369 50Q şi flltimsie » r » şi multe alte 'câştigării nx Lei ------Grăblţi-vâ deci de a vă; «mura rocoas8 pentru Clasa I, Loteria v, în cel mai sourt oarece stocul de lozuri este aproape epuizata------------ No pierdeţi o cazi un ea de u vă îmbogăţi jucând ceasU co lectură’1 I ! i * 1000 ,t »'IJOOO » 1000 200. H iMTitre no Ifrap’Us 4- . ii:si'r;u;d«f — PENTRD — FaMci. Magazii, Remise, etc. solid şl eftin, efecţueazb cu specialitate Fabrica peiatni cou«tmoţiuni de fer 1. HAUG Bucureşti.-Strada Isvor No. 110.-Bucureşti www.digibuc.ro EPOCA Banca Naţionala a României 1808 12 Ia an aţie Situaţiunea Sumară 1909 io Ianuarie ACTIV 135622613 I 1142165 ^4799474 60084603 119999M 15638508 3243121 5928854 641033 101209 105937859 15360147, v 409549897. Uoooooo O 95852613 Rezerva met Aur 90013826) „ ( 3977oooo » Trate de aur 33352906)' 3j 73 ‘ ‘ 1 ... | 817626 ...| 55463874 Argint şi diverse monede Portofoliu Român ţi Străin (*) Impr. contra eff. publice . ? » » eff. p tn c. curent Fonduri publice . ............. Efectele fondului de rezervă . , Ef. fond de amortis. imob. şi material Imobili . . . Mobilier şl maşini de imprimerie 4 heltueli de Administraţiune . 1 eposite libere . .... I ompturi curinţi............. Compturi de valori .... PASIV . Capital . ............... 2457439 i| Fond de rezerv? , & ............ 3603940 Fondul amortizării imobilelor şi material 263292190 Bilete de Bancă în circulaţiune . . — | Profituri şa perderi ...... ţ3Ş|Dobânzi şi beneficii diverse . . Deposite de retras................. 49897 *) Scomptul 5’ojo. Dobânda 5 şi jum ojo 11999924 15206433 3187121 701747 97633 10088586-i 21201556 30948568 398225642 12000000 26380304 3863598 254977520 1183 1008858 308225642 De vânzare Ocazional 1 PAIE DE FONTA IN DIFERITE FORME Pe dinăuntru Smâ'ţuite şi pe dinafară Vopsite cu picioare si ventil ie scurgere LEI 105 BUCATA =Sinigaliias Bucureşti CALEA RAHOVEI. m beţxa se piate v’idtea prin iniei" Tlrinpr O licoare inofensivă contra beţiei — Sticla Lei 3 — f*' Tenia (Panglica) se depărt Capsulele „Felii mar Mmm — Dosa pentru adulţi Lei 9 — ţţ»/ A- F / v Săpnel de Lapte de Crie .UlriJier, t pentru înfrumuseţarea pielei * .4:* i , întrece în calitate şi preţul eftin ,a jr orice produs similar indigen i | Uj şi strein & " bucă(i Lei 2.—1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc tn depoul central la FARMACIA TH OR ÎNGER) Besmeti Spesele la orice comandă, din pro vincie sunt Lei 1,20 b. Furnizorii Curiei licgate Lvmîne CEASUL PEKAREK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS «Marea de Csal cea mal preferată în toată lumea Se recomandă în special : Pekarek’s None such Tea Pekarek’s High- Life Breakfast tea Pekarek’8 Pive o’cfock tea Pekarek's Karlsbader-Tee-Melange Acest ceaii se găse;te tn Baciresti si le toată România tn principalele Magazine de Coloniale, Delicatese şi Drognerii. — — Reprezentant! FRAŢI VICTOR, Bucureşti --- Mimio nu încercaţi contra mâtrţjtei, albitei timpurii şl rei părului, precum şi entru creşterea abundentă a părului de olt eroelontu» STECÎL PFEROBAY-RUM cea mai renumită apă de păr, preparată de BCXâMftXtt 4 Co., Tetscfccn a|6 De vânzare tn sticle de oiţe 2 lei si 4 lei, In toate drogueriile, farmaciile, parfum oriile şi frizeriile din ţară. GRABITI-VA! GRABITI-VA! eftoi termenul de reînoire a lozurilor clasei[a 2-â expiră la: 26 mmiî (8 FEBRUARIE A. C.) In consecinţă-,'"rog pe onor. mei clienţi să-şi reînoiascâ lozurile^, cât de curând posibil, căci voi fi nevoit a dispune de lozurile ner< înoite până la termenul sus indicat. LA APROPIATA TRAGERE A CLASEI A 2-A care va avea loc la: — 3|16 ŞI 4|17 FBBEUAEIE A. O. — şi al cărei câştig principal este ev. de: MSI 70.000 ofer lozuri de cumpărare întru cât mai am disponibile pe preţul oficial de • al li u L-A 1.1 Bl 8.-1 Comenzile din provincie, însoţite de cost, S8 efectuează cu promptitudine. Incercaţi-vă norocul la SCHRODEB câci „NOROCUL LUI SCH 80 DE ii E COLOSAL" I# Va# IO 38 I li m %9 V# O T 1 SLsF K |1 TELEFON 5|5Î OAS.A. FONd A TA. IN 1870 BUCUREŞTI CENTilAi s Calea Victoriei No. 106 Calea Grivitei No. 96 SDCORSAX.E : Strada Lipscani No. 71 Calea Moşilor No. 279 (colt CI Strada Eonii) BANDĂ COMERCIALA ROMANA SOCIETATE ANONIMA OU CAPITAL DE LEI 12.000.000 DEPUN VAI SAf I ------------ BUCUREŞTI — BRAILA - GALAŢI —---------- ORICE OPERAŢIUNI DE BANCA PENTRU PRIMA OARA IN ROMANIA In pivniţele blindate ale căror ziduri au aproape 1 metru grosime şi sunt construite din cărămidă şi beton armat, Banca Comercială Română a instalat case de bani cu compartimente, având, flecare o broască şi o chee diferită, pentru păstrarea oricăror documente, valori, titluri şi obiecte preţioase. Persoana care închiriază unul din aceste compartimente are singură cheia, care deschide lada sa şi poate Se păstrează Acte He proprietate, Hirtii ie familie, Valori, Titluri şi bijuterii si orice talente preţioase, Colectimii, Obiecte ăe artă, Argintărie s j=a ■E» să o cerceteze toată ziua fără nici o formalitate sau piedică, aceasta de câte ori va dori. Preţul închirierii este din cele mai minime şi nu reprezintă nici măcar dobânda preţului ce ar trebui să plătească clientul pentru a cumpăra o casă de bani. Pentru condiţiuniie şi vizitarea pivniţelor a se adresa Bttncri Comerciale Române Strada Smârdan, — Bucureşti .AGRICOLA’ Societate Anonimă de Aslgnrărl Generale Tn Bucureşti Sediul •. STRADA SĂRINDAR, No. 2 - CAPITAL STATUTAR LEI 4.000.000 -Prima emisiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.000 Consiliul de Administraţie ,* PREŞEDINTE : C. COLIBA S AN U ) proprietar, Vice-preşcdintele Consiliului de Admi-istraţio al Răncei Comerciale Române, Bucureşti Mare ni; VICE-PREŞEDTNŢI: Basiie M. Missir Luca Eiefterescn fost ministru, mare proprietar, mare proprietar, Bucureşti. Ploeşti MEMBRII: Dr. N. Angelescu, mare proprietar, Deputat, Membru al Camerei do Comerciu. Leon Costiner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Dimltrescu, mare proprietar, Bucureşti. C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti. I.ouis Timmermans, Directorul Băncei Comerciale Române, Brăila. Dumitra lonesca, Primarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila. AI. Lucasslevlci, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. Sigmund Prager, maro comerciant, Vice-preşedinte al Camerei de Comerciu. M. Helder, comorc., Galaţi. Ad. Solomon, mare indus- Th. Fritsch, Director triaş, Bucureşti. DIRECŢIUNEA : A. Steîner, sub director ASIGURĂRI IN RAMURELEs Incendiu, Viaţă, Grindină, Transport şi Accidente ------- Reprezentanta în Bucureşti ------ No. 11, - STRADA DOAMNEINo. 11. FAUKICA de MOBILE «te L1MK MARII Y. 13iisnra?iî Ssssîgi Mitul Brira No. 5? ţi Strefl» ŞerQînic! Ho. 10—(Telelon 55 înştiinţez pe d-ci i ootuereUrţi de mobile şi f® Onor. public dio Capitală |i provineie, oă îc depou1 bricei se găwac gata DORMITOARE, SUFRAGERII, BIUR0DR1 şl orice fel de mobile - MAT 31 LU STRUITE -Lucrate din lemn uscat şi gara «ia PRETURI CONVENABILE. „Steaua Ktalsi" Societate anonimă pentru industria petrolului apltal social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi FABRICI de PETROL şi DERIVATE: Bucureşti,, Cânapina, JS Gineşti, Monteor® Fabrica de Bidoane de tinichea, CoilStBBţîi PRODUSELE FABRICE LOR« Petro Regulamentar, Q colină, Benzină puarniaceutică, Benzină pentru motoare, Pă-cură‘,pentru ars şi pentru uns căraţ», Parafină, Ulei pentru motoare «DiESEL» ULEIURI MINE HALE de Calităţi Superioare Valvolină pentru cilindrii şi maşini feavând nici un reprezentant in ţară ori-ce comandă pentru ULEiUBl MINEBALE sau cele-Valte produse, sunt a se adresa — numai — DIKEOŢIUNEI GENERALE BIjnURESOI — BULEVARDUL CAROL, No. 5 - „VICTORIA Societate Anonimă de ii fir ’i i ai in si Heaslpru ========= IN BUCUREŞTI -=r:-==■ Direcţiunea Generală: STRADA DOAMNEI No. 10 Capital Statatar Di 5.000.000 întâia emisiune Lei 1.000.000 Agenţii «ăi şi face toate 1 icalităţile mai principale din ţară prin Societatea este repreaentxtă în ASIGURĂRI contra riscurilor de şi ii ACCIDENTE fEE VIEŢEI mm$ TRANSPORT TERESTRU, FLUVIAL ŞJ MARITIM Ret)res«atanta Genenlă: Strada Karageorgevioi No. 9 mmmmm————_ Ti^t»®rafia 8mver»itarăR, Strada Academiei Ne. 30 OTTO HARNISGH k Comp. Proprietar .= o* mcK FUR NI SORII CURŢEI REGALE 2S, Str. ACADEMIEI, BUCUREŞTI FONDAT 1887 TELEFON 10|89 FahriPn rlft fiurAlA Din flQ\Q E^zească Ju dUAlUfl U.t? v-/llLOlt) Curele do Pâr «Excelsior» 'Curele de Bumbao şi de Bal&ta tectmics ^au0^uei Arbemt, | | S Câuepă, Bumbac, etc. Aiul A Xelionit, Vuloanifebeer. pentru întreţinerea stabilimentelor industriale Pentm Cilindre «Excelsior» Valvolina iţi » * -»* • i renira «jumare «excelsior» vaivoiini U IOlUFl M mera IO Americană