SERIA II.—ANUL IV, No. 950—343. NUMĂRUL 10 BANI abonamentele In ţarii, pe nn an . 20 lei „ «treiu&tato . . 40 M SÂMBĂTĂ, 10 DECEMBRE 1M8. Manuscrisele nu se Înapoiază REDACŢIA STRADA OI .KMKNŢMI, No. 3. CA PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. IH-a 80 buf hM njL lV 15 * * 1 Publicaţii: Reclame 2 Le! Unit ADMINISTRAŢIA STRADA CLEMENŢEI. Nft Sfe Ediţia de «earâ 9 Deschiderea Congresului din Sibil Colectiviştii şi legea micelor Colectiviştii afi fost, şi cu ocazia prezentarel proiectului de modificai e a legel minelor, dovediţi de şarlatani şi neruşinaţi, In rîsul tuturor, chiar şi al liberalilor cari combătuseră alaturea cu el legea minelor în 1895. Iar îndrăzneala Voinţei Naţionale este ca tot-d’a-una mare cînd cearcă a susţine ca partidul liberal s’a ţinut de făgăduielile luate lu 1895. Sa vedem. Iu 1895, liberalii, atît în Cameră prin vocea d-lor Stolojan, Stoicescu, etc. cit şi în Senat, prin glasul şefului partidului d. D. Sturdza, aQ susţinut că legea prezentată de guvernul conservator conţinea o calcare a codului civil, art. 489, plus două călcări de Constituţie, anume a art, 7 şi a art 19. Pentru a da o importanţă excepţionala modifkarel principiului din o lege ordinară (codul civil) colectiviştii susţineau ca principiul de la art. 489, în care se spune ca proprietarul solului este şi proprietarul subsolului, este consacrat de Constituţie şi anume de art. 19, care prevede şi restringe cazurile de expropriare. Lucru absurd şi ridicul. Cit pentru violarea art. 7 din Constituţie, ea era pe atunci patenta pentru colectivişti. In adevăr, ziceau el, conf. art 7, numai RomînilsaU cel naturalizaţi potdo-bîndi imobile rurale în Rominia. Or, concedarea exploatarel unei mine pe termen de 75 de ani este o adevarata înstrăinare. O întreprindere de exploatare de mine este o întreprindere imobiliară. Cînd, deci, asemenea întreprindere se concedeaza străinilor, vădit că li se da în deplina proprietate fonduri imobiliare, prin urmare câlcarea art. 7 din Constituţie este flagrantă. Sa vedem cum d-nil colectivişti îndreaptă aceasta din urmă calcare de Constituţie. După legea de la 1895, daca proprietarul unei mine declara că nu voeşte saU nu poate sa o exploateze, mina era data în exploatarea altuia, în schimbul unei redevenţe. După modificarea fâcutâ în Camera, în prezent, mina nu poate fi data In exploatare altuia, de cîtcu voia proprietarului. Iar durata con-cesiuuel este prelungita pe 95 ani. Ei ? Ce înseamnă aceasta ? înseamnă oare că Constituţia în art. 7, e mal puţin călcată — dacă calcare este, ceea ce nu e — de cit în legea de la 1895? De loc, din contra, ea este mai flagrant călcată. Chestia, acum patru ani, se punea ast-fel de colectivişti: cu nici un chip nu se poate conceda pe un timp lung ca 75 de ani, străinilor, exploatarea unei mine, pentru cu-vîntul că aceasta exploatare are caracter imobiliar, iar termenul de 75 de ani echivalează cu o adevarata înstrăinare, ceea ce art. 7 opreşte. Or, cînd astazi se acorda prin noua lege aceeaşi concesiune cu a-celaş caracter imobiliar aceloraşi straiul, pentru o durată nu de 75 de ani, ci pentru una de 95 de ani, Intru cit art. 7 nu mal este violat numai pentru faptul ca proprietarul consimte formal la aceasta ? Ce ? Violarea Constituţiei atlrnă de voinţa particularilor ? Cum ? Este destul ca un proprietar să consimtă la alienarea către un străin a imobilului sau, pentru ca art. 7 din Constituţie sa nu mal ne aplicabil ? Acest art. 7 fost’a el pus în Constituţie pentru apararea proprie-tatei private saQ pentru salvagar-darea proprietaţel naţionale ? Şi, notaţi un lucru. In concesiunea unei mine, caracterul de înstrăinare mal mult safi mal puţin definitiva nu se poate deduce— daca e vorba a se deduce —de cît din lungimea duratei concesiunel. De aceea, noi, pentru a evita ca să se poata înţelege că legiferam de o adevarata înstrăinare, pusesem un termen relativ scurt, acela de 75 de ani, pentru exploatare. Colectiviştii, cari ţipaQ atunci teribil că din cauza celor 75 de ani, se violează art. 7 din Constituţie, asta-zl vin să prelungească aceasta durata la 95 de anî. Şi, totuşi, aQ obrăznicia a susţinea că prin aceasta modificare aQ intrat în Constituţie! Ce farsori neruşinaţi! Acţiunea grupului d-lui Nacu {După o convorbire cu mm deputat guvernamental) Grupul Nacu, satt grupul tinerilor I— înlături vechiturile !—Un fenomen curios. -*«*»©*- Politica de culise Unul din semnele decadenţii parlamentarismului, la noi, este că activitatea noastră publică se transportă, din ce in ce mal mult, de pe scena politică in culise. Unul din principiile esenţiale ale parlamentarismului e publicitatea şi este onoarea regimului parlamentar ca fie-care partid să-şi justifice actele la lumină. Cit de mult sunt insă nesocotite aceste principii in practica zilnică I In loc de cestiunl de interes general, tratativele intre grupuri absorbă aproape exclusiv activitatea parlamentară. Şi aceste rivalităţi de grupuri nici un se mai justifică în faţa publicului, ci se desfăşură în întuneric. De aceea se poate observa că in jumătate aproape din zilele defipte pentru desbaterl parlamentare, in prima jumătate a sesiunei ordinare, nu s'au ţinut şedinţe. Iar in zilele, cind de ochii lumii, s'au, ţinut şedinţe, s’au votat de formă indigenate şi într'o lună s’au împâmintenit mai mulţi Jidani ca in zet.e anî, In ţările cari, ca şi a noastră, suferă de frămintările dintre grupuri, modul de a vedea al fie cărui grup se arată cu francheţâ, pe faţă. Aşa, In f ranţa, cind o cestiune, care divide fracţiunile republicane, vine la ordinea zilei, fie-care grup se întruneşte şi fie-care grup îşi rezumă atitudinea intr'o ordine de zi care se comunică, in mod oficial, presei. Noi ne-am însuşit întru cit-va nenorocita politică de grupuri, care falşifică parlamentarismxd francez. Dar, la noi, această politică se coboară la un nivel atit de jos, in cit nu mai îndrăznim să dăm pe faţă ceea-ce se petrece in culise şi, pe d'altă parte, această mizerabilă politică absoarbe intru atit toată viaţa noastră publică şi Parlamentul a devenit intru atit o superfelaţiune, in cit nici nu se mai simte nevoea d’a se împărtăşi, măcar de formă, Camerilor, actele cele mai însemnate chiar, cari, toate se săvlrşesc în culise. Desfidem să ni se arate că schimbările parţiale de miniştri or chiar schimbările de cabinet ce s'au produs In a-ceşti din urmă trei anî, au fost însoţite de formalitatea unei explicaţiuni parlamentare ori unei desbaterl publice. Cine-va n'are de cil să observe fră-mintârile politice cari răsuflă In presă şi să citească tot odată desbaterilc parlamentare unde se pomeneşte numai de naturalizarea Evreilor, pentru a’şl da in mod vipăit, seamă cum parlamentarismul nostru a ajuns a fi- un formalism deşert. Grupul Nacu, saii gropul tinerilor ? De ce să tăgăduim P Ort cît de coruptă, venală şi decăzută este actuala Cameră, totuşi se gătesc în mulţimea lulichilor şi a Delimarcilor ci ţi va bneri mai cum se cade, cari, dt şi nu strălucesc prin inteli-genţ t lor, dar au măcar in beneficiul lor atit, că'i putem numi oameni de treabă, întru cit nu tripotează cu indigenatele, nu hat scările ministerelor pentru afaceri de cîte 100—200 lei, nu sunt amestecaţi în gheşefiuri şi întreprinderi scandaloase şi nici nu pozează ca oameni cinstiţi la Cameră. Numărul lor e insă foarte mic; putem să’i cifrăm la vr’o 10—15. Şi nu’i numim, căci şi ar lua nasurile la purtare. Ajunge să spunem numai atit, că ptnă mai ert treceau drept cantacuzinişti. iar azi unii îi socotesc drept gruparea d-lui Nacu. Fapt e că acest mănuchiu do oameni s’a grupat in timpii din urmă intr’o bisericuţă care nu e in>hinată nimănui şi în care cîte odată e chemat şi d. C. Nacu. De aici credinţa multora că grupul acesta ar fi al d-ui Nacu. In realitate e însă grupul tinerilor, care are aspiraţii mult mai mari şi mai desintereeate de cît are d. Nacu. Iu lături vechiturile ? Grupul acesta se agită de cit-va timp în contra legei d-lui Ferechide, precum şi personal în contra d-lor Ferechide, Stolo-jm, Tache Giani, Eugen Stăteacu, etc «In lături vechiturile !• Aceasta e lozinca lor, pe care se pregătesc s’o aplice încă in cursul acestei sesiuni, dacă ea va fi prelungită. Nu se împacă de loc aceşti oameni cu reputaţiile usurpate din partidul liberal ; se revoltă în contra cultului stătescist al unora; protestează în contra administraţiei conrupte a d-lui Ferechide; deplîng pe d. Stolojan pe care îl socotesc incapabil cu desăvîrşire; sunt scîrbiţi de alurele d-lui Stoicescu şi dezgustaţi de oborismul d-lui Falladi. Numai doui oameni le convin: d-nii Hiret şi Ionel Brătianu, far pe d. Sturdza îl tolerează, neavind partidul un om mai capabil pentru şefie. Campania de culise a început d-ja în contra d-lor Ferechide şi Stoloj m dtn part-a acestora şi se prevede că în curînd va începe şi atacul pe faţă, poate în Gestiunea ovreiască care va fi pusă după vacanţe la ordinea zilei de dînşii, cari toţi sunt antisemiţi. Uu fenomen curios Persoana care ne-a comunicat acestea, a încheiat destăinuirile sale în următorii termeni : ■ Vom sili pe guvern să ne retragem cît de curînd în opoziţie, unde pe toţi ne aş teaptă un clmp vast de activitate şi... reabilitare, mai ales în cesliunea naţională. Dacă vom mal sta la putere, partidul se va prăbuşi cu desăvîrşire. Trecînd însă în opoziţie, avem speranţă că oameni noui vor eşi din sinul nostru şi se vor afirma mai mult ca netrebnicele vechituri de azi, cari aii acaparat totul în folosul lor. Noi astă-zl n’avem un luptător de valoare; în partid nimeni nu se iveşte care să dea speranţe pentru viitor, şi nici nu se va ivi, cit vom sta la putere.» Cuviutele senatorului Sefendache, inspirate de o legititnâ revoltă, afl fost atit de sdrobitoare, în cit minorul ministru nu a găsit un singur cuvlnt de scuză, ci s’a mulţumit să Încaseze severa lecţiune, fără să răspundă nimic. Şi nici nu avea ce răspunde. De cit, nouă ni se pare, mal la urma urmelor, că d. Sefeodache putea să lase nerelevată necuviinţa d-lul Ioue! Brătianu. Mu te necuviinţe s’afl trecut cu vederea acestui domnişor, necuviinţe de tot felul şi chiar de ordiu moral, mal ales de ordin moral. Din acest punct de vedere îl stă perfect de bine cînd stă alături de Dimitrie Sturdza sad cînd îşi bate joc de Senat. ----------------«H«t>-------------— Să se pedepsească vinovaţii!,.. Guvernul socoteşte că poate să întindă muşamaua colectivistă asupra gravei chestiuni a oprirel exportului rî-mătorilor îu Austro-Ungarla. Guvernul se înşulă. £1 se îaşală dacă socoteşte că scapă de răspundere, desti-tuind un sub prefect şi revocînd cinci primari rurali. Trehue pedepsiţi vinovaţii şi vinovaţi sunt alţii de *cît sub prefectul destituit satt primarii revocaţi. S'aă precisat nume. S’a spus că vinovaţii sunt mal mulţi deputaţi colectivişti şi ajutorul de primar de la T.-Jifl, Împreună cu şeful săit, primar şi deputat. Aceştia trehue loviţi, fle că s’arnumi el Dincă Schi Ier u, liălăşescu, sad Titu Frumuşanu, li© că ar 11 protejaţi chiar de secretarul general al ministerului de interne, de d. Moscuna. Trebue stabilită răspunderea fie căruia şi, găsin-du-se vinovaţi, să fie demascaţi şi daţi judecăţel. Prin oprirea exportnlul de rîmătorl în Austro-Ungaria, ţara pierde milioane, interesele el economice sunt grav compromise. Destul cu traficurile deputaţilor,destul cu aceste gheşeflurl cari sunt date pe faţă şi de cari nimeni nu roşeşte. PROGRAMELE ŞCOLARE DIN STREIN ATATE Criza partidului liberal englez IJNEL BRATIANU EXECUTAT D. senator Sefendache a avut, erl, la Senat, o legitimă explosie de indignare. Era la ordinea zilei discuţia proectulul de lege pentru pensiile cantonierilor în serviciul ministerului lucrărilor publice. Acest proect s’a adus în discuţie fără să se fi împărţit prealabil senatorilor, după cum prevede regulamentul maturului corp. Cum cu o zi înainte Senatul a votat un proect de lege, presentat tot In aceleaşi condiţiuul, d. senator Sefendache a luat cu-viatul şi a executat, lutr’un mod magistral, pe minorul ministru al lucrărilor publice, care se poartă cu Senatul in chip atit de necuviincios. D. Sefendache a zis, în resumat, ministrului de lucrări publice, că de cind s’a deschis sesiunea actuală, Senatul nu a votat de cit indigenate, iar acum i se cere să voteze, prin surprindere, nişte proecte de legi al căror conţinut nici nu se cunoaşte măcar. D. Ionel Brătianu nu apare la S nat de cit pentru a cere violarea regulamentului Senatului. Aceasta ar fi admisibil de la un ministru albit în serviciul ţârei, dar nu de la d-sa. Dealiminterl. acest procedefl nu mi se pare curios, a adăogat d. Sefendache, căci este firesc ca d lui Ionel Brătianu să i se pară totul lucru uşor, d-sale care în viaţă a avui de a gata chiar un minister. Iută o execuţie In toată regula, pe elt de aspră pe atit de pe deplin meritată. www.dacoromanica.ro Criza partidului liberal englez, deschisă prin publicarea corespondenţei dini re W. Harcourt şi John Morley preocupă încă lumea politică engleză şi este departe de a se închide. S’a crezut uu moment că leaderul opoziţiei liberale din Cameră nu ’şl-a dat o demisie po-sitivă, ci a voit să şî facă un fel de pleb.scit de încredere. Aceasta este o greşalâ. Iu Anglia nu aparţine de loc asociaţiilor liberale să aleagă în numele lor şi Sn locul deputaţilor lor proprii, pe leaderul partidului. Există două fuucţiun' deosebite, cari nu tre-buesc confundate : In fie-care Cameră trebue să fla uu şef spre a conduce partidul, spre a negocia cu şeful partidului opus, etc. Cu totul alta e-te poziţia leaderulul partidului tntreir. Acesta poate şi chiar trebue sa fie Ia una din Camere, de şi istoriceşte, afi fost, în Anglia, şeii de partide, cari aQ planat de-asupra, nu aQ fost leaderl in nici una din Camere. Şeful este înainte de toate şi pe deasupra tuturor reprezentantul popular al partidului, al principiilor sale. Pe c nd votul espres al colegiior săi, a’ege de obiceiO pe leaderul In Camere, leaderul partidului du este produsul unui scrutin sad vreunei operaţii particulare oare-care El este şef pentru că este, pentru că posedă calităţi intelectuale şi morale care 11 desemnează pentru şefie, pentru-câ are autoritatea asupra maselor, prestigiul acelor creaturi de elită unde se incarnează o Iradiţie saQ o aspiraţie. Pr n urinare, aceia cari vor rezolva chestia demisii d-lul Harcourt sînt chiar colegii săi din Camera comunelor. Dar Camera nu se va întruni de cit in Februarie şi plnă atunci opoziţia are destul timp să aviseze. Şefi» Şi cu toate aeestea, situaţia partidului liberal este gravă şi prelungirea crizei dă mult de gin-dit cercurilor liberale. Demisia d-lul Ilarcourt pune pe tapet o nouă problemă. De la mdrtea iul Gladstone, comandamentul suprem al partidului liberal a rămas nehotărit. Cind lordul Roseberg a fost făcut prim-minislru, s’a crezut că el va lua întreaga succesiune a ilustrului săQ predeceror şi că nu va fi numai şeful cabinetului ci şi şeful real al partidului. N’a fost aşa. lutr’uu moment dat el şi-a dat demisia şi de atunci nici un act nu l’a relevat ca şef al partidului. In Camera lorzilor, lordul Kimberlay, in Camera de jos, W. Harcourt, exercitafi funcţia de leaderl al grupurilor— dar şefia suferea un interogau. Dar această «ituaţie nu mal putea dura. Prin demisia sa sir Harcourt a voit. să pună pe tapet tocmai chestiunea ş- fiel. Dar candidaţi slnt mulţi şi intrigele stnt şi mal multe. Numai viitorul, de alt-fel apropiat, ne va a-rlta cum se va resolva această criză a partidului liberal englez, Forelgn. I ştiinţele naturale Se ştie că d. Haret a însărcinat pe mal mulţi profesori universitari şi se undarl ca să alcătuiască proiecte de programe analitice pentru şcoalele secundare. M-rnb-il diu sub-comisiunea pentru programe de ştiinţe naturale nu s’afl înţ Ies, unii susţinlud o metodă, iar alţii alta metodă, unii susţintod să se facă Botauica Iu clasa I iar a ţi Z io-logia şi Botauica. Şi unii şi alţ I aQ încărcat programa cu vii f şi îndesat. Cel d’Intliti u’ail făcut, nici mal mult nici mal puţin, de ctt afl luat cestiunile de Botanică cari ptnă acum se fâceafi In clasa II-a şi le afl trtntit în clasa Ia. De oarece li s’a părut că este cam puţină m itcrie, afl mal adăogat ca introducere cinci lecţii de chimie şi ca final 11 lecţii de producte vegetale lutrebuiuţate In arte, industrie, etc. Ol-l’alţl au fost şi mal nemiloşi cu elevii: afi luat aproape întreaga materie de Zoologie şi Botanică din clasa II-a şi afl pus’o In clasa J-a. Membrii sub-comisiunel, cred efl, afl neglijat să pună în programă părţde fundamentale diu ştiinţele naturale, dar afl insistat asupra celor secundare şi asupra aplicaţiu-nilor practice cari nu sunt nici interesante, nici înţelese de copil. Intru cit ar interesa aşa de mult pe copil, de pildă, untul de susai ori de ara-chidă P Au să priceapă elevii constituţia plantelor? Cel puţin, au să p iată pronunţa cuvintele: androceu dialistemon ort gamos-temon? Afl să poată el imagazina In mintea lor noţiunile de achsnă, cariopsă, samară, foticulă. silicuă, pisidă ? AHt a mal rămas de făcut In clasa I a în cit să se pretindă unor copilaşi numirile ştiinţifice ale plantelor ? Profesorul care a făcut Botanică In clasa II a şi a fost In măsură să priceapă pe elevi şi mal cu seamă să se simtă el, Îşi poate închipui cîte dificultăţi are să luttmpine In clasa I a cu predarea unei ast fel de materii, In tot timpul anului şcolar. Totă lumea se plînge nu că se face puţin, ci că se face prea mult şi adesea fără nici un rost. Prin nouile programe ar trebui să se înlăture acest răii din şcoală, iar nu să se agraveze şi mal mult. Profesorii cari u’afi făcut mal mulţi ani d’a rîndul vre-o materie cu elevii de clasa t-a nu vor şli ctt pot şi ce pot asimila asf-fel de elevi. Şi, da ă nu mă înşel, Intre membrii cari afl alcătuit proiectul de programă n’a fost nici unul care să fi făcut ceva din ştiinţele naturale în clasa I a. In ast fel de Imp-ejurări n’ar stri -a ca fie-care să fie la locul săfl şi la riadul săfl. Unul din argumentele cele mal puternice că In clasele primare ştiinţele naturale se fac pe o singură carte alternativ cu Istoria şi cu Religia, este pentru ca elevii să înveţe ceva variat, că I prin aceasta li se des-voltă mal bine curiozitatea, devin mal atenţi, iar nu ceva uniform din care cauză s’ar desgusta tn curînd. Dacă In clasa I-a gimnazială s’ar face tot anul numai Botanică, s’ar desgusta nu numai elevii, dar chiar şi profesorii: şi unora şi altora li s’ar acri numai cu pl mte şi iar plante. Dăl cu varză dăl cu ridichi, dăl cu piper, dăl cu ardei, mal cu seamă dăl cu scoruş şi cu moşmon al să ajungi In halul că elevii n’afi sa mal poată nici să te vadă, ni I să te audă!. Să nu se creada că depinde de gradul de inteligenţă şi de metoda profesorului ca elevii să fie ne-încetat doritori d’a căpăta noul .cunoscinţe de Botanică. Cine crede ast fel nu cunoaşte starea sufletească a copilului: dacă vrei ca copilul să te a-culte cu atenţiune, trebue să-l spui s urt, înţeles şi să treci repede de la un lucru ia altul de natură cu totul diferită.. II Cu toţii suntem de acord că In vastul domeoifl al ştiinţelor de obtervaţiune toate cestiunile sunt interesante şi utile, dar unele mal mult, iar altele mal puţin. In timpurile de astă-zl necesitatea acestor ştiinţe este aşa de evidentă, In cît ar fi pueril a mal demonstra aceasta. Trebue însă să recunoaştem că din ştiinţele naturale este bine, este prudent ca să se dea numai acele cunoştinţe, cari sunt indispensabile, cari pot fi mal bine înţelese şi pe cari să nu le uite copiii, cind vor fi ajunşi la maturitate. Puţinul ce se dă, trebue să fie bine lămurit îu miutea copiilor. Partea cea mal importantă din zoologie şi anume vertebratele nu se pot face serios In clasa I, unde copiii nici uu pot să citească bine. Ori ctt de elementar s’ar face, tot este trebuinţă d3 alte cunoştinţe anterioare. Să mă explic. Elevul este curios să ştie s. es. pentru ce corpul sări este cald. Cum dar, profesorul va explica căldura animală cind copilul nu ştie ce va să zică combinaţiune chimică, cînd nu ştie că comb naţiunile chimice produc căldură, că digestia In fond este o combinaţiune chimică, că frecarea, presiunea, etc., produc căldură ? Clud se va voibi despre respiraţie, cum are să priceapă copilul ro'ul oxigenului din aer ? Cum are să priceapă mecanismul respiraţiei, cind ■'are de mal înainte noţiuni sumate despre I P O C Ă aer şi despre presiunea atmosferică ? Dacă este aşa interesant ca copilul să ştie b. es. pârfile din cari se compune ochiul, apoi tot aşa de interesant este ca să ştie cum se formează imaginea tn ochiţi şi ‘cum ast fel el poate vedea. Apoi atunci cum oare să priceapă el a* ceasta dnd nu ştie de mal Înainte cum se prepară lumina, ce va să zică raza de lumină şi cum se formează imaginele In camera întunecoasă ? Interiorul ochiului şi cu pupila formează o adevărată cameră Întunecoasă şi dacă profesorul n’a făcut mal Inamte experienţe, cu camera obscură, co-piil n’afl să priceapă formaţiunea imagine-lor In ochii lor. Pe cit este de interesant ca copil să ştie organizaţia urechiel, tot pe atlt de interesant este să ştie cum se produce sunetul şi cum el pot să audă sunetele din depărtare. * Apoi atunci cum vor putea pricepe el a-ceasta, clnd nu şti& de mal Înainte cum se produce sunetul şi clnd nu li s'a făcut o experienţă prin care să li se probeze că In timpul clnd vibrează corpul sonor vibrează şi aerul care, tn această stare de vibra-tiune, ajunge la urechea celui ce ascultă ? Şi aşa aşi putea pune Întrebarea pentru tocte cestinnile de Zoologia. Pentru studiul Botanicei este asemenea trebuinţă de alte cunoştinţe elementare. Dacă este aşa, ce s’ar putea face cu folos In clasa I a secundară ? In Zoologie, Botanică, Mineralogie, Geologie, Fizi ă şi Himie sunt unele păr(l foarte elementare şi cari, spre a fi Înţelese, n’afi trebuinţă de alte cunoştinţe anterioare. Copiii, făclnd mal lntlifi acele părţi, vor fi In stare ca In anii viitori să priceapă mal bine cestiu-nile din ştiinţele naturale. Prin urmare, trebue să se facă In clasa I a acele părţi iar nu Întreaga Botanică ori o bună parte din Zoologie şi Botanică. Aşa procedez eâ la timp de 10 ani şi am obţinut resultate destol de bune. Nu trebue să obosim mintea copiilor cu o mulţime de termeni technicl ori cu o nomenclatură seacă. Ştiinţele trebuesc făcute nu numai In scopul de gimnastică mintală, ci şi pentru ca elevii să Înveţe sâ-şl apere sănătatea, să poată deduce el regale de higienă. Ce regule de higienă vor putea deduce copil s. ex. din constituţia cărăbuşului ori din tab'oul sinoptic al insectelor? Sănătatea este tea d'intiiu fericire pe lumea aceasta şi In acest scop trebuesc făcute ştiinţele naturale In şcoa lele secundare inferioare, căci vrlnd să faci numai gimnastică mintală prin comparaţia tipui ilor zoologice, te convingi, la urma urmelor, că u’al făcut alt ceva de curată tlmpeală. R. Nficnleaca-Br&lliteana Litere, Ştiinţe, Arte A apărut în editura magasinulul Gebauer Doux baiser8, un delicios vals de d. Os-car Spirescu, cronicarul nostru musical. *** Economul stavrofor dr. Constantin Po- Fiescu, profesor, doctor In teologie, a dat la uniină o interesantă carte: Liberul arbitru ca baaă a responsabilităţii faptelor. OFORlfAŢO [Gheşeftul cu indigenatele De cît-va timp rumoarea publică a-cuză pe maî mulţi deputaţi, că iau sume însemnate pentru impămintenirea ovreilor şi a străinilor. Se citează chiar numele unor persoane sus puse In partidul guvernamental. Ne-am făcut datoria Inregistrind aceste svonuri, fără a cita insă nici un nume. Azi Insă, spre ruşinea Camerei şi a partidului guvernamental, sintem in po-sitiune de a cita şi un nume : Deputatul Iulius lulich, represintan-tul colegiului III de Vaslui, agentul societătei de asigurare «Dacia-Rominia» etc. etc., — a smuls acum clte-va zile o sumă de 800 lei (opt sute lei noul) dela un străin din Galaţi pentru a-l face cetăţean romln. Şi In sprijinul afirmării noastre, ne mărginim deocamdată a invoca mărturia d-lor Orleanu, deputat şi primar al Galaţilor şi Apostol Papadopol,[deputat, cărora li s'a denunţat faptul. Asupra acestui cas scandalos, promi tem a da pe miine amănunte şi probe sensationale. si£^Ls^. Clubul ofiţerilor In rezervă va da Slmbată seara un banchet in onoarea ofiţeiiior ruşi. D. Chr. Alexianu, fost procuror pe lingă Curtea din Craiova, a fost numit consul al ţarii la Bitolia. W Aflăm că spre marea nemulţumire a funcţionarilor Camerei, d. Take Giani a numit tntr’o funcţie la secretariat pe un nepot al faimosului bătăuş colectivist, Ghită Manolescu Lungu. Numirea a provocat nemulţumiri cu atlt mai mari, că acest nepot al bătăuşului colectivist n'are absolut nici un titlu şi _nu e nici măcar bacalaureat. La Roumanie află că d. Suzzara, fost consul general auslro-ungar in Capitală, va fi numit ministru plenipotenţiar in locul d-lul baron d’Aebrenthal, Înaintat ambasador la Petersburg. Suntem informati că d. Milicescu, medicul veterinar al judeţului Gorj, a fost destituit pe ziua de azi. Se ştie, Insă, că acest biet veterinar e mai puţin vinovat in oprirea exportului nostru de rimători, de ctt ajutorul de primar din Tirgu-Jiu, d. Bălă- şescu şi de cit representan{ii guvernamentali din Cameră at Gorjulul, cari afi silit pe veterinar să dea eertifleat de sănătate anal transport de rimători bolnavi. Tot ca complici aii fost destituiţi un sub-prefect şi anei primari rurali din Gorj. Ministerul instrucţiune! publice, In urma avisulul d-lul dr. Leon, inspector al şcoale-lor private, a dat ordin să se Închidă şcoala «Barou Rotschild» şi asilul confesional din strada Făurari, ambele in Capitală, fiind-că funcţionau fără autorizaţiune. Pe viitor directorii tutulor şcoalelor particulare cari vor fi găsite că funcţionează fără autorisaţie vor fi daţi şi In judecată. Aflăm că consiliul de familie al decedatului G. Gantacuzino, consilia care se compune din d-nil Take Prolopopescu, Carada, Ionel Brătianu, Dinu Brătianu, G. Paladi, dr. Can-tacuzino şi colonel Fotiuo,—aU Încredinţat direcţiunea Voinţei Naţionale, cu Începere de la 1 Ianuarie, d-lul I. G. Bibicescu, director la Banca Naţională. AceUlena Sub acest titlu, Dreptatea de erl publică un articol, In care execută pe deputatul Ceaur-Aslan. Din prea frumosul articol al Dreptăţei, extragem următorul pasaj : «Alaltăieri, la Curtea de Apel, s’a petrecut o scenă penibilă : «Se Înfăţişă procesul diutre d-nil Cou-rant şi Triller, instalatorii de acetilenă diu grădina Bristol şi lucrătorul Niculae Tudor, orbit de explozia acetilenel. «D. Nicu Ceaur Aslan avocatul sărmanei victime, a cerut amtuarea pe motivul că unul din experţi a refuzat să-şi depue raportul pentru că nu i s’a plătit,—şi Curtea a admis. «La eşire, sălile răsunau de ţipetele fe-meel Iul Niculae Tudor, desperată că nu mal vede făclndu-se dreptate. «Biata femee ţipa pentru atlta lucru. Ce ar fi făcut, dacă ar fi ştiut că la Cameră avocatul el, d. N. C. Aslan, cere brevet pentru blestemata de acetilenă, care a orbit pe Nicolae? «Ar fi urlat. «La Cameră, acetilena are o lumină orbitoare,—la Tribunal, ea orbeşte în toată puterea cuvlntulul. ^ «Este drept că d. Aslan nu cerebrevet pentru acetilena Courant, ci pentru acetilena... curentă, al cărei inventator ar fi fostul medic veterinar doctorul Steiner. Nu este mal puţin drept insă, că este foarte minunat lucru cum un avocat poate cere la Cameră brevet pentru un articol In centra căruia la Tribunal cere despăgubiri. «Aşa de schimbătoare lumină să aibă acetilena asta?». Pojarul blntue cu furie în oraşul R.-Vll-cea. Toate şcoalele primare din oraş. In cari mal mulţi elevi afi fost atinşi de boale epidemică, afi fost Închise. Cursurile urmează Încă la gimnazid şi la semiuar, unde piuă acum nn s’a ivit nici un caz de pojar. 0 vie agitaţie domneşte printre advocaţii din baroul Capitalei, contra d-luî G. Da-nileopol, decanul corpului. D. Danielopol n’a vroit să convoace nici odată consiliul de disciplină, fiindu-l teamă de un vot de blam, din cauza pur-tărdsale cu totul arbitrară §i nepotrivită cu demnitatea ce se cuvine să aibă un decan al advocaţilor. Din această cauză, toate afacerile consiliului stau neresol-vate; o mulţime de tineri licenţiaţi în drept nu pot să ajungă a fi înscrişi în barou şi aleargă indignaţi de la un men-bru al consiliului de disciplină la altul, rugindu-î să se întrunească în consiliu pentru ca să hotărască asupra cererilor lor. In faţa acestei situaţii neregulate, datorită incăpăţînărei şi fricei d-luî Danielopol, aflăm că unii membri ai consiliului au decis să convoace ei înşişi consiliul şi să ia o măsură energică contra decanului recalcitrant. Alţi advocaţi pregătesc chiar o întrunire generală a corpului, pentru ca să pretindă decanului ori să demisioneze, ori să-şi caute de treabă. Alegerea Mitropolitului din Sibiti Astâ-zl, la orele 11 a. m., după invocarea Duhului Sfînt, cu o deosebită solemnitate s’a deschis în sala Corni tatulul marele congres pentru alege rea noului Mitropolit. Cuvîntul de deschidere a fost ţinut de presidentul congresului electoral I. P.Ş.S. episcopul de Arad, loan Meţianu La cuvlutul de deschidere răspunde d. Mocsonyi. Clasicul discurs al marelui proprie tar romîn a impresionat adîuc pe membrii congresuall. După aceasta, s'a constituit congresul. In Şrdinţa de miine se va proceda la verificarea mandatelor. Votarea se va face abia tn ziua de Sîmbătă. Şansele candidaţilor sunt aproape egale. Cronica judiciară Gropi do nielp. — D-na Elena Corues-u exploatează de vr’o 40 de ani, nişte gropi de nisip, pe moşia Floreasca, Învecinată cu capitala. Primăria i-a interzis explorarea pe motive că acele gropi de nisip cad în noul raion al Bucureştilor. Afacerea s’a Înfăţişat Înaintea secţiei a 2-a a tribunalului Ilfov D. Dimopnl, avocatul d-nel Cornescu, ridică o chestie prealabilă, cerind suspendarea judecării ace-tel contravenţiunl. dacă contravenţie este, pină ce tribunalul Ilfov, secţia a treia, va judeca procesul ce d-na Cornescu a făcut primăriei capitalei, cerind acest* ia un milion despăgubiri pentru partea d n moşia Floreasca ce ar cădea In noul raion al Bucureştilor. Acest tribunal a decis o cercetare cu martori şi experţi spre a se vedea dacă actuala linie de detnarcaţiune este cea prevăzută în legea d'n 1895, iar în caz contraria să se determina adevărata linie. Este o chestie prejodiciară spre a se şti dacă gropile de nisip iu exploatare cad sad nu In zona Capitalei. D. Clinceanu, avocatul primăriei, nu se opune la suspendare. D. procuror Lupaşcu spune că există planul din 1895 la primărie. N’are de cit să se aducă acest plan şi să se numească şi un expert spre a se vedea da ă gropile de nisip cad saiinu în raionul Bucureştilor. Tribunalul nu acordă suspendarea, dar numeşte expert pe d. inginer Gobscu, spre a'şl da avisul asupra următoarelor puncte: pe ce teren se exploatează gropile de nisip şi dacă exploatarea se face tn condiţiunl insalubre. Procesul se amină pentru 8 Aprilie. Lucrările de construcţie ale liniei ferate Tg.-Ocna—Palanca (frontieră) sunt aproape gata. Deja o parte ptnă la Comăneştl, este sflrşită şi dată In circulaţie. Linia romtnă se recordează la graniţă cu iinia ungurească, la punctul Ghimeş. Această cale ferată, ale cărei planuri afi fost lucrate de serviciul lucrărilor şi cons trucţiunilor de pe lingă ministerul lucrărilor publice, este una din cele mal frumoase prin lucrările sale de artă. Restul liniei Comăneştl—Palanca va i dată In circulaţie pe la jumătatea lunel vi itoare, ____________ ECOURI — Balul francmazonilor din Brăila, care a avut atita succes, anul 'trecut, va avea Ioc anul acesta, In luna Februarie. Moartea Mitropolitului Gregoriu Sofia, 17 Decembrie. — Rămăşiţele mortuare ale monseniorului Gregorifi afi fost transferate azi dimineaţă la catedrală. Rămăşiţele afi fost duse de membrii Siuodulul şi urmate de întregul cler din capitală, de prinţul, princesa, miniştrii, corpul diplomatic, funcţionarii militari şi civili, şi de mii de locuitori. Serviciul funebru s’a celebrat la catedrală de mitropolitul din Sofia. Toate bisericele din capilalâ sunt cernite. Casele şi prăvăliile afi arborat drapele negre. Pretutindeni, In Bulgaria, la ora ceasta, se celebrează parastase ppntru odihnirea sufletului mitropolitului din Rusciuk. Monseniorul Gregoriu a primit sflnta grijanie pe clnd poseda încă toată cunoştinţa. A mulţumit celor ce’l Înconjurai! că au Îngrijit de persoana sa şi a vorbit o oră cu Prinţul şi Principesa, cari n’afi părăsit ie bolnav. Mitropolitul a bine-cuvintat pe Prinţul şi pe Principesa cu 5 minute Înainte de a’şl da ultima suflare. Inmormlntarea definitivă a Monseniorului Gregoriu se va face la reşedinţa sa din Rusciuc, Iu vechea biserică a Sfintulul Nicolae. Transportarea corpului se va face mtine. Sofia, 17 Decembrie.—Sobrania a ridicat azi şedinţa In semn de dolifi, cu ocazia morţii Monseniorului Gregoriu, preşedintele Sfintulul Sinod. Oriza din Ungaria Budapesta, 17 Decembrie.—Camera deputaţilor. D. Apponyi pronunţă un discurs lung, atacind pe baronul de Banffy şi de-clătind că situaţia guvernului este anii parlamentară şi nu poate ţine. Preşedintele consiliului vrea să vorbească, dar din causa sgomotului, nu se poate auzi, pînă ce preşedintele de vtrstă restabileşte liniştea. Baronul de Banffy vorbeşte apoi în contra d-lul Apponyi şt declară că guvernul îşi va îndeplini datoria: va restabili ordinea parlamentară şi nu va permite să se desvolte terorismul opoeiţiei. Guvernul vrea să infringă terorismul şi fiâ apere constituţia ungurească (aplauae la dreapta; sgomot mare la stingă). Viitoarea şedinţă s’a fixat pe mtine. CHESTIUNEA ZILEI Duelurile din Budapesta Din Ungaria, ’Agenţia Romtnă ne trans mite ştirea că duelul Bantfy Horanszky, despre care am vorbit Intr’un uuuiâr trecut, nu va mal avea loc. In schimb acest duel a avut ca consecinţă o serie întreagă de provocările duelului între bărbaţii politici al Ungariei. Ast fel acum slut In perspectivă patru du elurl, lu loc de unul, şi anume ; Martorii baronului Baiiffy, d nil Fejervary, ministrul apărării naţionale şi deputatul Ga-jary, afi provocat la duel pe deputaţii Sze-mere şi Ştefan Karo'y. Horanszky, şeful partidului naţional, care a atacat lu Cameră pe primul preşedinte a provocat la duel pe Gaj iry. Tot Horanszky a provocat la duel pe al douilea martor jjal ba ronulul Banffy. pe deputatul Gsjary. Afară de .ceasta, se mal anunţă un duel intre deputatul Foderaary şi Gilany, membru al casinulul. » * Asupra motivelor cari afi făcut ca martorii In duelul Banffy-Horanszky, să tnehee proto colul fără un rezultat pozitiv, corespondentul din Pesta al jurnalului vi-nez *Noue Freie Presse». s rie următoarele : Horanszky a trimis martori baronului Ban ffy, ca să ceară satisfacţie pentru scrisoarea deschisă pe care i-a adresat-o acesta zilele trecute. De cit In discuţiile martorilor celor doul adversari s’a relevat dilerenţa dintre «retorsiune prin arme» şi «satisfacţie cava lereascâ». Cea dintlifi era eerulă de martorii lui Horanszky, cari rezervafi clientului lor «deplina libertate de acţiune spre a clarifica incidentul care poartă şi uri caracter politic»; c«a d«-ţ doua er« cerută do martorii lui Bau ffy, de ministrul apărării naţionale, baronul Fejervary şi de deputatul partidului liberal, Gajary. Neputtndu-se conveni la nici o Înţelegere, s’a Încheiat protocolol, declarlndu-se incidentul Închis. Se ştie Insă că Horanszky In discursul săfl de la Cameră a vorbit despre tratativele dintre partidul naţional şi guvern. Acum se publică din amtndouâ părţile amănunte asupra aceslor tratative, şi se pare că inciaeutul va dura tocă multă vreme. -------------------M01------------------- Din ale luT Robescu Alinierea stradel Polonă, partea din spre strada Prudenţei şi Bulevardul Caro), s’a decretat cu decretul No. 3157 din 22 No-embrie 1890. Lărgimea trebue să fie de 12 metri cum era ea pe toată Întinderea el spre strada Armaşulul. Pe alinierea aceasta s’afi clădit pe partea stingă, Inceptnd din Bulevardul Carol, casa regretatului Esarcu, casele maior Leca, inginer Boiintiaeanu şi a d rulul Dră-ghescu, iar pe partea dreaptă s’a pus pe aliniere locul comunei diu colţul bulevardului cu strada Polonă. Acest Ioc se vînduse cu 85 lei m. p, fără a se aproba de comună, de sigur pentru motive personale, d-lul Robescu. D. TliemistocleîAlexandrescu.ţunul din proprietarii din această stradă la No. 42, vis-a-vis de curtea d-lul Gr. Porumbaru, a cerut Încă din anul 1892, prin petiţia No. 25 655, alinierea pentru a clădi, casa actuală fiind veche. Autoritatea comunală de atunci, cu drept cuvtut a pus sl se facă formele de expropriere a unei porţiuni din curtea d-lnl Gr. Porumbaru ca nu cum-va prin clădirea ce era să se facă, să se împedice circulaţia. S’a pronunţat chiar sentinţa 512 din 4 Octombrie 1896 de către Tribunalul Ilfov secţia II. Şicanele d-lnl Robescu De aci Începe partea scandaloasă a ches-tiunel, căci scandalos lucru este ca un primar, care are toate serviciile la dispoziţie şi gratis pentru el, să facă dificultăţi unul cetăţean, fie el chiar adversar politic, refu-zlndu-I drepturile ce U acordă legea. Dar asemeni norme, se practică de oameni de o altă stofă, nu cum e Robescu. D. Themistocle Alexandrescu. cu petiţia No. 50 316, din 25 Noembrie 1896, a cerut din nofi a i se acorda autorisaţia de a clădi pe alinierea decretată, şi drept răspuns află că s’a cerut revocarea sentinţei de expropriere; această cerere, cu drept cuvlnt, s’a pus la dosar de către d. judecător respectiv. La somaţia ce s’a făcut la 14 Decembrie 1896, d. Robescu răspunde, convocînd extraordinar consiliul comunal, pe ziua de 19 Decembrie 1896. Altă aliniere In şedinţa de la 19 Decembrie 1896, neprihănitul primai, care declarase că nu va acorda nici o autorisatie pe strade nedecretate, propune consiliului ca să studieze o altă aliniere pentru str Polonă, de cit cea decretată şi aplicată, iar cererea d-lul Alexandrescu o pune în < onsi ifi. fără a o aduce la ordinea zilei toată sesiunea ordinară şi extra-ordina*ă din Ianuarie 1897. Abia la 29 Martie 1897, In urma unul memorifi tipărit, şi trimes tuturor consilierilor, se pune În discuţiunea consiliului a-ceastă ceren. La acea şedinţă discuţiunea fiind violentă, o pa-te din consilieri afi făcut propunere scrisă, cerind menţinerea a-liuierel decretate, căci ceea-ce propunea primarul era o absurditate, adică lărgimea stradel numai !n acest punct pe 16 metri; consiliul însă s’a opus la propunerea absurdă, de a se face str. Polonă din strada Prudenţa ptnă In strada Scaunele, pe o lărgime de 16 metri, p« o Întindere cam de 60 metri, căci asta ar fi fost ceva anormal şi nees'etic: safi poţi face strada de 16 metri pe toată Întinderea safi o laşi de 12 m. cum este decretată şi aplicată. Văztud că consiliul a prins de veste, d. Rolies u a amlnat afacerea la 8 Aprilie, 1897, clnd cerîudu-i se de consilia evaluarea imobilelor ce vrea să tae, spre a compara ce ar costa porţiunea de loc viran diu proprietatea d-lul Porumbaru cu care s’ar aplica planul decretat şi ce ar costa propunerea de 16 metri !n lărgime, s’a obligat primarul a aduce această evaluare. Evaluarea D. inginer Cetăţeanu a făcut această e-valuare, şi-a arătat că este mult mal costisitoare de cit cea cu aplicarea planului. Din referatele d lor ingineri lorganda, Ce-tăţcanu şi Budişteanu se vede că alinierea decretată este mal avantagioasă de cit cea susţinută de d. Robescu. Cu toate acestea cererea d-lul Alexandrescu este lăsată lu nelucrare ptnă asta-zl. Acum că se cunoaşte istoricul acestei chestiuni, se poate judeca, ptnă la detalii, de ce e capabil acest primar, care se sbate şi imploră voturile cetăţenilor, el care, lu loc să tndrepteze stradele Bucureştilor, caută să striat beze şi pe cele drepte. Acestea toate le a făcut d. Robescu pentru că are In vedere doul favoriţi cărora vrea să le facă avansuri pe socoteala budgetului. Abonamentul la ziarul Epoca este 20 Eel pe mi şi IO Eel pe O luni, plă-tibil la 1 şi 15 din luna. DiyKIlHK DIN CAPITALA Servitoare hoaţă. — Miria Novac, servitoare la d. maior D niel, diu strada A-dro-nomu 4, profitlnd de lipsa stăpinilor de r.easă, a spirt un biurofi şi a furat diunăuntru suma de 150 lei În bilete de bancă şi mal multe bijuterii. Iu urma reclamaţiunel păgubaşului, agenţii sigur.tnţel afi reuşit a pune mina pe hoaţa, . are după comit* rea turtulul dispăruse. Asupra el s’uQ găsit parte diu banii şi obiectele furate. Iu cer cm re de sinucidere. — Erl, pe la erele 2 după aiuiaxi, femeia Lisa, soţia Îmi Coe- tarhe Nae, din s’rada Lueael M, a fod sur-prinaă de barbetul eăH, In momentul dnd vroi» al se stranguleze <-u o baţi ta. Soţul, intervenind, neferi ita femee a foet împiedicata de a-?T executa funestul plan. Nenorocita luase această resoluţiune În urma unei cert# rir, pe care o avusese cu barbetul »4Q. 'Jhxjhra Mort d© frl*.—Din Constanţa ni se anunţi câ alaltă erl dimine>ţă, locuit orul Dumitra Roşea, diu comuna Bairarnd de, judeţul Constanţa, a fost găsit mort In locuinţ i sa. Din cercetările făcute s’a constatat că nenorocitul care trăia Iu cea mal nedgrâ mizerie, a murit din cauza frigului. Parctietul fiind avizat. In urma cercetărilor făcute, a autorizat Inmormlntarea cadavrului. Mort prii» NHllxle. — Locuitorul Nislor Neculoff din Tulc.ea, str.id* Plugarilor No. 14, panlnd nişte covrigi că coa -a în sobă, a astupat-o, după care se vede treaba că a adormit. După dle-va ore nenorocitul a fost găsit mort. Autorităţii* fiind înştiinţate, d. procuror însoţit de d. medic al oraşului s’atî irausportat la faţa locului unde afi constatat că moartea numitului a provenit din asfixie. S’a dispus Îngroparea cadavrului. Fel* «I© iui c«*p“o.— Bai fiul Gbeorgh# Vrăbiuţă dm comun* Gropenl, judeţul Brâila, voind *ă tae o salcie bătr oi do curtea caselor părinteşti, salcia a căzut peste dinsul, omo-rîndu-1 pe loc. Cadavrul nefericitului băiat a fost scos de sub salcie, strivit intr’un mod oribil. Parchetul a autorizat inmormîntarea. Ineendlu.—Alaltăerl noapte un incendiu puternic s’a declarat şi a distrus cu desăvir-şire moara cu aburi a" d-lul C. Onstantintecu, din comuna Rumânul, judeţul Biăila. Pagubele cauzate de incendia sunt evaluate ta 20 000 lei. Autorităţ le locale afi deschis o anchetă pentru a constata cauzele cari afi produs incendiul. DTNSTRĂTNATATE Viaţă Ideală!— Există la Sud-e9tul Ca pulul de Bu"a Speranţa, in Oceanul Atlantic, o mică insula, Tristan d'Acunba, In posesiunea Englezilor. Această insu’9 este puţin cunoscuta. A trebuit ca un vapor să naufiagieze fii a-propiere de coastei el, pentru ca să fie #x* ploarată de ma inaril americani. Tristan d’Acunha, n’are de cit 64 de locuitori. Banul nu este cunoscut acolo. Fie-care familie îşi are căsuţa sa. Produsele sunt împărţite în mod drrpt, între toţi locuitorii. Toţi sunt comunişti, oameni linişt ţi, bllnzl, trăind in simplitate, demn, fără ceartă şi fără răutate. Portul lor, de şi sumar, tste decent. El primesc cu dragoste şi buna-voiuţa pa streini. "Ca personagiele din biblie, el sunt pudici şi naivi. El nu citesc, fiinor ferate. Şedinţa se ridică la orele 4 şi 25. Şedinţa de la iet Decembrie Presidează d. Al. Nicolaide, vire-preşe-dinte. Pe banca ministerială d nil M. Ferechide şi general Berendel. Presenţl 102 d ni senatori. Se fac formalităţile obicinuite. La ordinea zilei; interpelarea d-lul G. Panu, relativă la revocarea doctorului Be-jan ; recunoaşteri şi indigenate. D. M. Ferechide, ministru de interne, depune 16 mesagil reia i re la indigt u '* cu dispensă de stagitt şi 14 relative ^recunoaşteri. D. G. Panu arată mal întîitl cum d. ministru de interne cedează insis'enţelor pătimaşe ale unor persoane influente. în anumite localităţi, buni amici politici, cari useazâ de influenţa lor peutru a Iovi îu posiţiunea unor persoane, pe cari nu le agreazâ, cum este cazul cu doctorul B> jan, care îşi cîşligase posiţiunea prin concurs ULTIME IKÎORES Aseară, cu ocazia aniversării naşterei M. S. Regina, s’a dat un prinz de familie la Palat, la care au luat parte A A. LL. RR. Principele şi Principesa Rominiei, precum şi micii principi. Un glas din Ierusalim Vestea nouei mişelii a primului mi-nistru Sturdza, săvirşită prin faimosul său discurs din Craiova, a ajuns şi in Sfinta cetate a Mintuitorului lu-mei şi a cutremurat conştiinţele ortodoxe asupra urzitorului nelegiuitelor scandate in Sf. noastră Biserică naţională. In această privinţă comitetul preoţilor din Capitală a primit din partea prea Cuviosului Archimandrit Corni-lie Sabăreanu următoarea scrisoare de adesiune şi legitimă protestare : Cucernici Părinţi, M’a mîhnit mult, că după un timp cînd spiritele se liniştiseră puţin, şi clnd lumea de la noi, bine-cuvlnta Împrejurarea, că fostul mitropolit Primat, D. D. Ghenadie, Împins de rlvnă şi dragoste către omenire, şi pentru ca să Înceteze un scandal care pe mulţi ’î-ar fi răcit şi depărtat, de la sfinta noastră Biserică, s’a sacrificat pe sine retrâgîndu se din înalta demnitate de mitropolit Primat, Încredinţată Lui de Dumnezeii, prin vocea Marelui colegiQ electoral, omul fatal, acest om care lu toate împrejurările, la guvern şi afară din guvern, tot-d’a una a lucrat In paguba ţârei, a redeschis chestiunea, pe care, după cum spun mal sus, a aplanase onre-cum hotârtrea Înţeleaptă a înalt Prea Sfinţiei Sals. Şi a* ceasta am aflat’o din ziarele ’romlneştl pe cari le primesc aici la Ierusalim, unde sunt nevoit să petrec iarna, fiind chm&'mal priin-cioasă stnâtAţel mele. , Mă mlhneşte asemenea, că nu pot lua şi eO parte la laudabila faptă ce vroiţi să întreprindeţi, de a vă aduna şi consfătuijîm-preună la măsurile ce trebue să luaţi, ca oameni duhovniceşti, servitori al Bisericel, asupra acestui om care a sguduit’o, cum puţme exemple avem In lume. Vroiţi să excomunicaţi pe acest om; să-l deslipiţl de la Biserică. Da, şi o merită . Creştin nu poate fi acela care atacă pe mama creştinilor: Biserica. Şi cine altul a atacat’o, a lovit’o mal mult ca acesta ? Aceasta împrejurare va arăta lumel, că sunteţi adevăraţi discipoli al lui Hristos. Aşa, şi numai aşa procedtnd, voi veţi îndeplini o datorie sflntă. Aşa, şi numai aşa veţi merita a vă numi adevăraţi servitori al sfintei noastre Biserici. Mă asociez şi eâ la această dreaptă cau-să, şi regret că săuătatea mă retine aicea şi nu pot veni ; dar duhul şi sufletul med este acolo în mij oeul vostru. Rog pe Dumnezeii să vă dea Înţelepciunea, ca să lufie-raţl pe acesta, autorul atttor rele ce a cau-sat Bisericel noastre creştine ortodoxe. Cu toată dragostea al Cucerniciei Voastre frate Intru Domnul, Arhimandritul, C. Săbur-anu. Sf. Cetate a Ierusalimului 22 Noembrie A. D. 1898. Congresul din Sibiu — Prin fir telegrafic — Marele congres naţional al Bisericel romxne ortodoxe, întrunit eri, după a-miazl, a proclamat de preşedinte pe P. S. Sa Episcopul Ioan Meţianu, care a fost primit cu entusiaste strigăte de : — Să trăiască! Toţi membrii congresului, in număr de IW, sunt presenţl. P. S. Sa Episcopul Ioan Meţianu a rostit un discurs călduros, din care relevăm următoarele pasagii: — Trăim in şi prin Biserică, şi dreptul nostru cel mat preţios, este de a putea alege noi înşine pe şeful Bisericel. Suntem datori cu respect şi mulţumiri acelora, cari ne au ciştigat acest drept, mal în deosebire M. Sale împăratului Irantz Iosef• Aceste din urmă cuvinte aii fost a-coperite cu adevărate ovaţiunî şi strigăte îndelung repetate de: — Să trăiască! * « * D. Dr. Alexandru Mocioni, membru al congresului, răspunde P. S. Sale Episcopului Meţianu in numele congresului, in nişte termeni cari au produs o profundă impresie. D-sa şi-a încheiat discursul, afirmind cu putere că, «nimeni nu se poate atinge de drepturile bisericel romlne, fără să zdruncine basa desvoltăril culturel poporului ro-mîn». Prestigiul mare de care se bucură d. Al. Mocioni a dat cuvintelor sale o mare însemnătate, şi întreg congresul l’a aplaudat cu frenesie. P. S. Sa Episcopul Meţianu a propus apoi ca să se exprime prin procesul verbal al primei şedinţe o manifestaţie de doliu pentru asasinarea împărătesei Austro Ungariei. Congresul întreg se ridică in picioare in semn de doliu incuviinţind propunerea preşedintelui. Intre fruntaşii congresului cităm pe d-nil Alexandru, Eugen, Zeno şi Petre Mocioni, dr. Puşcariu, fost consilier de Casaţie in Budapesta, Avram Berlogia, consilier al Curţel de Casaţie, Partenie Cosma, director al bâncei Albina, dr. Iosif Galu, dr. G. Sirbu, deputat, V. Bologa, director de bancă in Braşov, dr. N. Oncu, directorul băncel Victoria din Arad, Coriolan Brediceanu, advocat, V. Babeş, Pavel Rotaru, Rubin Patiţia, dr. Eugen Meţianu, Virgil Oni-ţiu, directorul liceului din Braşov, etc. Un mare număr de proprietari din Dolj şi Mehedinţi atl adresat d-lul Dim. Sturdza următoarea telegramă: «Studiile liniei ferate Craiova Gruia, aşteptată de marea popuiaţiune din Dolj şi Mehedinţi, terminate rugăm bine-voiţl a dispoza votarea creditului necesar pentru Începerea lucrărilor în primă vara viitoare. Iu acest scop sub semnaţii am ales o corni-siune de zece persoane cari să stăruie pe lingă dv. pentru obţinerea rezultatului favorabil». D. N. Fleva, care plecase de trei sile la Iaşi, s’a îmbolnăvit de infiuenză şi de două zile stă în casă la Hotel Traian. Se afirmă că motivul demisiunel din Cameră a d-lul Secbiari este că d. Ferechide continuă să menţină tn postul de prefect al judeţului Covurlul pe beţivanul Zorilă, de şi de mult timp acest post i se făgăduise d-sale. D. Paty, noul consul francez din Iaşi, abia a luat lu posesiune qoul sâfl post, a trebuit să vază cu durere că din cauza ticăloasei stări sanitare din Iaşi, copilul d-sale, de 7 ani, se află bolnav de anghină difte-rică. Circulă svonul că pe ziua de 1 Ianuarie, d. general Macarovicl va fi numit comandant al corpului IV de armată, In locul d-lul general Iarca, care va fi transferat !n Capitală, tncredinţîndu-i se postul de comandant al cetăţii Bucureşti. Liga culturală secţia Ploieşti a ţinut a-dumerea generală Duminică 19 Decembrie, ora S p. m. La ordinea zilei era şi alegerea nuul nod comitet. După cetirea lapoartelor de către secretar şi casier, vine lu discuţie alegerea comitetului. Iad euvîntul pe rlnd d-nil N. Crapelianu, d. G. Dobrescu, N. Fr. B?jan, T. Raica, I. Dem. Agrara, B. Spi-rescu, C. Ienescu, L. Eleftereicu etc. D. Bejau constată că nici o-dată de cînd există Liga nu s’a muncit nici nu s’a Încasat cit anul acesta. Da aceea, propune ca adunarea să exprime mulţumire comitetului pentru activitatea sa. Iar d. Ienescu, îu vedere că comitetul s’a purtat aşa de bine, propune şi aduuarea admite tn unanimitate, să i se respingă demisia rămtnlud la postul săd. D. Bucur Spirescu, preşedintele secţiunel, a declarat iu numele comitetului că In urma votului dat de adunare primeşte a conduce cu aceeaşi rlvnă pe viitor secţiunea ligel de la Ploeştl. Romînul continuînd să critice proiectul d-lui Ferechide, încheie obser-vaţiunile sale: «Departe de a asigura secretul Totului, votarea se face aproape pe faţă». Ni se comunică că jubileul seminarului Nifon ce era să se serbeze poimîine Duminecă, s’a amînat pentru o dată nehotă-rită încă. D. Dim. Sturdza a găsit orasia să-şi răsbune şi în contra d-lul Spiru Con-stantinescu, fiind că şl-a permis să controleze, în calitate de consul al ţării în Bitolia, potlogăriile lui Apostol Mărgărit. După ce de, aproape doul ani l-’a o-prit să meargă la postul săd din Bitolia, acum l’a pus In disponibilitate sub cuvînt că stă In Bucureşti, iar nu la Bitolia. ŞUri judiciare Procesul d-lul G. Robescu, care a venit azi, pentru [replice, înaintea secţiei a 3-a a Curţel de Apel din Bucureşti, s’a amtnat pentru ziua de 25 Ianuarie, din cauza boa-lei d-lul consilier Al. Stoicescu. De vînţlare în proprietatsa Nicjlascu-Anironacha DIX COJLEXTIXA Locuri pentru case şi fâbricT cu preţul de la 1 pînă la 2 lei m.p. j cu înlesnire de plată în rate Mjocatilate i na fiu si 8 tind toană pe platoul * Coteam Una, ia 1 kilometru depărtare de barieră şi afară din zona de nervii adine a /orli/ieatiilor9 | fiind iranrersată de ca-I lea Ferată Uucareşll-| Constanta. Peutru lulormaţtuui a ie a-dresa la d. Căpitan G. IOANIN SI raita Surorilor ]%/o. 99 Les Vfflables Pastîlles de Vlchy Ou sait combien les estomacs delicats sont parfois gSnes au theâtre, en soiree, au concert, par les malaises de la digestion : bâillements, aigreurs ou pesanteurs d’estomac. Quelques Pastîlles de Vichy-Etat suffisent pour detruire ces malaises. II est vrai que c® bonbon, delicieux au golit, est fabrique avec le sel naturel extrait de l’eaa des sources de l’fitat frangais, â Vichy, et cela explique qu’il possede les merveilleuses qualites digestives de ces sources, si connues dans notre pays sou* les noms de Vichy-Celestin*, Vichy-Hdpital et Vichy-Grande ~ Grille». Fabrica de Bere Luther D. consilier Manolescu a căzut la sorţi pentru a presida biuroul electoral din Dîmboviţa, la alegerea de deputat. DE VÂNZARE |j Locuri Parcelate DE LA 1 JL MS U şi &0 HAINI I METRU PlTBtT ■ ptnă la 50 15 AlIN I . Pe Malul Măre! negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL In condiţiimi de plată FOARTE AVANTAGIOANE atllcă in Htn/t de -i ani in 10 trate trime&triale întreaga aceasta localitate este foarte mult cSutată din cauza ca a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubra din toată Dobrogea, atît ca clima cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Proba de aceasta este ca Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). OrI-ce inforinaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul D-nnl I. MOVILA Bneureşti, Str. Doamnei, 27. I |JR Se aduce la cunoş-Jâ || i ^ tinţa Onor. clienţi || W 1 ca JMaf/asinul &« W HWsi ATELIERUL de PĂLiRl! al d-lul NAE SIIKIONESQU, din Pasagiul Romîn, s’a instalat in Calea Victoriei, No. 53, alături de Librăria Stork şi Muller. recomandă de Sf. Sărbători ale Crăciunului excelentele sale produse de calitate MjÂiwtSH, PMLSbK** şi 04- VAHHSÂ, atît în BUTOAIE cit şi in BUTELII, aduse la domicilii!, după cerere prin poştă saâ Telefon No. 319, care comunică cu oraşul şi provin -ia. De asemenea In propria sa MMală de Bere, Ellseul Luther onor visitatorl vor gusta b»r*a cea mal excelentă din calităţile Pllsner şi Havaresă şi vor găsi distracţiuni plăcute. Cea mal bună MUSICÂ MILITARĂ va dilecta pe onor. visitatorl cu cele mal plcute ARlI. S’a deschis în faleu ,Vioriei, 117 co ţ cu Strada Banului alături de Palatul Ştirbei Depoul şi Magasinul DATCULESCU de ARBORI FRUCTIFERI altoiţi cu cele mai bune varietăţi ARBORI şi ARBUŞTI de ornament Rădăcini de Sparanghel Vinuri naturale în sticle Seminţe furagera şi eereale selecţionate Unt proaspăt §i topit Transporturi continue dela ferma C. C. Dateulescu, din SIobozia-Galbemi c___________•___________ftjt nfl "TTSFetEscu AVOCAT Strada Mircea- Vodă 23 CASA CAPSA MARE COFETĂRIE A CURŢEÎ REGALE FABRICA DE CllOCOLATA Patiserie, INGHEŢETURÎ, Bucătărie HOTEL, RESTAURANT FRÂNCES PIVNIŢE RENUMITE APERITIVE, VlNDRl Indigene şi STREINE pentrn masă şi desert. ŞA MM PA NI MS Excelentă fie la ta lei butelia L1€(WIIU1 ALESE PESCÎ DE MARE, TRUPE CLAPONI şi alte diferite VÎNATUR! Fructe, TRUFANDALE, Comestibile Casa se însărcinează a furnisa, atit In provincie, cit şi în Bucureşti: prtnznrî Întregi, Împreună cu serviciul, şi tot ce trebue; luuciurl, aerate, banchete, botezări, niiuţv, etc. Se găsesc de pe acum toate noutăţile pentru anul nofi, în obiecte de fantesie şi mărfuri fabricate. Castanele zaharate, dublu vanitate, se vlnd numai cu 10 lei chilogrumul. Catalogul Casei se expediază orl-cul cere. C sa atrage atenţia onorabi el sale clientele câ expediţiunile pentru provincie se’fac fără plată deosebită pentru împachetat şi transport. Furniturile pentru prlnzuri, luuciurl bufete şi serate se fac cu cea mal mare Îngrijire, atît *n ce pl iveşte fab icaţiunea, cit şi în ce priveşte împachetarea, ceea-ce face ca destinatarii să primăscă produsele cele mal delicate în cele mal bune condiţd, prospete şi cu totul neatinse. Expediţiuuile se fac cu cea d’intiiO cursa; cu toate acestea, Ca->A nu poate insista tn deajuns pe lînga onorabilii el clienţi spre a-I ruga ca comandate să-I fie făcute cu cite-va zile inaiute spre a se evita întirzierile ce s’ar putea produce. Apă Minerală Naturală, Toni • Digestivă, Beconstituantă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABET UT. De patm nevoie Meteorul &itnl-Ajeaer la M*oUffue«t este cel mal nnl-veroaj apreciat de către Doctori CEA MAI BUN* DINTRE APELE PFGATIVE www.dacoromamca.ro 4 EPOCA Buletin Meteorologie.—ObeernUunOe eaieT A-Menu «L comp., cale* Victore! 88, pe liua de 17 Decembrie 1898: MiezuJnopţel,-f- H'; 7 ore dimineaţa,—10*; A> miazl, —3°. înălţime* barometricl, 770mm.; Starea cerului, frumoasa. Barometrul staţionară. Gerul se menţine in Muntenia ; in Moldova şi In porţile muntoase timpul este mai puţin friguros. Termometrul s'a ridicat in timpul zilei peste 5 sjungtad la Cimpulung plnă la -f 9-De 'a Bucureşti in spre Vesst, Îngheţul s'a menţinut toa'ă ziua şi gerul este simţitor. La Slatina a fost cea mai coborîtâ temperata—18». Barometrul s’a cobor>t de eri In toata ţara cu 4 mm. in mijlociu. Eri la amiazi a fost un slab sutremur In Moldova de sus. Asta-zl timp frumos. COTA APELOR.—Cota apei Dunărei d’asupra etiagiilor lnzilele de 10 şi 17 Decembrie a fost: 10 Dsoembre 17 Decembre Turnu-Severin • • ••••0 91 — 0.95 Giurgiu • • • • • • • • • 0.32 — 0.29 Galaţi. .... • • • • • 0,49 — 0.43 COŞNIŢA PIEŢEI Tineri 17 Decembrie 1818, Minat . « . • . • 10 Fasola *0 Jimbla • • • • • • 10 Maxer« • • • • • e 40 Franjul* • • • • • so Cartofi ohlf. • • e 10 Oorna da voal • • 70 Cartofi noml • • e 10 Btfl »««••• • 1.00 Llnts • • • • • e 80 Oara® da porc • • 80 Spanac • • • • • • 40 Untura • • • • • • 1.80 Conopide' bao.) • 80 (Mau # • • • • • 1.80 Ardei (iute) • • e — Puroal» • • • * • 4 Pătlăgele (sata) • e _ Berbeoa . . « • • 00 Fasole verde • « e — Ouroanm • * * * • ă—8.00 MoroovI (aaU) • • 1.00 Găsea • • • • • • 1,50 — 8.00 Ţelina (tata). • • • 6.00 Bata .••••• • 1.50 Postârnao (sata). • f.00 Gima • • • • • • 80-1.60 Varza H. • • • • • — Grapa • • • • • • 70 Gulia (sata) • « • IDO Oaga .••••• • 1J0 Sfecla (sata) • • • 3.50 Şalău • • • • • • 8 Ceapa • • • • • • 10 «Uetrm • • • • • 1.00 Mal al las • • * • 80 Moruna • • • • « 8.00 Pere .«•••• • 30 Baol (sata) • • • • fl.00 Mere »••••• • 40 Oad (tata) • • • • 6D0 Prane • • • • • • 40-80 Unt topit • • • • • ,8.80 Struguri • • • • • — Unt proaiplt • • • 8.00 Gutui . • • • • • — Brânci ă» vaol • — Lămâi (bao.) • • • 10 Drâuri Telemea • 1.40 Portocale (bao.) • 80 Smântâni • • • • 1.40 Bodll )bao. • • • — LICITAŢI CWA — La 4 Ianuarie, orele 11 a. m., la prefectura judeţului Prahova, şi la primăria comunei Haimanalele, pentru vinderea a 458'/» stlnjen! lemne pentru foc. 236 bucă!.! lemne de lucru, stejar, şi 369 buturi de la arbori. — La 16 Ianuarie, orele 10 a. m. la eforia spitalelor civile, pentru vlnzarea a 1800 chile porumb, recolta anului curent, de pe moşia Cbirnogl-Clăteştl, Ilfov, şi 850 chile porumb, de pe moşia Morunglavu, Rumanaţl. — La 16 Ianuarie, orele 10 a. m., la Eforia Spitalelor civile, pentru vinul alb şi roşu necesar depozitelor, pentru untura de porc, pentru jimbla şi plinea, pentru carnea de vacă, necesară spitalelor, In cursul anului 1899-1900. ----------------HM»------------------- BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 17 Decembrie 5°/. Renta p. 5V. 5*/. 5V« 5% 4*/o 5»/« VI 4". » am. 1881 10fl‘/« » » 1892 102’/a * » 1893 102 ‘/a » > 1894 99'/, » > 1889 93'/, > 90-94 94 » > 1896 93 » » 1898 93 Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5of Obl. c. B. 1883 lOO’/i 5V. » » » 1890 91- . 4V, » » » 1895 99 5% Fonc. rur . . 1020, 4V. » > . . . 92»/, 5*/, » urb. Buc. 98’/, 5°/, » > Iaşi. 95*/, Banca Naţion. • 2578 » Agricola 380 » RomlnieL — » de scont. 342 Dacia-Roinlnia • 463 Naţionala. • • • 516 Patria • • • • • — Construcţii. • « 102 Bazalt artificial. — Letea..........— Furnituri militare — Tramwayul noO 1200 Baia Centrală • 90 Napoleonul. • 20.07 Marka • • • • 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.Îl3/, Rubla de hîrtie 2.68 mkwinuTj thhnchilor Hamei* Staţiunilor Dim Mamele Htatianllor Dim. pootoasa- 5«* Olulnlla-Saligny • • • 641 CLtlnopol-Oonstanţa • i» Pttefttl -Parii • • • • 7* i) «rtape.ta Tlta. . • • 5*ă PloeftMaşI Tlta-Smîrda 711 710 Lamborg-Ploe.t! • • • Onglisal-PIoe^tl . • • 4* 7* PloeţtI-Br»,ov • • • 7« F'idoaaa-O.-Lung . a . \QU Oomana-Bmirda • • • gw 0ll»r«ţl-81oboila. . • 10** Plo*-ţtI*Vl«na • • • • 918 ^mirda-Ooinana • • . IQO PlteţtT-Londra • • • • 11** *) Teoad-Ploeştl • a • . 10* Ploeţtl-Galaţl • • • • 11“ O-tlnopol-Constanţa • li«* Budapesta-Ploeştl • • UN Ploe,tJ-Bra,OT .... a» Parli-Plteştl • • e • • UN Oialnlţa-Oonstanţa • • 8“ Oonitanta-O-tinopOl • 4“ •) Braţov-PlooţtJ .... îaJ Oialniţaîdloboila. • • 6>* Oon«tanţ*-Omlnlţa • • 19ă» Ploeş’î Budapesta • • 8“ Londra-PIteştl. • • • Piteşti-Parts 6“ SaUţi-Ploeţtl .... 5» Oomana.Glargla . • • e* Vîroiorova-Tlt* • • • 7“ PIoeştI-GalaţI • • • • e*° Smirda-Oomaoa • • • 7* Titn-0. Lang • • • . e» Braşov«Ploeştla • • • »>• Ploeştl-Unghenl • • • 9>* Vlena-Ploeft! • • - • pil; Ploeştl-Lemberg. • • IO11 Constanţa Olalniţa • • s* Ploeştl Galaţi • • • • ii» laşI-Ploeţtl • • • • • 10N Constanţa-C-tlQopol • 7"‘ •) »“ 1 Tita-Bodapesta • • • 11* O.-Lans-Tita. • • • • 10" •) olroolă ilero., ’) Dom., *) Joi, •) Dam., JoJ, 9 naos, FOIŢA ZI AH OLOI <* Fabrica E. LESSEL, Calea Plevnel, 103, ^Se garantează Cer adevărat şi bine uscat preeum şi cantitatea exactă 1000 Kgr. obicinuit extra-*cnrt CKK ă.ei a» l,oi au r FAG Lei 27 Lei 28 500 kgr. mai mult 50 b. Adus pină la domiciliu insă, fără a fi cărate in pivniţă saii in magazie. Obicinuite 28 cm., extra-tcurt 20 cm.—Om cu coş pentru aşezarea saii căratul lemnelor, 1 leu pentru 500 saii 1000 de kgr.— Comandaţi prin carte poştală, telefon, căruţaşii noştri saii la biuroul -A PPEL & O-nieHtrada Doamnei IVo. O. Telefon, IV, io. SERVICIUL PROMPT ŞI SOLID Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingOtcaru de ace* «tă artă, eu eea mal mare acurateţa şi eu preţuri foarte moderate. LEON BERGER No. 4, — Strada Academiei, — IVo. 4 (Casa Ovesa) MARELE MAGASIN cu MOBILE ŞI COVOARE Vînzarea hî în rate Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerii Birouri, Obiecte de Bambos, precum şi un mare asortiment de Oglinzi, Paturi, Scaune, Şifoniere, Mese, La-voire, Scrinuri gi Covoare, Lămpi, Obiecte de Nikel, etc. etc. Sit. 42 Helier special de Tapiţerie unde se efectuează Garni-8ntru Saloane, Evantaiurî, Trompete, Perine, Di-turl pv «ichanice, Dormeze, Scaune Pantesie, etc. vannrl a- Societate Romlnă de Asigurări Generale I BRAILA 1 A»Oai Borta!, Ie« 3,000,000 ,topite vdroaţl CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE i Al. Marghiloman, foit mlnlitra, deputat, mir» proprietar. Bueareţtl. Tarta» Anaatnalu, Depatat, mari proprietar, Teomolu. 6. Aiian, Pr»,«dintele Camerei de r omerolfi din Baoareaol, mare mdutrlaţ. BacsreţtL SI. Blnnh, Şeful casei «Marmoroich Blank & Oo. etc. Bacnreţtl. Comandoral Mareo Beato, Dlreotor general ol loolettţU «Aaicuraoloal Generali». Trteste. Veneţia. F. Camerali, mor# armator, il exportator, Briile. constantin 8. Coclaţ, Depatat, Adrooat, Brăila. udolll Erfllnff, Oooial German, exportator. Brăila. I’harlei eirtanner, Dirigintele ramarei de DIRECŢIUNEA transport laBoc-.Aiicnraaloni Generali»Trie*t« Ermano Gentilii, Directorat Generai al Primei BooletaţI axutriace de Aiigarâr! Generale contra Accidentelor, etc., etc. din Vleoa. Vlttorlo B. Mrudi, Şefml Oaselor L. Mendl Oo. «1 FrateUl B. Mendl. Brăila. Colonel G. Roanovaii, fost pregedlnte al Camerei deputaţilor, znare propr., Boanov Etimon do Klotaotti, Dlreotor al Boolet, -«Aaalcarazlonl Generali», Trlest. D. O. Ronfttl, Preşedintele OonalUalal de Adxninlstj aţlane al Greditnlal Funciar Urban, eto. Iaşi Th. şuf&nescn, Director la Banca Naţionali a României etc Bnonreyd. Phillppe Welif. Director la Pester Ungă-rlache, Comercial Bank eto. Bmdapest. Zamllr /.amfiresen, mart propr^ Brăila. Dlreotor, U. A8COLI. tM-director, De fiersmiW* „OEIVERAIjA“ asigură In contra daunelor de: MNCDNniWJ « Mi ix n ix Ă TRANSPORT pe meat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Fiefeî, In toate combinaţiunile de Cos de moarte, Zestre, Rente Viagere, În condiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase. N.B. —Toata cererile de informaţiunl a »e îndrepta DirecţiuneI tn Brăila Representaţiel Generale din Bucureşti, str. Smărdan No. 2 sad sucursalelor din toată (ara. Magazinul: 4. Bulevardul Academiei, 4 SOCIETATEA DE Basalt Artificial Şi CEHAiriICA de la CotrocenI Capital social 1.500.000 deplin vărsaţi Face tot felul de ornameutaţiune precum: 8USTE, STATUETE, VASE, MEDALKOE, SOBE DE PORCELAN Tipografia HELIADE executa tot telol de lucrări atingătore de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza TiuosTaflel. \U SOCIETATE PE ACŢIUNI jf"1' — V I E N A — Separatori de Lapte Instalaţiunî complecte de lâptăris toate aparatele şi uneltele pentn llptăril CANE DE TABLE DE OŢEL pentru transportul laptelui Renumite Centrifuge de Lapte ALFA, KAVAL, etc. X Devlse şl proecte grntf». --- Pentru orl-ce lămnriri a se adresa Ia 13. WOLF’F1 -BIJCCitKŞTI. -MITIUin »F. DUMITRU No. 3 — axsams&G? a ~i ntînnuiniiiaiii un im» i Marele Mag asin Român *5— Calea Moşilor 1, Colţ cu piaţa Sf. A.nton, 1 Pe lângă articolele deja cunoseut^ am cumpărat foarte avantagios cu acanla voiagiulul meu peutru NENONVL DE IABNA Mari cantităţi de stofă pentru rochii* ^ pe cari le ofer Onor. clientelei cu preţuri neauzit de eftine şi cari sunt foarte nimerite pentru Cadouri de Sărbători şt Anul JAfod i 11.75 O bucata şifou călit, buna de .SGVa nit. Plna precum şi diferite alte articole la cel maI ^ orl-ce calitate. RAW'ON SPECIAL cu diferite cupoane de lînârie şi mătăsărie cu preţuri neauzit de eftine şi fixe precum şi alte articole foarte avantagioase Mt„ tip r l ne Onor* clientelă ud bin jp-voiased a cerceta maf/azinul med spre a ee convinpe de I*o ff a e ci pe «mor* v* ^ pB£T(, BILE SE Mâl AV^)1T DE EFII»E _c*i De recomamlat sunt: Lei 1.40 mt. de stofa foarte fina » 8.40 un coma$ p. rochii piua cele mal fine calităţi #> IO. — un «Fupon de noir > » > »de mâtase Lei 2.50 Căinaţi p. dame cu broderie plnă la cele fine » 2.75 » pentru barbaţl > » > » > 2. — jum. duzina batiste cu monogram foarte bune pîna la cele mal fine de olanda. > 0.65 mt. de Pichet colorat piua la cea mal fina calitate. (iirant; State Elefterescu.—(Telefon «Epoca») bucureşti, Tipografia «HELIADE», Clemenţei. No. j.