SERIA n.—ANUL IV, No. 955 -348.
abonamentele
|n ţarft, pe un an . 20 Iei r «treinătate .	. 40	„
Manuscrisele nu se înapoiază,
BEDACŢIA
■traxxa. ctt .f^ntenţei. no. 3.
NUMĂRUL 10 BANI
VINERI, 25 DECEMBRE 1898
PUBLICITATEA
AjuinţurY pe pag. Ill-a 80 lari Mi
*	IV 15 •	9
Publicaţii: Reclame 2 Lei linia AB1D1I18TBAŢIA
STRADA CDKMJŞnsrţTa. Na SA
Ediţia de seară
•s
Regele înşelat de miniştri
Regele în§ejaţ_de miniştri
A doua zi după alegerile de la 1 Noembrie, căpeteniile partidului conservator aO trimes M. S. Regelui o depeşă prin care relataţi Suveranului modul cum fusese bătut şi umplut de sînge generalul Algiu.
Cazuri ca acel al generalului Algiu fuseseră cu zecimile, dar pe a-cesta între multe, l’am adus la cunoştinţa Suveranului, căci dovedea pînă unde a fost împinsă îndrăs-neala agenţilor d-lul Ferechide.
D-nil Dim. Sturdza şi Ferechide au explicat Şefului Statului că d. general Algiu, împreună cu alţi coloneii — deşi d. general Algiu se afla singur la Tunari—a provocat pe alegători.
Aceasta a susţinut’o d. Ferechide şi în raportul cu care însoţea ho-tărîrea lui de casare.
Iată că acum răsar probe chiar de la subalternii d-lul Ferechide, cari ne arată pe ministrul de interne ca pe un mincinos ordinar.
Se ştie că parchetul a dat în judecata, pe lingă cel-l’alţl bătăuşi daţi de noi judecăţii, opt persoane, dintre cari două victime.
De aceea erl s’a adus la Curtea cu juraţi dosarul instrucţiunel.
Cu toate că martorii citaţi de judele instructor ati fost dăscăliţi de
inspectorii de poliţie, s’a lnttmplat ca unele depoziţii să nu iasă tocmai după placul poliţiei.
Din cele ce am putut, în pripă, culege din acest dosar, extragem, deocamdată, următoarea decisivă de-claraţiune a unul sub-ofiţer de poliţie :
Iată ce declară d-lul judecător de instrucţie, l>omitru Nistore-bcil sergent aghiotant de rardişti.
<I>. general Algiu, eslnd de la scoală, de unde fusese, s’a huiduit tgî urmat de o ceată de oameni care se a» dunase acolo. Printre ei e-răii mulţi beţi. Văzîndu-se huiduit ţi ameninţat, d. general a intrat In grupul sergenţilor ce erau acolo, ceriud să i se aducă o birje. EA m'am dus după birje. D. general eşind din rîu-d uri le sergenţilor a fost a-tacat «le indivizii cari îl urmăreau ţi îl huiduiau, linul «lin grăma«lă a lovit pe «1. general. Atunci eu m’am întors repede ţi l’am luat de braţ, spre a-1 apăraî.
«Acest grup sgomotos m’a urmărit (jl PE MINE, care duceam pe <1. general. Vă-zînd aceasta am iutrat repede în o curte «lin strada Căruţaş?, închizfnd uşa cnr-ţei ţi rugind pe femeia de acolo să-l primească>.
<Am lăsat pe generalul acolo ţi, după ce indivizii «ari veniseră pînă la poartă
s au răspîndit, AM EŞIT Eli».
Iată desminţit de chiar subalternii săi, ministrul care crede că prin îndrăsneală şi cinism se poate strecura şi poate înşela pe Rege şi Representaţiunea Naţională.
Fug «le justiţie
Am prevăzut că mizerabilii cari au scirbit Capitala prin ticălo§iile şi sălbă-tâciile de la I Noembre, vor fugi de justiţia populară.
Prevederea s'a realizat.
Infăţişvidu-se erî la Curtea cu juraţi procesul intentat acestor bandiţi, s’a văzut că procedura nu era îndeplinită.
Robescu şi banda lui n’au nici un zor, fireşte, să se limpezească acuzaţi-unea infamantă ce planează d’asupra capului lor. Ei se ştiu vinovaţi; ei ştiu că nu au nici o circumstanţă atenuantă.
Şi decît osinda sigură care-î aşteaptă, ei preferă natural să stea cit mai mult sub acuzaţiune.
Oameni qu simţ n’ar putea să îndure aceasta ; dar oamenii cu simţ nu fac neomenii ca cele săvlrşite de bandiţii guvernamentali la 1 Noembre. Iar Robescu şi complicii săi nu sînt oameni, ci fiare.
Groaza ce o au aceste fiinţe de justiţie s’a văzut foarte bine din incidentul privitor la capul bandelor, primarul Robescu.
Acest bătăuş-şef trebuia să fie citat şi fără autorizaţiunea Camerei, de oare ce procesul fusese intentat înainte de deschiderea sesiunii parlamentare. Constituţia e categorică în privinţa aceasta.
Nu s’a făcut aşa. Curtea a cerut autorizaţiunea §i se ş’ie ce s’a întimplat. Ministrul justiţieTjcompU'cele lui Robescu, a reţinut cil a putut mai mult cererile repeţile ale Curţii. Şi cînd n’a mai avut încotro, atunci Camera a refuzat să trateze de urgenţă cererea, ci a lăsat-o în suspensie.
Camera colectivistă a făcut prin a-ceasta două lucruri: întiiă, a mărturisit că e convinsă de vinovăţia lui Robescu; al douilea, s’a făcut complice cu dînsul.
Ridiclniu-se incidentul înaintea Cur-ţeî, representantul ministerului public, magistrat care lucrează după ordinele ministrului justiţiei, a afirmat că Adunarea deputaţilor a refuzat autorizarea, cind în realitate ea a lăsat-o numai în suspensie.
A trebuit energica intervenţie a d-lul Filipescu, pentru ca organul ministrului justiţiei să restabilească adevărul şi Curtea să mc fie indusă in eroare.
Toate aceste arată limpede ca lumina zilei că bandiţii de la 1 Noembrie se tem groaznic de justiţia populară; §i că guvernul, demnul lor patron, face tot ce poate spre a le înlesni fuga.
Procesul s’a amînat. Sabia justiţiei n’a putut cădea pe capul nemernicilor vinovaţi, fiind-că aceştia au dosit.
Dar fuga lor a fost aşa de ruşinoasă, guvernul şi Camera s'au dat de gol aşa de bine că sunt gazde de bandiţi, în cit cetăţenii brutalizaţi la i Noembrie au primit o parte din satisfacţiu-nea ce li se cuvine.
Şi bandiţii tot îşi vor lua osinda. Ei nu vor scăpa nici în gaură de şarpe. ------------------HittKHH-----------------
OPRIREA EXPORTULUI RIMATORILOR
Voinţa Naţională nu vrea sfi ne spue nici un euvint asupra cazului d-lul Tr. Djuvara, ministrul Romtniei la Constantinopol, care a fo-t pălmuit şi dat afară, după o zdravănă corec-ţiune, dintr'u casă onorabilă.
Voinţa Naţională ne spune insă clle-va cuvinte despre cea-i'altă gravă afacere, aceea a rîmătorilor—să nu se creadă că noi voim să stabilim vre- > legătură între afacerea Djuvara şi afacerea rîmătorilor...
Ziarul guvernamental spune :
• Se cere o anchetă serioasă. Ancheta administrativă şi veterinară s’a făcut. Acum se va fa'-e o anchetă judiciară, căci darea In judecată a primarilor şi a proprietarilor cari afi tăinuit boala se va întinde probabil, in urma anchetei judiciare, şi asupra unor veterinari.»
Observăm că guvernul nu sa prea grăbeşte înlr'o afacere atlt de gravă.
Protestăm in contra muşamalei ce se prepară a se Întinde, auunţlndu-ni-se că «se va face» o anchetă.
Această ancb tă trebuia dej 1 să fi fost făcută şi terminată.
Orl-cum, no'iţa ziarului guvernamental dovedeşte că acuzările ca a’nfi adus In contra «primarilor» si a «proprietarilor cari aO tăinuit boala» aunt Întemeiate.
O NOUA LOVITURA
O convenţie desaatrnoastf pentru Ro-
înlnia.—Consecinţe funeste.— Măsuri coercitive.
O convenţie desastruoasă pentru Romînia
Neue Freie Presse anunţă că in urma solicitărilor guvernului unguresc, ministrul de comerţ al Austriei in acord cu ministrul de comerţ al Ungariei, au luat cîte o decizie prin care interzic, cu începere de la 1 Ianuarie, transportul prin Ungaria şi Austria pe căile ferate sau fie chiar pe vasele maritime dependinţe de Austria şi de Ungaria, a tuturor ziarelor, revistelor, lucrărilor literare, imprimatelor. efe., cari sunt oprite de a intra fie în Ungaria, fie în Austria.
Această decizie angajează reciproc pe cele două guverne, că dacă guvernul unguresc interzice intrarea in Ungaria a vr’unul ziar, imprimat, etc., aceeaşi măsură să fio luată imediat şi de către guvernul austriac, şi vice versa.
Decisiunea are putere retroactivă asupra tuturor opririlor de acest gen, făcute de cele două guverne de la dualism, adică de la 1857 încoace.
Consecinţe funeste
A
Tendinţa acestei convenţii dintre cele două guverne, este vădit îndreptată în contra R mainiei. Guvernul unguresc. In aceste momente da criză acută prin care trece Ungaria, are o teamă grozavă de Romîni şi în special de ziarele, revistele şi alte lucrări literare romîneşti, ca nu curn-va, ele răspîndindu-se prin Transilvania să producă vr'o mişcare în contra Ungurilor.
Dar nu e numai aiît!
Aproape toate ziarele romîneşti din ţară, aproape toate scrierile romîneşti de valoare, precum şi cărţile didactice, sunt de multă vreme oprite de a intra în Ungaria, Dar cel puţin s’a permis transportarea lor prin Ungaria in toate ţările apusene. Acum şi acest drept ni se răpeşte prin nişte măsuri revoltătoare şi pHn călcarea convenfiunilor telegrafo-poştale internaţionale.
Consecinţa decisiunilor celor două guverne va fi. că Istoria Romînilor de Xcno-pol, de pildă, ziarele romîneşti oprite în Ungaria, etc., etc.,—nu vor mat putea fx trimise nici în Germania, nici în Franţ a, nici în Italia, etc., căci ele fiind oprite pe căile ferate ungureşti şi cele austriace, conform convenţiei austro ungare, vor refuza transportul lor.
Măsuri coercitive
Această măsură nu poate trece, fără ca guvernul romin să nu protesteze. Datoria guvernului este să intervină pentru respectarea convenţmnilor poştale internaţionale.
La nevoe s’ar putea recurge la represalii, oprindu se intrarea în Romtnia a tutulor ziarelor, cărţilor, etc., cari apar în Austro-Ungaria,
Exemplul măsurilor coercitive, ni l’a dat acum cite-va zile, însuşi primul ministru, contele Thun, al Austriei, care a declarat in Reichsraihul din Viena, că dacă Germania nu va înceta cu expul-sarea slavilor supuşi austriaci, atunci şi guvernul austriac va expulsa din Austria pe germanii supuşi ai Germanisi.
*
* •
Iată cum anunţă Gazeta Transilvaniei^* * cesiunile luate de cele d.uă guverne:
Ministrul de interne austriac, ministrul de comerciu şi ministru' căilor ferate au dat cîte o ord manţă, după care se detrage dreptul de transport şi răspîndire pe trenuri şi prin navigaţiunea cu abur acelor producte de pressă, cărora li se refusă transportul cu poşta. Din paragraful ultim al ordonanţelor retasa, că ele aii fost date după învoirea cu guvernul ungar şi că pentru Ungaria însă şl se vor lua tot a-semenea măsuri.
-----------------tllili -----------------
Lipsă de bun-simţ
Cind banditul ministru de interne, în motivarea deriziunii de anulare a alegerii de Ia 1 Noembrie, a apărat pe sălbatici! bătăuşi şi faptele lor îngrozitoare ; cînd toţi zbirii cari atl prezidat la acea alegere afi rămas In posturile lor, Ineepind cu faimosul Fere-kide şi isprăvind cu comisarii comunali, ar fi fost de sigur nedemn din partea noastră să ne prezintăm la noua alegere.
Aceasta o înţelege orl-ce om cu judecata întreagă.
Cu toate astea, oficiosul guvernului are cutezanţa să spne că am «fugit» de la alegere.
N’am pretina nici o dată de la secretari! ocnaşului Mârgâriteacu s& priceapă
ce e aceea: demnitate. Dar cît de puţin iun simţ de ar fi avut, şi-ar fi dat seamă că îşi aprind paie în cap impu-indu-ne dezerţiune.
De ce am fi fugit?
S’a vădit la prima alegere că cetă-.enil Capitalei sunt cu nof, nu cu guvernul. Cele ce s’au petrecut la 1 Noembrie, n’aO putut Intru nimic să împuţineze simpatia şi Încrederea cetăţenilor faţă de noi; dimpotrivă, guvernul a pierdut, fâcindu-se cu desâvirşire odios prin cunoscutele sălbăticii.
Dară ar fi fost ca alegerea să se facă sub conducerea altor oameni de cît cel de la 1 Noembrie şi dacă s’ar fi lăsat liberă voinţa cetăţenilor, atunci garantăm nu numai că am fi repurtat un succes cum nu s’a mal pomenit, dar adversarii noştri nici n’ar fi indrăsnit să se prezinte înaintea alegătorilor.
Dar apoi, în aceşti trei ani jumătate, n’am dat destule dovezi că nu fugim ?
Tari de încrederea opiniunel publice, am primit toate încercările şi am dovedit necontenit că ţara e contra regimului actual.
Astea sunt fapte, iar nu vorbe în vînt ca cele scrise in ziarul oficios.
---------------m------------------
Miniştrii în vilegiatură
Cît timp erau deschise Camerile, toate afacerile pe la diferite ministere erau în stagnare.
Ori de cîte ori particularii, cari îşi vedeau ast-fel atinse interesele lor, protestau în contra destrăbălării, primeaă de la funcţionari stereotipul răspuns :
—	Ce să facem? Nu putem resolvi a-facerea d-tale, căci d. ministru este ocupat la Cameră.
Adevărul e că mult timp miniştri erau ocupaţi cu tratativele.
Dar în sfîrşit, Camerile s’au închis şi toată lumea a dat năvală să’şl vadă hîr-tiile resolvite.
Ţi-al găsit.
—	Ce să facem, răspund iarăşi funcţionarii, nu s’a resolvit afacerea d tale, căci domnu ministru este la Constanţa.
In adevăr, şi d. Sturdza şi d. Palade au plecat imediat după închiderea Camerei la Constanţa, unde i-a urmat apoi d. Haret, pe cînd d. Stoicescu, avînd oroare de apă, a plecat în Moldova.
Un confrate spune că imediat ce a a-juns d. Sturdza la Constanţa, marea neagră a început să fie grozav de agitată. ---------------—----------------------
DIN STREINATAIE
Relaţiile franco-engleze
Cu tot interesul cel mare ce-1 poartă toate guvernele menţinerii păcii, relaţiunile din Franţa şi Anglia nu vor să se îmbunătăţească cu nici un preţ.
Abia se inch:de un diferend, şi se ivesc două ta loc.
Pretutindeni, în Africa apusauă, ca şi în cea răsăriteană, în China, în Terra-nuova, interesele engleze şi franceze se c ocnesc necontenit.
Tocmai zilele astea, chestiunoa Terra-nuovel, de mult căzută în uitare, a fost desemnată do un mare ziar rusesc că un noti măr de discor die intre Franţa şi Aagtia.
Nu e de loc de mirare, că lucru se semnalează tocmai din Petersburg, căci acolo se urmăresc mal cn atenţiune relaţiuui e t'ranco-ea-gleze,
Iată in ca constă această nouă chestiune :
Franţa a ridicat lntâ irl pe insula Saint-PLr re, (13 mile la sud de Terra-nuova) căleind tratatul de la Versailles, după care numia insula nu poate servi dscit ca refugifl paclnic pentru pescarii francezi.
Lucrul acesta a iritat mult pe Anglia.
Ia vara anului curent, amiralitatea engleză a trimes un vas de războia la Saint-Pierro. ca să-şi dea seamă de întăririle frauţuzeştl.
S'a constatat că Francezii ah ridicat baterii in trei puncte ale insulei şi că s’a adunat acolo o mare provizie de arine de tot soiul.
Ce însemnătate strategică daţi Francezii a cestel insule, se poate vedea d n faptul că nu de mult s'a aşezat un cablu Intre Franţa şi Saint-Pierre.
Pescuitul balenelor In apele Terra-nuovel e nu numai un izvor de bogăţie pentru coloniile franceze şi pentru însăşi metropolă, ci şi o excelentă şcoală de pregătire penlru viitorii ma rinarl francezi.
Foarte des, la presa franceză, insula Siint Pierre e numită «Gibraltarul lumii noul» şi i se dă o mare Însemnătate ; în adevăr, din a-ceasti insulă. Franţa stăpineşte comun caţiunoa Intre Anglia şi Canada şi poate s'o turbure foarte lesne cînd va voi.
După cit se pare, guvernul englez e hotărlt să provoace pe Franţa la ua pas decisiv in a-ceastă chestiune.
Piuă acum n'a izbutit Ia a-easta şi acum gu vernul englez a recurs la mijlocul ne a urmări cu severitate pe contrabandiştii francezi din Saint-Pierre.
Ciad lucrurile vor ajunge la maturitate, Anglia va pretinde Franciel să respecteze tratatul din Versailles şi sfi strice întăririle din insula
Forvtgn
PROGRAMELE ŞCOLARE
ii
Trec acum la partea a doua, adică la mi-toada de urmat pentru predarea ştiinţelor naturale. Unii susţin metoada difiniţiilor iar alţii metoada tipurilor. Efi cred că a face treabă bună nu depinde atît de metodă cit de profesor. Dar să vedem cum se urmează pe calea definiţiilor şi cum ss urmează pe calea tipurilor şi a comparaţiei animalelor şi plantelor Intre ele. Este vorba s. ex : despre mamifere. Prin metoda definiţiilor se începe ast-fel. Mamiferele cu caracterele următoare : au, de ordinar, corpul acoperit cu păr, aii patru picioare, inima împărţită în patru cavităţi, temperatura constantă de 37respiră prin plămâni, au mamele cu cari ’şi alăptează puii şi sunt mamifere. După aceasta se ia un mamifer disecat de mal înainte, se expune elevilor şi se arată organele mal principale ale a-celui animal. Djpă aceasta se spune elevilor că cutare şi cutare animale sunt tot mamifere.
Prin metoada tipurilor se expune mal lntlid elevilor animalul disecat şi li se arată organele acelui animal. Se spune că şi cutare animale afi acelaşi organe. In urmă se face un rezumat de caracterele generale ele mamiferelor.
Care va să zieă : în loc să se enunţe la Început caracterele generale şi pe urmă să se arate, mal înliifl se arată şi în urmă se rezumă. Şi prin metoada îutîia şi prin metoada a doua tot trebue să se facă un mic registru d3 caractere.
Meloada definiţiilor se urmează la ţoale cele 1’alte ş'iinţe. Iu Fizică se enunţă s. ex.: principiul lui Archimede şi în urmă să probează prin experienţă. In aritmetică se e-nunţâ un adevăr şi apoi se demonstrează. Asemenea cu Geometria, Himia, etc.
Prin metoda timpurilor prea se insistă mult asuma unul animal ori plantă care adesea n’are aşa mare importanţă pentru elevi. Sunt autori cari, sub pretext că urmează metoda tipurilor pentru şcoalele secundare interioare, descrii! attt de amănunţit un animal, în cit îl spun şi clţl dinţi are în gură.
Lasă ne spus numai cit mănîncă, cit timp umblă şi ctt timp doarme ! Dacă elevii ştia clţl dinţi şi ce fel de dinţi are clinele ori epurele, vor putea el deduce din aceasta clţl dinţi şi ce fel de dinţi afi calul, elefantul, boul, vaca, ete ? Dacă elevii ştifl cum sunt unghiile clinelul ori ale epurelul vor putea el deduce din aceasta cum sunt ugbiile pişi cel, boului, porcului, ete? Dacă copil ştifl corect ciocul şi unghiei 3 coco şuiul vor putea el deduce cum sunt ciocul şi picioarele vulturului ? De sigur că nu.
Nu trebuie să cerem copiilor ca să descrie o fiinţă In toate amănuntele sale, ci trebuie să le cerem să ne spună esenţialul, caracteristica, adică, determinantul acelei fiinţe. Oamenii pătrunzători şi practici sunt aceia cari ştifl să găsească repede şi partea uti ă a acelui lucru. In a-cest senz să obiclnuim pe elevi, dar nu si facă fără niel un rost descrieri lungi şi obositoare.
La insecte se spune, prin metoada tipurilor, pînă şi organele de urinare, iar cîni este vorba despre albine, gtndacl de mătase, fi oxeră, etc., se spun numai cîte-va vorbe, de oare ce autorii s’afi obosit descriind tipul în toate amănuntele s de.
Adesea se ia ca tip nişte anima’e cari nici n’ar trebui să se Înveţe în ş-oalele secundare inferioare. Intru cit interesează pe copil tipul epeira *) ori tipul ju'ui *) ? Da-ă na m’aşl fi temut că oboses: prea mult pe cititor, aşi fi reprodus aci, diutr’o carte în care se urmează metoada tipurilor, descrierea unul animal tip pentru a sa convinge ori cine că prea se intră în detalii lungi şi obositoare pentru nişte ş-olirl începători In ale uaturale or. Şi acea descriere kilometrică pentru eline ori epure, tip, serveşte şi pentru balenă, elefant, veveriţă, în sftrşit pentru toate mamiferele! Dacă s’ar lua pentru ordin un tip, treacă meargă. Cind însă se ia pentru o clasă uu tip, a-c asta este mat mult de cit absurd!
lueă o dată: a face progresa In şcoală nu depinde aşa mult de metodă, ci de profesor. Acesta trebue să ş'ie piuă unde trebue să se întindă cu una safi cu alta din aceste metoade şi cînd să le întrebuinţeze.
Să nu întrebuinţăm prea mulţi termeni teehnicl Să uzăm numai de cel absolut indispensabili. Pe cel in ititl să I înlăturăm. De cit să obl’găm pe copil să ştie cum se numeşte in ştiinţă cutare fiinţă, este mal bine să le cerem să ştie cum este acea fiinţă şi dacă ne poate fi de folos. Si ne-g'ijăm vorbele şi să ne mulţumim cu faptele. Dacă elevii ştifi s e. că Micşuneana galbenă se numeşte cheiranthus chîiri ştifl şi ce fel de rădăcină are, cnm II sunt frunzele ori fructul? Pentru ce să pretindem copiilor să ştie că cartoful se numeşte so-lanum tuberosum, lăptuca, Inducă satir i, ete., aşa cum fac mulţi profesori ?
Să nu lutrebuinţâm tu clăi le secundare inferioare termeni ca : aptere, dipters, hi-meroptere, caleoptere, lepidoptere, h*mip
*) Ud fel de păianjen.
*) L'b f.l de auriaged.
www.dacoromanica.ro
r 2
Tfcarf
Iert, nevroptere, orloptere. Se pot clasifica insectele şi fără ast fel de numiri greceşti. De ce oare nu s’ar zice insecte fără aripi In loc de aptere, insecte cu două aripi In loc de di piere, ele.
La clasificarea păsărilor s'ar putea foarte bine lăsa termeni ca: conirostre, dentiros-tre, fisirostre, tenuirostre.
Pentru ce oare n’am cere elevilor să ştie că liliacul şi vampiinl sunt mamifere sbu rătoare, In loc de keiroptere ? Pentru ce am mal fi noi nevoiţi să facem analiza vorbei greceş'l keiropter = palma In formă de a ripl ? Şi aşa am putea lăsa o mulţime de termeni teehnicl, cari se întrebuinţează as-tă-zl In ştiinţe. Iucă o dată: nu trebue să încărcăm mintea copilaşilor cu lermenl tech-nici, cu nomenclaturi a.ide, cu frase spuse de alţii, cu regule net'ţelese de dlnşil. căci altfel, in loc să le desvollâm facultăţile in-telc tuale, facem dintr’lnşil niş'e automaţi.
Cînd se face anatomia şi fiziologia omului să se insiste şi asupra faptelor din viaţa practică. Ast-fel, clnd se vorbeşte despre alimente, să se vorbească şi despre foame, sete, iuaniţie, regim alimentar, raţie alimentară, băuturi alcoolice, aperitive, hrana şi băutura sătenilor, etc. Cînd se vorbeşte despre vine şi artere, să se spună ce sunt variie e şi anevrismnl. Cînd se vorbeşte despre rolul sîngrlul în organism ,să se spună ce sunt apoptexia, sincopa şi anemia. Să se spună elevilor că bucuria, întristarea, frica, etc., modifică foarte mult circulaţia slngelul şi că este adevărat cînd se zice .• îmi palpită inima de bucurie, îmi palpită inima de durere, roşaţa feţei tale te dă de gol!
Cînd se va vorbi despre respiraţie să se explice căscatul, înghiţitul, suspinul, rtsul, strănutatul, tuşea.
Să se deducă precepte de higienă atunci cînd se face anatomia şi fiziologia omului.
Ctnd se vorbeşte despre o plantă, să se şi arate acea plantă, fără planta este un non-seus pedagogie. Ceva mal mult! Ar trebui la predarea Botanicei ca să se faeă mici experienţe, prin cari să se arate cum se nasc, trâesc, cresc, şi se înmulţesc plantele. Să se arate elevilor albume, colecţii şi să fie ob igaţl ca să facă erbare.
Predarea ştiinţelor naturale în clasă va fi complectată prin vizitarea muzeelor, gradinelor şi prin promenade şcolare la cîmp, la pădure. Duclrd pe copil la cîmp îl punem In contact cu natura care îl atrage, care 11 îneîntâ. O clmpie smălţaţii cu flori, o livadă înverzită, o pădure înfrunzită, un lac, un riti, etc., cile cestiunl, cile curio zităţi nu deşteaptă în mintaa copiilor ? ! Să nu se abuzeze însă de aceste promenade şcolare transforniîudu-le în lecţii obositoare şi plicticoase pentru copil. Să se facă în scop ştiinţific, dar în acelaş timp să fie ca şi un fel de exerciţii fizice, de plimbare la aer liber.
In vizitarea de uzine, de fabrici să fim cam prudenţi: clnd elevii nu ştia Geometria şi Mecanica, cum oare vor pricepe el mecanismul fabricel?
La Geologie să se dea cît se poate de puţine fos le. Să se insiste mal mult asupra adevâru ilor cari se deduc din existenţa fosilelor Să se spună iufluer ţa mediului a-si pra vieţ I precum şi schimbările pe caii le-a suferit vieaţa. Să se atragă atenţia e-levilnr că cu cit vor studia mal mult şi mal bine natura, cu alit vor rămlnea uimiţi, cu atlt vor fi coprinşl de veneraţiune către o fiinţă supremă...
Să se caute a se pune în concordanţă cele ce spuue ştiinţa cu cele ce spune religia.	.
Nu pretind că metoda pe care o indic eti este a mea proprie, ci o metodă practică, preconizata de oameni experimentaţi în practica modernă a şeoalel. Această metoda nu este pusă sub scutul unor autorităţi ca Plateau, H xley, Roileston, etc. Nu este bine sa tnipiumutain numai din mintea altora. Poale cine va să fie savant, să emită teorii în ştiinţă, să scrie volume întregi asupra unul lucru, iar cînd se află în faţa copii.or să nu ştie de unde s’o îu-ceapă asupra acelui lucru. Oamenii cu o sumă de cunoştinţe pedagogice nu sunt un fei de burut nl cari pot creşte ori unde şi orl-cum, ci nişte plante utile. Şi acel oameni nu ajung ast fel de cît printr’o practică îndelungată in sfera lor de acţiune.
III
In privinţa cantităţii de materie mă pronunţ de la început că trebue să facem nu multe şi de toate, ci puţin şi bine. To >ta lumea se p lnge uu că se tace puţină materie, ii multă şi făiă nici un rost; că din cauza aceasta copiii sunt bolnăvicioşi, sur meu&ţl. Cum am uial spus : să le dăm o sumă de cunoştinţe clare, pe cari să nu le uile dud uu vor mal ii pe băncile şeoalel şi de cari să se folosească în viaţa lor de toate zilele. Ast fel fiind, materia din pro-ectul de programă trebue cu totul refăcută şi nduaă mult, mult, foarte mult...
Ctnd voiţi seri despre programa de ştiinţe fizice şi despre legătura ce trebue să existe între ştiiiiţele naturale şi fizice, voia atinge şi o altă ordine de idei cu totul ne atinse de membrii comisiuuel în expunerea lor de motive.
I. Nicnlescn-BrtUliţeanii
----------------nm------------------
lIFOMMApi
La ministerul de finanţe s’a făcut socoteala tutulor împrumuturilor făcute de Stat din anul 1864 şi plnă acum.
Din tabloul încheiat, rezultă că Stalul a împrumutat in acest timp 2 miliarde 245,640,863 lei.
Din aceasta sumă 203,125,160 de el au fost amortizaţi şi 660,689,212 lei au fost convertiţi. Actualmente Stalul d doreşte incă 1,201,820,990 lei, pentru care plăteşte o anuitate de 85,757,470 leu
D-nil Coteseu, directorul serviciului comercial al C. F. R. şi d. Calmar, şeful servii iulnl tarifelor din aceiaşi direcţiune, au plecat erl la Berliu, pentru a se lnţeKge cu
E ? O C X
direcţia drumurilor de fier germane, asupra stabilire! unul tarif pentru noua linie Ber iu-Constanţa-Constautinopol, cu prelungirea plnă la Alexandria (Egipt).
Transporturile Intre' Constanlinopol Alexandria, se vor face de către compania Kedivială.
Aţ acer ea Mulic h
Erl, Miercuri după amiazf, am primit de la d. deputat Iulius lulich următoarea scrisoare pe care o publicăm întocmai, cu ortografia şi stilul special al autorului el:
Domnue Director,
Fiind dus la Moşiea Răsuceniî din Jude-ul Vlaşca pentru liquidarea unor daune de Iticendil şi unde am plecat in sara Zilei de 17 curentei; into căndumă astăzi in Alexandria mi s’a pus In vedere cele publicate în diarul Dvostr. No 950 şi 951 relativ la Indigenatul unul Străini din Galatz.
In faţa celor ce afirmaţi pe Socotelea mea am regretat mult că absenţa mea din Capitala m’a pus in inposibilitate de a respunde imediat şi a spulbura cu oră mal înainte toate infamele afirmatiuni şi Calomnie as-vărlite cu atăta uşurinţa la Adresa mea, pe care le resping cu ceea mai mare indignare, declarăndu-le de pure inventiuni şi Calomnie injurioase.
Regret din suflet că v’ati lasal cu atâta uşurinţa de a fi Induşi în eroare de reu voitor, căci eu socot că, când se aduce Asemenea AcusatiunI grave unei pershne publice, era de datoria Dvstre a publica şi numele acelui Străin cu Studie speciale de a Universitatea din Bucureşti de la care aşi smuls nrserabila Suma de 800 lei îu schimbul serviciului ce i-aşî fi adus la ln-pămăntenire cât şi probele doveditore unei Asemenea mârşave fapte.
Iu dorinţa de a se face lumina, ve Somez de a publica fără întârziere numele Victimei precum şi fote Dovezile ce le veţi fi avănd în Aceasta Afacere fără a mă menaja intru nimică.
Tot odată fiind că in aceasta afacere murdară se învoacă mărturiele D-lor Deputaţi Or-leanu şi Papadopulo, apoi D lor dacă nu din spiritul de colegialitate, cel putiu din punctul de Vedere al dreptaţeişi al prestigiului parlamentului, cred că erau şi sunt obligaţi dator chiar, ca prin publicitate se facă lumina complectă prin stabilirea vinovatielor s’au desmintirea acusatiunelor injurioase ce de atăt timp mi se aduc prin publicitate.
Sunt desolat că întâmplarea a făcut că în aceste Zile se fiu lipsa şi de la’Şedinţele parlamentului de unde în plina Şedinţa aşi fi protestat contra acestor nedemne acusărî.
In credinţa că veţi fi tot aşa de grăbiţi cu jublicarea respunsului meu, precum şi cu âmurirele şi probele ce vi le am cerut, după cum ati fost de grăbit cu înserarea Calomnioaselor afirmatiuni la adressa mea ; vă rog Domnule Director a primi multemirele mele anticipate.
Alexandria în 20 Dec. 1898.
Iulius lulich
Deputat al Colegiului al III Vaslui
P.S. Ve trimet acesta scrisoreprin nepotul meu, pentru siguranţe şi ueltarzeata ei primire.
1. lulich
Contele Lalaing, ministru plenipoten-,iar al Belgiei în Capitală, n’a fost rechemat, cum anunţasem acum cîte-va zile, ci transferat în aceeaşi calitate la Serna, pe lingă consiliul federal al Elve-.ief.
La s. minarul pedagogic care va începe să funcţiunize de la 1 Ianuarie 1899 s’a numi-următorul personal:
D nil M. Dragomiresru, actual diriginte al şeoalel de aplicaţie; C Rtduleseu-Motru, conferenţiar de ti.osofie la Uoiversita'e; C. Lit-zica, profesor în luvâţămtntul secundar; C. Athanasiu, profesor la liceul Mihaifi-Bravul; toţi aceş'ia ca profesori repet>torI.
D-nil D. Nădejde; licenţiat în filosofie, şi A. Popovicî Bignoşeauu, licenţiat în ştiinţele naturale, ca veghetori de ordine.
D. Nădejde va mal îndeplini funcţiunea de secretar al seminarului şi custode al biblio-teceî, iar d. Popovicî acea de custode al muzeului pedagogic.
Spre a se lăsa loc la buna disposiţie a fie-cârel persoane, comitetul organisator al serbărel religioase ce va avea loc în Sfinla biserică Icoana, în ziua de 27 Decembrie a. c. aduce la cunoştinţă că locuri rezervate nu vor mal fi în biserică, rămînînd ca cel ce vo-esc a ajuta la ideea filantropică a Cantinelor ş olare, să asiste la Serviciul Divin, djnd fiecare ceea ce va bine voi.
Costul biletelor rezervate cari s’aă distribuit, se va restitui deţinătorilor, pe calea ce li s’a înniluat.
In timpul sărbătorilor, de la 24 Decembrie pînă la 2 Ianuarie. 1899, uu se va ţine nici o conferinţă la Ateneă.
O numire bună.
D. architect N Gabrielescu a fost numit membru în comisiunea monumentelor istorice.
----------------eflUHtm--------------
Cronica judiciară
Crima «lin B&neaaa. —înaintea Curţii cu juraţi din Ilfov a venit erl procesul lui Miru Ion Bandrama, acuzat că tn ziua de 3 Iunie trecut a urmărit pe cumnatul săă, Ioniţă Petre Ungu-reanu, descărclnd asupra acestuia, cu o puşcă, 70 de alice. Bandrauia nu trăia de multă vreme iu termeni buni cu Ungureanu din cauza unul proces de partagiO. Bătrinul Bandrama murind de rurind, fetele acestuia cereau partea lor de pămiut fratelui Ier, Miru Bandrama.
La interogatoriu, acuzatul zice că era mereu maltratat de cumnatul său şi că de teamă că acesta ar fi veuind spre dlnsul cu un revolver, a tras cu puşca.
Din depositiile. martorilor uu reese, că îu ziua crimei, victima ar fi avut rr’un revolver In mină. Atîta că uu martor zice că a auzit pe Ungureanu lnjurlnd şi că acuzatul ar fi strigat :
«săriţi, că mă omortţI».Sora acuzatului, nevasta martorului, care s’a constituit parte civilă, ce-rlnd 5.0000 de lei, e atît de Iudirjită in contra fratelui săd, in cit chemată se depune ca informatoare zice: «?untem 4-surori, dacă va scăpa de aici, II omorim noi».
D. procuror Dobrescu zice că acuzatul e o brută, singurul mobil care i-a armat braţul fiind lăcomia, dorinţa de a despuia pe surorile sale de dreptul lor la moştenirea părintelui comun. Reprezentantul ministerului public stabileşte că acuzatul un poate invoca nici legitima apărare, nici provoeaţiune.
D. Ţepeluş, avocatul sorel acuzatului, cere
5.000	ile lei.
D. Brătescu zice că Ungureanu, uu veniticln comuna, maltrata familia lui Bandrama. Ctnd sora acuzatului e aşa de dîrză contra fratelui el, ce trebuia să fi fost Ungureanu ? D. apărător crede că acuzatul provocat continuu de cumnatul sâfi, se afla intr'un fel de legitimă apărare cind a tras In acesta cu puşca.
Juraţii aduc un verdict afirmativ, cu circumstanţe uşurătoare. Curtea condamnă pe Miru Bandrama la 6 ani reclusiune şi 700 lei despăgubiri.
*
* *
Sesiunea a 2-a a Curţel cu juraţi s’a închis erl.
----------------£M9-----------------
STUDIUL RELIGIUNEI
IN
GIMNAZII ŞI LICEE
In articolul preceăent *) am arătat in general observaţiunile mele asupra proiectului de program analitic al studiului religiu-nel, care, precum am spus şi precum ’ml s’a comunicat şi in urmă de unul din membrii subcomisiunel, a fost alcătuit de secretarul subcomisiunel, modificlndu-se numai puţine părţi din el, de către cel-l’alţl membri.
Acum să ’m! se permită a face cîte-va observaţiunî, în ceea ce priveşte în special lecţiunile.
Clasa I. Istoria sfintă a F şi Noului Testament, 25 lecţiunî.
In aceea ce se referă la V. Testament afară de prima lecţiune despre care am vorbit deja, nu înţeleg pentru ce Istoria lui Iov s’a pus după robia Egiptului (lecţia 5), cînd se ştie că Iov a trăit pe vremea Patriarhilor ? Apoi nu găsesc nimic despre cele 10 porunci, cari coprind baza lntregel legislaţiunl mosaice, a monoteismului ebraic şi în consecinţă a celui creştin cu dragostea cea mal deplină către D zeii şi aproapele ; asemenea nu văd nimic despre Cortul sfînt, pe clud în schimb la lecţia 9, văd că se impune a se trata despre locurile de închinare ale ebreilor în robia babilonică. Despre David.ca strămcşal Mlntuitoruluî, iarăşi nimic, etc.
La Noul Testament, abia în a patra (14) lecţiune se vorbeşte despre Evanghelie şi scritoriî lor, ca cum cele două lecţiunî premergătoare : Ioan Botezătorul, Naşterea şi copilăria Mlntuitoruluî, Botezul, chemarea A-poto i or şi începutul propoveduirei, nu ar face parte din coprinsul evangeliilor. La lecţia 19, privitoare la învierea morţilor, văd că se vorbeşle despre fiul văduvei «in Nain, pe eîud învierea fiicei lui Iair. de o importanţa cu mult mal mare, a fost lăsată. La lecţia 20, o dată cu minunile asupra fml văzute. tr< bue să se trateze şi despre profeţiile Mlntuitoruluî, drept este ca şi minunile şi profeţiile fac parle din activitaiea pro feti â, dar simt cu totul alt-ceva îu felul lor şi s’ar fi putut face în cele din urmă, o lecţiune separata, cum s’a făcut şi cu învăţătura Iul Isus Cbristos.
O lecţiune care s’ar fi impus atjt la V. cit şi la Noul Test., e-te bă se arate scopul, să ştie e'eviî pentru ce se învaţă mal ales y. Testament ?
Aci n zum, cest unile mal insemente privitoare la y. şi N Test.
Clasa II. Istoria Biserisei creştine, 24 lecţiunî.
La lecţia 8 si vorbeşte despre Sinodul a postolic şi despre Sinoadele primelor secole, la lecţia 12 şi 15 despre Sinoadele I, II şi VII ecumenice, pe ctud despre sinoadele III, IV, V şi VI ecumeni e. nimic. Nu înţeleg cil. sau este o greşală ? Apoi sinoadele primelor secole sunt mal însemnate, de dt cele ecumenice? Iată sinoadele primelor secole : a) Mal multe sinoade In Asia şi Europa. în sec. 11. contra Moabe-niştilor şi în privinţa serhărel Paştelor;
b)	Un sinod la Cartagcua (218—222) pentru botezul ereticilor, alte Irei tot acolo (255-256), unul la Sco ii0 (230-235) şi unul la Sinada (Asia), tot îu aceeaşi privinţă; In fine trei sinoade ţinute l.ă A.ntiohia (264 — 260), contra antitrinitarismulul Iii) Paul de Samosata e) Un sinod la E vira (Uliberiş în Spania) anii 305-306 şi un altul la Sinuessa (in Ua ţium). despr • care uu se poate susţiue cu siguranţă dacă a avut loc safi nu.
Oare aceste sin iade sunt mal însemnate de cît cele ecumenice ? Apoi la sinodul IV s’a vorbit des. re cele două firi, despre care trebue să se şi vorbe iscă în ejasa III la lecţia 7i şi Cil toate acestea i ici nu se aminteşte de cele patru şigoa iei ecumenice.
Lecţia 14 «Sărbători, iînnele bisericeşti, Bisericel,» cred că s’arifi putu) t^pee la lecţia 7i genera’izlndu-se titlul acestei lecţiunî, sad la Liturgi că.
Lecţia 19 «IjfouJ dezbinări în biserica apusului (protestanţi, iuterauî, calvini). Ed nid o dată nu void numi pe calvini, protestanţi şi nid uu se poate una ca aceasta, ş iut fiind că adevăraţii sad autenticii protestanţi sunt, numai următorii lui Lutljer, nu şi al lui Calvin. Acesta era aproape copil, dud partizanii lui Luiher protestară şi deci, li se dădu acest nume numai lor, nu şi Calvinişlilor.
Apoi, dud se face Istoria. bisericel ro-mine în special la clasa V, cestiunile privitoare la această biserică, cred că ar fi puiuţ să fie scoase din Istoria generală şi trecute la locul lor, nu mal puţin şi lecţiunile 20 şi 21 s’ar fi putut lăsa şi In locul lor, s’ar fi putut trece cestiunea cea mare a puterii papilor, decadenţa papatu-lul îu sec. X. cele 10 biserici ortodoxe, şi clte altele, de o importanţă însemnată, sşa de ex. cestiunea botezului diu nod al apusenilor, clud trec la biserica ortodoxă, rezoluţiune luată sinodal, îu urma uneltirilor iesuitice de a atrage pe ortodoxl la unire, pe care cu regret am observat că
* Vezi Epoca de la 20 Decembrie 1808.
nu o ştid nid unii din raceia cari trebue să o ştie; apoi ce făcură fraţii creştini de la apus, clnd puseră mina pe Constanţi-nopol, episcopii in partibus, etc.
Clasa III. Invăţăt ra. credinţei (dogmelor) şi moralei creştine, 24 lecţiunî.
Aci nu am de făcut de dt două obser-vaţiunl Însemnate : a) Pentru ce nu s’a lăsat expunerea doctriueî bazată pe explicarea simbolului credinţei, cum se află şi în Mărturisirea lui Petru Movilă ca fiind mal lesne pentru copil, de dt a’l da o prescurtare de Teologie Dogmatică şi b) Este greşală sad cum stă pricina că despre cele trei taine: Nunta, Ungerea cu untul de lemn sfinţit şi Preoţia nu se vorbeşte nimic ? Oare nu este de neapărată trebuinţă să ştie copilul care mtine va fi om mator, ce rost ad aceste taine?
Clasa IV. Explicarea serviciului divin 21 lecţiunî.
Titlul este clar. In instrucţiunile respective, Oner. subcomisiune spune că «profesorul trebue să aibă In vedere că un este chemat a face din elevii şi elevele şcoalelor secundare specialişti în liturgică, cum se cere aceasta în seminaril etc. «Mie mi se pare invers; sunt atît de multe cestiunl de minuţiositate, cari ’ml dovedesc aceasta. Aşa de ex. Origina clntărel orientale şi eorale în biserica (lecţia 10); servicii bisericeşti extra-ordinare: privigherea) litia, denii, procesiuni, etc. (le<ţia 11), Aghiasma mare (Iordanul ?) etc. (lecţia 12; scrise ca lecţiunî separate, vor trebui tratare mal pe larg de cît ad învăţat senii-uariştiî chiar.
Liturgia credincioşilor, care trebue să ne fie centrul de explicaţiune a propriului servicid liturgic, este trecută în două lec-ţiunl; înţeleg a se preda Liturgia—şi acesta a fost un vis dorit al med—aşa ca să ştie şi creştinul de ritul nostru cum ştie apu sânul, ce represintă diferite momente de la imnul heruvimie, plnă la finele liturgiel.
Am auzit odată că A. S. R. Piiucipesa de C burg, ortodoxă, asisttnd la litorgieîn Buşteni, tn momentul cînd preotul a es-clamat «Ale tale dintre ale tale» a înge-nunchiat şi a stat tn această poziţiune plnă s’a terminat Axionul; iată ce va să zică a şti ce reprezintă momentul! Nu în două lecţiunî se pot face aceste ; trebuia să se dea cel puţin 5—6 lecţiunî, în schimbul altora de o mal mică Însemnătate.
Intr’un număr viitor, void termina.
Econom dr. C» Popescn.
profesor de religiune.
CHESTIUNEA ZILE!
„Viitorul ră.sboi&“
Ultima fascicolă a *Rtvistei pentru ştiinţa socială» —publicaţie care apare la Breslad sub Îngrijirea profesorului Iulius Wolff — publica la locul de onoare un foarte important stodid, în care lohan de Bioch re-sumă ideile principale din opera sa «Răs-boiul» Se ştie că această lu rare compusă din 5 volume, a apărut iutîid in ruseşte, şi lu ultimul moment a fost tradusă şi In limba germană.
După cela spuse de Mr. Stead, se crede că citirea acesiul studifl l’ar fi hotărlt pe Ţarul Nicolae să proclame desarmarea.
Bioch arată mal tntlid progresele leehnice pe calea înarmărilor, de la 1870 în coace, oe unde rezumă că viitorul rasboid trebue să fie mal ucigător ca toate cele dinainte. O micşorare aealibrulul armei piuă la .5 milirae. trj, înlesneşte soldatului putiuţa de a purta la sipe 270 gloanţe in loc de 84, cum era
f revăzut In auul.1877 ; iar o mi şorare pînă a 4 mm. ÎI perm te purtarea u 380 g oatiţe In stîrşit la un calibru de 5 mm., numărul gloanţelor transportabile se urcă pînă la 375.
Profesorul Gae ber afirmă că puştile de astă zi sunt de 40 ori mal superioare celor de la 1870, din toate punctele de vedere. O armă de calibru mic, s’a dovedit că poate zdrobi oasele unul boli, la o distanţă de 3.500 mttri.
O egală superioritate va avea artileria. Şrapnelcle, cari în viitor vor constitui elementul principal îu artiUrie. se spărgeaii în 1870 numai în media 37 părţi, pe clnd cele moderne pot asvîrli în jurul lor pînă Ia340 părţi. O bombă cu greutatea de 37 kgr., care, uslndu se pulberea Salpeter, esploda în 42 de aşchii, azi, eu piroxiliuă, aruncă 1200. In afară de asta, obuzele şi gloanţele moderne întinde moartea şi pustiirea nu numai în preajma lor, ca mal ’naiute, ci pe o distantă mal mare de 200 m. şi chiar la o depărtare de 300 m. de la locul de pornire.
După expunerea Impre’urărilor unul războiţi viitor cu privire (a armata şi comandanţi, Bioch trece pe tereuul economic şi expune forţele sociale ale uaţiuneî.Ţara care printr’un războia ar fi cea mal pu(ui vulnerabilă, ar fi Rusia, graţie întinderii sale colosale şi particularităţii terenului şi climei
I sale. Anglia ar fi apărată bine de puternica sa Hotă, dar comerţul, industria şi In primul rînu mijloacele ue ăprpvi?umare ar fi periclitate de monitoarele duşmana. a) favorizate, deşi foarte couslrlnSe, ar fi Germania şi Italia, cari amtndouă s’ar hrăni cu cereale streine, timp de două piuă la trei luul.Franţa ate nevoie de grlne din afaiă numai pentru timp de o lună, iar Austria s’ar putep lipsi cu totul de exterior.
Trist e bilanţul cheltuelilor de răsboifl, pe cate-1 face-autorul. Zilnicele cheltuieli ale celor cinci muri puteri europene suut cifrate de Bioch, pe timp de răsboiO, in următorul tabol:
Tri/tla alianţă
Germania	(2.550.000	oameni)	25.500.000	fr.
Austria	(1.804.000	»	13.040 000	»
Italia	(1.281.000	»	12,810.000	»
61.350.000	fr. Oubla alianţă :
Franţa	(2.554.000	oameni)	25.54-0.000	fr.
Rusia	(2800.000	»	28.000.000	»
53.540.000	fr.
Toate Statele mari Insă şi Rusia chiar, vor avea de suportat o greutate enormă, în caz de râsbuiti, de oare ce astăzi budgetul rflsboiulul formează o treime din budget.
Rusia va avea nevoe să utilizeze forţele necesare pentru purtarea unul râsboiti, In altă direcţie, de cit pe ctmpul de r&sboifi ;
marele imperiu va avea de luptai mal cu seamă cu dificultăţile economice, cu mizeria şi ignoranţa poporului.
«Odată cu răspludirea culturel şi a bunel stări, râsboiul poate fi privit numai ca o a* pariţie caracteristică omului primitiv şi care se intră din ce In ce mal mult în contrazicere cu spiritul traiului modern. Şi pregătirile de războiţi fiind o povară grea pentru mase. nu e de mirat, dacă partidele duşmane ordine! sociale actuale, Îşi fac din militarism ţinta principală a celor mal violente atacuri.»
Sflrşind, autorul face observaţia că în viitorul râzboifl vor fi ucişi cel mal buni ofiţeri şi comanda va tre -e asupra sub-ofiţe-rilor, adică asupra unor oameni cari aparţin clasei muncitoare.
Autorul se Întreabă: «După Întoarcerea sa, armata se va risipi oare în linişte, şi nu poate interveni o catastrofă mal tristă de cît chiar comuna din Paris?
Acestea sunt consideraţiile d-lul Blo'.h pe care se ştie că Ţarul l’a întlmpinat cu o deosebită bună voinţă.
Teatrale
La rubrica informaţiunilor, sub titlu «Inaugurarea teatrului diu Galaţi» anunţăm numele artiştilor Teatrului Naţional, cari vor da reprezeiitaţiunl în zilele de 28, 29 şi 30 Decembrie.
lată piesele cari se vor juca;
In seara de 28, Alexandri la Mirceşti. comedie într’aa act, de d. V. A. Urecbiâ, şi Fîntlna Blanduziei, comedie în 3 acte, de V. Alexandri.
In seara de 29 se va juca Doctorul fără voe. de Moliere şi Don Vagmislru, de d. C. Grigoriu.
In ultima seară, 30 Decembrie, Bolnavul închipuit, comedie de Moliere şi Mort fără luminare de d. I. C Bacalbaşa.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	Conform ari. 64 din statute membrii societăţii pensionarilor civili, militai 1 şi eclesiasticl, sunt convocaţi In adunare generală ordinară anuală pe ziua de 10 ianuarie viitor la orele 2, la sediul Socie-tâţel, Calea Victoriei 110, cuooscînd că cestiunile la ordinea zilei vor fi i
1)	Darea de seamă a gestiunel anului
1898	;
2) Fixarea cuantumului ajutoarelor de lnmormîntare de 1899 ;
3)	Votarea budgetului pe anul 1899;
4)	Alegerea întregului consilifi de administraţie pe un noii period de 4 ani;
5) Alegerea comisiuuel de control pe
1899	şi
6)	Comunicarea resultatuluj audienţei obţinută de d. general Algiu la M. S. Regele.
*	AfUm că In curlnd se va inaugura lu oraşul Galaţi noul local în care se va instala Clubul conservator dia localitate.
------------------------------------
ECOURI
— Reprezentaţia teatrală ce era să se dea Luni 28 Decembrie curent In seop de bine facere In sala Dacia, se amină din cauza ca nu s'an putut plusa wîrete o»! cieute pentru acoperirea cheltuelilor, pentru ziua de 25 Ianuarie 1899.
Biletele deja plasate sunt valabile pentru acea seară; tot de odată se va anunţa şi printr’un nou afiş
------------------HMIMN-------------------
PT-ING ERX
Mal mulţi cetăţeni din T. Măgurele ni se plîng în contra numitului Moţâteanu, impiegat în casieria generală de Teleormm,
• are comite tot soiul de neregularitfiţl şi falşifieărî, fără ca să fie supărat de cine-va.
Numai în cursul lunet Noembrie, Moţă-ţeanu a falşifi at mal multe bouurl de pensiuni, dintre cari unele s’aU achitat de clte doua ori îu dauna perceptorilor cari le pre-siutail la vărsări.
Se spune că acest domn Moţăţeanu ar ti protejat al unul colectivist de marcă sub aripa protectoare a căruia, numitul face toate acesle abuzuri.
Se mal spune că diu cauza acestei pro-tecţiunî, casierul general de Teleorman se tema să denunţe parchetului falşificările lui Moţăţeanu, fiind dispus să plătească în locul sumrie dispărute.
O fi ştiind ceva ministrul de finanţe din toate astea ?
X>IVJt£JElSU£S
DIN CAPITALA
Moarte aubltă.— Erl, pe la 'ireleOp^nr, a tncetat subit din viaţă bătrinul Mina Ion din strada Cazărmel 43.
D. prim procuror Caracas, transporttndu.se la faţa locului, a ordonat transportarea cadavrului la Morgă.
Moartă diii ayort.—Femeia Ana Mibiiţă, concubina lui I. Grjgove «jiu calea Victoriei 210, era In a 4-5 lună.
Voia iu orl-ce chip să se Scape de sarcina ca şi nu ştja ce şă f că.
Î2 acest scop, ea chiaraâ o femeie, zisă pricepută In asemenea împrejurări, domiciliată In strada Popa-Tatu 81, şi-I cere sfatul.
Sunt patru zile de atijncl, şi trei de clnd nenorocita lemeie cbiouindu-se In durerile oribile ale avortăril, a încetat din viată.
Secţia 8 — bănuind că ceva necurat e la mijloc—a transportat cadavrul la Morgă.
Iuţepat cn cuţitul.— Erl seară, pe clnd mal mulţi consumatori petreceau in cafeneaua Panait Alanasiă, din strada Ghira-Vodă 2, don! dintre el lulndu-ee la ceartă, provocarâ uu tărăboi fără margini.
In culmea furiei, aprodul Niculescu sare a-supra adversarului său, Iordan Nicules n, cu cuţitul şi-I tiage o lovitură in ţ ţa stingă.
Ităuilul, scăpat diu mlioile aprodului, a fost transportat la spitalul Coleutina, iar Niculeecu la arestul poliţiei.
DVi TARA
Incendinl «lin Onlnţi. — Uu incendia groaznio s’a de durut Marţi noaptea, pe 1» orele 3, la fabrica de luminări, proprietatea d-lul Nicu Anastasiu, alariulnd întregul oraş. Panica a foet
www.dacoromanica.ro
B P O G A
3
de nedescris cacTflacA ile aQînconjurat Întreaga clădire In dte-va minute.
Focul a’a Întina c’o mare repeziciune, căci un vlnt puternic alimenta flicările.
Cu tot ajutorul dat de pompie'I ţi de poliţie, focul n’a putut fi stiia de cit Miercuri la orele 9 ţi jumfliate dimineaţa.
Pagubele se urcă la suma de 80.000 lei. Din cel ?5 de lucratori al fabricel, doul sunt plrliţl de flăcări la cap, picioare şi miiul.
Attt imob Iul cit şi instrumentele de fabrica-ţiune eraO asigurate, cea d’intiifl la Dacia-Ro-mania», iar cea de a doua la «Generala».
Focul a luat naştere de ta un cazau, care fiind prea încărcat cu cărbuni, s’a spart, arun-cînd focul peste nişte rafturi şi butoaie cu ceară.
Clădirea este proprietate! văduvei d-naRessn.
Încercare de sinucidere.—Iu privinţa Ircercârel de sinucidere a d-şoanl Tinica Ma-rinovicl din Galaţi, despre care am vorbit, iată încă ctte-va amănunte:
D. Frunză, care şade în casa d-şoarel, puntnd diferite intrige între tlnărul care îl promise că o va lua în căsătorie şi d-s^ara, tinărul func-ţi nar căzut In cursă, a refuzat să ia pe d-şoara In căsătorie dia care cauză ea a încercit a se sinucide.
DIN STRĂINĂTATE
Decedaţii annlnl 1898.— Intre tristele suveniil ale anului călindaristic încheiat se înşiră ş> numărul considerabil al marilor bărbaţi morţi în decursul anului. Iată clte va nume celebre : ImpSrăteiiss-Regină Elisaheta, Bistnarck, Gladstone: Mitropolitul rom n, Miron Romanul, Nicolae mitropolitul Belgradului şi Sergia, mitropolitul Moscovei. Apoi episcopii : Seuibra-tovicl din Lemberg şi Angeror din Viena. Din tre mili'arl: F. Z. M S.-hOnfeld şi Schttlenburg. Dintre politici : Gxrassnin (Strb), Cavalotti (Italian), Biin (Italian), Cmtacuzino (Romin). Apoi Ungurii: conte Tisza L «jos, Kâ noky, Zii h etc. D ntre oamenii ştiinţ' I, literaturel şi al artelor: Pean. operator francez, Schnierer, S.-hwim-mer, profesori universitari, Bellaray, scriitorul utopii! socialiste, George Ebers,marele romancier ; artistul Rossi, Ni colini, etc.
Dccannl prelxţtlor orfodoxf. — Pa-
triarcul grec din Alexandria, Sophronius, şl-a celebrat acum de curind a suta aniversare a naşterii sale. Acesta este decanul înalţilor prelaţi ortodoxl din lumea Întreagă. El şl-a păstrat toate facultăţile oficioase la ocasiunî solemne şi vocea sa încă e tot aşa sonoră ca acum 60 de ani. Mal mult, acest bîtrîn centenar intre-pr.nde, In toţi anii, o lungă călătorie peste mare, spre a pet ece lunile de vară in insula Lesbos, în archipelagnl turcesc al mării Egeice.
_ înainte cu clţl-va ani patriarchul Sophronius şl-a celebrat a 70-a aniversare a sinţirel sale ca preot si a 65-a ca episcop. Ţarul Nicolae II are mare stimă către acest venerabil prelat, pe eare l’a cunoscut, cînd era Ţarevici (prinţ moştenitor) clnd cu trecerea sa în Egipt, în călătoria sa in jurul lumii. Cu ocasiunea aniversării sale centenare, Sophronius a primit un cadofi de la Ţarul, o sumă însemnată — patriarchul fiind sărac—cu o scrisoare foarte afectuoasă de la cancelaria imperială.
Concert religios
Din iniţiativa preotului C. Dimitrescu, institutor şi paroh al bisericel Icoana, orga-niztndu-.se un concert vocal religios, precum şi o predică ad-hoc, în folosul cantinelor şcolare, care va avea loc tn zisa Biserică, tn ziua de 27 Decembrie, subsemnaţii, membrii eomisiunel de organisare al cantinelor şcolare, pe de o parte, aducem la cunoştinţa membrilor tnvăţămtutulul cele de mal şus, iar pe de a ta, ne permitem a ruga călduros
po *>i«_tn|zri .-*»» cul< ^i(, e& btn« voiasoă a lua
parte la acest concert religios, primul ce va avea loc In bisericile noastre creştine ortodoxe,
A. B. Sinişteanu, Paul E. Ghenea. G Dianu, D. Cecropide, N. M. Droc, C. Teo-dorescu, St. G Carpen, N- Nicolaescu, I. I. Teodorii, FI. Dimitrescu, Gh. Simionescu
--------------------***»»»---------------------
„EPOCA" IN PROVINCIE
€iAL, ATI
Astâ-seară, Mercurl, s'a jucat aci cu mare succes ds către trupa d-lor Massini şi De-giorgio, opera Rigoletto de Verdi, Succesul l’a avut d na Bonner, primadona, şi d-nil Guaseo, De Giorgio şi Canepa. Un public numeros a asistat la această reprezentaţie. Printre gentilele doamue am observat pe d na Antachi. d-na Nicoiini, d na colonel Bereşteauu, d-na colonel Sorescu, d-na Ve-rona, d-ua dr. Vicco, d-na Constantiniu, d-na Nicolau, d-ua căpitan DonicI, d-ua dr. Scurtu, d-na Filoti, ele., şi d-nil Verona, Antachi, colonel Sorescu, colonel Bereşteanu, Constantiniu, căpitan Doni;I, miior PonicI, Pa-panicol, etc.
------------rWtfMN----------
ULTIME INFORMATEI
IDnmărnl viitor al JEpocet va apare Damlnlc& dimineaţa tntr’o singură ediţie.
Locotenenţii Bobeica şi Balif, diu regimentul de roşiori din Bîrlad şi două or-donaţe ale lor, aii fost muşcaţi acum patru zile de un cline turbat.
Toţi patru aii fost imediat transportaţi la Iaşi şi internaţi tn institutul antirabic de sub direcţia d Iul dr. Puşcăria.
D. deputat Kiriţopol, abătut că procopiştil l’afi Infrlnt la alegerile comunale şi la alegerea judeţeană din Teleorman, e hotărlt a se retrage din politică şi din Cameră, soli-citind, In zadar plnă acum, de la guvern, o slujbă.
Gazeta Mehedinţulul înregistrlnd ştirea noastră, că guvernul ar fi hotărit^ să renunţe la construirea unui -pod peste Dunăre, îutre Severin şi Cladova adaogă următoarele:
<Aceasta o putem afirma cu toată puterea convingerei noastre. Un Stat vecin, Austro-Ungaria, are interese contrare intereselor noastre economice şi cum d. Sturdza nu se line la putere de cit prin mila şi indurarea lui Banf-fy, aceştia vor fi aşa de cuminţi, să poruncească premierului romin abzi-cerea de la această idee aşa de mult a-qitată de Severineni.»
Citim In Monitorul uficial de azi:
«Prin decretul regal cu No. 3 766, din 21 Decembrie 1898, după propunerea făcută priu raport de acelaşi d. ministru, medicul veterinar M. Milicescu, veterinarul oraşului Tirgu Jiti, se revoaeă din postul ce ocupă, pentru că nu s’a înconjurat de toate pre-cauţiunile şi nu a ţinut seamă de toate dis-posiţiumle regulamentare şi de poliţie veterinară clnd a liberat un certificat de export pentru 108 rîmătorî, Intre cari s’a a găsit unii atinşi de pneumoenterită infec-ţioasă la punctul de exportare Iţcanl, ceea ce a motivat oprirea exportului rîmătorilor
din întreaga ţară lo^.Austriu».
Întrebăm pe ministrul de interne, de ce nu dă acum în judecată şi pe deputaţii din Tirgu Jiu, despre cari s'a dovedit că aii silit pe bietul veterinar, sub ameninţarea că-l vor da afară din slujbă, dacă nu va da un certificat de sănătate transportului de rlmători.
Pepeşile de azi
(Serviciul «Agenţiei Romîne»)
------ \
Londra, 23 Decembrie. — Se anunţă din Hong-Kong ziarului Times că d. Beresford a pronunţat un discurs reco-mandind înţelegerea cu Germania, A-merica şi Japonia, pentru a menţine politica porturilor deschise, ca fiind cea mai bună bază a menţinerii integrităţii Chinei.
Madrid, 23 Decembrie. - După raportul unui fost funcţionar în Filipine, situaţia prisonierilor spanioli este oribilă. Mii de pnsonieri au murii din cauza relelor tratamente,
Viena, 23 Decembrie. — Se anuuţă din Constantiuopol Corespondenţii Politice că Poarta a ordonat din noţî înarniapea fortificaţiilor din Adrişmopol pe vor trebui să fje mărite.
Berlin, 23 Decembrie.— Regimentul Im pârâtului Frantz Iosef va celebra la 11 Ianuarie aniversarea zilei etnd Impâ-atul Frantz Iosef a devenit şjfol acestui regiment.
Paria, 23 Decembrie.— Cu ocazia Anului nofi, d. Felix Faure a acordat graţieri saâ reduceri de pedipse la 647 de condamnat» al Consi iilor de râzboiii.
™ă?i8, 23 Decembrie.—Tribunalul cqrpc-ţional a (ondauiuat pe dma Martel Gyp la 5000 lei daune interese pentru cartea sa re-cerni, conţinlud defăimări la adresa ci lul Trarieux.
Sentinţa se va Însera îu zece ziare din provincie şi şease ziare din Paris.
Wnthington, 23 Decembrie.—Proiectul de tratat de pace ispano-americau s’a depus pe biuroul Senatului.
Havre, 23 Decembrie. — D. Felix Faure a sosit seara pentru a vina ; el va pleca mliue.
Cair, 23 Decembrie.—Lord Kromer a so sit la Ondurinan.
Droulheim, 23 Decembrie.— Un ineendiil a distrus 10 case. Patru persoane an pierit, trei sute suut fără adăpost.
H ANTTT de pe moşia Săftica, pioprie-nAHULi talea d-lul IOANN. J AHO
VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 sa dă cu areudă. Doritorii se pot adresa el proprietar.	Sit. 141
Ci» local de staţie pentru bieicliştl.
Unul din cel mal integri şi din cel mal vechi magistraţi al tribunalului Prahova, Radu Zmieureanu, a fost permutat la Brăila In condiţiuni atingătoare demnităţel sale şi silit prin acest fapt de a-şl da demisiuuea.
Magistrat activ şi capabil, d. Zmieureanu a ştiut să şl clştige simpatiile tuturor oamenilor cinstiţi, cari se lutreabă, In privinţa ca: zel acestei transferări. Voinţa Prahovei crede că transferarea se datoreşte independenţei şi rezervei acestui magistrat, care aii putut jena acţiunile nedemne ale oamenilor de afaceri ce din nenorocire ne guvernează astă-zl.
Cel mal mulţi Insă spun că această permutare ar fi oare ryjn în legătură cu faptul câ d. ^mieureanu este unul din judecătorii cari aii pronunţat hotărlrea de condamnare a consilierului comunal din Ploeştl, jţoan D. Christescu şi a fratelui săti, pentru cunoscutele safe fapte de contrabaudâ.
Dacă aşa va fi, ţinuţi suutenţ să constatăm odată mal mult că tn triste timpuri aui ajuns, pentru c$ţ să vedem soarta magistraţilor abaudonată la discreţia piuă şi a contrabandiştilor înfieraţi de justiţie. Dar la ce ne putem aştepta oare de la un om ajuns, care, spre ruşinea ţârei şi nenorocirea magistraturel, a fost cocoţat ministru al drept* ţel.
Dr"peiul crede a şti că faimosul Apostol Mărgărit va fi in curind revocat din funcţiunea pe care o ocupă, fiind căaut in disgraţia d lui Sturdza din cauza intrigilor unui înalt personaj din Constxn-linopol,
Gheşeţturlle de la primărie
D I. Diaconescu, epitropul Bisericel Icoana, din Capitală, a trimes azi, următoarea pe tiţie. primarului Robrscu, petiţie înregistrată la No. 50.921 :
Domnule Primar,
Subsemnatul I. Diaconescu, fiind epitrop al Bisericel Ico na, alesul enorirşilor acestei Biserici, astă-zl, 22 Decembrie, văzul publicat în ziarul Universul, că epitropia Bisericel Icoana a luat masuri să se vînză locuri In Biseiică cu clte doul lei un loc. EH nu ştia nimic despre această măsură luată contra tutulor canoanelor şi religiei noastre creştine ; cft I se pot ocupa toate locurile în Biseri ă de jidaul şi clud locul este plătit de jidaul, aceştia pot să dea afară pe enoriaşi! bUericel. Efi, ca epitrop,
ales al enoriaşilor, nu ştia nimic şi uicl n’am fost consultat pentru această măsură foarte necorectă.
Vă rog respectuos pe d*v. care sunteţi persoana superioară a bisericilor din Capitală, să întrebaţi pe I. P. S. Sa Mitropolitul ctţl proprietari, şi anume cine ab subscris acea cerere ? Ea nu voia ca biserica creştină să se transforme In Teatru, căci locuri rezrrvate sunt numai la Teatru.
Vă rog respectuos ca de urgenţă să daţi ordin pentru suprimarea acelei măsuri In contra religiei bisericel creştine, unde ptnă azi nu s’a mal pomenit să se vlnzâ un loc In biseiică cu doul lei. Să ştiţi d-le primar că o să fie mare scandal din partea mahalagiilor. Mi ab făcut cunoscut că eâ sunt alesul lor, şi ab zis, că dă se va tace a-ceastă nelegiuire, mă vor scuipa şi isgoni din biserică ca pe un ales al lor, şi ca pe un nelegiuit. Aşa dar, d-le primar, vă rog, bine voiţi a aprecia posiţiunea mea vis-â-via de enorişil mei, şi dacă d-v. veţi găsi cu cale să udmiteţl vînzarea locurilor In biserică, pe mine tot In acel minut să mă consideraţi ca demisionat din postul de epitrop, pentru ca să fia scăpat de ura şi de orl-ce maltratări urlte ce aşi putea suferi din partea enoriaşilor şi atunci veţi căpăta d-v. ura şi dispreţul enoriaşilor acestei suburbii.
1. Diaconescu.
O subscripţie pentru ,, Voinţa \aţlonală“
Voinţa Naţională, in numărul său de erl, a desininţit ştirea noastră despre o subscripţie misterioasă ce s’a deschis pentru acoperirea datoriilor decedatului G. Canta-cuzino.
Drept desminţire la desminţirea Voinţei Nafionale, suntem In poziţie a da acum următoarele amănunte interesante In ce priveşte această subscripţie:
In formă, subscripţia se face pentru răscumpărarea Voinţei Naţionale şi a tipografiei sale, fixtudu-se de către iniţiatorii subscripţiei preţul de răscumpărare In sumă de 177 500 lei, adică tocmai suma datoriilor decedatului fost ministru de finance.
O dată preţul răscumpărărel pe depliu vărsat, iniţiatorii vor plăti toate datoriile, lăstnd văduvei venitul net de 8000 lei al jumătâţel moşiei Rlfovenl.
* * *
Planul d-lor Carada şi Take Protopo-pescu era, la Început, ca să se reţină In a-junul vacanţelor din diurnele fie-cărol deputat şi seuator guvernamental clte 500 lei şi In schimb să ii se dea clte o acţiuna asupra Voinţei Naţionale şi tipografiei. Căci se hotârîse ca să se constitue o societate pe acţiuni, care să ia In întreprindere Voinţa Naţională şi tip «grafia el.
Cum insă acest lucru ar fi dat loc la mari nemulţumiri şi la oare cari hânuell lu sinul partidului, In ultimul moment s’a renunţat la acest plan.
*
• *
In cele din urmă, 25 30 de colectivişti In cap cu d nil Carada şi Take Protopopescu au deschis el. Intre el o subscripţie.
Plnă Slmbătă seara s’aa subscris 130.000 lei. Şi imediat ce Întreaga sumă va fi subscrisă,—de cum va nu s’a subscris plnă acum,—subscriitoril vor vărsa sumele, vor plăti toate datoriile decedatului G. Canta-cuziuo şi se vor constitui îu societate pe acţiuni.
Sub scriitorii att Încredinţat deja d lui I. G. B bicescu direcţia Votnţei Naţionale, care lucrează lu fie care zi la redacţie.
Miserii legale
Sub acest titlu citim în Opinia din Iaşi: , Doul învăţători : Neculal Ionescu, din tir-guşorul Poenil, domeniul A. S. R. priuci-pelul Ferdinand ; şi I. Bunescu, din cătuna Osoib, judeţul laşi, afi căzut la examenul de definitivat şi la 1 Decembrie li s’a pus In vedere că, pentru motivul acesta, sunt excluşi din corpul învăţătoresc.
Măsura e bună, fiind-că e menită şă pre-menească personalul didactic şi să realiseze o selecţiuue Îngrijită ; dar iată ce se înttoi-plă cind e aplicată fără discernămtnt:
Neculai Ionescu e învăţător de 34 de ani, are femee şi fete de măritat ; dîndu'şl toata puterea lui de muncă—multă, puţină, cită a avut— pentru şcoală, u’a putut agonisi nimic pentru zilele de bătrlneţe. Acum, a-ruucat de la catedră, u’are pentru a'şl hrăni copiii, de cit un mijloc : să cerşească, fiindcă* altă meserie n’a învăţat.
O viaţă de muncă ar trebui să dea omu Iul dreptul la a cit de mică compensaţie atunci clnd se dovedeşte istovit. Alt tel, o lege caro lasă lumea pe drumuri, e fără de lege,
Şi, ceea ce e mal supără'or, e faptul că a-ceastă crudă aplicaţiune a legel se inaugurează la şcoala de pe domeniul Coroanei.
Trenul de Moldova, care trebuia să sosească în Capitală la orele 8, nu a sosit, piuă la orele 12
Intreblnd la direcţia poştelor şi telegrafelor ui s'a răspuns că uu se cunosc motivele acestei lntlrzierl.
Ne-am fi mirat dacă d. Chiru ar fi ştiut.
«Quisisana şi Chelnerii
Nu putem aprecia serviciile pe cari le va aduce publicului noul bar automatic (juistsana, efectele imediate însă pe cari le a produs acest stabiliment s’ad manifestat deja.
Un mare număr de chelneri, represen-tlud totalitatea corporaţiuuel, s’ad presentat erl In biurourile redacţiei noastre pentru a protesta în contra afişelor reclamă pe cari proprietarul le a distribuit lu Capitală şi In cari se aduc iusulte vil chelnerilor.
In pllngerea lor, chelnerii spun că &a avut mteuţiunea de a iuteuta uu proces de calomnie antreprenorului Quisiaanel, pentru cuvintele grele ce le afi adresat prin aiele fafişe. Oameni practi I lLSâ. chelnerii s’afi mulţumit a aduce criticele lor tu cunoştinţă de materie.
A [Dintre toate şi sunt uiulle la număr, el spun că ştab meniul automatic nu va putea servi pi clienţi tot aşa de bine ca chelnerii, de oare-ce paharele cari servesc
o dată, ou,mal pot fi spălate bine, In mod automa'ic şi clienţii sunt nevoiţi să bea cu
Eahere murdare, riscind ast-fel să capete oale urlte.
Şi poate că aa dreptate.
Mica recoltă de vin ce s’a făcut în ţară în aceşti doul ani din urma, toată lumea se întreabă unde patern găsi vinuri bune şi uaturale I
La Societatea Anonima VINICULTURA
6, Fundătura Esculap, 6
Are în vîndare:
Vin alb Drflgăsanî din 1879, 2.50 litru şi sticla ; 1885 şi 1896 cu 1.80 şi 1.60. Vin alb de OdobeştI şi Dobrogea, de la lanca din 1896, 1.40, 1.20 şi l leii. Vin negru Golu-Drîncea 1879, 2.50 butelia şi litru.
Vin negru Unrdo, 2.50.
Vin negru Nicoreşt.1 şi Odobestl 1885 şi 1896, 2 Iei, 1.80, 1.60, 1.40* şi 1.20.
Tot aci se găseşte : Renumitul Cognac şi Li-chornrT Orov*ann, Biter Vin cu tura fost Alexandrin, excelentele vînnrl şi vin spnmos Lehrt-r din Dealul Fiorii-a cum şi Vermnt şi Chumpanie din cele mal bune vinuri franţuzeşti preperate. Toate aceste produse după cerere se pot servi la domicilia.
Dr. Ecaterina Arbore-Ralli
Specialistă în boale de copil şi femei Strada Romană - Tunari, No. 10.
Agenţi
care vo*sc să se ocupe cu vt izarea pe rate lunare, permisă prin lege, de losurl de Stat, austriace şi ungare, precum şi de alte losurl cari represint un capital sigur, îşi pot asigura un venit frumos.
Ofertele cu arătarea adreselor precise suut a se trimete la casa de bancă.
Armin Schunjun
Budapest Elisabetring, 48.
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
1 MsASUşi HO « I Vf METRU PlTRAT plnă la. 50 BANI
Pe Malul Mârel negre
ŞI LACUL TE0HIB GHIOL In eon«llţlnnI de plată FOARTE AVANTAUIOANE
atUcâ in liingt tte 4 ani in iB rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată diu cauză că a fost recunoscuta de autorităţile sanitara ca cea mal salubră din toată Dobrogea, attt ca clima cît şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiuue al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul
D-iiul I. MOVILI
Bucureşti, JStr. Boamnet, 27.
Fabrica de Bere Luther
recomandă de Sf. Sărbători ale Crăciunului excelentele sale produse de califat# JPMLSVKH şi ff i-VAMiKSÂ, atît în BUTOAIE cît şi in BUTELII, aduse la domicilia, după cerere prin poştă saO Telefon No. 3L9, care comunică cu oraşul şi provin-.ia.
De asemenea în propria sa MEală de Bere,
EII§eul Luther
onor visitatorl vor gusta berea cea mal excelentă din calităţile PUsner şi Bavare&ă şi vor găsi distracţiunl plăcute.
Cea mal bună MUSICĂ MILITARĂ va diiecta pe onor. visitatorl cu cele mal plcute ARII.
||_ Q+niiont la Făcu. tat ea de ştiinţe dorin J Ull OlUllt/nl a avoa clte va meditaţi lini. IonfrmaţiunI la Administrata ziar. «Epoca»
COFETĂRIA IO NESC U
— PIAŢA ST. GliJEORGUE, in centrul Capitalei —
Recomandă publicului şi clientelei sale	(Telefon No. li»
O TI lf(f: EXPOSiTtUXE DE BOJMBOaVEHME
foarte elegante cu preţuri eftine
ARTICOLE PENTRU CAROURI
îu tot felul de fantezii IIBOMBOANE!!
Prima calitate Vt Hti CV « t,EI BtljOGBAUVW,
Tot felul de articole privitoare la această branşă. Expediţie la domicilia. Transport In provincie şi străinătate. !!! I rel irntri şt elegante saloane «te cnusmn ape ca Intrare» principală prin piaţa Mf. Glie«»rulie şl str. Colţii ÎI! LaboratoHu foarte curat. Renumele acestei cof tării şi încrederea publicului e cea mal mare satisf cţie dobtndită.
COFETARII
RIEGL
CALEA VICTOB.IEI No 66
' "v^i i
Mari aprovisionări şi preparative Cu ocaziunea Sărbătorilor
EXPOSIŢIUNE DE NUVOTEURI PENTRU CADOURI COMENţH PENTRU CAPITALĂ, PROVINCIE SI STRfilNĂTATE
CASA CAPSA
MARE COFETĂRIE A CURŢEÎ REGALE
ţ
FABRICA !)E CHOCOCATA
Patiserie, INGHEŢETURl, Bucătărie HOTEL, RESTAURANT FRANCES PIVNIŢE RENUMITE
APERITIVE, VINURI Indigene şi STREINE pentru masă şi desert.
ŞAM PANI MS Eacceleniă
ele la ** lei butelia
l«l€ORITUl ALESE
PESCi DE MARE, TRUPE CLAPONI şi alte diferite VÎNATURl Fructe, TRUFANDALE, Comestibile
Casa se însărcinează a furuisa, atît in provincie, cît şi în Bucureşti: prlnznrl Întregi, împreună cu serviciul, şi tot ce trebue; liiuciurl, aerate, banchete, botezări, nunţi, etc.
Se găsesc de pe acum toate noutăţile pentru anul nott, îu obiecte de fantesie şi mărfuri fabricate.
Castauele zaharate, dublu vanilate, se vind numai cu 10 lei chilogrumul.
Catalogul Casei se expediază orl-cul cere.
C.sa atrage atenţia onorabilei sale clientele că expediţiunile pentru provincie se^fac fără plată deosebită pentru împachetat şi transport.
Furniturile pentru prînzurl, lunciurl bufute şi serate sa fac cu cea mal mare îngrijire, attt în ce priveşte fabricaţiunea, cit şi in ce priveşte împachetarea, ceea-ce face ca destinatoril să primeseă produsele cele mal delicate in cele mal bune condiţii, prospete şi cu totul neatinse.
Expediţiunile se fac cu cea d'inliia cursă; cu toate acestea, CaSA nu poate insista tn deajuns pe lingă onorabilii el clienţi spre a-I ruga ca coinandele să-I fie făcute cu clte-va zile inaiute spre a se evita intirzierile ce s'ar putea produce.
—a—^amrntmasnmmi^sBsstsami
Apă Minerală Nat ar ala, Toni • Digestivă, Seconstitnantă ANEMIA - DISPJSPSIA - DIABETUL
De patin secole Meteorul Saiut-Veaer ta faugue* este eel mal nnt-versaî aprecia» «le către Doctor»
r*?1/ ««;
mâm £jt> im
Stilai
CEA MAI BUN* DINTRE APELE PUGATIVE
www.dacoromamca.ro
4
EPOCA
DE CITIT
DE ACEIA CE SUFERĂ DE FRIGURI
Femeia P... In vlrstă de 56 de ani. era mln-cală de 5 ani de zile de friguri. Cu ţoale că era tînâra avea aspectul decreptilndinel, pielea livida, ochi stinşi, picioarele umilite şi burta uşa de voluminoasă In cit s’ar fi crezut aproape să fără. Spin» sa era aşa de mare in cit cobora piuă in burtă, după spusa medicului.
Do Ia măritişul el rare datează ds 6 ani, ez iocueşle o casă destul de bine situată, tn apa renta, pe la jumătatea unei coliuo dar c»n domină coada băltii din Msi'lers ; ori, această baltă care alimentează o moară, este seacă vara in jumătatea lntinderel sale şi prin urmare degajează miasme care a& causat frigurile la nenorocita femee.
Doctorul ei voia să o facă să schimbe locuinţa ; dar aceasta era cu neputinţă do oarece soţii P.., nu erad bogaţi. Ei nu posedai) de cit această casă in care locuiatl şi pe care nu o pufeaO vinde aşa de uşor.
Doctorul a prescris atunci vinul de Quinium Labarraque In dusă de două păhărele de li-
qmr după fle-i-are m?“ă- După I» zile frizurile aO dispărut cu desăvlrşire ; s’a întors pofta de mincare şi somnul; şi umflătură a perit.
De atunci fcuneea P... a continuat să iocu-ias ft casa sa rămîntnd prin armare in tot-d'a-una supusă miasmelor nesănătoase ale bălţii din Mtillers; dar viuul de Quinium Labarraque a vindecat-o aşa de faine tu cit n’a mal avut nici odată friguri.
întrebuinţarea lui Quinium Labarraque in dosâ de un pflbăre sad două de liquer, după fie-care masă este de ajuns pentru a vindeca Iu scurt timp frigurile cele mal rebele şi cele mal vechi.
Vindecarea obţinută prin vinul de Quinium La-
b - aqic eşip radicală şi mal spiră de e!J cu ajutorul chininei singure din cauza eelor-lVlte principiur! active ale quiquinel ce coDţine Qui-niumul Labarraque, şi care complectează acţi-uii"a chininei,
Qiiiniutnul este un extract complect al quin-q111nol, conţiniud toate principiile folositoare aie acestei Fcoarţe preţioase, dizolvate In cela mal bune vinuri de Spania.
Quinium Labarraque este incomparabil superior orl-cărul alt leac mal cu deosebire in ţările uude domneşte boala frigurilor, clnd bolnavul este silit să trăiască In mijlocul miasmelor ce i-afl cauzat boala.
Din cauza eficacităţii sale şl it nenumăratelor
vindecări re «pr< dus Academia de Medicină din I aria a aprobat tonmiiâ Quimumulul Labarra-quc, distincţiuno foarte rară si care recomand» acest produs lncrederel bolnavilor din toste ţărnle. Acest produs sa găseşte la toate drugue-riile şi farmaciile.	b
In vederea eficacităţel sale suverană şl car-» citatea flacoanelor sale, vinul de Quinium L» barraque este de un preţ moderat şi mal pu. ţin scump de cit cea m ai mare parte a produselor similare, din care trebuie să se absoarbă o cantitate foarte mare pentru a obţine o mică Îmbunătăţire In loc de vindecare.
lunile casei A. pe ziua de
mUetin Odeceurologic.—Observaţii Menu et comp., calea Victorel 88,
23 Decembrie 1898:
Miezuinopţel, -+- 10°; 7 ore dimineaţa,—8°; A-miazl, —2«. înălţimea barometrică, 770mm.; Starea cerului, frumoasă. Barometrul staţionară.
***
Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : Timpul liniştit şi relativ călduros se menţine. Temperatul a a fost ridicată în partea es. tică a Munt niel, la mare şi la munte unde a ajuns la ■+- 12 grade. In Moldova timpul a început » se răci. Noaptea a fost îngheţ în toa’ă ţara. Barometrul foarie coborlt, a scăzut de erl cu 10—12 nun. La T.-Jiu şi la Baia de Aramă a căzut ploae. Astă zi timp umed şi ceaţă groasă, formlnd chiciură! către am.-ază cerul se deschide
COTA APKLOR.—Cota apel Dunărei d’asupra etiagiilor inzilele de'22 şi 23 Decembrie a fost:
'U Decembre 2 i Decembre
Turnu-Severin ......	0 86	—	0,85
Giurgiu....................0.27	—	0J9
Galaţi. ................... 0,38	—	0.41
COŞNITA PIEŢEI
Mercur! 23 Decembrie 1889.
P&lnea • • • *	•	• so	FMOl* •••••«	w
Jimbla - • • a			Mazerc •••«*•	40
Franzela • • •		• 80	Cartofi ohif. • • «	16
Oirnfl de T»oI	<	• 70	Cartofi no»! • • *	10
Sefl				Linte ••••»«	80
Oarne da poro	•	• 80	Spanac			«0
Unturft • a . .			Conopide! bno.) •	60
Oslnxs . a a a	•	• f-20	Ardei (sat») • • •	—
Parcel» • • •	•	• 4	Pătlăgele (snta) * •	—-
Berbec» • • •	•	• 50	Fasole verde • * *	—
Oarcsn* • • •	•	• 4-5.00	MorooTl («at») « .	2.00
GAsos • • • •	•	• 1,50—8.00	Ţeilna (suta). • • • PoBtârnao (suta). •	6.00
Bat» • • • • • Găina • • a a	•	• 1.50		8.00
	•	• «o-l.so	Vzrz» ».••-«•	—
Crap» • • • *	•	• 70	Gull» («ut») ■ • •	iJQQ
Cega . • • • a	•	• 2.60	BfeaU (satzj • • •	2.50
Sală» • a a a Nlsetr» • • •	a	• 8	Ceapa • • • • • «	10
	•	• 2.50	Matzl lax . • • •	80
Moron» • • •	•	• 2.50	Pere		 •	25
Baci (suta) • •	a	• 6.00	Mere •••*»•»	40
Ouă (suta) • a	•	• 6.00	Prune .*«•••	40-80
Unt topit • • •	•	• jB.80	Strugur! « • • • «	—
Unt proaspXt •	a	• 2.60	Gutui		—
Brânză de vaci		•	LimM (bao.) • - -	10
Brânză Telemea		• 1.40	Portooaţe (buo.) •	20
Smântâni • •	•	• 1.40	BodU )buo. • • •	—
FOIŢA ZIARULUI *KPOOA*
AL. ANTEMIREANU
53
DIN VREMEA XiVI
CaPITAN costache
—' ROMAN I8T0RI0 —
TPAJElTEA. U-a
CAPITOLUL VI
(armare)
Intlia oară, glodul că Radu o iubise şi că ea ’I răsplătise cu nevrednicie i-nima Iul, i se infigea acum în minte cu toată tăria unei remuşcărl.
Căpitan Costacbe stătuse puţin, apoi plecase Ia casa lui de pe Podul de Pă-mînt, după cum făcea mal întotdeauna. Piuă la plecarea lut, Elencuţa stătuse a-proape mută, turburată mereQ de acea remuşcare ascunsă. Dar d’abia plecă el, şi Elencuţa se aruncă în pat, câ chinul lăuntric isbucni în toată ar-zâtoarea Iul tărie.
Şi-aducea aminte de privirile luT, de drago-tea care cu o înconjura întot-deauna de şiroaele de lăcriml pe cari le vârsase cind şi-a luat rămas de la ea. Şi, acum, in clar-obscurul nopţii, părea că vede acolo în colţul odăii, doT ochi negri, blestematuri, cari o pătrundeaO drept Jn
inimă ca nişte piroane înroşite de toc. Era Radu, Radu care venise să o întrebe ce a făcut cu iubirea lui, de ce i-a ucis inima şi într’un chip atît de nemernic.
Ochii aceia ’I zărea mereQ, arzători, ficşi, ameninţători şi plini de ură, ’l vedea întruna, cu toate că nefericita se ascundea cu capnl în perne, cu toate că pe ochii el perdeaua lacrimilor se făcea tot mal groasă, tot mal orbitoare.
Se sculă de mal multe ori, aproape nebună, se aruncă acolo în colţul unde vedea mereQ pe Radu, şi cu fruntea la pămînt, smulgindu-şl pârul şi gemînd, imploră ertare, jurîndu se că inima el e tot a lui. Dar vedenia rămînea nemişcată, mută şi ameninţătoare, la toate chinurile nefericitei.
Afară pe cerul curat şi albastru, luna mare şi rotundă, se Înfipsese în dreptul ferestrei şi privea cu eterna şi revoltătoare a el nepăsare sbucimul nenorocitei copile, fără ca o singură lacrimă de compătimire să alunece pe una din razele el cercetătoare. Atîta imensă nepăsare în acea eternă şi uriaşă natură şi atîta chin şi-atîta agonie, în efemera şi umila el zidire, între cel patru păreţi al acelei căsuţe neştiute!
Pinâ la ziuă Elencuţa se munci aşa, plingînd mereQ, rugîndu-se mereQ, neştiută şi nemîngîiată de cit de privirea duioasă a Maicii lui D-zeu, care o scăpase odată din mîinile sîngerosulul monstru.
In zori, cînd lacrimile secaseră de a-tîta văpae de durere, Elencuţa, doborîtă
LICITAŢI UNI
La 29 Decembrie, orele 3 p. m., la comandamentul corpului Ii de armată, strada Ştirbei Vodă 81. cu oferte Ini liise, pentru furnizazea a 15 pompe aspirante fulante sistem «Niagara» 14 pompe cu dublă aspiraţie şi 7 pompe «Atlas» No. 3.
—	La 27 Ianuarie s. n., orele 4 p. m., la direcţiunea generală a căilor ferate, pentru furnitura a 16 000 metri cubl pietriş ciuruit pentru liniile Buzăfl-Barboşl şi Făurel-Fe-teştl, extras din balastiera Biizăă, kilometrul 132—400 al liniei Buzăfl Bărboşi.
Ofertele, sigilate, adresate către direcţiunea generală a C. F. R„ serviciul P. detalii: serviciul central de întreţinere al căilor ferate.
—	La 22 Ianuarie, orele 10 a. m., al ministerul de războia, pentru aprovisionat rea a 100 tocuri pentru lance
de osteneală, căzu într’un somn adînc, un somn sbuciumat, chinuit de visuri bizare.
Odată se făcea că era in casa tatălui săQ, din dealul Spirit, într’o Duminică, şi în casă vedea o mulţime de oameni, plini de veselie, toţi în haine de sărbătoare, iar jupîn Nâstase şi mama Smaranda, în veşminte noul, cu ochii in lacrimi de fericire, aşteptind pe Radu care trebuea să vie.
Şt, se vedea şi pe ea, îmbrăcată în roche de mireasă strecurîndu-se prin mulţime, veselă, uifîndu-se mereu spre uşă, nerăbdătoare, buimăcită de noroc. Apoi vedea pe Radu intrînd în cîntece d8 lăutari, cu faţa rumenă, cu ochii strălucitori de bucurie. Era nunta lor, era fericirea împlinită.
Şi visul continua, se desfăşura în tot farmecul lui, iluminînd faţa palidă a a-dormitel, fâcînd să i se bată globii o-chilor sub pleoapele supte.
Ea mergea alături de Radu, urmală de bâtrînil lor părinţi, pe un drum necunoscut, prin mijlocul unul cîmp înverzit, departe, către un sat unde ’l aştepta fericirea din urmă.
Iată-1 la biserică, într’o biserică mică şi veche, înţesată de lume, ascultînd binecuvântările preotului. Şi, d i odată, cînd răsună cînlarea «fecioară bucură-te», un vuet imens, o clătinare uriaşă a pămîn-tulul şi a cerurilor, stinse soarele, vărsa negura nepătrunsă pe lume, şi despică In două catapeteazmă biserieel bătrine.
Alunei Elencuţa tresări, îngheţata din spaimă, gemînd in somn, fără ca să
BURSA DE BUCUREŞTI
Cursul de la 23 Decembrie
5%	Renta p. — [
5»/.	» am. 1881 1001/.
5°/.	» » 1892 102‘/i
5V,	* » 1893 102‘/«
5»/.	» » 1894 99'/.
4*/.	» » 1889 93'/,
5°/,	» 90-94 94 j
I’/	» » 1896 93
4%	* » 1898 93
ConvertHe rurale — Casa pensiunilor — 5V Obl. c. B. 1883 lOO'/i	
5’/.	» » » 1890 9■)*/«
i'l,	» » » 1895 99
5 •/.	Fonc. nir , . 102Ve
4-Vi	» .... 92’/.
5°/,	» urb. Bu-e. 989/j
5^.	» » laşi. 95'/.
Banca Naţion. • 2578 » Agricolă 380 » RomlnieL —
» de acont. 842 Dacia-Romînia • 463 Naţionala. • • ■ 516 Patria - • • • • — Construcţii. • < 102 Bazalt artificial. — Letea • • • • •	—
Furnituri militare — Tramwayul noO 1200 Baia Centrală •	90
Napoleonul . • 20.07 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.11 a/< Rubla de hlrtie 2.68
se poată însă deştepta. Şi, un alt vis venea să ia locul celui dinnainte, cînd o clipă de linişte se pogora peste acea fiinţă trudită.
Se vedea într’o căruţă de poştă, singură cu iubitul el Radu, într’o noapte luminoasă, călătorind pe un drum neştiut. Şi, pe cînd surugiul mina ca un vîrtej, Radu îl spunea dragostea lui tăinuită pină atunci, şi ea ’şl deschidea inima, şi-l săruta pe ochii lui frumoşi1 stringîndu-1 la sin, sub privirea lunel care! îmbrăţişa şi-I săruta pe amîndol. Căci în visul el fantastic, pină şi această enigmă îngheţată a cerurilor, prindea viaţă, şi dragoste de sărmanii muritori al pămîntulul.
Diligenţa înnainta mereQ, peste cîm* puri necunoscute, peste văl şi peste dealuri, încotr’o nu se ştie, sprintenă ca un dor, sprintenă şi neobosită.
Elencuţa era perdută de fericire ; vedea pe Radu cum nemal găsind vorbe la atîta dragoste, tşl pleca fruntea pe genuchil el şi atunci ea, şi alipea uşor buzele de gitul lui, şi obrazul de obrazul lui fierbinte.
Deodată însă, cîmpia din prejur S3 prefăcu Sntr’o baltă neagră, urlâtoare, nesfirşită, din care eşi un balaur imens, care se repezi la ea,înfipse ghiarele în carne şi o aruncă în mij ocut întunecoasei mocirle. Şi pe clnd ea încerca zadarnic să scoată un strigăt de ajutor, simţea cum se afundă mereQ, ani şi veacuri, mereQ. în haosul acela neguros, rece, fără sfirşit....
Atunci adormita se svlrcolea în patul
JtKMIStJtj 'Â'MMIVlJMtMMjitpft
Plecarea din gara de Word		Sosirea fn Gde	Nord
Mamele Staţiunilor	Dim	Namele staţiunilor	Di ul
Puoioasa-U.-Luug - .	6lJ	ialaţl-Pioo^n * • •	O4*
Olulnlţa-Sallgny • • •		Q-tinopol-OonUnţa •	
Pitoţtti-Paria • • • •	7* >1	iBdapestz Ttta. • • ■	5**
Ploeţtl-Iaţt		7u	Demberg-Ploeţl! • « •	»<
Tlta-Smîrda		7»	UngUeat-Ploejti • • •	
Ploeţtl-BrzflOT • • •	7M	Ptoloasa-O.-Daag . • •	IO»
Oomana-Smfrd» « • •	8*	0îl«r»îI-3l0bozl». ■ •	10»'
Plosştî-Vlena • • • •	gin	■imîrilz-Cbmzaa - • •	10*
Plteţtf-Londr» • • • •	n>* >i	Teoaoî-Ploeţtl • « • •	IO»'
Ploejtl-Q»l»9 • • • •	u“	O-tluopol-Ooastaaţft •	1P»
		Budapesta-Ploegfcl • *	nu
		Pzrts-Plteţtl • • • ■ •	
Ploeţtl-BrzţOT • . • •	»*•		•
Olalnn»-Oon«t»oţ» • •			--
Gonatanţa-O-tlnopOl •	*;	BrzţOT-Ploeţ« ....	12-»'
Olalniţaîdloboaia. • •	51*	Ooastanţa-Omlniţ» • *	l*»4
Ploeţtl Badzpezt» • •	IS"	Londra-Piteştl. • • 4	4" «1
Plteştl-PArli		6“	G»UM-PloeţfJ . . • -	r»»
Oomana.Giurfl». • •	6^	Yirolorava-Tlt* • « *	7*4
Ploojtl-0»l»p - - • •	«•“	Smîrda-Oomana « • •	7»
Tita-O. Lung • « • •	6*1	Brafov*PIoeftL • « •	»«-
frioeştl-Unghenf • • ■	9“	Vtena-?loes*.î • • • •	gu
Ploeţtl-Lember*. - •	10“	Constanţa uialaiţa • •	g«
PloeţU-GzUţT ....	u*°	laşi-PIoeştl . * • •	10»*.
Constanţa*C-tlnopol •	70* 6	Pzrla-TIta		1
Titu*Budapesta • • •	11»	0.-L»ax-Tlt«. • • • •	!0»
>) Olrjal» Mero.,*) Dam., •) Joi, *1 Dam., Joi, •) Da

el, cu gemăte înuăbuşite, pină ce isbu-tea o clipă să deschizi pleoapele-I arse de lacrimi.
După somnul acesta sbuciumit, căzu intr’o piroteală, din care toitâ ziua nu putu să se desmeticeascâ. Sfetea acolu. în patul el, aproape nem:şcatâ, surdă la toate Sntrbirile bltrinel, ne voind uicl să se uite cel puţin la mînacrea pe care i-oadusese aceasta.
Ziua întreagă a petrecut-o în această stare pe jamătate inconştientă. Rtr cîte un tablou, cîte un gînd nedesluşit, îl răsărea în minte, ca un ecoQ perdul Sntr’o ceaţă adincă ; gîa iul acesta se desfăcea greoiQ, anevoios, din încîlceala lui, se lămurea tot mal mult, fâclnd-o să se sbuciume în amorţeala eî, ca un copil căzut într’un somn greQ.
Era acelaş şi acelaş gînd, aceeaşi şi aceeaşi remuşcare a sufletului el curat. Amăgise iubirea lui Rida, pe care tocmai acum o înţelegea, îl ucisese sufletul Iul, şi vinovăţia aceasta îl rupea inimi în bucăţi.
Une-orf, gin ful nu isb i'ea să cap°te lumina constiinţil, şi atunci Elencuţa simţea un răQ ascuns care o înnăbuşa fără milă : i se părea că un cuţit ara în fo; pină la alb, se apropia încet di inima el, se apropia mereQ, abia sim-ţindu-I căldura la început, apoi pe măsură ce el se apropia, IFsimţea d ogoare* tot mal vie, tot mul arzătoare, pinâ ce ÎI atingea inima, o înţepa şi încet, încet, ii pătrundea tot mal adine, pină în inima inimel sale.
(Va urma)
PATRIA
SOCIETATE ROMANĂ DE ASIGURARE
gl de reasigurare in. BucurescI Capital social versat lei un milion
Preşedinte: G. C. PHIIIPPESCU. | Vice-Preşed.: E. COSTiNESCU
Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la
BREAZU
ASIGURĂRI ASUPRA VIEŢEl
(Asigurări de zestre, pentru cas do moarte, asociaţi uni, etc.) şl
CONTRA ACCIDENTELOR
ASIGURARE VIAGERĂ
Contra accidentelor pe căile ferate |
IAŞI
Autorisatâ de Stat.
Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. nii Mediei. Efect prompt şi sigur, dosa mica, gust plăcut Cereţi dar numai
APA MINERALA DE BREAZU
Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din tară. Propr. C. N. Paraschlresco & Co. Deposit general: Fraţii K6nya JaşL
Magazinul : 4. Bulevardul Academie!, 4
SOCIETATEA
DE
Basalt Artificial
Şl
CEH AMIC A
de la Cotrocen!
Capital social 1.500.000 deplin virsaţî
Face tot felul de ornamentaţiune
precum:
BUSTE, STATUETE, VASE, MEDALIOANE, SOBE DE PORCELAN
CU PREMIU UNIC
Asigurare colectivă a lucrătorilor din stabilimentele industriale
Sediul Societăţii: BUCUREŞTI, STB. SMÂRDAN No. 15
Agen(ii in toate localităţile principale Prospecte şi tarife se t i-imit la cere franco
mu»	rsxxL î mwiVfnuu*
„NAŢIONALA11
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
CpiUU de acţlnal Ttrml laleţral Ihunl aar .... 2.000.006,—
Fandai da raservS din prima si daone „	„	.... 2.956.688,00
Faadarl da rasarvi dia capital ei alta diferita reaerra . 1.075.843,60
Total frânei aar . . 7.032.531,36 Danne plltite in ramnrile elementare aproape . . Lei 33.000 000,— Preşedintele conailinlal de adminiatratinne : O. C. Ftiipeecu.—Tico-preqe diata, A. Baiman,—Direoter general, K. Qrunvald.
„NAŢIONALA"
Asigură in contra incendiului, grindine*, contra-daunelor de transport precum ft valori. Asigură asupra
viefei omului
aa primaaa tai taata imiUţiaafli aadtata, paamua i tmm Om rnaarfa, mpraaafa,	m fi
Sediul Social: Palatul SoctetAţat, *tr. DmimmC, 11 Representanţa generali In Bucureşti, st Smtrdan, Agent* ks toate oraşele fărei.
Diferite clişeuri pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse.
A se adresa la Administraţia Ziarului._________________
Le» liritablM Eaux aininke de a
IfICHY
toni lat Sonrett
VÎCHY-ETAT
CELESTBNS
GHAftDE-GRILLE
HGPITAL
Exlger In nom aar la «apatils st l'etlqvstt*.
Lei seule» vărltables Pastilles de Vloby tont Iu
PASTILLE YICHY-ETAT
fabrlqudee aven lea tel* naturala ex trai ta dea Eaux de Yiehy-fitat
Comprimâs dt Viohy
au M»a auma WOMV-tTAT

Tipografia II ELI Al) E execută tot felul <le lucrări, atingătoare de acesta artă.
Tipografia „HELlADE11 ^execută tot felul de lncrărl! atingătoare de această artă cu cea mal maro acurate-1 ţâ şi cu preţuri foarte ° 1 vantagioase.
1
I
■ETUiiRBw HO
JACQVES I. CAT
W	INGINER
BUCUR EŞTI-FILARET
STB. CUŢIT1J DE ARGINT,
Me. «.
TELEFON
Ateliere Mecanice
Vagoane de Mărfuri, Vagonete şi Şine Poduri şî Construcţiuni metalice
Maşini, Unelte şi Material mic de cale ferată TURUftTORif DE FER SI UAMA Pio^e de Maşini
pîui la 7 tone greutate
Roti dinţate si de transmisiune
Robinetărie
PONTA ŞI ALAMA LE ARTA

CQROAKEj CANDELABRE
CAZANGERÎE
Vagoane Cisterne
Beservoare BUTOAE de î^ei-Ateliere de SmAlţuit
Oiarie de Fier presai si de Fontă
HÎIAI.ŢIIITE
Atelier de Electrolisă
jamfraa neerit, argintat, nichvlnt, mld-tnttil, eaetilorUt rinvitlt şt phttn-tttelt orf»or metal. Sil. W
bucureşti, Tipografia «HELJADb», Clemenţei. No. 3.
C. No.
—Exemplare ao.ooo.
.G
www.dacoromanica.ro
^Girant: 4$tate Elefterescu.—(Telefon «Epoca»)