SERIA n.—ANUL IV, Noi 938—331. NUMĂRUL 10 BANI SAMBATA, 5 DECEMBRE 1898. abonamentele Hm ţară, pe an an . 20 leS w streinAtate . . 40 „ *VWV“ Manuscrisele nu se Înapoiază REDACŢIA STRADA OLâENCENŢKI. No. 3. PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. UI-a 80 ban! Mi " VJL lV 15 * * I Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ADMIHINTRAŢIA STRADA CI.EMKNŢEI. Na 3; Ediţia de seară Destăinuirile de la Cameră CÎTE-VA REFLECŢII Opoziţia liberală începe a desarma faţa cu puterea de fapt a d-lul Sturdza. Lucrul era de aşteptat şi nu poate întru nimic a ne deranja. Să nu se uite că suntem în a patra şi ultima sesiune a Parlamentului şi că pe liberalii disidenţi nu’I despart de cît cîte-va luni de termenul alegerilor viitoare. Alegerile viitoare ! Iată două cuvinte teribile pentru mulţi din actualii representanţl al ţărel. — In timpul celor trei ani din o legislatură, un representant cu o oarecare independenţă de caracter poate sâ’şl plătească luxul unei atitudini mîndre, ba chiar agresiv faţă cu guvernul sub protecţia căruia s’a ales. In al patrulea an însă gluma nu mal merge, începe a fi vorba de chestii serioase, de o nouă alegere pentru alţi patru ani de viaţa parlamentară. Şi atunci, o elementara prudenţă îl dictează o linie de conduită cuminte, blajină, supusa chiar. Acestea le zicem pentru individualităţile turbulente cari aQ ocupat cu sgomotul vorbelor şi actelor lor scena politică a Parlamentului, timp de peste doul ani. O excepţie este d. Aslan de la Galaţi. Acest simpatic deputat a dovedit, alaltă-erl, în Cameră, că chestia viitorului parlament nu’l preocupă, şi că înainte de toate caută să profite de situaţia actuală de deputat pentru a spune tot ce gîn-deşte. Cît despre grupuri... cu grupurile lucrul este mal complicat. Evident, că în cele două grupuri liberale sunt persoane cari nu aQ mari motive a se preocupa de viitoarele alegeri. Notaţi că ne punem, vorbind astfel, în ipoteza liberală—pentru noi neadmisibila —cum că alegerile viitoare pot fi încredinţate tot unul guvern liberal. In adevar, nu putem tace injurie unor persoane ca d-nil Aurelian şi alţii, a presupune că atitudinea lor actuală este dictată de preocuparea viitoarelor alegeri. Ce dracu 1 D. Aurelian îşi va putea găsi un scaun, şi dacă nu altminteri, cel puţin cu concursul conservatorilor din Ploeştl. De cît, şefii de grupuri liberale aQ dreptul a fi îngrijiţi în viitor, In mod foarte serios, dacă nu de alegerea persoanei lor, de sigur însă de alegerea soldaţilor şi a partizanilor lor, îngrijire foarte legitimă şi absolut întemeiată. Astăzi d. Aurelian are un grup, este şef de partid şi tratează— o, mal cu seamă, tratează- Ca atare iu Parlamentul viitor, cînd d. Aurelian va rămîuea cu un amic sau doul, ce va mal însemna oare ? Cu-noseînd temperamentul d-sale, a-proape nimic. Apoi acest lucru nu este el foarte serios şi nu îndreptăţeşte oare pe d. Aurelian a se gîndi mult şi serios în viitor ? Şi oare acest lucru nu este el de o importanţa, în cît sâ-1 tacă să se gîndeascâ şi asupra poziţiei de luat actualmente? Nu voim să facem istoricul conduitei şi tacticei grupărel drape-liste de aproape doul aul. E destul să spunem că, cum au făcut, cum aQ procedat Drapeliştil, aQ ajuns, de sigur, la următoarea situaţie: ca d. Sturdza să nu nial aibă nevoe de el, şi el să aibă nevoe de d. Sturdza. O capitulare se impune. Altminteri nu vedem pentru moment loc pentru Dra-peliştl, în mişcarea şi în politica partidului liberal, cît va mal sta la putere. Cine va trece puntea?... Situaţia actuală In partidul liberal a fixat’o perfect d. Sturdza în discursul ce a ţinut la ultima consfătuire a majorităţilor de la Senat. D. Sturdza a spus că nu mat tratează cu disidenţii dar acelora cari vor voi să revie In partidul guvernamental le va întinde «o punte de aur». Aceste ultime cuvinte ne dau nota justă a situaţiei. Guvernul nu mai stă de vorbă cu disidenţii, adică nici nu pune, nici nu primeşte condiţii. Bar «puntea de aur» este liberă pentru orl-cine voeşte să treacă la guvern. De o camdatâ guvernamentalii dau pe faţă pe aceia cari aii trecut puntea, precum şi pe aceia pe cari ar dori să-l vază trecînd’o. E fapt că a trecut'o d. S. Perietzeanu-Buzău şi se şopteşte că in curînd va fi urmat de d. N. Fleva... In locul tratativelor vom avea dar defileul trecerei *punţei de aur»... Trebue să mărturisim că această din urmă stare a lucrurilor, dacă este mai imorală de cit a tratativelor, este totuşi mai sonoră. Aur... aur... îţi aminteşte culoarea blondă favorită de o potrivă şi poeţilor şi posiliviştilor. De departe lumea poate privi şi, la fie-care moment, să se întrebe: — Cine va trece acum puntea, şi cine va răminea, pină in cele din urmă, pe mal ? Cine?... -----------------*•**#•*----------------- Don colonel Obedeanu Tonul cu care a vorbit don colonel Obedeanu erl la Senat cu ocazia desvoltărel chestii personale cu d. Panu — d. Panu nu era de faţă In Senat—nu supără pe nimeni. Iu ori-ce caz el nu arată de cât fasonul şi creşterea individului. De la un om crescut In armata turcească lucrul era şi firesc. Nu ne mirăm nici de Senatul care a permis colonelului Obedeanu să vorbească în tonul în care a vorbit. De la adunătura care formează acest Senat nu ne putem aştepta nici măcar la bună cuviinţă. Este bine însă să arătăm In cîte va cuvinte ce taclm de om este colonelul Obedeanu. A urmat pînă acum cltă-va vreme pe d. Fleva, iar acum este perfect guvernamental pentru următoarele motive : f). Ministrul inslrucţinel publice a cumpărat de la un fiu al colonelului Obedeanu. pictor la Munchen, un tablou pe colosalul preţ de 30,000 lei. 2j. Un alt fiu al colonelului Obedeanu, fost funcţionar la Creditul agricol, a fost trecut şef de biurou la Ministerul de finanţe. 3) Unul al treilea fiţi al colonelului Obedeanu— colonel In armata turcească—i s’a încredinţat postul de ajutor la judecătoria o colului galben, unde zilnic colonelul Obedeanu are procese cu toţi furnisoril săi, — cu oltenii zarzavagii, lăptărese, cu iaurgii şi alţi nenorociţi cărora nu le plăteşte. Cu un ast-fel de om nici nu stă cineva la vorbă. Escrocherie politică D. Orleanu, deputat de Covurlul, trecea drept un imaculat in Galaţi. Astăzi s’a dovedit că d. Orleanu este un şarlatan ca ori-ce colectivist care se respectă. Iată o pildă: înainte de alegerile comunale d. Orleanu, candidat ahtiat după postul de primar al Galaţilor, a făcut o profesie politică In care s’a lăudat că liberalii «n’afl contractat nici o datorie.') in sarcina comunei. El, ştiţi ce a urmat ? Abia venit in capul comunei, imaculatul Orleanu a stăruit ca noul consilia comunal să voteze un credit de 5.000.000, (cinci milioane) lei 1 Şi ştiţi pentru ce se cere o parte din aCest credit ? Pentru a se împlini deficitul de 600.000 (şease sute mii) lei, lăsat la comună de fosta administraţie liberală!.... Dacă d. Orleanu nu este un escroc bun de trimis înaintea tribunalului co-recţional, este de sigur un şarlatan politic di primo carlelto. Destăinuirile de la Cameră Destăinuirile d-lul Poenaru-liordea In şedinţa de eri a Camerei, d. Iancu Poenaru-Bordea a făiul apel la cinstea personală a d Iul Sturdza să'l apere de acuzaţiile de impostor şi escroc, ce i-au a-dus şi continuă a i mai aduce nişte lichele ca d’alde Bianu şi Delimarcu in afacerea cinstitului samsarlîs pe care l’a făcut d-sa in ajunul deachiderel Corpurilor Legiuitoare, dnd primul ministru oferise d-lul Stătescu să ia preşidenţia consiliului de miniştri şi să realteeze concentrarea partidului liberal. Accentul sincer cu care a vorbit d. Poenaru-Bordea a produs o bună impresiune asupra Camerei. D-sa citind o scrisoare a d-lul Stoicescu şi o telegramă a d-lul Dim. Sturdza, a expns pe larg, întocmai cum am expus şi noi la vreme, întreg istoricul tratativelor dintre d-nii Sturdza, Stătescu şi Aurelian. Un singur moment, necunoscut încă publicului celui mare, s’a produs în cursul acestor destăinuiri: D. C. Nacu, întrerupînd pe d. Poenaru-Bordea, a zis că în timpul audienţei pe care a avut-o d. Sturdza la Sinaia la M. S. Regele, d-nil Stătescu şi Aurelian formaseră deja ministerul cel nou, ceea ce a fost o necuviinţă faţă de prerogativele Coroanei. Şarja d-lul Sturdza în contra Drapeliştilor. Imediat s’a ridicat d. Sturdza şi cu gla-su-l de ţlrcovnic s’a năpustit asupra Drapeliştilor, nu cu violenţă, ci cu o obrăznicie uimitoare. D. Sturdza a numit pe Drapeliştl o coterie de ambiţioşi, distrugători al partidului liberal, terfelitorl oi memoriei Iul Ion Brătianu, sperjuri şi trădători cari calo-minează pe partid şi pe guvern, care îl atacă mal violent de cit oratorii şi presa conservatoare. D. Sturdza a fost, cum n’a fost nici o-dată. Drapeliştil au rămas încremeniţi de această şarjă neaşteptată, iar mulţi dintre guvernamentali aii fost înmărmuriţi, păţind a regreta mult aceste izbucniri. Numai Delimardl, Bienil şi Mărg&riteştil aii a-plawiat cu ostentanţie pe primul ministru. Destăinuirile d Iul Sturdza Apoi, scoborind nota, d. Dim. Sturdza a confirmat destăinuirile d-lul Poenaru Bor dea, căutind însă a le atenua puţin în favoarea sa, şi a zis : — Am fost Iad. Stătescu şi i-am oferii preşedinţia consiliului, cum i-am oferit şi altădată, dar d-sa m’a refuzat, zictndu ml că starea sa sanitară nu-l permite să iea o sarcină atît de grea; dar m’a sfătuit să mă împac cu Drapeliştil şi în acest cas poate va face şi dînsul sacrificiul sâ intre în cabinetul meu. Am rugat apoi din noii pe d. Poenaru Bir dea să caute a determina pe d. Stătescu ca sâ primească preşedinţia consiliului şi am plecat apoi la Sinaia. Cînd m’am ,întors de la Sinaia, d. Poenaru Bordea mi-a comunicat hotă-rirea d Iul Stătescu că e dispus a forma un minister concentrat. Dar cum ? Aici d. Sturdza s’a încurcat puţin dlnd nişte explicaţii din cari reieşia clar că Regele nu-l vrea pe d sa ! Destăinuirile d -tul Sturdza au indispus pe mulţi guvernamentali, căci toţi aă văzut cît de incorect a fost primul ministru în această cestiune. -----------------cm*------------------ Regimul parlamentar Toate instituţiunile ţărel afi suferit sub domnia colectivistă; n’a rămas una nelovită, nezdruncinată. N’a fost însă nici una aşa de sistematic batjocorită şi degradată ca instituţia Parlamentului. Lucru curios 1 In toată vremea, liberalii afi afişat un cult exagerat pentru regimul parlamentar, din care isvorăsc toăte bunătăţile şi fără care nici n’am exista. Atît de Înfocată era dragostea liberalilor pentru parlamentarism, Iu cît chiar în vremurile frumoase ale acestuia — sub guvernul conservator—liberalilor li se părea că nu fuuc ţionează destul de mulţumitor. Şi acum, tocmai liberalii să necinstească aşa de grozav obiectul cultului lor! Sub nici un guvern Parlamentul n’a fost aşa de nul şi n’a avut un rol aşa de şters ca sub regimul colectivist de la 1895 şi pînă acum. Parlamentul liberal n’a avut puţintică viaţă de cît In momentele cînd s’att petre cut scandaluri In sinul sifl. Viaţă regulată şi sănătoasă el n’a avut, lu cele trei sesiuni scurse, şi nu are nici acum. Desconsiderat de opiniuuea publică, nebăgat în seamă de guvern, Parlamentul colectivist s’a desconsiderat el Însuşi. Simplu biuroâ de Înregistrare pentru a-facerile curente, fără păstrarea măcar a celor mal reduse aparenţe, Parlamentul actual a suferit ruşinea neînchipuită ca In timpul sesiunilor sale să se trateze şi si se rezolve chestiuni de extra ordiuarâ importanţă, fără ca el să fie băgat In seamă. In cursul sesiunilor, «tnd e pe tapet o chestiune politică mal de seamă, Parlamentul e trimes pe clte-va zile In vacanţă saQ îşi ucide timpul cu indigenate. Nimeni nu se glndeşte ca măcar apoi să-l pue In curent, iar el însuşi nu cere nici o desluşire. Despre cele ce se petrec In vacanţă, nici vorbă sâ i se raporteze Parlamentului sad să Întrebe el. Căci Parlamentul liberal se desconsideră el Însuşi tot ettt cit e desconsiderat. Le-a fost scris, se vede, liberalilor să calce In picioare tot ce-afl ridicat In slavă o viaţă tutreagă. ---------------*•**•»---------------- PARLAMENTARISM GHENOISM DEGADENTA Ca să se vază halul în care a ajuns Parlamentarismul sub liberali, reproducem următoarea notiţă apărută erl, In Drapelul: * Gruparea guvernamentală guvernamentali au năvălit, cu miniştrii cu tot, nepoftiţi şi au majorisat pe *chendştl». O avarie însemnată s’a lutlmplat la marina vaporului Regelui Carol, care, datorită numai uoroculul, nu a avut urmări grave de persoane. .lecMc m tui Săltarul unuia dintre cilindre s’a stricat cu desăvirşire şi o bucată de fier ruptă dintr’un ghid, împinsă de puterea aburului, a luat drumul spre cilindru. Intlmpla-rea a făcut să se oprească Înainte de a ajunge In interior, unde lovitura puternică a pistonului ar fi produs spargerea cilindrului, ocasionlnd ast-fel unul din marele accidente ce se poate ivi la maşina unul vapor. Tot mecanismul de mişcare s’ar fi putut strica. C’attma Acest accident a provenit pe de o parte din proasta calitate a materialului Întrebuinţat In confecţionarea saltarului şi a tablei (oglinda) pe care se mişcă acesta, cu ajutorul căruia se regulează intrarea aburilor tn cilindru, iar pe de altă parte din neglijenţa personalului, care nu a observat la timp răul care începe mal In tot d’auna prin ciupirea (grippure) suprafeţelor In contact. Alte defecte Relevlnd acest accident, ţinem tot de o dată să spunem că vaporul Regele Carol care a costat respectabila sumă de 2 milioane jumătate şi care a intrat In servicii pe linia Constanţa-Constantinopole abia acum 4 luni, mal presintă pe lingă trepi-daţiunile corpului, cu mult mal pronunţate de cit la Principesa Maria, şi inconvenientul de a avea cabinele de cl. I-a aşezate În jurul căldărilor, fâclnd ast-fel şederea in ele cu totul insuportabilă, din causa prea raarel călduri. Să se ţie insă seamă că acest vapor a fost construit pentru a deservi linia Egipetulul unde numai de căldură nu ai nevoe pasagerii. Afară de acestea, instalaţia luminii electrice, pe acest vapor, este foarte defectuoasă şi pe lingă inconvenientul de a avea o isolare proastă a firelor, care a produs adesea accidente de incendii, mal posedă şi pe acela de a avea instalată, maşina e-lectricâ, tn tunelul arborilor situat tn partea dinnapol şi cea mal joasă a vaporului, unde locul este foarte umed şi strimt. Din această cauză dinamul funcţionează prost, nu se poate visita cu uşurinţă şi face foarte a-desea defect. 0 desastruoasă impresie a produs pretutindeni faptul, că după nemai aurite violenţe pronunţate eri la Cameră de către d. Dim. Sturdza în contra drapeliştilor, nu s’a găsit nici un drapelist care să refuleze pe d. Sturdza, de şi aii fost înscrişi a vorbi d-nii Porumbaru, Delavrancea şi Xenopol. Surprinderea a fost cu atit mat mare, că d-nii Aurelian, Lascar, etc., au fost faţă îndurind toate obrăzniciile ce le-a asvîrlit în faţă d. Dim. Sturdza. Mai mult chiar: d. Porumbaru, imediat după discursul d-lui Sturdza, s’a grăbit a se şterge din lista celor înscrişi la discuţia asupra Adresei. In urma fugei ruşinoase a drapeliştilor, discuţiunea generală asupra Adresei, a fost închisă. Guvernamentalii jubilau de bucurie, a-nunţind urbi et orbi că drapeliştii aii fost atit de zdrobiţi, în ctt nici unul din-tr’inşii n’a îndrăznit să mai vorbească. Programele şcolare Eri, la orele 2 p. m. s’au urmat discuţiile asupra programelor şcolare, in ceea ce priveşte limbele clasice. Ca şi in cele precedente, această discuţie a fost animată de două curente. Primul curent a fost următorul : in ce priveşte predarea iimbel elene, s’a propus ca, pentru a scoate la iveală regulele gramaticale, e necesar de a se da exemple în-tli, şi din ele, făclndu-se analiza, să se s?6 tâ în mod cit se poate de intuitiv părţile e-lementare ale etimologiei. Apoi, trecînd mal departe, după ce morfologia a fost pricepută şi învăţată de elevi, să se înceapă cu predarea sintaxei, urmlndu-se aceeaşi cale. Aşa buninoară, pentru a se Învăţa cele 3 forme principale a le verbelor, prezentul, trecutul şi aorislul, să se dea cîte unu ori două exemple pentru fie care timp şi |pentru cele 3 forme, activă, medie şi pasivă. Apoi, la trecerea de la verbele terminate In omega Ja cele terminate tn mi, să se dea iară-şl exemple, şi aşa merefl pînă ce se va deprinde elevul cu gramatica. Pe urmă, în ceea ce priveşte pronunţarea, s’a opinat, eă cele două moduri întrebuinţate astă-zl în şcoli de a se pronunţa limba elenă, să dispară, avtndu-se în vedere de a se păstra numai modul pronunţiei moderne, de oare ce ea e conformă cu limba vorbită azi, şi avlndu se In vedere oare şl care consideraţii arheologice şi filologice. Bazaţi tot pe aceste două ştiinţl din urmă, s’a emis părerea că spiritele lin şi aspru, cum şi pronunţarea vocalelor din diftongi In mod separat, să dispară. Acestea aă fost cam în scurt ideile expuse în susţinerea primului curent. Al douilea diferă de primul numai în ceea ce priveşte predarea. Iată pe scurt şi aceste idei. Intîifl : S’a opinat ca în loc de a se scoate şi regulele gramaticale din exemple, să să predea morfologia şi numai după ce ea a fost Învăţată, să se treacă la aplicarea lor, de oare ce dlndu-se cîte un exemplu de fiecare persoană din fie-care formă şi fie-care timp, ar necesita un timp prea mare, prea îndelungat. La limba latină, aceleaşi idei, cu deosebire că spirite, pronunţări deosebite, neec-sistlnd, nu s’a discutat asupra lor. Expunerile acestor două curente fiind de lungă durată, s’a fixat pentru azi Ia ora 8 şi jumă'ate a. m., discuţia asupra istoriei. Im. Direcţia serviciului maritim romln studiază condiţiunile sub cari s’ar putea stabili o înţelegere de tarife între Compania Kedivial de navigaţie şi serviciul nostru maritim. D. Ferechide a acceptat demisiimile celor şease consilieri comuuaU aleşi de colt; giul I de Roman şi, tn conformitate cu legea comunală, a dispus ca vechia administraţie comunală a acelui oraş să continue a gera afacerile, şi Iu acelaşi timp, să con* voace, la ternţenul prevăzut de lege, pe fi-legătoril acestui colegiă spre a complecta consiliul printr’o nouă alegere. , e Membrii corpului didactic din Bt'rlad aă luat iniţiativa de a înfiinţa cantine la şcoa-lele publice pentru a da mlncare la piluz elevelor şi elevilor săraci cari locuesc departe de şcoală. Fondul pentru aceste cantine, după cit se spune, se va forma din mal multe baluri ce se vor organisa de corpul didactic. Concordia, marea societate romlnească de consum din Sibitt, a Înfiinţat acum a treia filială In Alba-Iulia, deschiztnd o prăvălie e» gros menită a Încuraja pe romlnl In ramura comercială, spre a exclude pe ovrei de p rin sate. Societatea de consum Severineana din Caransebeş. Înfiinţată cu un capital de 60 000 florini, a deschis Duminica trecută prima sa prăvălie In Carensebeş cu o festivitate mare, la care att participat toţi ro-mlnil din localitate. Cine se abonează la ziarul „E-poca“ plătind costul abonamentului de 20 tel pe un an, cu un adaos de 2 tei pentru Capitală si 2 iei ăO bani pentru judeţe* va primi franco, ca premiă, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JVovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie>, un volum în 8 de 20ă pagini elegant tipăritf cum şi Tristia, cel din urmă articol al ini Alexandra JLaliovarl. -setmrtH- Cronica judiciară Groaznica crimA din Bragadlra. — Soţii Gherghina şi Tudor DrSghicl Bulea, de şi de 12 ani căsătoriţi si ave-ft doul copil, n’ad putut trăi In armonie ain cauză că dînsul era viţios, perzlndu-şl vremea pe la cîrciuml, iar duiea era silită să lucreze aiurea, ocupindn-se cu cusătura, spre a’şl hrăni copiii. S’a retras odată cu copiii eî pe’ la surorile sale, s'a mal împăcat odată, dar de geaba. Iu fine se hotărăşte a’şl părăsi cu totul bărbatul, lăsind copiii In sarcina arestuia. In ziua de 17 Iulie trecut, vine, pe Ia o oră cîod ştia pe bărbatul el plecat, să’şl vază copiii şi să’I m I spele, Pe cind aduna rufele, se pomeneşte cu Tudor Drâ-ghici, care o opreşte de a pleca. Uşa se încue, perdelele sunt lăsate jos, şi nu se ştie ce s’a petrecut între dlnşil. «Mister» ztce actul de acuzare chiar. Se ştie Insă că mal tîrziă s’a ▼ăzut cadavrul femeel Gherghina, înjunghiată cu 18 lovituri de cuţit, întinsă cu jumătatea corpului pe pat, picioarele atirnindu’I in jos, şi intr’o aşa posiţiune, In cit denota că monstrul, după ce şi-a înjunghiat soţia, a mal comis asupra el şi un atentat bestial, atunci clnd nu era de cit un cadavru. El Însuşi a căutat să’şl curme viaţa şi a fost găsit rănit, plin de singe, Întins cu builri la piinîut. Această crimă s’a judecat eri de Curtea cu juraţi din Ilfov. Acuzatul, un om in virstă de 33 ani, zice eă nu’şl dă seamă de ce a făcut, că era beat, adăogind că a lovit’o pentru că nevasta sa l'a părăsit şi n'a mal voit să trăiască cu dinsul. După citirea actului de acuzare, şedinţa se declară secrelă. Cu toată escelenta pledoarie a lînârulul avocat Tamara, care a pledat iresponsabilitate, juriul aduce un verdi -t nemilos, mut asupra circumstanţelor atenuante. In urma acestui verdict, Curtea condamnă pe Tudor DrăghicI Bulea la muncă silnică pe viaţă (mişcare In auditorifi). D. preşedinte Budişteanu dă acuzatului speranţe de reducerea pedepsei, dacă se va purta bine acolo unde işl va face osinda. --------------------------------- „EPOCA" IN PROVINCIE GALAŢI O serată dansante a avut loc ia Cercul Militar de aci, îu onoarea zilei de 28 Noem-brie. D-nii general Pilat, luînd iniţiativa împreună cu d. colonel Bereştcanu, preşedintele Clubului, aă organizat o serie de serate dansante, începînd cu ziua de 28 Noembrie. La această serată aii luat parte tot ce Galaţii are mal distins şi anume; D-nele An-tachi, în grenat; d-na general Salmen, în galben ; d-na colonel Savescu, în galben, d-na colonel Bereşteanu, In galben cu pai-liete. D-na dr. Nicoliniln negru; d-na Beş-telel Iu verde cu alb; d na Constantiniu, în roze; d-na colonel Irimescu în alb; d na Raicoviceanu, în roşu cu negru ; d-na maior Alexandreauu, îu roze cu tulle negru perlat, d-na Aslan, tn albastru; d-na Alexandri, în negru; d-na Kimbriliş, în roze; d-na dr. de Vico, în gris-bleau; d na Aur, în galben cu orange şi d-na PopovicI Aur In iilas cu aplicaţiunt de perle, neobosită dau-satoare; d-na Filoti, în galben; d-na Maţi-oii în alb ; d-na căpitan Demetriadi, în roze; d-na maior Kristodorescu, în inauve cu alb: dna Hanuţ In negru; d-na Giorgiopol In negru; d na căpitan Ştefănescu în catifea neagră; d-na căpitan Arhip în negru: d-na maior Skeleti, în mauve; d-na Marca Mendl, în negru; d-na căpitan Paseu, în gris cu abl; d-na maior Deşliu îu negru cu verde ; d-na Melas în roze etc. etc. Am putut zări şi clte-va d re precum ; d-ra Alexandri foarte gentilă, d rele Hanuţi neobosite dausatoare ; d-ra Petrii», d ra A-tanasiu. Jar printre d nil militari numeroşi am remarcat pe d-nii generali Pilat şi Salmen: d nil coloneii, Bereşteanu, Sorescu, Grimescu, Teii, Corlătescu; d nil maiori Skeleti, Ma-te*M»eu, Cerkez, Deşliu, Kristodorescu, Theo-dorescu, £plben, Alexandreauu ; d nil căpitani: Arbip, Demetriadi, Lăzărescu Poîtzer, Baranga, Joigulescu; d- pil locotenenţi diu artilerie; PopovicI, Popescu, din marina: Ciornei, Miclescu, Georgescu, din vlnâtorl: Plesnită, Racoveanu, locotenentul Ciolak ; sub-locotenenţil: StoianovicI, Cocea, etc. etc., iar printre civili d-nii Antaki, Beştelel, As-lan, Raicoviceanu, Melas, dr. de Vico, Maţi-oii, Dall’Orso, Ianculescu, Marco Mendl, dr. Ornştein, Filoti, etc., etc. Balul a reuşit de minune ca In tot-d’a una şi s'a petrecut admirabil de bine pănă la 4 dimineaţa, la urma unul supett copios. Un dansator ŞTIRI MĂRUNTE * Consiliul general al judeţului Botoşani •ste convocat tn sesiune extra-ordinarâ pentru ziua de 28 Decembrie. * Afl fost confirmaţi lu funcţiunea de primari tn comunele urbane din Dobrogea, următoarele persoane : D. T. Popescu la Cusgun ; D. N. Calciurescu la Sulina; D. V. Constantinescu la Măcin ; D. St. Cardas la Isaccea ; D. C. Dimitrescu la Babadag; D. G. Manolescu la Chilia Veche ; şi d. V. N. Istrate la Mahmudia. * D. Al. Canu a fost numit comisar de poliţie la Roşiorii de Vede şi d. G. Po-peseu ofiţer de sergenţi la Bacăfl. * Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetelor oraşelor Craiova şi Galaţi pe exerciţiul curent. ---------------«ti»------------------- Politica Italiei Roma, 5 Decembrie.— Camera deputaţilor. Râspunztnd la un discurs al d-lul Bar-zailai, In privinţa incidentelor din Triest din Septembrie trecut, d. Canevaro zice că guvernul austriac a fost aşa de leal faţă de Italia, In cit nu putem de cit să felicităm purtarea sa In această Împrejurare, care a fost purtarea unul guvern aliat şi amic.— Trebue să mulţumim Împăratului, care cu tot doliul săfl adine, a intervenit personal pentru a păzi pe italieni. Răspunztnd d-lul Sau Guilano, d. Canevaro zice că guvernul urmează politica cabinetului precedent atit pentru alianţele, cit şi pentru relaţiunile cu cele-l’alte no ţiunl europene, relaţiunl ce nici o dată n’afl fost aşa de amicale ca acum- D. Canevaro exprimă marea sa bucurie pentru înţelegerea comercială cu Franţa şi speră că această înţelegere va face să disoară ultimele urme de neînţelegeri şi că va crea o situaţie de cordialitate mutuală (aplause vil). Evenimentele din Paris Paris, 3 Decembrie.— Se asigură că d. de Freysinet va trimite cererea de punere in libertate a lui Picquart generalului Zurlinden, cerindu-i să convoace consiliul de răsboiu spre a statua. Paris, 3 Decembrie.— Paschal Grousset, intervievat, a declarat că scrisoarea apocrifă, luată din dosar in 1894, era o scrisoare a împăratului Wilhelm, falsificată de Lemercier. Generalul de Boisdtffre a reţinut o fotografie a acestei scrisori spre a obţine condamnarea lui Dreyfus. Sfirşitul combustibilului Desvoltarea enormă ce aii luat industria, marina şi drumurile de fier, In ultimii trei ani, aă făcut de multe ori să se nască In trebarea dacă minele de combustibil mineral safl cărbunii de piatră, vor putea face faţă mult timp cerinţelor cari cresc In mod colosal diotr’o zi in alta. Afară de Europa, unde extracţiunea anuală e considerabilă, mal ales In Anglia şi Germania, se mal exploatează mine In America, Asia şi Oceania. In Africa extracţiunea cu totul neînsemnată de oare ce minele după coastele Abisiniel şi Mozambiculul, unde se găseşte huiiă de calitate mijlocie nu sunt exploatate. Algeria care posed!) clte-va straturi importante de lignit, de calitate mediocră. dă o cantitate foarte mică pentru a se adâoga pe lingă cifrele de mal jos. Actualmente se extrag anual pe toată suprafaţa globului aproape 400 milioane tone, împărţite pe continente ast'fel: Europa circa 330 milioane tone America *65 » » Asia » ,5 » » Oceania » 2 p » Cu toate acestea, cantitatea considerabilă de cărbuni care se întrebuinţează anual este departe de a îngriji omenirea, atunci clnd i se pun Înainte cantităţile de cari se dispune tn prezent şi care ocupă o suprafaţă de aproape 550 000 kilometri pătraţi. Ţinînd socoteală de grosimea diferitelor straturi, cari, pe a ocurea, sje ridică pînă la 50 metri, se obţine respectabila sumă de 3.300 miliarde metri cubl, saii de aproximativ 2.200 mi.iarde tone de cărbuni. Lăsînd de o parte ce;-l’alţî combustibili împreună cu petrolul, care numai la Bacu, In Rusia se găseşte pe o suprafaţă de 10000 kilometri pătraţi şi luînd ca bază consumaţia de mal sus, se vede uşor că capriciile industriale ale omeuirel vor li satisfăcute încă vre o 5 500 ani de acum Înainte, timp luainte de care pămtntul va încerca de sigur noul revoluţiunl. Energia calorifică de care se dispune dar în atuul pămtntulul, este în aşa cantitate iu cit dacă se consideră ca putere caiori fică mijlocie 7000 calorii, pe kilogram, şi dacă s’ar utilisa numai 5 la sută diu e-nergia mecanică transformată, s’ar obţine : un miliard de ori 4 miliarde 369 milioane de cal vapori utili. Cu alte cuvinte lu interiorul globului este ascunsă lucă o putere, din care, pe fie-care secundă, In timp de 5 500 ani, se poate lua 25 milioane de cal vapori utili, atunci clnd apa ar fi Întrebuinţată pentru a se obţine aburii. «t. C|i. Depeşile de erî (Servieiul «Agenţiei Romlne») Berna, 3 Decembrie.—Adunarea federală a ales pe d. Maller, preşedinte, şi pe d. Hauser, vice preşedinte al consiliului federal. —Cel doi aleşi aparţin partidului radical. Paris, 3 Decembrie.— Termenul pentru ratificarea convenţiunel franco-euglesă a Nigerului ce [expiră azi, s’a prelungit cu 6 luni. Sofia, 3 Decembrie.—D. Vasovr, ministrul instrucţiune! publice, şi-a retras demisia. Sofia, 3 Decembrie.— Aghiotantul general Nicolaiew, şi coloneliî Petroff şi BlascolT, vor asista ca delegaţi al armatei la inaugurarea bisericel comemorative din Gala-taria. Constantinopol, 3 Decembrie.—Mline soseşte aci Marele Duce Nico ae. Madrid, 3 Decembrie.—Guvernul a decis să plătească cuponul de Ianuarie al datoriei Cubei. Londra, 3 Decembrie.—Azi s’a făcut la Chatam lansarea lui Irreeistible, una diu cele mal puternice corăbl de războia diu lume. Paris, 3 Decembrie.—Camera deputaţilor a adoptat aproape tn unanimitate proiectul de Împrumut de 200 000 000 pentru construirea unor drumuri de fier în Indo-Chiaa, după ce d. Doumer, guvernator-general al Indo-Chinel, a făcut sft reiasă marile avan-tage ale acestor drumuri. Berlin, 3 Decembrie —Ret h&tag. Adunarea trimite budgetul unei comisiunl. In cursul desbaterilor, d. Bebel, criticlnd expulsările şi cuvintele pronunţate de Împăratul Wilhelm la inaugurarea bisericel Mlntuitorulul la Ierusalim, este rechemat la ordine în mijlocul aplauselor Adunării. Generalul de Gossler, ministru de râs-boia, desminte existenţa vr’unel ordonanţe, după care, în cas de desordine, şefii socialişti să fie arestaţi de trupe. Reichstagul se amăni până la 10 Ianuarie s. n. Viena, 3 Decembrie. — împăratul a primit In audienţă prelungită pe ambasadorul german, conte d’Euleubourg. Budapesta, 3 Decembrie. — D. Kardos, al douilea vice preşedinte al Camerei deputaţilor, ’şl-a dat demisia. Cettinge, 3 Decembrie. — După o înţelegere lutie guvernele muntenegrean şi turcesc, o comisiune mixtă se va întruni la Beraue, tn scopul de a Împăca familiile certate, în urma ultimelor răsbunărî sînge-roase ce s’aâ produs şi pentru a aplana eontestaţiunile ce există latre populaţiunile graniţale. Abonamentul la ziarul Epoca este 20 Eel pe an urgea încă în abundenţa din rana ad(ncă ce şvea In piept, îşi 4ase ultjmş suflare, Băiatul Constantin, din a cărui imprudenţă sora sa îşi pierduse viaţa, îngrozit de ceea-ce făcuse, era căzut şi el leşinat. Desperarea nefericiţilor părinţi nu se poate descrie. Vestea acestei nenorociri s’a râsptn-dit cu iuţeală în tot oraşul, care a fost adînc Impresionat de această oribilă ştire. Mare DepoQ de Lemne cu Stitşjenu Tdete duse la domiciliu tn condiţiunl avantagioase Cer-Tuf an* 26 Lei mia da kgr. şi Fag, ele»* 25 Lei mia de klgr., cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa la domnii POPOVICI THE0D0RU şi C-nia Strada Filantropiei, No. 6. P. SFETEMCU AVOCAT Strada Mircea-Vodă St www.dacoromanica.ro Corpurie Legiuitoare CAMERA. Şedinţa de la 3 Deee tnbri» * (Urmare) Partidul liberal a făcut tot ce putea face pentru a da pămlnt ţăranilor. El trebue să dea fiinţă acum legel casei rurale (aplause ta drapeliştl) cu oare cari modificări. Tot liberalii, spune d. Orleanu, aQ Înfiinţat ambulanţele rurale. Vorbind de imposite, oratorul bate clmpil. El spune că liberalii afl desfiinţat taxa po-păritulul şi constată că ţărănimea plăteşte dări foarte mici. Dacă sindicatele agricole nu s’ati votat Încă. vina nu este a guvernului, ci a obs-trucţionismulul şi a discuţiunilor personale pe cari le aU făcut disidenţii (aplause In majoritate ; protestări In disidenţa). Trebue să facem tot ce vom putea pentru a şeoate comerţul din mina străinilor. Avem legea pentru Încurajarea industriei; ar trebui ca guvernul să revoace dreptul de încurajare de la fabricele cari nu întrebuinţează lucrători romlnl. D. Orleanu răspunde la discursul de erl al d-lul Aslan, care—spune d sa—a adus acu-zaţiunl guvernului şi majorităţel. Oratorul se întreabă : dacă tratativele reuşeaţi şi dacă clţl va din drapeliştl eraţi pe banca ministerială, tot ast fel ar ti vorbit d. Aslan şi guvernul d-lul Sturdza n’ar mal fost guvern din graţia lui D-zefi, ci de sigur atunci ar fi fost un guvern al voinţei naţionale. Dar drapeliştil ad acuzat pe d. Sturdza de trădător, de om fără miute şi altele, şi apoi i-atl dat mina şi ad intrat în tratări de Împăcare cu dlnsul (aplause In majoritate). Dar nu chestii de principii pun pe drapeliştl departe de guvern Sunt chestiuni ds ambiţiuni şi interese personale. (A* piause In majoritate). Campanie şi lupta drapeliştilor urmată de tratativele de Împăcare, este actul cel mal nelogic şi mal nesăbuit ce s’a văzut. Drapeliştil ad acuzat pe Sturdza de trădător şi plugăritor al bisericel şi laudă pe Stătescu, 11 fâce om mare, cu toate că acesta a participat la toate actele făcute de Sturdza. (Aplauze in majoritate). Oratorul termină sperlnd că cu timpul unirea se va face In partidul liberal. D. Poenaru Bordea spune că nu era dispus să ia cuvlntul la discuţia Adresei, dacă d. Sturdza nu făcea în discursul sâd aluzii Ia drapeliştl şi nu’l amesteca pe d-sa In acele aluzii. Oratorul adaogă că cele spuse de primul ministru la adresa sa sunt calomnii, deci trebuie să răspundă. Vorbind de Mesagid, oratorul spune că el nu conţine nimic despre nevoile ţărel. S’a spus, şi cu drept cuvînt, că el este un Mesagid de lichidare. Oratorul aruncă o ochire retrospectivă a-supra ultimului decenid parlamentar. Vorbind de timpul guvernului conservator, d. Poenaru Bordea spune că timp de 7 ani nu s’a făcut În parlament nici o lege importantă. Legea minelor nu s’a aplicat şi legea servitorilor asemenea. D sa spune că pricina erad lupiele intestiune din sinul partidului conservator cari aii durat 4—5 ani ln-tr'una Partidul liberal a venit cu un program frumos. Am ajuns la ultima sesiune şi să ne dăm socoteala ce s’a tăcut din acel program. In chestia ţărănească nu s’a făcut nimic. Legea Casei rurale, zace şi acum în eartoa nele Adunărel. In chestia economică ? Aţi tngrop rt legea minelor Dar In Chestia Naţională ? Dar să o lăsăm. Aci găsim pe d. priiu ministru intr’o complectă contradic-ţiune. Ne găsim In faţa unei inaniţil guvernamentale. Faţă eu această situaţie unii ad trebuit să se retragă, fără ca să lupte pentru răsturnarea guveinulul, dar cerlnd rea-lisarea programului. Trecând la chestia calomniei, oratorul spune că văz’nd pe o persoană marcantă din partid, i a spus că trebue ca împăcarea să se facă pentru binele partidului. Oratorul istoriseşte apoi cum a vorbit d lui Stoi-ceseu In această chestie şi cum d. Stoi-cescu i-a răspuns că va comunica primului ministru iniţiativa personală a d-lul Poenaru Bordea. In aceeaşi seară chiar d. Stoi-eescu a scris d-lul Poenaru că d. Sturdza tl aşteaptă a doua zi. Oratorul arată scrisoarea. D. ministru Stoicescu: Este adevărat nu era trebuinţă s’o arăţi. D. Poenaru Bordea . Mi s’a spus că am falşifiicat’o, trebue s’o arăt. Oratorul continuă a istorisi cum s’a |n-tllnit a doua zi cu d. Sturdza, făcând apel a conştiinţa d-sale pentru a Împăca şi pe unii şi pe alţii, cum văztnd apoi pe d. Aurelian acesta n’a aprobat demersul d-sale. Oratorul citeşte o telegramă, semnată «D. Sturdza», pe care a primit’o la două zile de la ultima întrevedere, In care semnatarul Îl chema la el acasă. Primul ministru j-« spus că a găsit o soluţie şi că a propus d-lul Stătescu să i-a presidentia consţliţţ-tul Orato.ul arată cum d. Stătescu a ezitat la Început şi lu urma insistenţilor d lor Au rpjian. Porunjbaru şi ale altora, a primit spuntnd Însă că se teme ca Sturdza să nu fie «froesat». E eu neputinţă ca să se supere d. Sturdza. a răspuns oratorul, căci d sa singur ţi-a făcut propunerea. Nu se poate supără de cit atunci cîud propunerea n’ar fi fost sinceră. (Aplause în minoritate). D. Poenaru Bordea istoriseşte cum a în-ttlnit pe d. Sţurdza ţa gară ii >ă comunicat rezoluţia d lut Stătescu. Primul ministru i-a răspuns că- va vedea a doua zi pe d. Stătescu. Pentru toate aceste demersuri ale mele am fost tratat de impostor politic, de ex-croe, de falşiflcator. La prima consfătuire de Ia Senat d-nit Săveanu şi Epurescu ad somat pe primul ministru să răspundă ce este adevărat din cele spuse asupra mea. Ştiţi care a fost răspunsul d-lul Sturdza ? «Ea nu citesc jurnale nici romane». Vra să zică ţO râmtn calomniat, d. Slur-dza nu mă apără, deci d-sa însuşi a contribuit la calomniei» ce mi s’au adus. (A-piause.) Oratorul trece la gruparea drapelistâ şi răspunde primulul-mmistru cu privire la calificativul ce a dat acestei grupări de «coterie politică», aduclnd ca pildă grupul d-lul Nacu din 1884, grupul d-lul Sturdza cu clţl-va conservatori contra lui Ion Bră-tianu In timpul răsboiulul, disidenţa din care făcea parte Palade, toate aceste coterii ad fost? Adevărată coterie a fost gruparea aceia care a răsturnat guvernul Aurelian. (Aplause). D. D. Sturdza răspunde că alegerile comunale sunt răspunsul cum ţara judecă guvernul şi pe drapeliştl. Dacă guvernul ar fi atlt de lăd cum spun*drapeliştil, ţara n’ar merge bine In politica internă şi externă. Primul ministru spune că fracţiunea dra-pelistă este destrucţiunea partidului liberal. Din această causă s’ad retras clţl-va din grupare, cum a fost d. Take Giani şi alţii. A vorbit d. Bordea de luptele intestine la conservatori, cine-va citi colecţia îDra-pelului va vedea acolo germenul luptei intestine. Luptele intestine ad Început de la formarea ministerului din 1895. Răspunde la Învinuirea că a fost In contra Iul Brătianu, că şi a recunoscut singur greşala în urmă, că disidenţa lui Palade a fost o coterie care a ajutat venirea conservatorilor. Spune apoi că a sculat din trlndăvie Adunarea, făclnd-o să lucreze de la orele 8 dimineaţa, fiind-că n’ad voit să lucreze altfel. Se plinge d. Bordea că n’am adus legea minelor ? Da2 cine a semnat în rcontra in-constituţionalităţel acestei legi? Legea are vicid constituţional şi nu poate fi aplicată. Vom modifica o. O voce. Dar clnd? D. D. Sturdza : De ce n’a venit d. Aurelian cu o lege a minelor ? Oratorul obiectează drapeliştilor că n’ad adus nici o lege pe clnd guvernul actual a făcut legea instrucţiei: Venind la cuvintele d-lul Bordea, primul ministru spune că nu a auzit pe nimeni fâ-clndu-1 impostor. Primul ministru face şi el istoricul tratativelor. Recunoaşte In parte spusele d-lul Poenaru Bordea. Recunoaşte că a propus d-lui Stătescu conducerea partidului, dar spune că acesta n’a primit din cauză de sănătate. Recunoaşte că d. Bordea a avut multă bună voinţă, dar trop de zbl. Terminlnd, d. Sturdza repetă că ţara va judeca Intre guvernamentali şi drapeliştl, (aplause în majoritate) Şedinţa se suspendă. * * * La redeşchidere, D. Cămărăşescu, al cărui rlnd este a lua cuvlntul, cere a fi îuscris la urmă. D. V. Morţun, care urma după d. Cămărăşescu, declară că nu se aştepta să I vie rlndul aşa In grabă şi nu este pregătit să vorbească astă-zl. Cere amlnarea pe mline. D. Ionel Qrădişleanu cere să fie Înscris la urmă. De asemenea d-nil Dobrescu-Pahova şi Delavrancea. D. Porumbarii s’a şters din listă. Atunci, lu mijlocul ilaritâţel generale, sflr-şindu-se lista tuturor oratorilor înscrişi, preşedintele dă din notl cuvlntul d-lul Cămă-şescu, al cărui rlnd venea după ordinea a-mlnărilor. D. B. Epurescu anunţă Camerei că Închide discuţia generală a Adresei şi pune la vot cu bile, luarea In considerare. D. C. Nacu arată atunci,tot In mijlocul ilari? ăţel generale, că foartă mulţi deputaţi cari nu se aşteptau ca astă zl să se închidă discuţia generală, lipsind de la şedinţă, nu pot lua parte la vot. Cere ca Adunarea să amine votarea luărel în considerare pentru mline. Camera admite. Şedinţa se ridică la orele 4 şi jumătate. “ Mlrainfm de Im 4 Dmeembrie Şedinţa se deschide la orele 2 şi 15 sub preşedinţia d-lul T. Giani, preşedinte. Presenţl la apel 134 deputaţi. Pe banca ministerială d-nil Stoicescu, Pallade, Ionel Brălianu, Sturdia. Se fac formalităţile obicinuite. Se dă citire d misiunei d-lui Dobro-viei, din scaunul de deputat al colegiului 1 de Muş:el. T>. Dobrovici declară că de-misiunea d-sale este irevocabilă. D nii Poenaru Bordea şi Ghica Anai\ tasescu cer ca Adunarea să respingă demieiunea. Pusă la vot, demisiunea d lui Dobrovici este respinsă în unanimitate. D. V. Cogălniceanu anunţă o interpre lare In cestiunea expulsăril celor doul supuşi otomani, făcută fără autorisarea consiliului de miniştri. D. Cogălniceanu mal cere dosarul alegerilor comunale din Tuluea şi Constanţa. Se intră în ordinea zilei: luarea In considerare a proiectului de răspuns la Me-sagifl. Votarea se face cu apel nominal, pe faţă. Iţezultatul votului este i Votanţi 131 Pentru 98 Contra 33 Abţineri 5 SENATUL Şedinţa de ta 3 Decembrie 9999 (Urmare) După ce Înşiră o mulţime de anecdote de pe vremea pe clnd purta nume turcesc şi primea leafă de la guvernul M. S. Sultanului, lşl aduce aminte că vorbeşte pentru a răspunde scurtei dar zdravenel răfuell a d lui Pariu, începe a profera un şir de injurii la adresa senatorului conservator absent. ' Parte din senatori rid cu hohote, şţţţţl sunt indignaţi. Oratorul spune tot ee ştie din ţara turcească şi de pe vremea alegerii lui Voaă Cuza; D. colonel Obedeanu spune că are temperamentul aşa de combativ În cit dacă nu e războiri, trebue să caute pe cine-va cu care să se lupte- D, Panu du are dreptul să se zică conservator, pentru că n’are ce conserva, pe clnd d. colonel Obedeanu are acest drept, pentru că este boer mare. Se ia în cercetare proiectul de lege votai de Cameră, prin care se autoriză comuna Piatra-N. să contracteze un Împrumut de 90.000 lei. După o mică discuţiune, Ia care iafl parte d-nil G. Exarcu, Ioanniu V. Ioan şi Mă-nescu-Călăraşl, proiectul se adoptă. Senatul se ocupă apoi cu recunoaşteri şi indigenate. Şedinţa se ridică la orele 4 şi 5 minute Şedinţa de Im 4 Decembrie 1999. Şedinţa se deschide la orele 2. 45. Presidează d. N. Gane, preşedinte. Pe banca ministerială d. general Berendel. Presenţl 93 d-nl senatori. Se fac formalităţile obicinuite. ’ D. Preşedinte comunică Senatului că co-misiunea specială Împreună cu biuroul, ah fost astă-zl la Palat pentru a remite Adresa ; citeşte apoi răspunsul ce M. S. Regele a bine-voit a da după ce I s’a citit Adresa. Senatul ascultă cuvintele Suveranului În picioare, subliniindu-le cu aplause. Se intră apoi In ordinea zilei: un proiect de împrumut în sumă de 1,300,000 pentru aducerea apel la Blrlad, recunoaşteri şi indigenate. -----------------«MM»------------------ ULTIME INFORMATIUNI Astăzi, la orele H şi jumătate, comi-siunea Senatului împreurtă cu membrii biurouluî acestui Corp, au presentat, cu ceremonialul obişnuit, la Palat, M. S. Regelui, răspunsul Senatului la Me-sagiul Tronului. înregistrăm svonul că mari neînţelegeri aii izbucnit in sinul consiliului de miniştrii intre d. Stolojan §i unii miniştri. Aproape 40 de jurnale privitoare la ministerul domeniilor stau de vr'o trei luni neresolvate la consiliul de miniştri, că toate că d. Stolojan a insistat mereu pentru resolvarea lor. Fiindu-i ruşine de chiar funcţionarii ministerului domeniilor, care il zoresc mereu pentru acele jurnale, d. Stolojan a cerut eri d-luî Sturdza ca să convoace consiliul de miniştri pentru aprobarea jurnalelor presentate de d-sa, amenin-ţind din potrivă că işî va da demisiunea. Ca toate desminţirile amicilor d-lui Fleva, cercurile guvernamentale bine informate asigură cu hotărîre că un pact s’a încheiat între guvern şi d. N. Pleva. Acest lucru se crede că va fl documentat în curtnd D. Titi Schina, actualmente primar al Constanţei, va fi numit prefect al judeţului Putna, in locul d-lul Slăvescu, care Ta fi chemat în altă funcţiune. Tribuna, vorbind de propunerile de împăcare ale Tribunei Poporului din Arad, face următoarele observaţii: «Dar nu ne vom putea împăciui nici o dată cu aceia, cari distrug partidul naţional, cari nu recunosc nici o disciplină de partid, cari fac o politică în doul perl, cari în fine, întreţin legături politice nepermise. *Causa naţională să vă dicteze, d lor, iar nu d. Sturdza,—atunci suntem impă-ciuiţi! Vaporul italian de războia Romînia a sosit erl la Galaţi venind din Veneţia. Vaporul a fost primit cu mari onoruri militare şi a arborat pavilionul roniîn. I>. Flevatn laţi D. N. Fleva sosind erl dimineaţa la Iaşi, confratele nostru Opinia a căutat să controleze svonurile despre Împăcarea tribunului cu guvernul, şi pub ică următoarele ştiri în această privinţă: «D. Fleva se află de Joul dimineaţă în Iaşi. Mulţi oameni politici din toate tabe-rile, l’aă vizitat pentru a l spiona asupra situaţiei. Către toţi d. Fleva a protestat conţi a bănuelilor că s’ar fi Împăcat cu d. Sturdza. Valoarea protestării d-sale era Însă cu mult mal s'ăbită prin acuzările ce le aducea Aurelianiştilor, tăvarăşil săi de luptă ptnă mal erl. Impresia tuturor vizitatorilor a fost că d. Fleva ca şi d. Sturdza vede astă-zl în Auralianiştl dacă nu nişte duşmani, cel puţin nişte rivali. Fiind într’o aşa stare psihologică, vede orl-cine că ptnă la împăcare nu I de cit un pas. «Unii ad exprimat d-lul Fleva mirarea că d-sa se află Iu Iaşi, tocmai în momentul discuţiei la Mesaj, cîud energia sa, ar fi putut fi atît de dăunătoare d-lul Sturdza. «D. Fleva a răspuns din nod, că lipsa d sale din Cameră n’are nici un motiv politic. Situaţiuuea de astă-zl din Cameră nu înseamnă nimic. E acalmia care procedează furtuna, a zis d. Fleva cu propriele sale expresiunl. «Impresia mal a tuturor este că d. Fleva este Înţeles cu d. Sturdza. Altminterea un temperament de luptă ca al d-sale, nu s’a mulţumit ca lntr’un moment al situaţiei, să se găsească în Iaşi pentru a se îngriji personal de un împrumut pe mobil-le sate, şi n’ar fi mal găsit vreme de atîrgui şistetfe de haine de la magazia Gruchol, «Un deputat, amic al îţoajiriv ■sosit astă *1 din Bucureşti, ne-ă comunicat că în toate taberile ((bej-aţe din Bucureşti se şopteşte despre tapâcarea d-lul Fleva. In aceleaşi Cercuri se afirmă chiar că preţul împâcărel ar fi ambasada din Londra». Violenta diatribă a d-lui deputat Orleanu, primar al Galaţilor, îndreptată în şedinţa de eri a Camerei în contra drapeliştilor, işi are explicaţia în faptul, că d-ea vrea eă contracteze un împrumut de cinei milioane de lei pentru comuna' Galaţi şi are nevoie Im acest scop să se in-einue bunelor graţii ale d-lui Ferechide şi •le guvernului, ca să-i-ee aprob» acest împrumut. Epidemiile Epidemiile blntue acum cu mal mare furie printre populaţiunea Capitalei şi mal a-les printre elevii şcoalelor. La liceul Mat-tei Baaarab, pe lingă cazurile anunţate mal Înainte se mal adaogă încă clte-va pe fie care zi. Doul dintre bolnavii din infer-meria internatului, aii fost erl trimişi acasă, iar alţii le-afl luat locul. Tot erl s’a Intim-plat un cas mortal asupra unul elev din clasa VII pe care l’aa însoţit, la locul de veci, o mare parte din elevii clasei respective. D. dr. Christodorescu, făctnd inspecţie, a găsit în fie-care clasă mal mult de 15 bolnavi bine constataţi, afară de alţii a căror lipsă nu e justificată Ecoul Vrancei anunţă că mal mulţi guvernamentali din Focşani In cap cu d. deputat N. N. Săveanu, vor forma în localitate o grupare liberală independentă, avînd ca organ de publicitate ziarul Poporul. D. Tanoviceanu, profesor la facultatea de drept din Iaşi, a cerut telegrafic ca să fie înscris In clubul liberal-democrat al fleviş-tilor. Ministrul instrucţiei, in urma lnţelegerel cu d. Stolojan, a decis a Înfiinţa la mlnăs-tirea Agapia din judeţul Neamţu o şcoală specială pentru agricultură şi sericicultură. Noua şcoală va fi divisată In două secţii, una a cursului de sericicultură la care se vor primi numai fete, şi a doua a cursului de agricultură numai pentru băeţl. Maeştrii speciali vor fl angajaţi pentru predarea acestor cursuri. Ziarul La Reforme diu Bruxelles are un lung articol, prin care sfătueşte pe capitaliştii belgieni, sft-şl angajeze capitalurile în diferite Întreprinderi industriale şi comerciale din Romlnia şi spune că terenurile din ţara noastră, sunt de o mare bogăţie, mal ales In exploatările petrolifere. Tribuna fâclnd o expunere a situaţiei sale materiale, spune că de la 1893 şi ptnă acum, a trebuit să plătească 20,000 florini (45,000 Iei) amenda şi cheltuell de judecată pentru desele procese ce i-a intentat guvernul unguresc. Erl seară a avut loc în sala Ateneului a doua conferinţă. Conferenţiarul a fost d. profesor M. Ca-loianu, care In faţa unei săli arhi-pline, întrerupt de aplause, a vorbit despre Exilul lui Ooidiu. D. Caloianu a adus o mulţime de documentări noul. asupra adevăratei cauze a exilului poetului. Partea cea mal interesantă a conferinţei a fost relatarea descoperirel la Constanţa a unei bazilicl-monument, pe care e sculptată toată seria scrierilor lui Ovidiu. Lipseşte numai epitaful. D. Caloianu va comunica această importantă descoperire Academiei. D. Take Giani, presidtnd şedinţa de erl a Camerei, s’a revoltat atlt de mult de li-ehelismele lui Delimarcu, In cursul desba-terilor, în cit în plină şedinţă l’a îndrumat la ordine, spre satisfacţia opoziţiei liberale, care e mereO plictisită de această muscă obraznică. A făcut mare sensaţie, în lumea politică mal cu seamă, o minunată caricatură din numărul de erl al ziarului Moş Teacă, re-prezentlnd pe Conu Petrache Grădişteanu urmat la distanţă de don Paladu în chip de harap, cu ghiozdanul şi bastonul patronului la subsuoară. E plină de haz. ~ 'MWlW--- ’ ULTIMA ORA Zctrblt de Hitntţin In care ie află parlamentul ţi de atitudinea pe care au avnt’e drapeliştil tn Cameră, d. Dobrovici, deputat al colegiului I de Muscel, şl-a dat demisia irevocabil dlu parlament. Demisia d ini Dobrovici s’a citit azi tu C»m*ră. Ea a fost respinsă In unanimitate. Votarea Adresei cu, Delavrancea, G. Dobrescu, Enaco vid, Ghermani, Ghica Anastasescu, Grădişteanu Ionel, Grigorescu, Take Io-nescu, QKogălniceanu, Vasile Lascar, Mincu, M. Moisescu, Poenaru-Bcrdea, Poltlimos, C. Popovici, E. Porumbaru, Scorţesanu, dr. Sculij, Şendrea, G. Dem. Teodorescu, Dim. Apostol, C. Vernescu şi Xenopol. Aii absentat mai mulţi, printre cari şi d-nil Fleva, Scorţescu şi L. G. Aslan. ROM DE JAMAICA V EDITA IUL 4,7S JLITHtJJL Se găseşte la Magasinul P. STOENESCU HOTEL DE FRANCE Agenţi care voesc să se ocupe cu vlnzazea pe rate lunare, permisă prin lege, de losurl de Stat, austriace şi ungare, precum şi de alte losurl cari represint un capital sigur, îşi pot as gura un venit frumos. Ofertele cu arătarea adresei precise sunt a se trimete la casa de bancă. Armln Sch&njun Budapest EHsxbetring, 48. A ii ii iu* in Se aduce la cunoştinţa generală că loteria «Pastelului», intitulat «Reverie», şi executat de d-ra Olga Korne, autorizată de onor. Ministru de interne prin ordinul cu No. 12.887/98, se va trage In ziua de 14 Decembre viitor, ora 3 p. m., In sala Consiliului comunal al Capitalei. A VIS Pe Ungă articolele de ferărie pentru construcţl şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ml-a sosit şi’inl soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-clmurl de masă, articole de menagiQ ş. a., d. e.: Serviciurî de porcelan şi ser viei uri de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciu de diferite sisteme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesar» Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’ml visita magasinul şi vor găsi oate articolele necesare cu presuri foarte convenabile şi serviciul prompt. DJM1TKIE MANO«EO 8IJ Snooesorul lai P. T. Han oriei La „LEUL DE AUR“ Sit. 97 Str. Lipscani, No. 61.—Bucuresci mmmmammmmmmammmbmmmmwimm■ DE VÂNZARE Locuri Parcelate DE LA 1 MjJEUşi &O «I VI METRII PlTRAT ptnă la 150 BANI Pe Malul Mâreî negre ŞI LACUL TE0HIR GHIOL ln condtilun! de plută FOARTE AVANTAGIOASE adică in litnţt de 4 ani in IO rate trimestriale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). OrI-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul l)-iiut I. MOVILA Dueureşlt, Str. Doamnei, 99. Punlndu-se la vot cu apel nominal proiectul de Adresă, s’a constatat că zece opozanţi au absentat de la şedinţă şi că d-nii Djuvara, Stelian, V. G. Morţun, Vilacros şi Piteşteanu s’aii abţinut. Spre surprinderea multora, d-nii Giş-man, Marin Petrescu, Iamandi şi Const. Lecca, cari au trecut pină acum drept drapeliştl, au votat pentru. ln contra Adresei au votai d-nii Ştef. Atbu, Arion, Ceaur Aslan, Aurelian, I. Buzdugan, T. Buzdugan, N. Catargi, Cămărăşescu, Lupu Costache, Costines- IIA MTTT de pe moşia Săftica, proprie-HALlUAi tatea d-lul IOAN N. J AHO- VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 sa dă cu arendă. Doritorii se pot adresa el proprietar, Sit. 141 Ca local de staţie pentru bicicliştl. Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special in boale ele copil Str. Popa S6re, No. 24 sit. 87 VIZITAŢI CROITORIA CENTRATĂ. FURNIZOARE A „LVOEI CULTURALE* 5. - PASAGWL llOUt.V. - S (CEL VECHI fi) Unde a sesit pentru sesonul de TOAMNA şi IARNA uu bogat asortiment de stofe fine ENGLEZE şi FRANCEZE pentru comenzi PD CHOAM M.A ŞI AJVSTAHK MU L K O A IV T A IO PREŢURILE CONVENABILE Sit. 121 Specialitate in Robe pentru Romnil Magistraţi www.dacoromanica.ro Buletin Meteorologic.— Observaţiunile caael A. Menu et. comp., calea Victore! 88, pe ziua de 3 Decembrie 1898: Miezul nopţel, -+- 2°; 7 ore dimineaţa, + 1° ; A* miazl, -H0°- înălţimea barometrică, 771mm.; Starea cerului, frumoasă. Barometrul este staţionar. • * • Institutul Meteorologic ne comunică următoarele: Atit erl cit şi nojp'ea timp tnchis. In Moldova a căzut puţină ploae. Timpul călduros se menţine in ţoală ţara, cea mal ridicată temperatură a fost erl 13 grade la Turnu-Severin. Puţin îngheţ a fost în cele mal multe localităţi din ţară. Barometrul a scăzut in toată ţara, in mijlociu cu 2—3 mm. _Aslâ-zi timp frumos, liniştit şi călduros. COTA APELOR.—Cota apel Dunărei d’asupra etiagiilor înzilele de 1 şi 2 Decembrie a fost: 1 Decembre 2 Decembre Turnu-Severin..............2,14 — 2,01 Giurgiu....................1,72 — 1,65 Galaţi.....................1,34 — 1,44 COŞNIŢA PIEŢEI Joui 3 Decembrie 1898. Pâinea • • • • Jimbla • • • • Franzela • • • Carne de Vâoă Şefi........... Carne de porc Untura • • • • Oslnza • • • • Purcel* • • • Berbec* • • • Curcan* • • • Qâsoa • • • • Bata.......... Găina • • • • Crap* • • • • Cega . • • • • Şalău • • • • rîlsetr* • • • Morunu • • • Baci (suta) • • Oufi (anta) • • Unt topit • • • Unt proaspăt • Brânză de vaoă Brânză Telemea Smântână • • • 10 10 80 70 1.00 80 1.83 1.80 4 00 4-0.00 1,00-8.00 1.50 80-1.00 70 8.03 8 3.50 2.50 8.00 6.00 8.80 2.60 1.40 1.40 Fasole • Mazere • Cartofi ohif Cartofi noul Linte • Spanac • Conopide! buc.) Ardei (suta) • Pătlăgele (tuta) Fasole verde • Morcovi (suta) Ţellna (suta). • Postârnao (sutaj Varza H. • • • Gulia (suta) • Sfecla (suta) • Ceapa • • • • Mal al lux • • Pere • • • • • Mere • • • • • Prune • • • • Struguri • • • Gutui • • • • Lămâi (buc.) • Portocale (buc.) Bodll )buo. 80 40 10 10 80 40 60 8.00 5.00 2.00 1.00 3.50 10 30 36 40 40-80 LICITAŢICNi — La 15 Decembrie orele 3 p. m. la arsenalul de construcţii al armatal, ne'itru furnisarea zilnic a medicamentelor Vjsare casei de ajutor a lucrătorilor civili. — La 20 Decembrie, orele 11 dimineaţa la primăria comunei Băseştl, Fllciă, pentru construirea localului de primărie. — La 29 Decembrie, orele 4 după a* miazl, la ministerul lucrărilor publice,, pen* tru aprovisionarea cu 1.900 m. c. piatră sfărlmată pe soseaua Moroenl-Sinaia, Intre kil. 10+640 şi 19-000. — La 2 Ianuarie, stil nod, orele 4. p. mj la dir. generală a C. F. R. pentru aprovi sionarea a 24.000 bucăţi mături de paie ivi-j |BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 3 Decembrie 5% Renta p. 5*/. 67. 57. 5"/. 47. 57/ 4»/. 4% am. 1881 100>/. 1892 101 1893 101 1894 99'/, 1889 93 90-94 93 1890 92 1898 92 Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5.r Obl. c. B. 1883 lOO’/t 6°/. ... 1890 99'/. 47, , » » 1895 99 5°/. Fonc. rur . . 102 .................. 93V* 57. » urb. Buc. 99 57. > > Iaşi. 95'/» Banca Naţion. • 2520 » Agricolă 374 » RomlnieL — de scont. Dacia-Romlnia Naţionala. • * Patria ■ • . • Construcţii. 370 454 515 104 Bazalt artificial. — Letea........... — Furnituri militare — Tramwayul nod — J Baia Centrală • — Napoleonul. • 20.10 Marka • • • • 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.11 Rubla de hlrtie 3.08 MERSUL TREBURILOR Pleo.r». din K.r. da Nord goniră» tn Q.r. d« Bord Hamei. BtiţiaMlor Paolou.-0.-l.ang • • OltUnU.-H.lIgnr . . ■ Plteţttl-Purl, ■ • . . Ploettl-I.fi.......... nta-Bmtrda . • . . . ploeftl-BrafOT * * < Oomu.-Bmlrd» • « ■ Ploeţtl-Vlena • • • Plteţtl-Londr» . . . Ploe|tI-<3»l»lI ■ • • Ploeftl-BrafOT • • • OinLnlţ»-Oon»Unţ» -Oon.t.nţa-O-UDOpdl Otalnlţaidloboil». • Ploeftl-Bad.pert. • Plteţtl-P.rt» • ■ • • Oomu..Qlarţla. • Ploeţtl-G.l.ţl • • • Tltn-O.-I.ang • • • PloeşU-Dnghenl • • PloefU-Lemberg. ■ Ploeftl Oel.ţl ■ • . Con.t.Dţ.-0-ttnopol Tlta-Baa.pe.t» • . ') circulă Mero., *) Dlm. •*“ 8* 7» >) 7“ 7“ 7** 8“ 9“ 11“ *) 11*» te.r. 6“ 8“ 8“ e°* e»* 8" 9“ 10“ 11" *»*) 11* Humele sutlanUor GaUp-Ploeftl ■ • 0-tlnopol-OoMtaaţ. und»pe«t»-Tltm. . Lemberg-Ploeftl. Onghenl-Ploeftl • P.olOM.-0.-Lung . 0ftlăr»fI-8]obozL. ^tnlrd.-Oom.n» Teoucă-Plo»,ti • 0-tlnopol-Oon.t.nţ» Budape.U-Ploeitl P.rla-PltefU . . , 8“ 8“ 4“ *)|Br^OT.PIoeftI Oon.Lnt»-OtnlnJţ» Londr.-Pltei " Mteştl. oaftl • G.l.ţl-Plo,. Vîrotorov.-Tltu « dmîrd.-Oom.Da ■ Br«ţov.Plo«,tI. • 0oust.iH»0lulnlţ» [aijl-PloegU . - . P»rl«-Tltu • • . • O.-Lung-Tltu. Dlm. 6»« 7* 10“ 10* 10* 10* 11* 11* II» ■e.r. i»“ 1*M 7* T« a»» i »»; 9“ io* 10“ Dum., ») Joi, *) Dum., Joi,») bum. MASAJ Un Masor svedez şi bine deprins, care In sesonul din urmă ’şl-a făcut practica la Băile Ilerculane (Mehadia), se recomandă onoraţilor clienţi. OSCAIt CARLBERG Strada Brutus, No. 6. ■KMCAHnV Tipografia UGLLADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acesta artă. Les veritables Eaux mmerales de . soni les Sources USCHY-ETAT CELESTIKS GRANDE-GRBLLE HGPiTAL Exlger ie nom sur la capsula et l'etlquette. Lei seules vârltables Pastllies de Vfohy sont les PASTILLE VICBY-ETAT fabriquăes avec les sels naturels extraits des Eaux de Vlchy-Ltat. Comprimă* de Vichy .01 «el. n.tarela VIOHY+TAT pour preparer l’e.n .rttUolelle de VICHY GAZEUSE d Agent Stntril pour la Roumanla, Bulgarie, Serbie : A O. UARI83V & O-le, Buuarest IN «B VIAI. «ML KMLnlen tanric al irgiiiisBalal In caşurile ie: sfciWtato fwurali, irttccni întârziată, m*-valescMţA hwfâ, anemii, perierea apt-* MhM, a forţelor «UbiciuMl nervoa»*. Dos* este de un păhărel de lichior tn-eaintea mesei. El complectează nutriţia-a bolnavilor şi a eoa- JIKJ TIAL », M (I ta tăto ftu-macfflo E. WOLFF BUCUREŞTI, Strada Sfintu Dumitru No. 3 Cel mal mare depozit de : TUBURI de FER, FONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE INJECTOARE perfecţionate pentru încălzitul cazanelor cu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleukii bombe, in winuf:. unelte BABRICAT«îe" REZERVARE şl de CAZANE MAŞINI DE ORI-CE FEL. -*• am REPARAŢII DE MAŞINI. FABRICA UA. FILARET Sit. 27 IETUIIRBU ROMANA INGINER BUCUREŞTI-FII/A RET STB. CTJŢITU DE ARGINT, TSo. O. TELEFON Ateliere Mecanice Vagoane de Mărfuri, Vagonete şi Şine Poduri şi Construcţiunî metalice Maşini, Unelte şi Material mic de cale ferată TURNATORIE DE FER SI ALAMA Piese de Maşini pînă la 7 tone greutate Roti dinţate şi de transmisiune Robinetărie FONTA ŞI ALAMA DE ARTA COROANE, CANDELABRE CAZANGERIE Vagoane Cisterne f&eservoare BUTOAE de Fer Ateliere de Smălţuit Olărie de Fier presat si de Fontă SMĂLŢUITE Atelier de Electrolisâ • pentru aurit, argintat, nichelat, ală-tnuit, cositorit, icincnit fi plum-f huit ori-ce metal. Sit. 4<)| MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) gr A.U sosit Mari transporturi pentru sesonul de Iarnă Cee elin urma noutăţi pentru rochi IiAINAGIURl, MATA1ARIG, CATIFELE, etc. care se vînd cu preţuri neauzit de eftine UPoĂJVt DMFEH1TE JUf VE PELEtltKE Covoare, Perdele, Preşuri, Stofe pentru mobile etc. şi toate articolele atingătoare de branşa tapiţerilor OLiNDE, SIF6ME şi MAUAPOLOANE in toate lăţimele şi calităţi Şervete, Alene, Eronoape, f'iorapi fi Batiste Lingerie pentru Bărbaţi, Dame şi Copil TRUHOFKI GATA ŞI UE CuHAHUl In acest Magasin se poate procura trusourl complecte de la 150 Lei pînă la cele mal fine calităţi DIFERITE PICHETURI, BARCHETURI, M0LT0ANE Flanele, PlăpămI de lînă, Tartane, etc. Fi e - c ar e Joi si Duminică Mare desfacere de diferite cupoane de LA1NAGIUR1 şi MaTaSĂRIE Mare ateliere proprie pentru confecţionare de tot felul do special pentru comenzi de cămăşi bărbăteşti. Croiala sistem special. 0F Preţurile cele mal moderate wwwiwwMHwmiiwiMMiiiai i > •< ww«a»w»irag»MMi^^ PATRIA SOCIETATE ROMANĂ DE ASIGURARE gi de reasigurare ir». BucurescI Capital social versat lei un milion Preşedinte: 6. C. PHILIPPESCU. | Vice-Preşed.: E. COSTiNESCU ASIGURĂRI ASUPRA VIEŢEÎ (Asigurări de zestre, pentru cas de moarte, asociaţiunl, etc.) şi CONTRA ACCIDENTELOR ASIGURARE VIAGERĂ Contra accidentelor pe căile ferate CU PREMIU UNIC LEON BERGER No. 4, — Strada Academiei, — IVo. 4 CCasa OvesaJ MARELE MAGASIN cu MOBILE ŞI COVOARE Yînzarea şi în rate Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerii Birouri, Obiecte de Bambos, precum şi un mare asortiment de Oglinzi, Paturi, Scaune, Şifoniere, Mese, La-voire, Scrinuri şi Covoare, Lămpi, Obiecte de Nikel, etc. etc. Sit. 42 Atelier special de Tapiţerie unde se efectuează Garnituri pentru Saloane, Evantaiuri, Trompete, Perine, Di-vauuri mechanice, Dormeze, Scaune Fantesie, etc. Asigurare colectivă a lucrătorilor din stabilimentele industriale | Sediul Societăţii: BUCUREŞTI, STB. SMÂRDAN No. 15] Agenţii tn toate localităţile principale Prospecte şl tarife se trimit la cere franco ! rMmPYRUM Slal mult de l/t de *ecol «ucce* proclamă superior ratea sa In tratamentul de gutural, irftaţfunei peptulul, I ".fluenţa, dureri reumatlimale, «crtntlturi, răul, văra&tarl, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. SOCiETÂTE pe acţiuni IL I — "V I E N A — Separatori de Lapte Instalatiunî complecte de lăptărie •oate aparatele şi uneltele pentru lăpt&ril CANE DE TABLE DE OŢEL pentru transportul laptelui Renumite Centrifuge de Lapte ALFA, NAVAL, etc. Devine şi proecte gratis. Pentru ori-ce lămuriri a ee adresa la —BCCCBKŞTI. -8TIUIU NF. ItmiTIUI Mo. 8- —tir HMJL. gao-Ms, ew = _ Bucureşti, Tipografia «HELIADE», Clemenţei. No. 3. ÎNCHIZĂTOR automat al USEI CEI, MAI PERFECTIOXAT APARAT Bit. 87 Unicul Depot Blaimayer ţi Loreutl, Str. Clementei, No. 20 La CRAVATA ELEGANTA Se găseşte în tot-d’a-una cele mal fine şi elegante CRAVATE după cele mal noul modele, precum si calităţile cele mal bune în GULERE şi MANŞETE. Pasagiul Villacros, Pravalia No. 11. .1*11 MC T UHI MODERATE Rog visitaţl acest MAGASIN, spre a vă convinge de adevăr. Cu toată stima r. CAWTOH Io potrivi Durerilor, Migrenelor, Bolei de Mare, etc. Luată cn Acid Carbonic suprimă Cârceii ji Greaţa produse prin Întrebuinţarea doctoriei. LE PERDRIEL & C", Paris. Ti sYorul princ iposei do ooronăftefania /gf minerală acra 'L Bţpreuntuuţl general pentru România Tos» & Sfebeneiclier ilo. 24, Strada Satâr dan, JWo. 241 C. No. 378.—Exemplare 20.000. Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca») www.dacoromanica.ro