SERîA II—ANUL IV, ________________ŞPMĂRPL 10 BANI MERCURI, 3» DECEMBRE 1898 abonamentele fit ţar& pe on aâ . 30 le* r streinfttate • . 40 „ Manuscrisele nu se înapoiază KEBl€ţIA STRADA. CHUKMDSPTţKI. No. S. Ediţia all r după numitul jurnal, ah să imiţi la vv-York, Hăvre şi Hambi. pentru a investigaţiunile necesare, cil ;ri ările şi accesoriile lor, ale neobositului peisonal al serviciului maritim romîn, a cărui rază de acţiune se va întinde cu acest prilej, pînă dincolo de apele Oceanului Atlantic. Studiul acestei combinaţii, or cum ar fi el, ne dovedeşte în deajuns că crearea liniei Constanţa—Rotterdam, care în prevederile budgetare ale acestui an este trecută cu un bun cîştig, nu este de cit reeultatul unei înttmplărl, de oare-ce transportul pe uscat de la Hăvre, Rotterdam şi Hamburg, pînă la Constanţa, este atît de avantajos. Va trebui dar ca de o dată cu înfiinţarea celor două linii maritimo-continentale, extra Europene aţmsane şi orientale, să se desfiinţeze şi linia Constanţa—Rotterdam. în-preună cu beneficiile el, In cas cînd ar exista în realitate. Din două una: Ori că transporturile pe apă sunt mult mal eftine şi mal avanta-gioase, de cît cele terestre, cum este în realitate, din toate punctele de vedere şi atunci noua combinaţie nu este de cît efectul halucinaţiunet vr’unel persoane care se pricepe mal mult în studiul plimbărilor şi al misiilor de cît în acela al navigaţiuneî. ori că aceste transporturi pe ape nu mal ah nici o raţiune de a fi şi atunci trebue desfiinţată linia Rotterdam-Constanţa şi pentru binele obştesc să se comunice secretul nouel combinaţii şi societăţilor de naviga-ţiune străine cum sunt: Gagarin, Lloyd, Fraissinet, etc., etc., pentru ca pe viitor să-şi dirige traficul lor pe uscat prin Un-glienl, Burdnjenl şi Vlrciorova, Romînia devenind cheia comerţului lumel ! Ce voiţi mal frumos ? De acum înainte, talismanul transporturilor continentale fiind descoperit, marina de comerţ nu va mal avea rolul care ’l a avut pînă în present, în ceea ce priveşte partea economică a ţărilor şi va fi redusă la un simplu mijloc de locomoţiune pentru cel cari se interesează de cursele de plăcere. Lloydul austriac va trebui să renunţe la trajeul pe mare de la Triest în marea Neagră, care e prea lung şi să caute o combinaţiune de tarife cu drumurile de fier pentru liuia Triest-Constantinopole-O-desa. Tot asemenea şi societăţile Florio-Rubatino şi Fraissinet, pentru liniile Ge-nua Constanţa şi Marsilia-Constanţa. Cît despre armatorii englezi şi germani, ale căror vapoare Înconjură Europa pentru a veai din marea Baltică şi marea Nordului în Mediterana şi marea Neagră, aceştia ar trebui să renunţe o dată la această veche rutiuă de navigaţiune de lung curs, care era bună pe timpii lui Magelan pentru a face înconjurul lumel în 2 ani, şi vor căuta înflorirea veniturilor lor în combinaţiuni de tarife internaţionale de drum de fier. Acesta e idealul de care sunt călăuziţi marii întreprinzători şi investigatori al serviciului maritim romîn care de sigur nu poate de cît să înveselească companiile de drum de fior şi mal ales administraţia căilor noastre ferate de care depinde biata navigaţiune romtnă, a căreia direcţiune voind să atragă traficul americano-egip-ţian pe linia Hamburg-Vieua-Constanţa îşi face o mare reclamă americană. St. Ch. ------------------*•#»•*------------------- DIN STREINÂTAlE Flotele la 1900 Revista marinei germane a publicat, în numărul de anul nofi, două tabele interesante rari arată tăria liotelor Angliei, Germaniei, Italiei, Rusiei, Franeiel, Austriei şi Danemarcei în anul 1900. Din inspectarea acestor tabele reiese în primul loc colosala superioritate a flotei engleze. Programul lordului Brassey, că flota de războia a Angliei trebue să fie de două ori mal mare de cît a Franeiel, e deja realizat şi creditul cerut şi obţinut în Iulie trecut de d. GOschen, ministrul marinei engleze, pentru construirea a trei noul corăbii de războia, a patru încrucişătoave şi a două-spre zece distrugătoare de torpiliere, întrece cu mult ţinta pusă de lordul Brassey. In timpul ultimului conflict între Anglia şi Franţa, s'a vorbit în presa europeană despre posibilitatea ca Germania să ia partea dublei alianţe. Revista marinei germane face Sntr’o tabelă socoteala acestei combinaţiuni. Reese din tabelă, că puterea maritimă a Angliei întrece chiar pe acele ale Germaniei, Rusiei şi Franeiel întrunite. O tabelă specială arată distribuirea flotelor europene în străinătate, în luna Noembrie 1898. Din causa chestiunel ost-asiatice şi a chestiu-nel Faşodel, toate naţiunile ’şl-ati întărit numai de cît flotele lor din străinătate, în aşa chip în cît se poate admite cu oare-care siguranţă că starea lor va rămîne neschimbată în anull899. O întărire a flotelor engleze nu e necesară, din canza superiorităţii acestora ; iar Germania şi America atî ajuns ia limita puterii lor, sail nu se pot gîndi din cauze politice—ca America de pildă — la sporirea forţelor . navale staţionate In apele străine. Din această tabelă se vede clar că, cu toată întinderea iinpuriulul săîi colonial, Franţa uu are decîl in Azia răsăriteană o escadră compusă diu vase capabile de luptă. In America, în Africa şi în Australia, Franţa uu are staţionate de cit vase vechi, necuirasate şi cari în cazul unul război nu pot li luate in serios. In afară de Anglia, numai Germania întreţine Incrucişătoare noul ea «staţionari». Foreign TRIBUNA LITERARA ŞTEFAN VELLESCU POEţlI CONTIMPORANI — Conferinţă ţinută la Atenei! — - TJBMARE - In lucrările de artă şi în literatură trebue tot-d’a-una să avem îu faţa noastră o perfecţiune, un ţel depărtat către care luptăm a ajunge. Şi, d-sa adaogă : «Ast-fel, d-nelor şi d-lor, dacă proza nu vede mal presus de dînsa o artă mal înaltă cu care să caute a lupta, dacă nu se simte îmboldită, observată şi ca ţinută în respect de nişte ochi exersaţi şi severi, ea cedează naturel sale şi din moliciune în moliciune, din nepăsare în nepăsare, diu povîrniş în povîrniş, ajunge pînă la punctul în care limba încetează de a mal avea vre o înrudire cu literatura. In literatura noastră, fie vina instituţiu-nilor, fie vina schimbărel moravurilor, fie a ignoranţei, avem a lupta cu multe neajunsuri. Şi fiind-că vorbim de poezia contimporană, să învederăm pe acelea ce o privesc. Mulţi, nu dintre poeţii noştri, dar... dintre acel ce fac versuri, nu sunt une ori lipsiţi de talent, însă duşi de un curent nenorocit, nu mal trăiesc din viaţa ţăret, sunt streini de noi şi nu fac nimic pentru ca să ’1 citim şi să I înţelegem. Sînt ispitit a crede, că el nu scriîi pentru noi, căci foarte puţini sunt aceia, cari ah o acţiune asupra spiritului public. In poezia contimporană, fie-care versificator este ocupat numai de patimile sale, de fan-taziile sale... într’un cuvînt se ocupă numai de dînsul. Vi s’a îuttmplat, poate, doamnelor şi domnilor, să vedeţi către seară, In grădina Palatului, cel doul arbori înalţi pe crăcile cărora mii de pasări nevăzute, ascunse în frunziş, cîntă fără a se cunoaşte, fără a se asculta. Acest concert e plăcut de alt-fel, dar într’însul aflăm un dezacord complect, format din mii de îngînărl, ciripirl, ţipete confuze în cari nici un cîntec nu domină. Din acest cîntec anonim nu cuprinzi nimic, pricepi un singur lucru, că muzicanţii acestui concert, fără nici un acord, fără nici un conducător, e drăgălaş, dar nu ne interesează, precum ne-ar iuteresa cîntecul duios şi cu întorsături regulate, al unei singure privighetori. Iată închipuirea, iată icoana unei părţi diu poezia noastră contimporană. Cu toate acestea, cine ar îndrăzni—fără o adîncă părere de răă—să arunce cu pietre în acest frunziş sah să turbure concertul acestor drăgălaşi şi mititei cîutăreţî ? Poeţii sunt rari, iar incalculabilul număr al acelora ce fac versuri se îndeletniceşte ca şi vrăbiile, a cînta fie-care cum vrea, eum poate şi numai pentru dînsul. Starea de părăsire a poeziei contimporane, cere o lămurire pe care mă voih sili să o dafl pe cît îmi va fi cu putinţă. Fără a lăsa să se întrevază vre-o personalitate, cu tot respectul ce am pentru multe talente, printre cari număr mal mulţi prieteni, stăruesc a învedera numeroasei pleiade de versificatori, cîte-va adevăruri. Cred că mulţi dintre dînşil nu sunt pătrunşi de principiile artei lor şi că aceia pe nedrept se plîng de nepăsarea cititorilor. De cît-va timp, curentul unul fonetism exagerat, a pocit cuvîntul de poezie şi pe acela al dulcelui nume de poet. Poezia a ajuns poiezie, iar poetul se numeşte poiet precum în jargonul provincial se zice: băiet, căpiet..., etc. Astă-zl, poleţil nu mal vorbesc aceeaşi limbă ca noi, nu se mal adresează nouă, nu mal scriă pentru noi şi de aceea negreşit nici nu pot avea înrlurire asupra noastră. Cea mal de căpetenie slăbiciune a poie-siei contimporane— şi care le rezumă pe toate cele-l’alte — este lipsa alegerii unul subiect bine definit; afară de aceasta vecl-nica personalitate a poietuluî ese neîncetat la iveală şi ne osteneşte. Iu toate cărţile şi broşurile de versuri, un singur obraz, un singur eroi! cuprinde acţiunea, poietul! Este dar fatal ca să nu aflăm nici un interes, nici un farmec în a-ceastă perindare de poieţl, cari joacă acelaşi rol, povestindu-ne pe rînd neînsemnatele lor supărări, speranţe, nenorociri, dureri, toate la fel, toate vorbindu ne numai de o persoană, de poiet. Este oare vinovat cititorul ostenit de această monotonie, dacă nu mal vrea să duhovnicească, de inii de ori, aceleaşi spovedanii ? 'Cea mal mare parte dintre acel ce pot rima mor cu amor ah căzut fntr’o slăbiciune bolnăvicioasă, aceea de a nu mal glndi, ci de a... visa. A visa ! aceasta e unica lor îndeletnicire. A visa el şi despre el; şi ast fel poietul în închipuirea sa, crede că visările sale ah mare preţ pentru întreaga suflare romînească. Această seamă de poieţl nu ne interesează şi nici nu ne putem înţelege cu dînşil, pentru că versurile lor nu sunt lămurite, legate între dlnsele printr’un fir logic şi limpede de idei, cari să ne atragă atenţiunea, să ne captiveze. Numai nepreţuitul dar, de a visa îu versuri, nu ne poat# captiva. www.dacoromanica.ro t * P OCA Nu tăgăduesc, adaogă d. Vellescu, că reveria nu-şl are gingăşia şi farmecul el. că nu este plăcut ca poetul sâ-şl poarte a lene privirea visătoare, admirlnd luna care ’şl resfrlnge lumina pe undele liniştite ale lacului, dar... de clţl ani nu auzim merett aceeaşi reverie, de clte veacuri poeţii nu privesc vistnd aceleaşi stele, aceeaşi lună, reflectlndu-se pe aceleaşi unde ale apelor ? In poezia lirică d-sa recunoaşte că nu este bine a se pune frIO avlntulul şi căldurel geniului unul poet; 'nu de aceasta e vorba, ci de acele versuri In cari nu aflăm de cit idei fără corp şi cari nu ne lasă să vedem limpede, nici scopul, nici ideia finală la care vrea să ajungă poietul. In generalitatea cazurilor aflăm In lucrările lor un şir de impresiunl fugitive, glndirl fără consistenţă şi visurile poietului plutesc in faţa noastră În linii indecise, confuze şi fără scop, Intr’uu cuvlut lucrări fără Început şi fără sflrşit. Putem lua la Intlmplare o bucată de 80 srG 60 de versuri dintr’o asemenea lucrare, să tă:em dintr’insa ia Intimplare 10; 20 saG 30 de versuri, la început, la mijloc, ici, colo, ori unde, creaţiunea poietului nu va ■uferi, căci tăietura nu este făcută In carne vie, ea rămtne neatinsă, nealterată. Această mutilare lasă lucrarea poietului fără nici o rană, în tocmai ca acele fiinţe fantastice pe cari fluiditatea lor le fac invulnerabile, fiinţe pe cari le aflăm numai Iu poveşti safl în vise, fiinţe vizibile dar impalpabile, pe cari le înţepi, le loveşll, le străpungi, le tal In două, le desparţi, dar se fac la loc. Aceste vise pot copiinde amănunte foarte plăcute, simţiri alese, frumuseţi de stil, dar rămln totuşi numai nişte fantasmagorii fără nici un interes pentru cititori. Ar fi timp ca poiefii să şl mal înfrîneze risipa de reverii, pe cari le înşiră In tipărituri frumoase de all-fel, dar cari fac mal multă cinste tipografului de cit poietului-Cred, doamnelor [şi d-lor, adaogă d. Vellescu, că de oare-ce am stabilit lucrul de la început, convenim că aci nu poate fi vorba de talentele recunoscute, de poeţii ce aG o Însemnătate în literatura noastră. Aci e vorba de acea seamă de versificatori cari ’şI-aO făcut o idee greşită despre arta lor şi cari stăruesc cu încăpăţlnare de atîţl ani a reproduce clişeurile învechite, imita-ţiunl cari aparţin tutulor ţărilor din lume şi tutulor şcolilor decadente... simboliste, nevrozate, etc., etc.. etc. Neizbînda versificatorilor e legată de gre-şalele în cari stăruesc şi în cari tîrăsc şi pe alţii. Visele şi reveriile confuze şi u-date de rlurl de lacrimi, nu ne ating, de oare-ce ştim perfect de bine, că ele nu curg din ochii, ci din condeiul şi călimă-rile poetului. D. Velescu trece la seria poeţilor melancolici, o altă varietate a desvoltăril gamei lacrimale. «Melancolia este în adevăr o parte preţioasă în arta poeziei. întristarea exprimată în versuri, are mult farmec ; este îmbătător a vărsa lacrimi literare. Melancolia cu toate acestea nu este o in-venţiune nouă ; ea e vecuită, pentru că e vechie ca şi lumea. Am întllnit’o în poeţii ce aG străbătut veacurile, însă poeţii geniali nu s’aO Îndeletnicit a defini suferinţa numai printr’o înşirare de versuri, cari sună armonios şi cadenţat. Declamaţiunile sonore, fără căldură şi cugetare nu ne vor mişca nici o dată. Căci într’adevâr cum ne pot înduioşa acea seamă de poeţi cari ’şl îuchipuesc că sunt vecinie nenorociţi ? Bine !... să nu fim nesimţitori... dar pînă cînd, pentru D-zeil, să ne tot risipim compătimirea şi mila pentru su-ferinţl şi dureri închipuite ? Să examinăm mal bine cari sunt plînge-rile poeţilor ? Unul se plînge că a perdut credinţa religioasă, de şi nu face uu pas ca s’o caute, şi dacă ar regăsi-o, ce ar face cu dînsa ? Un altul are lacrăml disponibile ce curg şiroaie pe fie-care fir de iarbă, pe fie-care viorică saG roză din cîte aG avut ne mal pomenita nenorocire de a se ofili. Un altul plînge, suspină, geme bleste-mlud necredinţa unei închipuite fiinţe adorate, care, asemenea nu ştim dacă poetul nu ar fi groaznic de încurcat, dacă cine-va s’ar încerca a i o aduce Îndărăt acasă. Un altul se arată nemlngîiat de aceea că moralitatea scade, piere, şi pe care, zăG, nu ştim, prin ce mijloace l’am putea înălţa măcar plnă la stalurile de la OrfeG, Hugo saG Mitică Georgescu. Cum vedeţi, doamnelor şi domnilor, poeţii în lipsă de subiecte, propria lor plictiseală o prefac în tragedie. Nici mal încape îndoială, că dacă le veţi pune întrebarea : Cari vă sunt suferinţele şi de ce plinit' ? fie-care ar răspunde : ţPlîng, fiind că n’am ce face! Iar publicul, doritor de o literatură sănătoasă şi Înălţătoare de inimi, rămine rece şi nepăsător, pentru că el, are ce face. Am văzut, doamnelor şi domnilor, adaogă d. Vellescu, pînă la ce punct melancolia, visele şi reveria prin lipsa de subiect şi preciziune, ajung a fi incolore, monotone şi absolut ridicole. Tot lipsa de subiect, împinge pe poet la abuzul neertat şi ostenitor al deacrip-{iunilor. (Va urma) OTOBMAŢn pTAA. LL. RR. Principele şi Principesa Rominieî, s’aiiintors azi dimineaţă la orele 8.20 în Capitală, venind din Bîrlad. D. deputat Dincă Scliileru s’a presin-tat erl la redacţia noastră şi ne-a asigurat, că nu numai că n’a stăruit pe lingă fostul veterinar din T.-JiG, d. Mi-licescu, ca să libereze un certificat de sănătate transportului de rlmătorl bolnavi, — dar nici n’a cunoscut măcar pe acest veterinar pfnă in ziua clnd el a fost destituit. Sturdzişiî din Arad susţin la scaunul vacant de Episcop al Aradului candida- tura părintelui Gold’ş, vicar în Oradea mare şi deputat banffyst In Camera din Budapesta. Dacă această combinaţie va reuşi, atunci părintele Mangra va fi numit vicar în Oradea mare. Este un adevărat scandal modul cum s’a făcut anul acesta distribuirea ajutoarelor pentru sărbători la săracii din Capitală. Cea mai mare parte din sumele pentru ajutoare au fost împărţite bătăuşilor şi puşcăriaşilor de la 1 Noembrie. In ziua de 22 Decembrie, in ajunul procesului de la juraţi, toţi bătăuşii au fost adunaţi în sala primăriei unde li s'au împărţit banii,—cîte fO—20 lei de bandit—din fondul săracilor! Mişeii au luat plinea din gura nenorociţilor pentru cari singura speranţă pentru zilele de sărbători era a-jutorul dat de primărie, şi s’a dat bani de chef şi băutură bandiţilor şi asasinilor cari i-au ajutat în alegeri. Aflăm că A. S. R. Principesa Antonia de Hohenzollern. mama Principelui Romîniei, se află grav bolnavă. A. S. R. a fost transportată de la Castelul Sigmaringen la SanRemo. Ministerul de răsboiG a luat disposi-ţiunea ca jocul de războifl să se execute regulat şi pe o scară întinsă cu o-fiţeril din toate garnisoanele. M. Sa Regina a scris în limba germană o nouă poveste sub titlul: Legenda bunei Regine. Această poveste va fi tradusă zilele aceste în franţuzeşte şi romîneşte de către confratele nostru de la La Rou-manie, d. G. A. Mandy. D. Alimăneşteanu, directorul serviciului minelor la ministerul domeniilor, a obţinut creaţiunea cu începere de la 1 Octombrie viitor, a nouel secţiuni speciale la şcoala de poduri şi şosele, pentru inginerii de mine. Depunerea lui Tănă.seseu \(De la corespondentul nostru din Buzău) Precum v’am anunţat, d. Tănăsesc-u, secretarul consiliului judeţean, a fost depus In a-junul Crăciunului in penitenciarul din BuzăG pe basa mandatului emis de judecătorul de instrucţie. fi Acest slujbaş necredincios a fost denunţat în mal multe rîndurl de către ziarele locale, dar totuşi nimeni nu s’a atins de el, fiind pro-tegiat de deputatul Iarca. * * * Vinovatul principal în sumele sustrase din casa judeţului, este însuşi prefectul Dănescu care conform nouel legi judeţene, singur trebuia să conserve valorile judeţului, In locul comitetului permanent desfiinţat. Prefectul însă a lăsat casa judeţului în grija lui Tă-năsescu, destituit acum cîţl-va ani dintr’o funcţiune publică tot pentru abusurl, — şi nici n’a controlat măcar gestiunea acestui om. De alt-fel prefectul Dănescu nu se interesează de loc de administraţie, ci se ţine numai mereG de chefuri. * * * Denunţarea oficială a abusurilor lui Tâ-năsescu aG făcut’o maî întliG antreprenorii lucrărilor judeţului, cari aG precisat că secretarul consiliului judeţean le-a poprit In profitul săft personal garanţiile ce aveaG depnse la judeţ penlru diferite antreprise. Apoi a urmat denunţarea d-lul Ionescu, inginer al judeţului. Ancheta este foarte tolerantă, căci prefectul caută să facă muşama hoţiile favoritului săG, din care causă administratorul financiar, însărcinat cu ancheta, e silit să asculte de ordinele prefectului. O ŞTIRE FALŞA Şantierul din Severin înainte de sărbători, o parte din presă a răspîndit vestea că ; «ministerul lucrărilor publice a aprobat planurile şi devizurile prezintate de serviciul maritim romln pentru mărirea şi ameliorarea şantierului din T.-Severin, prin cari acest şantier va fi pus In stare să poată construi şlepuri şi să facă reparaţii de bastimente (?) ; operaţiuni cari plnă acum nu se puteaG face de cit de arsenalul flotilei de la Ţiglina». Nu ştim dacă acest şantier care împreună cu serviciul navigaţiunel fluviale depinde de Regie, are să treacă sub harnica direcţiune a serviciului maritim romîn; ţinem Insă să spunem că este absolut inexactă ştirea pornită de la cel cari nu pierd nici o ocazie de a’şl face reclame cu munca şi priceperea altora. Şantierul naval din T.-Severin posedă deja toate Inbunătăţirile necesare făcute, chiar de la cumpărarea lui de la austriacl, sub d. Gr. N. Mânu, nu numai pentru construcţia de şlepuri dar şi pentru ori ce fel de vas. Ca probă vădită, acum patru anls’a construit în acest şantier vaporul «Principele Caroh, care aparţine Regiei şi care este unul din cele mal frumoase vase de pasageri, fluviale. înzestrarea şantierului Acest şantier, mărit considerabil chiar de la romlnisarea lui, a fost lăsat actualei ad-ministraţiunl cu următoarele îmbunătăţiri, la cari nu s’a mal adăogat nimic şi a-nume : 1) Rescumpărcrea terenului de prin pre-jur, penlru mărirea calelor de construcţie a vaseler şi a amplasamentului unde s’aG construit nouile ateliere şi nouile deposite de materiale; 2) Noul atelier de forje, clădire nouă, vastă de 50 metri lungime, pe 16 metri lărgime In care se află, In o despărţituri, atelierul de forje propriG zis, împreună cu cuptorul de încălzit materialele şi plăcile de cnrbat şi fasonat colţarele, iar în altă despărţitură atelierul de maşini utile, In care se află toate maşinele moderne necesare confecţionărel pieselor corpului vaselor. Toate acestea noul. 3) O clădire cu 2 etage de o lungime de 50 metri, în al căruia etaj superior se află sala gaboriilor şi sala de desemn. 4) O magazie nouă de zid peutru depozit de materiale. 5) O clădire In zid, cu 2 etaje cumpărată pentru depozit de materiale. 6) O clădire nouă In zid, cu 2 etaje, de 40 metri lungime, pentru noul atelier de lemnărie. 7) Un puţ sistematic, pentru apa de alimentaţie ; castelul de apă proiectat pentru acest» neconstruindu-se încă. 8) Instalarea din noO a ferestrăulul vertical şi coustrucţia pentru acesta a unei linii de şine pînă la Dunăre pentru tragerea lemnelor din apă. 9) Reconstituirea vechel cale pentru construcţia vaselor şi amplasamentul unei noul oale In susul acesteia. 10) O linie de drum de fier care vine de la gară în şantier, merglnd prin faţa magaziilor de materiale, pe de o parte, iar pe de alta bifureîndu se pentru a merge la Dunăre. 11) O macara sistematică pentru ridicat greutăţi de 50 tone, construită călare şi la capul acestei linii. 12) Iluminatul cu electricitate al şantierului deja instalată, Împreună cu un studiG de iluminatul cu electricitate al oraşului. In plus alte îmbunătăţiri mici. Şantier de — vagoane Or şi cine poate vedea că acest şantier este pus pe un picior tot aşa de superior ca cele din străinătate şi nu vedem dar cari ar fi îmbunătăţirile cari ar putea să se mal facă pe lingă cele enumârate mal sus pentru construcţia vaselor. Poate că este vorba să se repare vagoane şi în acest cas vederile vaste ale unor oameni pricepuţi în această materie poate fi necesară pentru uni, cu toate că construcţia unul vagon or cum s’ar mişca el pe şine uu este nimic faţă de construcţia unul vapor. Vom reveni asupra organisăreî actuale a acestui şantier care interesează nu numai oraşul T. Severin, dar încă şi Întreaga ţară, din punctul de vedere industrial. St. Ch. Ministerul domeniilor a trimis o circulară prefecţilor invitîndu-I să ia măsuri riguroase pentru oprirea vînatulul prin domeniile Statului, fără o autorisaţie specială. D MalcocI, judecător jla tribunalul din Ploeştî, va fi numit judecător de instrucţie în Capitală, în locul d-lul C. D. Angliei. D. Vilacros, procuror la tribunalul din Capitală, va fi numit judecător de şedinţă la tribunalul din Ploeştî. Ni se afirmă că marea companie internaţională de oteluri, care posedă cele mal frumoase oteluri de pe acest continent, vrea să clădească trei oteluri monumentale în Constanţa, Sinaia şi Lacul Sărat. Furtul de la primărie Eri după amiazî s’a descoperit în biu-rourile primăriei că,—de sigur în timpul sărbătorilor — un furt s’a săvîrşit la magazia serviciului acciselor, unde sunt depuse mărfurile provenite din contrabande. Un comerciant din capitală, d. C. A-postolescu, care înainte de sărbători cumpărase, la o licitaţie, o cantitate de spirt din contrabande, şi pe care îl şi plătise cu recepisele 283 şi 284, presentîndu-se azi ca sâ’şî primească marfa cumpărată i s’a spus că nu i se poate da, de oarece a fost furată din magazie. Se crede că multe alte mărfuri lipsesc din magazia acciselor, de rostul cărora însă nu s’a putut da. A trebuit ca d. A-postolescu să’şl reclame marfa cumpărată pentru ca acest furt să fie dat pe faţă. Cînd se va cerceta mal de aproape, se va dovedi de sigur că mărfurile cari lipsesc sunt multe la număr. O telegramă din Sulina anunţă că pe Marea Neagră domneşte o furtună grozavă. Maî multe bastimente mici, cu ptnze, aii fost aruncate de valuri pe ţărmurile deltei. Intre marile lucrări ce se execută în portul Constanţa era prevăzut şi un basin de radub pentru reparaţitmea vaselor. D. Duca, directorul acestor lucrări, a propus ministerului de lucrări publice ca în locul basmului de redub, care pe lingă că ar ocupa un loc prea mare ar costa şi prea scump, presintlnd şi alte inconveniente tecluiice, să se facă trei docurl plutitoare, unul de 110 m. lungime, al douilea de 90 m. şi al treilea de 50 m. Ministerul de lucrări publice, numind o co-misiune compusă din d-nil ingineri Saligny, Miclescu şi Ţâruşianu, pentru a studia propunerea d-lul Duca, această comisiune a o-pinat în unanimitate a se construi docurile plutitoare ca fiind mal avantagioase. Valoarea acestei lucrări, după studiile făcute, se urcă la suma de 5.704.000 lei. In urma acestui avis favorabil, direcţiunea docurilor a invitat 13 case speciale pentru construcţiunî de asemenea natură diu strei-nătate ca să presinte oferte. 0 misiune primejdioasă în Spania Sub acest titlu, marea publicaţie americană «Cosmopolitan» publică un interesant articol despre singurul amerieau care făcea servicii secrete în Spania guvernului american, în timpul răsboiuluî spano-american. Numele autorului acestui articol a fost tăinuit pînă azi, cînd guvernul, publiclnd In întregime cronica răsboiuluî, ş’a dat şi autorul pe faţă. Autorul este corespoudentul-ziarist Eduard Brek care acum locueşte la Benin, şi care a fost viceconsul eueral al Statelor-lluite capitaia Prusiei După zăpăcirea flotei spaniole la Santiago, în ziua de 4 Iulie, Americanii doreaO să aibă veşti sigure asupra flotei spaniole Camara, care era la coastele americane şi, după cum se ştie, ajunsese plnă la Suez. D r. Breck fu trimis atunci imediat In Spania. La 10 Iulie, dlnsul plecă de la Berlin spre Spania, Înarmat cu paşaportul unul medic german, care semăna mult cu d-r. Breck. «In ce mod am pus mina pe paşaport,» scrie dr. Brek In *Cosmopolitan» nu e ne-voe să ştiţi d-v ; recunoaştem Insă că l-am primit lu Berlin, fără .Învoiala şi ştiinţa proprietarului dr. K. (Dr. K este, după cum s’a aflat mal tlrziQ, uu cunoscut specialist din Berlin, cu numele KOnig. «După semnalmente, posesorul paşaportului avea ochii negrii (braune Augen ,) din r cu înlesnire făcui Insă un l, am şters a-pol litera n, şi In loc de cuvlntul braun am reuşit să scot un blau (albastru) fără pată. Apoi ml-am lipit fotografia şi ast fel am devenit imediat cetăţean german.» De la începutul plnă la sfîrşitul rnisiu-nel sale în ţara duşmană, dr.Breck avu un succes extraordinar. Dio înflmplare, făcu In tren cunoştinţă cu fiul generalului Wey-Ier, majorul Fernando Weyler, şi cu fiul ministrului atacerilor străine, prinţul de Almadovar. Generalul Weyler este ger-mau de origină, după cum Îl trădează şi numele, şi medicul german, a fost pe cit se pare, Inttmpinat cu multă bună voinţă de fiul generalului. Prin acesta dr. Breck fu Invitat cretutin-denl, avu ocazia să cerceteze fortificaţii, şi cînd părăsi Madridul, luă cu sine o scrisoare de recomandaţie către guvernatorii tuturor provinciilor din Spania. De la Madrid dr. Breck pleacă la Barcelona, unde avu o aventură, care putea să ia o turnură foarte primejdioasă. Pe cînd se ocupa cu fotografierea Întăririlor, fu surprins de o sentinelă, şi voind să se refugieze Intr’o pădure, sentinela descărcă arma. Glonţul deviă însă, şi Breck era deja la o depărtare de 200 de metri, clnd sentinelele chemate în ajutor alergară în urmărirea sa. In Cadix şi Feerol americanul isbuti să cerceteze fortificaţiile în societatea mal multor ofiţeri. «Planul meQ era să mă strecor în orl-ce ungher, pînă ce ful oprit de sentinelă. Apoi vorbeam numai franţuzeşte şi nemţeşte, aşa că toată lumea mă lua drept un simplu turist». De Ia Malaga, unde nu există nici o fortificaţie, dr. Breck trecu la Gibraltar, şi se Întoarse apoi la Cadix. unde fu arestat şi pustn paza sentinelelor ca spion. «Mi se părea că am păţit o» povesteşte dlnsul. «Aproape nici nu speram să mal fiG pus In libertate ; totuşi nu’ml perdul curajul şi declarai că motivul fotografiilor luate era pur şi simplu dorinţa de a duce amintiri In patria mea. Această declaraţie nu ’ml ajută întru nimic, plnă nu adusei de la hotel scrisoarea şi fotografia lui Weyler; atunci lucrurile luară altă faţă. Clnd căzu Iu mina majorului scrisoarea fermecată a lui Weyler, acela începu să se scuzeze, exprimludu-şl părerea de răfi că trebuie să mă reţie plnă ce se va dovedi de către consulatul german din Cadix autenticitatea paşaportului meG. Consulul asigură autenticitatea, majorul Îmi întinse atunci mina; şi imediat am fost pus In libertate, dtndu mi-se sfatul de a mă ţinea departe de fortificaţiile spaniole, d’aci încolo». Dr. Breck vizită apoi Vigo, Coruna şi Santander. In sflrşit, lşl termină cu succes primejdioasa misiune înainte de işcălirea protocolului păcii şi se întoarse apoi lu Statele-Unite. -------------------mmm---------------------- ŞTIBI MARI XTE * Mtine MercurI, orele 9 seara, va avea loc în palatul Ateneului al 60 concert vocal şi instrumental al Societăţel Filarmonice Romtne cu concursul mal multor artişti şi artiste. * In oraşul Rlmnicu Sărat, un comitet compus din d-nil: G. Burghelea, in- stitutor şi director ; T. Sotirescu, institutor şi director ; Ion Enescu, institutor ; D. Munteanu Rîmnic, profesor; T. Şuşnea. institutor; V. Smerea, institutor şi* G. Nicu-lescu, institutor şi director, a luat frumoasa iniţiativă de a forma o şcoală de adulţi, unde oamenii să poată învăţa gratuit lucruri de cari aG nevoe In viaţă şi In meseria lor. In acest scop comitetul a lansat un apel către toţi cetăţenii din R.-Sărat. AG fost numiţi: D. Anghel Atanasiu, subprefect în plasa Călmăţul-Marginea diu judeţul Teleorman. D. I. Ungurelu, secretar al consiliului ju-detian de Olt. D. Vasile Dragomir, şef al poliţiei din o-rasul Brăila. D-nil Alb. Petrescu şi I. Ionescu comisari de poliţie la Ploeştî. D-nil C. Ştefănescu şi Al. Georgescu, comisari de poliţie la Brăita. D. D. Arghiropol. a fost ales adjutor de primar al comunei Mangalia. -----------------NNHNN------------------ Progresele telefonului «Prometeu8* aduce următoarele interesante amănuute asupra răspludirel telefonului : America e cea d’inlîiG In privinţa desvoltăril reţelelor telefonice ; numărul telefoanelor. cari prin 1892 trecea peste 200.000, a-tinge azi suma de 900.000 telefoane. Germania numără numai 140.000 (de la 93.000, clte eraG prin anii 1894). Cel d’intiiG telefon In Germania, a fost introdus la Berlin şi azi se poate lăuda că posede cea mal mare reţea telefonică dintre toate oraşele lumel (32.000 staţii telefonice). Berlinul are 518 legături telefonice directe. Cea mal depărtată legătură telefonică ge teritoriul Germaniei, este aceea dintre erlin şi Memel, avlnd o lungime de 1013 km.,iar cea diutre Berlin —Budapesta 970 km. Amlndouă acestea sunt lăsate In urmă, In ce priveşte tutinderea, de linia Telefo- nică dintre Chicago şi NewYorck, cea mal Întinsă din teată lumea. Această linie numără 1520 km. şi a fost terminată prin anii 1892. In mod teoretic vorbind, comunicaţia prin telefon la distanţe mari nu poate Intîmpina nici o dificultate; totuşi, dacă plnă astăzi cel puţin, nu se poate duce o convorbire din Berlin prin Memel cu Budapesta, cauza trebue căutata In neajunsuri technice, a căror pre-senţă se observă de alt-fel In nial multe puncte de unire. Tntr’un viitor apropiat, se va întreprinde instalarea unei linii telefonice Berlin-Bruxel-les-Paris. Cu toate astea, s’ar părea că pe distanţe mari telefonul nu rentează mult şi e grozav de costisitoare instalarea lui; dimpotrivă Intre puncte apropiate şi în ţări cu populaţie numeroasă, liniile telefonice se vor Înmulţi din ce In ce mal mult. Pe Întinderi mari d. ex. peste mare şi Intre puncte cari cuprind lutre locuri pustii, nelocuite, va fi menţinut telegraful ca cel mal bun medio de comunicaţie. După America şi Germania, cele mal bogate ţări In telefoane, sunt Anglia, cu 75,000 şi Suedia cu 50,000 aparate. Franţa, 35,000. Austro-Uugaria şi Elveţia, aG 30.000 aparate. Cifrele merg apoi descrescînd Ia 18.000 In Rusia. 16,000 Norvegia. 15.000 Danemarca, 14,000 Italia, 12’000 Spania, şi tot atttea Holanda. Belgia are 11,000 aparate ; Irlanda 6000, Japonia, 3,500; Cuba, 2500; în Australia, India răsăriteană, Portugalia şi Luxemburg se găsesc vre-o 200 telefoane. Roml-nia are 800; Bulgaria şi Tunisul 300; Angola şi Cochinchina vre o 200 aparate. CHESTIUNEA ZILEI Cînd începe secolul XX încă de acum, nu se poate vorbi de anul 1900, fără ca el să dea loc la discuţiunl. Unii susţin că el va încheia secolul al XlX-lea. alţii, că cu el îneepe al XX-lea secol. S’aG făcut, pentru a descoperi adevărul, cercetări, nu numai priu cărţi, dar chiar şi pe lingă savanţii cel mai autorizaţi. Dacă autorii sunt pe cit se poate de pre-cişl, savanţii aG deschis un orizont fără margini, care permite desfăşurarea poletică a diferitelor teorii. Cea d’lnttl idee este,?negreşit, aceea de a deschide Dicţionarul limbel franceze de Lit-tre, care. este ştiut, înainte de a scrie, cere ceta cu scrupulosilate adevărul. El spune la cuvlntul Si&cle: «Secolul actual a început In prima zi a anului 1801 şi se va sfirşi în ultima zi a anului 1900». Pentru a şti cum socotesc istoricii secolele, consultaţi VAtlas d’histoire et de Geo-graphie de Bouilhet.Acesta, iarăşi foarte bine documentat, a făcut să figureze In secolul al XVIII-lea, tratatul de la El-Arisch, încheiat de Kleber pentru evacuarea Egiptului la 7 Ianuarie 1800. Deci, şi pentru Bouilhel, secolul al 18-lea se sfîrşea la 31 Decembrie 1800. Dar ittiA pavu mul Aaiâ^Ario inoâ In astronomia sa populară, Franţois Ara-got, care ca şi d. Berthelot, a fost preşedinte al Academiei de ştiinţe, spune la pagina 729, vomlumul IV : Î^.La ce dată s’a sfîrşit secolul al XVIII-lea şi la ce dată a început secolul al XIX lea ? «Se nasc adesea dificultăţi asupra ces-tiunel de a şti dacă data de 28 ‘Martie 1800, bunioară, se găsea la al XVIII-lea saG In al XlX-lea secol. «Cestiunea, bine examinată, revine la următoarele .- «Anul care figurează înlr’o dată, este el anul curent saG anul trecut ? Cînd se scrie 28 Martie 1800, se înţelege prin aceasta că s’a ajuns la 28 Martie al anului 1800, nesflrşit Încă, saG că, de la origina erei noastre, aG trecut deja 1800 de ani întregi, plus ;luuile Ianuarie, Februarie şi 28 zile din Martie al anului 1801 ? «Pentru a rtsolva cestiunea, trebue să examinăm, cum s’a socotit la începutul erei noastre, adică In anul naşterel lui Crist. Or, este sigur că acest an a fost numărat 1 de la Începutul lui; aşa că scriind 28 Martie anul 1, se înţelege 28 Martie al anului 1 care începea, iar nu un an trecut şi lunile Ianuarie, Februarie şi 28 de zile din luna Martie a anului 2. Re-sultă de aci cu desăvirşită evidenţă că ziua întreagă de 31 Decembrie a anului 1800 aparţine secolului al XVIII-lea şi că secolul al XlX-lea începe la 1 Ianuarie 1801». Dar aceasta, cu toată claritatea expu-nerel, nu s’a părut suficient. S’a cerut avisul biuroulul longitudinilor. Un redactor al unul ziar parizian prezen-tîndu se d lui Maurice Laevy, directorul Observatorului, a început prin a-şl cere scuze că 1 deranjază pentru o chestiune atît de netnsemnată. — Nu-1 atît de neînsemnată pe cit credeţi. De multe ori am fost întrebaţi, clnd încep secolele. Chestiunea este In adevăr foarte delicată. Dar convenţiunea a rezol-vat’o şi trebue să ne conformăm legilor el. Pentru detalii asupra cestiunel, directorul Observatorului a prezintat pe redactorul J In chestie d-lul Rccques Desvallces. omul cel mal In curent cu almanahurile, Acest renumit computist, a publicat chiar anul trecut un calendar chinezesc 1 Ca şi directorul Observatorului, el repetă redactorului că cestiunea de care se interesează este o simplă chestie de conven-ţiune. — In anul 325 Conciliul de la Nicea, In faţa calendarelor multiple cari existaO, a socotit necesar de a face unul, care bazat pe un fapt important, poate să fie comun lumel întregi. Un călugăr Scit, I)enis le Petit, a propus ca anul să înceapă de la ziua presupusă a naşterel lui Crist. El s’a lu sărcinat de a-1 face. Lucrarea Iul a fost a-probată de ConciliG şi de atunci acea lucrare a devenit lege. «Dar înţelegeţi că după cum Denis le Petit, Începea calendarul săG de 1» un fapt www.dacoromanica.ro I P O G X 8 anterior lui, el număra 1 anul curent. De la Ianuarie la Decembrie era anul 1 şi nu intra In anul 2 de cit atunci clnd Crist avea un an, şi o oră. «Anii aO trecut.Călugăril au studiat istoria, s’afl Înarmat cu documente noul. In 1858, alt Concilia In care s.a propus modificarea calendarului. Călugării aduceafi dovadă că a fost greşeală asupra naşterii lui Crist, născut cu trei ani Înainte de epoca fixată In alcătuirea calendarului. Aşa că spunlnd anul 1 anul naşterel lui Crist, el se găseafi, nu Iu anul 1582, ci In anul 1585. «Consiliul s’a gîndit că nu mal se putea răscoli Întreagă istorie şi fiind că nu era vorba de cit de o convenţiune, mal bine era să ascundă documentele şi să păstreze datele vechi. «Cifra 1 aparţinlnd anului curent, este a tît de mult In moravuri, în cit, In 1792 clnd revoluţianea a compus calendarul republican, ea a numit pe 22 Septembrie 1792, Intliul vendimiar al anului 1. «Toate naţiunile,—-afară de clte-va popoare indiene cari şi-ah început anii de la 0—numără după legea din 325. «Trebue să spun cu toate acestea că In calculele astronomice, anii încep In tot d’a-una dg la 0. Ast-fel astronomii şi compu-tiştil sunt vecinie In conflict, dar numai pentru anii anteriori naşterel lui Crist » Din toate astea resultă că pentru toate naţiunile, secolul al XK-lea va începe la 1 Ianuarie 1901 şi că vom avea dreptul să tratăm de indiciu pe toţi acel cari vor vroi să Înceapă secolul de la 1900. Dacă conflietulgar subsista, i s’ar putea pune capăt, scotînd la iveală documentele cari dovedesc că Cristos este născut cu trei ani Înainte de era noastră şi declarînd că suntem In anul 1902. Atunci o asemenea chestiune nu s’ar mal putea ridica de cit după nouăzeci şi opt de ani. -----------------MHKWM------------------ Chestia ahisiniană Masaauah, 28 Decembrie. — Se asigură că o luptă a început între trupele rasului Makoneh şi acelea ale rasului Mangaşa. Borna, 28 Decembrie. — Ziarele anunţă că Regele a primit o scrisoare de la Me-nelik, cu data de 30 Noembrie, în care a-cesta declară In termeul foarte amicali că va face tot ce este cu pulintă pentru a satisface dorinţele Regelui Humbert, îu ceea ce priveşte delimitarea graniţei şi că doreşte pacea cu Italia, pentru binele poporului săti. Tribuna constată că orl-ce ideie de trimitere de trupe italiene Iu Africa este absolut falşă şi adaogă că consiliul de minişiri va face mîine o declaratiune, asigurlnd naţiunea că nu există nici o primejdie ameninţătoare în Africa şi că s’afl luat dispo-ziţiunl suficiente pentru a face faţă In mod sigur viitorului, orl-care ar fi el. -----------------HMUMM------------------ Demisiunea d-luT Quesnay Paris, 28 Decembrie.—La Cameră şi la Senat s’afl anunţat mal multe interpelări In privinţa demisiuuel d-lul Quesnay de Beau-repaire. aii il.njjf I âluiat ■ numi}’ onni hotărîţl să desaprobe cu asprimd atitudinea d-lul de Beaurepaire, ca răspuns la interpelările ce se vor face. Raporturile d-lul preşedinte Mazeau dovedesc neconsistenţa acuzaţiunilor d-lul de Beaurepaire în contra d-lor Bard şi Loew. Paris 28 Decembrie.—Nu este adevărat-că d. Lebret a refuzat de a face o anchetă In privinţa incidentului Bard-Picquart. D. Lebret a invitat pe d. Mazeau să facă două anchete: una asunra incidentului Bard, cea-l’altă asupra diferitelor fapte semnalate de d. de Beaurepaire. D. Lebret şi-a rezervat de a face cunoscut Camerei rezultatul acestor două anchete şi incidentele ce afl provocat retragerea d-lul de Beaurepaire. Ul'VJbCXt&lS DIN CAPITALA încercare de sinneidere. — Eri seară, strada Minotaurului a,fost teatrul unei drame, a cărei eroină a fost numita Biţa Mârculescu. Domiciliată in casele cu No. 74 din acea slradă, Biţa Mărculescu, în urma unei discu-ţiunl aprinse ce a avut cu amantul săă, într’un moment de disperare a vroit să şl pună capăt zilelor. Ea a încercat să se sinucidă cu un pumnal dar neavlnd destul curaj pentru a-şl îm-plînta arma, a recurs la obicinuita otravă a desperatelor din dragoste : Soluţia de chibrituri. După ce a disolvat într’un pahar cu apă gămălii de chibrituri, Biţa Mărculescu s’a suit în pat şi a băut conţinutul paharului. Coprinsă de dureri groaznice, sărmana femee a Început să răcnească din toate puterile. Vecinii auzind ţipetele sfişietoaro aă venit in camera unde Biţa se svîreolea în dureri de moarte. El aiî găsit pe masă paharul cu un rest din soluţiunea o-trăvitoare şi pumnalul cu care nefericita vroise să se omoare la început. Poliţia a fost înştiinţată şi Biţa Mărculescu a fost transportată in căutarea spitalului Brin-covenesc. fin fort de 15.000 Ici.— Casierul companiei de gaz din Bucureşti, a reclamat eri poliţiei că inrredinţtnd unuia din încasatorii companiei chitanţe în valoare de 15.000 lei, a-cesta s’a făcut nevăzut după ce a încasat o mare parte din sumele specificate în chitanţe. Se crede că încasatorul în chestie a şi şters’o din ţară, de oare-ce sunt mal multe zile de clnd el n’a mal dat pe la biurourile companiei. Poliţia a luat măsuri de urmărire. O gin in A de promt gnst. — Alaltă-erl seară s’a dat în sala Post'a din Iaşi, o reprezentaţie, de către o trupă israelită, în folosul unei şcoale evreeştl din Podul Roş. Sala era ticsită de lume. Pe la orele 10, cînd se aştepta ca cortina să se ridice, se aude de odată din fundul sălii strigătul de «foc». O panică teribilă se produce în tot teatrul. Tot publicul se îngrămădeşte spre eşire, în-ghesuindu-se, lnghiotuindu-se, călcîndu-se în picioare. O femeie u fost grav vătămată; o uita a fost scoasă leşinată. Diurna aceasta n’a avut urmări mal funeste, grutie citor-va persoane diu sală, cari nepier-zîndu.şi stngele rece afl reuşit să liniştească publiţui, care nu s’a ales de cit cu spaima. Crima din Bălcenl.—In ziua de 13 De-eembrie, locnitorul Dim. Iordache Apostol din comuna Băicenil, Iaşi, se duse la circiuma din sat, unde găseşte pe consăteanul săil Toader al Anei. După mal multa vorbe violente schimbate între dlnşil, acest din urmă ia la bâtae pe Dim. Apostol care era cam beat, îl isbeşte cu capul de pereţi, îl trînteşte la pămînt şi îl calcă cu picioarele, lăstndu-1 jos plin de sînge şi în-tr’o stare disperată. Victima se Urăşte cu greii pînă acasă, unde căzu la pat, pe care nu-1 mal părăsi pînă in ziua de 19 Decembrie, cînd muri in uurerile cele mal atroce. Mama victimei, cit şi alţi locuitori, aQ reclamat cazul primarului, dar acesta nu a luat nici o măsură insistînd mal mult pentru o împăcare. La 21 Decemarie, fu sesizat din noii. şi ne mal avînd ce face, abia a raportat cazul sub-pre-fecturel, arâtînd că locuitorul Dim. Apostol a încetat din viaţă, presupus din bătae, şi cere o deslegare în privinţa înmormîntăril lui. Criminalul se plimbă prin sat liber şi victorios de fapta sa. £1 nu pare de loc îngrijat de oare-ce primcrul care este alesul săti, îl asigură de tot sprijinul. -----------------IWMI------------------- Depeşile de azT (Serviciul «Agenţiei Romlne») Paris, 28 Decembrie. — D. Max Regis a fost revocat din funcţiunile sale de primar din Alger, în urma unor cuvinte ofensatoare pentru puterile publice. Budapesta, 28"Decembrie. — Tratativele dintre miniştrii Bdnffy, Luckacs şideFejer-vary, în numele guvernului, şi de Szilla-ghiy, Gaky şi Andrassy, deputaţi, în numele disideuţilor partidului liberal, afl Început azi. D. Zeyk, deputat, a trimes martori, eri, colegului săU, d.&Rakuwsky, pentru ofensa ce i-a fâcut în cursul şedinţei de azi. Se crede că un duel cu spada va avea loc Intre a-ceştl doul domni. Atena, 28 Decembrie. — Regele a conferit marele cordon al ordinului Mintuito-rutul amiralului Skrydlow şi celor-l’alţl a-mirall cari ati fost îu Creta. Washington. 28 Decembrie.— In cercurile guvernamentale toată lumea este de acord să recunoască că situaţia Filipinelor este critică. Totuşi se speră încă o soluţiune pa-clnică. Berlin, 28 Decembrie.— împăratul Wil-lielm a asistat la căsătoria fiicei d-lul de SzOgyenyi, ambasador austro-ungar, cu contele Sommsich, ataşat ve ambasadă, precum şi la dejunul ce a urmat după ceremonie. Mtte, 28 Decembrie.— Un duel cu pistolul a fost între un ofiţer şi fiul marelui morar Tillement. Acesta din armă a fost omorît. —--------------etm---------------- ULTIME INFORMATIUNI M. S. Regele §i A. S. R. Principele Rominieî vor asista în ziua de Anul Noii la serviciul divin ce se vd celebra la Mitropolie de către I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, în presenţa miniştrilor şi a tuturor demnitarilor Statului. Trăsura regală va fi escortată de un escadron de cavalerie. După serviciul divin M. Sa va trece în revistă trupele din curtea Mitropoliei apoi va trece in apartamentele I. P.*S. Mitropolitului Primat, unde va primi felicitările înaltului cler şi ale persoanelor pr esenţe. D. Ponton, ministru plenipotenţiar al Rusiei, a remis I. P. S. Sale Mitropolitului Primat mai multe cadouri ale Sfintu-lui Sinod din Petersburg. Aceste cadouri consistă din 13 icoane foarte preţioase. D. Coandă, directorul serviciului maritim, a încheiat un contract la Rotterdam cu casa V. A. Mflller et C-ie, prin care se stabileşte un trafic direct între diferite centre comerciale ale Europei şi între staţiunile căilor ferate romîne. D. dr. G. PopovicI, deputat în Reichs-ratliul din Viena şi în Dieta Bucovinei, a trimis studenţilor din laşi o călduroasă telegramă de mulţumire pentru felicitările ce i-afl trimis cu ocasia frumoaselor lupte naţionale din Dieta Bucovinei. Badea Cirtan, faimosul cioban şi cutreierător al Europei, întors de trei zile din Ierusalim, a fost arestat eri pe nedrept, de către subcomisarul Puică de la secţia 18 din Capitală, care după ce l’a bătut umplîndu-l de sînge, i-a şterpelit 60 lei şi 10 florini, apoi i-a dat drumul. Plin de răni pe cap, bietul cioban s'a dus la Ligă ca să se plîngă în contra barbariilor subcomisarului Puică, de unde a fost trimis apoi la prefectura poliţiei. Din Fălticeni se comunică Opiniei, că s’a născut o mare neînţelegere in familia liberală de acolo, din cauza alegerel unul senator în locul decedatului Manolaclie Morţun. Administraţia susţine candidatura d-lui Văsescu, o antichitate uitată între hîrbu-rile fără nici o valoare. Ca să fie scos din tenebrozitatea In care se delecta, a trebuit să vie ca prefect cumnatul săă. d. Softa. Deputaţii şi senatorii ţinutului, Jnemul-ţumlţl de candidatura d-lul prefect, opun andidatura d-lul Răvedeal, şi de aici o mare ceartă. Cine va eşi triumfător din această luptă arheologică, pe noi puţin ne importă. Peutru noi, şi unul şi altul sunt antichităţi ă la Labiche, şi trebue să fie liberalii la putere ca să le dea valoare. Marele stat major al armatei studiază construirea a două cetăţi de întărire pe malurile Prutului. Greva măcelarilor » 1898 93 Bazalt artificial. — Convertite rurale — 1 Letea — Casa pensiunilor — Furnituri militare — 5J" Obl. c. B. 1883 100’/. Tramwayul nod 1200 5V. » » » 1890 99’/. Baia Central* • 90 4'/, » » » 1895 99 5*f. Fonc. rur . . 102'/t Napoleonul . • 20.07 4V« » » . . . 92 ’/, Marka - . • . 24.70 5V« » nrb. Buc. 98’/. Lira otomană • 22.80 57. » » Iaşi. 95 V, Florinul • • • 2.11 */« Rubla de hîrtie 2.68 MVHSVAj THBWUMMjOMI N*m«l« Staţiunilor Dim. | Sumele Htatlnnllor Dtm. Pnotoun-O.-Laii* • • «10 ialaţi-Pioeşti • * 0mlnlţ»-8»Ugny • • • P4 O-tlnopot-OontUnţ. • a* PHeţttl-Pari» • • • • 7» ■) u»d»p«,u Tlt». • • • 6* Ploeftl-Iail Tit*-8mtrda • • • • • 7»« 7*» L«mberg.pioestl • • • Un.b.uJ.pioMtl • • • 70* FloeţU-Br»|OY • • • 74l P»0l0M»-0..Lan*. • • KM» 0omana*8mfrda • • • 800 Oll&raţl-SloboiU. . . 10« Ploejtt-Vlen. . . . • fia Smîrd.-Oom.n» . . . 10^ Plt».fl-Londr» • • • • n>* *) Teo*d*Ploeţ« - . . . 10« Plo.|tl-Qi^»0 • • • * ii** 0-tinopol-Com»anţa • 11«* seara Badapeata-Ploeţtl • • Parls-Plteţti • • • • • 11“ n* Plo»ţH-Br»ţoT • > • • «*• Olulniţa-Oonatanţa • • gu Br»ţov-Ploe«tl.... ■Mii Gon«tanţa*0-tinop0l • »“ *) Olalnlţatdlobozia. • • PldOftI-Bvdapeata • • 0‘» Oongtanţa-OiaJBJţa • • Londra-Piteşti. • • • Galaţl-Ploeţt! • • • • 12>* 6“ t“ i Pltpţtl-Parlz . . • • • 5“ 6“ Oomana.Glargi» . • • e* Vlrolorova-Tlt* • • • 7“ pioe|ti-G»i.y .... s" 8mîrda-Oomana • • • T* Ttt»-0.-L*ng • • • • 8» BraţoT»Plo«ftI. • • • V Plo»ţU-Un*henI • • • 9>‘ Vleu.-Plowtl • • . • OomLnţ.'Omlnll» • • 919 Plo.ţtî-Lemberg. • • 10“ Plotftf«Galaţi • • • • 11" Iaşl-Ploeştl 10» Conztanţa-O-tinopol • Tltu-Badapeata • • • y » ParU-Tlt» •••••• 11“ a-L»o*-Tit«. • * • • 10« >) dronll Maro.,') Dnm., ;•) Zoi, ‘1 Dam., Zoi, *1 Dtta. FOIŢA ZIARULUI ««FOCA» AI,. ASTKMIREANU 56 Dlîf VREMEA LVI CAPITAN COSTACHE - ROMAN ISTORIC — Il-a CAPITOLUL (urmurs) VII Cînd gloata era să colească pe uliţa Işlicarilor, un om venind în fugă, aruncă vestea că groasnicul om al Agiel, Căpitan Costache, a pornit în goană cu vr’o douăzeci de dorobanţi să iasă ’nnain-tea mulţimel. Atunci, In acea nenumărată gloată de bărbaţi, strigătele şi uralele încetară ca prin farmec, şi o groază ascunsă, o temere năprasnică, le muie paşii, făcîn-du-1 să se oprească nebotăriţl în loc. Mulţi, apucară pe furişi, pe uliţile lăturalnice, mulţi o luară îndărăt, minaţi de o spaimă neînţeleasă: fapta acestora aruncă şi mal multă temere în sufletul acelei oştiri fără inimă. Tinerii se luptară să alunge frica aceea ruşinoasă; strigaţi, îndemnaţi lumea, să meargă innainte, dar mulţimea şovăia meretl. Alţi oameni veniră cu vestea că în adevăr, Căpitan Costache, peste cîte-va clipe va da piept cu poporul. Spaima creştea, dintr’un moment ln-tr’altul rlndurile aveaţi să se rupă. Atunci, SăculicI urcindu-se pe piatra din faţa unei prăvălii, se întoarse la gloata aceea nenumărată, şi începu să strige: — «Aduceţi-vă aminte că sînteţl cetăţeni, că mergeţi să cuceriţi drepturile voastre, dreptul la viaţa liberă şi civilizată! «Şi dacă pentru drepturile voastre va trebui ciocioilor sînge, să ni-1 jertfim mal bine, de cit să ne dăm îndărăt! «Să murim cu toţii, dacă va trebui, să murim pentru libertate şi egalitate! «Innainte! Piepturile voastre sînt de fier, inimile voastre sînt neînfrînte, căci luptaţi pentru libertatea popululul! «Dreptalaa nu va muri, dreptatea învinge, să ne luptăm pentru dreptate şi pentru sfinta Constituţie! «Innainte!» — Bravo! Să trăiască conu Iorgu! Innainte! strigară glasurile răguşite ale tovarăşilor Iul Piroşcă şi Basma. Dar strigătele lor, ca şi discursul umflat al lui SăculicI, n’avurâ mare în-rîurire asupra mulţimii, ba spaima crescu şi mal mult, căci la capătul străzii se zări silueta Iul Căpitan Costache care venea în goană. Dezordinea era desăvîrşită; panica ameninţa să nimicească toate planurile. Atunci, cu faţa roşie de furie, cu o-chil arzînd, Radu alergă înnaintea celor în cari se pregăteaQ să fugă, şi strigă faţa lor, în faţa Intregeî mulţimi: — «Bărbaţi sînteţl voi ? «Oameni sînteţl, ori nişte şoareci mişel, de fugiţi din faţa celei mal nemernice făpturi ? «Nu vă e ruşine că purtaţi nume de bărbaţi şi de romlnl? «Nu vă e ruşine să tremuraţi în faţa celui care v’a necinstit casele, v’a bătut Ia tălpi, v’a schingiuit şi v’a jefuit? «N’aveţl şi voi inimă? Nu e un pic de bărbăţie In atîtea mii de suflete? Setea răshunăril nu vă mistue? E ruşine, de trei ori ruşine! «A venit vremea să vă vărsaţi ura, a venit ceasul să plătiţi tilbarulul care v’a jefuit şi biciuit...» Vorbele Iul Radu sa pierdură în vue-tul unei mari învălmăşeli. Adevărul crud pe care ’l aruncase în faţa acelei turme de fricoşi, atinsese coarda care trebuea. Căpitan Costache sosise, şi fusese în-tîmpinat de inimi bărbate. In mintea tuturor, la cuvintele lui Radu, venise amintirea ticăloşiilor sâ-vîrşite de omul Agiel, lacrimile femeilor necinstite; slngele celor schingiuiţi fără cuvînt; toate suferinţele lor din trecut, aprinseră inima. Negustorii, mal cu seamfl, se repeziră curagioşl, asupra dorobanţilor Iul Căpitan Costache cari loveaţi cu sabia în dreapta şi în stînga. Era întîia oară cînd fiorosul tist vedea pe cine-va netămător de furia lui. Şi, Radu, pentru întîia oară se găsea fe- faţă în faţă cu cel care ’I nimicise ricirea. Făcîndu-şl Ioc prin mulţimea care as-vîrlea cu lemne şi cu pietre, în oamenii cîrmuirel, el se repezi la vrăşmaşul săfl, şi apucîndu-I calul de frîfl, fără să-şi dea seama de ce face, voi să ’I apuce braţul şi să-I smulgă sabia din mină. Dar mal iute ca fulgerul sabia cea grea a tistului se abătu asupra tînăru-lul. rănindu-1 la umăr. Radu şovăi şi căzu în braţele lui Dinu, care ’l smulse din mulţime, ducîndu-1 apoape pe sus, pînă intr’o prăvălie a-propiată. In vremea aceasta Căpitan Costache se ţinea bine, dar simţea că va fi biruit de acel popor cu o inimă necunoscută pînă atunci. Doul dorobanţi căzură răniţi, de pe cal; o piatră svîrlită cu putere isbi drept în cap calul pe care se ţinea Căpitan Costache. Calul se poticni şi călăreţul, care tocmai atunci vrea să dea o nouă lovitura de sabie, căzu jos. Dorobanţii năvăliră în jurul lui, îl ridicară de jos, puţin sîngerind, şi ’l puseră din nou pe cal. Dar căzătura aceasta, ca prinîr’un farmec risipise tot curagiul de mal ’n-nainte al tistului. Căpitan Costache, cum se văzu din noă călare, întoarse calul şi o luă la fugă cu toţt dorobanţii lui, urmat de huiduelile formidabile ale mulţimel. Numărul biruise. Mulţimea triumfătoare, plină de un curaj necunoscut pînă atunci, înnaintă neturburată pînă la Palat. — Da’, coane Iorgule, întrebă Ştefan Piroşcă pe SăculicI, cînd era aproape la Curtea Domnească, de ce mergem la Palat? — Ca să cerem aprobarea Constituţiei ! răspunse întrebatul, cu glas tare şi solemn. — Bietu, conu Radu! adause milos după cîte-va momente Basma, adresln-du-se tot lui SăculicI. L-a răpus Căpi-tanu.... Păcat de el! — Nu e nici odată păcat că moare cine va pentru liberarea Patriei! ripostă cam contrariat SăculicI. Mulţimea ajunse la Palat şi pătrunse in curte fără să Sntîmpine măcar cea mal mică împotrivire. Pe drum, numărul crescuse enorm: pe lingă cel conştienţi, se adăogase o însemnată sumă de curioşi şi o mal însemnată sumă de copil, cari luîndu-se după cel dinprejurul lor strigai! şi el: — Dreptate! Dreptate! Trăiască Coi-tuţial Trăiască liberteaua\ (Va urma) Moşia Bratila-de-jos, din plasa Taslâu, judeţul Bacăă, lingă gara Oneştii, se dă de pe acuma in arendă. Doritorii pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la d-na Atleta O. Ageamoylu, Galaţi, saă în Bucureşti, strada Clemenţei, 11 bis, lin Qiiirlont *a Facultatea de ştiinţe dorind Ull OlUUClIl a avea Cite-va meditaţiunl. In formaţiuni, la Administraţia ziar. «Epoca» JUCĂRII DE COPII cn preţuri fabnlos de eftine, nninai Ia N. IIII^CHOVZNIKV Magazinul Conservatorului _ B u O U B E N T y _ Strada Colţeh iVo. 7 şi Calea Victoriei, 68 (Piaţa Sfîntu Gheorghe) (Hotel Continental) Tipografia H8LIADE execută tot felul de lucrări.atingătoră de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cn preţuri ;foarte moderate. a «9 AimPYRHU In potriva Durerilor, Migrenelor, Boleî de Mare, ete. Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii şi Greaţa produse prin Întrebuinţarea doctoriei. LE PERDRIEL & C1’, Paris. Feriti-vă de I tlITATIl SI I Unicul Deposit pentru tetă Romlnla de SOBE CALORIFERE BEL8IANE din renumita fabrică «GODIN» Paris şi Bruxelles Recunoscute ca cele mal practice şi igienice din punct de vedere al construcţiunel şi al sistemului lor de ven-ttlniiuue; mint recomandate prin certificate de elitre d-mi dr. Theodori, Măldârescu, Varlatn ete. Acest sistem a fost aprobai şi introdus la Onor. Direcţiunea C. F. R. şi Onor. Minister de Interne. Pentru a înlesni publicului cumpărarea unei sobe bune am redus preţur.le cum urmează : Sobe No. 1, încălzind ICC metri cubî, Lei 16 2, » 150 » > » 24 Tot în aceste proporţiunl s’afl redus preţurile la tot depositul nostru de Sobe. M. Xaittman S-sor I. Wappuer Calea Victoriei, No. 16 (vis-â-vis de Episcopie) s;t 4i VECHIA CASĂ DE ÎNCREDERE I. MISCIIONZAIKY Magazinul Conservatorului BUCUREŞTI strada colţeV, 7 (Piaţa Sf. Gh8orgti8) şi calea victorie!, 68 (Hotel Continental) PIAHTE şî PIAAOE Representanţa generală a renumitelor fabrici: Boesendorfer, Schiedmayer & Soehne, Kaps, Feurich, etc. etc. Cel mal mare depozit bine asortat în tot felul de: NOTE şi INSTRUMENTE MUZICaLE Ultimele NOUTĂŢI în MUZICI de MASĂ — SERVICIUL CONŞTIINCIOS — aSBSESBaBBSa „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE LN BUCUREŞTI «opital de Mţlml Titrnl iattţrV fmael mur .... 2.000.000,— Feudal de resurvS din prim* si fonne „ , .... 2.956.088,64 Fondări de reservt dil capital ai alte diferite reaerve . 1.075.843,00 Tetal frânei aer . . 7.032.531,30 Dansa plătite îa ramarile elementare aproape . . Lei 33.000.000,— Preşedintele consiliata! de adniaîetraţiiuie : O. O. FiUpeecu.—Tice-preş* diate, A. Baiman,—Direoter general, a Qruuvald. „NAŢIONALA" Asigură tn contra incendiului, grindină, contra-daunelor de transport precum fi valori. Asigură asupra ea pilam li taste mmUfmdU aaOfeata, pasau t SedHul Social: Palatul SoeMiţai, atr. Dwamad, 18 BuearsfQ Representanţa general* Ut Bucureşti, st Smintit*, 8 Agenţi im toate oraşele fărvf. m. o Hal aaisSl «Ie «A® aee®I ancees proclamă superto' iatea sa tn tratamentul de gutural, iritaţfnnei peptulni, I «Bneuţa, dureri reumatismale, acrtutlturi, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. D M BRAGADIRU BUCURE8CI FABRICE ŞI RAFINERIE DE SPIRT VA BRIC A DS BERB ŞI GHIAŢl ARTIFICIALĂ Fabrica de Drojdie Presate Pentru comande de SPIRT a ne adreea, Strada G&rol, 56 Pentru comande de BERE: Calea Sahovel, 154 Adresa telegrafică: BîtAGASSÎIttU Barcfflpcşi. Marele Magasin Roman — Calea Moşilor 1, Colţ cu piaţa Sf. Anton, 1 — O© lângă articolele deja cunoscute am mai cumpărat foarte avantagios cu ocaaia voiagiului meu pentru NEMONTL DE I Alt TVA Mari cantităţi de stofă pentru rochii pe cari le ofer Onor. clientelei cu preţuri neauzit de eftine şi cari sunt foarte nimerite pentru Cadouri de Sărbători şi Anul JVoă precum şi diferite alte articole Lei 1.40 > 8.40 >10. — » 11.75 De recomandat sunt: mt. de stofa foarte fină un comaiş p. rochii pînă cele mal fine calităţi un «Fnpon de noir » » » »de mătase Lei 2.50 Cămăşi p. dame cu broderie pînă la cele fine » 2.75 » pentru barbaţl » > > > » 58. — jum. duzina batiste cu monogram foarte bune pînă la cele mal fine de olandă. > 0.65 mt. de Pichet colorat pînă la cea mal fină calitate. O bucata şifon călit, bună de 36 V2 mt. pînă la cel mal fin şi de orl-ce calitate. AlAVttJV SA*A?CAAMj cu diferite cupoane de lînărie şi mătăsărie cu preţuri neauzit de eftine şi fixe precum şi alte articole foarte avantagioa.se ^ Hog deci pe Onor. clientelă să blne-voiascd a cerceta magazinul meă spre a se convină e de PREŢURILE NE MAI AP^IT DE EFTINE M _________________ii^HauinaKnâ Bucureşti, 'Tipografia «HBL1ADE», Clemenţei. No. 3. C. No. s61.—Exemplare ao.ooo. Girant: State Elefterescu.—(Telefon »Epoca») f*?r www.dacoromanica.ro