SERIA IL—ANUL IV, No. 959-3-52. abonamentele Iii ţarfl, pe un an . 80 lei , btreiuătate . , 40 » Manuscrisele nu se Înapoiază redacţia «TRAJDA. CDLJKMSSNŢKI, No. 3. NUMĂRUL 10 BANI JOUI, 31 DECEMBRE 1896 CA PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. IB-a 80 hani M w "JL R • » Publicaţii: Reclame 2 Lei linia STRADA CD SIŢEt Nex % Ediţia de seară. NOUI CONFLICTE INTRE FRANŢA $1 ANGLII Un fel de Dimancea Faptul desgustator cel din urma al guvernului Sturdza, rămîne şi astfl-zl tot răspunsul neruşinat al ministrului de inttrne diferiţilor in-terpelatoii, şi în special d-lul I. Gră-dişteanu. Un moment, printre colectiviştii zăpăciţi de pierderea d-luî Gogu Cantacuzino, se vîntura ideia viitoarei şefii a d-lul Ferechide, pînă întru atîta sărăcie de oameni de valoare în partidul liberal isbeşte pe fie-care. «Cel puţin Ferechide, ziceaQ unii, «este mal cuminte, mal cumpătat, «şi mal abil de cit alţii.» Desiluzia tuturor a trebuit să fie mare cînd 1’aQ văzut pe ministrul de interne cit de prost şi de ridi-cul s’a purtat faţă cu cele întîiQ dificultăţi parlamentare din sesiunea actuala. Cu ocazia interpelărel d-lul Panu la Senat, şi a d-lul I. Grădişteanu la Cameră, s’a văzut cu prisosinţa că d. Ferechide nu are ştofă mal solidă, şi mal superioară de cît a ori cărui colectivist ii la Dimancea. Lumea începuse să uite cîte-va prostii ale d-lul Ferechide, comise anii trecuţi, în ocazii de asemenea natură. Aşa, se uitase declaraţiile grave ale acestui ministru, cînd de pe banca ministerială a dat aprobare devastaţiel raa-gazinurilor evreeştl, împingînd la anarchie. S’a crezut pe atunci că h Fprp<»hidp a comis din repeziciune acestelapsusurl degtndire satî de limbaeiQ, şi opinia publică, cum e blajină, era dispusă să treacă cu buretele asupra lor. Cele din urmă fapte petrecute în Parlament, dovedesc că la d. Fe-rechide enormităţile nu sunt excepţia, ci regula, ba o regulă fără nici o excepţie. D-lul Panu îl răspunde, in Senat, declarînd de ţâră valoare hotărîrile judecătoreşti. In Cameră insă, ministrul de interne nu s’a arătat numai un om slab de gîndire şi de cuvint, dar chiar un mincinos ordinar şi un denegator îndrăzneţ de fapte cunoscute de toată lumea. Nu este deci numai slăbiciune de spirit, ci şi perversitate. Prostia a fost dublată cu o îndrăzneală de a minţi cum rar s’a văzut la un ministru, A nega totul, dar totul diu cele pe care zeci de mii de oameni le aQ văzut, iar parte chiar an simţit pe spetele lor realitatea lucrurilor, nu mal este dibăcie, nu mal este şiretenie, este pur si simplu obrăznicie proasta. Aşa, d. Ferechide a pierdut dreptul de a fi tratat ca un om cum se cade, cînd a îndrăznit a afirma că lot ce spusese şi arătase d. I. Grădişteanu eraQ pure fantasmagorii, creaţiune bolnavă a imaginaţiei. Mal proastă procedare nu se poale, cînd în joc erafi lucruri petrecute în Capitală cu cîte-va săp-lămînl înainte. Este neruşinarea barbarului, care crede că a nega totul, absolut totul, este culmea diplomaţiei şi a tacticei omului politic. De altă parte, a afirma iarăşi cu neruşinare fapte care fac de rîs pe un om pentru toată viaţa, este caracteristica fricosului inconştient de ziua de mîine, preocupat ca să scape din încurcătura momentului, şi a-tîta tot. Aşa, între altele, ministru de interne a declarat ca d.^Filipescu a descărcat un foc de revolver.— La această destăinuire comica, căci nimeni nu vorbise, nici se auzise de aşa ceva, chiar majoritatea Cameril a zîmbit şi a plecat ochii în jos. — Şi aşa mal departe. Dar are să ni se spună, că situaţia d-lul Ferechide era grea. De sigur că era foarte grea. Dar omul deştept şi priceput, în împrejurări grele se arătă. Ca să răspunzi la o interpelare nefundată, aceasta o poate face orl-cine, chiar d. Pallade, chiar Ionel al babachil. Vorba este ca un ministru să ştie să iasă cu obrazul curat din o afacere încurcată, din o poziţie dificilă pentru guvern. D. Ferechide a avut cu ocazia interpelării d-luî I. Grădişteanu, ocazia să dovedească calităţile sale de bărbat de Stat şi de ministru. Şi a dovedit că este un fel de Dimancea cu mai multă seriositate aparentă şi cu mal multă mimică de actor. --------------#•**•*----------- Vacanţe şi diurne Confraţii de la Drapelul spun că deşi actualmente stomacul este cel mal important, cel mal la ordinea zilei, totuşi îndrăznesc ca, în mijlocul acestei orgii stomacale, să facă apel la raţiune, la judecata rece, amintind tuturor liberalilor să cugete, în zilele libere de griji ale vacanţei, la trecut, la present şi la viitor. Ne vom opri şi noi puţin asupra trecutului—şi celui mal recent—rugind nu numai pe* liberali, dar pe toţi cetăţenii să cugete asupra datelor următoare : [‘.rînmontui liberai s’a deschis la 15 Noembrie şi a luat vacanţă, în ziua de 19 Decembrie—pînă la 12 Ianuarie 1899. De la 15 Noembrie 1898 pînă la 12 Ianuarie 1899 sunt 58 de zile. Să vedem activitatea Camerei, care a lucrat mal mult de cit Senatul, în acest timp. In şedinţele de la 15, 16, 17, 18 şi 19 Noembrie şl-a ales biuroul şi diferitele comisiunî. In zilele de 20, 31, 22 Noembrie a avut vacanţă. In şedinţele de la 23, 24, 25, 26, 27 Noembrie a votat indigenate. La 28 şi 29 Noembrie a avut iarăşi vacanţă. La 30 Noembrie a votat indigenate; în şedinţele de la 1, 2, 3 ş» 4 Decembrie a discutat răspunsul Ia Mesaj şi a votat indigenate ; la 5. Decembrie avem tot indigenate şi votarea convenţiei de la Haga, iar Ia’ 6 şi 7 Decembrie a a vut vacanţă. La 8 Decembrie, indigenate. La 9 şi 10 Decembrie, vacanţe. De !a 11 Decembrie pînă la 19 Decembrie, votarea de indigenate alternează cu votarea budgetului căilor ferate, cu votarea modificărilor aduse le-gel minelor, cu desvoltarea interpelărel d-luî Ionel Grădişteanu, iar de la 19 Decembrie piuă la 12 Ianuarie, vacanţe. Adică: Din cele 58 de zile, 7 zile le a întrebuinţat Camera pentru constituirea biurourilor sale, 6 şedinţe le a întrebuinţat pentru votarea legel minelor şi a budgetului căilor ferate, 12 şedinţe le a Întrebuinţat exclusiv cu votarea de indigenate, iar 33 de zile a luat vacanţe !.. Iată o activitate care este în proporţie cu capacitatea guvernului şi a majorităţilor sale, dar care este în mare disproporţie cu diurnele încasate de deputaţi pentru 58 de zile. Fie care deputat, pentru că a votat indigenate timp de 25 de zile şi pen tru că a luat vacanţă timp de 33 de zile, a incasat suma de 1.450 de lei. Admiţînd că au fost clte 120 de deputaţi presenţl la fie-oare şedinţă a Camerei.—aCţ fost mult mal mulţi,— diurna lor pe timp de 58 de zile ne dă rotunda sumă de două sute mii de lei!... S’aii zis multe despre Camera colectivistă. S’a zis că nici o dată n’am avut Parlament mal nul, mal decăzut. Cifrele de mal sus ne arată ce este Camera. Timp de 58 de zile ea nu a făcut de cit să voteze indigenate, să Încaseze diurne şi să ia vacanţe. Curat Parlament de vacanţe şi diurnei Candidaţii de primar. — Cearta între nouil consilieri.—Atitudinea guvernului. Candidaţii de primar Nimeni la primăria Capitalei nu se mai preocupă nici de administraţie, nici de higiena publică, nici de starea detestabilă in care se află stradele principale, —ci numai de intrigi în vederea şedinţei de Duminecă, cind noul consiliu comunal eşit din «rărunchii bandelor» urmează să se constituiască, «3 aleagă pe primar şi pe ajutoarele sale şi să «plaseze* pe unii capi de bandă. Prima grijă e cine va fl primar ? Doritori pe faţă pentru postul de primar sunt patru inşi, anume d-nii C. F. Robescu, Procopie Dumitrescu, Matei Cor-bescu şi Al. Constantine seu, acest din urmă oprit de a trece graniţele austro-ungare. Şi toţi patru aii cite doui-trei partizani, intre cei 31 de consilieri, cari se războiesc, fac intrigi şi fel de fel de combinaţii în favoarea candidaţilor lor. Cearta între nouiî consilieri Candidaţii de primar făgădueac fel de fel de sinecure, posturi, afaceri veroase, etc., unor consilieri, în cas dacă vor reuşi. Ast-fel cele două posturi de ajutoare s’au făgăduit deja la vr’o zece persoane, printre cari d-nii Bursan, Solacolu, Al. Chiriţescu, Ciocanelli, Noreanu, Petrovici, etc. Iar postul de ofiţer al stării civile, de asemeni, a fost făgăduit la vr’o şease consilieri. Aspiranţii la aceste posturi au început acum să se certe între ei, să se înjure, so se calomnieze, să se acuze cu fel de fel de hoţii, gheşefturi, pungăşii, şanta-gii, etc. Aşa, Al. Chiriţescu înjură in tocmai ca astă vară pe Anghel Solacolu, aruneîndu i în spinare atîtea gheşefturi, în cil te miri ce mai caută acest domn la primărie. D. Bursan istoriseşte atîtea lucruri urîte des pre Ciocanelli, pe care l’a supranumit Gcnrimlis. î» cît te întrebi de ce nu-l internează parchetul în vr’unul din aparta mentele d-luî Gr. Dianu. Apoi despre No reanu, despre Chiriţescu, etc. — cite lu cruri se mai aud ? Atît mai lipseşte ca prea cinstiţii consilieri să se ia la bătae. In corul acesta de injurii şi triviali tâţl a intervenit şi faimosul Mellisiano care pe basa serviciilor aduse bandei de la primărie, al cărei cap era timn ăi trei ani, cere acum, drept recompensă municipală, un os de ros, cum ar fi de pildă postul ds director ai antrepesi-telor. Atitudinea guvernului In această ăeslănţuire a celor mai urîte patimi colectiviste, toţi se întreabă : — Ca zice guvernul ? Guvernul P Pur şt simplu, vrea să tragă pe sfoară pe d. C. F. Robescu. Dar turn îl va trage pe sfoară, încă nu se ştie, căci d. Ferechide susţine candidatura d-luî Pr. Dumitrescu ; D. Dim. Sturdza susţine pe d. Matern Qorbescu; şi d. Sto-lejan, ministru al comerţului, dosolat de închiderea graniţelor austro-ungare, susţine pe d. Al. Constantinescu. Iar pe d. C. F. Robescu îl susţine numai d. Me-lisiano, căruia a făgăduit să-l numească director al antrepositelor. Cine va fl primar al Capitalei P Cine vor fl ajutoarele primarului? Iată o cestinne la care nimeni nu poate să răspundă azi. ------------------------------------------- Budgetul acestei comune, evaluat la suma de 2 mii. 200 mii lei, se va încheia anul a-cesta cu un deficit de aproape un milion. Am cerut o anchetă spre a se stabili responsabilităţile, Insă precum d. Dănescu prefectul de BuzăQ caută să scape pe Tănă-sescu, ast-fel d. Ferechide ministru de interne, caută să scape pe vinovaţii de la comuna Galaţi. Peste tot jaf şi hoţii. REGIM PUTRED Am dovedit, — cu depoziţmnea sergen-tului-aghiotani de vardişti Nestorescu, că d. ministru de interne a avut îndrăs-neala să înşele pe Rege, raportîndu-î minciuni asupra celor întîmplate la alegerea de la 1 Noembrie. S’a dovedit tot-odată că d. ministru de interne a înşelat şi Parlamentul cu oca-ziunea interpelării d-lui deputat I. Grădişteanu. Au trecut şease zile de atund. In acest timp, presa guvernamentală n’a cutezat să spue nici un cuvint asupra acestei afaceri grave. Şi nid nu va cuteza. Cu toate astea, ministrul care a înşelat pe Suveran şi Parlament, stă neclintit în fruntea administraţiunii ţării. Guvernul din care face parte şi care e solidar cu dinsul, stă neclintit. Suntem în vacanţă ? Dar cinstea şi demnitatea nu sunt nid odată în vacanţă şi opiniunea publică nu cunoaşte repaos. Cu, ce obraz se măi duce la Rege d. ministru de interne ? Cu ce obraz se duce primul-ministru ? Cum vor mai da ochii cu Parlamentul ? N’ait să se teamă de nimic din partea majorităţii Parlamentului; fără îndoială! Dar de mult această majoritate nu măi reprezintă ţara. Miniştrii înşelători se vor găsi în faţa minorităţii; şi vor avea să răspundă. Nu vede guvernul că a putrezit ? Nzc mai este In aceşti oameni nid un pic de demnitate ? Hoţiile din provincie încă un sprijinitor al guvernului vine să mărească rîudurile colectiviştilor dovediţi de hoţişi băgaţi ca atarl In puşcărie. Acesta este un oare care Tănăsescu, secretarul consiliului judeţean de BuzăQ, protejat al prefectului Dănescu şi al deputa tulul Iarca. Suma delapidată de acest nobil vlăstar colectivist se ridică la o sumă de o sută de mii de lei—atlt s’a constatat pînă acum. D e şi judecătorul de instrucţie de pe lingă tribunalul de Ilfov a depus pe Tănăsescu, se zice că prefectul Dănescu face tot posibilul ca să scape pe protejatul sătt. Vom vedea cum se va sftrşi această a-facere colectivistă. Acest incident Insă ne dă ocasia să vorbim iarăşi de nenorocita stare de lucruri ce dom* neşle Io provincie, de destrăbălarea administrativă, de jafnî. In averea publică. Nu s’a furat şi nu se fură numai Ia BuzăQ. In diferite oeasiunl presa a denunţat asemenea fapte şi ia mat multe judeţe ale ţărel, nicăerl însă nu s’a luat vre-o măsură de Iu-dreptare, nicăerl nu s’a numit măcar o anchetă care să cerceteze lucrurile. Şi fiind-că vorbim de destrăbălare, este momentul să amintim şi de nenorocita stare In care aQ adus colectiviştii finanţele comune! Galaţi, DIN STREIN ATÂTE Noui conflicte între Franţa şi Anglia A mal răsărit o neînţelegere intre Anglia şi Franţa, se pare că intre aceste două State cearta nu vrea să se isprăvească cu nici un preţ. Teatrul nouel neînţelegeri e Madagascarul. Punînd stăpinire asupra insulei, guvernul francez a căutat să favorizeze interesele naţionalilor săi, îngrădindu-le contra concurenţei streine şi mal ales contra concurenţei engleze. Penţru legitimarea acestor măsuri, guvernul din Paris a invocat motive, pe cari guvernul englez le declară de pretexte. Aşa, comercianţii anglo-indienl sunt acuzaţi că aQ procurat arme Sacalavilor din Madagascar, cari luptau contra ocupaţiunel franceze a insulei; pentru acest cuvint s’aU adus restricţiunl co-merciulul anglo-indienilor şi s'a interzis comerţul cu eoastele insulei tuturor imbarcaţiunilor cari nu poartă pavilionul francez. Guvernul englez contestă temeinicia acuzărilor guvernului francez şi reclamă contra măsurilor luate, ca fiind vexatorii pentru comerţ, La Londra s'a publicat zilele astea o Carie a'bastră asupra neînţelegerilor franco-engleze din Madagascar. Două documente sunt de relevat din această publicaţiune. Priinu) e o notă a ministrului de externe al Angliei prin care protestă contra birurilor mari la cari sunt supuşi comercianţii anglo-indienl în Madagascar, lucru prin care se pune piedică comerţului legitim. Areastă notă poartă data de 15 Noembrie. A doua e de la 26 Noembrie şi prin ea se protestează contra dispoziţiunel ca numai vasele cu pavilion francez să poată face comerţ cu coastele. Ca rtzultat al acestei reclamaţiunl ambasadoaul englez la Paris comunică o nolă a ministrului francez de externe (Delcass^) prin care anunţă că măsura aceasta nu s’a pus în aplicare şi că ordonanţa a fost chiar abrogată. Preia» englezft şl franees» Ziarele celor două ţări se ocupă mult cu Cartea albastră. Times spune într'un articol asupra politicei franceze în Madagascar că, deja de şease luni, Franţa ignorează intenţional reclamaţiunile Englezilor, in special reclamaţiunea contra faptului că comercianţii Britaniel sunt sistematic boyeotaţl. Francezii n’ar trebui să-şt înebipu-iaseâ, fiind-că Englezii nu tac zgomot, că el nu aQ conştiinţa deplină de meschinăria conduitei guvernului francez. Oficiosul francez Le Temps spune că publicarea cărţel albastre asupra Madagascarului indică, dacă nu in formă, cel puţin în fond, la oameni de Stat diriguitori al Angliei, «inten-ţiunea de a agrava neînţelegerile cari de cite va luni aQ turburat prea mult relaţiunile celor două ţări». Le Temps spune că această stare de spirit poate deveni funestă şi’şl exprimă viQ părerea de răO. Foreign. -------------------H*W------------------------ TRIBUNA LITERARA ŞTEFAN VELLESCU t POEŢII CONTIMPORANI — Conferinţă ţinută la Atenei! — - UBMAltE - îndată ce un poet nu găseşte nimic Iu mintea şi inima sa, are un isvor nesecat : descrie ! Pentru a descrie, nu trebue mare muncă, e de ajuns ca versificatorul să aibă ochi şi să’I deschidă. A visa, a geme, a descri, iată cam la ce se reduc resursele acestor poeţi contimporani. Descrierea este privită ca cea mal preţioasă dinlre isbtnzile literare. Poezie, roman, nuvelă, toate lucrările de imaginaţie, sunt încărcate de descrieri, şi autorii lor sunt încredinţaţi că acesta este cel mal sigur mijloc de a Incinta. Chiar critica a-dese-orl se grăbeşte a învedera şi lăuda aseastă presupusă calitate a penelului literar. Un cuvint bine găsit, un ţipăt incohen-rent, o imagine îndrăzneaţă, Îmbată şi extaziază pe prietenii scriitorului ce fac parte din eteria literară la care şi el se găseşte înregimentat. De şi sunt dintre admiratorii descripţiunel, recunosc însă, că de cite ori un scriitor zugrăveşte lucruri cari aQ uu interes prin ele înşile de a fl descrise, acela este un talent, pentru că ştie a zugrăvi faptele în loc de a le povesti. Asemenea descripţiunl sunt însăşi poezia şi poeţii de talent, negreşit că se felosesc în acest înţeles de a descri, de a zugrăvi. Dar descrierile de prisos şi lungi, ne ostenesc şi adese-orl trecem peste dînsele. Nu este nevoie a stărui mult spre a dovedi că descrierea este un gen falş în literatură. Analiza migăloasă In roman saQ poezie, nu poate rivaliza cu pictura, pentru că limbagiul descriere! In pictură îuvede-rează mal uşor imaginea ce voeşte a ne arăta. Un tabloQ, un peisagifi de pildă, ne Incintă dacă e bine făcut; şi e bine făcut, dacă izbuteşte ca dintr’o singură aruncătură de privire să coprindem imaginea ce pictorul îşi propune a ne arăta. Dar dacă pictorul ar face să se desfăşure pe rînd sub ochii noştri, un arbore, apoi o pazişte, o turmă de ol, un şir de munţi, un cer, un lac, et., ne ar obosi, pentru că nu ne ar da un punct de concentrare. Tot asl fel şi descripţiunea poetică, dacă nu are un punct de concentrare, ne oboseşte, nu ne interesează. Toate artele aQ o limită peste care nu trebuie să treacă, pentru că diutr’un spor de muncă zadarnică ele nu pot trage nici un folos. Pentru ca să adeveresc şi mal mult aceea ce susţin, zice d. Vellescu, aşi îndrăzni a vă pune întrebarea dacă putem admite ca arta statuară, să se îndeletnicească a sculpta o pădure, dacă pictorul s’ar încumeta a a-şeza pe pînzâ un subieet care nu poate fi explicat de cît prin viul graiQ, şi aşi mal întreba, dacă un muzicaut n’ar fi ridicol, cind s’ar încumeta a ne da sensaţiunea culorilor, zugrăvind roşul saQ albastrul prin ajutorul unei viori, trompete, bason sau clarinetâ ? Am citit unde va (tntr’o revistă) că la Londra un şef de orchestră executlud In-tr’un concert un vals botezat: Valsul Violetelor, a pus să se răspindească prin sala de concert, esenţă de violete cu gtnd a complecta armonia imitativă. Naivul corn-positor, credea că prin acest mijloc, nasul va veni lu ajutorul urechilor. Nu există de cit o singură descripţiunt limpede şi plăcută, aceea adică, care deşteaptă mintea noastră printr’un mic număr de trăsuri bine alese, una saQ mal multe imagini, dar cari să ne lase pe noi cititorii a desăvîrşi tabloul. Ast fel fice poporul cînd zice: Era frumoasă ca o zină saQ gingaşă ca o floare. Iu două vorbe el a zis poate mal mult de cit dacă ar fi descris In chip amănunţit obrazul, faţa, ochii, nasul, părul şi talia zînel ce l’a fermecat. Numai descrierea scurtă, abia indicată In cite va trăsuri, ne satisface mintea. Descrierea nu are nici putere, nici efect, de cît atunci cînd imagina-ţiunea noastră o poate coprinde d’odată, precum ochiul coprinde nu tabloQ d’odată, cu o singură privire. Ori cît se vor trudi poîeţii a ne spuua prin versuri bine ritmate că soarele străluceşte radios, că munţii gigantici se desfăşor ca o panoramă, că muscelele Îmbălsămate de mirosul Îmbătător al florilor, suni înclntătoare, că rtuleţul şsrpueşte graţios cu undele sale cristaline, că arborii stufoşi, cu frunze dantelate, se ridic cutezători spre cer, că fluturii azurii plutesc din floare Iu floare, sc:.turlnd gingaşele lor aripioare şi altele asemenea, toate aceste descrieri a-mănunţite, văzute ca prin prisma unei lunete puternice, tocmai prin extrema lor preciziune, ne vor obosi. Nu propunem a se suprima descrierea din lucrările poeţilor saQ prozatorilor, ea contribue la frumuseţea şi farmecul unei lucrări, dar numai atiind cînd trebue, atît cit trebue şi cind poate avea legătură cu subiectul ce scriitorul tratează, dar cind descrierea e confuză şi zadarnică, dud uu • la locul «I, cind aste afară din calc sule www.dacoromanica.ro ! fi P O C A menită, tn a«est caz scriitorul ne dovedeşte că nu poate stoarce mal mult din mintea sa, dovedeşte că nu are invenţiune, şi că nu are nimic de spus, nu are un subiect de tratat. In această anchetă, ori cit de sumară este, trebue să ne oprim, zice d. Vellescu, trebue să ne oprim puţin la poietul cu rime bogate. Nimic nu poate fi mal rece şi mal copilăresc de cit opera vlnătorilor de rime neobişnuite. Această preocupare clnd depăşeşte marginea la care trebue să ne oprim In ori care lucrare de artă, este greoaie, iar poietul subordontnd totul, subiect, formă, fond, preocupării de a găsi negreşit o rimă rară, din scriitor conscient, devine cum am zis : vînător de rime. Negreşit că suntem cu toţii de părere că rima trebue să fie Îngrijită; fără aceasta poezia devine o banalitate ritmată, rima bogată este o plăcere şi un merit pentru poet, dar consonanţa rimelor nu trebue să-l trădeze că aceasta a fost unica sa preocupare. Nu putem trece cu vederea, adaogă conferenţiarul, nici pe poetul care e stăplnit de patima sonetului. Eehilibriştil cari se produc în circurile cari se respectă, cred că nu mal e un mare merit a străbate pe frlnghie circul de la un capăt la altul tără a Învinge şi alte dificultăţi, şi ast fel, artistul echilibrist, ca să clştige admiraţiunea publicului, mal duce şi un om In spinare safl Îşi atlrnâ şi greutăţi de picioare. Aceasta este icoana sonetului: Mă explic. Mulţi dintre acel ce fac versuri, se cred datori a-şl presăra broşurile ce dafi la lumină şi cu un oare-care număr de sonete. (Va urma). - râattfct_________________ Litere -Ştiinţe - Arte PLUGUŞORUL AXULUI 1899 Am plecat la clntătorl Pe la domnii profesori Trăglud plugul după noi Iapă, roate, fără bol Să arăm pe lingă casă La moşia cea frumoasă Unde scaiul şi mohorul Ati cuprins mal tot ogorul — Minaţi măi ! — Hăl... băl. Noi sămtnţa nu-o să dăm Tot pe el o să’l rugăm S’arunce sămlnţă bună Religia cea străbună Ca ’ntr’o lună, Intr’o vară Să ’ncolţească, să răsară Recoltă mlndră, frumoasă De care ţara’l setoasă. — Minaţi măi! — Hăl... hăl. Să răsară feţi frumoşi Devotaţi şi credincioşi Cari vor servi cu dor Ţara lor In viitor. Să răsară copiii ţe Ce cu cinste, cu credinţe In inime să sădească Dor de Ţara Romlnească — Minaţi mâl! — Hăl... hăl. Să răsară inimi pline De nobleţe, dor de bine Pentru ţară şi popor... Nu tot pentru punga lor. Caractere-adevărate Unde teamă, laşitate, Să nu poată ’n veci străbate Ca’n cea mal tare cetate. — Minaţi măi! — Hăl... băl. Aruncînd aşa seminţe Profesorii, cu putinţe Le va fi de Îndreptat Destrăbălarea din Stat. Ţara le va fi datoare A el reorganisare Iar noi fără—a cere bani Le urăm la toţi: Mulţi ani — Minaţi măi 1 — Hăl... hăl. C. Teodora. OOPORMATII Un snplfment gratuit Însoţeşte nnmărnl de azi al «EPOCEI». Acest supliment coprinde magistralul discurs rostit de d. Ionel Gradlşteann In şedinţa Camerei de la 19 Decembrie, cn o-casla dcsvoitârei Interpelărei sale asupra alegerilor comunale din Capitală. In ultima şedinţă a congregaţiunel (consiliu judeţean) comitatului Făgăraş, d. dr. N. Serbau a adus la ordinea zilei furtul— de 200,000 lei comis de casierul general al comitatului în prejudiciul fondului orfanilor minori din comitat. După vil şi agitate desbaterl la cari afi participat din partea Romlnilor şi d-nil dr. Şenchea şi dr. I. Turcii,— d. dr. N. Şerban a propus o moţiune invitînd pe fişpauul comitatului să destitue imediat pe vieeşpan şi pe controlorul financiar al comitatului, cărora le incumba datoria de a controla merefi gestiunea casierului Grftnfeld, care se află acum cu banii orfanilor romlnl tn America. Majoritatea ungurească a congregaţiunel, a respins moţiunea d-lul dr. N. Şerban. Guvernul bulgar a Încheiat cite o convenţie cu institutele antirabice (bacteriologice) din Bucureşti şi Iaşi în urma căreia aceste două institute vor furnisa cu preţ fix serumnl necesar spitalelor din Bulgaria. D. dr. Nothnagel, care a venit să a-siste la operaţiunea pe care d. dr. Leonte a făcut’o d-lul senator Mon-teoru, a plecat aseară la Moscova. Remanierea ministerială. Se vorbeşte prin unele cercuri guvernamentale că ministerul se va remania în curind. D. An. Stolojan se va retrage şi în locul d-sale va fi numit d. Missir. D. 0. Stoicescu va fi numit ministru la Paris. D. Dim. Sturdza va lua portofoliul fi-nancelor în locxd d-lul Palladi care va trece la justiţie. D. A. Al. Beldiman, ministru al ţărel la Berlin, va fi numit ministru al afacerilor streine. D. Gr. Ghica, actual ministru la Paris, va fi transferat la Berlin. înregistrăm aceste svonuri sub reserva cuvenită. * $ ★ Despre svonurile privitoare la remanierea ministerială Drapelul de aseară dă următoarea ştire: Guvernamentalii râspîndesc svonul că d. Sturdţa ar fi hotărît să facă o importantă mişcare în corpul diplomatic. Cu această ocasie se va remania şi cabinetul. Prin cercurile diplomatice din Capitală se afirmă că Sultanul, ca să prevină intervenţia marilor puteri în cestiunea Macedoniei, ar f hotărît să numească un guvernator special pentru această provincie, înzestrîndu’l cu puteri nelimitate. Guvernator al Macedoniei e vorba să fie numit d. Karatheodory paşa, fost secretar al legaţiunel otomane din Capitală. Gazeta Transilvaniei înregistrează cu părere de bine ştirea că starea sănătăţii d lui Al. de Moeioni, merge din ce în ce mal bine. D. Al. de Moeioni se află Încă tot tn Sibifl, de oarece nu poate părăsi tncă patul. Guvernul UDguresc a hotărît să susţină candidatura d-lul P. Avramescu la un colegii! vacant de deputat din Banat. D. P. Avramescu ocupă actualmente postul deprim-notar al prefeeturel din Lugoj. Congresul învăţătorilor din Pioeştî Congresul învăţătorilor, ce se ţine în Pioeştî, s’a deschis Luni, în presenţa a 150 de învăţători. Din toate unghiurile ţării sunt delegaţi. La constituirea biuroulul s’a produs un enorm scandal, provocat de agenţii revizorului. După liniştirea spiritelor, a început dis-cuţiunea asupra uni/îcăreî şcoalelor normale. Erl s’a discutat asupra înfiinţării şcoalelor complimentare şi de adulţi. Discuţiunea a fost liniştită şi demnă. Astâ-zl se va discuta unificarea revistelor învăţătoreşti din ţară. Pentru Luni era fixată, la primăria Capitalei, licitaţia publică, prin oferte închise, pentru darea în Întreprindere a executărel a două puţuri tubulare la o adtncime mare (180 m. la 250 ni.) tn dreptul localităţel numită Ciurel, peulru captarea de apă necesară alimentarei Capitalei. Lucrările de executat sunt : 1. Furnisarea tuburilor ; 2. Executarea puţurilor .prin aparate de sondaje. Toate aceste lucrări se urcă la suma de 180 000 lol. S’afi presentat patru oferte deosebite şi anume : 1. Perkins Mac Intosch und Perkius, In Stryi şi Franz Seeger, oforind un rabat de 40 la sută. 2. Langeveld, Sc-hram et Ditthmer, oferind un rabat de 31.20 la suta. 3. Leon A. Kurkiewik» inginer din Cracovia, oferind 16 la sută; 4. F. Boutain et C-ie din Paris. Această din urmă ofertă, neprevăztnd preţul de exesutare şi nefiind însoţită de garanţia cerută, a fost Înlăturată. Executarea lucrărilor scoase In licitaţie a fost adjudecată provisorifi asupru casei Lan-gevald, Schram et Ditthmer. Resultatul licitaţiunel va fi supus, spre a-probare, consiliului comunal, imediat după constituirea lui. Erl, Marţi, s’a ţinut licitaţia, tot prin o-ferte închise, pentru darea în Întreprindere a executărel lucrărilor de alimentare cu apă potabilă ce se va lua din napa subterană cuprinsă Intre rîul Sabar şi şoseaua Bucureşti-Domneşti, pe o Întindere de 7 kilometri. Lucrările de executat sunt: 1. Executarea puţurilor de captare şi colectorii priu sistemul cu aer comprimat. i> 2. Sifoanele de Ia puţurile de captare la co-lecoril. 3. Conducta pentru colectarea şi aducerea a-pelor la reservorifi şi conducta de la reser-voriO la usina de la Grozăveşti. 4. Reservoriul. 5. Clădirea staţiei centrale de la Ciurel cu maşinele de abur pentru crearea forţei necesare pentru punerea în mişcare a pompelor din coleclorl—pompele precum şi maşinele şi iBstalhţiunile electrice pentru transmiterea forţei la pompe. 6. Clădirea de locuinţă a personaluluf de exploatare. Toate aceste lucrări se urcă la suma de 2.350.000 lei. Iată casele cari s’afi presentat şi ofertele lor : 1) Inginer, I. Marcus, pentru maşini şi partea electrică, a oferit 583,034.40 baDl. 2) Dutour & Cezard, trei oferte : l-ia pentru maşini şi instalaţiuul electrice cu 380.000; a Il-a pentru puţuri de captare, sifoan, puţuri eo-lectroare şi lucrări de observaţiunl, conducte, clădirea staţiei centrale, case de locuit, îngrădiri, 10 la sută rabat; a 111-a pentru sifon pe Ciorogîrla, conducte libere şi conducte din Grozăveşti, reservoril, 13 la sută rabat. 3) Compania generală de conducte de apă din Liige, prin d. Bonnet, oferă pentru lucrări 12 Ia suta sub dev’s. 4) Schiffer Miksa pentru puţuri de captare sifoane, puţuri colectoare, lucrări de observaţie de la litera A, estimate la 700,000,920 la sută ; iar pentru sifon pe Ciorogîrla. conducte libere, ete.. litera B, estimate la 1 214.000 oferă 13 şi 40 bani la sută rabat. 5) . Sscher Wyeas, fii. Zurich. oferta necomplectă. A ofertat numai pentru maşini şi căldări. 6) . A. Pellerin, a ofertat numai pentru puţuri cu aer comprimat. 7) . Soc. anonimă reunită de electricitate, fostă B. Eyger &. Maşinile şi instalaţiunile e-lectrice 212.202 şi 50 fiorini. 8) . Gatie <£, Budapesta, pentru maşiDl şi instalaţii elrctrice 400.387 şi 25 bani. 9) . Sizardi şi Durando, pentru toate lucrările de la litera A şi B 0.10 la sută rabat. 10) . Soc, anonimă de electricitate Geselchafft, Francfurt pe Main, pentru maşini şi instalaţii electrice 487.000 cu linia pe sub porţi de fier, şi 35000 pentru întreţinere pe un an ; iar cu linia pe stîlpi de lemn 449.000 şi 30.000 întreţinerea pe un an. 11) . Casa Helios Electrici/uts-Adien-Gesel-schafft. Maşini şi instalaţiuol electrice 435.189 şi 30 bani. 12) . Nieder-tiayer & Goetee ne avînd garanţii, oferta respinsă. 13) . BruU &, Paris, 498.000 pentru maşini şi instalaţiunl electrice ; şi 14) . Siemmers şi Halsky, maşini şi instalaţii 502,040 lei. In urma strălucitului triumf repurtat de Romlnil din Dieta Bucovinei, ou fost a-Ieşi în comitetul superior de administraţie al acestei ţări d-nil baron Nicu Musteaţa şi Miron Călinescu, consilieri, şi d-nil Ilarion Onciul şi b tron Nicu Vasilco, supleanţi. D-nil Furtună, şeful serviciului veterinar şi Măgureanu, inspector veterinar, aâ fost trimişi în judeţul Botoşani spre a lua măsurile cele mal severe pentru combaterea pneumo-enteritel care a is-bucnit printre rîmătoril din acel judeţ. D. căpitan V. Mărgăritescu, vice-con-sul al Romîniel în Sofia, a fost rechemat şi numit şef de biurofi la ministerul afacerilor streine. In seara de 4 Ianuarie se va da al douilea bal la Palat. S’afl trimis vr’o 800 de invitaţii pentru acest bal. D. maior Coandă, directorul serviciului maritim, a fost invitat de către guvernul sîrb ca să meargă la Belgrad spre a încheia o convenţie privitoare la transportul pe Dunăre a pasagerilor şi mărfurilor cu vasele romîne. Osmanii din Geneva, organul junilor turci, înfierează purtarea d-lul Dim. Sturdza, care a ordonat expulsarea a doul tineri turci. Iu acelaşi timp acest ziar aduce elogii ziarelor romîne şi deputaţilor, cari afi luat în apărare causa celor două victime ale servilismului d-lul Sturdza. De Anul nod sunt de actualitate, Intre altele, şl biletele de plăcinta. Anul acesta biletele de plăcintă afi luat însă o formă nouă şi originală, graţie ziarului umoristic Moş Teacă, al cărui număr apărut astăzi conţine o Întreagă foaie de asemenea bilete, pline de umor. Şi e de notat că aceste bilete se dat! gratis cumpărătorilor numărului de astăzi al lui Moş Teacă. ÂA. LL. la Rîrlacl AA. LL. Regale Principele şi Principesa Romîniel, ai! sosit la Birlad alaltâerl la o-rele 2 şi 10 miuute după amiazl. AA. LL. aii fost Intimpinate la gară de către d-nil general Beller, colonel Live-zeanu, locot-colenel Averescu şi major Socec. însoţiţi de aceşti ofiţeri, AA. LL. afi mers direct la cazarma regimentului 4 de ro şiorl, unde trupa aştepta, aşezată Iu linie de bătae. *% La sosirea AA. LL. muzica intonează imnul naţional tn uratele nesfirşite ale trupei. AA. LL. aii trecut trupa in revista şi au primit defilarea. Apoi AA. LL. şi ofiţerii aii trecut în mauegiul regimentu ui unde era instalat un splendid pom de Crăciun. A. S. Regală Principesa Maria a Împărţit singură, fie-cărul soldat (îte un d ir, eou-sistînd dintr’un obiect util şi un portret al A. Sale. După ce s’a întreţinut cu ofiţerii şi ad vizitat grajdurile regimentului, AA. LL. s’afi retras la orele 5 într’un apartament care fusese preparat la Clubul Militar. *** La orele 8 seara, AA LL. aii luat parte la banchetul dat de ofiţerii regimentului, la care a luat parte şi d. general Beller, comandantul brigadel de cavalerie. La şampanie s’ail ridicat mal mu'te toasturi In sănătatea MM. LL. Regelui şi Reginei şi a Intregel Dini stil. A. Sa Principesa Miria a bănt pentru regimentul 4 de roşiori. * * * Seara la orele 8 a avut loc o mare serată dansantă. A. Sa Priucipesa Maria a dat semnalul dansului, făcînd primul tur de boston cu d. locotenent Mânu. S’a dausat piuă la orele 2 dimineaţa, clud AA. LL. s’afi retras pentru a merge la gară. Toţi ofiţerii afi Însoţit pe AA. LL. piuă la gară. -----------------«MHt------------------- Afacerea Dreyfus Afacerea teniei gnarii republican Le Journal publică deposiţiuuea făcută de un guard republican, care a condus pe Dreyfus, după parada esecuţiuuel, piuă la închisoare şi care, şi el, ar fi primit destăinuiri din partea condamnatului. După ziarul parisian. scena s a petrecut chiar In Închisoare, pe clnd condamnatul era măsurat. Guardul republican spune că Dreyfus ar fi exclamat: — Am dat pentru ca să am altele. Şi apoi a adăogat: — Nu sunt numai eO culpabil; mal sunt şi alţii mulţi. Şi atunci d. Clement, fostul comisar de poliţie, lingă care eraţi, secretarul sâfi şi directorul Închisorii, ar fi observat : — Dar pentru ce nu-I denunţi autorităţilor militare ? La acestea condamnatul ar fi răspuns : El vor fi descoperiţi cu toţii peste trei ani. Şi fostul ofiţer a repetat aproape identic, aceleaşi cuvinte la serviciul autropometric, unde s’a lăsat să fie măsurat fără a protesta. Acum, pentru ce guardul republican, n’a spus loate acestea de mal nainte ? Iată pentru ce ; explicaţiune dată de el Însuşi: — Eram soldat tlnăr. Nu eram «la Înălţime», explică el In limbagiul săfi militar Dar clnd am aflat că afacerea Dreyfus făcea atîta sgomot, m’am glndit şi lntr’o seară pe clud citeam în cazarmă un ziar cu privire la mărturisirea căpitanului Le-brun-Renand, am spus în gura inare : — Dar şi efi l’am auzit mărturisind. Dar, soldatul disciplinat, socotea că dacă superiorul sătl a vorbit, aceasta era de a* juns şi că et nu mal avea nimic de spus. Cu toate acestea, camarazii lui l’afi silit ca să facă o declaraţie oficială şi această conversaţie a făcut obiectul unul raport la şeful companiei, care, găsind pe subordonatul săti, 11 întrebă: — Eşti sigur de ceea ce spui? Eşti gata să repeţi acelaşi lucru înaintea tribunalului, sub prestare de jurămlnt? Glndeşte-te că lucrul este grav. Şi soldatul a răspuns afirmativ. Comandantul comunică aceasta şefului săti direct şi pe cale ierarhică, acest incident a fost comunicat ministrului de răsboifi ----------------------------------------- SOCIETATEA MEDICINIŞTI LOR R0MINI DIN IAŞI In iarna anului 1897, studenţii In medicină, romlnl din Iaşi, retrăgîndu-se cum şi trebuia din Societatea Studenţilor în Medicină evrei, aii înfiinţat din nod Societatea studenţilor lu Medicină Bominl, întocmind un statut şi un regulament pe baze serioase şi naţionale. După acest statut studenţilor evrei le era Închisă, sub toate condiţiile, intrarea In societatea colegilor lor romlnl. Astă zi am primit Ia redacţie Anuarul acestei societăţi, pe anul 1898—99. Intr’uu articol—prefaţă intitulat «Activitatea noastră» comitetul expune împrejurările în care s’a reconstituit societatea şi motivele care i-afl făcut să se retragă din societatea studenţilor evrei. «Retragerea romlnilor... a fost din motive bine-cuvîntate şi foarte naturale, din cauza spiritului gheşeftereac şi exploatator al studenţilor evrei care formaâ aproape unanimitatea -veche! societăţi Intrebuinţllld pe studenţii romlnl cu cari se purtau ne* eincer şi necinstit şi pe cari îl întrebuinţa numai în a le aduna fonduri pe care el le administrau aşa cum de regulă el ştiu să administreze. Afară de această cauză a retragerel noastre, au mal fost scandalurilejşi imoralităţile la cari studenţii ovrei se dedeafi din sinul acelei societăţi... Apoi dacă mal adăogim Ia aceste cauze cari ad grăbit desbinarea, caracterul evreului laş, gheşeftar, hipoent şi.nesincer, cu desăvîrşire opus acelui al studentului romîn, bun, îngăduitor, sincer şi cinstit şi căruia nu i se respectă sentimentele cele mal scumpe şi mal sfinte, Începem a ne lumina In privinţa ceuzelor care ne a făcut a ne desbina de ovrei In lauda şi aprobarea tuturor romlnilor şi spre fericirea noastră cu hotărîre sfîntă şi fermă de a nu mal întreprinde in nimic şi nici o dată acţiune comună cu evreii.* Este de prisos să mal euumerăm greutăţile pe care studenţii romlnl afi avut să le întlnipine din partea evreimel, spre a ’şl putea urmări scopul de a face din societatea lor o instituţie culturală, serioasă şi demnă. Iu deosebi a contribuit Ia aceasta, după informaţiile noastre, singurul preşedinte al el, d. Vasile Brăescu, pe care l’am auzit vorbind, cu atîta inimă, la Congresul din Tulcea. Urâm prosperitate materială şi isbtndă morală tinerel societăţi, iar membrilor In particular, le recomandăm să nu uite nici o dală pa temutul vrăşmaş al romlnilor din Romînia, pe evreul care e tare şi mare acolo unde ad domnit glorioşii voevozl al Moldovei. -------------------*•*«•*----------------— Cronica judiciară Bărbierl-dentiştl—Dacă bărbierii noşlr ar ti asistat la şt dinţa tribunalului Ilfov, secţia a 3-a de sigur că ar fi pupat pe cunoscutul avocat în eore ţional, aşa poreclitul Talpa, clnd ar fi auzit cu ce entusiasm a apărat cauza şi arta lor dentara. Se judeca unul din breasla lor, un anume Enimon B..„ inculpat că a scos unul suferind da măsele, o măsea bună în loc de uua găunoasă. Cauza era grea de apărat. Inchipuiţi-vâ, bietul bărbier care nu ştim dacă a luat băncuţa de 50 de bani (nu ca cel din Filadefia cari iad 5 lei), fusese condamnat în lipsă la 200 de lei amendă, başca la despăgubiri civile. De aceea şi apărătorul inculpatului şi-a îndoit puterile şi intr’o atitudine gravă 'şi începe ast-fel pledoaria sa (autentic): spre a se numi «Mihel Dîmbeanu». D-nul Constantin Lache, student al şcoalel superioare de farmacie, domiciliat în Bucureşti, Calea Moşilor 107, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea nnmeluî săii patronimic de «Lache» în cel de «Albu-Vasluî», spre a se numi «Constantin Albu-Vaslui». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termennl prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. DE VÂNZARE Locuri Parcelate DE LA 1 JLJEVff &o n 1 VI METRU PATRAT pînă la 50 BANI Pe Malul Măre! negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL tn condlţtnnl de plată FOARTE AVANTAGIOASE ati lom in timp tte A ani în t fl trate trimestriale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă ctt şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). OrI-ee informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul D-nul I. MOVIIaJL Bucureşti, Str. Boamuei, 27. „DAC1A-R0MÎN1A" Societate Generală de Asigurare din Bucureşti Asoci&ţinnl Mutnate de Supravieţuire împărţirea averii a grupei anului 1890 Avem onoare a încunoştiinţa pe d-nil interesaţi al grupei care expiră la 31 Decembrie 1899 st. n., că averea acestei grupe se va împărţi, cu începere de la 1 Iulie a analul 1899, între membrii In drept. In conformitate cu condiţiunile generale imprimate pe polizele d-lor, d-nil contractanţi Înscrişi in această grupă sunt invitaţi d’a trimite fără întirziere, prin scrisoare recomandată, Di-recţiuneî Generale a societăţel «Dacia-Romlnia» în flucureştl, următoarele acte: 1) Actul prin care să se constate etatea asiguratului (adică actul de botez sad de naştere, sad un extract din registrele stărel civile pentru constatarea etăţeî, legalizat de autoritatea respectivă, ori depoziţiunea a cinci martori Înaintea tribunalului, conform art. 33 din codul civil). 2) Un certificat de viaţă prin care să se constate că asiguratul a fost in viaţă la 31 Decembrie 1898 st. n., sad un act de deces în cas clnd a-siguratul va fi încetat din viaţă după ziua de 31 Decembrie 1898 st. n. Sub-semnata Direcţiune Generală atrage cu deosebire atenţiunea membrilor acestei grupe, că sus menţionatele documente trebue să i se trimiţă cel mai tîreiii în termen de trei luni, adică să fie depuse societăţei pînă la 31 Martie 1899 st. n., cunoscînd că acel cari nu vor fi trimis de loc acele documente justificative, sad cari nu vor fi trimis complecte şi în regulă, vor pierde, în conformitate cu condiţiunile contrac. tulul, orl-ce drept, fiind că în ziua de 1 Aprilie st. n. numai pe basa documentelor depuse sa va constata numărul asiguraţilor acestei grupe, spre a putea imediat începe calculul părţii ce se cuvine fie-căruia din membrii părtaşi. Este deci in interesul tuturor d-lor asiguraţi al acestei grupe, de a trimite actele lor sus menţionate cîf mai curînd posibil, pentru că dacă unul sad altul din acele acte n’ar fi în conformitate cu condiţiunile generale, să aibă timp să le rectifice sad să le facă din nod. Bucureşti, 31 Decembrie 1898 st. n. DIRECŢIUNEA GENERALA A SOCIETĂŢII < Dacia-Biominia» Const. Slmionescu Doctor în Medicină B-ri. Aroga, A3, JRaris Consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Paris. ConsultaţiunI şi prin corespondenţe . P. SFETESCU AVOCAT Strada Mircea- Vodă 23 COFETARIA IONESCU — JPIA'ţVA. Sf. GHEORGHE, In centrul Capitalei — Recomandă publicului şi clientelei sale (Telefon No.Jl 1 O) O Tt llif: JEXP08MTM U1V*: H£ «O JIU OXJEHME j foarte elegante cu preţuri eftine ARTICOLE PENTRU CADOURI în tot felul de fantesil ÎÎBOMBOANE!! Prim» calitate NUMAI CU O UKI BMIjOGBAMUIj Tot felul de articole privitoare la această branşă. Expediţie la domicilid. Transport in provincie şi străinătate. !!! Trei mari şi elegante saloane de couHiunaţte cn intrare» principalii prin piaţa Sf. Gheorghe şi «tr. Colţii!!! Laboratoriă foarte curat. Renumele acestei cofetării şi încrederea publicului e cea mal mare satisfacţie doblnditâ. COFETĂRIA RIE6L CALEA VICTORIEI No 66 Mari aprovisionări şi preparative Cu ocawAunea Sărbătorilor EXPOSIŢIUNE de nttjvoteuri pentru cadouri COMENţ»! PENTRU CAPITALĂ, PROVINCIE ŞI STRElNĂTATE CASA CAPSA MARE COFETĂRIE A CURŢEÎ REGALE FABRICA DE CUOCOLATA Patiserie, INGHEŢETURf, Bucătărie HOTEL, RESTAURANT FRANCES PIVNIŢE RENUMITE APERITIVE, VINDRÎ Indigene şi STREINE pentrn masă şi desert. ŞAMPANIE Eaccelenid ele la «t lei butelia liTCORUDl ALESE PESCÎ DE MARE, TRUFE CLAPONI şi alte diferite VÎNATDRÎ Fructe, TRUFANDALE, Comestibile Casa se însărcinează a furnisa, atît in provincie, cît şi în Bucureşti: prlnznri Întregi, împreună cu serviciul, şi tot ce trebue; lunclurl, «erate, banchete, botezuri, nunţi, etc. Se găsesc de pe acum toate noutăţile penlru anul nod, în obiecte de fantesie şi mărfuri fabricate. Castanele zaharate, dublu vanitate, se vind numai cu 10 lei chilogruroul. Catalogul Casei se expediază orl-cul cere. Casa atrage atenţia onorabilei sale clientele că expediţiunile pentru provincie se"fae fără plată deosebită pentru impachetat şi transport. Furniturile pentru prînzurl, lunciurl, bufete şi serate se fac. cu cea mal mare îngrijire, atît în ce priveşte fabricaţiunea, cît şi în ce priveşte împachetarea, ceea-ce face ca destinatoril să primdscă produsele cele mal delicate In cele mal bune condiţii, prospete şi cu totul neatinse. Expediţiunile se fac cu cea d’tntîid cursă; cu toate acestea, CaS nu poate insista în deajuns pe Ungă onorabilii el clienţi spre a-I ruga ca comandele să-I fie făcute cu dte-v« zile Înainte spre a se evita întirzierile ce a’ar putea produce. www.dacoromanica.ro Buletin Meteorologic.—Observaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Victorel 88, pe ziua de 29 Decembrie 1898: Miezulnopţel, ■+■ 10°; 7 ore dimineaţa,—8°; A-miazl, —2°. Înălţimea barometrică, 770mm.; Starea cerului, frumoasa. Barometrul staţionară. »** Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : ErI timp Închis şi friguros. îngheţul s’a menţinut ziua aproape In toată ţara. Ceaţa groasă şi chiciura multă în cea'iuai mare parte a ţârei. La Clinputung termometrul s’a ridicat piuă la 9. Cel in&I friguros timp a fost pe marginea Dunărei. Barometrul s’a menţinut a-proape la aceeaşi inâlţiine ca erl. Astăzi timp foerte frumos, liniştit. Chiciura se menţine. Desgheţul a’nceput inainte de amiază. COTA APELOR.—Cota apel Dunărei d’asupra etiagiilor inzilele de 28 şi 29 Decembrie a fost: 27 Decembre 28 Decembre Turnu-Severin........0,88 — 1,02 Giurgiu..............0,30 — 0,26 Galaţi...............0,29 — 0.28 FOIţA XIARULUI t&POOA» 57 AI„ antemireanu COŞNITA PIEŢEI Mwrţl 30 Decembrie 1898. Pâinea • • Jimble • • Franzele • Carne de raoi Befi - • • Carne de porc Untura • • Oslnxa • « Parcela • Berbec* • Coroana • Gâscă • • Bata • • • Găina • • • Crapă • • • Cega • • « • Salin « • • Nlsetra • • Morana • • Baci (anta) • Ou6 (*uta) • Unt topit • • Unt proaspăt Brânză de vaoă Brânză Telemea Smântână • • • 20 30 80 70 1.00 80 1.80 t-ao 4 00 4-0.00 3,00-8.00 1.50 80-1.00 70 8.50 8 3.00 2.00 8.00 8.00 la .80 8.80 1.40 1.40 Faaole ..#*%• U Mazere «•*••* 43 Cartofi ohif. • • • >8 Cartofi noal • * « 10 Linte 80 Spanac »•••*• 40 Conopide! bao.) * G0 Ardei (sata) • • * — Pătlăgele (sata)« • — Fasole verde . * • — Morcovi (sata) * • 8.00 felina (sata). • • • 5.00 ostârnao (suta) • 2.00 Varza H.......... - Gulia (sata) • • • 8.00 Sfecla (sata) • » *• 8.50 Ceapa *•••»• 10 Malal lax • • * • 80 Pere ••••««* 26 Mere............• 40 Prune • •••«* 40—£0 Struguri • • • • • — Gatul .«•••• — Lămâi (bno.) • • * 10 Portocale (bao.) • 80 BodU )bao. • • • — I.ICIT AŢT UNI — La 29 Decembrie, orele 3 p. ra., la comandamentul corpului II de armată, strada Ştirbel-Yodă 81, cu oferte închise, pentru furnizazea a 15 pompe aspirante fulante sistem «Niagara» 14 pompe cu dublă aspiraţie şi 7 pompe «Atlas» No. 3. — La 27 Ianuarie s. n.. orele 4 p. m., la direcţiunea generală a căilor ferate, pentru furnitura a 16.000 metri cubl pietriş ciuruit pentru liniile Buzăfl-BarboşI şi Făurel-Fe-teştl, extras din balastiera Buzftâ, kilometrul 132 —400 al liniei Buzăil Bărboşi. Ofertele, sigilate, adresate către direcţiunea generală a C. F. R., serviciul P. detalii: serviciul central de întreţinere al căilor ferate. — La 22 Ianuarie, orele 10 a. m., al ministerul de războia, pentru aprovisionat rea a 100 tocuri pentru lance BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 29 Decembrie 6V. 5% 5% 4»/. 57. VI 4% 5% Renta p. — j 5"/. > am. 1881 1001/» » » 1892 1021/» > » 1893 102‘/, » » 1894 99'/, » » 1889 93'/, » 90-94 94 » » 1896 93 » » 1898 93 Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5^" Obl. c. B. 1883 lOO’/i 57. » , , 1890 998/. 47, » »» 1895 99 57. Fonc. rur . . 1021/* 4V. * » . . . 927/s 57. » urb. Buc. 988/, 57» » » Iaşi. 95'/« Banca Naţion. • 2578 » Agricolă 380 » Romi ni el. — » de scont. 342 Dacia-Romlnia • 463 Naţionala. « • • 516 Patria ..... — Construcţii. • • 102 Bazalt artificial. — Letea.........— Furnituri militare — Tramwayul nod 1200 Baia Centrală * 90 MJEHSUIj Pleo.r.â din r.-i ăg TttECIVUMMiOn Nord | 8oHlr»a fa CUrs de Nminele Staţiunilor Dtm. 1 Namelf* BUUonllor Napoleonul. • 20.07 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.Îl8/, Rubla de hîrtie 2.68 pauloasa-O.-Laug Olalnlţa-8allgny • Plteţttl-Paris • • PloaştMaş! • • • Tlta-Smîrda • • • îloeştl-Braţov • 0tmana-8mirda • Ploţţtî-Vl«na • • PlteţjtT-Londra • • PloeşU-Gala^ • • Ploeştl-Bnţov • • • * OluLnlţa-Oooatanţa • • 0onstanţa-0»tlnop6l * Olalnlţatdloboxla. • • Ploeţtl-Bndapesta * • Plteştl-Paria • • • • * Oomana.Glurgiu. * -Ploeştl-Galaţl • • • -Tltu-O.-Lung • • • Ploeţtl-Unghenl • • PloeţU-Lemberg. • Ploeţtl-Galaţl • • • Constanţa-0-tlnopol Tltu-Badapesta • * l) olroulă Maro.,9) 6>o Ghdâţl.ploeţtl • • • 0-tlnopol-Oonxtanţa 7W *) .-.ndapasta-Tlta. 7«* 7«o 74« 910 11»» *) 11*» sear* 8“ 8*» 444 •) 6'» 6“ 6“ 8°* V* 6* 9»1 1011 11» Lemborg-PloeştT • • « Unghenl-Ploaţtl • • 1 Paoloasa-O.-Lnng. • OălăraşI-Slobosla. » ^mîrda-Oomana * * Teoad-Ploeştl • • • O-tlnopol-Oonstanţa Bndapnsta-PloMtl • Paris-Plteţtl • • • « Brofov-Ploeftl« • • Constanţa-doinita • Londra-Pifcaftl. • • Galaţl-Ploeftl • • * Vîrciorova-Tltu • • Smirda-Oomana • * Braţov.PloaţU. • • Vlena-Ploeatl • • • lOonstanţa Olalnlţa • lUtf-Ploeştl .... 7»1 »)IPar«i-Tita • • • . < ii*o |a.-L«Qc-Tita. • * . Bim. 5 8» 4» 7* V ” 10* 19* 10N 110» 11^ 1140 se*r* IV» IM* tu »| £ 911 «zi 1 *M I IO*. Dam., 4) Joi, 4)Oam., Jot •) Da: DIN VREME,! hi 8APITAH GOSTACHE - ROMAN ISTORIC — PARTEA n-a CAPITOLUL VII (urmare) Mulţimea se îngrămădea mereâ împrejurul Palatului, fără ca să ştie bine pentru ce anume venise acolo, nici ce aştepta de la Vodă. Piroşcă şi cu Basma, cari steteafl în-tr’un colţ, mal la o parte, osteniţi de atlta «trăiască», tăcură aşteptind să vază ce-o să ieasă din toate acestea. După cîte-va momente, Basma se a-dresă lui Piroşcă: — Bine, mă Fănică, de ce-am venit noi aici? — Păt, tu n’al auzit ce-a zis conu Iorgu ? Să cerem aprubarea Cos’tuţiel ? — Şi ce-o fi Cos’tuţiea aia ? — Ştiă şi ea! Poate gonirea lui Bi-bescu Vodă. Urmară din noa cîte-va clipe de tăcere pentru cel doi luptători al libertă-ţel, pe care de astă dată o întrerupse Piroşcă. — Mi se pare, frate Take, zise el, că noi n’o să ne-alegem cu nimic, din toate astea. O să jumulim puiul pentru alţii! — Apoi, de, cine-I de vină, dacă nu tu care mi-aî tocat toată ziulica, să intru şi ea In răvuluţie /.... Ce crezi că după ce-le-o veni lor apa la moară o să-şi mal aducă aminte de noi?..’ Ţi-al găsit!... Şi unde sînt boeril de cari ne tot vorbea mereO conu Iorgu, al tăO ? EO n’am văzut nici urechile măcar la vr’unul. Aşa e, se gîndi Piroşcă, uitîndu- se în toate părţile, nici picior de boer! Te pomeneşti că ne-a băgat în vr’o capcană. Da’ las pe mine că Ia o adică, conu Iorgu e aci şi apoi.... pielea lui plăteşte. Vorbele celor două haimanale eratt adevărate. Pînâ cînd poporul a intrat în curtea Palatului nu s’a zărit nici u-nul dintre capi. Poporul era condus de clţl-va tineri, şi de preoţi. — In sfîrşit, uite unul, zise Piroşcă. Era Nicolae Golescu, care-şl făcu loc prin mulţime şi pătrunse in Palat. După el începură să vie şi cel-lalţî. Iar cel din urmă fu Răteanu, care apăru zîm-bitor, salutînd în toate părţile, şi, stră-bătînd prin mijlocul luptătorilor pentru libertate, dispăru şi el în interiorul Palatului Domnesc, luind şi pe Săculicl. Tocmai în momentul acesta sosea şi Dinu. După ce legase amicului săa rana, care era foarte uşoară, şi apoi urcîndu-1 într’o căruţă ’l dusese acasă, la el, în UdricanI, se întorsese repede să vază cum staO lucrurile. Văzu pe Răteanu intrînd cu Săculicl in Palat, şi întrebă pe un vecin. — De mult a venit tratele Răteanu? — Chiar acuş pică! i se răspunse. Ce e drept, a zăbovit cam mult. Dinu ’şl muşcă buzele în prada unul sentiment neînţeles. In jurul lui se auzea0 merett aceleaşi strigăte, dar tot mal rare şi mal puţin vil. Mulţimea era nerăbdătoare şi o temere ascunsă rodea inima la cel mal mulţi, temerea ca nu cum-va să iasă de după vr’un zid armata gata să dea foc. In sfîrşit, Săculicl se arătă în pridvorul Palatului şi strigă : — Fraţilor! Măria sa a bine voit să ţie seamă de dreptele voastre cereri; a iscălit Constituţia.... Să strigăm toţi: trăiască Măria sa, Vodă Bibescu, Domnul nostru Constituţional. — Să trăiască! Să trăiască! Se auzi de odată din toate părţile. Şi, mulţimea uşurată, începu să sară de bucurie. După cîtă-va vreme Săculicl se arătă iar în balcon şi spuse că Măria Sa, a numit un minister noO alcătuit din fruntaşii mişcăref. Invită apoi lumea să se retragă în linişte. Atunci un vuet imens umplu aerul; strigăte, ţipete de bucurie, resunaO din toate piepturile. Un delir de simultană, obştească şi inconştientă bucurie cuprinse toată gloata aceea grămădita în curtea Domnească, îmbrăţişările şi sărutările eraO generale; mal ales ceata lui Piroşcă şi a lui Basma, părea cuprinsă de un acces de isterism. StrigaO, jucaO, sărutatt pe cine le eşa în cale, şi multora ochii le eraO plini de lăcrăml. Părea că ar fi o oaste de cruciaţi cari ar fi luat Sfintul Mormînt. Dinu, care stetea mal Ia o parte, in mijlocul acelei obşteşti bucurii, prins de o tristeţe vagă şi neînţeleasă, privea la acea întinsă turmă de oameni, care se răspîndea pe toate uliţile Bucureştilor, prinsă de spasmul unei mulţumiri neţărmuite, şi se întreba: — Ce-aO făcut el, de sînt atît de veseli ? Ce-aO făcut! De la ce mare luptă vin ?.... O hîrtie semnată, e prea puţin, prea puţin pentru atita necuprinsă bucurie ! Cîte mal rămin de făcut!... Pină acum nimic, nimic nu s’a tăcut şi totuşi.... Privirile i se perdeah în acea mulţime care nu mal înceta din chiot şi veselie. Pînă noaptea tîrzia oraşul a vuit de acel delir de bucurie copilărească. Toate cîrciumile eraO pline de chefuitorî; prin grădini eraO musicl şi lăutari cari cîn-taO cît îl lua gura; nu mal eraO nici stră-jeiT, nici oameni al Agiel, cari să-I 0-prească. In noaptea aceea, multe prăvălii aO rămas cu tejghelele goale; multe case aO fost sparte, şi multe biserici prădate de odoare. Prin mahalale, lumea făcea presupuneri asupra celor ce aO să urmeze: unii credeaO că toţi boeril vor fi tăiaţi şi averile lor împărţite la săraci; alţii se aşteptaO să vie Domn, Eiiade; cel mal mulţi şi mal serioşi începeaO să hrănească temeri ascunse şi vagi. Bâ-trînil dedeaO din cap, şoptinâ: «Schim barea Domnilor, bucuria nebunilor' . ori, făcîndu-şl cruce, murmurau înti’un oftat: «Să ferească D-zeO de mal râa !> Dinu, după ce vorbi cîte-va cuvinte cu Săculicl care eşea grăbit de la Palat, dueîndu-se la cazarmă unde era Închis Gavaletti, se îndreptă încet spre casă. In drum, trecind pe lingă casa Postelniciei, văzu pe la ferestre şi pe la uşi o mulţime de Impiegaţi cari priveaO miraţi la acel torent de lume care venea pe uliţă. Unul dintre el, Ilie Gheo ghiad, zărind pe Dinu, cu care era prieten, îl opri întrebindu-1: — Dar de unde vine, frate, lumea asta? Ce s’a întimplat? — Cum, tu nu ştii nimic? — Ce să ştia ? — E Revoluţie. — Revoluţie ? întrebă impiegatul îngălbenind, şi cine a făcut-o? — Cum, măi, tu n’al auzit nimic despre o revoluţie care se pregătea? — Ba aşa am auzit eu cite ceva, pe ici pe colo, dar credeam că e gluma Şi de ce s’a făcut Revoluţia? — Ca să dea poporului o Constituţie! răspunse Dinu nemulţumit. — O Constituţie ? Cum adică ? Să schimbăm Domnul? — Nu, frate, ce dracu ! Constituţie? e o întocmire de legi în folosul poi rulul,... (Va urma VECHIA CASĂ DE ÎNCREDERE N. MIS € HON Z N1K Y Magazinul Conservatorului BUCURKŞTI STRADA colţeî, 7 (Piaţa Sf. Ghflorfiho) şi CALEA victorieî, 68 (Holal Continental) Diferite clişeuri pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarului. şt viJLirisnE Representanţa generală a renumitelor fabrici: Boesendorfer, Schiedmayer & StEhne, Kaps, Feuricti, etc. etc. Cel mal mare depozit bine asortat in tot felul de: NOTE şi INSTRUMENTE MUZICaLE Ultimele NOUTĂŢI în M UZ ICI tle MASĂ — SERVICIUL CONŞTIINCIOS - 1KASSEK «ft C2 Fabrica de Maşini ________ fin s 'Ţuică de Florica Lacrima de Prune Ţuica de Goleşti (M&roa de este depeuă kt Trămnaltrt Argeş} Ţnic» wite fabricaţi din prune; Hingnri b«- ritimitâre linitiţei; cel mai bun apetisnanâ A/jW--^ 8as@8pfeţ|5Ş||^ Specialitate de €Jă,i Funicul&re Representant pentru Romînie __ CÂROL a: FRANCKE BIUROU IEGHN1G Bucureşti, Strada Academiei No. 47 Sit s aJHUSSl SOCIETATE PE ACTIUKI W IU 33. WOI..FF — "V I E I? A — Separatori de Lapte Insf a latinul nnmolBnîG de lăDtărto *oat« ap&ratole şi uneltele pentru l&ptXril CAN7! DE TABLE DE OŢEL prnlru transportul luptoliii Renumite Centrifuge de Lapte ALFA, a AVAL, etd. DovUc k! proeete $rrati«. rer.l.m orl-ce ISmnriri a ee adresa 1* J —BUCQRISŞTX. -tfTPADA fcF. fîfcMITKU No. 3 Nu trebuie să lipsească din nici o casă Mar® Depozit Iss» gf&rss» doleş&S *?>*;». n» e?mm nâ *if «*»#•**«*** E rr O AL r_r ID SIS rJ" 13 3Î i: îs PENTRU încălzire cu coxs, Cărbuni de Piatră şi Lemne MAŞMXfM ns<: II JUCATE MOBILE JYE FIER mSTALAŢITJNI DE INCALZIH.I CENTRALE FABRICA „C0METUL“ A UOLF KAI.O JIO> DF.POSIT: 14, Nlrndn Bonuiuel, 14 Sit. 38 DEP0SITE IN PROVINCIE : laţi, la d. Jacqnes Davidovicl. str. LUpaţneana, No. 37. Craiova, la d. Petrache Andreesoo & Fii, str. Lipscani. I. ■ ovwmvtZMttwu, mmm «mm iiiu>a>mKiriifiin>mmM»»r»iii > Eiessiâ le mm\ CL YCER0PH0SPHAT DU3LU de Calciu si de Fier efervescent. BiosiDa este cel mai desăvârşit reconstituant şi tonic al organismului. Acţiunea sa puternică se exercită tu acelaşi timp asupra sistemului nervos, osos, şi sanguin, adică asupra tuturor elementelor vitale. Ea se recomandă In special prin Întrebuinţarea sa şi prin gustul său plăcut. Ne fiind cu baza de zahăr, ea convine tuturor lemperameulclor, nu provăcă coustipape şi păte fi întrebuinţată şi de diabetici. LuntS la masS ea activeazi dinesliunea prin acidul carbonic ce tla: .degoietiziS si care inlesnesce asimilarea ei. * k. LE PERDRIEL & C‘°, PARIS. -------— L«t »ântaW« Eaox adninha An • yiGHY sont Ic* Saoroet ¥SCBY-ETAT CELESTINS GM^OE-G^ILLE HiOFITAL Exlgar !• nom tur !■ tcptul* «t re