SERJA IL—ANUL IV, No. 937—330._________________NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE In ţară, pe un an . 90 lei m «treiu&tate . . 40 «• Manuscrisele nu se Înapoiază REDACŢII STRADA CTTJKMlCNŢEa, No. 3. Ediţia de seară TINERI, 4 DECEMBRE 1898^ PUBLICITATEA ▲nunţurî pe pag. Ill-a 80 hani Ma ■ >JL «v 15 . w I Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ABHIiVINTRAŢIA STRADA OLFJMFINŢE1. No. 3V CoHiiătnirea de aseară Agresiunea contra d-lni Sturdza Ultimul tip de_ vechio liberal Liberalii, în debandada morală şi intelectuală in care sunt, aQ perdut pînâ şi tradiţiile în procedeurile o* ratorice care odată formau întregul lor fond. Decăderea este complecta. In adevăr, în partidul liberal a fost o şcoală de oratorie declamatorie, dar meşteşugită, al cărui fond de resistenţâ consista în exploatarea cîtor-va sentimente şi în repetiţia unul număr de fraze sforăitoare bine plasate. Cercul sentimentelor în exploatare eraQ : tema patriotică, tema suferinţelor ţârei, tema demnităţii saO a înjosirel naţionale, tema solidari-tăţel tuturor cind e vorba de ideea romînisinulul şi faţă cu streinii etc. etc. Iar frazele vizaţi tot-d’auna susceptibilitatea naţională, ideia de roinîn, ideia de a uita certele dintre noi, şi de a nu ne da în spectacol faţă cu duşmanul comun. Cîţt dintre oratorii liberali mal păstrează tradiţia ? Timpurile noul aQ alterat caracterul acestui gen de oratorie, fărăa’l înlocui. Liberalii, astă-zl, sunt oratori hibrizi, în cari nouile procedeurl se amesteca cu cele vechi, producînd un amalgam deplorabil, de multe ori ridicul. Un singur liberal mal păstrează aproape intacta tradiţia, — este d. Ferechide. Cine voeşte să audă cum acum 25 de ani, vorbea un liberal inteligent, să se ducă şi să asculte pe ministrul de interne cînd răspunde la vre-o interpelare, cînd tace un discurs. D. Ferechide nu spune, în fond, mal nici o dată nimic; cu toate a-cestea are aerul tot-d’auna de a spune ceva pentru urechile nedestul de atente. Cum ajunge la acest rezultat, în definitiv destul de frumos ? Prin procedeul de oratorie liberală arătat mal sus, procedeO în mare onoare la Ion Brătianu, C. A. Ro-setti, Ion Câmpineanu, etc. Mal intîl, oratorul nicl-odată nu rîde, este vecinie serios, ba chiar sombru, chiar cînd tratează lucrurile cele mal obicinuite. Pentru ce ? Pentru că dacă iei tonul natural, nu mal poţi exploata marile sentimente nici plasa marile fraze stereotipe. Pentru oratorul tip liberal, toate lucrurile aU cea mal mare însemnătate şi toate se leagă cu marele interese ale ţărel, cu viitorul naţiunel romîue, cu prestigiul ţârei în străinătate, etc. etc. Nu am auzit nici odată pe d. Ferechide fara ca să nu invoace prestigiul ţărel în străinătate şi fără ca să nu se întrebe : ce vor zice străinii cînd vor citi cele ce noi discutam? Pentru oratorul tip, preocupaţia principala nu este chestia în discuţie, ci resultatul care va avea discuţia— cea mal anodină— pentru destinele acestei ţâri. Cu acest proeedefl de oratorie, oratorul ajunge a nu discuta nimic, a nu răspunde la nimic, dar a face declaraţii de păzitor al onoarel şi al demnitaţel naţionale, precum şi al partidului liberal. « Partidul liberal nu poate pri-«rni acest lucru, partidul liberal «care a regenerat Romînia nu «poate fi atins de ast-fel de acuraţii». Şi aşa mal departe, oratorul ajunge a vorbi o oră fără ca să spună nimic, însă căpătînd aprobarea majorităţel liberale care simte în mod vag, că acesta le este oratorul care le convine mal mult. D. Ferechide a uzat încă o dată de acest procedeQ, alaltă-erî, râspunzînd d-lor general Mânu şi Panu. ---------------------------------- Fug de justiţie Eite foarte firesc ca banditul care a nrganfsat şt a condus cetele de bătăuşi tu ziua de 1 Ao-embre să iugă de justiţie. Este toarte firesc ca el să In-terrle pentru a tărăgăul, pe cit se poate, lucrurile. Dar nu ne aşteptam ca patronii săi; spre a-1 ajntn, ror usa de cel mal revoltător cinism» Mal tnUlu, ministrul de justiţie a inlfrzlat timp de ÎS zile, de la 16 Noembre piuă eri, 2 Decembre, să preslnte Camerei cererea de urmărire aiul Robeacu. Iar Camera liberală, presen-tfndu-i>se cererea, a refuzat să admită urgenţa cerută, pe dud Însuşi Robessu, dacă avea elt de puţină demnitate, trebuia să sprijine urgenţa. Deputaţii colectivişti apărlnd ast-fel pe Robescu au mărturisit implicit că sînt convinşi de vinovăţia lui şi caută să.l apere de pedeapsa jostlţiei. Ş’apoi cnm e Robescu aşa slut şl deputaţii colectivişti. Dar dc ce iug colectiviştii nu vor scăpa. Banditismele săvlrşite tu ziua de 1 Noembre vor veni Înaintea justiţiei şl justiţia se va pronunţa. De aceasta să nu se Îndoiască nimeni. --------------HHNMM--------------- Rolul d-luî Aurelian Ultimele evenimente au dat deplină dreptate tuturor acelora cari, cunos-cînd pe d. Aurelian, aă prevăzut încă de la începutul disidenţei sale că nu va face alt-ceva de cit să încurce lumea. Faţă cu gravele păcate ale d lui Stur-dza ţi ale guvernului presidat de din-sul, d. Aurelian avea putinţă să aducă un folos real şi ţârei şi partidului liberal. D. Aurelian nu a făcut nici pe una, nici pe cea-l’altă. Prin atitudinea sa nu a parvenit de loc să exercite vre-un control asupra actelor guvernului—aceasta declarase că va face la început —şi nici n’a ştiut, la momente date, să oprească pe guvern de a merge mai departe cu infamiile sale. Prin atitudinea d-lui Aurelian, ţara n'a ciştigat nimic. Dar a servit măcar partidul liberal 9 Nimeni nu poate susţine aceasta. In jurul său, d. Aurelian are cîte-va talente incontestabile şi clţi-va liberali cinstiţi. Departe de putere, blamlnd actele guvernului, d. Aurelian putea ţine nepătată o bună parte a partidului liberal, care ar fi revendicat prestigiul întregului partid. Nimic din toate acestea. D. Aurelian treolnd in disidenţă, nu a voit să servească nici ţara, nici par-tidu,l său. Atlt mai răii pentru d-sa şi pentru ;partidul liberal• Conspiraţia de la d. C. Nacu Conciliabulul conspiratorilor.—Im păearea cu d. N. Fleva.— De-cisiunea conspiratorilor. Conciliabulul conspiratorilor In cea mai mare taină şi fără sd fie observaţi de nimeni, vr’o 12 ocultişti, a-nume d-nit M. Corbtscu, B. Missir. Al. Culoglu, Gr. Em. Grădişteanu, I. Pilat, Procopiu, N. N. Siveanu, I. Brătianu, Dim. Brătianu. etc., s'au întrunit Marţi seara la d. C. Nacu. Conciliabulul a fost atît de misterios in cit reporterii cari au fost in acea seară in strada Teilor, la casa d-lui C. Nacu. n’av putut descoperi că e vr’o întrunire acolo : se vede că conspiratorii s’au ascuns in vr’o eameră din subsol, căci în toată casa a fost tntuneric. Abia după miezul nopţii, cînd conspiratorii au eşit din sub sol şi au apărut în lumina lămpilor electrice de pe Bulevard, a’a bănuit că ceva s’a pus la cale în subsolul caselor d-lui C. Nacu. Eri după amiazl, la Cameră s’a aflat ceva despre această conspiraţie şi mulţi guvernamentali au osindit’o zicînd că nu înţeleg ca oameni cum sunt d nil Mişu Schina, Codaş, Mîreescu, Take Anastasiu, etc., să fie excluşi din toate combinaţiile oculte ce se ţes in numele partidului. De aici apoi o sumă de recriminări intre guvernamentali. împăcarea cu d. N. Fleva. Puţine amănunte au transpirat pină aseară despre isprăvile conspiratorilor. Dar chiar şi acele amănunte puţine sunt de ajuna ca să se învedereze crisa prin care trece partidul guvernamental : Conspiratorii, după discuţii mai lungi, aii convenit că în aceste momente nu poate fi o mai bună soluţie pentru evitarea crisei, decît împăcarea cu d. N. Fleva. Dar Oculta voeşte să momească pe d. Eleva, să l împace fără condiţiunl şi de aceea a pus în circulaţie următoarea versiune : D. Dim. Sturdza e prea bătrtn ca să mat poată conduce multă vreme partidu1; Gogu Cantacuzino prea bolnav ca să-i ia succesiunea, iar Ionel Brătianu prea e copil încă, ca să poată urma după doui —trei ani la şefia partidului. Şi ne mai fiind un altul în partid, căci de d. V. Lascar nimeni dintr’înşii nu vrea să audă, care să ia şefia în mod provisoriu pănă la maturitatea lui Ionel, d. Nacu s’a gîndit la d. N. Fleva. Conspiratorii au căzut de acord cu d. C Nacu, cu restricţiunoa ca d. N. Fleva să nu ceară, de o cam dată, nimic. Cu asemenea tertipuri Oculta crede să înşele pe d. N. Fleva. Decişi unea conspiratorilor Ca să se dea o mai mare întindere acestei idei, conspiratorii aă decis să convoace o consfătuire a tinerilor deputaţi guvsrnamentali la d. Gr. Em. Grădişteanu, unde să se discute din nou ces-tiunea împăcării cu d. N. Fleva. La Ultima oră cititorii vor vedea darea de seamă a consfătuirel de aseară de la d. Gr. Grădişteanu. ——--------------«#«*•*---------------- X). Dr. Babeş APELE BUCUREŞTILOR Duminică, d. doctor Babeş a ţinut la Atenetl o conferinţă asupra alimentării cu apă a Bucureştilor. Ne vom ocupa aci de conclusiunile la cari a ajuns d. doctor Babeş, conduşi-uni cari daă, Intru toate, dreptate sistemului pe care stăruitor şi fără şovăire l’am susţinut. Sistemul actual de alimentare cu apă filtrată, sistem introdus de fosta administraţie comunală liberală, a fost încă o dată vid criticat de conferenţiar. De altminteri, asupra acestui punct toată lumea e de aceeaşi părere. In ceea ce priveşte viitorul, d. d-r Babeş cercelind cele două soluţiunl mal importante: aceea a apelor de munte şi aceea a apelor subterane, s’a rostit în favoarea acestei din urmă soluţiunl. D sa a criticat cu asprime soluţiunea apelor de munte ca mal costisitoare, mat puţin sigură în ceea ce priveşte cantitatea şi mal expusă ca cea subterana la contaminare din punctul de vedere bacteorologic. D. d-r. Babeş s’a rostit fără rezervă In favoarea apelor subterane. Nu numai că directorul institutului de bactereologie s’a rostit în favoarea so-luţiunel apelor subterane, pe care în cele din urmă a trebuit să o primească chiar şi actuala administraţie care o defăimase pînă acum un an, dar s’a ros www.dacoromarrica.ro tit cu totul in favoarea lucrărilor făcute de noi. In adevăr, d-sa a făcut apologia d-lul Thiem, şi a lăudat «imensa sa experienţă». E ştiut că pe basa lucrărilor eminentului idrolog german, cari aă fost criticate cu asprime de actualii edili, s’a făcut stiudiul care e pe cale azi d’a se aplica. In unele privinţe insă actuala administraţie s’a depărtat de lucrările d-iul Thiem şi d. Babeş a arătat că soluţiu-nile inginerului de la Lipsea sunt preferabile celor ce li s’aă substituit acum. Ast-fel, Încă odată se vede că ne a eşit dreptatea şi vederile noastre capătă aprobarea tutulor oamenilor competenţi. ----------------«MW------------------ OSÎNDIT DE LIBERALI Guvernul a fost silit eri să audă la Cameră critici foarte aspre, nu de la vre un conservator, ci de la un membru al partidului liberal. Deputatul gălăţean L. Aslan a expus multe din păcatele şi ticăloşiile regimului actual şi prin aceasta a stîrnit furia majoritate! şi a guvernului. A fost uu rechizitor In toată regula, sprijinit pe un morman de fapte. Toate merg pe dos sub acest guvern. Nu se lucrează nimic. Guvernul nu are nici o vedere în privinţa marilor trebuintl sociale. Instituţiile se degradează; dovadă chipul scandalos cum guvernul face să funcţioneze regimul parlamentar, lucrlnd fără majoritatea reglementară, numărlnd pălăriile iar nu capetele, punlnd pe uşieri să voteze cînd nu se ajung voturile, silind Parlamentul să voteze sute de milioane tntr’o zi, eschivln-du-se de la interpelări, etc. In ce priveşte alegerile comunale, deputatul liberal a recunoscut că guvernul a comis orori şi a pus în lumină ce lovitură a fost pentru regim casarea alegerilor. Ca răspuns laudelor guvernului In politica externă, reprezentantul Covurluiulul a întrebat ce se face cu chestiunea macedoneană şi cu mitropolitul Antim, şi ce Înseamnă oprirea vasului nostru de războia de a trece prin Bosfor. D. Aslan a arătat că ţara se găseşte, din pricina guvernului, lntr'o stare de continuă agitaţiune şi enervare. Dar miniştrii nu vor să vadă ce fac, şi sunt In stare să împingă lucrurile piuă acolo In cit să silească pe Rege să-I destitue. Furia mamelucilor guvernamentali, care a izbucnit de mal multe ori In cursul cuvin-tărel d-lul Aslan, a dovedit că d-sa a isbit tocmai în bubă» DIN STREIN ATATE Semnarea Păcii La 28 Noembrie s’ad terminat lucrările co-misiunel ispano-americane, prin semnarea tratatului de pace. începute lntr’o Sîmbfltâ, negocierile s’ad terminat tot lntr’o Siinbata şi ad durat o lună şi zece zile. Iată amănuntele pe cari le găsim in ziarele străine asupra formalităţii iscăliril tratatului. Comisiunea s'a adunat în palatul de pe Q lai d’Orsay (ministerul de externe) la 3 ore după amiazl, spre a se fotografia in jurul mesei verzi. Seara, ea s’a adunat la 8 fără un sfert. Un delegat american, d. Frye, a cerut ca textul tratatului să nu fie publicat piui nu va fi ratificat de ambele Parlamente. Cererea fiind admisă, secretaril-aju'orl aă păi-âsit sala, ră-minlnd numai delegaţii asistaţi de doui secretari generali. Trata'u! era scris In două exemplare şi două copil, un rind in Jimba span'olă şi un rind in limba engleză. Exemplarul spaniol a fost iscălit mal intiitl de preşedintele (-.omisiunii spaniole d. Montero Rios şi apoi de delegaţii spanioli In ordinea urmâto-re; Abarzuza, Guarnica, Viliaurruti, şi generalul Cerrero. Exemplarul engleza fost is-ălit de preşedintele coinisiunil americane d. Day şi apoi de delegaţii americani In ordin-a următoare : Da-vis, generalul Frye, Whitelaw Reid şi Grey. Iu aceitşl ordine aO semnat delegaţii spiniolt exemplarul englez şi delegaţii americani exemplarul spaniol. Din curtoazie către Franţa, panglicele pe cari comisarii şi-aO pus sigiLile eraţi tricolore. S’a făcut apoi Intre preşedinţi schimbul exemplarelor. La 9 ore fără un sfert, şedinţa era terminată şi delegaţii şi-atl luat rămas bun unii de la alţii; fekciUndu-se reciproc In chipul cel mal curtenitor. Delegaţii vor pleca Vineri din Pari». Forelgu TRIBUNA LITERARA Necesitatea Credinţei iii Acum trei sute şi mal bine de ani. La Bruyere scriea, In Caracterele sale : «Totul s’a zis şi noi venim prea tîrzid, după două mii de ani spre a mal putea spune ceva nod» Cuvintele acestea ale lui se pot aplica Ia toată sfera de activitate a raţiunel omeneşti. Aceea ce raţiunea a zis acum două sail trei mii de ani, aceea sa zice şi a-cum. Filozofiea ca produsul celJJ mal de seamă al raţiunel, s’alnvlrtit în acelaş cerc de idei, de clnd ea şi a luat izvorul, de cînd omul a căutat la sine propriul şi exclusivul sprijin, In lupta pe care avea s’o ducă Împotriva puterilor Naturii. Tot ceea ce raţiunea omenească a putut concepe, s’a conceput. Deosebitele curente de idei şl-ad avut răsăritul, amiaza şi apusul lor, dar ad avut un apus întocmai ca al soarelui, care răsare a doua zi, acelaş şi aproape tn acelaş loc. Orl-ce curent, răsărit, a Înflorit şi & decăzut, clnd un altul dezvoltlndusa alăturea de el, i-a luat locul. De la primii filosofi al Greciei şi al Orientului străvechii!, pînă In zilele noastre, raţiunea omenească n’a putut produce de cît unul şi acelaş lucru, văzut sub două feţe deosebite In aparenţă, şi exprimat In moduri mal mult sad mal puţin variate. Raţiunea omenească fiind prea Îngustă spre a putea cupriude şi Înţelege de odată cele două feţe aparente, ale Iu rulul tn sine, le-a luat una după alta, le-a glo ifieat rind pe rind, dar u'a puiuţ nici odată să le unească In aceeaşi sinteza, sub care poate ar fi putut cunoaşte şi fondul lucrului încă necunoscut piuă acum. Recunosclnd însă în mod tacit, că nu poate da de adevăr, raţiunea s’a dedat ia exploatarea aparenţelor : a căutat să explice lumea după metoda spiritualistă sad după cea naturalistă. Pasiouludu-se după una şi renegînd pe cea-l’altâ. în mod succesiv, raţiunel nu i a fost dat să înregistreze In analele existenţei sa e de cit sbuciumul unei lupte care s’a continuat In tot lungul veacurilor cu aceeaşi violenţă, şi cu aceeaşi sterilitate. Căci, la urma urmelor, filosofia plnă acum, n’a ajuns îucă la nici un resultat: toată activitatea el se reduce la o simplă gtlceavă de vorbe ; pretutiudenl numai «vorbe, vorbe, vorbe...» Si, dacă al avut nenorocita curiozitate să studiezi deosebitele sisteme făurite de raţiune pină acum, recunoşti adevărul pesimistului cuvînt al Eeclesiastulul că In filosofie ; «nimic nu e nod sub soare» de două mii de ani încoace, şi că, după zisa apostolului: «toată filosofia omeneassă în ochii lulDum-nezed nebunie este». Tot ceea-ce a putut face raţiunea pină acum a fost să ne distrugă credinţa, adică fericirea. Cu prima licărire a raţiunel. cu cea din* (îifi cunoştinţă dobîndită în sufletul omului, a încolţit şi nefericirea. Qui auget scientiam, auget dolorem spunea acelaşi Lcclesiast, şi dacă omul va căuta mered să-şi cultive raţiunea, dat fiind procesul de continuă subtilizare a sistemului nervos, atunci probabil că nu ne va mal părea atît de stranid Nietzsche, clnd spune că : «Omenirea va sftrşi nebună». Cunoscînd ast-fel capacitatea raţiunel o* meneşti, lesne se Înţelege că şi curentul nou idealist, nu e cltuşi de puţin nod; e un curent renăscut, uu curent care se ridică pe ruinile lmbătrlnilu'ul curent al naturalismului, de care s’ad săturat şi des-guslat spiritele. Căci pe clnd idealismul s’a născut pe vremuri, din setea omului de ceva senin, frumos. nepătruns; curentul naturalist a răsărit din setea aceluiaşi om, de a se cunoaşte pe sine, de a se fice pe sine proprid staptn al lui şi al universului. Unul ţine de partea por spirituală a omului, cel l’alt de partea materială. După trei veacuri şi mal bine, de stăpt* nire a metafizicei, oamenii nemulţămiţl cu fericirea pe care le-o dedea credinţa, ad dorit să explice aceas’ă ferecire ; ad căutat şi izvorul el ; dar această deşartă dorinţă nu numai că nu le-a dat ceea ce voind el, dar le a gonit şi fericirea pe care căutad să şi-o explice. Naturalismul a Înflorit în mijlocul unul orb eutusiasm, şi acum moare în mijlocul unul uriaş blestem ai lumel de amăgiţi. Acestea se petrec lu occidentul şi In mal tot nordul Europei. La noi Insă, all-fel s’a lntlmplat. Lipsiţi pină acum de o puternică originalitate, fie în literatură, fis în filos »fie, fie Io celealte manifestări ale activităţel no otre intelectuale, ne am mărginit în tot deauna să ne o-rientăm după curentele predomnitoare în Apus. Spiritul superficial caracteristic romlnuluî, a făout să ne entusiasmăm întotdeauna de aeele cnrente cu un entuziasm orb, care ne-a făcui mal mult răd, de cit bine. O dată cu influenţa franceză a venit Vol-taire, dar un Voltaire fals, mal superficia da cit a fost el lnsu-şl. un Voltaire In care societatea noastră pseudo-culti îşi găsea tot izvorul de zeflemea pe socoteala religiei, şi încolo nimic. Dacă influenta franceză ne-a făcut un bine, aceasta se va redea mal ttr-ziO, acum se vede Insă numai răul cel mare : zdrobirea credinţil. Spiritul acesta voltairian, batjocoritor de toate, se potrivea minunat cu romtnul, din fire muşcător, mtndrn şi satiric. De aceea pentru noi ateismul, a devenit o a doua natură: să se ţie seamă Insă, t-& vorbim numai de ateismul uşuratec şovăitor aşa cum 11 profesa la început Voltaire. Ceea-ce Insă trebue să-I dea un sprijin, o temelie puternică, avea să fie alte împrejurări de domeniul social şi moral. Acestor împrejurări, naturalismul de mal tlrziă şi a datorit puternicile rădăcini pe cari l-a doblndit şi cari ’l ad făcut să Înflorească incă piuă a-um In această ţară. Aceste împrejurări slut: decăderea morală a clerului nostru şi influenţa mare a ovreilor. Despre cea d’Intll, nu mal e necesar să vorbim, căci toţi o cunosc, şi despre ea s’a spus multe. Nu e tot aşa cu cea de a doua, care a fost şi este tucâ mult mal dăunătoare pentru ţara noastră, absolut din toate punctele de vedere. Căci se ştie caracterul semitului: lipsit de ori ce aspiraţie mal lnnaltă, materialist plnă la extrem şi meschin fără pereche. Semiţii aîi Îmbuibat In deosebi lumea cu ten dinţa naturalistă ; el afi Înjosit toate por nirile mari ale spiritului omenesc, ale spiritului arian : nobil, eutusiast şi idealist. In deosebi, ţara noastră a avut să sufere de pe urma influenţei semite, In ultimii trei zeci de ani. Opinia publică a fost sub stăplnirea lor : presa mal toată fiind acaparată de ovrei, cari. In cel din urmă cincl-spre zece ani, afl găsit un sprijin atlt de puternic In teoriile socialiste, introduse, la Început sub o formă cu totul transparentă. Şi, socialismul luase în vremurile din urmă o desvoltare atit de mare, era atlt de mult supusă opinia publică, în cit un scriitor care năzuia să spue ceva, fie cit de puţin Însemnat, In contra şcoalel socialiste, era satirizat, batjocorit, socotit de incult, neînţelegător de mersul lucrurilor şi nevrednic de a vedea lumina soarelui. Spiritul publicului romîn, caracteristic prin superficialitatea lui, se entusiasmase de noua teorie, aşa cum se entusiasmase eu clte un decenii! mal Înainte, de demagogia mul bonjuriştilor. Tendinţa aceasta nu s’a şters cu totul din spirite, Încă piuă acum. In marea masă a publicului ignorant tot mal răsună Încă ecoul frazelor de umanitarism şi democratism. Pentru el, a ataca ştiinţa şi a vorbi In favoarea religii, tot mal înseamnă a fi un duşman al progresului, un incult In toată puterea cuvlntulul. De aceea pentru o mare parte din public, a căuta să vorbeşti de un curent favorabil religii, curent care în apusul civilizat e aproape de apogeti—la noi, e ceva neînţeles, absurd şi vecin cu ridicolul. Dar va trece şi curentul acesta ; idealismul va renaşte şi în această ţară, căci el este cel mal potrivit cu sufletul romi-nulul, şi cel mal In acord cu tradiţia noastră naţională. Al. Antemtreanti ------------------«Mlv-------------------- Litere, Stinţe, Arte. CONCERTUL RIEDHORST Erl seară a avut loc In palatul Ateneului concertul dat de d na Beatrice Riedhoret, cu concursul d lui Teodor Fuchs. Lumea s’a grăbit să vină In număr des-tut de mare; sala era plină. D na Riedhorst a interpretat destul de bine pe Wagner, mal ales In Le rive d’Else, mal puţin bine a fost In aria Elisabetei din Tannhăuser. D-na Riedhorst are o voce de soprano melodios, destul de plăcută şi o technică admirabilă, de alt fel şi ciută cu mult sentiment. Ballada lui Chopin a fost executată de d. Fuchs cu o măestrie răpitoare, iar Valsul Iul Wieniavski, de şi afară din cale greii, d. Fuchs l-a clntat cu atlta expresie lu cit publicul l-a chemat la rampă de patru ori In şir. E * • • Sâmbătă, 5 Decembre, va avea loc la A-teneti un Mare concert dat de celebrul violonist ONDDRICEK, virtuos de cameră al M. S. împăratului Austriei, cu binevoitorul concurs al d lu! H, Lafite, pianist. Programul conţine bucăţi alese din Wagner, Bach, Liszt, Paganini, etc.* Preţul locurilor : loja rang I, 40 lei; loja rang II, 35 lei ; stal I, 8 lei, stal II, 5 lei; stal III, 5 lei. începutul la orele 9 seara. ---------------MU IM---------------- DEFORMAŢII Agresiunea contra d-lui Sturdza Erl după amiazi, pe la orele 5 şi jumătate, cind d. Sturdza, intorcindu-se pe jos de la Cameră, insolit de d. Cazoti, §i trecind pe bulevardul Univer-tităţeî, un funcţionar de la creditul rural, numitul Ştefan Vasiliu, s’a repezit asupra primului ministru şi a d-lui Cazoti. ş Vasiliu a fost imediat arestat de a-gentul secret care urmăreşte pe primul ministru, dat pe mina sergen{ilor de oraş din serviciul Senatului şi condus la secţia 6. La secţia 6 unde a fost condus la inceput, Vasiliu care era *foarte agitat n’a voit să dea nici o lămurire şi sbiera in Intr'una. — Nu spun nimic! Să vie aci primul ministru, el este reclamant! Văzind starea de agitaţie a Iul Va-ailiu, comisarul secţiei l’a legat şi Va înaintat la carcera poliţiei. In oraş, peste noapte, circula urmă- toarea versiune asupra acestei agresiuni. Unii spun—şi Intre aceştia persoane cari aii asistat la scenă—cd Ştefan Vasiliu, la trecerea primului ministru, şedea ascuns in spatele statuei Iul Mi-hai-Viteazul şi că de acolo s’a repezit, a tras un pumn In spatele d-lui Sturdza şi o altă lovitură in obraz. O altă versiune este că Ştefan Vasiliu, a vroit să atace pe d. Cazoti care insoţia pe primul ministru şi că agentul secret, crezînd că atacul este îndreptat în contra d-lul Sturdza l'a arestat pe dată. Această de a doua versiune nu pare Insă verisimilâ, căci in cazul acesta lucrul s'ar fi putut repede explica şi poliţia ar fi avut tot interesul ca să des-minţă cit mal in grabă versiunea cea d’intil, în loc să păstreze cel mal adine secret. Ştefan Vasiliu, este un fost funcţionar al Creditului Rural, unde ocupa un post destul de însemnat. Vasiliu este in virstă de 45—50 de ani şi a fost dat afară din postul săă de la Credit, de d. Sturdza. Teroarea în Curtea-de-Argeş Chipul cum prefectul Manolescu de la Piteşti înţelege sd’şi administreze judeţul, e revoltător. Aşa, la Curtea-de-Argeş, vestitul satrap şi-a recrutat o clică de nemernici, cari îl linguşesc şi’l tămîiaţă ănd îl văd... după masă, şi cari în schimb au mina liberă să opereze ca în codrul Vlăsiei. 0 adevărată bandă l Haiducii prefectoriall au în frunte pe spiţerul Volf-Tibişir şi pe judecătorul Şte-fânescu-Kimiţă, iar în coadă cîţl-va tmărunţele, ameţiţi de băutură şi înarmaţi cu ciomege de dimensiuni respectabile; ă cutreeră stradele şi localurile publice, înjură pe toată lumea, scuipă oameni bă-trînl, inofensivi, încărunţiţi în servicii a-duse statului, ca N. Protopopescu şi ameninţă cu «muiarea oaselor» chiar pe liberali încercaţi, căzuţi în disgraţia prefectului, ca d. Daniil Sterescu. Lucrurile au ajuns aşa, în cit cetăţenii să nu’şl mal poată părăsi casa de dt cu revolverul în buzunar: banda îl aşteaptă la resplntiî şi’l urmăreşte pînă în pragul locuinţelor lor. E un desfriu ne mai pomenit, care îţi inspiră o sinceră greaţă. Şi banda aceasta, în fruntea căreia se află un judecător compromis şi pătat, lucrează sub ochii sub prefectului Cris-tescu, cel care în alte timpuri rupea podurile, pentru ca să împedice pe alegători de a veni la vot, şi sub nasul în-tregel poliţii; iar cuvîntul de ordine al bandiţilor este că au poruncă de sus, de la d. prefect. In ce vremuri trăim ? Am mai atrage atenţiunea d-luî ministru de interne, în ce priveşte pe satrapul Manolescu şi a d-lul ministru de justiţie, în ce priveşte pe judecătorul Şte-fănescu, — dar la ce bun ?! Programele şcolare Erl, la orele 2 p. m. s’a continuat discuţia asupra nouilor programe şcolare pentru cursul secundar. La ordinea zilei a fost, discutarea metodului de a preda, Întocmit de sub-comisiunl In ceea ce priveşte limba franceză, germană, italiană şi engleză. AQ luat parte la această discuţie, d-nil Loliot, D. A. Xenopol, Găvănescu, Densu-şeanu, Şt. Ioan şi d-na Delavrancea. pentru limba franceză, iar d-nil Virgilifl Po-pescu, Paul Meissner şi Gh. Popp, pentru limba germană. Iată cele două curente, care aă animat discuţia : Primul: Cunoştinţele pe care un elev le capătă studiind limba franceză, să fie clşti-gate In modul următor: să se ia o propoziţie relativă la clasă sad casă, de ex.; papa est bon, le cheval est grand, şi din aceste două propoziţii, să se deducă regu-lele gramaticale, adică: ce-I «papa»? sub stantiv ? ce gen e ?... s. a. m. d., In mod cit se poate de intuitiv. Astea, ca prime cunoştinţl: Pe urmă, să se urmeze treptat, treptat, la cunoştinţl mal largi, mal intense, la analise etimologice, sintactice, iar în clasa a IV-a, să se Înceapă a face cunoştinţă cu autorii mari al Franţei, cu : La-martine, V. Hugo, D. Delavigne, Alfred de Musset, Fr. Coppde, Bdranger, Merimie, Chateaubriand, Balzac, şi alţii, aşa că e-levul să capete odată cu o sumă de cunoştinţl asupra gramaticei şi puţine noţiuni biografico literare. In favoarea acestui curent, ad vorbit d na Delavrancea şi d-nil Densuşeanu, Loliot, Şt Ioan. Contra a vorbit d. Xenopol, arătlnd că un elev In clasa IV, nu poate pricepe asemenea autori, mal cu seamă că, lufnd de pildă pe Al. de Musset, lu versurile sale respira pretutindeni amorul, idei iilizofice, lucruri nepotrivite pentru un elev din clasa IV; in Beranger, se întlluesc adesea or! idiotisme, fineţe, subtilităţi ale limbel franceze ceea ce face imposibilă priceperea autorului. D-sa a fost de idee că autorii să se facă tn clasele superioare, uicl de cum de a se Începe în cele inferioare. La limba germană, identic aceleaşi idei, cu deosebire că In loc de a se lua idei resleţe ca: «ich bin traurig», şi «der Stadt ist gross»,să se ia o bucată mică de proză şi din ea să se caute a se deduce regulele gramaticale. Apoi, Iu cursul superior, după ce s’aft făcut analize, s'a tradus, să se repete prin vid grăia, rezumatul acelei bucăţi. In favoarea acestui mod de vederi, ad vorbit d-nil Virgiliu Pope seu, Gh. Popp şi Meisuer. la. Consfătuirea de la d. Or. Grădijteann Aproape 40 de deputaţi guvernamentali s'au întrunit aseară la d. Gr. Em. Grâdişteanu, împreună cu miniştrii Ferechide, Stolojan, Stoicescu şi Palladi. Pînă a se deschide consfătuirea, se formaseră mai multe grupuri discu-tind cu aprindere agresiunea unui ec-saltat in contra d-luî Dim. Sturdza. Apoi s’au comentat svonurile ce circulau despre o apropiată împăcare cu d. N. Fieva, cei mai mulţi aşteptind cu nerăbdare ca vr’unul din conspiratorii întruniţi Marţi seara la d. C. Nacu, să comunice ceva despre împăcarea cu N Fieva. Spre desilusiunea celor mai mulţi însă, nu s’a vorbit absolut nimic despre d. Fieva, ci numai despre atitudinea pe care ar trebui s'o observe guvernamentalii In cursul discuţiei Adresei. Au vorbit d-niî Ferechide, Stolojan, Palladi, Gr. Em. Grâdişteanu, Enă-şescu. V. Epurescu, N. N. Săveanu, etc., cei mai mulţi accentuind necesitatea ca să se lase deplină latitudine şi tinerilor guvernamentali de a se afirma şi de a lua cuvîntul in cursul discuţiu-neî Adresei. Singura notă discordantă a fost a d-luî Palladi, care cu obiclnuita-l furie mitocănească de la Dacia, făcind alunii la gesturile de desaprobare pe cari le-a făcut d. Delavrancea in cursul vorbiră rostite de d. Sturdza în şedinţa de Marţi a Camerei, — a asmuţit pe deputaţi să reprime cu energie toate atacurile ce se aduc în contra d-luî Sturdza şi mal ales atacurile d-lor Lascar şi Delavrancea, pe cari majoritatea ar trebui să-l execute o-dată. D. Ferechide a mal anunţat, că pînă la vacanţele crăciunului trebue să se voteze proectul de lege privitor la modificarea legă electorale comunale. * * * Pînă noaptea tîrziu circula zvonnl, că d. C. Nacu ar fi propus d-Iu! Fieva să intre în minister, luînd deocamdată portofoliul domeniilor. • * D. N. Fieva a făcut er! după amiazi o vizită d-lul Eugen Stătescu. cn care s’a Întreţinut aproape o oră şi jnm. Această visită a dat loc la svonul, că d-nil Stătescu şi Fieva sînt pe punctul de a se Înţelege cu d. Sturdza. : Agresiunea contra d-luî Sturdza Agresiunea săvîrşită de funcţionarul de la Creditul funciar, Ştefan Vasiliu, a fost îndreptată în contra d-lui Sturdza. Vasiliu a lovit pe primul ministru în spate şi peste obraz. Graţie agenttUui secret care-l urmăreşte, d. Sturdza a scăpat de a treia lovitură pe care Vasiliu i-o îndreptase in cap. Agentul a luat pe primul ministru în braţe şi l’a dat în lături din faţa agresorului. Se spune că Ştefan Vasiliu este cam bolnav. El suferă de mania per8ecuţiunei. El este arestat la poliţie. Comisiunea Senatului va Inmîna mli-ne, cu ceremonialul obicinuit, M. Sale Regelui răspunsul Senatului la Mesaj. Villa Angiolina din Abbazia a fost din nod închiriată de la 15 Februarie pînă la 15 Aprilie pentru MM. LL. Regele şi Regina. Erl la orele 3 p. m. a avut loc înmor-mlutarea sculptorului I. Georgescu. Serviciul divin, a fost oficiat de către P. S. S. vicarul Nifon. Panglieele erad purtate de d nil Mincu deputat, Stăncescu C., profesor şi d. Heghel, sculptor. Reprezentant al ministrului de instrucţie publică, a fost d. St. Sihleanu. Âtară de elevii şi de absolvenţii şcoalel de bele arte, un public foarte numeros a ţinut să urmeze carul funebru plnă la locaşul de veci. Aflăm că unii guvernamentali depun mari stăruinţe pe lingă d. Delavrancea ca In discursul pe care-l va pronunţa azi sau mîine la Cameră, să fie mal blajin faţă de d. Dim. Sturdza. Prin cercurile parlamentare se inter• pretează în diferite feluri şi cu multă vivacitate faptul că d. N. Fieva care se înscrisese acum trei zile la discuţia generală a Adresei, erî după amiazi a cerut se fie şters dintre cel înscrişi. Unii spun că aceasta e o manifestaţie în contra d-luî Aurelian, care nu se înscrisese încă. --------------mtM---------------- Cronica judiciară Proceanl dintre d. Rr&llennn şl d. llamanglu.—tr\ s’a înfăţişat înaintea secţiei a doua a tribunalului Ilfov, acţiunea intentată de d. Brăileanu, sef de biurou la ministerul de externe, d-lul Hamangiu, fost judecător de instrucţie de Ilfov, actualul judecător de instrucţie din Covurluid, pe motiv că acesta, In colec-tiunea sa, Codul de comerciu, ar fi plagiat pe cel dintlid, copiind aidoma mal multe comentarii din trio carte a acestuia intitulată Convm- ţiunile Bomtniel cu statei» streine privitoare la comerdă ţi măreţ de fabrici. D. Brăileanu era asistat de d. Gogu Florian, iar d- Hamangiu de d-nil Disescu, fraţii Cer-nesco şi d. Cihoschi. Ca să circumscrim această luptă Intre doul autori, cari nu sunt de cit colecţionatorl, cum zicea d. Disescu, vom da un rezumat din interogatoriul făcut de d. Florian d-lul Hamangiu, precum şi al obiecţiunilor prezentate de apărătorii ambelor părţi. Interogatoriu D. Florian. — De unde a luat d. Hamangiu textul săd de la pag. 411 plnă la pagina 454 a a codului de comercid adnotat, pubucat de d-sa ? D. Hamangiu. — Convenţiumle cuprinse Intre paginele 411 şi 454 fiind nişte legi votate de Parlament şi publicate in «Monitorul Oficial», şi prin urmare de domeniul public, am căutat toate Monitoarele Oficiale şi broşurele de la ministerul de externe, care copiind separat a-ceste convenţiunl, spre a le anexa la codul med comercial. In acest timp, apărlnd cartea Convenţiunl comerciale a d-lul Brăileanu, care coprindea toate convenţiunile publicate prin Monitorul oficial, In loc să dad la tipar Monitorul oficial, precum şi toate acele broşuri, ceea cd ar fi fost foarte incomod de imprimat, m’am servit in parte de broşura d-lul Brăileanu, eli-minind tot ce nu’ml era necesar. D. Florian. — In ce timp a Întocmit d. Hamangiu această parte (pag, 411—454) din pretinsa sa lucrare şi intru cit această lucrare e opei a muncel sale ? D. Hamangiu.—Mi se pare curioasă această întrebare Aceasta nu e muncă intelectuală propriu zisă, ci o muncă de foarfecă; n’am avut de cit să copiez din Monitorul oficial convenţiunile ca şi d. Brăileanu. D. Florian. — Dacă d. Hamangiu credea că astea sunt de domeniul public, de ce nu le-a copiat pe toate ? D. Hamangiu.—Am luat atâta cit am crezut că e necesar pentru lucrarea mea. D. Florian.—De unde a’U luat partea relativă la Rusia din pagina No. 425 ? D. Hamangiu răspunde că a luat’o din cartea d-lul Brăileanu, care coprindea enunţarea unei note oficiale a guvernului imperial al Rusiei. D. Hamangiu recunoaşte că a observat In urmă că Monitorul oficial* la care se referise d. Brăileanu, nu coprindea această notă Intriun mod identic, ci erad nişte circulârl referitoare la acelaş fapt. După ce se dă citire acţiunel intentată de d. Brăileanu, care cere 10.000 lei daune, se acordă cuvîntul d-lul Florian. Pledoarlele D. Florian, lncepîndu-şl pledoaria, zice că se afla Intr’o situaţiune foarte delicată, de oare-ce pledează contra* unul amic, a cărui activitate ca magistrat şi ca scriitor care a căutat să Imbo-gâţiască literatura juridică, o recunoaşte, dar a-micus Plato, mayis amicus verilas. D-sa caută să stabilească din mal multe texte de legi că propietatea literară e protejată şi la noi şi că munca unul om, care a stat ani la ministeriul de interne, care a urmărit pas cu pas evolu-ţiunile convenţiunilor noastre comerciale, colec-ţionlnd cele cari sînt In us, stilislnd lucrarea sa, este o proprietate literară. D Florian, ca să probeze că d. Hamangiu n’a utilisat Monitorul Oficial, arată că acesta a copiat plnă şi greşelile strecurate In cartea d-lul Brăileanu. * D. Gr. Cernescu, citind pe Victor Jaulet, zice că actele oficiale intereslnd întregul public nu constitue o proprietate literară. D. Disescu zice că nu e contrafacere, de oare ce d. Brăileanu nu e autor, cum nu e nici d. Hamangiu. D. Brăileanu ar putea poate cere daune pentru contrafacere de marcă ? Nici asta, nu poate, căci d. Hamangiu are altă marcă pe cartea sa Tribunalul remine In deliberare plnă la 7 Decembrie. ECOURI Cursa poştală sAptămlnală Intre Galaţi-T.-Severin şi cea hebdomadară între Se-verin-Silistra se sistează In anul curent precum urmează: uit. plec. de la Severin spre Galaţi în 1/13 c. » » » » Galaţi » Sever. în 4/16 c. » » » » Sever. » Silistra In 4/16 c. » » » » Silistra » Severin In 7/19 c. De asemenea şi traficul pentru transportul de mărfuri de mică iuţeală pe linia GalaţI-T. Severin se sistează tn anul curent precum urmează: Ultimul vapor de marfă va pleca de la T.-Severin spre Galaţi In 1/13 şi de la Galaţi spre Severin In 4 16 c. Peste termenele de mal sus şi după trecerea ultimelor vapoare la staţiile interme diare, tot traficul va 11 definitiv sistat pentru anul curent pe linia T.-Severin-Galaţl. Cursele vaporului local de pasageri şi mărfuri Intre Galaţi Tulcea rămiu iu vigoare plnă la alte disposiţinnl. — A apărut «Noţiuni de dreot constituţional şi administrativ» pentru usul şcoaleior de d. Alexandru Pretorian. Editura librărie! Alcalay. — Banca de comerciu din Sofia ne face cunoscut prin d. Herman M. Levy repre-sentantul el din Rusciuk că tragerea I el clase a loteriei Bulgare va fi -Toia viitoare 10 (22) Decembre a. c. Un juriu de onoare In urma cererel d-lul dr. Petru Alexan-drov, contra atacurilor aduse de către d. Ion Neniţescu şi ziarul latru din Tuicea, juriul de onoare constituindu-se, a dat următorul verdict î Proces-verbel, Astă-zl la 1 Decembrie 1898 noi subscrişil Dr. C Istrati, Paul Stătescu, I. Bibicescu şi Th.S peranţâ, intrunindu ne sub preşedinţia d-lul B. P H aşdeu, fiind faţă d. Doctor Petru Alexandrov susţinut de către d. C. Gherea şi combătut de către d. Leonida Steria, am ascultat toate cele expuse tn privinţa cestiunel şi constattnd că nu există nici o umbră de Îndoială despre perfecta 0-norabilitate a d-lul Doctor Petru Alexandrov, am conchis po consciinţa noastră că nimic nu atinge sub raportul acusaţiunilor de plnă acum, onoarea domniel-sale. Pe lingă procesul verbal de tuţâ, se mal alătură următoarele documente prin cari se atestă deplina corectitudine a d Iul Doctor şi se protestă tot odată contra calomniilor de ori ce natura. 1) O scrisoare din partea d-lul deputat Vasile Cogălnice&nu 2) O scrisoare din partea d-lul căpitan Baicov din Ia;l. S) Un act subscris de d-ni! Z. C. Arbure, dr. F. Codreanu, dr. Crăsescu, Atenţie Frunză, profesor, C. Sterie din Iaşi şi d. Ghe-rea-Dobroge&nu. (ss) B. P. Hoadeu, P. Stătescu, I. Bibicescu, Th. D. Speranţă, dr. C. Istrati. ŞTIRI MĂRUNTE * D. Şoarec, membru al secţiunel judeţene Neamţ, demisiontnd, colegiul electoral respectiv a fost convocat pentru alegerea unul nod membru. * Ministrul de războia, dorind a avea oameni speciali In serviciul technic de electricitate al armatei, a trimis la şcoala de ingineri electricianl din Bruxelles pe d-nil locotenenţi de artilerie C. Petrescu şi V. Tomoroveanu şi pe d. locotenent de genifl N. Botez. * Comuna rurala Cervema, din judeţul Teleorman, a fost autorizată să contracteze un Împrumut de 33.000 lei, pentru construc* ţiunl şcolare. * D-nil I. Vlădoianu şi Take Niculescu aa foct aleşi, primul primar, iar cel d’al douilea ajutor tn comuna urbană Pancifl. * Aa fost confirmaţi In funcţiunea de al douilea ajutor de primar: D. Jules Ciolac, la Botoşani; D. G. Paruş, la Blrlad; D. T. N. Dumitrescu la Craiora; D. G. C. Sterea, la Iaşi; şi h. Nae Hristodorescu, la PIoeştI. * Aa fost numiţi: D. Al. Georgescu, sub prefect al plâşel Marginea din judeţul R. Sărat. D. I. Ştefănescu, şef al biuroulul de servitori din Capitală. * Comitetul societăţii Carmen Sylva din Gralz, s’a constituit pe anul administrativ 1898—99 In modul următor: Preşedinte, Valeriit Popescu, student In medicină; Secretar, Ioan I. Fometeecu, student In medicină; Casier, Ioan Marcu, student In drept; Bibliotecar, Ioan Deleu, student în drept. * D. I. P. Ştefănescu, arendaşul moşiei Bezdeadu, jud Dîmboviţa, stăruind a se Înfiinţa o bibliotecă pe lingă şcoala din comuna Bezdeadu, a contribuit cel d’lntliQ cu 24 de volume istorice, agricole, etc. De a-semenea d. Ştefănescu a dăruit şcoalel şi un ceas de perete, In valoare de peste 50 de lei. Fapta vorbeşte de la sine. Abonamentul la ziarul Epoca este 20 Eei pe an şl IO Eei pe O tuni9 plâ-tlbll la 1 şl 13 din lună. DIYKKSK DIN CAPITALA Pnngnş prins. — Agenţii poliţiei de siguranţă aQ prins astă-noapte pe numitul Marin loncscu din şoseaua Mihaifl Bravul 83, care fiind In serviciul comerciantului I. Dumitrescu din comuna Militari, a furat de la stâplnul săă suma de 2.500 lei cet acesta-I încredinţase ca sa cumpere marfB de la GiurgiQ. şi s'a făcut nevăzut. Asupra pungaşului s'a găsit o parte din banii furaţi. DIN ŢARA Pădure In flac&rl.—Un incendia puternic s’a declarat zilele trecute la pădurea Statului Cucueţil-FrumuşanI din judeţul Ilfov. Cu toate măsurile luate In pripă şi cu tot ajutorul dat de locuitorii mal multor sate învecinate, flăcările afi distrus o mare parte din pădure. Pagubele sunt Însemnate. Autorităţile a0 deschis o anchetă pentru a dovedi cauza incendiului. Mort dlu beţie.— Doul locuitori din comuna Scheifl, Argeş, numiţi I. Gru anu şi Gheor-ghe Radu, lulndu-se la ceartă din cauza ane: bucăţi de pâmlnt, s'a fi luat la hătae. Gruianu a bătut at.t de tare pe adversarul sâfl, In cit nefericitul a sucombat. Parchetul a fost Înştiinţat şi criminalul a-restat. Depeşile de azî (Serviciul «Agenţiei Romlne») Paris, 2 Decembrie.— In urmi incidentelor ce s’aQ petrecut Luni la Camera deputaţilor, un duel a fost de dimineaţă Intre d. Antide Boyer şi Gauthier (de Clagny). S’afl schimbat doue gloanţe fără rezultat. Paris, 2 Decembrie.— Curtea de casaţie a ascultat azi din noâ pe generalul Gouse şi pe căpitanul Cuignet. Paris, 2 Decembrie.— Le Temps publică o scrisoare a d lui Paschal Grousset. In care zice că nu există nici o dificultate ca d. Dupuy să depue înaintea Curţii de ca=atie asupra incidentului diplomatic din 1894, care s’a regulat de acord cu puterea interesată, ast-fel Încât documentul recunoscut apocrif, s’a scos In mod oficial din dosarul Dreyfus. Amsterdan, 2 Decembrie.— Handelsblad publică o scrisoare a Iul Esterhazy anun-ţtnd intenţiunea sa de a merge la New-York, apoi la Havana, dar că mal lntliO vrea să aştepte răspunsul Curţii de casaţie la cererea sa de a fi ascultat.— După răspunsul Curţii, s’ar putea ca el să plece la Paris. Sofia, 2 Decembrie. — Sobrania. Ministrul de râsboiil cere auloris >ţia de a urmări pe d. Kraeff, deputat radoslavist, pentru insulte la onoarea şi la disciplina armatei. Ministrul de finanţe depune un proiect de convenţiune In privinţa cesiune! exploatării drumurilor de fer de la Filipopoli la Bel-lowa şi de la Jamboli la Novazagora, companiei drumurilor de fer orientale. Madrid, 2 Decembrie.— Insurgenţii din Filipine refusă de a Înapoia pe pri.-oDierjl spanioli; el reclamă o răscumpărare de 20 000,000 dolari. Havana, 2 Decembrie.— Un conflict s’a ivit Marţi Intre CubanI şi aoldaţil spanioli, aceşti din urmă refuslud de a se descoperi lu faţa unul couvoiQ funebru cubeu. Suut aou* răniţi. www.dacoromanica.ro B P O C â 3 Corpurie Legiuitoare CASIERA Şedinţa de Im 2 Decembrie (Urmare) D. M. Moista-'u, vorbind de chestia ţărănească, recunoaşte de la Început greaua sa sarcină de a apăra o clasă apasatâ, dar se bizue pe dreptatea netăgăduită a cauzei ce susţine. La venirea liberalilor la putere, sunt trei ani, multe speranţe s’afi deşteptat In ţărănime. Liberalii proniiseseră desliinţarea subprefecturi or, reducerea dărilor, sufragiul universal şi altele. S’afi promis alegeri libere şi în prima formaţiune de guvernămlnt, d. Fleva a fost numit ministru de interne. Sub d-sa, s’afi făcut alunei alegeri libere. R presmtanM ţărănime!, vorbeşte apoi de lucrările Parlamentului In cel trei aul de lucru, lulnd drept uormă Mesagiile de deschidere In cari se specificaţi lucrările eu cari trebue să se ocupe Camerile. Iu Me-segiul primului an Parlamentar al liberalilor s’a vorbit de descentralizare şi nu s’a făcut. S’a vorbit apoi de casa rurală, care ia râşl nu s’a făcut. In Mesagiul din 97 s’a vorbit de sindicatele agricole. A trecut sesiunea din 97 şi sindicatele nu s’afi votat şi interesele noastre agricole sunt tot izolate In mijlocul concurenţei generale şi aşi putea zice In mijlocul culpabilei indiferenţe generale. In mesagiul anului acesta, mal scurt ca In tot-d’auna. ţărănimea a fost cu totul esclusă. In acest Mesagifi se vorbeşte In mod larg ca Parlamentul să se ocupe cu votarea legi or râmase din sesiunile trecute. Dar cari anume legi ? De două săptămînl nu facem de cit să votăm recunoaşteri şi indigenate. Ţara rurală aşteaptă multe, dar nimic nu i* se face. Cere Casa rurală, cere Inbunătâţirea soar-tel Învăţătorilor de la sate, cere sufragiul universal, cere modificarea legel tocmelilor agricole, spitale rurale, şcoli practice de meserii pe la sate, reducerea dărilor, desfiinţarea sub-prefecturilor şi altele. Oratorul desvoltâ toate aceste cerinţe ale populaţinnel rurale. (Aplause). Şedinţa se suspendă. Şedinţa se redeschide la orele 3.45. D. G. L. Aslun vorbeşte In contra A-dresel şi declară de la început că diseuţiu-nea aceasta merge pe dos, cum merg toate sub acest guvern. Iu general, In discuţia A-dresel se vorbeşte de activitatea guvernului, de probleme mari sociale sail politice. In această discuţie nu poate fi vorba nici de una, nici de alta, căci r.u se poate vorbi de activitatea guvernului, căci ea nu există, nici de modul de a vedea al guvernului a-supra vre-uuel probleme mari, căci guvernul nu are nici o problemă în vedere. De obieeifi Mesagiul vorbeşte de evenimentele mari petrecute In timpul elnd sesiunea parlamentară este închisă. In Mesagiul anului acesta nu se vorbeşte de nimic aţt-ceva de cit de vizitele Suveranului. Nu s’a lutlmplat oare nimic alt ceva ? Dar au avut loc alegerile comunale, tn cart pre-tindeţi că aţi avut un succes. Pentru ce nu spuneţi un singur cuvint ? De obieeifi se pune In Mesagiu, un program de lucru. Nici un cuvint in anul a-cesta. Guvernul nesocoteşte parlamentul şi prerogativele lui §i se laudă cu sprijinul palatului. Protesteasă In contra aserţiune! din Mesagiu prin care se spune că instituţiunile ţărd se îndrumează tot spre statornicie. Anul trecut, guvernul a inaugurat in Parlameut sistemul de a lucra fără majoritatea cerută de regulament şi clnd s’a observat acest lucru, s’a recurs la mijloace ridicule. S’afi numărat pălăriile din vestipr şi ast fel guvernul a înlocuit prin pălării numărul capetelor din Adunare (aplause). S’a lucrat dimineaţa şi seara, legile aU trecut â la vapeur; credite de sute de milioane s’ail votat Intr’o zi. Miniştrii s’aU eschivat tot timpul de la interpelări; anul trecut primul ministru uu s’a văzut la discuţia Adresei, fa. Glvimpa Întrerupe. D. G. L. Aslan: Rog pe d. Ghimpa să ia cuvlntul şi să mă combată, dar să nu mă întrerupă (aplause, ilaritate). S’ati făcut neregularitaţl neauzite In Parlament. Le votarea legilor, voturile se de-deatt şi se regulaţi după trebuinţă S’afi văzut cazuri, clnd In urne s'ati găsit mal multe bile de cit deputaţi In Adunare şi ceva şi mal ruşinos, s’afi văzut uşieri vo* tind alături cu deputaţii. (Protestări, sgo» mot In majoritate). D. preşedinte Epure acu alrage atenţiunea oratoiulul că aduce o insultă Adunării spunti d asemenea lucruri. D. G. L. Aslan • Eu mă pltng f» contra guvernului şi voesc să apăr prîatigiul A-dunării pe care guvernul l a degradat. (Protestări între inainelucl). Guvernul a adus parlamentul la rolul unui biurou de înregistrare. (Mameluci) prolestează zgomotos) D. Vice preşedinte Epurescu roagă pe orator să treacă de la această ordine de îdel. O G. L. Aslan : Voifl trece, fiind că am epnisat o, D. G. Nacu. Mulţumeşte oratorului pentru modul cum apără Parlamentul. D. G. Ii. Aslan continuă spuulud că ori-gina actualului guvern este intriga şi ză-eania. Guvernul a adus ţara intr’o stare de agitaţie, şi enervare extraordinară. Vorbind de tratativele de Împăcare cu drapeliş'il, oratorul spune că guvernul recurge la ele numai clnd are nevoe de a trece vre un hop. Guvernul stă la putere numai prin forţa împrejurărilor, fără convingere şi fără autoritate. Acesta psie bilanţul unei priviri rpţro^ pective asupra trecutului acestui guvern-Trecind la Mesagiu, oratorul spune că este meritul guvernului că Suveranul nostru a fost bine primit la Curtea Rusiei. Nu vorbeşte însă nimic Mesagiul de reia» ţiuntle noastre cu Turcia, de chestia Ma-tedoneană şi de Mitropolitul Antim; de poprirea vasului nostru de râsboiu (de a trece prin Bosfor. Vorbeşte apoi de refuzul de a permite intrarea In ţară a Grecilor şi a Armenilor. Menind la armată, oratorul spune că guvernul a batjocorit’o prin organul său oficios. Oratorul vorbeşte de alegerile comunale. Spuoe că guvernul, In campania electorală In întrunii de ţinute cu agenţii poliţiei din oraş tn oraş, n’a răspuns la nici una din marele acuzaţiuni ce i s’a adus şi s’a mărginit a insulta şi a blrfi pe adversari. D. Sturdza a creat o tristă atmosferă de servilism, declarând In Senat că nu se teme de cât «de D zeii şi de un om.» In alegerile comunale trecute s’afi făcut cele mal mari ingerinţe. S’a violat secretul votului, s’a pus votul pe faţă şi când, aci In Capitală, aţi văzut că nici cu aceste tertipuri nu veţi reuşi, aţi deslănţuit forţa bătăuşilor asupra alegătorilor. Cu vărsare de singe, cu bătae aţi reuşit, aţi repurtat victoria care v’a costat foart* mult, dar care trebuia să vă coste şi mal mult. Scandalul a fost atît de mare In cit aţi fost nevoiţi să casaţi aceste alegeri. Ce înseamnă această casare a unor alegeri tn care guvernul, miniştrii, ati fost agenţi e-lectorali şi agenţi provocatori al tuturor ororilor săvirşite ? Un blam, cel mal mare blam ce se poate da unul guvern şi se poate ca să faceţi pe M. ea să ajungă a face uz de prerogativa sa, să destitue pe miniştri. Oratorul se Întreabă apoi pinâ unde vom merge cu acest sistem şi unde vom ajunge. Trebue să ne lăsăm de obiceiul râfi dea Înşela prin promisiuni şi să ne obicinuim a face politică cinstită, (aplause). Camera nemal fiind In număr şedinţa se ridică la orele 5. Şedinţa de la 3 Deeetnbrie Şedinţa se deschide la ora 1 şi 45 sub preşedinţia d-lul T. Giani, preşedinte. Presenţi la apel 95 deputaţi. Pe banca ministerială d-nil Haret, Pa-llade, Stoicescu. Se fac formalităţile obicinuite. Camera intră In ordinea zilei: continuarea discuţiei Adresei. D. M. Orleanu vorbeşte pentru Adresă, începe prin a spune că In discuţiunea răspunsului la Mesagifi, anul acesta ca şi anii trecuţi s’a vorbit despre chestiunea săteanului. S’a spus că nimeni, şi mal cu seamă partidul liberal, n’afi Jăcut nimic pentru săteanul romîn. Oratorul consideră aceste spuse ca vorbe In vint şi promite a dovedi că partidul liberal a făcut mult pentru ţărănime. Partidul liberal a făcut mult pentru ţărănime, spune d. Orleanu, şi de la Impro prietârire şi piuă acum, populaţia rurală a făcut progrese imense. Acum, liberalii vor vota easa rurală, o lege importantă prin care ţărauil vor putea deveni proprietari. SECATUL Şedinţa de la 2 Decembrie IS9S. (Urmare) D. G. Meitani spune guvernului şi d-lul raportor că trebueafi să accentueze mal tare pasagiul privitor la relaţiunile noastre amicale eu Rusia ; se apără că ar fi avut pe Ungă I. P. S. S. Ghenadie, fost al Ungro-Vlahiel. vre-o misiune specială din partea d lui Dim. Sturdza, pe care 1 iubeşte şi-l respectă, dar pe care 11 lntllneşte foarte rar ; şi declară că nu vorbeşte Iu numele majorităţii, ci In al săfi propriii. O ia din secolul trecut şi voind să citească oare-care documente, Senatul se impacientează şi de aci iuainte se Încep murmurele, conversaţiuniunile şi advocatul d lui Sturdza continuă tn mijlocul iuaten-ţiu nil generale. D. Meitani spune că nu trebue să tăiem ori ce speranţă Romlnilor cari nu sunt cetăţeni al Sîatylul nostru. Orl-ctt s’ar sili elementele asiatice, ele nu vor reuşi a-şl asimila elemente latiue. Reeditează apoi ce a spus în Cameră, în discuţiunea Adresei, la 1875, pentru ca să arate că este consecuent. Face un lung istoric, citeşte documente diplomatice din loate ţările, pentru a dovedi că tot-d’auna clnd Rusia a voit eeva cu insistenţă, şi-a realisat tot-d’auna dorinţa ; toate acestea pentru a spăla partidul liberal de imputarea ce i-a făcut erl d. Panu, că a pierdut Basarabia, ştiind mal dinainte că o va pierde, dar totul amăgind ţara. D. N. Ionescu zice că politica noastră exterioară a ajuns In uu puuct clnd toată răspunderea actelor noastre stă tn mina noastră. Situaţiunea noastră politică este asl-tel acum, că trebue să urmăm o politică simpatică aceleia pe care i-a arătat’o Suveranului uostru puternicul autocrat al tuturor Rusiilor. De astă zi înainte trebue să trăim tu cea mal mare intimitate şi încredere cu M. S. Tarul Rusiei. La 1812 Rusia ne a luat Basarabia nu lupttndu-se cu uol şi nu diu sentiment de duşmănie faţă cu Mo!» dova; vom putea dar să negociem în lini-uiştea cabinetelor retrocedarea el. D. Sturdza a fost la Petei sburg cu Suveranul, pentru că acolo -e făcea o vizttă care luseinnă un fel de reluare de relaţiuni cu puternicul vecin ; acolo trebueafi să se schimbe sentimente şi vederi intre Suverani, de care trebue să dea seamă faţă cu Parlamentul ministrul responsabil al afacerilor din afară. La Budapesta n’a fost d. Sturdza, pentru că acolo uu e un Stat puternic cu care avea să se facă politică; uu era acolo o vizită oficială politică ca la Petersburg, unde era invitat Suveranul uostru. Oratoiul spune că are încrederea cum că Rusia va retroceda odată de buuă-voe amice! şale Romioia, întreaga Basarabie de la Nistru pîn’la mare. Termină ziciud, ţfi lp uumeie tuturor patrioţilor aprobă vizita M. S. Regelui Caroţ ia Petersburg. (Aplause). Discuţiunea şa include, Paragraful se adoptă, Se citeş'e Adresa toată p!n& la sfirşit. D. Nicolae Ionescu găseşte că Senatul fâgădueşta prea mult prin Adresă, pentru această ultimă şi scurtă sesiune ; de aceea, fără p propune vre»uu amendament, cere ca guvernul să tăgăduiască că va face puţin, ori va face ceva. (Banca ministerială rămlne mută). In ce priveşte lnvfiţămtntul profesional, cere Înfiinţarea nu a unei şcoli profesionale In Înţelesul studiilor comerciale şi industriale, ci crearea unei asemenea facultăţi la una din Universităţile noastre. D. Ionescu cere modificarea paragrafului tn sensul că : Senatul se va ocupa cu legile deja prezintate de guvern, râmase din sesiunea trecută, şi cel mult cu reforma judeţianâ. D. Valerian Ursianu se declară drape-list şi răspunde d-lul ministru de interne că nu gruparea disidentă este de vină dacă nu s’a făcut concentrarea. Tratativele devenise legendare şi afi compromis partidul liberal. Veuind apoi la apelul la uuire făcut erl de d-nil miniştrii Ferechide şi Pallade, declară că nici drapeliştil nu sunt contra. D'scuţiunea se Închide. Paragraful se adoptă. Adresa In total se pune la vot cu apel nominal şi pe faţă, prin pentru şi contra. D. S. Perieţeanu-Buzău a votat pentru ; majoritatea a aplaudat. Resultatul votului: Votanţi 82 Pentru 75 Cootia 6 D. Valerian-Ursianu se sbţine. Se trage la sorţi comisiunea care să meargă cu Adresa la Palat. D. general G. Mânu, In chestiune personală, basat pe procesele-verbale ale desba-terilor Corpurilor Legiuitoare, dovedeşte că d. G. D. Pallade, actual ministru de fiuanţe, a votat la Cameră, la 1890, pentru darea In judecată a guvernului liberal I. C. Bră-tianu, din care făceai! parte d-nil Dim. Sturdza M. Ferechide şi An. Slolojan, actualii săi colegi. D. G. D. Pallade, ministru de finanţe, arată că In 1889, când s’a prezintat în Cameră propunerea de dare lu judecată a guvernului liberal, s’a abţinut de la vot. Discuţiunea se luchide. Şedinţa se ridică la orele 5 fără 20 minute. Şedinţa de la 9 Decembrie |I*M Şedinţa se deschide la orele 2. 05. Presidează d. N. Gane, preşedinte. Pe banca ministerială d. faini. Sturdza. Presenţi 75 d-nl senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. Dim. Sturdza comunică Senatului că M. S. Regele va bine-voi a primi mline comisiunea Însărcinată a preseuta Adresa de răspuns a Senatului. D. Valerian Ursianu spune ci nu poate merge, avlnd un proces. D. colonel Obedeanu, lu chestiune personală cu d. Panu, care este absent, Începe o cuvintare care ameninţă să fie lungă, pentru a explica pentru ce la vlrsta de 18 ani jumătate a deşertat din şcoala militară, spre a lua parte la răsboiul crimei, lu armata turcească. ULTIME INFORMATIUNI Houl tratative Samsaml Gh. Mîrtescu a fost aseară la orele 8 şi jumătate .la d. P. S. Au-relian şi Va ridicat conducindu’l la d. Dim. Sturdza. D. Aurelian s’a întreţinut o oră şi jumătate cu d. Dim. Sturdza, în pre-senţa d-luî Gh. Mirzescu. Prin lumea colectivistă bine informată se spune, că d. Aurelian a reluat tratativele, şi caută a trage pe sfoară pe amicii săi drapelişti. Asupra acestei trageri pe sfoară promitem a da amănunte interesante. * a a Cită vreme d. Sturdza tratează în taină cu d. P. S. Aurelian tragerea pe sfoară a draptliştilor şi a fleviştilor, d. C. Nacu tratează cu d. N. Fleva tragerea pe sfoară a d-lul P. S. Aurelian. Repetăm din nou şi afirmăm, că d. C. Nacu a oferit d-lul N. Fleva ministerul domeniilor cu garanţii că condiţiile sale de principii vor fi îndeplinite in viitoarea legislaţie. Faptul că d. N. Ileva a cerut erî să fie şters dintre cel înscrişi a vorbi în contra Adresei, pare a confirma toate svonurile ce circulă in privinţa împăcării dintre guvern şi d. Fleva. * • * Dreptatea de azi dimineaţă publică următoarea notiţă semnificativă îndreptată In contra d-luî Aurelian §i în favoarea d-luî Sturdza: «Pentru cine n’ar cunoaşte mersul ultimelor tratative, s’ar părea dar că triumviratul,—in contra căruia d. Sturdza a avut atîta succes la Cameră,—sete şi opera dlui Fleva şi a dlui Autelian. «Voinţa ştie totuşi, ori ar putea eă ştie, că d. Fleva nu numai că n’a cerut instituirea acestei autorităţi fără raţiune de a fi, dar încă a declarat că nu’l preocupă de loc chestiunile de persoane. *D. Fleva a fost în contra triumviratului pentru multe moHve, intre altele şi pentru acela că, în angajamentul ce avea cu d. Aurelian, nu fusese vorbă de un a-semenea consorţiu. «A Fleva a fost tn totd’auna'un fruntaş al partidului liberal—şi va mai fl>. Azi sosesc la Iaşi ofiţerii ruşi al regimentului al cărui comandant de onoare este M Sa Regele. El vor fi primiţi ia gară de d. Giers, consul general al Rusiei, şi de prefectul poliţiei, d, C. Penescu. Ofiţerii ruşi vor sta o zi la Iaşi, apoi vor veni Slmbătă In Capitală, ca să se prezinte M. Sale Regelui. EPIDEMII Iată, după raportul oficial sosit la serviciul sanitar superior, mersul epidemiilor : Roman : 86 bărbaţi şi 96 femei bolnava de poţar. Rtmnieu-Vtlcei 3, tot pojar. Iaşi: anghină difterică 17, febră tifoidă 19. In Capitală, pe zt. după cîte va discursuri, o ordine de zi rerl'imind suprimarea consiliilor de răz-boţii în timp de pace, şi liberarea lui Pi-cquart. In timpul tntrunirei nu s’a produs nici un incident serios. MINISTERUL DE JUSTIŢIE Pablicaţtnne D nul Ion Constantin comerciant din Bucureşti strada Sâlcuţel No. 28 a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Constantin» a celui de «Samos» spre a se numi «Ion Con stanlin Samos». S. 64 D nul Ioan Petrov, funcţionar In oraşul Tulcea a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea uumelul săfi patronimic de «Petrov» la cel de «Petru Carsipetru» spre a se numi «Ioan Petru Carapetru». S. 5] Deşi se hotărlse ca drapeliştil să se Întrunească In fie-care zi la Drapelul după şediuţa Camerei, totuşi plnă acum n’a răspuns mal nimeni la această hotărlre, din causa marilor nemulţumiri ce se manifestă In contra d-lul Aurelian. Astă zi a sosit la serviciul sanitar superior, o adresă prin care se avizează ministerul nostru de externe că, măsurile de dezinfectare ce se luafi la Monastir Aghzi pentru călătorii ce veneafi din sus mărel Cas-pice, afi fost suprimate. Cu ocaxiunea zilei onomastice a M. S. împăratului Rusiei, un Te-Deum se va celebra Duminecă 6 Decembre curent, la orele 12 din zi, tn biserica Kreţulescu. După serviciul religios, o primire va avea loc la Ospelul Legaţiunei Rusiei. Erl. MercurI, a avut loc, la Galaţi, in-mormtntarea regretatului Iou Cetăţiauu, fost director al liceului local. Un numeros public a asistat la ceremonia funebră. In prima şedinţă a comitetului Ligel, secţiunea Bucureşti, s’a luat frumoasa deci-siune de a da un bal In scopul de a mări fondurile Ligel şi s’a Însărcinat d. St. Pe-rietzeanu Buzâfl, presideutul (secţiei, a face demersurile cuvenite. S’a decis, de asemeni, a se trimete ade-siunl tuturor membrilor secţiei Bucureşti cu rugăciunea de a stărui fie-care In cercul cunoştinţelor sale pentru Înscrierea de membrii noul tn Liga culturală. Noul comitet al Ligel culturale, sesţiuuca Bucureşti, ales In (adunarea generală din 29 Noembrie a. c., s’a constituit, tn şediuţa sa din 2 Decembrie, In modul următor : Preşedinte, d. St. Perietzeanu Buzăfi ; vice-preşedinţl: dd. N. Cosăcescu şi Pană Pancovicl; casier, d. G I. Boambă ,• secretar, d. G. G. Bursan ; membrii: Pândele Ţeruşanu şi loc.-colonel Tndoriu. F. SFETJESCU AVOCAT Strada Mircea- Vodă 23 D-nul G. Nica, student tn filosofie la facultatea de litere din Iaşi a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Nică» In cel de «Dumi-trescu-Milcov», spre a se numi «Dumi-trescu-Mileov». D-nul Petru Apariu, copist archivar la Judecătoria Ocolului Bâra din judeţul Roman a făcut cerere la acest Minister pentru schimkarea numelui săfi patronimic de «Apariu» tn cel de «Sfefânescu» spre a se ■umi «Petru Stefăuescu». D-nul Constantin Ion, funcţionar, din comuna Elisabeta Doamna, judeţul Roman a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Ion» a acelui de «Apostoleanu» spre a se numi C. I. Apostoleanu». D-nul I. Georgescu, comerciant din Bucureşti strada Mihal Vodă No. 1 a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Gheorghiu» tu cel de «Georgescu» cum semnează actualmente, spre a se numi «I. Georgescu». D-nul Gheorghe Uie Baba Dobra frtnar la C. F. R. din oraşul Buzăfi a făcuf cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Ilie Baba Dobra» la cel de «Iiiescu» spre a se numi «Gheorghd Iliescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special în boate tle copil Str. Popa Sdre, No. 24 sit. 87 de pe moşia Săftica, proprietatea d-lul IOANN. I AHO-VARI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 sa dă cu arendă. Doritorii se pot adresa el proprietar. Sit. 141 Ca local de statie pentru biciclist!. Dr. Ecaterina Arbore-Ralli Specialistă în boale de copil şi femei Strada Romana - Tnnarî, No. 10, HANUL LAIMffiluOllATE diToTOBE daTioclcarl^ăSlII^L VtTEMEHTSittllESSOUS HYBltRIQUES PENTRU A VA PARTKA sanâtatea Purtat! numai LINGERIA FRANCEZA DE VATA DE TURDA a D-ruluI PASUREL OAMASI, FLANELE, PANTALONI şl CIORAPI. Snut singurele c»rî NU INTRA LA 8PALAT, nu se PASLESCI, absoarbe şt emperează transpiraţia, foarte cftldnroase, deci cele MAI IGIEM, E. Recomandat de toate somităţile medicale contra răcelei, dnrerilor reumatismale, pneumonia, bronşita, etc DEPOZITUL GENERAL pentru BUCUREŞTI ŞI TOATĂ ŢARA LA MAGAZINUL „ V l PETIT PARI8IKN“ Calea Victoriei, 92 (tn faţa Palatului) Depow.Ue tn provincie t Iaşi : G. Karakach S-eeesor, Craiova : S. Benvenisti (Bar,. Oltenia), GherinauuF. Lasar, S. Lazâr Benvenisti, Galaţi : «La sieaua Romlniei», Mag. cu încălţăminte, Brăila: Fraţii G. Perlea, Pios şti: Consiantinescu > » 1895 99 5°/i Fonc. rur . . 102 4% » .... 9:i’/« 5% » urb. Buc. 99 5*/. * » Iaşi. 95'/, Banca Naţion. ■ 2520 » Agricolă 874 » RomlnieL — » de scont. 370 Dacia-Romînia • 454 Naţionala. • • • 515 Patria............— Construcţii . • • 104 Bazalt artificial. — Letea.............— Furnituri militare — Tramwayul noă — Baia Centrală • — Napoleonul. • 20.10 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul ... 2.11 Rubla de hîrtie 2.68 RKRSUMj TRENURUOU Plecarea din rara de ^ord Sosirea fn G%r« de Nord Nmmele Staţiunilor Dtm. Hamei* HUtlnnlIor Dicn. Puoioaaa-U.-Luug • . 6>Q Galaţl-Ploeşci • • • • 0-tlnopol*0onsrtanţa • &*• Otulniţa-Saligny • • • «** 8- Plteşttl-Paria .... 700 >) . udapesta Tita. • • • 8— PloeştMaşl 710 r,emberg-PloeştI • • • 6“ Tltn-Smîrda 7* Unghenl-Ploeştl • • • 7* Ploeştl-Braţov • • • 744 P«oloasa-0.-L*ng . • • IO»* Oomana*8mlrda « • • 8* 0lllr»ţJ-81obo*l». • • 10“ Plorştl-Vlena .... «>o ''ixiîrda-Oomana • • • 10“ Pltaţt'-Londr» .... 11>» ») Teoactf-Ploejt! • - * • 10“ P!oeştl-a»l»ţl .... 11« 0-tinopol-Oonstanţa • 11“ Ploeţtl-Brxşov.... Oinlaiţa-Oonstanţ* • • Oon«t»nţ»-0-Unop<>l • OlmlDlţ.fdloboiI». • • sear* 8U a44 444 •) Badapasta-Ploeţtl • • Paria-PiteştI • • • • • Br»ţov-Plo«|H ■ » • . 11“ 11“ a*, ara 12»* 6» Onn.tinţ.-Ol-'.njţ, . . Lrondra-Fitottl. • • . iî» Ploeţtl-BaiUpeat» • • 5« % PiteştI-ParU 5“ (}»l»ţt-Ploe,tT .... V» Oomana.Glargi* . « • 6°° VirciorowTttd • • . 7* PloejM-O.laţl .... 8** Smîrda-Com&a» • • • Titn-O.L*ng • • • • 8— Br*ţov»Plo«,â. • • • Ploeştl-Unghenl • • • Vlena-Ploeatf « • • • Constanţa-Oialnlţa • . V* Ploeştl-Lemberg. • • io« V* Ploeţtl <î«laţl • • • • u*> Iuţl-Ploeţtl 10» Constanţa-O-ţlnopol • Tlţn-Badapeata • * * 7*1 <] P»rU-Tit« ...... •« • 1140 O.-Lsnr-Tlt». • • • • 10“ *) airoală Maro-, *) Dam., *) Joi, â) Dam.j Joi, •) D ÎNCHIZĂTOR AUTOMAT AL USEI CEI MAI PERFECŢIONAT APARAT Bit. 87 Blalmayer şi Lorenti, Str. Clemenţei, No. 20 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI Capital de acţfanf vărsat Integral frânei tar J , Fondai de «servă din prime si dame „ „ ... Fondări de «servă din capital ni alte diferite reserve . 2.000.000,— . 2.956.688,60 . 1.075.843,60 Total franol aar . . 7.032,531,36 Daune plătite in ramurile elementare aproape . . Lei 33.000.000,— Preşedintele consiliului de administratinne : O. C. Filipeacu.—yice-preşa-dinte, A. Boimon,—Director general, K Orunvold. „NAŢIONALA" Asigură în contra incendiului, grindinei, contra-daunelor de transport precum §i valori. Asigură asupra vieţei omului ■e primeae tn toate eondiţinnile uitate, precum: cam de moarte, muprareţe, centre fi rente Sediul Social: Palatul Societăţel, str. Doamnei, 12 Bucureşti Representanţa generala în Bucureşti, st. Smîrdan, 5 Agenji in toate oraşele ţârei. st« LEON BERGER No. 4, — Strada Academie!, — No. 4 CCasa OvesaJ MARELE MAGASIN cu MOBILE ŞI COVOARE Tînzarea şi în rate Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerii Birouri, Obiecte de B&mbos, precum şi un mare asortiment de OglinzT, Paturi, Scaune, Şifoniere, Mese, La-voire, Scrinuri şi Covoare, Lămpî, Obiecte de Nikel, etc. etc. sit. 42 Atelier special de Tapiţerie unde se efectuează Garnituri pentru Saloane, Evantaiuri, Trompete, Perine, Di-vannr! mechanice, Dormeze, Scaune Pantesie, etc. CASE DE BANI Englezesc! de Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargere! diu Fabrica PMips & S-sor O ir mingii am DEP0SIT LA WALTER T. FRANKISH Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILIAM FOSTE l & Co.L-td. Lincolin BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Sil. 25 Societate Romlnă de Asigurări Generale BBiILA OmpUal Sortai, M 8.000.000 tleplla edrmafl CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE I Al. Marghiloman, fost ministru, deputat, mere proprietar. Bacnreţtl. raclie Aiiauifialu, Deputat, mare proprietar, Teouoiu. G. A asan, Fre,adiatele Camerei de ramerolfi din Baouretol, mare lndutrle|. BuoureftL I. Blănii, Şeful casei .Marmoroeob Blank H Oo. eto. Bsuurestl. Comandorul Mareo Beseo, Dtreotorlgene-ral al sooletăţtl .Aalourasloul Generali.. Trleate. Veneţia. F. faruerall, mar* armator, al exportator, Brăila. •Jon.tamttn G. Codaş, Daputat, Advooat, BrăUa. Adolff Krillng, Oonaul German, exportator. Brăila. Charles Gtrtanner, Dirigintele ram are! de DIRECT Director, V. ASCOLL traniport laBoc<.A*io*raiionl GeneralbTrieate Ermano Gentilii, Directorul General al Primei Societăţi austriac® de Aatgarir! Generale oontra Accidentelor, eto., eto. din Vie»a. Vi t tor io B. Mendl, Şeful Oaselor L. Mendl Oo. fi FrateUl B. Mendl. Brăila. Colonel (4. Rosnovan, fost preşedinte al Camere! depilaţilor, mare propr., Boanov. Edmondo Rlenettl, Director al Boolet, •‘Aaaicmrxilonl Generali», Trieat. D. O. Rosettl, Preşedintele Consiliului de Admlnistraţlune al Creditului Funciar Urban, etc. laţi. Th. Nivfftneaon, Director la Banoa Naţională a României eto. Buoureţtl. Phllippe Weis», Director la Pester Unga-rlsohe, Comercial Bank eto. Bndapest. Zamfir Zamfirescu, mare propr., Brăila. ITJNEA Bub-Hrutor, O. fiereiOfhi „GrENERALA44 asigură în contra daunelor de: IN C E N ni U grindină TRANSPORT pe uscat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Vieteif în toate combinaţiunile de Cos de moarte, Zestre, Rente Viagere, în condiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase. N.B, —Toate cererile de informaţiunl a se îndrepta Direcţiunel în Brăila Representaţiel Generale din Bucureşti, str. Smârdan No. 2 sao sucursalelor din toată ţara. ■ I o Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU apa minerala! IAŞI Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mica, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din ţară» Propr. C. S. Paraschlvescn & Co. Deposit general: Fraţii Kănya JasL I Magazinul: 4, Bnlevardnl Academiei, 4 SOCIETATEA DE Basalt Artificial Şl CEH AMICA de la CotrocenI Capital social 1.500.000 deplin v&rsaţl Face tot felnl de ornamentaţiune precum: BUSTE, STATUETE, VASE, MEDALI0ENE, SOBE DE PORCELAN '^am KtSBi Taică de Florica Lacrima de Prune r? I Ţuica de Goleşti (Maree de OomenUk ede depusă la TribuuaUd Argeş) ţnlea ©etc fabricata din prunc; singnri nc-vătănăttFe atnităţei; c>l mai bun apet.1 »»ant. Nu trebuie să lipsească din nici o casă Mare Depozit la g-ara Cererile ftrttlrti rn pro— mă me urfreacze ta toi» H. niofx««r r, - «fe*.i. wusMmnmam,Am ghummc nw.'i'... I Bucureşti, Tipografia «HELIADE», Clemenţei. No. 3. „DAC IA-KO JS ANI A“ SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI AsociaHuKÎ mutuale de supravieţuire împărţirea averel a grupei anului 180®. Avem onoare a încunoştiinţa pe d-nil interesaţi al grupei «România» care expiră la 30 Iunie 1898 st. n. că averea acestei grupe se va împărţi, cu începere de la 1 Noembre s. v. a anului 1898, Intre membri în drept. In conformitate cu condiţiunile generale imprimate pe poliţele d-lor, d-nil contractanţi înscrişi în această grupă sunt invitaţi de a trimite fără îutârziere, prin scrisoare recomandată, direcţiuni generale a societăţel «Dacia-Romania», In Bucureşti, următoarele acte: 1. Actul prin care să se constate etatea asiguratului (adică actul de botez sad de naştere, saă un extract din registrele stărel civile pentru constatarea etăţel, legalizat de autoritatea respectivă ori de-poziţiunea a 5 martori înaintea tribun., conf. art. 33 din codul civ.). 2. Un certificat de viaţă prin care să se constate că asiguratul a fost In viaţă la 30 Iunie 1898 s. n., safl un act de deces tn caz când asiguratul va fi încetat din viaţă după ziua de 30 Iunie 1897 st. n. Subsemnata direcţiune genei ală atrage cu deosebire atenţiune membrilor acestei grupe, că sns menţionatele documente trebue să i se trimită cel mal târziti In termen de 3 luni, adică să fie depuse societăţel până la 30 Septembre 1898 s. n.; cunoscând că acel cari nu vor trimite de loc acele documente justificative, safl cari nu le vor fi trimis complecte şi tn regulă, vor perde, In conformitate cu condiţiunile contractului orl-ce drept, fiind-că în ziua de 1 Oc-tombre 1898 s. n., numai pe baza documentelor depuse ce va constatata numărul asiguraţilor acestei grupe spre a se putea imediat incepe calculul păriei ce se cuvine fie-căruia din membrii părtaşi. Este deci In interesul tuturor d-Ior asiguraţi al acestei grupe de a trimite actele lor sus menţionate cât mal curând posibil, pentru că dacă unul safl altul din acele acte n’ar fi In conform, cu coudi-ţiunile generale, să aibă timp să le rectifice safl să le facă din 110Q. Direcţiunea Gen. a Soc. DACIA-BOMaSIA. Bucureşti, 31 Decembre 1891 st. n. Sit. Tipografia HBLIADE executa tot felul de luorftrl ating&tore de acea sta arta, ea cea mal mare aoorateţa şi ca pretori foarte moderate. * Promptitudinea şi exactitatea sânt densa Tipografiei. C. No. 368.—Exemplare 20.000. www.dacoromanica.ro Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz 42.000 motoare de o putere mal mare de 170.000 cal în exploatare, din cari peste ÎOO de motoare lu Rominia 210 premii şi distincţiuni numai pentru motoare cu gaz şi benzină Rotoare originale „Otto“ cu gaz fi benzină pentru scopuri industriale si iluminat electric de l\9—UOO cai putere. Prospecte ijii de visuri gratis şi franco Singurul depotitar pentru Romînia E. WOLFF ^27 BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 8 I SOBE DE TOATE SISTEMELE PENTRU încălzire cn coxs, Cărbuni de Piatră şi Lemne MAŞIWI HE BUCATE MOBILE DE FIER INSTALAŢIUNI DE ÎNCĂLZIRI CENTRALE FABRICA „C0METUL“ ADOLF SALOMON DFPOSIT: 14, Strada Doamne!, 14 Sit. 38 DEP08ITK IN PROVINCIE : Iaşi, la d. Jarqnes DavidovicT. str, Lttpnşneann, No. 87. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscan!. Diferite clişenri pentru ilustraţii dintre cele mal alese sunt de închiriat cn preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarului. La CRAVATA ELEGANTA Se găseşte In tot-d’a-una cele mal fine şi elegante CRAVATE după cele mal noul modele, precum şi calităţile cele mal bune în GULERE şi MANŞETE. Pasngiul ViUacroN, Prăvălia No. II. PREŢURI ROMA ERATE Rog visitaţl acest M AGA SIN, spre a vă convinge de adevăr. Cu toată stima C. CAAfTOH Girant: State Elefteresaj.—(Telefon «Epoca»)