JOUI, 24 DECEMBRE 1898 SERIA II.—ANUL IV, No: 654—347. NUMĂRUL 10 BANI abonamentele Ii» ţarK, p« un an . 20 lei r M treinâtate • • 40 H Manuscrisele nu se Înapoiază REDACŢIA fTFRJLUXA CDLKMENŢE1, No. 3. BALAMUCUL DE LA CONSILIU DE MINIŞTRI STÂRPICIUNE Dresa guvernamentală se supără foc, ori de cîte ori presa opozantă vorbeşte despre sterilitatea regimului liberal. Cu toată supărarea uşă, lucrurile nu se pot schimba. N’a fost încă în ţara asta regim mai sterp, mal nerodnic. In trei sesiuni trecute, abia s’a făcut o singură treabă: reorganizarea învâţamîntulul secundar şi uperior : şi aceasta fiind-că fusese Găsită gata pe urma noastră, fiind-‘ ă terenul fusese pregătit de noi in opiniunea publică. Alt-fel, dacă ar fi trebuii ca regimul actual să ia lucrurile din talpă, nici vorbă că nu s’ar fi făcut nimic. Asta e toată isprava în trei ani de zile. In schimb, au fost boclucurl şi scandaluri berechet. Regimul parlamentar a fost cu desăvârşire de-. radat în timpul acesta, aşa că credinţa ţârei în el a slăbit. Partidul liberal nu şl-a respectat nici unul din angajamentele sale, nu şl-a aplicat programul — lucru de care, de altminterea, suntem foarte mulţumiţi; căci realizarea programului partidului liberal şi a angajamentelor lui, ar fi zdruncinat echilibrul Statului şi ar fi produs cele mal mari încurcături. Iata-ne ajunşi la a patra sesiune. In toate ţările cu regim parlamentar, ultima sesiune a legislatureî se semnalează printr’o activitate .jctraordinară. Guverne • şi Parlamente se silesc la această epocă sâ’şl îndeplinească făgâduelile şi să ate că cunosc nevoile ţârei şi ah dorinţa să le satisfacă. Parlamentul liberal, ajuns la termenul carierei sale, a venit la 15 oembrie şi a plecat în vacanţă la i x) Decembrie, fără ca sâ’l fi băgat rine-va de seamă. Lipsa lui nu se simte de loc, precum nu s’a simţit prezenţa lui. Vacanţele la Parlamentul actual sunt numai o vorbă fără înţeles. El e tot-d’auna în vacanţă, de trei ani şi jumătate de cînd există; şi aşa va fi pînă în clipa din urmă. E foarte firesc să fie aşa. Partidul liberal n’a venit la pu-b re ca să facă vre-un bine, ci numai ca să mal facă răO, cum făcea in opoziţiune, periclitînd mari interese ale ţării. Râu a mal făcut el şi de cînd e la guvern; dar cel puţin a făcut răO numai înăuntru, a stricat numai ce se poate drege, a turburat ceea ce cu oare-care osteneala se poate pune iarăşi în regulă. Stirpiciunea era în însăşi origina regimului liberal actual şi orl-ce ar face, nu poate scăpa de dînsa. Nu numai noi, adversari fireşti al regimului, constatăm aceasta, l ot aşa văd lucrurile şi liberalii, vechi membri al partidului astă-zl ia putere, cari nu sunt orbiţi de budget. Iată ce spunea acum două zile, irul naţional-liberal, Drapelul: «Perioada de oboseală a urmat inel perioade de sbucium inutil, din care ţara n’a tras nici un folos, r partidul nostru a păgubit enorm popularitatea şi prestigiul săQ. «Nimic din ce s’a făgăduit ţărel nu s’a realisat, şi tot ce nu trebue se facă s’a făcut. Fără de legi eu duiumul, scandaluri cari aQ ridicat protestări unanime şi în cele din urmă s’aQ sfîrşit cu tulburări pe stradă, umiliri în afară, loviri ip interesele naţionale, reînvierea barbariilor in alegeri, legi reacţio- • nare, legi mutilate şi transformate din rele în detestabile intrigi, des-binărl, iată din ce se compune activul unul guvern pretins naţional-liberal, iată bilanţul a trei sesiuni parlamentare şi a trei ani de gu-vernâmînt.» Dintr’un punct de vedere cu totul deosebit de al nostru, liberalii de la Drapelul constată acelaşi lucru ca şi noi. După sărbători, Parlamentul se va aduna iarăşi, dar va lucra tot aşa de puţin cît lucrează acum că e în vacanţă. In scurtă vreme, acest Parlament îşi va da sfîrşitul fără ca cine-va să-l regrete, afară numai de mîna de oameni cari au traficat cu mandatul lor. Ţara va răsufla atunci, scuturîn-du-se cu desgust de un regim care a exasperat’o prin nulitatea sa. ---------------**---------------- Toată paguba spre bine lată un proverb romînesc al cărui a-devăr se va confirma in curind şi in viaţa noastră publică. A fost o pagubă mare pentru interesele oraşului Bucureşti venirea in capul administraţiei comunale a incapabilului Robescu. Nevoi urgente ale oraşului nu au fost satisfăcute, mari lucrări de edilitate aii fost lăsate in părăsire sau compromise. Va fi nevoe de o colosală putere de muncă, de o mare desfăşurare de energie, pentru a se reîncepe acea activitate rodnică căreia oraşul ii datoreşte in mare parte cele mal multe îmbunătăţiri. Dar toată paguba spre bine. Chiar susţinătorii cei mal înverşunaţi al Iul Robescu s’au convins acum de incapacitatea fenomenală a acestui om şi în sinul noului consiliu comunal este un puternic curent pentru a se alege de astă dată ca primar al Capitalei d. Pro-copie Dimitrescu. Se crede că acest curent va eşi în cele din urmă triumfător, cu atît mal mult cu cit nici guvernul nu mal susţine candidatura actualului primar. In acest caz Capitala va scăpa pentru tot-d’auna de omul care timp de 3 ani i-a compromis atît de grav interesele sale. Capitala va scăpa de Robescu. Şi aceasta nu e puţin lucru. —---------------smmm------------------ ÎMPRUMUTURI comunale In 1895, clnd liberalii au venit la putere aQ şi disolvat, în vederea alegerilor legislative de atunci, toate consiliile comunale. Nouile coiis.lil, din mal toate oraşele ţărel, abia întrunite, aQ început să voteze cu nemiluita la împrumuturi—ast fel că la un timp însuşi ministrul de interne liberal s’a văzut nevoit să rel'uze mal multor comune autorizarea de a contracta împrumuturile ce cereaG. Suma cu care s’aQ împrumutat atunci diferitele comune se urcă la mal multe milioane. Se pare că un vînt asemenea suflă şi acum. Nouil primari colectivişti aQ şi început să solicite împrumuturi. Cel dintîiQ a fost primarul Orleanu din Galaţi care n’a cerut nici mal mult, nici mal puţin, de cit un credit de cinci milioane lei. Nu e de prisos să amintim că budgetul comunei Galaţi — In sumă de 2 milioane 240 mii lei—se va încheia în anul acesta, după chiar mărturisirea d-lul Orleanu, cu un deficit de un milion de lei. Nu trec însă de cît cîte-va zile de cînd d. Orleanu şi a formulat pretenţia şi iată că d. Al. RadovicI, primarul Ploeştilor, cere şi d-sa un Împrumut tot de cinci milioane lei. Nu-I vorba, oamenii cer, dar nimeni nu-I obligat să le dea. Dar aceste cereri de împrumuturi ne a-rată ce fel de administraţie comunală fac colectiviştii şi ce intenţii aQ el asupra banilor publici. Balamucul de la consiliul de miniştri Jurnalele ministrului domeniilor.— Scene violente la ministerul domeniilor.—SvonurI despre retragerea d-lul Stolojau. Jurnalele ministrului domeniilor De mai multe ori am înregistrat, după cererea expresă ce ni-s'a făcut de către u-nii funcţionari superiori de la ministerul domeniilor, că de aproape o lună o zăpăceală de nedescris domneşte prin toate birourile acelui minister, din causa obstruc-ţiunei pe care o face consiliul de miniştri tutulor jurnalelor d lui Stolojan. De aproape trei luni s’au încheiat la ministerul domeniilor o sumă de jurnale, cari urmau să fie oprobate de consiliul da miniştri. Aceste jurnale sînt privitoare la unele concesiuni pentru construiri de căi ferate particulare, la stingerea unor procese ale Statului, la scutiri de vamă conform legei pentru încurajarea industriei naţionale, etc. etc. Nici unul din cele vr’o 60 jurnale pre-sintate de aproape trei luni de d. Stolojan consiliului de miniştrii, n’ai fost luate încă în discuţie, cu toate stăruinţele depuse de ministrul domeniilor. Scene violente la ministerul domeniilor Din această causă lucrările curente ale tutulor secţiunilor ministerului sînt împiedicate. Funcţionarii superiori adeseori sunt expuşi celor mai amare reproşuri din partea particularilor interesaţi şi nu a-•rareori sa produc scene aproape scandaloase prin biurouri între particularii interesaţi şi între şeful vr’unui serviciu. Acum două luni şi jumătate o asociaţie romînească a întemeiat o fabrică în ţară şi, conform legei, a cerut unele avantagii ministrului domeniilor. Cum afacerea era urgentă, în două zile consiliul industrial a desăvîrşit toate lucrările pendinte de a-eel minister, înaintînd prin d. Stolojan consiliului de miniştri un jurnal spre a-probare. Pînă azi acest jurnal nici n’a fost măcar discutat. Si dreyt consecinţă, asociaţia care a întemeiat fabrica e pe punctul de a lichida. Un represintant al acestei asociaţii a apostrofat săptămîna trecută cu violenţă pe ministrul domeniilor, anunţîndu-l că-l dă în judecată pentru neexecutarea legei. Atunci d. Stolojan aproape plingînd a mărturisit, că in consiliul de miniştri i se face viaţa amară, neluîndu-se în seamă nici unul din jurnalele, pe cari le-a pre-sintat. In acelaşi timp a sfătuit pe repre-sintantul societăţei să dea în judecată pe consiliul de miniştri. SvonurI despre retragerea d-lul Stolojan Acum patru zile mai mulţi şefi de serviciu de la ministerul domeniilor s’aiî presintat la d. Stolojan declarîndu-i că nu mai pot lucra înainte, căci cestiunile cele mal importante şi cele mal urgente sunt suspendate prin neresolvarea jurnalelor supuse aprobărei consiliului de miniştri. D. Stolojan, drept răspuns, i-a trimis să se plîngă la d. Sturdzn; ceea ce,—lucru firesc, — funcţionarii au refusat să facă. Se zice că d. Stolojan văzindu şî situaţia atît de compromisă nu numai în rîn-dul cabinetului, ci şi faţă de funcţionarii săi subalterni, ar fi decis să facă o re-monstraţie sgomotoasă în contra consiliului de miniştri. -----------------attHMi----------------- Moralul Sturdza D. Dimitrie Sturdza nu pierde nici o ocazie de a afirma că d-sa este un om moral. In convorbirile private ca şi în vorbirile sale publice, par’că într’ adins caută pretextul ca să poată spune : — Eu duc o viaţă morală ! El, Doamne, este adevărat că nimeni nu a văzut pe primul ministru, stînd, la un pahar de tisană, la Kos-man, cu d. Coco Dimitrescu, pînă dimineaţa. Este adevărat cil nimeni nu a văzut pe primul ministru făcfnd curte vre-unel artiste de la teatrul Boulevard şi, dacă nu face nimic din aceste, Înseamnă a duce o viaţă conformă cu regulele moralei, atunci d. Sturdza este In adevăr un om cu o viaţă morală. Dar dacă d. Sturdza nu petrece la Kosman, nici la teatrul de varietăţi, d-sa stă alături de Ionel Brătianu, iar in străinătate 11 reprezintă Trandafir Djuvara. Din acest punct de vedere ar fi fost preferabil ca primul-ministru să facă pe craiul, de cit să împingă severitatea morală pînă a încredinţa două înalte demnităţi unor oameni, cari dacă ar fi fost simpli copişti, ar fi fost imediat destituiţi în urma scandaloasei lor conduite în viaţă. NOBLEŢĂ SI COLECTIVIŞTII La Carlsbad este de regulă ca diferitele taxe să se plătească de visitatori proporţional cu situaţia lor. Astă vară un ministru romîn, ducîndu-se la această staţiune, ca să scape de taxa mare ce ar fi trebuit să o plătească în calitatea lui de Excelenţă, s’a înscris la otel ca un mic funcţionar. Mai tîrziu, prins cu ocaua mică, d. ministru a trebuit să se execute, să plătească taxa cuvenită. Aşa se poartă colectiviştii în streinâtate, cînd e vorba de pungă. Altceva este însă cînd nu-i vorba de plătit taxa. Atunci colectivistul cum trece graniţa numai este eşit din «rărunchii naţiune!» ci din cea mai directă viţă a te miri cărei familii princiare. Un caz recent î' avem cu d. Petre Poni. tigaro ne spune că pe comisarul Ro-mîniei la Exposiţia din Paris îl chiamă: d. P. de Poni. Uite, ce îi-a dat spiţerului în gînd : să se facă nobil! Şi se mai mira lumea de ce d. de Poni a luat sume aşa de mari din fondul Expo-siţiei pentru cheltuelile sale personale. Noblesse oblige l -----------------«RDM-------------------- DIN STREINATAIE Criza din Ungaria Zilele trec, numai grava criză politică din Ungaria nu trece. Cu toate sforţările, nu s’a putut ajunge la un compromis între opoziţiune şi guvern, compromis care să restabilească viaţa parlamentară regulată şi să înlăture necesitatea suspendărel Constituţiunel. Tor se mal fac însă încercări în această privinţă. Unii membri al opoziţiunel şi unii membri al partidului guvernamental îşi datt silinţa să reducă la minimum pretenţiunile celor două tabere, pentru ca o înţelegere să fie cu putinţă. Ideia cea mal împărtăşită e ca opoziţiu-nea să consimtă la modificarea regulamentului Camerei, renunţînd guvernul la proiectul de «închiderea discuţiunel» după modelul englezesc. Ca compensaţie, partidul guvernamental să se Invoiască la modificarea legei electorale, în senzul ca să se reducă puterea de ingerinţa a guvernului In alegeri. E imposibil de prevăzut dacă compromisul acesta se va putea realiza. Pentru moment, ambele tabere eoutinuă a se pregăti pentru eventualitatea suspendărel Cons-tituţiuneî. Se svoneşte că şi aiţl deputaţi din majoritate vor părăsi partidul guvernamental şi se vor alipi la grupul dizidenţilor liberali. Nerecimonşterea miniştrilor Opoziţiunea se pregăteşte foarte activ pentru urmarea luptei parlamentare. In cercurile el s’a admis ideia să se considere miniştrii ca stlnd in afară de Constituţiune şi să nu se diseute cu el In calitate de miniştri, de oare ce aQ Încetat a fi consilierii constitu-ţionall-parlamentarl al Coroanei. Intru cit membrii cabinetului aparţin Parlamentului ca deputaţi, el vor putea lua cuvintul; opoziţiunea îe va contesta insă energic toate privilegiile ce le acorda regulamentul. O al1 ă idee foarte răspîndită in cercurile o-poziţiunil e de a se cere declararea In permanenţă a Camerei. După cum se scrie din Pesta ziarului Neue freie Presse din Viena, majoritatea ar primi această propunere, dacă opoziţiunea s’ar hasarda s’o facă. Impozitele şl cheltuielile O chestiune interesantă in această criză, e ce are să se intîmple cu veniturile şi cheltuielile Statului. Proprietarii, industrialii şi comercianţii cari aparţin partidului liberal, aQ hotărlt să plătească de bună voie întreg impozitul pe 1899, Dar opoziţiunea face straşnică propagandă ca contribuabilii să refuze plata impozitelor, pe temeiul că budgetul n’a fost votat de Parlament. Era Întrebarea, ce va face guvernul. Ministrul de finanţe a dat In această privinţă o circulară către toate autorităţile fiscale, ca impozitele pe anul 1899 să nu se încaseze pe calea ezeeuţiunil. Cine va voi, v» plăti impozitele: cine nu va vroi, nu va pişti. O altă circulară a ministrului de finanţe dispune ca toate cheltuielile Statului să se facă regulat, după prevederile budgetului 1898. Se conchide din aceasta că guvernul s’a îngrijit din vreme să aibă bani la dispoziţie, ca să nu fie nevoit a indirji şi mal mult spiritele prin ezecutarea dărilor. Foreign TRIBUNA LITERARA XJIV COLT Vâzut-aţî une ori, cînd ploui Şi calea toată s’a udat, Un loc, ce taîe drumu ’n două Şi singur a rămas curat ? Acelaşi stropi ce înegriră Intr’un minut tot ce-aîi cuprins, In preajma lui se risipiră, Pe dînsul nici nu l’au atins. Aşa şi ’n sufletele noastre, Perverse, pline de păcat, In urma negrelor dezastre, Rămîne cîte-un colţ curat. Rada D. BoielU. PROGRAMELE ŞCOLARE Ştiinţele natnrale Astă-zl cînd dorinţa unanimă este ca învă ţămîntul nostru secundar să capete o concep-ţiune mal clară ca pinâ acum şi să corespanză necesităţilor sociale, cestiunea programelor analitice devine una din cele mal principale cari sunt la ordinea zilei. In dorinţa ca programa analitică pentru ştiinţele naturale să fie desăvîrşită, dacă ar fi cu putinţă, şi în credinţa că mă achit de o datorie de profesor, revin din noQ asupra întocmi-rel acestei programe, înainte d’a ’mt da părerea despre cele-l’aite. EQ cred că atunci cînd se alcătuesc nişte programe analitice trebue să se precizeze bine trei cestiunl. Acestea, în ordinea importanţei lor, sunt: 1) cutare ştiinţă în ce anume clasă trebue să se predea; 2) metoda ce trebue să se urmeze pentru predarea acelei ştiinţe; 3) cît trebue să se facă din acea ştiinţă. 1 In ziua cînd s’a discutat programa de ştiinţe naturale am asistat şi eQ, de oare-ce eram şi eQ curios să ştiQ ce se discută şi cum se discută asupra acestei programe. Am constatat că neînţelegerea a fost mal cu seamă asupra materiei cu care trebue să se Înceapă în clasa I-a şi asupra metodei de predare. Sub cuvtnt că ştiinţele naturale sunt mal uşoare de cît ştiinţele fizice, unii aQ fost de părere ca în clasa I a să se facă Botanica în tot timpul anului, iar alţii au fost de părere ca să se facă o mare parte din Zoologie şi din Botanică. Ştiinţele naturale sunt mal uşoare de cît ştiinţele fizice, darpoate şi mal grele. Aceasta depinde de punctul de vedere din care le consideră cine-va. Dacă se pretinde ca ştiinţele naturale să se facă numai la mod descriptiv ca la clasele primare s. ex. să se spună că calul este aşa, vaca alt-fel, varza aşa, ceapa alt-fel, sunt într’adevăr, mal uşoare de cit ştiinţele fizice. Asemenea, dacă se cere ca numai să se descrie organele unul animal fără să se spună şi rolul fiziologic al acelor organe, lucrul este iarăşi uşor. In cazul acesta ştiinţete naturale consistă mai mult în expunerea de fapte de cît în raţionamente şi aii trebuinţă mai mult de memorie de cit de judecată. Dacă ştiinţele naturale s’ar face numai în mod descriptiv, fără să se facă uşoare experienţe asupra animalelor şi plantelor, s’ar exersa numai memoria, dar nu şi ju decata elevilor. In şcoalele secundare trebuie să se insiste mal mult asupra fiziologiei, în special asupra fiziologiei omului, iar lecţiile de ştiinţe naturale, îu şcoalele secundare inferioare, trebuiesc făcute ca un fel de lecţii preparatorii pentru studiul hi-gienel. Aceasta trebuie să fie mal cu seamă ţinta în predarea ştiinţelor naturale. Nu zic că trebuie să se facă lecţii de fiziologie savantă, ci lecţii de fiziologie elementară. Nu zic că trebuie si se facă teorii generale, nici să se înveţe în detalii lungi şi obositoare ci să se dea strictul necesar. Ştim că fiziologia ne învaţă cum trăim, cum putem să ne mişcăm şi cum putem simţi; cu alte cuvinte, fiziologia se o-cupă cu trei mari probleme ale vieţel: cu nutriţia, cu mişcarea şi cu sensibilitatea. Pentru ce nu putem să răbdăm mult timp de sete ? Pentru ce am muri dacă n’am avea cîte va minute aer P Pentru ce suntem nevoiţi să mîncăm în toate silele ? Iată dar cestiunl relative la nutriţie. Cum putem să ne mişcăm ? Iată ces-tiune relativă la mişcare. Cum putem simţi şi înţelege ? Iată ces-tiune relativă la sensibilitate. Dacă copiii în şcoalele secundare inferioare nu Învaţă marile probleme ale vieţel, pentru ce oare să se mal obiclnuiască el să facă s. e- comparaţia Intre gtscă şi raţă, ori Intre rimă şi lipitoare ? Acestea sunt nişte cunoştinţe tot atît de importante ca cele relative la viaţa noastră ? Nu I trebue cul-va nici filosofic nici preparaţie specială ca să priceapă importanţa unor ast-fel de chestiuni. Dacă trebue să facem neapărat fiziologie In şcoalele secundare, ştiinţele naturale un sunt mal uşoare de cit ştiinţele fizice ci, din contra, sunt mal grele. Şcolarii, pentru www.dacoromanica.ro s K P O C A a Înţelege rolul organelor animalelor şi ale plantelor, afl trebuinţa de cunoştinţe anterioare de Fizică şi Himie. Pentru studiul Ştiinţelor fizice se cere şi memorie şi ju-ecată. Fără noţiuni de Fizică şi Himie, elevii nu vor Înţelege digestia absorţia alimentara, natura alimentelor, alimente complecte. Nu vor putea pricepe cauza pentru care omul este nevoit să mânlrice alimente din cele trei regnuri. N’aO să priceapă fomea, setea, inanitia, distrugerea şi eliminarea materiilor din corp. Copiii n’afl să priceapă absorţia alimentelor şi rolul vaselor capilare fără principii de osmozl şi capilaritate. In zadar se va vorbi şcolarilor despre intestine ori despre sucurile intestinale, dacă nu li se atrage a-tenţia de către profesor că el se hrănesc nu cu atlt ctt introduc în stomac ci cu atlt cit pot să asimileze, cu atlt cit nişte anume vase pot să absoarbă din sucurile in cari se tranformă alimentele In stomac şi mal cu seamă In intestine. Se obielnueşte a se da elevilor spre consultare un tabloil de composiţie medie a a-limentelor mal obicinuite s. e. ptinea, laptele, ouăle, cartofii, fasolea, lintea, etc. şi In care se arată cită apă, cită cenuşă, cit cărbune, cit atot, cită grăsime cuprind astfel de alimente. Acest tablott nu va folosi, Intru nimic, elevii nu ştia ce este cărbune, azot, etc. Copiii n’afi să priceapă rolul psihologic al slngelul fără noţiunea de combinaţiune himicâ. N’aO să priceapă rolul părului fără să ştie ce va să zică corpuri bune conducătoare şi corpuri rele conducătoare de căldură. Clnd se va vorbi de?pre respiraţie se va spune elevilor că introducem în corp oxigen şi dăm afară vapori de apă şi acid carbonic. Ce este în sine acidul carbonic şi cum se probează că dăm afară din noi acest gaz sunt cesliunl de domeniul Himiel. Căldura animală fără noţiuni de Fizică şi Himie nu se poate înţelege. Copiii, dacă nu ştia ce acţiune are frigul asupra muşchilor animalelor, n’att;,să priceapă pentru ce unele animale amorţesc în timpul ernel. In rezuma': elevii n'au să priceapă de loc nutriţiunea fără noţiuni elementare de Fisică şi Himie: Apoi, dacă şcolarii nu Învaţă In şcoală cum se nutresc şi cresc, pentru ce ar mal Învăţa el să fată comparaţie Intre elefant şi cămilă, ori între cărăbuş şi urechelniţă? Fără noţiunea de sunet, elevii nu vor pricepe funcţiunea urechel şi a organului vocel. Fără noţiunea de lumină, propagarea luminel, rază de lumină, formaţiunea imagi-uelor corpurilor în cameră obscură, nu vor pricepe funcţiunea ochiului. Prin urmare, nici una din marele probleme ale vietei n’are să de pricepută fără noţiuni sumare de Fizică şi de Himie. Cel Intîl ziceaa: cunoaşte-te pe tine însuţi. Dacă s’a zis aceasta pentru suflet, cu atlt mal mult ar trebui să se zică despre corp Nu din simplă curiositate, nu din or-golifl, ci de trebuinţă, omul să ştie din ce organe este compus şi ce rol att acele organe. N’avem să intrăm în detalii, dar tre-bue să dăm strictul necesar din auatomia şi fiziologia omului. In clasele secundare începătoare nu trebue să insistăm mult a-supra unor animale inferioare 'ca: eptira, julea, ori asupra unor plante inferioare ca sorga8, politrir, etc. Să obicinuim pe copil să admire priveliştea lumel] şi minu-nele naturel, dar să nu le obosim mintea cu nimicurile din natură / Fiziologia vegetală asemenea nu poate fl înţeleasă fără noţiuni de Fzică şi Himie. Fără ast fel de noţiuni viaţa plantelor nu va putea fi înţeleasă de copil. Pentru ce plantele se usucă atunci ctnd nu plouă mai mult timp ? Pentru ce sămînţa aruncată tn pămint răsare P Pentru ce plantele ţinute la întuneric mor? Pentru ce trese plantele ? Pentru ce cad florile şi frunzele ? Iată cestiul foarte importante de fiziologie vegetală, cari nu se pot Inţeh ge fără F.zică şi Himie. Dacă cele ce am spus plnă aci sunt întemeiate, cu ce dar se va Începe în clasa întlia? Se va face noţiuni sumare despre om, animale şi vegetale, fără să se atingă noţiunile de fiziologie. Pe lingă acestea să se mal facă noţiuni din Mineralogie, Geologie, Fizică şi Himie. Noţiunile din aceste ştiinţe să fie făcute atlt din punctul de vedere ştiinţific, cit şi din punctul de vedere al trebuinţelor ordinare ale vieţel. Să se întrebuinţeze nişte raţionamente foarte simple, însoţite de experienţe foarte uşoare. Se va zice, poate, de unii că Zologia, Botanica, Mineralogia, Geologia, Fisica şi Himiea sunt considerate prin lege ca ştiinţe a phrte şi că, prin urmare, nu se poate face din aceste ştiinţe Intr’o aceeaşi clasă. In sensul larg al cuvîntulul toate aceste ştiinţe sunt ŞHinţe naturale safl, mal logic voibind, Ştiinţe flsice. (1) Să luăm dar din aceste ştiinţe aceea ce trebue şi să aşezăm In program pentru clasa I secundară. Fă rînd ast fel vom da elevilor de clasa I-a o sumă de cunoştinţe cu cari el vor putea pricepe mal biue, ştiinţele naturale In clasele următoare. Partea din Zoologie relativă la om este cea mal importantă şi, dacă s’ar face în clasa I a unde majoritatea elevilor nu pot citi bine, ar fi o mare pagubă: noţiunile de higienă ar rămlne cu totul ne-înţelese. Nu este Insă fot aşa cu elevii de clasa Il-a: mintea lor este mal desvoltată, el posedă o sumă de cunoştinţe elementare aşa că fiot studia cu folos Zoologia şi Botauica. n această clasă el vor putea deduce mal uşor regule de higienă şi ar Înţelege mal bine clasificaţia animalelor şi a p’antelor. In alte ţări se fac, lntr’adevăr, Zoologia şi Botanica în clasa I-a secundară. Insă e-levil din acele ţări fac în clasele primare mal mult din ştiinţele fisice de cit fac cel din clasele noastre primare. Ceva mal mult 1 In alte ţări după ce se fac noţiuni sumare din Zoologie. Botanică, Mineralogie, Gfologie, Fizică şi Himie, se fac tot In clasele primare si noţiuni de fiziologie animală şi vegetală. In alte ţâri ştiinţele naturale şi fizice sunt făcute ca ştiinţe aparte dar nu, prin simplă citire, In rlnd cu Re- (1) ii* la grecescul fUriu natură ligia ori cu Istoria. Acel cari cer să se iacă Zoologia şi Botanica In clasa I-a, ar trebui să ştie cu ce capital de cunoştinţe din Fizică şi Himie vin băeţil din clasele primare. Mi se va obiecta, poate, că la şcoalele normale de Învăţători se fac In clasa I a. Zoologia (vertebratele) şi Botanica (fanero-gamele) iar In clasa II a restul. Fizica şi Himia se fac In clasa II-a. Las la aprecierea orl-cul să snună dacă partea cea mal importantă din Zoologie şi din Botanică se poate face serios In clasa I-a normală. De altmintrelea, chiar clţl-va amici şi profesori la şcoalele normale ’ml afl spus că Intlmpină mari dificultăţi tu predarea ştiinţelor naturale In clasa I a. In clasa Ill-a să se facă Mineralogia şi Geologia. Mineralogia să fie precedată de cel puţin 8 lecţii de Himie. In clasa IV a să se facă Fizica (gravitatea, căldura şi electricitatea). In proectul de programă s’a pus şi Higiena In clasa IV-a. Să vedem dacă această ştiinţă ’şl poate avea locul ca ştiiuţă a parte în clasa IV-a. Cu toţii trebue să recunoaştem că fără muncă şi sănătate nu putem să avem o viaţă lungă şi fericită ; că muncim mult şi bine atunci clnd suntem sănătoşi la corp şi Ia minte ; că este bine ca in orl-ce împrejurare şi la orl-ce vîrslă cine-va să Înveţe să şl păstreze sănătatea care este baza tuturor fericirilor. Prin urmare trebue ca elevii să ştie ce influenţă afl agenţii atmosferici asupra [sănătâţel. cari lucruri sunt bune şi cari sunt rele de mlncare, ce condiţiunl trebue să Indepliuească o casă pentru ca să fie bună de locuit, trebue să studieze exerciţiul şi munca fizică, exerciţiul şi munca intelectuală. Dar toate acestea se pot studia în clasa Ii-a atunci clnd se face anatomia şi fiziologia omului. Cînd se studiază s. ex. structura pelel profesorul să spună elevilor că trebue să facă băl des căci numai aşa porii pielei vor fi deschişi, numai aşa transpiraţia şi respiraţia prin piele se vor face mal bine. Cînd se vorbeşte despre căldura animală să se vorbească şi desprs vestminte. Clnd se vorbeşte despre digestie să se vorbească şi despre lucrurile cari sunt bune de mîn-cat ori, de băut. Şi aşa cu toate cestiunile principale de Higienă. Cărţile pe cari le aâ elevii să coprindă, pe lingă anatomie şi pfiziologia omului şi precepte de higienă. In cursul superior Higiena se Jva putea face mal cu folos, căci acolo elevii cunosc organizaţia plantelor şi a oamenilor aşa că vor pricepe mal bine natura microbilor şi influenţa mediului asupra acestor fiinţe microscopice. Acolo ştia mal multă Himie aşa că vor pricepe mal bine s. ex. natura substanţelor Întrebuinţate ca desinfectante şi o mulţime de alte cestiunl. Boale ca difteria, scarlatina, vărsatul, tifosul, etc. nu se pot învăţa de pe băncile şcoalel, ci la patul bolnavului cum fac studenţii de medicină. I. NlenJesonBriUllţeann. ----------------NHHWM------------------ mFOKMAŢII 0 arestare sensaţională Erî la amiazi a fost arestat la Palatul de Justiţie secretarul sindicilor de falimente, d. Constantinescu. Această arestare făcută chiar în biu-roul sindicilor pe baza unul mandat lansat de primul-proquror, a produs o mare sensaţie nu numai prin cercurile advocaţilor şi ale magistraţilor, ci şi prin cercurile comercianţilor. Parchetul a dovedit, că d. Constantinescu a rupt sigiliile mal multor prăvălii şi în complicitate cu negustorii faliţi a sustras o sumă de mărfuri, a falşificat registrele, etc., in schimbul unor sume însemnate. Sînt bănueli că acest funciţonar a sustras o sumă însemnată de bani de la linele falimente. Se vorbeşte că această arestare reservâ mari suprise in lumea comercială; căci e vorba să-i urmeze arestarea mai multor negustori din Capitală. Noul consilia comunal al Capitalei se va întruni la 2 Ianuarie spre a alege pe primar şi pe ajutoarele sale. D. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, obţinînd un concediu,de 10 zile, a plecat aseară la Paris. Contele de Lalaing, ministru al Belgiei în Capitală a fost rechemat. In locul d-sale a fost numit d. baron de Bergens. Contele Lalaing va presinta în curînd Regelui scrisorlie-I de rechemare. Confirmarea Mitropolitului Metianu Toţi deputaţii congresului naţional bisericesc întrunit la Sibiu au plecat a-seară, de şi congresul s'a declarat in permanenţă. Noul mitropolii, precum şi episcopul Nicolae Popea, după ce au subscris actul de representaţiune către împăratul trantz losef pentru confirmarea alesului, l'au trimis prin poştă ministerului cultelor din Budapesta spre a-'l înainta spre aprobare împăratului. . * . Gazeta Transilvaniei crede că împăratul nu va întîrzia a confirma ctt mai curînd pe noul Mitropolit şi speră că aprobarea va sosi cel mai tlrziu săptă-mtna viitoare, ctnd apoi congresul se va întruni din nou, ca să asiste la instalarea Mitropolitului. Instalarea se va face cu o pompă extraordinară. * * * Alegerea mitropolitului Meţianu a produs, după cum spune Gazeta Transilvaniei, o excelentă impresie prin toate cercurile romtneşti. Toate ziarele romineşti de peste munţi, afară de sturdzista Tribuna Poporului, felicită In mod călduros pe noul mitropolit pe care-l presintă ca bun romîn şi om de o vastă cultură. Tribuna Poporului insă scrie în termeni batjocoritori despre I. P. S. Sa. Aflăm că d. Dragomir Dumitrescu, vestitul director al Cultelor se poartă în mod revoltător de obraznic cu unii funcţionari neagreaţi, cum nu se poartă un om cult nici cu servitorii. Acest om ar trebui răcorit puţin de d. Haret. M. S. Regele a bine-voit a conferi următoarele decoraţiunl şi medalii la ofiţeri şi grade inferioare din regimentul Vologda 18. Steans Romlnlel Comandor. d. d-r M. Rorenstein, consilier de colegiâ, medic al regimentului. Ofiţeri: d-nil căpitani Ponarenko, Kry-lowski, Baranowski, Makoreiski şi Schlezel. Coroana Bomlniel S£ Ofiţeri: d-nil locotenenţî-căpitanl Brink-mann, Panaiote şi Braicovicl. Cavaler: d. Ikleniciko, şef de musică. Medalia Serviciului credincios cl. I D-Dil Razumeiko, sergent-major; Liwen-zov, sub-ofiţer; Gorevji, sergent-major; Tar-navski, prim-furier; Kozlovski. prim-toboşar; Gutşarenski, prim-trompetă; Mondrik, prim-musicant. Ministerul afacerilor streine a remis d-lul colonel Kossenko. înainte de plecare, bre vetele şi decoraţiunile respective. D. colonel Kossenko a fost decorat «u crucea de mare ofiţer al Coroanei Romîniei, iar d. căpitan Boguslowsky a fost decorat cu crucea de ofiţer al Stelei Romîne. Administraţia domeniilor Coroanei a înfiinţat lo cursul acestui an, conform legel invăţămintulul primar votat sub guvernul conservator, 42 şcoli de adulţi. Şcoala de adulţi din Bicaz este frecventata de 76 flăcăi Intre 15 — 18 ani, toţi absolvenţi al şcoalel primare din localitate. D. Alexianu, noul consul al ţării la Bito-lia, n’a plecat încă să ia In posesiune postul saa. Se poate ca d-sa nici să nu plece, de oarece Intlmpină oarecaiî dificultăţi din partea ministerului afacerilor străine. ^Vineri seara, prima zi de Crăciun, se va represinta, !n beneficiul talentatului artist d. V. Toneanu, Voevodul Ţiganilor, In care simpaticul artist, In rolul hazliului Szupan, excelează şi descreţeşte frunţile celor mal crunţi spectatori. M. S. Regele a semnat erî două decrete pentru graţiarea, reducerea şi comutarea pedepsei a 68 arestanţl din diferitele penitenciare, cu ocazia sărbătorilor. Aa fost graţiaţi de restul închisorii ce mal aveaa a suferi 10 oslndiţl la munca silnică pe viaţă cari acum sunt bolnavi şi bătrtnl şi cari aU fă<;ut peste 20 de ani din pedeapsă. / Pe lingă numeroasele şi variatele distracţii, pe cari sărbătorile Crăciunului le reservează publicului, menţionăm o frumoasă surpriză. Este cunoscu'ul ziar umoristic Moş Teacă, al cărui număr special de Crăciun a Întrecut loate aşteptările, atlt prin varietatea materiei, cit şi prin ilustraţiile sale pline de spirit Numărul acesta s’a pus în vînzare chiar de astă zi, Miercuri. EarpoziUa 9fLeagănului Sf. Ecaterina“ Timp de 4 zile a fost des hisă publicului, lntr’una din sălile Ateneului, o frumoasă şi admirabilă expoziţie de obiecte confecţionate şi donate de un Ins mnat numfi'de doamne şi domnişoare din Înalta societate, pentru a fi vîndute lu folosul societăţel «Leagănul Sf. Eiaterina», această nobilă iustituţiune pentru creşterea micilor copil orfani şi găsiţi. Vânzarea obiectelor s’a făcut Dumineca trecută sub preşedinţia d-lul Gr. Olănescu. Numeroase doamne din elita societăţel bu-cureştene, în frunte cu d-na E:aterina G. Gr. Cantacuzino, neobosita prezidentă a «Leagănului», se adunaseră pentru a concura şi a da caie mal de care preţuri ma! ridicate tn profitul tinerelor mlădiţe pe care le creşte societatea. Am observat printre cumpărători pe onorabilul d. G. Gr. Cantacuziuo, fost preşedinte al Senatului, cu d-na şi d-soara Can-tacuzino, d-na şi d. general G. Mânu, d-na şi d. Al. Marghiloman, d. şi d-na colonel M. Ghica. d. şi d-na Petre Grădişteanu, d. şi d-na Gr. O ăuescu. d. general Arion şi d-şoara Arion, d. şi d-na Vlasto, d. Triau-dafil, d Radu Văcărescu şi d. Labovary, d. şi d-na Serban Cantacuzino, d. şi d-na Bâlăceanu, d. Vladimir Ghica, d. Era, Po-rumbiru, d. Florescu, d. Grigore Cantacu-zino, d. şi d na dr. Mirinescu, d. Mandrea, d-na şi d. Al. Catargiu, etc. Vânzarea s’a sflrşit pe la orele 6 şi juni. S’a produs un beueficitt foarte frumos, de oare-ce gentilele concurente se IntreceaO, după cum am spus, ca să dea eare mal de care mal mult. Aşa, un evantalitt, spre exemplu, s’a vândut cu 150 lei — şi toate lucrurile-obiecte de artă s’aO vândut pe un preţ foarte irtare. După sărbătorile Crăciunului, se vor Începe, împrejurul Bucureştilor, încercările de tragere cu lunurile cu tir rep?de, In scop de a se constata uşurinţa lor In mişcare, buna păstrare a muniţiilor din ante-trenurl şi modul de împachetare tn cas de răsbojq. P. SFETESCU AVOCAT Strada Mir cea- Vodă 28 Viaţa bucureşteană, Iată-ne pentru a doua-oară lu saloanele d-nel Zoe Gabrielescu, directoarea institutului de fele Cultural, care cu ocaziunea o-nomasticel sale, a lucheiat frumos trimestrul I, fâclnd ast fel pe ţinerile domnişoare din institutul săâ să ducă pentru vacanţa Crăciunului impresiuul şi amintiri frumoase. S’a dat o serată literară-muzicală urmată de dans. Aa luat parte peste 200 persoane. Să spui că s’a petrecut admirabil ? este de prisos, căci programul foarte variat n’a putut de cit să distreze amabila societate. Un cor compus din d-şoarele institutului sub eonducerea d-lul profesor Vasilescu dete semnalul cu «Patria Rtndunelelor». Apoi o scenă din Maria Stuart, jucată cu mult succes de d-rele Caraman şi Vlădoianu. D-ra Lucia Gabrielescu, acompaniată cu vioara de d. Jiuka, aO execufatcu mult talent Serenada de Schubert şi Intermezzo din Cavaleria Rusticană după care urmă «Lea Ba-vardes», recitate de bavardeuzele: Caraman, Nimereanu şi Dumitrescu. D ra Lilly Manuc cu o voce plăcută clntă «Tiperde». S’a mal executat Emani de d. Popescu-NovacI cu mult succes. Apoi d-rele Gabrielescu Lelia şi Dumitrescu « a".* înăuntru. P-gubele sunt în«emnate. Magazia era asigur-tă la societatea ui. . iar porumbul era neasigurat. Ntrlvile de tren.— O groaznică uem n cire s'a întimplat alaltă-erl pe linia ferit IaşT-Unghenl. Femeia Maria Iluţana, voind să trav linia ferată. împreună cu o fată a el, ut > Elena, în dreptul comuuel Vlădicenl, isuoro-citele aa fost surprinse de tren. Cei> J-ui femei aâ fost aruncate de locomotivă la Uit tanţă de cîţl-va inelri, făcinduli-serănl 1 r’e. Pacientele afi fost transportate In c. itare* spitalului din Iaşi. Starea lor este de- • raia, Slnnelderc.—Din Brăila ni se ania » ci lipoveanul Timoftel Pavel din acel ora > fc.-.t găsit splnztirat In camera sa. Din cercetările făcute de poliţie, rezum. ;■» nefericitul suferea de o boală iucurab singur şi-a curmat zilele. -----------------emu------------------ &TIRI MĂRUNT] A * Direcţiunea şcoalel din Buştem * viile sale mulţumiri prin aceasta, d lor 5 Zamfirescu, şef de divizie la minis 'ri>| m externe şi proprietar din Buşten ' m Elena dr. Turnescu, d-lor S. şi G-fabricanţi de lilrtie, d-lul inginer Gli 01 ăia Ploeştl, d-lul şi d-nel Sofia Br idiiu precum şi celor-l'alte onor. perso :e d www.dacoromanica.ro I P O C A 8 Capitală, ce o’afi voit a fi cunoscute, şi tari afl contribuit cu bani şi cu daruri la organizarea «pomului de Crăciun», a cărui serbare a arul loe Duminică. 20 curent, in sala Eliseulul «Valea Ce'bulul».din Buş-sul, cu concursul d-lor S. Ubertti, Bonardi (picior) şi I'iescu, din localitate. * Facultatea de medicină, din Bucureşti, decernat, eil, titlul de licenţiaţi tn farmacie, tinerilor V. Grigorescu Elvir şi Const. ( ristescu, ambii interul al Eforiei spitalelor civile. * Societatea funcţionarilor publici va da i sala Teatrului Naţional, Luni, 1 Februarie, un bal cu tombolă, pentru sporirea jndulul societăţel. La acest bal va asista şi A. S. R. Prin-pesa Maria. * Numiri de sub-prefecţl : D. Anghel Atanasiu, licenţiat tn drept, a foat numit sub-pret-*ct al plaşel Câlruăţiu-iV’arginea, din judeţul Teleorman. D I D. Mardare, sub prefect, în plasa Irgu Simila, Sutova. D. căpitan Anton Mustea, sub-prefect In asa Crasna, Fălcitl. D. N. Burgbelea, sub prefect in plasa PadolenI, Fâlcifl. D. A. Negrea, subprefect în plasa Mij-lccu-Prut, acelaşi judeţ. * D. medic veterinar, P Atanasiu, a fost imit veterinar al oraşului Slatina. * D. dr. Eduaid Pîrvu a fost numit ine- c al plfişel Başcu, din judeţul Dorobol. --------------—-M9HKH*-------------------- Depeşile de azi (Serviciul < Agenţiei Romine») Paris, 22 Decembrie.— După o personalitate militantă a partidului bona-partist, cu care uu redactor al ziaru-I Matin a avut un interview, prin-1 Victor ar 11 liotărît să încerce în irînd o lovitură de forţă. Paris, 22 Decembrie.— Figaro află din rginte sigură că în principiu s’a decis chemarea lui sir E. I. Monson. Londra, 22 Decembrie.— Se anunţă n Manilia Agenţiei Reuter că un a-s american a sosit in acest port a-icînd ştirea că la Ilo-ilo, situaţia este ' arte critică. — Oraşul e plin de in-n-genţi cari prepară un atac.— Coră-ile americane sunt gata de luptă, budapesta, 22 Decembrie. — Azi dimi-ţă a fost duelul dintre baronul de Banffy I Horansky. deputat. — S’afl schimbat ă gloanţe fără resultat. ’alcuta, 22 Decembrie. — Lord Curzon, vrege al imperiului Indian, a sosit. I s’a it o recepţinne splendidă. Heppe, 22 Decembrie.— Uu steamer en-z s’a sfărimat la miezul nopţel de grăia de pietre din port. âpitanul şi 14 oameni al echipagiulul aii pat; unu a murit de inaniţiune, 4 s’afl iiif1 -a*.* lisabona, 22 Decembrie.—Un comunicat ios desminte ştirea privitoare la o îngere anglo-germană portugheză în pri-;a Africel. ladrid, 22 Decembrie.— O depeşă a ge-■aiului Rios din Manilia anunţă că toţi inioliâ dtn Jîalabac au foJL asasinaţi ră de femei, a căror rescumpărare se va cere. Şeful marinei din Cuba telegrafiază că acă cu toate corăbiile mici rămase In a-pele insulei. Oedenburg, 22 Decembrie.— Doul ofiţeri’ ; rietenl, făceaţi exerciţii de arme la şcoala de scrimă. Cu toată masca, vîrful spadei unuia din cel doul trăgători a atins ochiul şi a pătruns în ereerul adversarului sâfi, cc e a murit după două ore. ?ari8 22 Decembrie.—Se desminte ştirea ativă la rechemarea lui Sir E. J. Monsou. :loma,22 Decembrie.—DepeşI din Livorno, apoie, Palermo şi ;Porto-Maurizio, sem-ează furtuni. Mal multe corăbii s’afl seu idat, dar eehipagiile afl scăpat. La Nea-e s’a Înecat un nntelot. Madrid, 22 Desembrie. — Se asigură că S gasta va supune Stmbătă Reginel-re-îte, cesîiunea de încredere. Tegina-regentă va lua o decisiune promptă. --------------«MM--------------- mm IIFORlâTIUi I. P. S. Sa Mitropolitul Primat va erge mline dimineaţă la Palat, Incon->at de înaltul cler, ca să facă obiditele rugăciuni de aţun în presenţa \f. LL. Regelui şi a Reginei. Declaraţia d-Jui Dr. foan Jtaţiu Tribuna Poporului din Arad, continuînd atace cu o extremă violenţă pe d. Dr. >in Raţifl, venerabilul preşedinte al comi-ulul naţional diu Sibifl, pe tema că a-sta duce prin Tribuna o campanie de ca umil tn contra partidului naţional-liberal oin Romtnia,— Tribuna este auforisatâ a declara următoarele .• De «ura celor din Sibiu in contra guvernului naţional-liberal din Romi-■>ia* nu poate fi vorbă nici pentru tre-■ ut, nici pentru present, nici pentru '•tor. Pentru-că partidul nostru naţio-> al şi in special d. Dr. Raţiu, n’a pur-tet şi nu va purta nici unui partid din Rominia ură, ci numai dragoste f răţească ; pentru-că partidul naţional şi In special d. Dr. Raţiu n’a fost, nu pf>e şi nici nu va fi nici-odatâ angajat i nul partid politic din Rominia ca să poală măcar uri pe cel-l’alt. De ură nu poate fi vorbă nici chiar faţă cu o persoană a vre-unui partid ; sl poale fi rorbă ceI mult fie ura faptelor f/reşile st fie-* aslruoase nari mite de citare persoană, fapte pe care a le combate este datoria fle-cărui Homin. D. P. PencovicI a fost numit, pe un nod period de trei ani, în funcţiunea de censor la Ranea Naţională. Ni se vesteşte din Huşi, că prin unele locuri Prutul e atlt de bine îngheţat, în cît comunicaţia directă cu Rusia se face foarte lesne. Din această cauză se face o mare contrabanda de tutun şi alte mărfuri, căci pichetele romine sunt prea depărtate unul de altul. • Săptămtna viitoare se va intruni la Ploeştt primul congres al Învăţătorilor din întreaga ţară. Luni s’a judecat la Curtea de apel din Galaţi procesul faimosului curier poştal, Gheorghe Dumitru, din Constanţa, care acum trei luni a furat prin efracţie 460.0tX> lei de la oficiul poştal din Constanţa. Curtea l’a condamnat la cinci ani luciii soare şi la restituirea sumei de 7.200 lei, ce numitul a cheltuit din suma delapidată. Un curios incident, care a făcut oare-care sgomot tn lumea justiţiabililor, a avut loc erl la trib. Iaşi, spune Opinia. Intr’un proces comercial dintre d-nil deputat Iuniu Lecca şi M. Weisengrttn, d. Lecca, care era asistat de d. avocat Săndu-lescu, a propus tn scris recuzarea d-lul preşedinte Maxim In următorii termeni : «D-le preşedinte. «Fiind că n’am încredere în imparţialitatea d-lul preşedinte Maxim, declar că-1 recuz.» «Primiţi etc. Actul de recuzare este remis de parte în mîua chiar a d-lul Maxim. D-sa îl citeşte cu glas tare şi apoi, spre stupefacţiunea celor de faţă, în loc de a’l pune In deliberarea tribunalului, ea şi cum recuzarea era un ce foarte natural, restitue cererea d Iul Lecca, cu următoarele cuvinte : — N’aveţI nevoe de cerere, lăsaţi că mă retrag efl singur. D. Maxim s’a ratras imediat de la şedinţă şi tribunalul s’a romple.tat cu d. Jeau Ghica. î, In zilele de 28, 29 şi 30 Decembrie, medicii Eforiei Spitalelor se vor întruni în a-dunăre generală în Palatul Răilor Eforiei. D. Ferechide a adresat tutulor prefecţilor o nouă circulară In privinţa in-vasiel străinilor, atrăgîndu-le atenţia în special asupra misiţilor de pe la frontiere, cari prin deosebite manopere introduc pe străini în ţară. De asemenea le atrage atenţia şi a-supra străinilor cari vin în ţară şi nu se mal întorc pe la vetrele lor. Ofiţeri) ruşi la laşi La banchetul care s’a dat erl la consulatul rus, din Iaşi, tu onoarea ofiţerilor ruşi, afl luat parte : d. general Inrca, colonel Stamatopol, locot.-colonel Teişanu, locotenent colonel Mustaţă, maior Tarnoschi, căpitan Georgescu şi Feneseu, prefectul poliţiei. D. Giers, consulul rus, a ridicat un tuast în limba franceză în sănătatea M S. Regelui şi pentru prosperitatea ţării Romi-neştl. Muzica a intonat imnul romînesc. La acest tuast a răspuns d. general Iarea, bînd în sănătatea Ţarului Niculae al II lea la care muzica a cmtat. imnul Rusesc. Apoi a mal ţinut un tuast şi d. pi efect Penescu, tot In limba franceză, blnd tu sănătatea colonelului Cossensko şi căpitanului Bogoslavschi. In tot timpul banchetului muzica regimentului 13 Infanterie, a cîntat mal multe cîntece, precum şi două marşuri după dorinţa exprimai» de colonelul Cossensko, care a cerut d lui general tarea să bine-voiască a-I trimite în Rusia marşul regimentului 13 de Iaşi. Imediat după banchet delegaţiuuea rusă a plecat la gară însoţită de toţi Invitaţii de la banchet, şi la ora 1 30 p. m., a plecat cu un tren special spre Rusia. D. Locot.-colonel Signorile, noul ataşat militar al Italiei, a obţinut auforisaţia de a visita toate casărmile şi instituţiile mi litare din Capitală. Succesiunea de aproape două milioane a contesei Balş a intrat în o nouă complica-ţiune. In adevăr, se pun mari insistenţe pe lingă d şoara Maria Beldiman, succesoarea a jumătate din averea contesei, ca să tacă p u te din succesiunea sa şi d-tul Ervin Balş, care odinioară avusese cu contesa Balş un proces de recunoaşterea maternităţii. D şoara Beldiman refustnd pînâ acum să recunoască acest drept d-lul Ervin Balş, e probabil că cesîiunea va da loc la un proces sensaţional. Inaugurarea Teatrului din Galaţi (Corespondenţa «Epocel») In seara de Luni 28 Decembrie a. c., se va face inaugurarea noului teatru Sn Galaţi, proprietatea d-lul Papadopol. Inaugurarea se va face în modul următor : Intlitt printr’un discurs rostit de d. primar al oraşului, apoi diferite scene, unele piese şi monologurî executate de artiştii Teatrului Naţional din Bucureşti. Iată artiştii pe cari i-a pus direcţia Teatrului Naţional la dispoziţiunea oraşului pentru inaugurarea Teatrului Papadopol : D nele Ar. Romanescu, Elena Notfara' Ana Ciup igea. Al. Alexandreseu, A. Mâr-culeseu, Titi Gheorghiu, Pepi Moor şi d-nil C- Nottara, I. Petreseu. I. Niculescu, V. To-ueanu, I. Brezennu, V. Leonescu, C. Măr-cnlescu, Ar. Demetriad, Achil Georgescu, Th. Petreseu, I. Cutzarida, V. Alcxan-dieseu, V. Cernat. I. Montaureanu C. Niculescu, A. Barbelian, F. Simionescu. După reprezentaţie va avea loc uu ban- chet la care vor lua parte, autorităţile locale, membrii reprezentanţi al presei şi artiştii ce vor lua parte la inaugurarea teatrului. Iar In seara de 5 Ianuarie 1899 se va da tu noul teatru un bal dat de primăria locală In folosul copiilor săraci diu oraş. Teatrul Papadopol este o clădire destul de frumoasă, construită pe locul unde se află vechiul Hotel London, pe strada Braşovenilor. Cu ocazia inaugurărel, vă voifl vorbi pe larg atlt despre programul reprezentaţiei, cît şi desore descrierea noului teatru ce Înfrumuseţează oraşul nostru. In adevăr, de mult se simţea în Galaţi necesitatea unul teatru modern. —----------------«•*#**----------------- ULTIMA ORA Procesul bătăuşilor Sala paşilor pierduţi a palatului de justiţie era azi dimineaţă In mare fierbere. Pentru azi era fixată înaintea Curţel cu juraţi, judecarea bătăuşilor şi a şefilor de bandă cari afl îngrozit Capitala în ziua de 1 Noembrie. In afară de numărul mare al acuzatorilor şi al martorilor, o mulţime de cetăţeni, curioşi şi doritori de a vedea desfăşurîn-du-se Înaintea justiţiei ororile diu memorabila zi a alegere! colegiului I, curioşi de a vedea mutrele sinistre ale bătăuşilor şi puşcăriaşilor şi avizi de a auzi pedepsirea acestor bandiţi, veniseră să asiste la des-bateri. In sala paşilor pierduţi e un adevărat furnicar. Grupurl-grupurlJ de celăţenl discută reamintindu-şl scenele oribile de la diferitele secţiuni de vot.. RăspîndiţI pria sală se observă şi mutrele sinistre ale bandiţilor. Intr’un grup, Robescu discută vifl cu Solacolu şi Matak: ceva mal departe Clrnu stă de vorbă cu Nae al Marghioalei, cu Mişu Cantuniari şi Niţă Berechet. Inspectorul Negru, cu capul vîrît piuă în urechi îutr’un joben de curînd călcat, şi cu dr. Chiţu,t rec în revistă pe bătăuşii din Negru. Mutrele acestea sclrboase fac obiectul curiosităţel generale; el sunt arătaţi cu degetul de cetăţenii cari îl recunosc şi ît privesc cu oroare. Oeschielerea şedinţei Lumea e nerăbdătoare în sala paşilor pierduţi şi aşteaptă deschiderea sălel de şedinţe. La orele 12 şi jumătate uşile Curţel cu juraţi se deschid şi mulţimea dă năvală. In clte-va minute sala e ticsită. Nu se mal poate găsi un singur loc. Căldura e la culme şi înghesuiala şi mal mare. Curtea este compusă din d. Budiş-teanu, preşedinte, şi d-nil Cristu şi Petreseu, asesori. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. prim-procuror Caracaş. După apelul nominal al juraţilor se strigă procesul bătăuşilor. Apelul nominal al inculpaţilor, al acuzatorilor şi al martorilor ţine aproape o oră, Răspund la apelul nominal, 31 de acuzatori 152 de inculpaţi şi aproape toţi martorii. Dintre inculpaţi lipsesc 47. f/n inritti-n t După facerea apelului părţilor şi al mar torilor, d. preşedinte întreabă dacă proce-cedura este complectă Grefierul răspunde că nu s’a putut lumina citaţiuuea unul singur inculpat, iar poifărelul Curţel comunică preşedintelui că corpul portăreilor n’a putut transmite lista juraţilor la 31 de inculpaţi, din cauză că n’a avut timp. Se dă cuvlntul acuzatorilor. D. G. llorian spune că cu acest sistem nici odată procesul nu va fi pus în stare de a fi judecat. Aceasta dovedeşte negii jenţă din partea corpului portăreilor. D sa cere Curţel ca să ia toate măsurile ca pentru viitoarea sesiune procedura să fie îu regulă, pentru ca acest proces de un caracter cu totul deosebit, de morală politică şi care interesează opinia publică, să poatâ fi judecat. D. Prim procuror răspunde că va lua toate măsurile pentru ca la viitoarea sesiune procesul să se p ată judeca. D. Fiorian ia aci de angajamentul Tuat demiuisterul public. Alt incident D. Barbu Păltineanu ia apoi cuvîntul pentru a ridica un nofl incident, cu necitarea inculpatului C. F. Robescu, D. Păltineanu spune că inculpatul Ro- j bescu nu a fost citat. j Dacă Curtea n’a citat pe Robescu fii'id-că ? este deputat, este o greşalâ fiind că ac s ţiuuea a fost intentală în, iute de des hi- j derea sesiunii parlam-n'are şi art. 52 aii niatul I din Constituţie spune categoric că | membrii Adunărilor sunt apăraţi de urmă- I rirea numai în timpul cirul sesiunea este deschisa. Acelaşi art. aliniatul 2 spune că Adunarea poate să ordone suspendarea, or, pînă acum, Camera nu a făcut o asemenea cerere, deci d. Robescu trebuia citat. D. Păltineanu cere ca Curtea să citeze pentru viitoarea înfăţişare şi pe iru ulputul Robescu şi dacă Camera va li sezizată de o suspendare, şi ar suspenda, opinia p bli-că care urmăreşte cu interes acest proces, va avea să judece ce int-res are d. Robescu de a se sustrage de la această urmărire şi ce interes are Camera de a 1 sustrage. 1). Prim-procuror răspunde că în adevăr cestiunea dă loc la discuţiune. in ju-risprudenţa purl mentară însă, în tot d’a una, pentru urmărirea deputaţilor, chiar clud sesiunile parlamentare sunt închise, s’a cerut autorizarea Camerei. r-:, In speţă, justiţia ’şl-a făcut datorii. Curtea a cerut prin două adrese la Cameră autoriearea de a urmări pe d Robescu şi Camera a refuzat. Conchide, cerînd respingerea incidentului. D. N. Filipescu Răspunzi ’ d !r. ; procuror, spune c.i nu cu •• ‘-■-te nici un precedent. Articolul din Cc> s-uuţie <-(• o egoiic; spune cft nici an membru din Parlament nu poate fi urmărit i st dar www.dacoromanica.ro clnd urmărirea este Începută înainte de deschiderea sesiunel, Camera nu poate cere de cit suspendarea. Aceasta nu e’a făout, deci d. Robescu trebuia citat. E foarte curios ca reprezentanţii justiţiei, faţă de un un text precis de lege, în loc vă dea interpretarea care se cuvine se pun la a-d&poslul jurisprudenţei Parlamentului ps care nu o dovedesc. In ori ce caz, Camera poate să dea safl să respingă autorizarea cerută. Ea nu poate să o ţină tn suspensie, după cum a făcut’o. Imunitatea parlamentară este făcută pentru a apăra pe deputaţi de persecuţiu-nileputerei executive, iar nu de a sustrage pe toţi deltcuenţii de la acţiunea lege*. Intr'altfel Camera nu trebucşte considerată ca un codru în care să se adăpostească cel certaţi cu justiţia. Numerosul public din sală a aplaudat cuvintele d lui Filipescu. Preşedintele a ordonat liniştea. D. Procuror general cere cuvîntul. D. Barbu Păltineanu cere ca d. procuror general, în vorbirea sa, să arate prin ce act dovedeşte că Camera a respins autorizarea, şi ce’t îndreptăţeşte să facă o-cea stă afirmare. D. Procuror răspunde că ştiind că s’a cerut autorizarea şi că n a venit încă, răspuns, a dedus că parlamentul a refuzat autorizarea. In privinţa fondului cestiunel se repetă cerînd cu insistenţă ca să nu se emită nici o citaţiune şi nici un mandat în contra Iul Robescu. D. C. C. Arion spune că s’a bucurat de începutul cuvîntăreî d-Iuî procuror, iar că sfirşitul l’a întristat. Constată că în loc ca reprezentantul justiţi l să fie de partea victimelor, este de partea acuzaţilor. D. Robescu vrea să se derobeze de acţiunea societăţel şi pentru aceasta se ascunde la spatele robei d Iul procuror. Declară că este absolut inexact că Parlamentul a respins autorisaţiunea. Camera nu s’a pronunţat de cit ajupra urgenţei cererel. Dxaminează în fond cesîiunea, bazat pe textul legeî şi pe motivele el şi speră că Curtea va dovedi prin decisiunea sa că justiţia este într’adevăr o a treia putere Sn Stat, care poate să stea în picioare şi în faţa guvernului şi în faţa parlamentului. * * * Desbaterile sunt închise. După o deliberare de ctte-va minute, Curtea, recunosclnd în principia interpretarea dată de reclamanţi, respinge In fapt cererea de citare pe motiv că de şi reclama-ţiunea s’a dat înainte de deschiderea sesiunel, însă nefiind prezenţi toţi cel ce o semuaseră şi parte dintr’înşiî prezentîndu-se spre a semna procesul verbal după deschiderea sesiunel, urmărirea nu se poate considera începută de cit de la această diu urmă dată. ; Judecarea procesului s’a aminat pentru sesiunea viitoare. i , Fabrica de BereLuther Ş î recomandă de Sf. Sărbători ale Crăciu- { nulul excelentele sale produse de calitate i itif:ii. i*iMjS »#<;ft şi ba- { VA nvsl, atît In BUTOAIE cit şi - In BUTELlf, aduse la domiciliti, după cerere prin poştă safl Telefon No. 319, care comunică cu oraşul şi provincia. | De asemenea în propria sa MMală fie Miere, Eliseul liiither onor visitatorl vor gusta b^rea cea mal excelentă din calităţile JPitsner şi Bavaresă şi vor găsi distracţiunl plăcute. Cea mal bună MUSICĂ MILITARĂ va dilecta pe onor. visitatorl cu cele mal plcute ARII. lin Qtiirlont *a Facultatea de ştiinţe dorind UH OlUUCIIl a avea cjtg va meditaţiunl. Ionfrmaţiuul la Administraţia ziar. «Epoca» AVIS Se aduce la cunoştinţa Onor. clienţi că JfMaffnsinut si ATELIERUL de PĂLĂRII al d-luî NAE SIMIONESCU, din Pasagiul Romîn, s’a instalat în Calea Victoriei, No. 53, alături de Librăria Stork şi Miiller. COFETĂRIA IONESCU — PIAŢA Sf. GHEORGHE, in centrul Capitalei — Recomandă publicului şi clientelei sale (Telefon No. 11 # O MABM4 JHXBOSMTIUA/E MMM BOAMB O X MC MIM Ml foarte elegante cu preţuri eftine ARTICOLE PEST K U CAIMKH I în tot felul de fan teşii UBOMBOANE!! Prim» calitate NUMAI CU « UKt HWUOfiHAMUU Tot felul de articole privitoare la această branşă. Expediţie la domicilia. Transport în provincie şi străinătate. !!! Trei mari şl elezante saloane de conaninaţie cn intrarea principalii prin piaţa Sf. Glieorglie şi str. Colţii !!! Laboratoriu foarte curat. Renumele acestei cof tării şi încrederea publicului e cea mal mare satisfacţie doblndită. Buca rest. •A EXPO^lTIOfJ PENDANT feîOl/TlfM0!SDEp£CE|m aÎ5|e^ ie SACHET1 tV[fUAlîS. WARptţlllpERIE. # Objelţ iJliltj „ JS COFETARI* CALEA VICTORIEI No 66 Mari aprovisionărî şi preparative Cu ocaziuneu Sărbătorilor EXPOSIŢIUNJE DE NUVOTEURI PENTRU CADOURI COMENOI PENTRU CAPITALA, PROVINCIE ŞI STREîNĂTATE 4 Buletin Meteorologic.—Observaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Victorel 88, pe ziua de 18 Decembrie 1898: Miezulnopţel, + 10°; 7 ore dimineaţa, —8*; A-miazl, —3°. înălţimea barometricâ, 770mm.; Starea cerului, frumoasa. Barometrul staţionară. *** Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : Timpul liniştit şi relatir călduros se menţine. Temperatura a fost ridicată tn partea es. ticâ a Munti-niel, la mare şi ta munte unde a ajuns la -f- 12 grade. In Moldova timpul a Început a se răci. Noaptea a fost îngheţ In toată ţara. Barometrul foarte coborît, a scăzut de eri cu 10—12 mm. La T.-Jiu şi la Baia de Aramă a căzut ploae, Astă-z.I timp umed şi ceaţă groasă, formtnd chiciură! către ameazâ cerul se deschide COTA APELOR.—Cota apel Dunărei d’asupra etiagiilor lnzilele de 17 şi 18 Decembrie a fost: 17 Deoembre 18 Deoembre Turnu-Severin .... - - 0,91 — 0,95 Giurgiu . - 0,32 — 0,29 0,43 COŞNIŢA PIEŢEI Vineri ai Decembrie 1898. PilAM • • • • Jimbla • • • « Fr*nsel* • • • Carat de t*ol Befl.......... Cerne de poro Untura • • • • OBlnxa • • • • Puroelm • • • Berbeou • • • Cur cana • • • Gâaoa • • • • Bata.......... Găina • • • • Crap» • • • • Cega • • • • • Şalău • • • • Nlaetru • • • Morunu • • • Rad (suta) • « Ouă (iuta) • • Unt topit • • • Unt proaspăt • Brânză de vaoă Brânză Teleme Smântână • • • 80 ruole •««••» >0 • 55 Mizere ••••»♦ « • 80 Cartofi ohlf. • • • 16 • 70 Cartofi nonl • • • 10 • 1.00 80 . 80 8p»n»o 40 • 1.20 Oonoplde' b»o.) • 60 • 140 Ardei («ut») • • • — • 4 P»tl»gele («at») • • — • 60 Fuol» v.rde • « » — • 4-6.00 Morcovi («ntâ) • * 2.00 • 2,00-8.00 Ţelln» (sata). • • . 5-00 • 1.50 Pogtirn>o (sat*). • 2.00 • 80-1.60 Vărs» K. — Gali* (*at*) • • • 2 DO • 2.60 Sfeol* (sat*) • • • 2.60 • 8 Ge*p* •••#•• 10 • 1.60 Mala] lax « • • « 80 • 1.60 Per# .•«•••• 25 • 6.00 Mere .*••••• 40 • 6.00 Prune .••••• 40-80 • 2.80 Struguri — • 2.60 Gutui ■••••• — . — Lămâi (buo.) • • • 10 • 1.40 Portoo*ie (buo.) • 20 • l.«0 Bodll )bao. ■ • * — licitaţi rara — La 39 Decembrie, orele 3 p. m., la comandamentul corpului II de armată, strada Ştirbel-Yodft 81. cu oferte Închise, pentru furnizazea a 15 pompe aspirante fulante sistem «Niagara» 14 pompe cu dublă aspiraţie şi 7 pompe «Atlas» No. 3. — La 27 Ianuarie s. n., orele 4 p. m., la direcţiunea generală a căilor ferate, pentru furnitura a 16.000 metri cubl pietriş ciuruit pentru liniile Buzăfl-BurboşI şi Făurel-Fe-teştl, extras din balastiera Buzăă, kilometrul 132—400 al liniei Buzăti Bărboşi. Ofertele, sigilate, adresate către direcţiunea generală a C. F. R„ serviciul P. detalii: serviciul central de Întreţinere al căilor ferate. — La 22 Ianuarie, orele 10 a. m., al ministerul de războiţi, pentru aprovisionat rea a 100 tocuri pentru lance. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 21 Decembrie 5°/. Renta p, — i 5V. » am. 1881 100V*1 5»/. » » 1892 lOă’/n ’ 5»/. » » 1893 102 ‘/a 5V. » » 1894 99'/,' 4*/. * » 1889 93'/,, 5V. » 90-94 94 1 4»/ » » 1896 93 i 4-/. * » 1898 93 Convertite rurale — Casa pensiunilor — hS Obl. c. B. 1883 lOO'/t 5»'. a » » 1890 99a/< 4V, > » » 1895 99 ! 5*/. Fonc. rur . . 102'/, 4V. » » . . . 92’/» 6% » urb. Buc. 98s/a 5°/. » » Iaşi. 95‘/< Banca Naţion. - 2578 » Agricolă 880 > RomînieL — > de scont. 342 Dacia-Romînia • 463 Naţionala. • • • 516 Patria.........— Construcţii. • • 102 Bazalt artificial. — Letea..........— Furnituri militare — Tramwayul noă 1200 Baia Centrală • 90 Napoleonul . • 20.07 Marka • * • • 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • lAl‘/« Rubla de kîrtie 2.68 MKnsuij TRMXTTnWLOH Pleo*re* din g*r* de Word Sosire* In Q*r* di Nord Dlm. Nunele Staţiunilor I Dlm. Puoloasa-O.-Laof • • Olulniţ*-8*llgny • • • Plteşttl-Paria • • • • Ploeţtl-Iaşl . . • • • Tltu-Smfrd*.......... Ploeţtl-Braţor • • • Oomana-Smlrda • • • Ploeţtl-Vlen* • • • • PiteatT-Londrt • • • ■ Ploeştî-Qalaţl • • « • Ploaţtl-BraţoT • • • ■ Olulnlţa-Oonitanţ» • « Oonatanţa-O-tlnopOl • OiulnlUWlobozi*. • ■ Ploeştî-Budapest* • ’ Piteşti-Paria • • • • Oomana.Giurgiu . • Ploeftl-GalaţX • • • TltU'O.Lung • • • Ploeţ tJ-Unghenl • • Ploeşti-Lemberg. # Ploeştl-Galaţl • • • Constauţa-O-tlnopol Tltu-Bodapeata • • i) droulă Mero-,*) ftlO flM 7* ») 7>a 7a» 7*i 8* «10 11» *) n*» seara 8» 8» A«* I) B» 6« BM 6°* 6*° 6* «» 10“ 11" 70* *) 11* Numele Htatlunllor Galaţl-Ploeytt • • • • 0-tlnopol-Oon«tanţa « budapesta-Tltu. • • 1 Lemberg-Ploeati • • 1 Unghenl-Ploestl • * Pu > 2, > 150 > > >24 Tot în aceste proporţiunl s’afl redus preţurile la tot depositnl nostru de Sobe. M. laittman S-sor I. Wappner Calea Victoriei, No. 16 (vis-â-vis de Episcopie) sit 41 imn AV I S Lm vintaălu Euu grininte dl • VICHY tont l«s Soarea* VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exlgar l* nom sur la ••paul* «t l'eflquetH. Lei seuleivirltables Pastllles io Vloby 10MIu PASTILLE YICBY-ETAT fabrlqu6es aveo Ies ieU natul extralta dos Eaux da Vlohy- Gomprimts ie Viohy MQMV-tTAT ■rrwsflmiMwsr' Tipografia „HELIADEJ execută tot felul de lncrărl atingătoare de această artăj cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte a-J vantagioase. Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acestăartă. I. Bensimon 22. Calea Victoriei, 22 (Vis-ă-vis de Otel de France) Execută orl-ce comande de Mantale Impermeabile de Cauciuc, pentru Dame, Bărbaţi, Copii şi Militari, în t6te genurile. Se aduce la cunoştinţa Onor. Public, că primirea mărfurilor de mică şi mare vitesă va înceta la 25 Noembrie st. n. pentru mărfurile destinate la un port de la T.-Severin în jos, iar la 28 Noembrie pentru mărfurile destinate la un port de la Galaţi în sus, adică ultimul vapor de marfă de la T.Severin în jos pleacă la 27 Noembrie, de la Galaţi în sus la 30 Noembrie st. n. Ultimul vapor de pasageri pleacă de la T.Severin în jos la 30 noembrie, iar de la Calaţi în sus la 4 Decembrie st. n. Galaţi, 11/23 Noembrie, 1898. DIRECŢIUNEA. Lemne ele Fabrica. E. LESSEL, Calea Plevnel, 103, Se garantează Cer adevărat şi bine uscat precum şi cantitatea exactă obicinuit extra-ficurt $ KAISER *t € OASSEL O Fabrica de Maşini Specialitate de Căii Funiculare Representant pentru Romînia CAR0L A. FRANCKE BIUROTJ 1ECHN1C Bucureşti, Strada Academiei No. 47 Sit 30 1000 Kgr. CER | Lei 28 | J.el 29 | FAG 1 I,el 27 î.ei 28 1 500 kgr. mat mult 50 b. Adus pînă la domiciliu insă, fără a fl cărate in pivniţă sau în magaeie. Obicinuite 28 cm., extra-scurt 20 cm. —Om cu coş pentru aşezarea saii căratul lemnelor, 1 leii pentru 500 sau 1000 de kgr.—Comandaţi prin carte poştală, telefon, căruţafii noştri saă la biuroul A PPEL & O-nie Strada Doamnei No. O. Telefon, iv, i». SERVICIUL PROMPT Şl SOLID Tipografia HELIADE execută tot felul de lnorărl atingătore de această artă, cu oea mai mare aourateţă şi ou preţuri foarte moderate. LEON BERGER No. 4, — Strada Academiei, — No. 4 CCasa OveaaJ MARELE MAGASIN cu MOBILE LÂMPl Şl COVOARE Vînzarea Ni în rate Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerii Birouri, Obiecte de Bamboa, precum şi un mare asortiment de Oglinzi, Paturi, Scaune, Şifoniere, Meae, La-voire, Scrinuri ţi Covoare, Lămpi, Obiecte de Nikel, etc. etc. sit. 42 Atelier special de Tapiţerie unde se efectuează Garnituri pentru Saloane, Evantaiuri, Trompete, Perine, Di-vauuri mechanice, Dormeze, Scaune Fantesie, etc. Marele Magasin Român — Calea Moşilor 1, Colţ cu piaţa Sf. Anton, 1 — Pe lângă articolele deja cunoscute am mai cumpărat foarte avantagios cu ocasla voiaglulul med pentru SESON1JL DE IARNA Mari cantităţi de stofă, pentrn rochii pe cari le ofer Onor. clientelei cu preţuri neauzit de eftine şi cari sunt foarte nimerite pentru Cadouri de Sărbători fi Anul i%Toă precum şi diferite alte articole Lei 1.40 > 8.40 » IO. — > 11.75 De recomandat sunt: mt. de stofa foarte fină un comaij p. rochii pînă cele mal fine calităţi un «lupon de noir » » > »de mătase Lei 2.50 Cămăşi p. datne cu broderie pînă la cele fine » S8.75 » pentru barbaţl > » » > » S8. — jum. duzina batiste cu monogram foarte bune pînă la cele mal line de olandă. » 0.65 mt. de Pichet colorat pînă la cea mal fină calitate. O bucata ^ifon călit, bună de 361/, mt. pînă la cel mal fin şi de orl-ce calitate. DA WrON SJPJECMAIj cu diferite cupoane de lînărie şi mătăsârie cu preţuri neauzit de eftine şi fixe precum şi alte articole foarte avantagioase Hog deci pe Onor. clientelă ad b In e-v o i a s c d a cerceta magazinul med spre a se convinge de PREŢURILE SE MAI AIŢHT DE EFIINE M Bucureşti, Tipografia «HEL1ADH», Clemenţei. No. 3. C. No. 544.—Exemplare 20.000. www.dacoromanica.ro Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»)