AMIL XV.—No. 17. ABONAMENTELE 5 BANI Ediţia de seft’ă 5 3A\ ti LUNI jn fără.......................20 iei. 10 iei. în Străinătate .... „ 50 lei. 25 lei. REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: STR. REGALĂ, Ne, 4 Adrasa telegrafică.! Bucureşti TEI.BFVN: 2|35 Vineri 23 Ianunrie 1908 iciwiîm MUENTULUI că va tămădui, ca prin farmec, toate relele de care suferă ţărănimea, ştim cu toţii ce s a petrecut. Comisia parlamentară care trebuia să’şi înceapă lucrările în Iunie, nu a fost convocată de cât la sfârşitul lui Septembrie. Iar iuţeala ce s a pus pe urmă în făurirea legilor a fost SCRISORI DIN MACEDONIA CLOR fi lor. Camera continuă să ţie şedinţe de câte aece minute. . Au trecut doilă luni din cele grabnic compensata de o ade trei ale sesiunei ordinare fără vârâtă stagna ’Q m aplicarea! ca să se fl votat un singur proect de lege. Şi ce gălăgie făceau altă dată liberalii pe tema inactivităţei parlamentului şi a guvernului. Gazetele lor făceau zilnic socoteală cât a costat şedinţele Camerelor şi nu mai găseau acuzaţiuni ca să le asvarle pe capul guvernului şi a Camerelor. Ce treime să spunem noi de acest nou şi tânăr regim care se manifestează de o sterilitate desnădăjduitoare. Ş’a schimbat primul-ministru şi în realitate nu ,s'a schimbat nimic. Nici persoanele din guvern n’au fost înlocuite, nici o declaraţie asupra conducerei statului n’am auzit, nici cea mai neînsemnată mişcare prin care să se manifesteze noul regim n’am văzut. B?ndele în vilaetu! Ianina comit înfiorătoare crime răscoală pnsrali a grecilor ~ Agenţiile de publicitate LEGEA SINODALA ‘^EA . 80 bani linia . 15 > .El LINIA ,41 PUBLICAŢII »a ziarului şi la toate Vfară de articolele privitoare] Ia vilaotul nostru şi mai ales în la numirea funcţionarilor, pînă;sangiacul Ianina, dosi încă suntem azi nu s’a aplicat nici una din în toiul iernai, deşi munţii sunt a-dispozitiile esenţiale ale acelorjcoperiţi cu zăpadă, totuşi există legi. ’ [prin îţnprojurimi două baudo de ,_______________t________ Prin urinare nu este de mi~ 1!'?vp^T,0llTLgl'0u'-’, cari au ca şoS dVi autorităţi, casă urmărească it că sesiunea actuală a C.»-\ ... ... mişcările lor, i-au prins şi după ce ministru nu are nici o importanţă şi nu se poate semnala prin nimic. S’a vorbit de o largă remaniere ministerială, apoi de numirea unui titular la externe. In cele din urmă se redusese Am intrat în cel mai oribil lucrul la înlocuirea d lui ge-temrbelâc oriental. Şedinţele se ţneral Averescu ca ministru de iat Cl* sesiunea actuală a Ca-| Acesta bande se adăpostesc fără merelor se scurge îritr un tom-f nici o sfială prin comunele groce-belac fără pereche. [şti din poriferia oraşului Ianina, Regi muţ îşi duce traiul aşa .undo găsesc şi adăpost sigur si ;um l’a început, fără nici o "oroviziuni în aboudentă. Sfo?JPS&iliCiUate,1£.ma'l Ţăranii ajuta pe revoluţionari infestare de energie do cuge-j si * tare sau de activitate admini- Se paie, şi aceasta e adevărat că strativă. intre revoluţionari şi ţărani există In asemenea condiţii se în-i° tQţ°legoro tacită, întărită prin ţelege că schimbarea primului- reciproc. Autorităţile sunt între revoluţionari şi ţărani ; dar nu posedă în mâuă probe palpabile. lauţi, ca do obiceiu, s’an dus prin comune spre n desface marfă. Din uonorociro oi s’au. dus tocmai în satul unde se găseau voyoluţiona-rii.Aceştia luunau-i drept spioni, tri urinează la Cameră numai din datorie, pentru că suntem în cursul sesiunei ordinare dictată de constituţie şi poate şi pentru că domnii deputaţi n’ar putea alt-fel să’şi ia diurnele. Am ajuns la sfârşitul luila-nuariu şi nici nu se vorbeşte măcar de bugete. •\ Unde sunt teoriile d-lui Emil Costiriescn asupra datoriei ca puse dar chiar şi votate înainte de 1 Ianuariu ? Da, ştim că până la 1 Aprilie este tot timpul să se voteze bugetele, mai ales când majorităţile sunt gata să arate cea mai. mare bunăvoinţă guvernului. -De cât aceasta nu poate sâ. justifice perderea timpului de* azi, tm timp care e plătit de casa s‘ răsboi, Remanierea i a fost imposibil d-lui I. Brătianu s o facă, de ministerul de externe nu se îndură să se despartă, iar cu. d general Averescu, cu care de trei luni nu mai avea nici un fel de raporturi, s’a împăcat. Ce bine ?- Adică de ce s’ar fi ştirbit cât de puţin această bugetele să fie nu numai de- băată fizionomie a guvernări ui, când ea convine atât de bine legănatului său mers ! Evident pentru alte- proecte de lege guvernul poate să declare că n'a putut să termine mâi nainte studierea lor, sau chiar că nu este obligat să le prezinte, dar, cu bugetele se schimbă lucrul şi când guvernul nAa putut, sau n’a voit să prezinte Camerelor mai din vreme alte proecte, ar fi trebuit ca cel puţin bugetele să ti fost depuse. Dar de sigur, înlocuirea din ajunul halotagiului dela colegiul al 2-lea de Ilfov, a d lui Dna. Sturdza, a fost o simplă formalitate. De fapt guvernul ,îşi luase fizionomia sa actuală dela deschiderea Camerelor şi poate că nu greşim dacă spunem că această transformare se operase încă dela sfârşitul sesiunei trecute. De alt-fel lentoarea, ce se ob- ol i-an pus la chinuri grole, i-au o-morât sub pretext că ei joacă rolul de spioni. Evreii văzând Vi oamenii lor nu so reîntorc au trimis alto două porsoauo în căutarea celor dispăruţi ; dar şi aceştia au avat soarta celorlalţi. Cadavrele celor o-morâţi au fost îaocato ; iar aici au trimis urechile color moi-ţi, însoţite Cel da Ia «Aderăm!» cu însuşirile ca-racteristice lor fură şi jură. Iau bani şl d9 la «Alianţa Isdraolită» şi de la d, Tuko Ionescu şl au neruşinarea să spus că -Adevărul* nu e nici ziar erreesc nici ziar takist, că el, zic zău ! este ziar independent. Şl pontru-ca să’şi probeze independenţa înşiră Iu flo-care zi tot felul de minciuni şi de scornituri, doar doar o putea să fie de vre un folos «Alianţoi» sau d lui Take Ionescu Dar cu d Take ionescu minciunile «A-davărulni» au ajuns o adevărată halima. Aţi văzut alaltăeri cum se bat în cap ştirile co le dă cu privire la atitudinea noastră faţă de M 8. Rebele. Iată acuma alta şi mai nostimă: In articolul prim de aseară pentru-ca si susţie avantagiilo unei împăcări ou d. Take Ionescu — este şl intervenţia a :easta pontru a opera apropieri o ’însu-şiro caracteristică — «Adevărul» înşira două coloane de comentarii care se bat ] Am arătat altă dată, că Sf. Sinod [al Sfiintei noastre biserici române de im bilet cu conţinutul următor :L .... j , «Aceiaşi soartă vor avea toţi aceia, ‘1,1 ^ • ann- Parft£raf lft aUaI- caii vor fi contra dementului grec şi cari vor cuteză în viitor a servi do spioni turcilor». Urechile şi biletul au fost găsit o Cităm -textual „Brătieniştiî spun că chiar tlaGă 4 ar uni acum carpiştii cu takişlil şi cu toate viGîoriils electorale ale takişiilor, opoziţia, oricât fie vshe- Această bandă lucrează diu răs-jla Sinagoga, iar rabinul şi comuni-, ._ . _ . ___ pateri spre a aduce turburări înjtatea evreiască ]e-au înainta1, auto-j lîlBîită 3V fi, fi’aP putea prOVOGU 0 provincie; spre a aţâţa pe creştini iritaţilor locale, cărora s’au plânslSCHIMBARE DE REGIM fiindcă ro-în contra turcilor şi «alimenta ura Ide purtarea agresivă a revoluţio jgdo nu va concedia după câte-va printre naţionalităţile conlocuitoare, j narilor greci faţă do dânşii. Imediat pile pe noul şof şi prim-ininistru al Ceva mai mult, aceste bande lu- ? autorităţile au luat măsuri si au liberalilor, căci ar înstrăina i orităţile crând sub îndemnul comitetului trimis mai multo detuşamente do panelenist, (acest comitet o încă soldaţi în urmărirea bandelor, cu în vigoare) consideră ca inamici ai j ordin sever să-i stârpească; dar nu politicei şi intereselor Greciei şi credem să se ajungă la vre-un bun elenismului în general, pe toţi acei rezultat, de oarece bandiţii la no Ştiţi de ce se plânge „ Viitorul“ în numărul său de eri ? Pai-iem că daca vom da o săptămână de gândire n’aveţi să nimeriţi. Gazeta liberală se revoltă că se înfiinţează de membrii ai partidului conservator bând particulare prin judeţe. Şi „ Viitorul" st igâ că aceste bănci sunt făcute, oribile dietu / în scop politic. I se face /făcui măciucă c Viitorului» când se gândeşte că un partid poate sâ'utilizeze în interes da partid o banco. Politică cu banca ! dar unde şi când s’a mai văzut aşa ceva, din timpurile anti-deluviene şi până, azi! Parol ! „Viitorule" ? care aparţin altor naţionalităţi şi cari refuză de a adera* şi contribui moralmente si materialmente la realizarea .scopurilor lor, cari scopuri sunt contrarii constituţiei şi statutului actual din noua Turcie. Deci comit omoruri şi ameninţă cu moartea pe toţi acei cari sunt contrari programului lor. Până şi pe evrei nu-i lasă în pace. E înfiorătoare şi sfâşietoare purtarea inumană a şefilor sus-ziselor bande faţă de câţiva bieţi evrei, cari, fără milă, au fost omorâţi, cadavrele lor aruncate I în rîu, iar urechile nenorociţilor, însoţite dc un bilet, au fost aruncate înaintea sinagogei diu oraşul nostru. Crime groaznice Iată cum s’a întâmplat aeest act îngrozitor : Săptămâna trecută vroo doi-troi evrei, comercianţii ambu- sc pluti diferitele chcltueli electorale P Dar cu ce a luptat ani de zile în alegeri partidul liberal dacă nu cu Adică mătăluţă n’ai auzit nici o dată vorbindu-sc în ţara asta de o aşa numită Banca Naţională ? de un aşa zis Creditul rural ? de o oare care Ocultă ? de un domn Garada ? şi de nişte persoane ca Anton Carp, Take Protopopescu, ctc., etc. ? Trebue să fie cine va întif adevăr li- - |6er«d ca să aibă curajul sâ facă aşa - Inf*. fnta. mazv» rtutifi. rt». servă acum în activitatea guvernamentală a caracterizat re- Ipe fata marc, după ce fa ciupit pc gimul, dela instalarea lui la pu-jh»toatebaluwle mascate cu toţi vagmiş-tOPC, I trii şi cu toţi t ambu ni majori. Un Singur moment de ener- Auziţi, o gazetă liberală ea'-e sere-gle—de energie excesivă chiar ca pcfsoane care sunt şi mcm- ** 4 ® 1 „«va . î ^ iV lt PdTt%ii polltlC, ÎŞI pUU * ~Ia ac®Şl» • ătunci. capitalurile lor ca m înfiinţeze bănci când a reprimat răscoalele. A-1 -particulare pentru a veni în ajutorul tun Ci nu i-a ajuns_ Sil pue UI* comerţului şi al oamenilor fără mari mişcare jandarmeria şi iafan-Jmijloace, sub cuvânt că aceste bând teria, a recurs la tunuri Şi ajîe-ar profila înfunţătorilor şi. politi-decretat de fapt starea do a-*ceşte ? sediu asupra unei întregi părţi a ţârei. Dar când a fost vorba să-şi arate guvernul energia de legiferare, când a fost vorba să scoată panaceul cu care în ultimele zile de opoziţie se lăuda d. Emil Costinescu în Cameră FOILETONUL „EPOCEL din 22 Ianuarie igoţ) 21) ARTIŞTII CRIMEI Mare roman de sensaţie VII Ştiţi, că hui şi eu modul meu dc a lucru. M’nţi părăsit la Madison Square ; m’am aşezat po o bancă şi spionai pe Wilson. După două ore im om eşi din hotel şi Wilson îl urmă. Aceasta ua’a făcut să râd, văzând }>o acest neghiob urmărind pe furiş, ' ii urmă. A h I dânsul nu1! îude-mânatee In aşa eeva ! Primul iinbocil venit ar (i putut şti că e urmărit. . V âm spus Bă vă abţineţi de la observaţii,ni asupra lui Wilson. Ştiu; dar vă spun acostoa pentru ţia berlineză a fost nevoită să au-i torrze zilele acestea pe o fată tânără, în vârsta de 18 ani, sâ poarte haine bărbăteşti în locul celor femeeşti. Ea este fica unui birta.ş anume Gorg j ea declară că Parlamentul teşti şi solicită pentru aceasta autoriza-i “aSar sre .de datarie .de a aflrma că tia poliţiei. j Bosnia aparţine Ungariei. ’ Poliţia berlineză însărcina pe doi mo-} «Pe.st.1 zice la primele atacuri rlici să se pronunţe asupra acestui caz. c“ privire la Bosnia: «Ungaria nu trebue Medicii o examinară si îşi înaintară ra- să dlia inaP0!> C*C1 altfel soarta B°3mei ' r va fi hotărâtă». portul lor şefu ui poliţiei. Ei arată că d-ra Bill are construcţia corpului femeească, dar f?ţa, mersul şi expresia feţei sunt bărbăteşti. Acurn dotii z,lc ea apăru pe sIr3fete oraşului în haine bărbăteşti .şi era peste putinţă sâ se bănuiască că sub vestmintele bărbăteşti e o femee. Unele ziare berlineze care se ocupă de acest ca/, dau o serie de amănunte foarte nostime asupra incidentelor provocate cu prilejul acestei travestiri In fiecare zi în faţi casei ei e o mulţime de cascâ-gură care o aşteaptă sâ’şi ricâ apariţia şi o urmăresc pas cu pas îşi poate ori-cine închipui la câte neplăceri e expusă biata fată. Un derbedeu, care credea că ar putea fi de spirit, o acostează deunăzi. — Bucă zuia d-le B 11, îi zice el par că eii ai fost d ia Bill?.. să — Biue, bine ; nu a fost nini 'un ce doream, şi răspunsei că viu rău. Totul a’a aranjat. La a trei- mă prezint ca fată în casă. zecea şi patra stradă, dânsul co- Dânsa păru surpriLsS, căci, natu-borâ, Wilson asemeni ; ou rămăsei, rai, nu ştia nimic do concedieroa sa. —- I’entrn ce ? Mă grăbii să răspund că nu aş — Pentru că ar fi putut să mă voi sâ’i fac rău, şi o întrebai cine bănuiască. _ sunt persoanele cavi locuosc în casa Am mers până la a trei-zoci şi aceia. O făcui să vorbească şi dos-patra stradă, am traversat podul, coporii în curând că acolo o un fel n roluai un tron caro cobora spre oraş do pensionat particular, undo so e?,7,r78 f1- Şl aşteptai la staţiune, undo văzui găsoşto im copii, o fetită do patru- mucner so îuţologo do la sine, în curând reapărând Mitchel, dar spre zece ani, numită Roza Mitchel ştia roarre bine cino era Wilson şi singur do data aceasta; dânsul e- şi că omul dv. o lată! oi. se po socoteala sa. Dorii a- vidont, scăpase do Wilson la a trei-, Cum îti nare? în /aţ?' ■ KC<,e:i l>afru Fata mea, oşti un geniu. To- »am latr o trasară şi ajunsei a Dânsul luă trcuul caro seobora, ] tuşi dacă ştiai astea alaltăeri, pou-treia alee înaintea lor. Urcai în eu îl urmai ; dar do data aceasta tru ce nu ini-ai făcut imediat nu grabă scara ce conduce la ^lat-for- evitai do a’l privi în faţă. raport Chestiunea în Parlamentai uugar Dar cercurile politice ungureşti nu s’au mulţumit numai cu agitaţia pe calea presei şi an căutat ca sâ aducă chestiunea şi în Parlament, spre a împinge lucrurile spre o resoiuţie eât mai grabnică şi a arăta că ungurii sunt hotărâţi să lapte pe această chestiune. Astfel deputatul Boxoky, a anunţat o interpelare primului ministru ungar în-trebându’l dacă are cunoştinţă de doleanţele făcute de d. Bienerth; şi dacă c dispus a refuza categoric violarea ce se aduce Constituţiei ungare şi cum crede acesta că trebue să se rezolve chestia, pentru a nu se atinge Constituţia statului ungar. Cum se vede se anunţă vreme urâtă pentru situaţia din imperiul habsburgic. ortodoxe înfiinţat în 1872, în pri-fvinţa compunerii Iui, este cel mai ţ canonic după Sinodul Patriarhiei de Constantinopole, întru cât nu-ţiuai acest Sinod din urmă osto ‘compus din 12 membri, conform canonului 12 al Siuodului de la JCartagina, pe câud Sinoadele celor-il’alte biserici ortodoxe de mult s’au [depărtat do la proscripţiunile oa-snonice, după cum vom vedea ime-| diat. I După Sinodul Patriarhie do Gon-jjstantinopole, vine col al bisoricei t ruseşti care se compune diu 12 |membri' mitropoliţi, arhiepiscopi şi jepiscopi, sub preşidenţia celui mai bătrân. Şi pe lângă aceştia mai iau parte la Sinod şi 2 protopresvitori : Unul duhovnicul Ţarului şi cel’lalt reprezentant al clerului din armată. Şi po lângă toţi aceştia şi un demnitar civili, numit ober-procu-ror ca reprezentant al Ţarului 1). Sinodul bisoricei greceşti la prima vedere pare a fi constituit după exemplul celui din Rusia, dar întru cât acest Sinod nu ave de cât cinci membri numiţi do Rege dintre e-ipiscopi, sub preşidenţia mitropolitului Atenei, şi întru cât la şedinţele lui nu ia parte do cât un demnitar civil ca reprezentant al Roge-lui, fără a cărui părtăşie Sinodul nu poate lua nici o decisiune, el este departe cu totul de col al bi-sericei Ruseşti. Sinodul din regatul Serbiei se compune numai din 3 opiscopi şiş din mitropolitul Belgradului capre-l şedinţe. De unde rezultă că aceste 2 Si-! noade din urmă, cum şi cola din j Carloviţ din Ungaria, al Românilor din Sibiu şi Bucovina, sunt departo de la proscripţiunile fundamentale alo Canoanelor, în virtutea cărora poate fiinţa un Sinod ca atare. Dar cu toate acestea, aceste biserici (Grecia, Bucovina, Transilvania şi Carloviţul), atunci când s’ar afla biserica în groa cumpănă, olo sr avea posibilitatoa do a-şi constitui la moment uu Sinod * canonic, compus din 12 membri şi mai mulţi chiar ; întru cât în Grecia, pe lîng’ă membrii Sinodului, mai sunt încă peste 50 de opiscopi. In Austro-Ungaria, încă au posibilitatea de .a forma un Sinod ad-hoc, de vromo ce biserica Carloviţului are un Patriarh şi 7 Episcopi, bisorica Transilvaniei un mitropolit şi 2 episcopi, biserica Bucovinei nu mitropolit şi 2 episcopi; ceia co face în total II mombri: Patriarh, Mitropoliţi şi Episcopi. Fapt po care biserica Regatului Sârbesc, nu-1 poate realiza nici o-dată noavând decât 4 dignitari bisericeşti. Şi astfel fiind va trebui la caz do nevoe ra să apolezo la un Sinod canonic, când ar fi vorba despre judecarea vro unuia dintre membrii săi actuali, cum făceam şi ‘noi mai îuainto de Sinodul din 1872. Acum să venim la noi, şi să vedem, putem noi avea posibilitatea do a avea la groa cumpănă un Sinod canonic ad-hoc, dacă am ronunţa la cei actual. Eu zic că nu. Intru cât bisericile autocefalo naţionale, nu au alta legături cu cclolalte biserici surori, decât dogmatica şi canonice, ceia co face ca o biserică autocefală naţională să nil so amestece în afacerile administrativo şi disciplinaro ale altei biserici similare. Fapt noîngăduit şi do canoane. După cum nici o ţară in privinţa conducerei interioare, nu -se poafco amesteca în conducerea j altei ţări do felul ei. I Şi în a taro caz,. in trei), la caz * dacă vreun Episcop ori Mitropolit din ţară da la noi, s’ar abate de la învăţătura, dogmatică şi canonică a bisoricei ortodoxe de răsărit, undo am găsi noi membrii trebuitori ca să putem constitui un Sinod canonic ca s.Vl judoce ? Şi răspunsul este nogativ. Şi aşa fiind membrii Sinodului «lin 1872 dimpreună cu guvernul au avut în vedere toate a-cestea ; şi de acoia au luat do normă, felul corapiinerai Siuodulu * Patriarhiei do Constantinopole, de a introduce în numărul membrilor Sf. Sinod şi po arhiereii titulari, pentru a avea totdeauna la îndo-înâuă un Sinod, caro în felul coni-punerei lui, să corespundă în totul proscripţiuuilor canonice ale sfintei biserici ortodoxe do răsărit. Şi ast-fol fiind putem vedea pâuă la evidenţă iacă o dată, că Sinodul bisericoi noastre autocefalo române ortodoxe de răsărit, osto cel mai canonic, din toate po caro le-am văzut. Dar, după cât au<î, în modificările co se pretinde a so faco legei Sinodale actuale, autorii prooctului în cauză, vor ca să apropie Sinodul nostru do cel al bisericei din Transilvania, al cărui plan l-a găsit potrivit do a so faco modificare grăbită legei Sinodale actuale. Insă pentru a pune în concordanţă legea Sinodală actuală cu Sinodul bisericei din Ardeal no trebue timp ; întru cât atunci, ar irobui neapărat, ca sâ so abroge în parte legile următoare : hogea Seminariilor, legea clerului mirean şi legea Căsoi Bisericoi. Dar despre aceasta mai înainte. Arhiereul Calist l. Botoşeneantil ORFANII PRIMĂRIEI Ge soartă sa pregăteşio de primărie nenorociţilor copii aba îi donaţi «Viitorul» răspunde în chestia serviciului copiilor găsiţi publicând un quasi comunicat al celor cari so o-cupă de această chestie Ia Primărie. Comunicatul acesta departo do a răspunde la întrebările puse are aerul că esto făcut mai mult spro a mistifica opinia publică. In realitate suntom dispuşi a crede că cei cari anunţă aşa do categoric că. Primăria va trece serviciul copiilor găsiţi unoi societăţi particulare, ci înşişi nu ştiu bine ce cred şi co trebue să facă. Iu definitiv chestia nu este dacă Primăria treco sau nu copiii găsiţi în seama unei societăţi particulare, ci, cum îi treco ? Po baza cărei organizări îi trece^? Eslo adevărat că «Societatea ofertantă voeşte să desfiinţeze institutele organizata de Primărie şi să crească copiii la femei din mahalalele Bucuroştiului ? Ori, în această privinţă comunicatul publicat de «Viitorul» nu dă absolut nici o lămurire. ^E1 afirmă numai că Primăria are două admirabile oferte şi că va trece exclusivitatea serviciului uneia dintre acesto două societăţi împreună cu o subvenţie do 120—110.000 lei. Dar chestia osto că cele două admirabile oferte nu so potrivesc de loc. «Materna» j|cere numai copii până la 7 ani, pe când «Sprijinul» pretinde întreg serviciul copiilor ma dolu staţia drumului do fior n erian şi mă ascunsei îu sala do aşteptare. Mitchel sosi In curând şi merse spre extremitatoa platformei. Wilson se oprise în mijloc şi se forţa do a părea de asemeni indiferent pe cât posibil, fără a reuşi, so In-ţelego uo In sine. Când sosi trenul, mă urcai şi’l parcursei până găsii po omul meu şi mă aşezai în faţa sa. Pariez că am studiat bine figura sa. —- Da, domnişoară, şi dânsul a studiat bine pe u d-talo, mică îndărătnică! Nu vrei să asculţi de ordinele mele. Ţi-ani spus să nu te arăţi acelui drac de om. Dânsul morse drept L vizuina sa, eu după ol. E o casă în Irving Place. latâ’i numărul. Dânsa îutinso o carto d-lui Bar nes. — Ai oşit bine diu afacere ; dar pentru co nu mi-ai spus imediat ? — Nu am terminat. Când eu întreprind ceva, voesc să ajung până în fundul lucrului. Mă credeţi că m’am dus să iau urma acestui om pentru ca sâ’l trimit po Wilson din nou, ca să fie vârât in sacul lui Mitchol ? Nu sunt tocmai aşa do mărginită. A doua zi trecui pe M’ani reîntors ori pentru a a-fla mai multe. M’ani aşezat în parc Şi ain supraveghiat fetiţele co ve-niau să ia aor. Fiindu’mi imposibil a găsi o ocazie să vorbesc cu tânăra Roza, (am căutat totuşi să o văd caro e, ascultând să fie strigată pe nume. Am avut micul meu aparat fotografic cu mine şi am fotografiat-o imediat ce ain descoperit o. Ce ziceţi ? Mi-am pierdut timpul ? 1ok — Nu, do loc. Eşti inteligentă; la dar nu te voi ridica niciodată mai casa din L-ring Place şi sunai. O,sus: eşti destul de suficientă, tânără fată în casă voni sâ’mi des-j Nu am do cât să te lauri, ciudă uŞa ; tntrobH să văd pe stă-j Dă nu fotografia, până sa ; dânsa mă întrebă să ştiel Tânăra fată dispăru si roveni cu o mică fotografie destul de vagă a unoi tinere şi frumoase fetiţe. Ea o dădu d-lui Barnes. După o jumătate do oră, dânsul părăsi casa. VIII LUCETTA Două zile după evonimontele care le-am narat, fata din casă a Emiliei Itemsen anunţă pe stăpâna sa că primise foarte triste ştiri asupra sănătâţoi mamei salo şi caro reclamau imediata sa presenţă pe lângă aceasta. Mama sa locuia’ la Elisa-betli, în statui New-Yersey. Dânsa îşi exprimă dorinţa de a se duco cât mai curând posibil şi ceru ca sâ’i pormită venşoarei sale Lucetta do a o înlocui pâuă la reîntoarcerea sa, care, spera ea, va ti peste câte va zile. Cum fu întrebată diică vorişoara sa cunoştea serviciul, dânsa răspunse afirmativ, că aceasta ştie mai ales să coafeze bine, făcând u-ciuicia la un coafor francez. Adevăratul nume al tinerei fete eru Luey, dar ca îl sohimbase în Lu cetta pentru a so zioe oă e franceză şi a treco astfel ca o buuă fată do casă. In ochii lui miss Remsen, această schimbare de nume nu era în favăaroa tiflerei fete, dar cum fata 1) Melchisedec — Studii asupra ierarhiei şi instituţia sinodală în biserica ortodoxă a Răsăritului în genere. sa de serviciu era grăbită să ploce imediat şi cum cealaltă so oferea imediat, dânsa primi propunerea. Lucetta sosi do după amiază şi miss Remsen fu încântată do ei. Dânsa so aştepta să găsească o femee vorbăreaţă şi îndrâsneaţă, a-fectând cele mai mici măsuri; dân- ; sa fu surprinsă găsiud a fi o tânără fatcă liniştită şi fără pretou-' ţiuni caro so arăta foarte în curent1 cu serviciul in timp do patru zeci [ do ore. Văzând cum ora servită do bine, miss Remsen ar fi dorit chiar ca această înlocuire sâ so mai pro-luugească. Dora dp asemeni era încântată. * — Rsgiuo, ziso oa îq ziua cea- j liltă, co crezi tu do noua fată îu casă ? — De cine, do Lucetta ^răspunse sora sa; Oh ! găsesc că’şi face minunat serviciul său. ( — Dar, Regino, ea e o perlă. ] Dacă tu nu o apreciozi, dorosc ca tu să mi-o treci mie lu rointrarea Iui Sarah. — Ah I domnişoara are nevoie do o fată do serviciu pentru dâusa, după cum se pare ? — Oh nu l nu pentru mine per- j uoual, dar aşi oi să păstrez po Lucetta în fuiu i«. E un tezaur-Dânsa coftfpşză aşa do admirabil; nu te-ain văzut «iei odată în aşa Atunci dacă Primăria va treco exclusiv uneia întreg serviciul este dovadă oă alegerea este deja făcută şi că societatea «Materna» este po-monită în articol numai neutru a a-meţi lumea. Ori într’o chestie aşa de importantă care pune îu ijoc nu numai preocupări de umanitate, jlar şi de apărare socială, nu esto "permis să so discute cu ascunsuri şi cu chiţibuşuri. Credem câ în asemenea chestiuni caro ies cu totul diu domeniul politicei militante şi interesează partea cea mai altruistă a sufletului omenesc cci do la Primărio, In primul lor, sunt datori să discute pe faţă şi să puo toată lumea în situaţie de a examina chestiunea fără nici o preocupare lăturalnică. N’am spus de loc că Primăria este numai ea datoare să so ocupe frumuseţe ; dar acesta nu-i singurul ei talent. Dânsa ştio să aranjeze masa pentru ceaiul de după a-miazi cum nu am văzut nici odată asemenea. E de necrezut ce această fată ştie să facă diutr’un şervet pentru a decora o masă. — Da, zise Emilia, Lucetta e în-demânatecă, dar uu las să vază eă noi o privim aşa; dânsa ar putea să so flateze. Acum spuue’mi cino vine azi după atniazi. Oh, colonia obişnuită, iuti închipui. — In care o şi d. Ramlolph I — Regino, o uu mister ce planează asupra Ini. Lasă-mă sâ’ţi spui cova. Mai întâi, iată mai bino de o săp tămână de când nu a mai venit pe aci, şi ieri l’am zărit coborâud a ciucea alee şi, crezi tu ? tocmai îu momeutul când voii sâ’i salut} din-sul coti po O stradă transversală. -—Nu te-a zărit, scumpa mea ; căci altminteri ţi-ar fi vorbit do sigur ; ar fi fost prea ferioit do a-oeastâ ocazie. Daoâ uu m’a văzut, o că dân -sul a devenit subit miop, iată opinia mon. (Va urma) www.digibuc.ro EPOCA de asistenţa publică. Societăţile particulare pot să’i dea un maro a-jutor şi sunt foarte bine venite când dau pn asemenea ajutor. Dar, ce se înţelege prin ajutorul societăţilor particulare ? Pur şi simplu să li se dea lor mânuirea fondurilor comunale afectate pentru asemenea scopuri? Ajutorul societăţilor particulare consistă în primul loc a aduna o-bolul inimelor caritabile spre a veni în ajutorul nenorociţilor. Ori unicul exemplu pe care îl a-duce «Viitorul» în ajutorul societă ţoi «Sprijinul» este faptul că unele Este vorba de soarta a 500 de copii şi în cursul anilor de soarta a mii de copii. Este vorba de o însemnată chestiune socială, căci după educaţia şi îngrijirea ce se va da acestor copii se va svârli în societate legiuni de muncitori cinstiţi şi sănătoşi, ori batalioane do râu făcători şi de putrigaiuri morale. Ei bine, capriciul trebue să facă loc judecăţei sănătoase, studierei serioase a chestiunei, într’adevăr părirteştei îngrijiri de soarta celor nenorociţi. Comunicatul ne spune că Azilul CRIZA ciare au căresti. vizitat eri închisoarea Vă- Păşnnatnl comunal va dispare Chestia Casei Rurale membre ale acestei societăţi au con-1 Cantacuzino va rămâne — evident dus o colonie şcolară de vacanţă, I pentrucă nu pot dispune de el fără cu banii Primăriei. Dar cine nu s’ar oferi să facă aşa ceva ? Şi, după teoria asta, serviciul copiilor găsiţi ar trebui să fie oferit, cu subvenţia de 140.000 lei anual d-lui institutor Cazacu, cel mai des întrebuinţat pentru conducerea coloniilor şcolare de vacanţă. Evident, argumentele «Viitorului» nu sunt do loc serioase. Şi nu cu ele se poate justifica desfiinţarea serviciului care funcţionează, după chiar declaraţia «Viitorului», admirabil, pentru a se trece copii Primăriei unei societăţi care nu-şi poate proba pregătirea specială cu nimic. Intr’adevăr iată ce spune ziarul guvernamental despre desorganiza-rea în care se află societăţile particulare. Cităm textual Avem, se’nţelege, o asistenţă publică în Capitală şi încă din prisos. Dar este aşa de răvăşită, în cât efectele oi se subţiază, ba încă aproape nu se văd, nu se resimt, tocmai dm pricina lipsei de organizaţi une a serviciilor de asistenţă publică. Câte societăţi de doamne din •lita socială nu’s în Bucureşti ? Câte in-stituţiuni nu se străduesc să’şi afirme existenţa în această direcţiune ? Dar strădaniile acestea cât de palidă repercusiune au asupra tristei situaţii de fapt, în care ar trebui să se resfrângă ou folos I Şi toate acestea numai din pricina lipsei unei concentrări a mijloacelor de asistenţă a mizeriei, a maladiilor sociale, a copiilor abandonaţi, etc.» «Bună oară în ce priveşte asistarea copiilor găsiţi. începuturi răsleţe în această operă avem în Capitală ; dar oficialmente şi în mare măsură, problema aceasta socială a fost lăsată exclusiv în sarcina primăriei». Şi după ce a zugrăvit astfel societăţile în sarcina cărora vrea să treacă importantul serviciu al celor 500 de copii găsiţi cu o subvenţie anuală de 140.000 lei, iată în ce termeni entuziaşti descrie splendida organizaţie a serviciului copiilor găsiţi de la Primărie voinţa donatorului—care slavă Domnului trăeşte şi e sănătos — dar de aci deducem că Orfelinatul de la Radu-Vodă şi cel din strada Pri-măverei se desfiinţează. Atunci concluzia este : copiii vor fi retnmeşi în mahalale. Dar comunicatul n’are curagiul să declare că aceasta este isprava | ce se pune la cale acum în Primărie. Este şi aceasta o dovadă că înşişi autorii combinaţiunei cu desfiinţarea serviciului recunosc că fac o faptă rea. Apoi tocmai dacă este vorba de educaţia şi de supraveghierea copiilor găsiţi şi orfani şi după vârsta de 14 ani, se impune menţinerea Orfelinatelor, care au probat că a-bia înfiinţate au şi pus pe calea cea bună o sumă de fete, do a cărora soartă s’au îngrijit înstalându-le îu şcoli speciale, după ce au absolvit cursul primar. Apoi, Iu Primărie este un proect care rezolvă tocmai acest punct important al chestiei: ce se fac^eopiii după 14 ani, adică după ce "absolvesc şcoalele primare. Programul acela prevede înfiinţarea de ateliere, la orfelinat, ateliere în care, după ce ar învăţa un meşteşug, absolventele ar putea să rămâo şi angajate ca lucrătoare Cu acest mijloc s’ar crea şi venituri din care s’ar putea întreţine orfelinatele, astfel în cât Primăria ar putea să scadă în fie-care an suma destul de mare alocată pentru copiii găsiţi. Şi în loc să studieze acest program şi să’l aplice, parte cu organizaţia «excelentă» de azi, parte cu societăţile particulare caro ar voi să experimenteze şi ele lucrul venind în ajutorul Primăriei, ni se ş vorbeşte de desfiinţarea «excelentului» serviciu şi de trecerea pur şi simplu a subvenţiei de 140. AfUSIOCiil Sau gândit Ia faptul că, atunci!"’ AlflilflolU când prepari o moştenire, îţi trebue un moştenitor capabil de a o primi.. . Şi de sigur, că prin moştenitor ca- j Consiliului sanitar pabil se înţelege, jnridiceşte, un om C Răduloscu, sub directorul închisorilor şi representanţii presei. Au toastat : D, Rădulescu pentru ministrul de interne ; d. Săvoanu pentru d. Do-brovici, d. Donescu pentru d-nii Săveanu, Dobrovici şi Rădulescu ; d. Rădulescu pentru presă ; d. Gon-gopol, din partea presei pentru primul congres al riaicârei morale a decăzuţilor societăţei şi pentru d. Săveanu; d. dr. Cruţescu pentru îndreptarea stăroi sanitare a peni-în fu ii- .tonciarelor; şi în sfârşit d. N. Săvea-Fnu, secretarul general al ministoru-şi tran- | d® interne, pentru congresişti. trimis în judecata I Perfecţionarea profesorilor [ie limbi străine TEATRUL LYRIC COMPANIA LIRICA ROMANA — Conducerea: C. GRIGORHJ — Joi 22 Ianuarie — Pontru a doua oară Prinţesa Solarilor (DOLARPRINZESJN) Operetă în 3 acte. — S'lmhătă 22 Ianuarie 2 jumătate p. m, MATINEU - ora f Ministerul instrucţiei publice a trimis directorilor şcoalelor secundare din ţară .următoarea circulară major şi destul de tare pentru ca să susţină sarcinele şi datoriile cari îi incumbă, po când după raţiunea o-menească acest moştenitor trebue să fie un om destul de serios şi muncitor, ca să nu pericliteze patrimoniul, care i se • încredinţează. Societăţile, ca şi familiile, au interesul ca să nu se risipească un a-vut, care este un avut comun, din unele puncte de vedere, şi o bogăţie naţională. Trebue să lăudăm, fără rezervă, principiul unei bănci de ţărani. Aici Statul e în adevăratul lui rol, când încearcă să creeze creditul, caro va permite acestei clase, patru cincimi din naţiunea întreagă, să se ridice. Rămâne întrebarea: ţăranul român este capabil, este major. In timpurile mai vechi, el n’a putut să câştige nici calităţile, nici spiritul unui proprietar. El a trăit în comunitate. In 1864 i s’a presupus calităţile necesare u-nui adevărat stăpân do pământ. I s’a încredinţat o bucată de pământ _f «Cu ocazia conferinţei profesorilor de Jî ,zLua ^ Ianuarie sa p J niteneiare din ţară reuniţi în con- S’au luat măsuri ca acest tîrg să Sre®i î® onoarea d-lui Dobrovici di-întruneascâ toate cerinţele legei de re®torul general al închisorilor, poliţie sanitară-veterinară. î. Banchetul organizat prin grija Ar fi de dorn ca cel dintâi care va pleca, să plece la 1 Februarie viitor. Făcându-se asa, termenele de şase luni ar merge de ia I Februarie până la 1 August şi de la 1 August până la I Februarie, aşa că fie care ar beneficia în mod egal de câte o lună de vacanţă. Şedinţa de la 21 Ianuarie La ordinea zilei discuţia generală a-supra modificărei legei pentru monopolul cârciumei. D M&hescu, raportorul legei dă citire expunerilor de motive. D. Disescu în discuţie generală, declară că va vota legea, căci modificările aduse face legea mai bunâţd; nu cu totul bună. Cere însă a se favoriza numai cârciumile cari vând vin, nu şi bere, care e mai rea de cât chiar şi ţuica; ceea ce în lege nu e clar spus. De asemeni crede că e prea mare taxa de un leu de cap de locuitor ce trebue să o plătească cârciumarii şi cere să fie redusă la jumătate. D ministru Costinescn declară că în intenţia sa e ca numai cârciumile devin să fie favorizate prin proiect In privinţa berei nu poate pune taxe mai mari lăsând acestea în grija d-lui Tache lonescu să o facă, căci tot dânsul le-a coborât. Urcarea taxelor pe alcool Statul nu se va putea face imediat, căci deja reforma de anul trecut a costat pe Stat 4 milioane. Se închide discuţia generală. D Tătăranu cere modificarea art 29 ca timpul de deschidere a cârciumeloi să fie in lunile de vară până la ora 10 seara, proectul prevăzând numai până la ora 8. D Costinescn răspunde că nu primeşte Deoarece timpul este deja foarte 1 molare căci ţăranii au nevoie 1 - J fo| “ odihnă la ora aceia pentru a se pu- ntea scula de dimineaţă Ia muncă D Tătărann renunţă :]a modificarea înaintat vă rog ca de urgenţă să faceţi celor interesaţi comunicarea cerută prin această circulară». PALATUL JUSTIŢIEI Tribunalul Ilfov suecţia IlI-a a admis eri apelul făsut de pungaşul V. Frangopol condamnat la 7 luni închisoare pentru furt şi i-a redus pedeapsa Ia 3 luni închisoare. — Curtea de Casaţie secţia Il-a a amânat pentru 17 Martie recursul făcut de preotul D. Diaconescu din Mizil condamnat pentru furtul unei salbe de aur. — Curtea de Casaţie secţia Il-a a rospins eri recursul perceptorului Petre Semaca] din Sâveni, judeţul Dorohoi, şi a agentului fiscal Gli. Chiriceanu, condamnaţi primul Ja un an iar celalt la 6 luni închisoare pentru falşuri. — Recursul Iui I. Gh. Mincu lescu coudamnat la o lună închi soare, care urma să se judece eri de secţia Il-a a Curţii de Casaţie, s’a amânat pentru 26 Ianuarie. — Tribunalul Ilfov secţia Il-a a confirmat eri mandatele de aresţare lansate contra faliţilor StruljPicher şi M. Braun. — Curtea de Apel secţia IlI-a a condamnat eri ziarul «Universul» la 5000 Iei despăgubiri d-nei Comşa pentru că i a reprodus dintr’o carte [de bucate mai multe reţete. Pentru concertul de la 26 curent Societatea pentru protecţiunea animalelor şi-a asigurat concursul d-rei Ema de Kleme, mare cântăreaţă din saloanele St. Petersburgului, al cărei concert dat în seara de 20 curent în tură, nu o cultură propriu zisă casnică, ci o cultură intensivă de in-lustrie naţională. Aşa cum porum bul, pe la începutul introducerei lui, din nutriment de casă, a ajuns un articol de exportaţiuno şi de a vuţie naţională, aşa să ajuDgă şi producerea mătasei rrin cultura gândacilor de mătase. In acest scop M. S. Regina a înfiinţat Societatea 5Ţeeătoarea». Programul Societăţei fixat în statutele sale, se întindea deci*la început : I. De a procura cultivatorilor o sămânţă bună In mod gratuit spre a se lepăda de sămânţa degenerată, II. De a procura producătorilor de gogoşi de mătase un debuşeu de vânzarea lor. III. De a instrui pe cultivatori pentru o cultură mai raţională conform progresului ştiinţei. IV. De a produce prin încrucişarea de rase şi salecţiune o sămânţă bună în ţară însâ-şi. V. De a instrui fete de săteni în filatul cu maşini moderne şi ţesutul cu războaie moderne, în scop de a creia o industrie casnică ceea ce era «Canut» la Lyon. VI. De a stărui a sâ înfiinţa în ţară fabrici de mătase de Oare ce consumul ţărei în mătase este de 20 milioane pe au. iutorarea incendiaţilor şi inundaţilor, ministrul de interne va da o circulară prefecturilor de judeţe şi primarilor comunelor urbane, prin care le va recomanda ca la alcătui rea budgetelor pe anul 1909—19i0 să prevadă subvenţiuni pentru acest comitet, cari vor fi depuse pe seama comitetului la administraţiunile financiare. In anul trecut comitetul central pentru ajutorarea incendiaţilor şi inundaţilor a distribuit ajutoare în sumă de 50.880 lei Ministerul instrucţiei publice a-duce la cunoştinţa tutulor că sunt neîntemeiate svonurile răspândite de către răi-voitori, că la acest mi- tătile în 196 şi 1907 erau circa 300 kilos crame, distribuite aproape la A5.0U0 cultivatori. La 1908 cantitatea s’a redus, dându-se numai la 18.000 cultivatori sămânţă gratuit. Reducerea s’a făcut din cauză că cei l’alţi cnltivatori nu s’au arătat dispuşi a vinde produsul lor în gogoşi şi de altă parte nici nu era încă organizate centrele de cumpărare de gogoşi din partea societă-ţei în acele localităţi. Deci s’a limitat distribuţia gratuită numai la judeţele Ilfov, Vlaşca, Teleorman, Prahova, Ialomiţa, de unde locuitorii au trimis Jprodusul lor u-e vânzare la Bucureşti. St Ministerul de interne a făcut cunoscut prefecturilor că Banca Mar-morosch Blank şi comp. a înfiinţat în Buzău, str. Banului 16, un oficiu de exploatare al căei ferate de interes particular Buziu-Nehoiaşi. Acest oficiu are ca director pe d. inginer Niculescu B. Gheorghe, fost inspector la căile ferate, iar ca subdirector pe d.Popescu Gh.. fost sub-inspoctor la căile ferate. I — ---- - 1 * ** O J-" jd-lui Donescu, directorul inchisoa-j 8 rei Văcăreşti, a fost din cele mai is-f se- de Congresistii directori de peniten- II Procurarea sămănţei gratuit, s’a efectuat după tabloul auoxat în a-! ■ii 1905, 1906, 1907 şi 1908. Canti-* Vânzarea produsului de gogoşi realizat de săteni s’a făcut direct de săteni către o casă din Italia cu care societatea a făcut contract, 0-bligându-se acea casă a cumpăra în ţară la anumite centre în lie-care an până la 50.000 kgr. gogoşi minimum. Prin acest contract s’a asigurat un debuşeu p< ntru producţia de gogoşi, ast-fol în cât sătenii după un timp de 40 zile, cât ţine creşterea gândacilor până la îuvelirea lor, s’au văzut cu produsul lor realizat în bani. Pentru a putea facilita această 0-peraţiuue (căci vânzarea de gogoşi neuscate nu se pot face de cât în cele dlutâiu zece zile de la lnveli-rea lor) societatea a înfiinţat de o cam dată tn Bucureşti o usc&to- rie de gogoşi (gogoşeria) care serveşte a omora crisalida, a usca go-goşile; făcându-le în acest mod apte pentru a putea li păstrate, filate sau exportate. Gogoşeria aceasta este condiţie sine qua nou, pentru posibilitatea cumpărărei gogoşilor. Căci gogoşi le neuscate la timp se înfluturează, li se perforează şi mătasea e stricată, sau dacă se usucă de săteni înşişi, uscarea e defectuoasă şi în dauna mătasei. Această circomstanţă (instalarea de uscătorie de gogoşi) cât şi aceea că lipseşte elementul, agenţii cari să se ocupe cu adunarea gogoşilor neuscate în scurtul timp de zece zile, arătate mai sus, (toate încercările făcute de societate prin băncile populare etc., nu au dat rezultat satisfăcător) fac ca chostiunea debuşeului pentru vânzarea gogo şilor, nu se poate pentru moment desvolta pe scara trobuitoarc. De aceea asemenea societatea a fost nevoită a reduce cantitatea de sămânţă de distribuit până la rezolvarea acestei chestiuni. Pentru anul 1909 societatea proec-teuzâ a rămânea îu limita cantită-ţei de 80 kgr. sămânţă, atâta cât trebuia pontru cele patru judeţe limitrofe gogoşeriei aflătoare în Capitală. III Instruirea cultivatorilor pentru o cultură mai raţională s’a făcut în destul In anii 1905 şi 1906 prin butit aranjate. A prezidat d. N. N. Săveanu, cretarul general al ministerului interne. Au participat : d. Dobrovici, director general al închisorilor, d-na Coiiny, directoarea închisoarei Plă-tăreşti d-nii : I. Donescu, G. Alexan-drescu, Al. Rădulescu, V. Gheor-ghiade, I. Naum, Hr. Simiescu, N. Făgărăşanu, Gr. Palade, D. Steriade, S. Niculescu, T. Cavaroc, Al, Căr-bunescu, directori de penitenciare cursuri ţinute la şcoalele din Bârlad, la acele din judeţul Ilfov, din Dolj şi în diferite judeţe prin învăţători şi preoţi, precum şi la seminare. Afară de aceasta societatea a distribuit mâi multe mii de cărţi, hroşuro, instrucţiuni şi în fiecare an afipte do instrucţiuni în cât pe acest tărâm s’a făcut ce e posibil şi suficient. IV CAMERA Şedinţa de la 21 Ianuarie pre- Şedinţa se deschide la ora 2. sub şedinţia d-lui M Ferechide. Pe banca ministerială d-nii miniştrii Toma Steiian şi V. Morţun. Se pune la vot proectul de lege prin care se recunoaşte caîitatatea de persoană morală «Automobil Clubuloi Român.» Cf Rezultatul e următorul: 44 voturi pentru, 19 voturi contra ; votul e declarat nul. aceasta. Cere însă reducerea taxei decap de familie de 'a un leu la jumătate. D. Cernat, vorbeşte în acelaş sens. D. Costinescn, declară că primeşte maximum de 106 lei, însă a plăti un leii de cap de familie. Face concesia aceasta numai spre a se vedea că chiar şi cu scăderea aceasta nu se vor deschide cârciumi, căcf a-devărata cauză e în dispoziţiunile legei care opreşte vinderea băuturilor pe datorie şi pe bucate. Insă podgorenii nu au de ce se plânge căci anul acesta s’a vândut vin mai mult ca în cei doi ani dm urmă D Tătărana, propune un amendament la art. 23 ca să nu se ceară condiţiunea ca cârciumarul să ştie cârte. D. Costinescn declară că articolul e transitoriul şi nu primeşte amendamentul. Articolul I din proect se votează cu modificările aduse La art. II d. C. Disescu cere ca cârciumarii să aibă dreptul de a cere rezilierea contractelor lor, ceia ce ar cons titui o mai bună despăgubire. D. Miniştrii de finanţe declară că primeşte, căci efectul va fi câ va dispara o cârciumă mai mult. Comitetul delegaţilor primeşte amendamentul. Art. II se votează. Legea în total pusă la vot întruneşte 35 pentru şi 8 contra. Se pune la vot proectul de lege prin care Epitropia bisericei Fitar-Moşu dm Bucureşti este autorizată a vinde un teren. Se primeşte. Şedinţa se ridică la ora 430 p. m: Cărţi-reviste In biblioteca de popularizare a aceleiaşi edituri Taras Bulba (2 volume) de Gogol. Călugărul Gherasim (schiţe) de A . ,G. Doinaru Dr. Rotnalo S’A MUTAT Str. Fr«grfs»lii, 8, D. — Consult. 1—3 ore d. a. — ceastă staţiune s’ar organiza şi Înzestra bine atunci ar produce rezultate bune. Producerea de sămânţă indigenă.— Climatul ţârei, diferind ori cum de acel al ţărilor producătoare de să-mâDţă de gândaci de mătase bună, do aceea este nocesar ca prin cru-cişare de rase să se găsească o specie care să corespunză mai mult si-tuaţiunei climaterice a ţârei şi să se creeze în fie-care an o "antitato de sămânţă sănătoasă. •societatea în acest scop a înfiinţat o staţiune da seleeţiune a -seminţei la mănăstirea Văratec, unde cu ajutorul do 80—100 do maici în fiecare an se examinează sămânţa microscopiceşto şi apoi se pune la distribuire. Staţiunea este înzestrată cu microscoape şi alte instrumente trebuitoare. Anul 1907 s’a produs acolo aproape 70 kgr. de sămânţă şi anul 1908 s’a produs 40 kgr. sămânţă care se va distribui în 1909. Localul acelui stabiliment este un local provizoriu, adică o şcoală comunală pusă la dispoziţiune timpo-r«r şi Insă mult d« dorit. Dacă a- Filatul şi ţesutul sistematic. — Să-tencile, în jjilipsă de instrumente bune, filează şi ţese mătasea în mod primitiv şi defectuos. Firul mătasei este ţesut din 80 de gogoşi în loc de 6—10 gogoşi. De aceea în a-ceastă privinţă «Ţesătoarea» caută a instrui sâtencile îu filatul cu maşini şi ţesutul cu războaie sistematice. Numai pentru cazul când să-tencile nu pot vinde gogoşi neuscate, numai în acest caz Societatea favorizează filatul şi ţesutul cu mâna, care este mult mai inferior celui cu maşina. Societatea «Ţesătoarea» nu încetează a recomanda sătenilor de a vinde mai bine gogoşi neuscato când sunt în mai tnare câştig, de cât a sta şi a ţese înşi-şi, operaţiune caro nu ţine con-curonţă faţă de luciul de maşină. Totuşi pentru o industrie casnică şi de a forma acea clasă de «Canut» ce făcea altă dată forţa Lyo-nului Societatea «Ţesătoarea» a înfiinţat şi întreţine atelierul de Jesfitorie la Bucureşti str. Popa-•azăr şi creiază sucursale în provincie Acele sucursale mai ausco-pul de a favoriza instruirea sătenilor în creşterea gândacilor de mătase, creştere 1 duzilor, instruirea pentrp uscarea gogoşilor, filatul, bo* rangienl şi ţesutul pânzeturilor. VI fabricarea mătasei în fam.—Statistica importului acuză anualmento un consum în articolele de mătase de 20 milioane lei, îu afară de crea ce se jproduce în ţară, ce se poate evalua iarăşi la vre'o 2 milioane Faţă cu posibilitatea de a creşte gândaci de mătase, este dictat u no gândi do a facilita fabricaţi unea mătasei în ţară însăşi, German ia care nu produce nici un gram do mătase şi cu toate acestea a ajuns ca fabricaţiunile salje, dealungui Rinului pi.îhcipalmonte în Crefold do . a bate Lyonul. Germania importă mătasea filată din Italia şi din Franţa şi exportă 'ţesăturile de mătaso lucrate în ţară. România pentru a satisface o parto numai a trebuinţelor sale, ar putoa faco şi ea aceasta mai aiea că o cultură a produc-ţiunei mătasoi Insă şi. este posibilă. Şi iarăşi M. S. Rogina a luat i-niţiativa în această privinţă. ,ln a-I nul 1906 din îndemnul M. S. şefuo unei din cele ma-ri case de mâtas-din Crefeld a sosit în ţară, a stu diat chestiunea, a elaborat un proiect pentru creiaiea unei fabrici îu ţară şi numai ^din cauza evenimentelor agrare din anul 1907, acoastă croaţiune nu s’a putut realiza. S’ar putea şi acum înjgheba din nou, această combinaţie ou concursul societăţei «Ţesătoarea». B. www.digibuc.ro 3 EPOCA NO TE! -Telegrame ale serviciului nostru particular Mare scandal in Camera austriacă — Cehii-radicali fac un sgomot a-surzitor, din care cauză şedinţa se ridică fără a se pufea discuta ceva — Viena.— La Cameră, în mijlocul celei inai vie băgare de seamă, ministrul preşedinte, baronul de Bie-nerth depune mai multe proeotede legi, mai cu scamă unul privitor la întrebuinţarea limbei pe lângă a-utorităţi, şi un altul despre reforma politică din Boemia, şi un altul despre reforma administraţ,iunei politice, caro împărţeşto" Boemia în trei teritorii: german, coli şi cel mixt. Ministrul preşedinte rosteşte o cuvântare pe când cehii radicali fac un scandal do nodescris. Acest discurs este şi des întrerupt de vii a-platize. Baronul do Bienerth zice că Im-| periul se găseşte la un moment foarte critic şi că trebue să se ştie dacă lupţa naţională din Boemia oare opreşte nu numai viaţa politică, dar şl cea economică şi cea culturală, poate continua mai departe ca o boală cronică, sau dacă este cu putinţă de a stabili pacea naţională şi funcţionarea regulată a parlamentului cu concursul partidelor de guvernământ. (Vii aplauze). Camera hotărăşte în mod unanim s't înceapă discuţia imediată a declaraţiei guvernamentale şi desba-terea moţiunilor do urgenţă. Apoi, preşedintele Camerei dă cu- vântul deputatului Masaryk. "Atunci deputaţii cohi-radicali protestează în mod violent, făcând un zgomot infernal, făcând imposibil d-lui Masaryk să rostească un singur cuvînt. Cehii-radicali au continuat acest scandai fără întrerupere până la ora 4 întrebuinţând fel de fel de instrumente şi de jucării asurzitoare. După ce d. Masaryk a păstrat cuvântul în timpul de un ceas fără să fie în stare de a se face auzit, măcar cu o vorbă, oratorul roagă peî preşedinte să permită continuarea! discuţiei pe mâine. f Preşedintele primeşte această pro 21 Ianuarie Chestiunea macedoneană în Camera turcă — Discursul deputatului aromân Mişu -Cererea sa de a se desfiinţa Patriarhatul — ' Constantinopole.— Camera turcă : In urma dezbaterilor despre afacerile macedonene, cea mai mare parte dintre deputaţii turci şi chiar un deputat grec, sunt unanimi a cere guvernului să apsro o.:dinea în Macedonia cu cea mai aspră severitate ca să stârp'ească bandolo. Mai mulţi deputaţi greci şi câţiva turci sunt de părere că Camera est-o incompetentă în această chestiune bisericească. Deputatul Ibrahim povesteşte situaţia mizerabilă a vilaietului din Cossovo care n’ai » şcoli şi p în prada anarhiei. Ibru m cere ministrului do interne să ia măsuri serioase. pentru ridicarea monumentulu comemorativ al zilei do 24 Ianuarie, când se împlinesc .50 de ani de la unirea principatelor româno. In şedinţa sa de la 1 Februarie, consiliul general al judeţului Dolj se va ocupa între alte chestiuni şi cu modificarea bugetului, aprobarea regulamentului şcoalei de meserii, înfiinţări do târguii, şi cu chestiunile referitoare la construirea palatului administrativ, O telegramă sosită la ministerul de interne anunţă că A. S. Ducele do Tech, reprezentantul Regelui j Angliei la botezul micei principese i dm tară prin Vâ ■■g Fertţi.vă de unt FALSIFICAT zts de Braşov si dk unt eftin fabricat cu seu S-SORII SCHOTT Bucureşţi— Şoseaua Ştefan cel M.are No. 212. Telefon No. â\2ă Ileana, a eşit eri ci oro va. Apoi, d. Mişu,[deputat ca omân, cere cuvântul spre a spulbera pretinsa aserţiune că chestiunea aromânească a fost creată de Austro- Ungaria, Fiind-că d Mişu învinueşte pe colegul său grec Nalis de a fi spionul Greciei, se face un marc zgomot. Preşedintele ameninţă pe d. Mişu că îi va lua cuvântul. D. Mişu continuă cuvântarea sa amintind că românii-macedo-neni au fost în totdeauna supuşi credincioşi Imperiului otoman şi că la 1897 ei s’ait opus din răsputeri la restituirea 1 e-saliei grecilor. Apoi d. Mişu atacă în mod violent partidul grec şi patriarhatul. Deputaţii greci fac întreruperi zgomotoase. D. Mişu întreabă de ce grecii nu iau parte la manifestaţiunile în contra anexărei (Grelei. Cu toate întreruperile continue, d. Mişu îşi urmează cu- | vântarea, ap ’şi cerând Ca arând pe aromam scoa- sâ'i punere şi şedinţa este închisă. Se asigură că cehii radicali s'au şi învoit la un compromis şi au pro-!^ de sub tirania patriarhatului, mis că nu vor întrerupe discuţia de-,, propunând desfiinţarea pairiar-namentale dacă nre-^fe, care este o adevărată instituţie politică. claraţiei guvernamentale dacă nici o propunere. După regulamentul Camerei cutia se va închide fără vot. Noul fraude Ia vama Poştei Se ştie că la vama Pc stei există un serviciu de marcare al obiectelor preţioase de aur şi argint. Şeful acestui serviciu era d. A-lexandru State. Iu ultimul timp ministerul de fi-j nanţo a primit un denunţ cum că la acest serviciu s’ar fi săvârşind încă de multă vreme mari fraude, îl dauna statului. Ministerul de finanţe sesizând parchetul a însărcinat ’ în acelaşi timp pe d. Araboln, inspector vamal a face o minuţioasă anchetă. Eri d. Eftimie Antonescu, primul procuror al parchetului de Ilfov în soţit de d. Poporici judecător de instrucţie şi de d nii Arabolu, diu Rartea ministerului de finanţe şi ikita Gcorgeacu din partea direc-ţiunei poştelor, au făcut o descindere la serviciul de marcare. Aci membrii parchetului au constatat grave nereguli în sarcina şefului serviciului d. Al. State. In urma acestei constatări parchetul de Ilfov a telegrafiat poliţiei din Burdujeni, unde. d. State era plecat de 2 zile, pentru a’l aresta şi a-1 trimete sub excortă la Bucureşti. Aseară parchetul a primit înştiinţare că numitul a şi fost arestat iar azi va fi adus în Capitală. oo- î3 LepîB dulce pasteurizat ie Lite 1)1 tnt cu smântână lai. m\ şi Brânză 0! iroas Ită proaspăt, din smântână, zisă Gervais TRAISrSPORT 3Lj A DOMICILIU *3 I"! St 6? ac *c o sa ce> i-» _ B * *■0 *** §.g j: ® 00 © w er* 5 a dis- Accidentul principelui moştenitor al Serbiei Belgrad.— Principele moştenitor al Serbiei făcând astăzi o preumblare în automobil, trăsura a isbit un stâlp de telegraf. Principele a sărit jos repede şi a căpătat câteva răni uşoare. Automobilul este stricat. Turcia şi Bulgaria constrânse să primească propunerea Rusiei Rizza Tewfik, june.turc spune că legea musulmană nu este aplicabilă chesti unei "bisericească din Macedonia şi cere respectarea libertăţei religioase. Câţiva deputaţi turci protestează zgomotos şi oratorul este silit să se coboare de la tribună. Apoi, deputatul grec Carolides vrea să răspundă. Preşedintele îi ia cuvântul, cu toate protestările grecilor şi proclamă închiderea şedinţei. Scandalul mai continuând, se pro- Jn numărul de mâine vom da noi amănunte în această afacere. ştiri mărunte — Zilele acestea a apărat în Capitală ziarul «Monitorul intereselor agricole, foaie specială pentru cultura practică şî comercializarea agriculturei. Această publicaţiune agricolă care este nu numai utilă dar necesară chiar tuturor agricultorilor, nu costă de cât 7 lei pe an. — Sâmbătă 31 Ianuarie are loc în salonul coloseul «Oppler» din Sinaia un mare bal cu tombolă, organisat de Cercul comercianţilor Valea Prahovei. multe' din [ lucrările^' sale dovedeşte aceasti. Pe d. Mogoş nu’l poţi clasa în nici o şcoală, în lucrările sale nu se simte influenţa nici unui profesor Privind lucrările sale n’ui să spui că vin de la _ _ Munich, din Paris, ori de la Roma. Lu- deciziuneaINo. 1922 din 5 ianuarie Vil A nolft VA-tl AA+A A r. ATI M.i . . . . . . ^ .-V . . — . crările sale reflectează cu sinceritate viaţa ţărei în care s’a născut. Constantinopole. — Câte-va cer-jPune suspendarea şedinţei. —1:----------------« j~ _x-----1 Atunci liniştea se r“atnl preşedintele anunţă de zi au fost depuse curi politice de aci sunt de părere] Atunci liniştea se restabileşte şi că noui ordine In urma explicaţiilor ministrului şi unei scurte discuţiuni, Camera primeşte ordinea de zi propusă de Nedjik Draga, deputatul albanez din Ueskub, care învită guvernul să CARNET ARTISTIC Expoziţia că Bulgaria şi Turcia vor fi silite, cu toate că sunt obiecţluni serioase, să primească propunerea RusieS care este în acelaş timp periculoasă şi seducătoare,—şi acestea pentru motive politice si financiare. Vr6mea ’ -X A La Brăila şi la Constanţa, cerul j pregătească şi să supună Camerei 0 senin. proccte de legi privitoare la distru- La Viena, ninge ; la Budapesta, e ?,,rca bandelor politice şi la regu-gor ; la Londra, e frumos, dar cu larea cliestiunei bisericeşti din Mâneri ; la Liverpool şi la Paris, cerul cedonxa. / e noros ; la Berlin plouă. — miiwwi 'n»i—«mi» •mrnamammaamtssgmmmtmm iar d. Demarat a primit două lovituri la braţ. Adversarii s’au împăcat pe teren. , _ w „. T In comuna Todireni, Botoşani, ţă- Sambatâ seara, 24 Ianuarie, So- rănii s’au constituit în obşte pen-cieta.ea corpului telegrafo-poştal va ţru arendarea moşiei Epitropiei Sf. da în saloanele «Liedertafel» o fru- Spiridon din Iaşi în întindere de moaşă serată dansantă, sut patro- 4&X) fălci ;sunt peste 600 ţărani din nagiul d-nei şi d-lui P. Zahariade, şease sate. directorul general al poştelor şi te- * _____ JprrafelQr. ______ Ţe temeiul actelor ce i s’a înain- D. dr. Jentzoch, consul german Ja Gat, ministerul instrucţiei publice a Iaşi care se afla în străinătate a acordat următoarele autorizări : ntrkt n terăducâuduse la nos-* D‘lui D' L Constantinescu dea tul sâu ' P funcţiona ca subdirector al liceul , i . francezo-român din Bucureşti. D-lui G. M. Ionescu, din Bucu- Şedinţa publică de Vineri 211 o. a Aeademiei, fiind în ajunul marei serbări naţionale a Unirei Principatelor, d. 7). Onciul va vorbi la începutul şedinţei despre însemnătatea acelei zile mari în desvoltarea României moderne. Ministerul instrucţiei publice a anulat certificatul Ie absolvire, precum şi diploma de licenţă a ştiinţelor filosofice ale d-lui Octav Pop, profesor la liceul şi şcoala normală din Galaţi. Ministerul do intorne a autorizat «Sooietatea generală a funcţionarilor Comerciali din România» să or-ganizozo o loterie lansând bilete până la suma de 200 000 lei din al căroi produs să se construiască, pe locul din Bulevardul Măria douat de Primăria Capitalei, o clădire care să servească acestora de sediu al sociotăţei de local pentru şooa-lele de adulţi şi [azil pentru invalizi. In ultima şedinţă a comitetului societâţoi s’a alef comitetul loteriei compus din d-nii : senator Taohe Protopopescu preşedinte, G. S. Be-cheauu casier, Grigore Aloxandres-cu şi Jeau Lueâ Nicutescu mari comercianţi membrii, iar ca direc-v tor al loteriei il. C I Constantine-' scu, care a orgi nizat şi condus loteria funcţionarilor publici Eri, a avut loc un duel cu sabia între d-uii Radu Odobosou şi Demarat fiul; d. Radu Odobesuu a fost uşor rănit deasupra ureebei stângi reşti, de a preda la institutele particulare materiile de partea literară şi religioasă, curs secundar, inferior şi superior, până la dispoziţii noui. D-rei Ciorna Gerson, din Bucu« reşti, de a preda în şcoalele particulare profesionale, desemnul şi caligrafia ; D-lui Hubort Breier, din Bucureşti, de a preda tecriuni da gimnastică în institi ele particulare până la noi dispozi generale. D lui Froim Avram să ligi ;e ca uirector al şcoalei de băori Nq. I a comunităţei israelite din Galaţi în looul d-lui M- M. Ghidali; Şeoalei primare israelite aAssei Tow», din Vaslui, de u avea cl I- II mixte, Po ziua lefurile revizorilor agricoli de 1 Aprilie se vor spori şcoIarL Elevii şcoalei de notari din Panciu vor da o saibare în sala «Gota» din localitate pentru aniversarea celor 50 de ani. de la unirea principatelor române. Comuna Brăila a fost autorizată să încheie q convenţiune cu Societatea generală de patronagiu (filiala Brăila) pe timp de 8 ani, ca în schimbul unei subvenţii anuale d® 12 000 de lei să îngrijească de copii, bandouaţi de pe teritoriul acestui oraş. Azi s’a depus pe biuroul Camerei proectul de lege prin care se deschide pe şeaua ministerului de interne un credit de aoo.ooft lei, Deschisă în sala Esarcu, se află acuma numai în parte — de oare ce d-ra Adela. Jean şi a retras tablourile după ce s’a dărâmat tavanul din sala Esarcu — în * rotonda Ateneului. De sigur o expoziţie foarte interesantă şi este păcat că ea n’a putut să rămâe până la sfârşit aşa cum fusese instalată de cei trei expozanţi. Interesantă nu numai prin marea varietate de gen a lucrărilor expuse dar şi prin deosebirea de tratament a celor trei artişti. D. Basarab este un miniturist excelând în portrete compoziţii pe care o-chiul trebue să le cerceteze de aproape şi cu cea mai mare atenţie pe când d-ra Adela Jean prezintă pânze largi cu lucruri ale cărora efecte mult şi bine studiate ne înfăţişează natura cu mult a-devăr. D. Mogoş desfăşoară un talent natural cu tot farmecul naivităţei, şî fără nici un fel de imitaţie. Incontestabil d ra Adela Jean este u-nul dintre cele mai puternice talente de pictor ce a dat ţara noastră. D sa a făcut şcoală bună, a studiat şi studiază cu sârguinţă şi nu se oboseşte căutând a-devărul. Şi cu toate pacostele ce au căzut peste d-sa—azi locueşte într’un subsol de oare ce casa pe care o cumpărase din toate economiile (10000 lei) ce avea, i-a fost luată pentru că vânzătoarea îi vându se o casă ce nu-i aparţinea după lege—d-ra Adela Jean a putut încă şâ expueo sumă de lucrări de reală valoare artistică. Erea în expoziţia d sale un cap în mov ce ar face onoare ori cărei expoziţii Apoi un bust în profil cu un umărgo’, splendidă carnaţie şi o mână cum foarte rar rauşesc pictorii dintre cei mai însemnaţi să pue pe pânză O a treia lucrare asupra căreia să dăm atenţie, era un adevărat cântec de tinereţe O fată tânără cu voalul alb pe cap, în mijlocul arborilor înfloriţi în primăvară. Lucrare decorativă care cere o remarcabilă justeţă de nuanţe, de locuri de lumină. Artista trebue să fie stăpână pe culoare, căci este vorba de o gamă monocromă plină de lumină. Şi d-ra Aaela Jean care a dat o sumă de lucrări ce amintesc pictura cea mare a marilor maeştri, a clasicilor, reuşeşte şi în decorativa modernă cu aceiaş1 putere de exprimare a adevărului. De sigur este păcat că această artistă nu este pusă în condiţiuni să lucreze fără alte griji. D Basaieb ne lângă mult apreciatele d-sale miniaturi şi lucrări în pirogravură şi sculptură în lemn, pe lângă admira* bilele gale enluminuri, prezintă de rândul acesta o serie de delicioase pasteluri executate după un procedeu nou, cu hârtie închisă pe care pictorul însemnează numai luminile. Intre alte lucrări de acest gen, d-sa are un foarte reuşit portret ai simpaticului avocat d. Paul Capeieanu şi câteva peisagii învăluite într’o atmosferă răcoroasă brâsdată de calde rare de soare Ca nici odată d Basarab expune şi o sumă de lucrări în ulei, peisagii şi s.cene mai ales de la ţară — toate foarte interesante. D. Basarab este, fără îndoială unul dintre cei mai sârgiutori pictori şi mi-, niaturile sale îl clasează printre cei mai buni artişti. D. Mogoş are darul de a prinde expresia figurilor ce pune pe pânză. Toate capetele l-gale vorbesc, fie care îşi are expresia sa proprie bine dată. Să vede Că este un artist care îşi simte su-v biectul. Evident factura d sale nu este a picto rilor cari au făcut studii îndelungate sub controlul profesorului Este talentul desvoltat prin propriile observaţii şi studii alo pictorului, Naivitatea cu care sunt redate cele maţ De sigur este foarte rău că artiştii noştri nu au încă o sală anume construită pentru Expoziţia de pictură şi sculptură Ar fi timpul să ia cineva iniţiativa pentru construirea unei asemenea săli în Bucureşti. Alături de acea sală să se facă şi câteva ateliere mari unde să poată lucra pictorii, fiindcă ei nu au ateliere şi nici nu pot să aibă. Mai întâi fiindcă mai toţi locuesc în case cu chirie şi în Bucureşti nu se găsesc case cu' atelier de pictură şi apoi fiindcă nu au avere ca să poată construi şi ateliere. D-ra Jean cumpărase o casă tocmai :a sâ’şi facă un atelier, dar tocmai pe oanii acestei artiste s’au aruncat ochii lacomi ai escrocheriei şi astfel d-sa a pierdut tot, şi azi nu numai că nu are atelier dar este nevoită să locuiască cum am mai spus într’un subsol. Se iau la noi tot felul de iniţiative pentru adunare de fonduri, se vine în a-jutorul tuturor nenorocitelor din alte părţi, se asvârlă bani pe'stradă fără nici un control şi de multe ori în scopuri inavuabile, s’ar putea deci uşor aduna fondurile necesare ca să se zidească o sal$ specială pentru expoziţii de artă şi câteva ateliere de pictură. Suntem Capitala unei ţărici vilizate, şi este trist ca artelâ să nu găsească un a-dăpost. Prime societate iîe ml liECiar roiau i Beroresii Consiliul de administraţie prin st. n. 1909 fixând ziua de Duminică 1 1 14 Martie 1909 pentru a 36 a adunarefgenerală ordinară, sunt invitaţi d-nii asociaţi şi d-nii deten-tori de scrisuri |funciare ca să se acea zi la ora 1 p. societăţei din str. ordinea zilei sunt B. ULTIMA ORA D Anton Carp, ministru de domenii a depus azi la Camereă proec-lul prin care se decide că de acum înainte moşiile statului, cum şi ace lea ale aşezămintelor de binefacere dependinţe de stat nu vor mai putea fi arendate de cât obştiilor ţărăneşti, sau căutate în regie. In acest din urmă caz moşiile vor fi împărţite în loturi mici şi date tot ţăranilor. Camera a votat azi tru recunoaşterea ca rală Clubul Automobil. proectul pen-persoanâ mo- S’a fixat pentru Joia viitoare desvoltarea interpelării adresată d-nului Ilarei de către d. Penescu, deputat de Iaşi în privinţa modului cum îşi conduce eparchia episcopul de Roman. pre- for- SENATUL Şedinţa de la 22 Ianuarie Şedinţa se deshide la orele 3 suu şedinţia d-lui C. Climescu. Se face malităţile obişnuite. Se votează împământenirea d-lor Geor-ge D. Albun (Gottesman de Erdoborkto) din Roman, Otto E. Hohn din Iaşi. D. preşedinte anunţă pe domnii s na-tori din secţia I să termine proectul ministrului de război, că cele l’alte secţii l’au terminat. D. dr Râmniceanu zice că nu se poate duce în secţie să discute proectul de lege al statului major până când d. ministru de război nu va aduce actele sta • tului. In cbsstla balcanică Răspunsul Rusiei Ia atacurile presei Străine Petersburg.— Câte va ziare străine, discutând propunerea Rusiei pentru aplanarea dificulţăţei financiare din conflictul turco-bulgar au dat a ae înţelege că Rusia caută să profite în chipul acesta de situaţi-une şi să aducă la îndeplinire anumite scopuri politice cum ar fi de pildă tranşarea cliestiunei Dardane-lelor. Faţă de aceste încercări, Agenţia Westnil; ae declară autorizată a a-firma în chipul cel mai energic că propunerea Rusiei nu are alt soop de cât do a ajuta la menţinerea păcei. Guvernul rus nu aro de fel intonţiunea de a combina propunerea făcută cu cererea unor avan-tagii, fie în chestiunea strâintorilor, fio In alte chestiuni. Bpclor «mm. Boale interne, ntr/oaise, decrete grinecoloprihe T. de copii CONSULTAŢII Dht A OFF.LE 4 -7 R Strada Poliţiei 8 — întrunească în m. în localul Colţei. CestiunileJUa următoarele : 1. Darea de seamă a operaţiunilor societăţei pe anul 1908 ; 2. Conturile şi bilanţurile admi-nistraţiunoi pe anul 1908 ; 3. Descărcarea consiliului do ad-ministraţiuno de gestiunea sa pe acelaş an 1908 ; 4. Bugetul veniturilor şi cheltuo-lilor pe anul 1909 ; şi bugetul fondului pensiunilor pe acelaş an ; 5. Modificarea aliniatului d fde sub art. XXI capitolul IV din regulamentul pensiunilor ; 6. Alegerea a 3 membrii în consiliul de administraţiuno ; 7. Alegerea comitetului detento-ri'or do scrisuri funciare ; După art. 49 "şi 51 din statute, dreptul de vot la adunarea generală, se poate exercita numai de societarii majori în persoană sau prin împuternicire dată altui societar în limita fixată de art. 50. Această dispoziţiune se aplică şi femeilor majore, dar necăsătorite sau văduve. Prin excepţiune : a) Minorii şi interzişii vor fi reprezentaţi prin tutori în persoană ; b) Dreptul de vot al femeilor căsătorite cu avere dotală se exercită de soţii lor fie în persoană, sau de un procurator asociat ; c) Femeile căsătorite cu avere pa-rafernală pot fi reprezentate prin procură de soţii lor chiar dacă nu vor fi societari, său prin procuratori societari, fără a mai avea nevoe de autorizaţia soţilor, sau prin un copil al lor major ; d) Fundaţiunea cu caracter de persoană morală, casele de comerţ şi Societăţile în general vor fi re- Erezentate prin reprezentanţii lor îgali chiar dacă aceştia n’ar fi societari, însă având procură specială în acest scop, Legalizarea semnăturei tuturor celor cari, după dispoziţiunile din acest articol pot da procuri, so poate face de orice autoritate îndrituită de lege a legaliza semnăturile. Sub pedeapsă de nulitate, în legalizare va trebui să cuprindă numele mandatarului trecut în projură. Orice procurator sau represen-tant legal trebue să depună la Societate cel puţin cu 8 zile libere înainte de Adunarea Generală, actele dovedi ud oalitatoa sa de procurator sau representant legal. Dacă ele se vor găsi în bună regulă şi depuse în termen li se va libero, de Societate bilete de admi-siune Ia Adunarea Generală. DIRECŢIUNEA No. 6 23 Decembrie 1008 5 Ianuarie 1909 Ană fie mauri a, f»rtr^HeUor IMPORTAŢIE niN h nrzi BOBI BODIŢil 1 se cultivă de către mm & c-îe 16, Route d’ Olivei — O RLE ANS (France) Cereţi catalogul, ediţia E. V. N. de cea mai bună calitate Analizată şi Aprobată ăe Institutul de Chimie al Statului cu No. 2588 din 28 Octomb a. c DIRECTA DiN NORVEGIA Cea mai eficace pentru sănătatea, îngrăşarea şl întărirea copiilor şi persoanelor slabe sau suferinde.' — Be vânzare nomai Ia — „Orogucria FRAŢII CIONCA Str. Carol, colţ cu Smârdan BUCUREŞTI — AVOCAT Cantaeuzino, No. 3 - PENTEU - Fabrici, Magazii, Remise, ete. solid şi eftin, efectuează cit specialităte Fal)rlc&~penîrti construcţiiinf de fer I. HAUG Bucureşti—Strada Isvor No. 119.—Bucureşti Epitropia Aşezămintelor rpai ăp <1 ■ OMWMâsiKCMiJ fee face cunoscut că la 3 Februarie 19O9 ora 4 p. m, se va ţine licitaţie orală la sediul Epitropiei, în strada 11 Iunie No. 2, pentru închirierea pe timp de trei ani, începător la 23 Aprilie 1909, a aparta- j mentului fit. A din Palatul Nifon etaj I, j calea Victoriei 38 ocupat actualmente de < Societatea Centrală Agricolă. I ] Condiţiunile de închiriere se pot vedea în toate zilele de lucru de la 4—6 p m. In cancelaria Epitropiei. Supraoferte nu se vor primi. DURERI REUMATICE NEVRAGIILE cele mai rebele, migrenă,' dureri dc cap şi de dinţi, precum .şi orice dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin întrebuinţarea Pas'-lelor Nevralpine Jurist aprobate de Ouor consiliu anitar su perior în urma resul-tatelor excelente ce s’au obţinut la spitalele din Bucureşti. Preţul Lei 2.50, Ia teata farmaciile şi diwgiuarifle ăto ţar# . ieniitels CASE BE OŢEL din celebra Fabrică H G. SCHNIZE — STUTOAKT - GERMANIA — marca „ui.okia ko«a»jeasca‘' CELE MAI SOLIDE ŞI COR VEMABILE = DE VMliE LA SOCIETATEA IK COMANDITA ’il, iJosepb § Ci. Ss — Maşini Afiricole şi lninstriale — No5, STRADA SMÎXtDAN, N«5 BUCUREŞTI. - (CASA ŢARANU) Agent pentru judeţul Dolj: S. Irltz, Craiova, Str. Llbertâţel No. 6 Agent pentru Judeţul Teleorman: D. I. Deboveanu, T.-Măuurela Agenţi p. jud. Brăila: Marcus &Macedon8ky, Brăila, B-tiul Cnza,fi4 www.digibuc.ro Banca Naţională a României 1808 Şituaţiunea Sumară 1908 EPOC A --ir.... 12 Ianuarie io Ianuarie 135622613 1142165 64709474 66084603 11999924 156385 3243121 5928854 64lo33 101209 105937859 15300147 23050301 409549897 12000000 24574391 3603.040, 263292190] 1385I7I I0593785S» 4^9049897; ACTIV (I 95852613 Rezerva met. Aur 90013826) ( 39770000 » Trate de aur 33352906) Argint şi diverse monede , Portofoliu Român şi Străin . . (*) Impr. contra eff. publice . 11938200) l * » eff. p. în c. curent 16349667' Fonduri publice................ . Efectele fondului de rezervă . . Ef. fond de amortis. imob. şi material imobili . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie t heltueli de Administraţiune . . . i eposite libere . .............. I ompturi curinţi................. Compturi de valori................ PASIV Capital .......................... Fond de rezervă .ii.................. Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune . Profituri şi perderi ...... Dobânzi şi beneficii diverse • . . Deposite de retras................ 127366732 817626 55463874 28287867 11999924 15296433 3187121 701747 97633 100885864 21201556 30948968 398225642 12000060 26380304 3863598 254977520 118356 100885864 *) Scomptul 5’o[0, Dobânda 5 şi jum. 0(0 308225642 Societate Anonimă de Asiaurări Generale In Bucureşti Sediul» STRADA SĂRINDAR, No. 2 - CAPITAL STATUTAR LEI 4.000.000 — Prima emisiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.000 Consiliul do Administraţie; PREŞEDINTE: C. COLIBAŞANU Mare proprietar, Viee-preşedintele Consiliului de Administraţie al B&ncei Comerciale Române, Bucureşti VICE-PREŞEDINŢI: Baslîe M. Mîsslr Luca Eîefterescii fost ministru, mare proprietar, mare proprietar, Bucureşti. Ploeşti. MEMBRII: Dl*. N. Angelescu, mare proprietar, Deputat, Membru al Camerei de Comerciu. Leoi: Costiner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Dimftrescu, mare proprietar, Bucureşti. C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti. Louls Tfmmermans, Directorul Bâncei Comerciale Române, Brăila. Th. Pritscli, Director ASIGURĂRI IN RAMURELE t Ineendln. Viată, Grindină, Transport şi Accidente ------— Reprezentanta Iu Bucureşti -—~—— Ro. II, — STRADA DOAMNEI, - No. ii. INDUSTRIA LEMNULUI I. LESSEL BUCURESCI— Calea PlGvnei 193 195- Calea V ctoriei 101 Exploatare de Păduri ---- f na — .v î ^™™ ^ Tâmplârie mecanâ MOBILE, RECITOARE, PARCHETE Hoţi de transmisiune UŞI şi FERESTRE, ROABE, PERVAZURI Instalaţiuni complecte de birouri precum şi ori-ce alte articole atingrătoare de industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CHERESTEA DI COTÎSTBUCŢIE UE TÎMPLARIE LBM1E BIS FOC CARBOLINEUU Avenarius- Patent excelent conservator ai lemnului. TELFFON « Dumitru lonescu, Primarul oraşului Brăila, maro proprietar, Brăila. Al. Lucassievici, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. Sigmund Prager, mare comerciant, V ice-preşedinte al Camerei de Comerciu. M. Heider, comerc., Galaţi. Ad. Solomon, mare industriaş, Bucureşti. DIRECŢIUNEA : A. steiuer. sub-director COCS ‘OS UZINA TRANSPORTAT LA DOMICILIU IN SACI PLUMBUIŢI — iubeţe,' — Greutate garantată — Hifrrî Lbwcubacb 10- No. 146 - CALEA VICTORIEI — No. 146 nu încercaţi contra mfitreţel, albire! timpurii şi !oâv1a-roi Dârului, precum şi eatru creştere* abundentă a părului do olt eiooientui STEEK, PFERO-iÂY-BOI cea mat renumită apă de păr, preparată de BOGKiUUUCo., Tttsdţci a|€ De vânzare in «tiole de oiţe 2 lei si 4 loi, in toate drogueriiie, farmaciile, parfuoieriiio şl frizeriile din ţară. AVEŢI IO TIMP A VA ÎMBOGĂŢI! «piFânfi iii te te II-a, a cărei trap ia vea loc la: —3)6 si Ml Fekraaric IMS = Preţul oficial al lozurilor de cumpărare l a eeastă clasă este : o Ct şi ţin la dispoziţia onor. public, o bogată colecţie de numere norocoase ( âştigul cel mai maie al acestei loterii este ev.: îS? Comenzile din provincie se fectuează prompt şi conştiincios contra plăţei anticipate sau prin ramburs. TH.SCHRODEB TflEiBFON 5|57 - CASA IJFOWXS A. TA. XIST 187 0 —— BUOUEESTI OWXTMLAImA i Calea Victoriei No. 106 Calea Grriviţei No. 96 SVOmElSAIiE : Strada Lipscani No. 71 Calea Moşilor No. 279 (colţ cu Stfăia BANCA COMERCIALA ROMANA SOC SETA TE A NO N IM A CJH CAPITAL BE BBI 12.000.000 DEPUN VĂRS A ŢI BUCUREŞTI — BRAILA — GALAŢI-- ORICE OPERAŢIUNI DE BANCA PENTRU PRIMA OARA IN ROMANIA In pivniţele blindate ale căror zi- jg duri au aproape 1 metru grosime şi 1 sunt construite din cărămidă şi be- s ton armat, Banca Comercială Română a « instalat case de bani cu comparti- § mente, având, fiecare o broască şi o s chee diferită, pentru păstrarea orică- 5 ror documente, valori, titluri şi obi- ^ ecte preţioase. § Persoana care închiriază unul din «=. aceste compartimente are singură § cheia, care descinde lada sa şi poate j| să o cerceteze toată ziua fără nici o o formalitate sau piedică, aceasta de | câte ori va dori. o Preţul închirierii este din cele mai g- minime şi nu reprezintă nici măcar jr dobânda preţului ce ar trebui sa plâ-m tească clientul pentru a cumpăra o m casă de bani. Pentru condiţiunile şi vizitarea pivniţelor a se adresa BâncH f)mtu>rciale Române Strada Swaidan — Bucureşti Se păstrează Acte ăe proprietate, Hirtii de familie, Valori, Titluri şi liijuterii si orice documente preţioase, CoMnni, Oăiecte ie artă, Ariiiitărie ssdk&s sa_i_aifc-*sâs Acţiune comparată S Ji £ ** 1 nuri-' 3 Numai după a-eeastă emblemă se cunosc magazinele în cari se vlnd Maşinele de cusut Originale Slnger Maşinele nostre n’an nevoe de recomandaţie; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul loc Furnisorii Curiei Jiegale Momîne Societaie mm eaniKiil cb isisi cssaî .Siigir = BOURNE & C-IE = BUCUREŞTI Calea Moşilor, 246, Calea Gnviţei 8b Calea Victoriei 5! -------Birou strada I. C. Brătianu, 28- --—— X 3 I —— .. — No. 87, Strada LâpuştfC&mi, No. 37 — Sucursale în toate oraşele principale dlu ţară C E 4 f U L PEKAREK ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS Marca de Ceai cea mai preferată în toată lumea Se recomandă în special: Fekarek’s None such Teu Pekarek’s Iligh- Life Breakfast tea Pekarek’s Five o’clock tea Pekarek's Karlsbader-Tee■ Melange Acest ceaiu se săseşte le Bicureţti şi li toată Maia îu principalele Magazine de Coloniale, Delicatese şi Drogneril. Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti- INDUSTRIA LEMNULUI Fabrica şl Depoul: Şoseaua Basarab, 27(29i30 EXPOZIŢIE şi LOCAL de VIN ZARE — Un leu Ţlctoriel No. 128 — Banca Comerţului..............ioo Mendel Fii, bijutier .... 20 Moritz Kohn, casă comercială. 100 Eschinaschy, casă de schimb . 20 Casa A_.d.-onescu, cofetar . . 20 Rafael Fenhas, casă comercială 20 ;iayton Schultevorth, fabr.agr. 40 Jokey-Club, societate. - . . 200 1. G. Plessia, senator . . . 100 Iulian C. Vrâbiescu, deputat . 40 C. Vălimărescu, preşedintele Curţii de Apel..................30 C. Poenaru, Preşed. Tribunal. 20 Cassa Ardreescu, mag. ferărie 25 Bomchis, berar .... 20 Victor Langier, antr.lucr publ. 10 N. I. Bobeş, autrepr de hotel. 4 Enache Manea, comerciant 20 D. Ghisdâvescu, mag. lipscănie 10 St. Foray, antreprenor ... 10 St. Plesoianu, proprietar . . 10 Fraţi Russo, magaz. manufact. 5 Institutul Santa Maria ... 20 D-na Maria Duduleanu, propr. 5 D-ra Louis Favre, proprietar . 5 I Zamfirescu, proprietar . 5 I. Samitca şi D. Baraş ... 30 Fraţi Damianoff, mag. pielerie 20 Demayo, magazin cu manufact. 10 Konteschwelier, farmacist . 20 p. Primar, N, M. Boboc. & O 0. Comandita Bâncei Niederosterreiehische Mscompte Geseilschaft ------------ DIN VIE NA —-----------— — CAPITAL LM 2.000.000 — Sediul principal Bucureşti — Sucursala) Galai — Operaţiuni de Baaeă în general —* Deschideri de eonturî-cufenţSj îne»sări de poliţe de supra ţârei şl «trăi«aţâţe gcoznpt de efecte, încasati de 6(30pi de cupoane, cumpărări şl vânzări de titluri şj acţiuni, avansuri asupra tulurilor în depozit, emitere da securi şi acrişori de credit asupra tarei şi strai Plăţei, operaţiuni de comision şi aransnn asupra m rtuilor. — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE —31 FAIiliiCA de MOBILE de LEMN lâlHî V. GMsWEUL [âîtmîS Mm im gfiîă no. st ţi strtăî goroimes 8«. ia—(Tsieîsî 55 Înştiinţez pa d-ci» aomorcisrţi do motiiln şl fe Onor. public ilvo Capr.siă ţi pro vi ucis, ai ta dopoa! .hrioai as jurase gata D8MT0AB1 SUFRAGERII, BIDBODBI şl erJea t«i de asblie ~ «HAT SI LUSTRUITA ~ Ldcr&te (lin leat» nseal şi garâutft PRgTURI «JONVENABSLE „Steaua S iu_.“ Societate anonimă pentru industria petrolului apital sosial Lei 40.DOO.OOO depila rirsaţl FABRICI de PETROL şi DERIVATE: l Bucureşti, Câmpina, Moineştl, Monteorn Fabrica de Bidoane de tinichea^ COBStefitE PRODUSELE FABRICELOR t Petro Regulamentar, G zolîuă, Benzină plini*maceutică, Benzină pentru motoare, PA cnrăupeutru ars şi pentru uns căruţa, Parhllnă, Ulei pentru motoare «D1E8EL» ULEIURI MINERALE de Calităţi Superioare Valvollnă pentru ciliudrii şi maşini Mteavănd nici un reprezentant în ţară n ori-ce comandă pentru ULEI VHI MINERALE sau cele-Valte produse, sunt a se adresa — numai — DIRECŢIUNEI GENERALE BITOITRBSOI - BULEVARDUL CAROL, No. 5 - MOBILE Cel mai mare şi mai bogat asortiment în orice stil şi esenţe de lemn SUFRAGERII. DORMITOARE SALOANE, SALONAŞE şl ANTREURI, etc. Specialitate în Mobile şî Articole do Blurou MOBILE SISTEM AMERICAN Biurouri, Biblioteci „ UnireaCarioniere, etc. MOBILE TAPISA TE cu PIELE şi cu STOFE - INSTALAŢIUNI COMPLECTE -Binrou tectonic unde se execută proecte şi de-— semnuri după dorinţa Onor. Clientele - PRIMĂRIA URBEI CRAiOVA Aduce mulţumiri persoanelor notate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători: Fraţi Paraschivescu, farmacist 20 I. N Boeru, farmacist ... Io Leon M. Eschenasy,casă schimb 10 Richard Graepel, fabrică agric. 40 Eugeniu Behles, societate . . 10 I. Feingold, bijutier .... 5 Fraţi Spirtaru, mag beut. spirt. 20 Stan S. Ţincu, mag. cu colon, io Iliescu, droghist . . . , . 10 Sigmund Prager, dep. pălării. 5 I. Benvenisti, librar .... 5 Fraţi Paulon, magazin cu arme 5 S. Benvenisti bazar .... 5 Lazăr Benvenisti, bazar . . 5 Marcu Weiss, morar . . • . 25 Saita, magazin cu coloniale . io C. Constantinescu (zis Slâti-neanu magaz. băut. spirtoase 5 G. Salm, magazin cu lipscânie 10 Gr. Popescu, magaz. cu vinuri 5 Iorgu Păianu, proprietar . . ro Mihail Daniel, antreprenor. . 100 Ajidrei Pascu. proprietar . . 20 D-na Constanţa General Ar- gentoianu..................100 Principele B Barbu Ştirbey . 500 Principele George Ştirbey ■ ■ 500 Total t .2384 In total suma de lei două mii trei sute opt-zeci şi patru. Secretar General, 1, Marinasem TipogiafiaUnive*»itarău, Strada Academiei N®. 3# www.digibuc.ro