SERIA H—ANUL IV, No. 956 -349,
NUMĂRUL 10 BANI
LUNI, 28 DECEMBRE 1898
ABONAMENTELE
JLn ţarft, p« un an . SO lei w streinfttate . . 40 »
Manuscrisele nu se Înapoiază
BEDACţli
OTTRjLrXA. OI IKM BINŢKI. No. 3.
PUBLICITATEA
Anunţuri pe pag. Kk 80 hui Mi
„ » nr « ; yl
Publicaţii: Reclame 2 Lei linia
A DHmSTBAflA
STRADA OTjKMKNŢEI. Nft St \
O Ningură ediţie
Romînil şi criza din Ungaria
Respunzînd la interpelarea d-lul Ionel Grădişteanu, d. Ferechide a afirmat că partidul conservator făcuse o campanie energică în vederea alegerilor comunale, ceea ce a pregătit şi a provocat o agitaţie căreia se datoresc ororile de la 1 Noembre.
Această afirmare a ministrului de interne este tot atît de minciunoasâ ca şi afirmarea sa din decisiunea pentru casarea alegerel col. I din Bucureşti, că dd. general AlgiG, colonel Alexandrescu şi colonel Gherghel, el cari aQ fost huiduiţi şi loviţi de bandele guvernamentale,—ar fi provocat scandaluri la Tunari.
Contrar afirmaţiei d-lul Ferechide, campania electorală ce partidul conservator a dus’o, mal ales in Capitală, a fost din cele mai liniştite, mal liniştita de cît orl-care altă campanie electorala.
N’am făcut întruniri pe culori, visitele la alegători au fost foarte răstrînse — şi aceasta pentru a nu atrage urgia administraţiei asupra alegatorilor.
Afirmarea noastră o putem dovedi cu mărturisirile făcute la timp de ziarele guvernamentale.
AcL-iol I^ibovalul do - la AA 0<‘-
tombre—cîte-va zile înainte de alegeri—scria*
«Nu numai că partidul conservator n’a fost în stare să dovedească, măcar de formă, că are simpatiile cetăţenilor, sau cel puţin ale unei părţi din Capitală, dar a probai prin şovăelile, schimbările brusce de tactică şi inactivitatea sa din ultimele săptămînl că departe de a poseda simpatiile Capitalei evită pe cît poate contactul el de care ştie că numai avantagios nu l poate fi».
Acelaş ziar şi în acelaş articol, vorbind de întrunirea ce partidul conservator anunţase pentru ziua de 25 Oclombre, spune :
«Ce va fi însă, ce poate fi întrunirea conservatoare care n’a fost procedată de nici o acţiune, de cît doară de cîte-va încercări absolut avortate de a exploata în mod meschin nemulţumiri răsleţe ?».
Şi cu toate acestea, cu toate că însuşi ziarele guvernamentale mărturisesc că acţiunea noastră în campania electorală a fost din cele mal domoale, aşa de domoală în cît ne făceai! chiar o vină dintr’aceasta, d. Ferechide a avut neruşinarea să afirme în faţa Camerei că partidul conservator a dus o campanie violentă.
Să pare că d. Ferechide vrea să ne dea tipul perfectului mincinos neobrăzat şi al perfectului cinic.
Dacă ast-fel stind lucrurile, miniştrii liberali ati cinismul să ne acuze tot pe noi de cele petrecute la 1 Noembre, ce ar fi fost, Doamne, dacă, întîmplîndu-se aceleaş evenimente, am fi fost noi la guvern, iar dd. Slurdza, Ferechide şi Pal-lade în oposiţie?
Ce s’ar fi înlîmplat dacă în loc 1 de a li loviţi şi nu uşor, ci loviţi pînă la sînge, dd. general Algiu,
coloneii Alexandrescu şi Gherghel, ar fi fost loviţi Sturdza, Ferechide, Stoicescu!
Ce s’ar fi întîmplat dacă în loc de a fi huiduiţi şi urmăriţi de bandele de bătăuşi, dd. Ioan Lahovari, N. Filipescu, Ionel Grădişteanu, ar fi fost trataţi ast-fel Stolojan, Nacu sau Pallade!
Ar fi recurs la revoluţie.
Suntem siguri că în aceeaş seară chiar s’ar fi întrunit şi ar fi tras la sorţi pe aceia cari trebuiafl să-l resbune. Ar fi întreprins o vie a-gitaţie în toată ţara, ar fi asurzit lumea cu discursurile lor, cu protestările lor, ar fi mers să spargă geamurile Palatului.
Chestiune de educaţie politică.
Partidul conservator precum liniştit şi demn a dus campania electorală — pe cind corifeii colectivişti agitaO mahalalele Bucureştilor, tot ast-fel a înţeles ca liniştit şi demn să protesteze în contra infamiilor săvîrşite de guvern. Şi tocmai acesta este unul din meritele partidului conservator care îl atrag zilnic simpatiile ţârei.
Liberalii nu văd că lumea s’a săturat de fraseologia şi de minciunile lor.
--------------WWW-----------------
FRICA DE JUSTIŢIE
Mijloacele de tot felul la cari aii recurs d-niî Ferechide, Robescu si comp., ca să amine procesul lor la Curtea cu juri din capitală, cu privire la ororile de la 1 Noembrie, învederează pe deplin vinovăţia acestor indivizi, şi mai arată că oamenii aceştia se simt aşa de vinovaţi, în cit nu cearcă să scape măcar a-parenţele.
In adevăr, dacă este adevărat, după cum afirmă d. Ferechide, că administraţia nu-i de loc vinovată în cele intim-plate la 1 Noembrie, dacă este adevărată aserlia lui Robescu că nu d-sa a organizat bandele de bătăuşi, atunci aceşti oameni trebuiaă să privească ziua înfăţi-şereî procesului ca o ocazie bine-venită pentru ca, în faţa justiţiei, să se desvino-văţească, să arate că sunt mai curaţi ca zăpada. Ar fi fost o datorie de împlinit şi faţă cu conştiinţa lor şi faţă cu opinia publică.
Aşa ar fi fost, dacă nu erau vinovaţi.
Bar pe cît sînt de voinicoşi aceşti domni cînd scriU la Voinţa sau cînd vorbesc în Parlament, pe atît sînt de fricoşi cînd e vorba să’şi dea seama de actele lor.
Dar cum ar d putut susţine Robescu în faţa justiţiei că nu a organisat bandele de bătăuşi, că nu a pus să voteze cei şterşi cu sentinţe, şi cei morii? Dar bătăuşii te cunosc, sînt zeci de martori cari ’i-aU văzut operînd, şi apoi sînt cotoarele cărţilor de alegători cari dovedesc că au votat atît cei şterşi de justiţie de pe listele electorale, cît şi morţii.
Şi dacă cîte-va frase sforăitoare sînt de ajuns ca să scapi de încurcătură la Cameră, în faţa justiţiei trebue să respunzi precis la întrebări precise.
Iată de ce nici Ferechide, nici Robescu nu au căutat să scape măcar aparenţele, ci au fugit pur şi simplu dinaintea justiţiei populare, ca toţi delicuenţii ordinari, uzînd pentru aceasta de orî-ce mijloc.
Şi iacă fuga-i ruşinoasă, in cazul de faţă nu întrebaţi, vă rog, guvernul, nici despre sănătate.
Stă rău de tot şi in această privinţă. --------------------------------------------
Romîniî şi criza din Ungaria
Atitudinea Romîuilor. —Teama Ungurilor. — Abdicarea împăratului l'rantz Josef.
Atitudinea Romîuilor.
Toată lumea romîneagcă se întreabă de ce partidul naţional romîn de peste munţi nu profită de criza prin care străbate monarchia austro-ungară şi în special Ungaria, ca să recucerească măcar în parte vechile drepturi ale celor trei milioane de Romîni ? Şi aceeaşi lume se miră cum mănunchiul de Romîni din Bucovina, abia 200,000 la număr, se afirmă de cît-va timp cu atîta entusiasm, pe cîtă vreme cele trei milioane din Transilvania şi Ungaria nid nu se mişcă ?
Drapelul de- Miercuri, răiîjnformat asupra situaţiei, punindu-şî aceeaşi întrebare, sfătueşte pe Romîniî de peste munţi să dea concurs guvernului Banffy în contra alianţei clericalo-reacţionare a obs-trucţioniştilor din Camera ungurească.
Situaţia Romînilor de peste munţi e mult mai gravă, de cum s’ar părea. Comitetul naţional romîn nu poate face în aceste momente nimic din pricina guvernului romîn şi în special din pricina d-lul Sturdza, care ca să înlesnească situaţia atît de critică a baronului Banffg, a dat ordin Tribunei Poporului din Araci ca să înceapă o campanie desperată de calomnii în contra d-M dr. Ioan Raţiu şi in contra comitetului naţional, ca astfel să zădărnicească orî-ce luptă naţională
din partea acestora.
Campania desperată a Tribunei Poporului datează tocmai de acum două luni, adică de pe vremea zbacnireî criseî celei mari în Budapesta.
Iacă de ce Romîniî nu se pot mişca în aceste momente atît de prielnice pentru dînşii.
Teama Ungurilor
De alt-fel, teama Ungurilor, şi în special a guvernului de Romîni este foarte mare. Această teamă o exprimă guvernamentalul Peşti Naplo prin următorul articol, pe care-’l dăm în traducerea Tribunei:
«Pentru un bărbat urgisit înaintea ei, oposiţia a aruncat sămînţa unui soiiî de răsboiu civil în societatea maghiară, a încurajat svîrcolirile naţionalităţilor şl exemplul el poate va atrage in sala legislativei elementele, cari pînă acnni s’ail exilat pe sine de bună-voo din Parlament (adică Romînil).
<Ori-cit de mari să fie gravaminele lui Apponyi sau Ilorâns^ky, se poate oare presupune, că ei ar vrea să le saneţe cu provocarea astor-fel de urmări? Şi partidul kossuthist, care are de scop independenţa Ungariei, dă-’şi oare seamă cui face servicii, cînd dă mină de ajutor pentru compromiterea acelor puţine instituţii ale noastre, de cari n’aii cutezat să se atingă pînă acum mini streine şi duşmane.
<Deja pe timpul lui Kdlnohg s’a ivit icleea unui guvern Taaffe in Ungaria. Dacă va fi aci un Taaffe maghiar, îşi va crea el un Parlament, care să se potrivească cu sistemul său. Iar in acela nu vor face obstrucţie nici Szentivdnyi, nici Kossuth Ferencz, din simplu motiv că nu vor avea loc acolo. Că cine vor alcătui acest Parlament, despre aceia nu avem idee clară, dar că cine nu-l vor alcătui, pc aceştia ’i-am putea numi cu o positivitate probabilă».
Abdicarea împăratului Frantz Josef.
Ca să se vadă cît de ameninţătoare este criza din Ungaria chiar pentru existenţa momrchieî Auslro-Ungare, iacă o gravă destăinuire a marelui ziar englezesc, Times, din Londra:
«Căderea lui Bdnffy n’ar face de cît să îndemne pe obstrucţioniştil aliaţi la noul pretenţiunî, al căror sfîrşit acum nu se poate prevedea. Coaliţia oposiţionulă — aşa se vede — urmăreşte pe lingă râs-lurnarea hă I . ' fnfrîrigerea influenţei tiszaiştilor.	.
www.dacoromanica.ro
*După răsturnarea lui Bdnffy ar urma proscrierea grupului Tisza, ceea-ce ar avea ca urmare critică, ai Regele ar fi pus in faţa unei alternative excepţional de gravă.
«Alternativa aceasta e că Regele ar fi constrîns şart să se supună influenţei clericale, şart să abdice ; în acest din urmă cas ar urma la tron un Arclii-duce care stă sub puternică înrîurire clericală».
„Domnia legilor“
Un ziar din provincie povesteşte un fapt, care, de şi în mic, dovedeşte odată mal mult cum Înţeleg liberalii să aplice «domnia legilor».
La alegerile comunale, In comuna Şiviţa, din judeţul Covurluiu s’au prezintat * două liste : una In cap cu Ghiţă Cliristea, susţinută de toţi locuitorii din comună, şi o alta, făurită de uu anume Nicolau, ajutor al perceptorului fiscal şi protejat al prefectului, care s’a pus el singur Iu capul listei cu intenţiunea de a fi ales primar.
Cu toate că Nicolati era ajutat şi protejat pe faţă de prefect, totuşi lista lui n’a Întrunit la alegeri de cit 3 voturi, pe cîud cea-l’altă listă a fost aleasă cu unanimitatea voturilor minus cele trei pe cari le întrunise lista Nicolau.
Acest eşec a supărat de moarte pe prefectul de Covurluirt şi cu toate că alegerea se petrecuse în cea mal perfectă ordine, vroind cu ori ce preţ ca favoritul săît să fie ales primar, el a găsit mijlocul de a invalida alegerea.
După Îndemnul prefectului, Nieolafi a făcut o contestaţie, cerînd casarea alegerilor, de oare-ce printre alegătorii cari votaseră lista Cristea, era'şi unul care pierduse censul.
Cu toate că mal mult de 250 de alegători luase parte la vot şi toţi afară de trei, votaseră lista Cristea, cu toată această e-normă diferinţă de voturi, prefectul a invalidat alegerea pe acest caraghios motiv.
E vorba de o comună rurală şi lucrul se pare de puţină importanţă, dar el arată In mare sistemul de căpătuială colectivist şi modul lor de a lucra în dispreţul legilor.
DIN STREINATA7E
Din peninsula Iberică
Primul ministru şi şeful partidului spaniol, (1. Sagasta, s'a însănătoşit şi acum criza va trebui să se rezolve.
Caracteristic e, că în toate combinaţiunile ce s’au făcut şi se fac, joacă un rol însemnat generalii cari ocupă un loc în politică. Acea eom-binatiune va reuşi, din care va face parte generalul cel cu mal multă influenţă In armată, pentru ca elementul militar să nu tacă dificultăţi la ratificarea tratatului de pace cu Statele-Unite.
Zilele astea, zece generali afi ţinut o consfătuire secretă, căreia i se dă oare-care importanţă. Neue Freie Press« din Viena, comentind acest fapt, spune că eventualitatea unul pro-nunciament a intrat In cercul posibilităţii apropiate.
Fară voie, zice numitul ziar, îşi aduce cine-va aminte do 29 Decembre 1874, cind generalul Martinez Carapos, astăzi mareşal, a adus în Spania pe Alfonso XII, fiul detronatei Isabella şi tatăl micului Rege actual.
După actul săvîrşit atunci la Murviedo—proclamarea lui Alfonso — ministerul Sagasta de atunci s'a retras, fâcînd lo# cabinetului de regenţă al lui Canovas.
Se va repeta acum istoria de la 1874 ?
Ochii lumii întregi sunt aţiţaţl asupra grelei crize prin care trece Spania, de la rezolvarea căreia atirnă soarta acestei frumoase ţări.
Spania poate să aibă încă zile de prosperitate, dacă va şti să treacă cu demnitate peste marea pierdere ce a snferit-o în războiul cu Statele-Unite. Dimpotrivă, ea va trece prin pe-riculoaso zbuciumărl, dacă nu va fi In s‘are să facă aceasta.
Lapidarea lui Chriafo/' Colutub
Nu de mult s’a petrecut 1» Grenada o scenă care arată cît de mare e irilaţiunea opiniunel publice 'spaniole.
Femeile din Grenada s’aO dus la statuia lui Christofor Columb şi aQ bătut-o cu pietre, bles-temînd amintirea descoperitorului Americel.
Dacă Christof Columb n’ar fi descoperit acum 406 ani lumea nouă, ss'ă-zl Spania n’ar fi avut colonii de perdut...
1‘orlufj/texK
Dureroasa experienţă făcută de Spania a trebuit în primul ioc să impresioneze pe vecina sa Portugalia.
După cit se vede din discursul cu care regele a deschis Parlamentul acum ctte-va zile, guvernul portughez e hotărit să profite do această experienţa.
In ce priveşte coloniile, spune Mesajul, nu e de ajuns să se păstreze ne atinsă posesiunea lor ca o sflntă moştenire a naţiunii, ci trebuie ca ele să fie administrate aşa In cît să aducă folos. Colonitle trebuiesc dezvoltate aşa In cit să formeze temelia solida pentru renaşterea economică a Portugaliei. Guvernul va supune Parlamentului In privinţă aceasta mal multe prenecte.
Foreigii,
Steaua Magilor
.... Poezia e 9teema care duce 1* D-zetFpe regi;şi pe păstori.
Fogaaaaro.
Iu fundul unei peştere s’a născut, a-cum o mie opt sute nouă zeci şi opt de ani, Cel ...care avea să moară răstignit pe cruce în muntele Golgotbeî, Cel care a-vea să guste oţetul şi fierea vieţeî, ocara şi torturile celo mai amare, pentru mîn-tuirea lumeî.
Născut în eslea din peştera Betleemu-luVţfiul Măriei avea să dea lumii cel mal sfint ideal; avea să dea vieţii înţeles Şi sufletului, omenesc cîrma care să-l muituie din vultoarea nemerniciilor pă-mînteştî. ^
Era osîndirea căniei pătimaşe, dispreţ ţul formelor trecătoare, alcătuite din ţă-rîna murdară.
Dar, erau prea mari şi prea ideale învăţăturile luî, pentru materialistul neam jidovesc; Cărturarii şi Fariseii timpului nu puteafi să îngădue ca un tînăr necunoscut să spulbere temelia pe care lo era zidită josnica lor ştiinţă. Şi, 1-aă gonit, l-au batjocorit, i-afi pus cununa de spini; şi palme i-au dat peste obraz, şi lovituri de trestie.
L-aă spînzurat pe cruce, şi d’asupra sfîntulul lui trup martirizat au prăvălit piatra cea grea, şi-au pecetluit-o şi ştre-jari au pus, dar învăţaturile luî li’au putut să fie cu el înmormîntate. Ele au supra-vieţuit şi s’aQ răspîndit peste tot pămîntul.
Glasul luî a răsunat şi după moarte a. vorbit prin gura apostolilor, a vorbit prin gura tuturor acelor cari aQ îndurat din partea semenilor lor, martiriul pentru sfintele idei ale Celui născut în esle; a vorbit sub boitele măreţelor catedrale, prin codrii şi prin cîmpil, prin văl şi prin munţii nestrăbătuţi,
Glasul acela spunea oamenilor că tot ce e mare într’inşiî e sufletul, că tot ce' e mal frumos şi mal vrednic de adorare stă ascuns ăcolo sus, după albastra perdea a j Cerului şi că această frumuseţe desăvîrşită numai sufletul poate s’o pă| trunză, numai ochii luî pot s’o zărească.
Şi dacă glasul acesta a convins atît de mult, dacă mîntuitoarele-I cuvinte aQ fost ascultate cu atîta evlavie, şi atîţl fanatici adoratori ai eternităţii spirituale şijjau mortificat trupul şi s’au extaziat în contemplarea transcendentalelor vedej nil, o mare, o foarte mare parte din is-bîndă se datoreşte Artei,
Arta nu trebue socotită ca o religie, cum nici religia nu poate să fie considerată ca artă, după cum au crezut unii sau alţii. Arta e numai o călăuză care duce sufletul către luminosul imperiu al Adevărului şi al Binelui.
In propoveduireaTcreştinismuluî, Arta a fost unul dintre factorii de căpetenie ai biruinţei.
învăţăturile luî Crist aii fost propove-duite în eîntările de voci şi de orge; în simfoniea clopotelor, sub bolţile templelor majestoase, în faţa icoanelor sacre. Musica, poesia, arhitectura şi pictura, aQ slujit cauza divină a lui Crist făcînd ea învăţăturile lui să mi Jie numai înţelese* dar şi simţite.
E ştiut că cele mal de frunte capo d’o-pere alo arhitectureî şi picturel, precum şi multe dintr’ale poesiel şi musicel se datoresc religiei creştine. Aceasta a fost una din multiplele forme sub care geniul creştinismului, cum tir fi zis Chateaubriandj s’a manifestat în decursul timpurilor.
Era predestinat, pare, ca Arta să dea acest sprijin religiei creştine şi, tot-deo-dată, să atingă şi ea culmea mărire! sale sub aripele creştinismului.
Bibliea ne spune că în noaptea cînd s’ă născut fiul Măriei, o stea luminoasă s’a arătat pe cer, şi cîntece de îngeri aii răsunat în tăcerea nopţeî.
Şi steaua aceasta a continuat să stră; lucească în decursul veacurilor; cîntărild îngerilor au răsunat mereu în lume;
Steaua aceea luminoasă care a călăuzit pe magi, a fost simbolul artei, care avea să călăuzească sufletele către limanul Fericire!.
Doctrina luî Crist a fost şi va fi cea mal transcendentală,' cea mal desăvîrşită, mal generală şi mal eternă, în principiile eî, de cit toate cite aQ fost propoveduite pe lumea aceasta.
Şi arta fiind prin excelenţă idealistă a treouit să cînte idealul cel mal nobil, duin-nezeesc si omenesc tot-deodată, — idoalul propovăduit de copilul născut în peşteră, a trebuit să cînte înălţătoarele avînturt ale sufletului, destinul omului, fericirea vieţii apiifiU;!,
s
■ POCI
Epoca de mărire a arteî, vremea el de glorie, a fost atunci cînd era învoşmîntată, ta lumina credinţei, cînd pictura era aureolată de misticism, cînd poeţii 'şi modulau cîntecile, pe harpe, după corul heruvimilor pe care ’l auzeaă în «vastul dom» al cerului.
Dar timpurile aă trecut, falşii cărturari aă săpat mereă ta taină, temelia Mîntui* toarelor învăţaturi ale Nazarineanuluî; întunericul se luptă cu lumina, materia cu spiritul. Şi cărturarii aceştia att avut momente de isbtadă, temeliile creştinismului aă fost clătinate, şi meşterii Ştiinţei s’au grăbit să cioplească tronul noului D-zeă al omului. In locul Treimei imateriale tro-nînd peste imensitatea înstelată, a fost înălţat idolul Materiei, să domnească peste zidirile pâmîntulul întunecos.
Arta fiind interpreta religiei şi-a căutat ta pseudo-Eden, inspiraţiile sale; s'a tăvălit ta mocirla vieţei de toate zilele, s’a afundat ta întunericul sufletelor degradate. Steaua magilor a 'nceput să şovăiască.
Dar copilul născut în esle nu era numai om, ci însuşi D-zeă etern şi nestrămutat: învăţăturile lui erai nemuritoare ca şi viaţa ideală pe care o pro-poveduia.
Şi, eternitatea îşi rîde te timp; infinitul îşi rîde de spaţiu. Adoratorii efemerului idol, cîntăreţl strimtului imperiă al pămîntului trecător, au trebuit să a-muţească atunci cînd în sufletul omenesc, sctatee a Dumnezeireil eterne, s’a trezit din noă nostalogia Ifinitului.
Idealul şi a reluat treptat-treptat stă-pînirea; arta s’a reîntors din pribegirile «I la adevărata cale.
Soarele neo-creştinizmulul a început să strălucească aiurea, şi lira poeţilor a început din nou să asculte armonia eterni tăţel.
Nonil apostoli ai copilului D-zefi, îi poartă cuvintele pretutindeni, tadurînd ocara şi loviturile, gustînd oţetul şi fierea, •onvieţuitorilor lor. Cărturarii şi fariseii jidoveşti sunt şi astă-zl a tot puternici; iar cel cari trebue să spună cuvîntul din urmă, aceia, ca Pilat din Pont, ’şl spală mîinile, lăsînd pe cel drept ta prada ocărilor mulţimel orbite.
In ţara noastră, unde cărturarii jidoveşti sunt judecătorii supremi, n’a venit tacă apostolul acela, fanaticul care va vorbi cu glas de trîmbiţă dumnezeească, sufletelor rătăcite...
Va trebui să îndure ocara şi loviturile, să bea oţetul şi fierea, să urce zgrunţurosul drum al Calvarului, dar cuvîntul lui va râmîne peste veacuri şi cu chinurile lui va mîntui o lume.
Un mare artist, un artist genial, trebue să fie acela şi pe el ’l aşteptăm, l’aştep-tăm dornici, flâmtazi şi însetoşaţl, căci tasetoşaţi suntem de lumină, flămînzi suntem de adevăr, dornici de un Ideal mîntuitor.
Numai prin ajutorul artei, se vor putea sfărîma obezile cu care jidovii de astă-zl aă încătuşat sufletul acestui popor.
Fie ca sărbătoarea de alaltă-erl să nu fi fost numai serbarea unei amintiri a unei datini apucată de la strămoşi. Să fie serbarea unul simbol mal înalt, să sărbătorim renaşterea unul curent, a curentului idealist, careta trebui să strălucească în curînd în toată nemuritoarea-I splendoare, în sufletul acestui mult încercat popor romîn.
Şi, dacă artistul acela mare, apostolul aşteptat, întîrzie să se nască, să răsară curentul chiar din sînul poporului, şi artistul acela să fie numai steaua care a strălucit odinioară în noaptea Crăciunului, artistul care va călăuzi în viitor sufletele iubitoare de adevăr, către acel copil-dumnezeu, care se numeşte astă-zl Idealism.
Curentul mîntuitor tari pare că s’a ta&scut şi la noi, dar steaua călăuzitoare a’o văd tacă şi trebue, trebue să răsară.
Al. Anteiulreann.
.-----------------------------------------
FOIŢA ZI ASULUI •KPOOA»
54
AL. ANTKMIBKANU
»I5 VIIEMEA
Ln
GÂPITAN COSTACHE
—. ROMAN ISTORIC —
E1A. 11-a
CAPITOLUL VI
(irain)
Atunci, nu mal simţea nimic: îşi perdea cunoştinţa realităţii; i se părea că e aruncată în afundul pâmîntulul, în văpaia Gheenil, unde stat arşi cel plini de păcate, nu vedea nimic, dar simţea cft se mistue lntr’un foc imens, veşnic, pe un târlm cu totul necunoscut.
Din clnd In cînd, părea că perdeaua Întunericului se ridică de pe ochii el, pentru o clipă, lăsînd-o să zărească sus, sus de tot, tn depărtările senine ale cerului, un serafim palid şi plin de durere, eare se uita la ea cu ochii arzători al lui Radu.
El, pretutindeni el, o urmărea eu privirea lui mustrătoare, cu veşnica şi sdro-bitoarea întrebare:
— Ce-al făcut cu inima mea r ee-al tăcut^tu cu viaţa mea, ticaloaso?.,.
OTOBMAŢII
Locotenenţii Bobeica şi Balif, din regimentul de roşiori din Btrlad şi două or-donaţe ale lor, aă fost muşcaţi acum patru zile de un cline turbat.
Toţi patru aă fost imediat transportaţi la [aşi şi internaţi In institutul antirabic de sub direcţia d-lul dr. Puşcariă.
D. deputat Kiriţopol, abătut că procopislil l’aă înfrlnt la alegerile eomunale şi la alegerea judeţeană din Teleorman, e hotărlt a se retrage din politică şi din Cameră, soli-citind, In zadar ptnă acum, da la guvern, o slujbă.
Gazeta Mehedinţulul Inregistrlnd ştirea noastră, că guvernul ar fi hotărtt să renunţe la construirea unui pod peste Dunăre, îutre Severin şi Cladova adaogă următoareie:
«Aceasta o putem afirma cu toată puterea convingerei noastre. Un Stat vecin, Austro-Ungaria, are interese contrare intereselor noastre economice şi cum d. Sturdza nu se ţine la putere de cit prin mila şi Indurarea Iul Banf-fy, aceştia vor fi aşa de cuminţi, să poruncească premierului romin abzi-cerea de la această idee aşa de mult a-gitată de Severineni.»
Citim In Monitorul Oficial de Joi:
«Prin decretul regal cu No. 3.766, din 21 Decembrie 1898, după propunerea făcută prin raport de acelaşi d. ministru, medicul veterinar M. Milicescu, veterinarul oraşului Ttrgu-Jiă, se revoacă din postul ce ocapă, pentru că nu s’a Înconjurat de toate pre-cauţiuuile şi nu a ţinut seamă de toate dis-posiţiunile regulamentare şi de poliţie veterinară dud a liberat un certificat de export pentru 108 rlmătorl, între cari s’aă găsit uuil atinşi de pneumoeuterită infec-ţioasă la punctul de exportare IţcanI, ceea ce a motivat oprirea exportului rlmătorilor diu Întreaga ţară ln.®Austria».
_ Întrebăm pe ministrul de interne, de ce nu dă acum tn judecată şi pe deputaţii din Ttrgu-Jiu, despre cari s'a dovedit că au silit pe bietul veterinar, sub ameninţarea că-l vor da afară din slujbă, dacă nu va da un certificat de sănătate transportului de rlmălori.
Unul din cel mal integri şi din cel mal vechi magistraţi al tribunalului Prahova, Radu Zmieureanu, a fost permutat la Brăila în condiţiunl atiogătoare demnităţel sale şi silit prin acest fapt de a-şl da demisiunea.
Magistrat activ şi capabil, d. Zmieureanu a ştiut să şl clştige simpatiile tuturor oamenilor cinstiţi, cari se întreabă, în privinţa cauzei acestei transferări. Voinţa Prahovei crede că transferarea se datoreşte independenţei şi rezervei acestui magistrat, care aă putut jena acţiunile nedemne ale oamenilor de afaceri ce din nenorocire ne guvernează astă-zl.
Cel mal mulţi Insă spun că această permutare ar fi oare cum In legătură cu faptul că d. Zmieureanu este unul din judecătorii cari aă pronunţat hotărlrea de condamnare a censilierulul comunal din Ploeştl, Ioan D. Christescu şi a fratelui săă, pentru cunoscutele sale fapte de contrabandă.
Dacă aşa va fi, ţinuţi suutem si constatăm odată mal mult că In triste timpuri am ajuns, pentru ca să vedem soarta magistraţilor abandonată la discreţia ptnă şi a contrabandiştilor înfieraţi de justiţie. Dar la ce ne putem aştepta oare de Ia un om ajuns, care, spre ruşinea ţărel şi nenorocirea magistraturel, a fost cocoţat ministru al dreptaţel.
Drapelul crede a şti că faimosul Apostol Mărgărit va fi In curind revocat din funcţiunea pe care o ocupă, fiind căeul in diagraţia d-lui Sturdea din cauea intrigilor unui înalt personaj din Constcm-tinopel.
Trenul de Moldova, care trebuia să sosească In Capitală la orele 8, nu a sosit, pină la orele 11.
Intrebînd la direcţia poştelor şi telegra-
felor ni s’a răspuns c& nu se cunosc motivele acestei tnttrzierl.
Ne am fi mirat dacă d. Chim ar fi ştiut.
Gheşeflurile de la primărie
D. I. Diaconescu, epitropul Bisericel Icoana, din Capitală, a trimes următoarea petiţie, primarului Robeseu, petiţie înregistrată la No. 50.921 :
Domnule Primar,
Subsemnatul I. Diaconescu, fiind epitrop al Bisericel Icoana, alesul enorirşilor acestei Biseriel, astă-zl, 22 Decembrie, văzul publicat In ziarul Universul, că epitropia BiserieeI Icoana a luat măsuri să se vlnză locuri In Biserică cu elte doul lei un loc. Eă uu ştia uimi; despre această măsură luată contra tutulor canoanelor şi religiei noastre creştine ; căci se pot oeupa toate locurile In Biserică de jidani şi clnd locul eete plătit de jidani, aceştia pot să dea afară pe enoriaşii bisericel. EA, ca epitrop, ales al enoriaşilor, nu ştitt nimic şi nici n’am fost eonsultat pentru aeeastă măsură foarte necoreetă.
Vă rog respectuos pe d-v. care sunteţi persoana superioară a bisericilor din Capitală, să Întrebaţi pe I. P. S. Sa Mitropolitul clţl proprietar), şi anume cine aâ subscris acea cerere ? Efl nu voiţi ca biserica creştină să se transforme In Teatru, căci locuri rezervate sunt numai la Teatru.
Vă rog respectuos ca de urgenţă să daţi ordin pentru suprimarea acelei măsuri In contra religiei bisericel creştine, unde ptnă azi nu s’a mal pomenit să se vlnză un loc In biserică cu dou) lei. Să ştiţi d-le primar că e să fie mare scandal din partea mahalagiilor. Mi &â făcut cunoscut că eâ sunt alesul lor, şi aâ zis, că dă se va face a-ceastă nelegiuire, mă vor scuipa şi isgoni din biserică ca pe un ales al lor, şi ca pe un nelegiuit. Aşa dar, d-le primar, ră rog, bine voiţi a aprecia posiţiunea mea vis-â-vis de enorişil mei, şi dacă d-v. veţi găsi cu cale să admiteţl vlnzarea loeurilor In biserică, pe mine tot In acel minut să mă consideraţi ca demisionat din postul de epitrop, pentru ca să fifi se&pat de ura şi de orl-ce maltratări urlte ce aşi putea suferi din partea enoriaşilor şi atunci veţi căpăta d-v. ura şi dispreţul enoriaşilor acestei suburbii.
1. Diaeoneeca.
O subscripţie pentru 99 Voinţa Raţională66
Voinţa Naţională, a desmiuţit ştirea noastră despre o subscripţie misterioasă ee s’a deschis pentru acoperirea datoriilor decedatului G. Cantacuzino.
Drept desmiuţire la desminţirea Voinţei Naţionale, suutem tn poziţie a da acum următoarele amănunte interesante In ce priveşte această subscripţie:
In formă, subscripţia se faee pentru răscumpărarea Voinţei Naţionale şi a tipografiei sale, fixindu-se de către iniţiatorii subscripţiei preţul de răscumpărare In sumă de 177.500 lei, adică tocmai suma datoriilor decedatului fost ministru de finance.
O dată preţul răscumpărărel pe deplin vărsat, iniţiatorii vor plăti toate datoriile, lăsînd v&duvel venitul net de 8000 lei al jumâtăţel moşiei Rifovenl.
*
• *
Planul d-lor Carada şi Take Protopo-pescu era, la lneeput, ca să se reţină In a-junul vacanţelor din diurnele fie-cărul deputat şi senator guvernamental clte 500 lei şi In schimb să li se dea clte o acţiuna asupra Voinţe* Naţionale şi tipografiei. Căci se hotărlse ca să se constitue o societate pe acţiuni, care să ia In Întreprindere Voinţa Naţională şi tipografia el.
Cum Insă acest lncru ar fi dat loc la mari nemulţumiri şi la oare-cari bănuell In sinul partidului, In ultimul moment s’a renunţat la acest plan.
*
• *
In cele din urmă, 25-30 de colectivişti în cap cu d-nil Carada şi Take Protopopescu aâ deschis el Intre el o subscripţie.
Pină Stmbătă seara s’aâ subscris 110.000 lei. Şi imediat ce Întreaga sumă va fi subscrisă,—de cum va nu s’a subscris pînă acum,—subscriitoril vor vărza sumele, vor plăti toate datoriile decedatului G. Cantacuzino şi ae vor constitui lu saţietate pe acţiuni.
Sub-scriitorii aâ încredinţat deja d-lul I.
G. Bibicescu direcţia toinţei Naţionale, care lucrează tn fie care zi la redacţia.
Miseril legale
Sub acest titlu citim In Opinia din Iaşi: 3 Doul Învăţători: Neculal Ionescu, din tir-gusorul Poenil, domeniul A. S. R. principelui Ferdinand ; şi I. Bunescu, diu cătuna Osoifi, judeţul Iaşi, aâ căzut la examenul de definitivat şi la’ 1 Decembrie li s’a pus In vedere că, pentru motivul acesta, sunt excluşi din corpul lnvăţătoresc.
Măsura e bună, fiind-că e menită să pre-menească personalul didactic şi să realiseze o selecţiuue Îngrijită ; dar iată ce se intim* plă clnd e aplicată fără discernămtnt:
Neculai Ionescu e Învăţător de 24 de ani, are femee şi fete de măritat ; dîndu’şl toată puterea lui de muncă—multă, puţiaă, cită a avut— pentru şcoală, n’a putut agonisi nimic pentru zilele de bătrîneţe. Acum, a-runcat de la catedră, n’are pentru a’şl hrăni copiii, de cit un mijloc : să cerşească, fiindcă altă meserie n’a Învăţat.
O viaţă de muncă ar trebui să dea omului dreptul la o cit de mieă compensaţie atunci clnd se dovedeşte istovit. Alt fel, o lege care lasă lumea pe drumuri, e fără de lege.
Şi, ceea ce e mal supărător, e faptul eă a-ceastă crudă aplicaţiune a legel se inaugurează la şceala de pe domeniul Coroauel.
«Quisisana» şi Chelnerii
Nu putem apreeia serviciile pe cari le va aduce publicului noul bar automatic Quisisana, efectele imediate Insă pe cari le-a produs acest stabiliment s’aâ manifestat deja.
Un mare număr de chelneri, represen-tind totalitatea corporaţiunel, s’aâ presentat erl In biurourile redacţiei noastre pentru a protesta în contra afişelor reclamă pe cari proprietarul le-a distribuit In Capitală şi In cari se aduc insulte vil chelnerilor.
In plîngerea lor, chelnerii spun că aâ avut intenţiunea de a intenta un proces de calomnie antreprenorului Quisisanei, pentru cuvintele grele ce le-aâ adresat prin a;cla 'afişe. Oameni practici Insă. chelnerii s’aâ mulţumit a aduce criticele lor tn cunoştinţă de materie.
IjDintre toate—şi sunt multe la număr, el spun că stabilimentul automatic nu va putea servi pe clienţi tot aşa de bine ca chelnerii, de oare-ee paharele cari serve«« o dată, au mat pot fi spălate bine, In mod automatic şi clienţii sunt nevoiţi să bea cu abere murdare, rieelnd ast-fel aă capete oale urlte.
Şi poate eă aâ draptate.
Cronica judiciară
In jnrul art. 7 din Constituţie. — Se ştie la ce dificultăţi a dat naştere punerea în aplicare a disposiţiunil din Constituţie, care Itnpedică pe străini de a deveniţproprietarl pe imobilele rurale. Străinii s’afi plins cum că le răpim moştenirile, dar Casaţia noastră, prin juresprudenţa ce a stabilit, a zis că nu e vorba de nici o con-flcare, ci numai că li se lâgădueşte moştenitorilor străini onoarea de a se numi proprietari, avlnd dreptul la valoarea nemişcătorului rural, pe care 1‘aO moştenit şi pe care pot sa-1 administreze ptnă la realisarea lui In bani.
O altă chestiune, tot relativă la aplicarea articolului 7 din Constituţie, este de a se şti dacă moştenitorul străin poate să ipoteceze imobilul rural pe care l’a moştenit. Cunoscutul şi spiritual scriitor ce se ascunde sub pseuudonimul de Alexander, tratează această chestiune In Dreptul.
Iată ce spune In această privinţă d. Alexander : «Nici vorbă, dacă am sămui pe străinul moştenitor al unul nemişcător rural In Romî-nia cu un proprietar aparent (heretier aparent), am trebui negreşit să zicem că ipoteca c* ar consiitui-o el asupra nemişcătorului rural moştenit e nulă, constituitorul ne fiind proprietar. Or cum, naşte cu toate acestea întrebarea : Moştenitorul aparent, care s’ar apuca totu-şl să î-poteceze un nemişcător al moştenirel, cu toate că legea 11 opreşte să facă una ca aceasta, ar fi el oare In drept să se folosească de propriul săfi doi şi să opue creditorului *ăQ ipotecar nulitatea ipoteeel ?». D. Alexander, împreună cu mal toţi autori, susţine că nu, ci numai cel d’al treilea saQ proprietarul adevărat poate pune înainte această nulitate.
Urmează de aci că creditorul ipotecar n’are a se teme de nici o convincţiune, dacă nu există comoştenitorl romtnl, din partea moştenitorului străin saâ a urmaşilor acestuia. Creditul funciar rural poate să acorde, In acest cas, credit, fără
dormi adine şi lung, pină despre ziuă cînd, întărltîndu-se un vint, uşa lăsată de Dobre deşchisă, Începu să se isbească de stîlp din ce ta ce mal tare, pînă ce deşteptă pe adormită.
Elencuţa deschise ochii mari, se sculă pe jumătate în sus, şi tremurînd de groaza vîntulul care gemea afară, cercă să-şi dea seamă de clte i se păruse că aQ fost un vis.
Dar, cînd se văzu aproape goală, cu rochia sfîşiată şi purtlnd încă urmele mlrşavel fapte a lui Dobre, căzu din noă pe pat plîngind cu hohot, şi smul-gindu-şl părul, muşcind perna de durere.
— Mamă, mamă, mamă! gemea nenorocita, de ce mal mi-al dat viaţă ? Ce păcate a trebuit să ispăşesc!
O suflare mal silnică a vintulul, pă-trunzind în odae, pe uşe, stinse flacăra pilpîitoare a candelei.
Atunci, ca aruncată de un rezort puternic, Elencuţa, cu o putere neaşteptată, sări din pat şi luind instictiv macatul de pe pat, se învălui în el, şi cu părul despletit, cu picioarele goale, alergă, prin negura nopţii, prin curte, pină la poartă, pe care găsind-o deşchisă, eşi ta uliţă şi începu să alerge ca o nebună, spre casa părinţilor săi din Dealul Spirei.
.... Cerul se acoperise cu nori groşi, vlntul bfttea cu furie şi Elencuţa, învăluită în macat, cu părul înprăştiat, cu picioarele slngerlnde, alerga, alerga, mereă, plîngind, pe uliţile strimte şiîn-tortochiate ale Bucureştilor. Ne ştiind unde se află, penorocita trebui să rătă'
Cînd îşi venea în fire din aceste friguri violente, realitatea era mal cumplită de cît chinurile delirului. Atunci vedea totul, şi-aducea aminte de tot, şi totul II sdrumica sufletul.
Se lnseră, amurgul şi-arunca veşmta-tu-I sombru peste pămlnt, stelele răsăreau una după alta, luna se ivi in a-ceeaşl singurătate eternă, şi Elencuţa se svîrcolea In aceleaşi munci.
Se înnoptase de tot şi in camera el nu pătrunsese încă nimeni. Baba cu toate că o ştia bolnavă, nici nu dăduse toată ziua prin camera el; şi de seară nici nu T adusese, cel puţin de formă, mîn-carea obişnuită.
Elencuţa Insă nici nu băgă de seamă aceasta. Dar, pe aproape de miezul nopţii, tocmai cînd un somn alinător se pogorlse asupra el, simţi o mină vinjoasă, rece şi grosolană, car» o a-tinge şi căută să o mişce din loc. Cu multă greutate ’şl ridică pleoapele-I ostenite, şi atunci, înnaintea ochilor el pâinjeniţl de groază, cu capul plin încă de fantasmagoriile delirului de mal na-inte, văzu figura respingătoare a lui Dobre, care «e pleca asupra el, căutlnd să o sărute.
La lumina tremurătoare a unei candele pe care cineva o aprinsese in timpul somnului el, Elencuţa crezu că vede o namila uriaşă, ditormă, un sol al infernului care vine să-I răpeaseă sufletul, spre a ’şl ispăşi păcatul de moarte pe care ’i şăvîrşise.
Şi, cu toate că nu ’şl da bine seamă 4» cele ce se petreceaO, voi să se scoale,
să strige ajutor, să se apere. Dar işl simţi glasul Innâbuşit şi puterile sleite cu desăvîrşire. Braţele el păreaţi că se îmmlădiează, că se frîng, sub apăsările şi strlnsorile spasmotice ale bestiei de dorobanţ, care dintr’o singură smucire II sfxşie rochea de sus şi pînă jos.
Clnd nenorocita se desmetici, fără de veste, şi’şl dete seama de primejdiea în care se* afla, de singurătatea şi de slăbiciunea în care se găsea, din tot adîn-cul supremei sale disperări, scoase un ţipăt răguşit, sfişietor, şi apoi căzu ,din noă ta starea de inconştientă de mal nainte, ne mal Impotrivindu-se cîtu-şl de puţin, inurmurind ca într’un vis dureros :
—	Răsbunarea lui Radu.... Răsbuna-rea lui!...
După ce dorobanţul săvlrşi nelegiuirea în toată oroarea el, ameţeala vinului începind să-I se risipească şi vărind acel corp nemişcat şi mlnjit de el, un fior de groază trecu prin crunta sa inimă, înfricoşat, cu privirea de smintit, eşi din camera Elencuţel, trecu prin curte, deş-chise poarta şi Începu să fugă pe uliţă ca gonit de biciul arzător al cerului.
Nefericita copilă, neştiind nimic din cele ce se taUmplase cu ea, rămăsese ta aceeaşi immobilitate cu ochii pironiţi la candela de la icoana sfintei Fecioare, murmurlnd mereO aceleaşi vorbe:
—	Răsbunarea Iul Radu... Râsbuna-rea lui!...,
Murmurul acesta se făcu tot mal slab, tot au.; nedesluşit pină ce se stinse cu totM], Elencuţa ador mia» djn nod, şi
www.dacoromarrica.ro
nici un pericol, moştenitorului străin. O ctl« mal nemerită, zice tot autorul articolului diu Dreptul, este ca moştenitorul străin doritor da a încheia cu creditul funciar rural un contract de ipotecă şi de anuităţi, să ceară la tribunal autorizarea de a ipoteca, iar la cas de refu» din partea tribunalului şi a curţii de apel, »ă fană recurs la casaţie.
ŞTIRI MABUNTE
Pentru amatorii de patinagiâ :
Lacul Cişmigiâ e Îngheţat tun şi zilnic e visitat de numeroşi amatori.) -------------------«MfiftSt-----------------
Pentru d. ministru de interne
Domnule director,
Vâ rog sâ bine voiţi a publica în Epoca următoarea scrisoare deschisă ce o adrese» d-lul ministru de Interne, căd sub regimul acesta stricăm în zadar timbrele cu petiţiile ce le adresăm autorităţilor şi ne perdem timpul în zadar aşteptînd rezolvirea lor, care n’au altă soartă de cît «La Dosar». Azi, sub acest guvern, dreptate pentru cei contrarii ideilor d-lor nu există.
Domnule ministru de Interne!
La Cîmpina aveţi un sub-prelect model Nu există plîngere a unul cetăţean care să nu fie resolvată după placul şi îngusta sa judecată, ast-fel că am ajuns să credem că ne găsim în Africa.
I s’au denunţat fapte de cea mal neruşinată specie, şi el, d. sub-prefect, le cocoloşeşte şi-şi bate joc de cel ce reclamă.
Dacă acest sub-prefect este pus aici şi plătit din spinarea noastră ca să-şi bată joc de noi, atunci să cunoaşteţi domnule ministru că vom striga din toate puterile ca să fim auziţi de toată lumea, căci un ast-fel de individ ne duce la disperare şi cine ştie ce se va întîmpla.
Din toate păcătoşiile acestui sub-prefect vă voii arăta de o cam dată numai cele ce urmează:
La j Decembrie a. c., am reclamat d-lul prefect că primarul şi notarul comunei Poiana s’au făcut samsarii unor speculanţi de terenuri petrolifere şi ast-fel prin puterea şi autoritatra lor din comună ameninţă pe locuitori ca să facă lucruri necinstite, îi îndeamnă ca să-şi închirieze locurile lor dr mal multe ori, şi că aceşti indivizi caii sunt chemaţi a ţine ordinea şi a face morala, tocmai eî demoralizează pe săteni, în-văţîndu-î să facă lucruri necinstite şi s.: fure banii celor naivi cari să încred ii1 san.sarlîcul lor.
Lucrul acesta îl reclamam prin petiţia ce dădusem d-lul prefect şi pe care a pus re-soluţia că se recomandă a-lul sub prefect ca să constate cele denunţate şi să ia măsur în consecinţă.
De la 5 Decembrie, d. sub-prefect nu s’a învrednicit de a da curs plîngerel mele de-
cît la HO- Decembrie cînd mA claaamli E*
mă duc cu d-sa la primăria din Poiana, unde a găsit pe primar şi pe notar şi pro-cedînd la chemarea locuitorilor arătaţi de mine şi intrebîndu-I, toţi au confirmat cele ce denunţasem, mulţumindu-se a lua numa! note fără a dresa cuvenitul proces-verbal lucru despre care ’i-am atras atenţiunea.
Insă în loc de a-ml da satisfacţie şi de aşi face datoria, d-sa concediază pe locuitor -şi începe prin a-ml face observaţii faţă de cel culpabili, că funcţionarilor nu le este interzis de aşi face şi treburile lor personale sau particulare.
După teoria acestui d. sub-prefect, toate potlogăriile ce le face d-sa şi pe cari le voi arăta tot prin publicitate, le propagă şi la cel de sub ordinele sale.
Nu-I aşa d-le miinstru că aveţi un giuvaer de sub-prefect.
Cu stimă Tache RSduiescn.
Alegator In colegiile I de Cameră şi Senat
Cîmpina
-------------------HHMHM---------------------
ceaşcă mult, să’şl facă picioarele numai o rană, pînă ciud se pomeni la Radu Vodă, de unde putu sâ se orienteze.
O slujise norocul, că era întuneric şi nu o putuse zări nici o streajâ, căci altfel poate ar fi trebuit să lncapâ din nou pe mina lui Căpitan Costache.
Începea să se crape de ziuă, cînd E-lencuţa tlrlndu-.se, bătu la poarta case’ părinteşti şi căzu cu lacrâml amare la. sinul mamei Smaranda care eşi.se să-l deschidă.
(Va urma)
Fabrica de Bere Luthei
recomandă de Sf. Sărbători ale Crăciunului excelentele sale produse de calitate IsAGWin, PMIjSVEU şi «1-VA HM<ISÂ9 atu în BUTOAIE cît şi în BUTELII, aduse la domicilia, dup cerere prin poştă sad Telefon No. 319, care comunică cu oraşul şi provincia De asemenea ta propria sa MMaIU tle Miere,
Eliscul Luther
onor visitatorl vor gusta berea cea mal excelentă din calităţile MMUşnetr Miavaresd şi vor găsi distracţia plăcute.
Cea mal bună MUSICÂ MILITARI vr. dilecla pe onor. visitatorl cu cola ujj picule ARII.
X P O C A
s
Boala Impăratuluî Wilhelm
Potsdam, 24 Decembre. — Marchizul de Noaille8, ambasadorul Franţei a sosit, din ordinul d-lul Felix Faure, ca să se informeze despre starea sănătăţii împăratului Wilhelm.
Ambasadorul frances a fost primit la Castel de împărăteasă. Convalescenţa împăratului progresează în mod regulat.
Potsdam, 25 Decembre.—împăratul W»J-helm este sănătos.
---------------amt--------------
Evenimentele din Paris
Paris, 24 Decembre.—In culoarele palatului de justiţie se asigură că nu există nici un dosar Dreyfus ultrasecret. Singurul dosar existent este acela comunicat Curţei de Casaţie.
Apoi nu există nici o scrisoare a Im-păratului Wilhelm către Dreyfus, nici a acestui din urmă către împăratul german.
NUVELA
IMPRESIUHjJN SPITALE
NOAPTEA CRĂCIUNULUI
Iubitului meu frate dr. Albescu,
Cunosc viaţa aceasta. Da, o cunosc prea bine, căci am trăit anî de zile pe lingă cel suferinzi şi nenorociţi, iar lntimplarea a făcut să cad de-juma pe spital în multe nopţi de Crăciun.
Crăciunul eete ziua sfintă, care vesteşte o-menire! cu sgomot de clopote şi cu popimea în frunte, naşterea fiului Ceresc, celui, care prin preceptele şi suferinţele lui, a arătat prin precepte cum fle-care trebue să urmeze calea vieţel făcînd bine, şi prin suferinţe cum se cîştigă împărăţia cerului.
Insă totul se reduce la nimic, căci ori nu s’ar fi născut, ori s’a născut Cristos, omenirea trebuia — era fatal să ajungă aci, căci vul-toarea peirel era Încă de la început larg deschisă, şi fie-care da năvală a cădea în fundul el,* adine, tot mal adînc, roşi de viţiO şi ciuruiţi de boale.
Totuşi omul intr’o aşa zi, dacă nu-şl pleacă genunchii umilit la rugă, cel puţin, este tîrît involuntar de semenii lui făcînd şi el la fel ca, el, întocmai precum placa fotografică desvelită la raza luminoasă, se impresionează şi aşterne pe ea, tot ce-’I transmite raza externă.
Intr'un spital aşa zis — filtrul societăţeî — puţin îl pasă bolnavului ce zi va fi mîine, sărbătoare, nor saO soare, el râmîne indiferent, şi nu-şl pllnge de cît durerea lui, nu priveşte, nu ascultă de cît la vecinul, care cu ochii pironiţi în gol, închide pe vecie pleopele peste el, obosit de tot ce-a văzut şi suferit în viaţă.
Aceasta este pentru el, şi naşterea şi răstignirea raintuitorulul. Că se bat clopotele în limbi, că popimea răguşită de sbieret ridică osanale pruncului D-zeesc, pentru el este tot una — clopotul lui este cel care sună masa, popa lui este doctorul.
OrT tic; undo voi Sneopo, or! £u c*o pnrte to
vel întoarce, în un spital nu auzi de cît suspin dureroase — plinsurl înăbuşite !...
Bătrlnil orbi cu pansamentul pe ochi, ţinîn-du-se de mină şi formîud un monom nesflrşit, es de prin saloane, şi bîzbîind prin coridoare, se Urăsc încet departe, pare că ar voi să plece la locul unde s’a născut Cristos, şi îngenuchl să iuvoacc de la el vederea — lumina zilei.
Intr’un serviciu de medicină internă, un tuberculos, ’şl scuipă ultima celulă vieţuitoare de plămîn transformata în puroifl infect, alături de un tifoid, care adoarme somnul lung de veci, înfăşurat în un cearceaf cu apă rece.
La chirurgie — în salon lîngă sobă, jupîneasa bombănind încet un cîntec de mahala, aruncă In căldare fesele şi vata pline de sînge de la un operat; pe cînd în un colţ al salonului, luminat de un muc care înoată în o candelă cu oleiO de rapiţă, un canceros cu faţa numai o rană, se luptă 'să scape din cămaşa de forţă urllnd ca animalele, iar lîngă el, un amputat care se află încă sub beţia cloroformului, aiurează cuvinte de fericire pentru el şi al lui, neşliind nenorocitul, că la deşteptare va fi cu un membru mal puţin, picior sad mînă, care membru dus la autopsie, este Îngropat cu un alt cadavru.
Ce mizerie ! — aeel cadavru, cînd se va deştepta el pe lumea cea lantă, hu se va mira, văzlndu-se eu trei picioare în loc de două ?
La naşteri — o mamă lăsată puţin din munci, cere să vadă pe cel doi gemeni morţi născuţi înainte de timp, dar el — aşteaptă în antopsie varul care rozindu-le carnea, să-I transforme în schelete trebuincioase ştiinţei.
La balamuc — de şi este miezul nopţel, cucoana moaşa nebună furioasă, cere a-i se aduce cafeaua cu lapte, bâtlnd cu mlinele şi picioarele în uşa căptuşită cu tablă de fier — sad femeea cu cocoşul crescut în sinul el, cîută zorile cocoşeşte, deşteptînd din somn pe vecina el inica ovreica Ghizela, care are capul cit pumnul de mare, şi care, pe orl-cine Vede, cere repede de tot-dă-ml şi mie cinci parale... dă-ml şi mie cinci parale!
Tablod fioros dar foarte adevărat.
Cel de prin spitale, ori cum tot mal trag nădejde, dacă nu de vindecare, cel puţin de-o uşurare a boalel lor.
Dar nebuuul — să fii nebun, să pierzi tu noţiunea timpului, zeci de ani să-ţi pară o zi, să nu te impresioneze nimic, să nu faci veşnic de uit unu şi acelaşi lucru. Să fii nebun şi în nebunia ta, să le socoteşti a fi Dumnezed blagoslovind popoarele, rege a tot {puternic, înconjurat numai de supuşi tîritorl—- de frunţi ple-oate, să aibî averi imense — femei — glorie, păinîntul acesta marele să fie o jucărie în palma ta — să fie tot al tâd.
Oh 1 este Îngrozitor...
Numai cine a văzut un nebun, cine i-a ascultat cuvintele lui dezordonate, poate să-sl dea seamă cit este de nenorocit.
Nebunul furios — este isolat în o celulă mică chiar de cel alţi nebuni, celulă goală, avînd drept tot o mică ferestrue grilată In tavan, cu pereţi căptuşiţi cu tablă groasă, tu fiinţă omenească, să şaţt gol in paie, fără nici o urmă de aşternut sad de veşmînt, frămintîndu-ţl creerul veşnic cu nebunia ta ; să trăesll acolo ani do zile — une-orl viaţa întreagă, să nu cunoşti nici chiar pe copilul tâti, să nu asculţi de cît de glasul doctorului,’la a cărui voce, să aridicl [capul din paie, ruglndu-te să ’ţl dea drumul acasă — căci te aşteaptă logodnica să faci nuntă....
Ironie a soartel om şi om, Crăciun şi Crăciun, toţi ’1 aşteaptă, la toţi vine, la bogat, sărac, bolnav, dar — la nebun nici o dată.
La bogat — banul acoperă toate nevoile, la cel sărac — plinea neagră şi rece ruptă în patru, o parte părinţii, cele alte trei copil, la bolnavi — suferinţa, teama de moarte....
Dar mal departe, lingă mine aud — ioi — cinej ’l zice ? Este mica idiotă, cu capul de trei ori mal mare ca natural, atita poate vorbi, atît spune ori cărui vizitator, pe cînd, in faţa el, nebuna spitalelor Tiţa, gătită cu mărgele şi fol veştede în păru-I uns cu vaselină, ride tîmpit, gindindu-.se că a doua zi, are să mă-nînce şi porţia micei idioate.
Clţl bolnavi şi infirmi aQ trecut prin spitale — ciţl n’aO murit, lăsînd în urma lor drept aducere aminte, numai cite-va rîndurl scrise în condica de autopsie, controlarea boalel de care zăcuse.
Şi în noaptea Crăciunului trecut am fost de-jurna, şi privindu-I cum aii trecut acea noapte sfînlă, sufletul mi s’a umplut de milă şi durere....
Unii din el se închinaţi ştiind că mîine va fi sărbătoare. CîţI-va bătrînl la un loc, spuneaţi poveşti din tinereţe, iar, un altul de lîngă el, ascultîndu-I lăcrima aducîndu-şl aminte de multe — şi de multe.
Un advocat bătrîn, dement, cu ochelari pe vîrful nasului, citea un cod de lege, şi discuta singur dînd din miinl, i-se părea bietului ora, a fi înaintea judecătorilor, — el nu se întrerupea de cit la ţipătul unul epileptic care in spasme, ’şl muşca braţele pînă la sînge.
De şi este trecut de miezul nopţel, clopotul spitalului sunînd anunţă un noQ bolnav.
Alerg — pe jos în curte, zace un nenorocit bătrîn aproape gol şi plin de zăpadă, el este beat — dar e mal beat de boală, amorţit de frig, pare că nici nu mal suflă, numai' slabele bătăi ale inimel, mal arâtail puţina viaţă din acel corp — el a fost adus de gardist, care Ta găsit dormind la colţul stradel.
Dus în salonul de gardăi s’a dat primele ajutoare, el părea a-şl reveni, iar noi căutam a îl încuraja, zicîndu-I să spere în Dumnezeii.
Dar el — privindu-ne fix cu un ochiţi rece de mort, abia îl putem auzi zieînd — Dumnezeii... bâete nu rachia!
Plnă la ziuă a murit.
La vizita matinală nimic nod, unu ;nal puţin, mal a’.es că era adunat după drumuri, nicl-o lacrimă — nici un regret pentru el, poate economul spitalului să îl fi regretat, căci nu a putut să’l puie în porţie.
Ce durere — «He chinuri !
Pe cînd alături cu spitalul, o casă de bogătaş, înoată în lumină şi fericire aerbînd naşterea Mîntuitorulul şi numii pe flori se cheltnise mii do lei—dar restul ospăţului pînă la ziua ?
Crăciunul — naşterea Cristosulul făcător de minuni. Uude este el acum să vază toate suferinţele omenirel ?
De ce nu mîngtie acum, pe cel cari zac In patul durerel, şi cerşesc ajutorul sâO ?...
Preceptul tăO Crist — credinţa ta te va mîn-tui — nu este dar de cît mintea şi basmul u-nul creer bolnav şi isteric, şi atît de vechiu în cît toţi îl-atl uitat, căci, văd bolnavi cari în loc de rugăciuni bleeieamă, şi In loc de credinţă cer răsbumre.............................
Clopotul spitalului, mal sună o dată lung şi ascuţit, în aerul rece al zorilor de iarnă, şi în sunetul lui, toţi bolnavii îşi fac pregătirile pentru gustarea de dimineaţă —jupinesele împart supa de chimen.
C. I. Albeacn.
-----------------------------------------------
Mărturisirile Iul Lucheni
Geneva, 24 Decembrie. — Lucheni a făcut, acum clt-va timp, sub o formă puţin clară, nişte declaraţiunl In privinţa unor complici ce ar fi avut. El a ţinut cuvlutărl cari sunt de natură să confirme presuin-ţiunile că autorităţile genoveze afl avut In tot-d’a-una cunoştinţa de existenţa unor complici, dar fără să dea nici o indicaţiune precisă care să promită a proceda In arestări safl a exercita urmări in contra cutărul satt cutărul individ.
El n’a făcut aluzie, de loc In privinţa unul individ care ar fi fost Însărcinat să arunce o bombă la trecerea împărătesei Elisabeta.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Mort «le frig. — Un bătrîn cerşetor, al cărui nume e necunoscut, a fost găsit mort, erl, pe la orele 11 a. m., in gropile Cernească, in jurul Capitalei.
Cadavrul lui a fost transportat la morgă.
Foc. — Erl noapte, un început de incendia s’a declarat la casele d-lul Cimpescu din strada Sirenei 2*.
Placările afl consumat numai acoperişul clă-direl, pompierii sosind la timp.
Moarte subită. — Vineri seară pe la orele 8, a încetat subit din viaţă evreul Cohen Natali Elias, în vîrstâ do 75 ani, pe cînd trecea prin dreptul otelului Regal din strada Regală.
Din’ordiuul parchetului, cadavrul a fost transportat la morgă.
--------------------*•#**•«---------------------
Ciocnire de vapoare
Falmuth, 24 Decembre.— Vaporul englez Rosshiva s’a ciocnit lingă Treworschead cu vaporul frances Dugueschin. Cele două vapoare s'au scufundat. Două-şpre-sece persoane s’au înecat. Celealte aii fost scăpate
de vaporul norvegian Fram. ---------------------------------
Anglia in desarmare
Londra, 24 Decembrie.—Guvernul publică un comunicat continînd propunerea Ţarului In privinţa dezarmară şi răspunsul guvernului, in care zice că nici o naţiune mal mult de cît Englitera nu doreşte aşa de mult menţinerea păică generale. Guvernul va da bucuros cconursul său la opera întreprinsă de Ţar.
Dacă propunerea Ţarului *este încoronată de succes, acesta va merita recunoştinţa fără margini a intregeî lumi.
După cererea d-lui procuror general de pe Ungă Curtea de Apel din Galaţi, s’a hotărtt o sesiune extraordinară de juraţi pentru judecarea procesului Preotului Mo-risseau. Judecarea procesului s’a fixat pentru ziua de 10 Ianuarie 1899.
Curtea va fi presidată tot de d. preşedinte S. Stătescu, iar acuzarea va fi susţinută de d. procuror general Raicaviceanu, asistat de d. procuror de secţie Drăgan.
D-nil Dini. Sturdza şi G. Palladi se vor Întoarce mîine seară de la Constanţa.
D. general <;Berendeitt a suprimat, priu viitorul Budget al ministerului de războiţi, posturile de confesori de la şcoalele militare.
(Serviciul * Agenţiei Romîne»)
Joul seara s’ati terminat probele eliminatorii ale concursului pentru ocuparea locului de medic primar al spitalului Coleutina.
Iată resultatul obţinut de candidaţi, după clasificare:
A reuşit cel d’inttl d. doctor I. Nanu, al , w ■ douilea d. dr. Urlăţianu, apoi d-nil d-rl Luca, uepeşile Q6 OM | Stoianovicl, Neagoe şi Ionescu-Buzăfl. -------5---------------1 Aşteptăm rezultatul definitiv pentru a reveni cu detalii picante asupra celor petrecute In acest concurs.
Constantinopol, 24 Decembre.—O iradea imperială s’a semnat, în privinţa predărel ierbii de puşcă fără fum şi a 80.000 de şrapnele Krupp.
ii.In curînd se va plăti 15 la sută din totalul ultimei predări de o sută de milioane de cartuşe.
Vi'ewa, 24 Decembre.—Doul corespondenţi at unor ziare pariziene declară că aâ fost Însărcinaţi de prinţul Victor Napoleon să desmintă ştirea ziarului Matin, în privinţa unul complot bonapartist.
Londra, 24 Decembre.—Vu cazan a făcut explozie In şantierul Huwelt la Barking Nouă persoane afl fost omorlte, 40 rănite. Mal multe case de ale lucrătorilor situate In vecinătate afl fost distruse.
Pagubele materiale sunt mari.
Madrid, 24 Decembre. — Un decret al Reginei regente graţiază pe toţi condamnaţii pentru delicte de presă.
N6W-York, 24 Decembre.— World anunţă că generalul Miller ar fi însărcinat să ocupe Uo-ilo uude s’afl trimes doă canoniere.
Vi'ewa, 25 Decembre.—D-nil de Banffy, Fejervary, Lukacs şi Szekeny afl fost primiţi împreună de împăratul Franz Iosef. Audienţa a ţinut 2 ore.
Londra, 29 Decembrie. — Se anunţă din Cair Agenţiei Reuter că colonelul Lemis a repurtat o victorie desăvirşită asupra Emirului Fedik, după o luptă vie; 600 de dervişi au fost omortţi; 15.000 au fost făcuţi prisonieri. Emirul a putut să scape.
Budapesta, 24 Decembrie. — Camera depistaţilor. Membrii oposiţiel presinlă 12 moţiuni In privinţa procesulul-verbal al şedinţei de erl, cerind ajutorul nominal relativ la patru din aceste moţiuni.
Viitoarea şedinţă Slmbătă.
-------------:—mmm-------------------
Azi după amiazl e convocată la Focşani, în urma iniţiativei d-lul căpitan Orleanu, prima întrunire spre alegerea comitetului de acţiune pentru ridicarea unul monument alU nirel ţărilor romîne.
Întrunirea se ţine In sala clubului ci-vilo-militar.
D. Tănăseseu, secretarul consiliului judeţean din Buzăfl, a fost destituit şi dat in judecată pentru sustrageri in-semnate de sume din fondurile judeţene
D. dr. G. PopovicI, deputat Ia Reicbs-ratliul din Viena şi în Dieta Bucovinei, a fost telegrafic felicitat de către d. Culianu, fostul rector al universităţii din Iaşi, precum şi de către studenţii din Iaşi pentru strălucita victorie repurtată In Dieta Bucovinei In contra stăplnirel.
D. N. Geblescu, prim-procuror la Tribunalul din Dolj, va fi numit procuror la Curtea din Craiova.
ULTIME ilMÂTIilî
0 somaţiune pentru părintele Lucaciu
Părintele dr. V. Lucaciu a publicat a-cum cîle-va zile o scrisoare apocaliptică prin Tribuna Poporului din Arad, amenin-firul cu violenţă pe d. dr. Ioan Raţiu, şi apărînd pe... d. Dim. Sturdza.
La această scrisoare, pe care Voinţa Naţională s’a grăbit s’o reproducă, d. dr. Teodor Mihali, membru în comitetul naţional din Sibiu, răspunde prin Tribuna în termeni demni şi energici, inflerind manoperele interesate ale părintelui din Şi-şeşti.
Din această scrisoare reproducem următoarea parte;
AQ trecut mal bine de trei ani de zile şi Încă nu ’ţl-al împlinit promisiunea. Nu al făcut nici o desvelire. Nu al făcut nimic pentru desluşirea naţiune!.
Al suscitat atenţiunea, al produs nedumerire pentru a pregăti neîncrederea, care sleeşte puterile, îngreunează ori-ce activitate şi produce desilusionare şi descurajare.
Aşa cred, |jcă adevăratul interes al «naţiuncl» pretinde ca lumina să se facă. Numai în interesul bine priceput al naţiunel poate fi, ca să se ştie dacă sunt trădători de neam, criminaliştl ordinari, Intre cel-ce lucră în numele naţiunel ?
Interesul «naţiunel» pretinde să se facă lumină, la care să se cunoască adevăratele caractere şi să se poată face purificarea necesară.
In acest interes al «scumpei naţiuni», la care d-ta cu atâta aroganţă te-ai îndatinat a te provoca, te rog, d le dr. V, Lucaciu, implineşte-ţl promisiunea dată, fă desvelirile sdrobitoare care să lumineze «naţiunea», ca să cunoască «adevărul curat» !
Iar efi, care din fericire sunt chiar aşa de vecliifl luptător ca şi d-ta, — care am luat parte activă la’ viaţa naţională pînă la procesul Memorandului, iar după acel proces nu am lipsit de la o singură şedinţă a comitetului şi aşa am cunoştinţe exacte şi nemijlocite despre tot ce s’a IntSmplat de la procesul Memorandului pînă în ziua de astă-zi, care Iţi pot da asigurarea, că nimic nu s’a întimplat, ce ar putea servi de basă procedurel d-tale, — te provoc, ca să faci desluşirile, cu care de 3 ani de zile tot ameninţi. La cas contrar, procedura d-tale o declar de o manoperă nenaţională, o declar de reclamă incua-lificabilă şi neusitală in lumea civilisată între bărbaţi cinstiţi.
Dej, 4 Iimuarie u. 1899.
Dr. Teodor Mllmli advocat.
D. L. Hoţoman a fost numit director al arestului preventiv din judeţul Tutova. Iată o numire potrivită.
D. C. D. Angliei, judecător de instrucţie, a fost numit sub director al vămilor.
Cu ocasiunea Sîntelor Sărbători ale Crăciunului s’aQ distribuit, In tot cursul săptămînel trecute, din partea MM. LL. Regelui şi Reginei şi AA. LL. RR. Principelui şi Principesei Romîniel, pe la săracii din Bucureşti, precum şi la cel din Iaşi, Craiova, Birlad şi alte localităţi din ţară, 35.000 lei in bani, lemne şi îmbrăcăminte.
Comitetul Ligel Culturale din Galaţi a decis să roage pe d. Delavrancea ca să ţină o conferinţă în Galaţi despre cestiunea naţională în folosul’ fondului Ligel.
Telegraful Remîn înregistrează cu părere de răQ ştirea că d. Al. de Mocioni se află greu bolnav în Sibiu.
împrumuturile comunale
Organul conservator Prahova din Plo-eştl, publică următoarea notiţă în fruntea numărului săG de Crăciun : •
Colectivitatea locală, prin reprezentanţii eî de la comună, a votat în şedinţa de Miercuri, 16 Decembrie, un împrumut de trei milioane.
Jaful pe care contrabandiştii, antreprenorii, neamurile Iul Radovicl şi alte lighioane colectiviste ii vor face cu trei milioane de lei, va costa mult pe cetăţeni.
Acesta este cadoul pe care jefuitorii colectivişti îl dau de Crăciiin cetăţenilor ploeştenl.
Mica recoltă de vin ce i’a făcut în ţară în aceşti doul ani din urma, toată lumea se întreabă unde putem găsi vinuri bune şi naturale !
La Societatea Anonima VINICULTURA
6, Fundătura Esculap, 6
Are în vîndare :
Yin alb Drăgăşanl diu 1879, 2.50 litru şi sticla ; 1885 şi 1890 cu 1.80 şi 1.00. Vin alb de OdobeştI şi JDobrogea, de la lanca din 1890, 1.40, 1.20 şi I letî. Viu negru Golu-Drîncca 1879, 2.50 butelia şi litru.
Vin negru llordo, 2.50.
Vin negru NicoreştI şi OdobeştI 1885 şi 1890, 2 lei, 1.80, 1.00, 1.40* şi 1.20.
Tot aci se găseşte : Renumitul Cognac şi Li-ihornrl Oroveaun, Biter Vin'cultura foit Alexandria, excelentele vinuri şi vin spumos Lehrer diu Dealul Fiorica cum şi Vermut şi Champanie din cele mal bune vinuri franţuzeşti prepernte. Toate aceste produse după «orere se pot servi la domicilia.
Dr. Ecaterina Arbore- Ralli
Specialistă în boale de copil şi femei
Strada Romană • Tunari, No. 10
16 MEDALII DE AUR
6 DIPLOME DE ONOARE
GRAND-PRIX-NICE
FUHNISORUL
REGALE
FABRICA STAICOVICI oferă publicului producţiunilesalecu preţ redus.
Aceste produse se găsesc în toate principalele BĂCANII.
DEOOZ1T Bit. m
STRADA REGALA, No. 11.
S’a deschis
iu Calea ,Vioriei, 117 colţ cu Strada Banului alături do Palatul Ştirbei
Depoul şi Magasinul DATCULESCU
de ARBORI FRUCTIFERI altoiţi cu cele inaî bune varietăţi ARBORI şi ARBUŞTI de ornament Rădăcini de Sparanghel
Vinuri naturale în sticle
Seminţe furagero şi ecreale selecţionate Unt proaspăt §i topit
Transporturi continue dota ferma C. C. Datculescu, din Slobozia-Galbenu
Slt. 148

••Vi-*
Mk

.BciCURKScV - i
p-AL/vT.-	3RAILA
1 1 l.miH'.l	';n Eic 1: ■
SC F2T2VBJ? sail moşia Căscioarele plasa Olteniţa, Ilfov, întindere 8000 pogoane din cari 1682 deal, toste muncitoare şi restul luncă cu baltă cu peşte, arendată 16.000 lei, pădure, livezi, locuri de muncă, etc. Pusă la Credit pentru
700.000	lei!
«.■* U MOŞIA CIUMAŢII, plasa Olteniţa, Ilfov, întindere 784 hectare, toate muncitoare. Pusă la Credit pertru 223.000 lei.
Fie-care din aceste moşii este înzestrată cu case de locuit, magazii, pătule, grajduri, etc.
Doritorii se pot adresa la proprietar, strada Cosma No. 11 şi 13 Bucureşti.
SC TIHiiE Pădurea StolojanI cu trupurile Ceplea şi Tismana din Gorj, plasa Jiu, ca 870 pogoane, lemne gorun pentru construcţiunl, de lucru şi de foc, de bună calitate; 20 kilometri departe de gara Filiaş safiButoeştlpe şosea.
Se poate vedea plauul şi condiţiunile exploa-tărel la adrainistraţiunea moşiei StolojanI saft la proprietar strada Cosma No. 11 şi 13 Bucureşti.
de vânzare
Locuri Parcelate |
DE LA
l MjBSW şi ăO ¥6 A JVS METRU PATBAT pînă la GO BAJVI
Pe Malul Măre! negre
ŞI LACUL TECHIR GHIOL lu coudiţiunl «le plută FOARTE AVAMAQIOA8E
tuiică in tintj) tle I ani în IO rate \ trimet*/riale
întreaga această localitate este foarte mult | căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobroges, atît ea climă cît şi pentru ■ calitatea apel lacului ce o învecinează. Pro-1 bă de aceasta este că Eforia Spitalelor din I Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Orî-ce informaţiunî precum şi pentru pla I nul de situaţiune al asesteî localităţi se vor I trimite franco la cerere de către proprietarul j
D-itul I. MOVILA
Ruewreşrt,	&oaB**neX9 27,
■	. .........■' „	~ V fCT
Agenţi
care voesc să se ocupa cu vî.izarea pe rata lunare, permisă prin lege, de losurl de Stat, austriace şi ungare, precum şi de alte losurl cari represint uu capital sigur, îşi pot asigura un venit frumos.
Ofertele cu arătarea adreselor precise sunt a se trialele la casa de bancă.
Armin Svhiinjun
Budapest Elisabetring, 48.
Dr. €». g. Critica
Laureat al Facultăţii de Medicină din Paria Fost Monitor la Maternitatea BAUDELOCQUE Boale «le femei şi faceri
Consult. 3—6 p. m. 37. Str. Luterană
Dr. C. Zamfirescii
Fost intorn provisoritt al spitalelor din Paria
Boale interne de copii şi sifilitice
Copsultaţiurii de la 2—4 p. m. Slradu Ruzeştf, 4 (colţ cu C. Griviţel)
IIA MTTT de pe moşia Săflica, proprie» talea d-lul IOAN N. IAHO-VARI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 sa dă cu arendă. Doritorii se pot adresa ei proprietar.	Sit. 143
Ca local de staţie pentru bicicliştl.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
nieă de Horlea
Lacrima de Prune J i
Puica de Goleşti I
1* Cosuerdu este depned la Tribunalul Argeş)
î* fabricată din preie; singară ne-Hre aănătăţd; cel nai baa npetlnnmat.
Depăşit 1% g*ara Ctolegtl
rMv p^nfo-a <rtt prom mi an adr«MM im
BON U. KÂJOVZZSCV, - iPHtr<f*t.
'ţ'nlcâ de Florica
l|J Lacrima de Prune j | _ JJ Teica de Goleşti I
(Sămnm ia Comerdu est» depusă la Tribunalul Argeş)
Ţuica ««te fabricată din prune; ilngară me-
Tătănaătdre aănătaţel; cel mal bu apetiMani
MTare Bepesât la. g*%ra 0-olegtf
1teirefrit<r g»<pnJr« ett &s-om mi an atSrnaevsn Im xow m. mĂsivr.E&cu, - eHtnyti.
COŞNITA PIEŢEI
Itereurî 21 Decembrie 1868.
Pâinea • • • • Jimbla • • • • Franxela • • • Carne de raci
Bed..........
Carne de poio Cutară • • • • Oslnxa • « « • Parcela • • • Herbeoa • • • Coroana • • • Gigea «
Bata • •
Oălua <
Grapa «
4-
• 3,60-
Cega
Halta
Nlsetx
Hiaetr» • • • • Moruna • • • • Baol (anta) • « • Oaâ (anta) • • • Unt topit • • • • Unt proaaplt • • Brânză de vacă Brânză Telemea Smântână • • •
20
36
80
70
1.00
80
1.20
1.20
4
60
■6.00
■8.00
1.60
1.60
70
2.60
8
3.60
2.60 6.00 6.00 12.80 2.60
Buletin Meteorologic.—Observaţiunite casei A.
Menu et. comp., calea Victorel 88, pe ziua de 27 Decembrie 1898:
Miezulnopţel, -f 10°; 7 ore dimineaţa,—8°; A-miazl, —2». înălţimea barometricâ, 770mm.; Starea cerului, frumoasă. Barometrul staţionară.
*
* *
Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : Timpul liniştit şi relativ călduros se menţine. Temperatura a fost ridicată în partea es. tică a Munteniei, la mare şi la munte unde a ajuns la + 12 grade. In Moldova timpul a Început a se răci. Noaptea a fost ingheţ In ţoală ţara. Barometrul foaite coborit, a scăzut de erl cu 10—12 mm. La T.-Jiu şi la Baia de Aramă a căzut ploae, Astă-zt timp umed şi ceaţă groasă, lormîud chiciură! către amează cerul se deschide
COTA APELOR.—Cota apel Dunărei d’asupra etiagiilor înzilele de 26 şi 27 Decembrie a fost:
22 Decembre 23 Decembre
Turnu-Severin ...........0,86	—	0,85
Giurgiu..................0,27	—	0,29
Galaţi...................0,38	—	0,41
Beci*.
MEDICAMENT PHOSPHATIC
IM DE ¥ fi AL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase.
Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficienta a bolnavilor şi a eon-^ valescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, t4 şl In tote farmaciile
Fasole «•••••	20
Mazere *.«•••	60
Cartofi ohif. • • •	16
Oortofl noal • • •	10
Linte •••#•♦	80
Bpanao••••*•	40
Conopide' bao.) *	60
Ardei (sate) • • •	—
Pătlăgele (sate) • •	—
Fasole verde • « •	—
Moroov! (sata) • •	1.00
Ţelina (suta). • • •	6.00
Poutârnao (sate). •	2.00
Varza ..........
Qnlia (suta) • • •	2.00
Sfeola (suta) • • •	3.60
Ceapa • •••«*	10
Mălai laz • • • •	80
Pere .*•••••	36
Mere *••••••	40
Prane .••••*	40-80
Strugur! • • • • •	—
Qatal .•••••	—
Lămâi (bao.) • • •	10
Portooaţe (bao.) •	30
Bodil )bao, • • •	—
EI CIT AŢI PIVA
La 29 Decembrie, orele 3 p. m., la comandamentul corpului II de armată, strada Ştirbel-Vodâ 81, cu oferte Închise, pentru iurnizazea a 15 pompe aspirante fulante sistem «Niagara» 14 pompe cu dublă aspiraţie şi 7 pompe «Atlas» No. 3.
—	La 27 Ianuarie s. n„ orele 4 p. m., la direcţiunea generală a căilor ferate, pentru furnitura a 16.000 metri cubl pietriş ciuruit pentru liniile Buzătt-BarboşI şi Făurel-Fe-teştl, extras din balastiera Buzăfi, kilometrul 132—400 al liniei Buzătt-BarboşI.
Ofertele, sigilate, adresate către direcţiunea generală a C. F. R., serviciul P. detalii: serviciul central de întreţinere al căilor ferate.
—	La 22 Ianuarie, orele 10 a. m., al ministerul de războiţi, pentru aprovisionat rea a 100 tocuri pentru lance.
BURSA DE BUCUREŞTI
Cursul de 1# 27 Decembrie
5°/. Renta p.	—
5*/.	»	am.	1881	100'/,
5°/.	»	>	1892	1021/.
57.	»	»	1893	1027.
5%	»	»	189*	997.
*•/.	»	»	1889	937.
5»/.	» 90-94 94
47	»	*	1896	93
4%	»	»	1898	93
Convertite rurale — Casa pensiunilor — bf Obl. c. B. 1883 1007*! BV. » » » 1890 997. 47.	»	>	»	1895	99
57. Fonc. rur . .1027. 47.	.	» . . . 927,
57.	» urb. Buc. 98’/,
57.	»	» Iaşi. 957.
Ban*» Naţion. • 2578 » Agricola 880 » Romtniel. —
» de scont. 342 Dacia-Romînia • 463 Naţionala. • • • 516
Patria............—
Construcţii. • • 102 Bazalt artificial. —
Letca.............—
Furnituri militare — Tramwayul nod 1200 Baia Centrală •	90
Napoleonul. • 20.07 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.il3/< Rubla de blrtie 2.68
MLtCHSUrj TRMCJVUMtIEjO
Nomele Staţioullor	Dlm.	Nomele ătatlanilor	Dlm.
Paotoasa-O.-Laug • •	6»o	Galaţl-Ploeţt! • • • •	6*<
Clnlnlţa-S»1lRny • • •	6«	0-tluopot-Oon»t»nţ» •	
Pttoţttl-Parii ....	i" >)	Hadapesta-Tita. • • •	5H
Ploeţtl-Iaţl		711	Lemborg-Ploest! • • •	•«
TIt«-flmîrd»		7«o	Uni?h«nl-Pl08ţtl ■ < -	IU
Ploeţtl-Braţor • • *	7 41	Pnetoasa-O.'Lang • •	10“
Oomana-Smîrdâ • • •	8»	OăUragl-SloboEl*. • .	10*5
Plo.jtl-Vion» ....	910	Mmîrdă-Oomana . . .	104*
PiteţtT-Londra • • • •	11>» «)	Teoaol-Plooţti ....	>10“
Pl08l(tI-(J»l»ţI • • • •		0>tluopol*0otigtanţa •	11“
		Badap«sta-Ploe^tI • •	11*
Ploeţtl-DraijoT • • • •	8U	Parls-Pitegtl • • • • »	11“
OlalDiţa-Ooastanţa • •	fl44		sear*
Oonstanţa-O-tinopOl ■	4« »]	ilr«ţ07-Pl03ţt! ....	13“
Oialulţafrilobozla. • •	8"	Oonatanţa-Olnlnlţa • •	13»
Ploeştl-Badapesta • •	6“	Londra-PIteetl. • • •	>)
Plt.ţtl-Psril		6“	Galaţl-Ploeştl . . . «	
Oomana.Giartia’. • •	fl'*	Vîrotorova-Tlto • • •	7*
Ploeţtt-GaUfl ....		Bmirda-Oomana • • •	7««
Tlta-O.-Lang • • • •	6.0	Bra$ov*Ploe$tI. • • •	Si»
Ploeţtl-DnghonJ • • •	911	Vlen»-Ploe§tl ■ • * «	3««
Ploejtl-Lemberg. • •	10“	Oouatanţ» Oiulnlţa • •	9“
Ploeţtl Galaţl • • • •	11»	I^I-Ploeţtl		10*«
Constanţa-O-Unopoi *	7»i 4;	P»rla-Tittt ......	V* *
Tltu-Ilad»pMt» • • •	ll«	0.-L«nţ-Tlttt. > « • •	10“ 1
>) oirouU Mero., *) Dam., .*) Joi, *) Dam., Joi, •) Dam.
«uremii uW'awuiwwwwMaBiBSâaiSiiaiiăiâSMiîiwiMiM^
AMÎPtliiâ'
EFERVESCENTĂ
Id potriva Durerilor, Migrenelor, Boleî de Mare, etc.
Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii şi Greaţa produse prin Întrebuinţarea doctoriei'.
LE PERDRIEI, & O, Paris.
mmmummmuti
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
PENTBO
Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale
SOCIETATE PE AOTIUNI
\U

JUCĂRII DE COPII
cn preţuri fabulos de eftine, nnmai la
NT. 9IISCHONZAIKI
Magazinul Conservatorului
— BUCUREŞTI,—
Strada Col(e1, JVo» 9 şi Calea Victoriei, GS
(Piaţa Sfîntu Gheorghe)	(Hotel Continental)
Lemne ele TUoo
Fabrica E. LESSEL, Calea I’levnei, 103,
Se garantează Cer adevărat şi bine uscat precum şi cantitatea exactă
obicinuit extra-scart
1000 Kgr.
CER	I.el 28	Lei 29 I
FAG	XeJ 27	tei 28 |
500kgr.maT mult 50 b.
Adus pînă la domiciliu însă, fără a fi cărate în pivniţă satt în magazie. Obicinuite 28 cm., exlra-scurl 20 cm.—Om cu coş pentru aşezarea saii căratul lemnelor, 1 leii pentru 500 sau 1000 de kgr.—Comandaţi prin carte postată, telefon, căruţaşii noştri sau la biuroul APPEL St O-nie Strada Doamnei No. 9. Telefon, iv, io.	SERVICIUL PROMPT ŞI SOLID
VECHIA CASĂ DE ÎNCREDERE
N. MISCHONZNIKY
Magazinul Conservatorului
bucuri: şti
strada colţeV, 7 (Piaţa Sf. Gtieorglio) si calea victorie!, 68 (Holel Continental)
MANTE şi PIAIVIlfE
Representanţa generală a renumitelor tabricl:
Bcesendorfer, Schiedmayer & Soehne, Kaps, Feurich, etc. etc.
Cel mal mare depozit bine asortat în tot felul de:
NOTE şi INSTRUMENTE MUZICaLE
Ultimele NOUTĂŢI în JM U XI C M de MAS A
— SERVICIUL CONŞTIINCIOS —
J)1
— "V i m N A —
Separatori de Lapte
Instalaţlum complecte do lăptarii
toate aparatele ai uneltele pentru
lSptXril
CANE DE TABLE DE OŢEL
pentru transportul laptelui
Renumite Centrifuge ds Lapte
, ALFA, NAVAL, etc,
Dovlweşi proecte gratis. _____ I’eatrn orl'ce lămuriri a se adresa la
1H1» 'WOJL-FTF
~BtJ€tJM«^TI. - STRADA SF. RUMITRKJ No. «-
Tipografia HELIADE execută tot felul do inor&rl atiugătoră de această arta, cu cea mal mare acurateţa şi ou preţuri foarte moderate.
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
Asoeiallunl mutuale de supravieţuire
împărţirea averii a grapei anulai 1899 „l>acia“
Avem onoare a Incunoştiinţa pe d-nil interesaţi al grupei care expiră la 31 Decembre 1898 st. n. că averea acestei grupe se va împărţi, cu începere de la 1 Iulie a anului 1899, între membri în drept.
In conformitate cu condiţiunile generale imprimate pe poliţele d-lor, d-niî contractanţi înscrişi în această grupă sunt invitaţi de a trimite fără întârziere, prin scrisoare recomandată, direcţiuni generale a soeietăţel «Dacia-Romania», în Bucureşti, următoarele acte:
1.	Actul prin care să se constate etatea asiguratului (adică actul de botez saii de naştere, satt un extract din registrele stărel civile pentru constatarea etăţel, legalizat de autoritatea respectivă ori de-poziţiunea a 5 martor! înaintea tribun., conf. art. 33 din codul civ.).
2.	Un certificat de viaţă prin care să se coustafe că asiguratul a fost în viaţă ia 3t D-bre 1898 s. n., satt un act de deces în caz când asiguratul va fi încetat din viaţă după ziua de 31 D-bre 1898 st. n.
Subsemnata direcţiune generală atrage cu deosebire atenţiunea membrilor acestei grupe că sus menţionatele documente trebue să i se trimită cel mai târziu in termen de trei luni, adică să fie depuse societăţii până la31 Martiel899 st.n,cunoscând că acelcarî nu vor trimite de loc acele documente justificative, satt cari nu le vor fi trimis complecte şi lu regulă, vor perde, In conformitate cu condiţiunile contractului orl-ce drept, fiind-că în ziua de 1 A-prilie 1898 st. n., numai pe baza documentelor depuse se va constatata numărul asiguraţilor acestei grupe spre a se putea imediat începe calculul părţei ce se cuvine fie-caruia din membrii părtaşi.
Este deci In interesul tuturor d-lor asiguraţi al acestei grupe de a trimite actele lor sus menţionate cât mal curând posibil, pentru că dacă unul satt altul din acele acte n’ar fi In conform, cu condiţiunile generale, să aibă timp să le rectifice satt să le facă din nott.
Direcţiunea Gen. a Soc. DACIA-ROMaNIA.
Bucureşti, 31 Decembre 1898 st. n.	Sit.
mmW »o»t ORENSTEIR & KOPFIl
B E H Ij I ,V
îtepresentant general O. COURANŢ Bucureşti, Strarta Academiei No. 3 Mare depou permanent la Bucureşti şi Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI	Sit. 22
CumpSrSm orl-cs cantitate de şine şi vagonete nsate, cn preţuri convenabile
na&vaftMSKSsBamHBiaBaHMHBM
"Smii?
mult de */* 4e secol sacce* proclamă superior ratea sa In tratamentul de gntarai, Irliaţinnel peptnloi, 9 iflaeaţ^, doircarX renmatlaaiale; «wtnllturî, răni, vAr^ătwri, trarî.—Topic excelent contra bătăturilor.
iJJ&iw.-.
KAISER «& Cs
OAS8EL
Fabrica de Maşini
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mal mare aourateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi e ractitatea sunt deviza Tipografiei.
Specialitate de CM Funicular®
Representant pentru România
CAR0L A. FRANCKE
BIUROTJ 1EGHN1C
Bucureşti, Strada Academiei No. 47 SiL 30
«■MononiHraa	i
Feriti-vă «le IMITAţini
Unlcnl Deposlt pentrn (6tă Romtnia de
SOBE CALORIFERE BELBIAHE
din renumita fabrică «GODIN» Paris şi Bruxelles
Recunoscute ca cele mal practice şi igienice din punct de vedere al construcţiuneî şi al sistemului lor do veu-tilaţiune; sunt recomandate prin certificate da către d-nil dr. Theodori, Mâldărescu, Varlam etc.
Acest sistem a fost aprobat şi introdus la Onor. Direcţiunea C. F. B. şi Onor. Minister de Interne.
Pentru a Înlesni publicului cumpărarea unei sobe bune am redus prcţur.le cum urmează :
Sole No. 1, încălzind ICC metri cult, Leî 16
>2,	>	150	>	>	>24
Tot în aedste proporţinnl s’aă redus preţurile la tot depositul
nostru de Bobe.
M. ILittmaii B-sor I. Wappuea*
Calea Victoriei, No. 16 (vis-â-vis de Episcopie) sit 4i

13 ®

M.ar© 1 o BT ag asin R o m â
— Calea Moşilor 1, Colţ cu piaţa Sf. Anton, 1 —
Oe lângă articolele deja cunoscute am mal cumpărat foarte avautagios cu oca«ia voiagiului meu pentru NENONTL DE IABÎVA
Mar! cantităţi de stofă, pentru rochii
pe cari le ofer Onor. clientelei cu preţuri neauzit de eftine şi cari sunt foarte nimerite pentru Cadouri de Sărbători si A nul Ar ou
9
Lei 1.40
>	8.40
>	IO. —
>	11.75
Dc recomandat suui:
nit. de stofa foarte lină un eomai| p. rochii pînă cele mal fine calilăţl un «lupon de noir >	»	> »dematase
O bucata $ifon călit, bună de 361/* mt. pîna la cel mal fin şi de orl-ce calitate.
Lei 3.50 «Jămă.ţji p. dame cu broderie pîna la cele fine
>	2.75	> pentru bar baţi > »	>	>
>2. — jum. duzina batiste cu monogram foarle bune
pîna la cele inal fine de olanda.
>	O.G5 mt. de JPichet colorat pîna la cea mal fină calitate.
precum şi diferite alte articole
-IMA1 HIV SMAIjCIAIj cu diterite cupoane de ltnărie şi mătă^ rie cu preţuri neauzit de eftine şi fixe precum şi alte articole foarte avantagioase
H og deci pe Onor. clientelă sa bine-voiusc a cerceta mag uzinal meu sure a sec o
--- PREŢURILE NE MAJT AIJ^IT 1)E EFTINE
bucureşti, Tipografia «HLL1ADH», Clemenţei. No. 3.
C. No. 5jj6. —Exemplare 20.000.

Girant:^State Elefterescu. —(Telefon^Epoca»)
www.dacoromanica.ro