SERIA H—ANUL IV, No. 936—329. NUMĂRUL 10 BANI JOUI, 3 DECEMBRE 1898, ABONAMENTELE In ţară, pe un an . 20 lei „ strcin&tate . • 40 M Manuscrisele nu se Înapoiază BBDICţIA STRADA OTiRlM No. 3. Ediţia de «tară PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. Ill-a 80 bani Mt * "_ÎL IV 15 - r 1 Publicaţii: Reclame 2 Lei linia AJDininSTRÂŢIÂ STRADA OLFMENŢEL Na 9„ D. Sturdza şi Drapeliştil Ziua execuţiilor 0. Sturdza si Orapeliştii Discursul rostit de d. Sturdza erl, la Cameră, pare a li ultimul act al tratativelor. După ce, în ultimele negocieri, şi-a bătut joc de DrapeliştI, d. Sturdza a vrut să tragă concluzia din negocierile urmate. Faţă de DrapeliştI d. Sturdza re-sumă situaţia în aceste cuvinte: «M-aţl tratat de trădător şi apoi aţi tratat cu mine şi mi-aţl oferit un loc în triumviratul ce aţi vrut să constituiţi». Tema d-lul Sturdza e netăgăduit impecabilă. Ca cestiune de principii, d. Sturdza a afirmat necesitatea unităţii partidelor istorice faţă de principiile anarhice ale disidenţei liberale, care socoteşte că crede că partidele pot merge fără direcţie şi guvernele pot fi puse sub epi-tropia unor comitete neresponsabile. Şi în aceasta privinţa guvernul a eşit biruitor faţă de DrapeliştI. Dacă însă şeful guvernului a afirmat idei mal sănătoase ca şefii disidenţii şi a fost mal puţin cinic ca cel ce s’aQ desonorat tratând cu dînsul, succesul lui e cu totul relativ. Succesul lui e numai o victorie asupra singurel fracţiuni liberale, care pretindea a nu fi fost compromisă de cel ce, de doul ani, repre-sintă partidul liberal la putere. S’a dovedit ast-fel că dacă fracţiunea liberală de la putere e compusă din trădători şi din apostaţi, după mărturia chiar a liberalilor, cea l’altă fracţiune a partidului liberal e mal prejos încă de cît gruparea de la guvern. Liberalismul nu cîştigâ ast-fel nimic din această împrejurare. Din potriva. Partidul conservator cîştigă insă o situaţie escepţională. Faţa de un regim mizerabil ca cel actual, faţă de un guvern incapabil şi nepatriot cum ni 1’aO arătat Drapeliştil, partidul conservator represintă pentru ţară singura protestare sinceră şi neînduplecata. S’a putut crede un moment că eraQ printre liberali unii bărbaţi geloşi de a’şl respecta angajamentele, convinşi de ideile ceaQ susţinut în oposiţie, credincioşi aspiraţiuni-lor naţionale de cari s’aQ hrănit timp de 7 ani cît ah stat departe de putere. S’a mal crezut că lupta pe care elementele disidente aQ purtat’o faţa de guvernul Sturdza era o lupta menita a scăpa prestigiul liberalismului şi a păstra pentru viitor o sămînţa liberala neamestecata cu neghina colectivistă. Astă-zi s’a dovedit că lupta Drapeliştilor cari sunt gata orl-cînd să trateze cu trădătorul clnd acesta consimte să se coboare plnă la el, n’a fost de cit lupta unor paraponisiţi dispuşi orl-cînd să pactizeze cu faptele pe cari le înfierează. UIST DISCURS Cu verva-i cunoscută şi cu logica sa de fer, d. G. Panu a rostit, erl, la Senat, un discurs sdrobitor, cu ocasia discuţiei generale asupra răspunsului la Mesajul Tronului. Amintind marile campanii ce partidul liberal le-a dus In timpul opoziţiei, campania cu legea maximului taxelor comunale, in 1893, campania cu pro-nunciamentul ofiţerilor de cavalerie In 1894, campania cu chestia naţională §i campania cu legea minelor — această din urmă campanie absolut constituţională pe baza căreia liberalii s'au şi retras din Parlament, d. Panu a arătat că In aceste condiţii, partidul liberal a luat puterea in 1895, ca un partid de reparaţie şi restauraţie. Par tocmai aci stă anomalia lucrului şi din această cauză partidul liberal este astâ-zl absolut discreditat. Venind la putere, el nu a putut să repare nimic, nu a putut să restaureze nimic, căci nimic nu era nici de reparat, nici de restaurat. r J j Unul după altul d. Panu a anallsgt actele guvernului şi intr’o luminoasă peroraţie, plină de un muşcător sarcasm, a arătat imposibilitatea menţine-rel partidului liberal la putere. Pentru guvern, magistralul discurs al d-lul Panu a fost o meritată execuţie, pentru partidul liberal o severă, dar meritată lecţiune. -----------------m»---------------- BORFAŞI NU MINIŞTRI De multe ori am avut ocasia să relevăm faptul oă miniştri actuali comit acte cari degradează demnitatea ce ocupă. Intre aceşti miniştri s’a distins mal a- les d. C. Stoicescn. Trecem peste afacerea puzzoianel, peste afacera Şabeclii, peste prinzurile date în casa d sale şi plătite din baaii pub'icî peste alte afaceri mal intime, despre cari s’a vorbit la timp. Dar cum să califică purtarea unul ministru care minte în plin Parlament, minte in mod sfruntat, dovedit do minciunos cu acte oficiale ? Stoicescu a declarat iu Cameră la 28 Noembrie, că n’a primit nici o cerere pentru urmărirea lui Robescu. Nu trec niei 24 de ore şl se dovedeşte că Stoicescu primise, in două rindurl, o asemenea cerere: la 16 Noembrie, adresa No. 1644 a d-lul preşedinte ai Curţii cu juraţi şi adresa No. 2000 de Ia 26 Noembrie. Şi acest om este consilier al Tronului! -----------------s«H---------------- Ceartă zadarnică Hirburile partidului liberal se ciocnesc cu furie. Pe toată linia, discuţie aprinsă asupra nereuşitei faimoaselor tratative de împăcare. Fie-care grupare acuză pe cele-l’alte, aruncîndu-le In spate răspunderea neizbîndel. Dacă tratativele aQ fost plictisitoare, apoi de sigur, discuţiunea ce s’a încins acum e şi mal plictisitoare. Mal presus de toate, ea e zadarnică. Toată lumea a înţeles că partidul liberal suferă de multă vreme de o boală fără leac şi că frâmintările lui sunt ma-nifestaţiunea externă a descompunerii în care a intrat din momentul venirii sale la putere. Boala e lipsa totală de ideal. In opoziţiune, partidul a putut să ră-miie Întreg, căci o trăsătură comună unea pe toţi membrii săi ; dorul pu-terel. Venind la clrmă, ceea-ce făcuse pînâ aci legătura partidului, deveni pricina dezbinării lui, fie-care voind puterea pentru sine cu escluderea celor-l’alţl. Şi dezbinat va fi partidul liberat cît va sta la putere. Discuţiunea dintre fraţii liberali e deci zadarnică. Nu e vinovată nici una dintre grupări; vina e a lipsei de rost a partidului liberal. -------------------M*-------------------- RecrudiscBitţa vielel publice. — Execuţia de la* Senat.—Răfuiala de la Cameră. Recrudiscenţa vieţel publice După două săptăminl de enervare produsă de inttrminobe ele tratative şi după o s&ptămtnă de apatie produsă de suspendarea tratativelor, a urmat o ai frumoasă de luptă l parlamentară, care a avut darul să reinvie viaţa noastră publică. ExecuţiuniU de erl de la Senat şi Cameră pot fi socotite ca un bun început pentru viaţa noastră publică, crepusculul unor zile de furtunoase lupte parlamentare. Dovadă că toată lumea vorbeşte numai de execuţiile de erl de la Cameră şi de la Senat, simţind că de acum înainte, re8tabilindu-se echilibrul dintre partide, va urma lupta normală şi cea mare dintre partidul conservator, representtnd o-pinia publică revoltată, şi dintre guvern, represintlnd o coterie politică. Desfăşurarea normală a evenimentelor nu va mal fi întreruptă de seriile nesfirşite ale tratativelor, nici de micile incidente drape-lislo sturdziste. Execuţia de la Senat La Senat, d. G. Panu a făcut un proces strălucit partidului liberal de la 1892 şi pină astăzi, executind în mod magistral pe guvern. Sarcina d Iul Panu a fost cu atlt mal uşoară, că înainte de d-sa a vorbit singurul ^orator» guvernamental din Senat, d. Al. Constantinescu, care în loc să se mărginească a apăra pe guvern, a comis indeli-coteţa de a face necrologul d Iul Gogu Can-tacueino, cu fraze lipsite de orl-ce formă literară şi gramaticală, precum ; «aia are să se ocupe», *ne faceţi un cal de bătae», că călcăm», etc. D. G. Panu a fost primit cu simpatie de intelectualii, atît de puţini la număr în Senat, şi cu o vădită ostilitate de legiunea oamenilor de talia generalului Anghelescu, Vizanti, Gr. Ştefănescu, colonel Obedeanu şi ro'nnel Budişteanu, cari timp de o oră şi jumătate l’au întrerupt mereu, încerctnd a-l deconcerta. Dar val şi amar de el! întreruperile lor aii avut darul să pună şi mal mult în evidenţă talentul d Iul Panu, şi toţi au primit cîte un răspuns atît de usturător, in cit în cele din urmă au de-sarmat aşa, că d. Panu devenind stăptn asupra spiritelor, a executat cu un sarcasm sîngeros pe guvern şi partidul liberal. Cunoaşte toată lumea oratoria d-lul Panu: nu izbucneşte decît foarte rar, e-vită frazeologia şi totuşi frasele sale sunt de o formă elegantă şi bine rotunjite, iar fondul lor e plin de înţepături, de sarcasme şi ironii fine. Prin logica-l de fier te înlănţueşte, prin sarcasme şi ironii te reduce la tăcere şi prin felul Iul de a vorbi, — mal mult causeur de cît retor,— îţi stăpîneşte toată gtndirea. Vorbeşte terre-ă terre ; faptele pe cari le discută sunt archicunoscute. Cine nu ştie legea maximului, legea minelor, cestiunea naţională ? Şi totuşi d. Panu asupra a-cestor cestiunl a ţinut o oră şi jumătate in încordare atenţiunea întregului Senat l Guvernul şi partidul liberal au fost e-xecutaţl asupra intregel lor activităţi de opt ani; executaţi cu o putere şt o măea-trie rară. Răfueala de la Cameră La Cameră a luat cuvtntul d. Dimitrie Sturdza ! Primul ministru a făcut procesul Drapeliştilor, ziclnd: — Eu *nemernicul», eit «trădătorul», nerecunoacut ca şef din partea Drapeliştilor am fost propus de aceştia ca şef al triumviratului ! Nu vreau insă nici triumvirat, nici şefia ce mi-o propun el, ci voiţi merge înainte fără dinţii ! Fără milă a fost d. Sturdza faţă de drapeliştl, declartnd de aată-dată sus şi tare că nu mal vrea să ştie de drapeliştl. Ruptura e deci «definitivă» şi acum a rîndul Drapeliştilor să-o rupă şi dînşii în mod *deflnitiv» cu dorinţele de *tratative». ------------------CWHW3------------------- DON COLONfL OBEDEANU DOMNU PROFESOR VIZANTI Sunt două victime ale d-lul G. Panu, pe ziua de eri. Pe cînd vorbia d. Panu, don colonel Obedeanu—colonel în armata turcească, întrerupe : — EQ care am fost la răsboiu, ştiă că nu-î aşa! — Nu te mal lăuda că al fost în răs-boiQ, replică d. Panu, şi nici nu vorbi în numele armatei, căci nu se sperie nimeni de colonel! de al armatei turceşti, cum eşti d-ta. Fratele meu, spune d. Panu, a fost omorît în războiu pe cînd d-ta nu al căpătat de cît reumatisme ! Senatorii rid. Don colonel înghite; e galben la faţă onorabilul, precum a fost probabil gi In timpul râsboiulul. Iată însă că d. Vizanti n are de lucru şi vrea să răsbune pe don colonel. — Ai fost în constituantă, întrerupe d. prof. Vizanti. — N’am fost; am fost în Camera de revizuire, răspunde d. Panu. — Apoi nu-I tot una ? întreabă profesorul. Uimit de această ignoranţă a ilustrului profesor universitar, d. Panu replică scurt, adresîndu-se d-lul Vizanti: — Se cunoaşte că suntem senatori! D. Vizanti rămîne... prostit. Suntem siguri că altă dată nu va mal întrerupe pe d. Panu. Nici don colonel. CARE-I PRICINA? D. Mîrzeseu e raportorul proiectului de adresă a Senatului, proiect care a fost zdravăn forfecat la şedinţele de Luni şi Marţi ale maturului corp. D. Mirzescu a cerut cuvîutul în discu-ţiunea generală, cînd d. Costescu-Comă-neanu a vorbit de chestiunea mitropolitană. Cu toate astea, aseară s’a închis discuţiunea generală a proiectului de adresă fără ca d. Mtrzescu să ia cuvîntul. Lucrul a fost remarcat şi de către senatori şi de publicul din tribune. In şedinţa de erl, d. Mîrzeseu fusese înscris să vorbească Înaintea d-lul Panu. Dar In locul raportorului a vorbit d. Al. Con-stantineseu şi şedinţa s’a închis fără ca d. Mîrzeseu să sufle un cuvînt. Care să fie pricina acestei stranii amuţiri ? --------------mm»---------------- DIN STREINATAIE Cartea verde italiană» Ministrul italian de externe a împărţit zilele astea Parlamentului italian o «Carte verde» a-supra ultimei fazo a chestiunii cretane. Partea cea mai interesantă in această publicaţiune e cea privitoare la atitudinea Puterilor, In special a Germaniei şi a Austro-Ungariel, lată de candidatura prinţului George la postul de guvernator general at insulei. Nu numai pentru istoricul ceatiunil, dar şi pentru dezvoltarea viitoare a lucrurilor, cunoaşterea acestei atitudini prezintă un deosebtt interes. La 30 Decembrie sb n. anul trecut, ambasadorul italian Ia Petersburg telegrafia următoarele guvernului sâtt : «Contele Muravieff ml-a comunicat că, după ce s’a renunţat la candidatura lai PetrovicI şi s’a recunoscut greutatea de a g.îsi un alt candidat potrivit, el a ajuns Ia convingerea eâ singurul mijloc de a se stabili liniştea in Creta e alegerea piinţulul George ca guvernator al iasu.el. El adaogl insă că a-ceastă numire va provoca opoziţiunsa Germaniei şi poate şi a Austro-Ungariel, lărâ a mal vorbi de greutăţile pe cari le va face Turcia. In iot cazul, cabinetul imperial (rus) se va feri să facă o propunere formală in această privinţa. La 1 Ianuarie anul curent, ambasadorul ita-ian la Berlin telegrafiază că guvernul de acolo e un adversar absolot al unei asemeni condi-daturi, pe care o priveşte ca o apropiată anexare a Cretei de către Grecia, fapt ale căruia urmări periculoase pentru liniştea peninsulei balcani e le prevede. D. de Bulow (ministrul german de externe) speră încă, că Ţarul îşi va întrebuinţa influenţa sa pentru ca prinţul Muntenegrulul să primească postul. Ministrul de externe austro-ungar, contele Golucliowschy, declară din partea sa «că nu crede că poate să ia răspunderea, de a adera la o asemenea propunere, a căreia realizare ar fi combătută în chipul cel mal energic de Turcia şi al căreia efect ar fi să aţîţe aspira-ţiunile de neatirnare ale Statelor balcanice. Cea dinţii putere care a primit candidatura prinţului George a fost Ang ia. Austro-Ungaria s'a ţinut în rezervă. Germania a declarat (la 25 Ianuarie) că nu şi-a schimbat părerea şi că nu-şl dă concursul la o operă pe care o dezaprobă. Ambasadorul italian la Berlin telegrafiază la 26 Ianuarie că guvernul imperial vede in această candidatură pregătirea anexării Cretei de către Grecia şi începutul unor noul încurcături în peninsula bilcanicâ, şi că nu vrea să aibă absolut nici o răspundere pentru o asemenea politică. Pe de altă parte, Rusia stăruieşte în propunerea sa, cu toată opoziţiunea Turciei şi a celor două puteri centrale. La 31 Ianuarie, ambasadorul italian la Berlin tel-grafiază că împăratul Vilhelm repeta refuzul săU de a se impărtăşi la o politică pu care o crede periculoasă pentru pacea din B il-canl şi că a hotărit să retragă imediat vasul de război «Oldenberg» din apele cretane. La 13 Februarie, Germania iese din rezerva sa şi-şi formulează ast-fel părerea asupra chestiunii cretane: 1) Ambasadorii din Constanti-nopole să fie însărcinaţi să desemneze o per-so mă cu titlul de comisar al Puterilor saQ aşa ceva care să meargă in Creta şi să ia in inînă guvernul insulei. 2) Să se reia ideia de a se da Creta in îngrijirea a două Puteri, cari să ia măsuri pentru noua el organizare Italia primeşte primul punct, dar respinge pe al douilea. Austro-Ungaria primeşte toată propunerea, declară insă că ea nu s’ar duce in Creta. Anglia răspunde că propunerea germană nu se poate executa in practică. Atunci guvernul german, fără să mal aştepte răspunsul Rusiei şi al Franciel, ordonă vasului «Oldenburg» să părăsească Creta. La 28 Martie, Austro-Ungaria comunică, că faţă cu îndrumarea pe care a luat-o chestiunea cretană şi pentru ale căreia urmări nu vrea să poarte răspunderea, a hotflrlt să’şl retragă trupele din insulă. Forelgn TRIBUNA LITERARA Necesitatea Credinţei n E folositoare şi imperios de obligatoare pentru om credinţa ; dar, această utilitate şi această obligaţie, ’şl găsesc în sufletul uman o necesitate firească şi esenţială, necesitate care intră chiar In definiţia omului amesteetndu-se în toată conduita vieţii sale, plnă şi In operaţiile minţii. Mărturisirea a-cestel necesităţi este una din afirmaţiunile cele mal pozitive, unul din adevărurile cele mal sigure. Credinţa este temelia speranţei; şi nimeni nu va putea să i-o răpească o-mulul, fiind că nimeni nu ’l va putea răpi nevoea pe care o are de dînsa. Necesitatea aceasta a credinţei este atît de adluc Înrădăcinată Iu natura omului, In cit, cînd i's’a răpit acestuia religiea propriii zisă, nevoia lui de a crede a prefăcut In religie nouile teorii filosofico sociale.Omărturie strălucită In favoarea acestei afirmaţii, o vom găsi în ceea ce cu drept cuvlnt se poate numi la poporul francez: religia Revoluţiei. Istoricul Paqueville a zis de mult despre Revoluţie ca ea a devenit un fel de religie nouă, o religie imperfectă, e adevărat, fără D zeQ, fără cult, fără altă viaţă, dar care, ca şi islamismul, a umplut pămlntul cu soldaţii, cu apostolii şi cu martirii săi». Religia aceasta şl-a avut idolii săi, şl-a a-vut ritul şi ceremoniile sale. Pentru adoratorii Revoluţie!, Declaraţia drepturilor omului a devenit o Evanghelie ea toate principiile de la 1789; istoricii Michelet, Mignet, Louis Blanc, Thiers şi Quiuet, sunt apostolii el. Şi ct'e monumente, clte temple nu s’aii ridicat îa onoarea soldaţilor, martirilor şi apostolilor acestei noul religii! Ici e al lui Mirabeau, dincolo al Girondinilor, mal dincolo al lui Dan Ion, etc. Rămăşiţele lor sunt venerate cu evlavie; el sunt consideraţi ca nişte «giganţi» mal pre sus de natură. Şi, cînd un scriitor de talia lui Taine ladrăzneşte să se atingă puţin de memoria acestor «apostoli al unei legi nouă» reduetndu I la proporţiile pe cari le-ail avut, adoratorii s’ati sculat ca unul şi aQ acoperit de urgie pe profanatorul idolilor lor. Iacă deci că şi această religie a Revoluţiei, este tot o manifestare a acelei «nevoi de a crede» inerentă sufl-tulul omenesc. AQ voit să smulgă poporului credinţele, una cîte una, s’aQ fă'it că i le-aQ smuls, dar In realitate acel glnditorl n’aO făcut altceva de cit să i le preschimbe. «Necesitatea credinţei, abătută de la obiectul săQ firesc, s’a format din noQ împrejurul ideiel revoluţionare ; şi înţelesul chiar al misterului s’a reintegrat lutr’o doctrină al cărei prim articol era negaţia misterului». Nu e o ciudăţenie din cele mal isbitoare aceasta ? Acelaşi lucru pe care l’am arătat despre religia Revoluţiei, s’ar putea dovedi şi despre alte manifestări ale «nevoiel de a crede». Aşa aQ fost «religia Progresului», «religiu-nea Umanităţii», «a Solidarităţii», «a Suferinţei», etc. etc., toate dovedind acelaşi cu-vlnt: Ftdes est sperând,irum substantia re-rum şi ftdes est argumentum rerum non ap-parentium. Pretutindeni necesitatea credinţei 63te manifestă, şi, dacă nu s’a Infrtnt această necesitate, causae că «ea este temelia, saQ,—dacă vretl mal bine,—condiţia ori cărei morale, ori cărei ştiinţe şi ori cărei acţiuni.» Cum am lucra noi, dacă n’am avea o deplină credinţă In isbînda acţiunel noastre ? îndoiala este neactivitate, e inerţie. Credinţa este nu numai condiţia, dar chiar şi principiul acţiunel, atit iudividua;â. cît şi socială. Ast-fel incit, dacă s’a zis că cestiunea socială e o cestiune morală, s’ar putea zice cu mal mult cuvtut că cestiunea socială e cestiunea religioasa. Aceeaşi credinţă o are savantul în realitatea acelor hipotese primordiale pe cari e întemeiată ştiinţa lui. Iar In materie de filosofi», uu «Herbert Spencer, vorbind despre cunoştinţa noastră, e silit să declare : «In chiar afirinaţiunea că orl-ce cunoştinţă e relativă, e implicată afirmaţia că există un noQ relativ... Din chiar necesitatea de a cugeta prin rela-ţiunl, resultâ că relativul însuşi n’ar putea fi conceput dacă n’ar fi In relaţie cu un noQ relativ, real... Ne este cu neputinţă să ne desfacem de conştiinţa unei realităţi ascunsă în dosul aparenţelor, şi din a eastă imposibilitate resultă indestructibila noastră credinţă In realitatea sa.» Acelaş act de credinţă 11 fac marii preds esorl al filosofului englez. Descartes şi Kant. Aşişderea «nu e morală fără credinţă», căci morala trebue să implice absolutul şi pe acesta numai credinţa poate sâ’l asigure. O morală, lipsită de orl-ce metafisicâ, nu este morală. Credinţa condiţionează deci, —o repetăm: acţiunea umană, morala, ştiinţa şi In genere tot ca este omenesc. Necesitatea el este inerentă naturii şi constituţiei spiritului uman. Iată lntr’un resumat prea resumat ceea www.dacoromanica.ro f I P O C A e« a «pn* BrunetiAr* In conferinţa sa Le bssoin de Croire. Acestea sunt ideile şi lu1 cea mal mare parte chiar cuvintele marelui scriitor francez şi articolul acesta e tn tliul dintre cele setise pini acum, in a-eeastft coloană care se datoreşte numai scrierilor Iul BrunetiAre. Aceasta, ca să se ştie odată pentru tot* d’a una de superficialitaţile cari ţin un condei! In mină, tn ţara aceasta, şi nu ştia să facă alt-ceva de cit să Înjure surugieşte «eea ce nu pot, safl reaua credinţă nu le In-(ădue să priceapă. Intr’un ar'icol trecut am «âutat să arăt adlnca nevoie care se simte la noi de retn-turnarea la credinţă, precum şi bine-face-rile ce ar resulta din această relnturnare. Pentru ţara noastră credinţa are In deosebi o mare importanţă naţională ; intre religie şi patriotism in tot d’auna a fost la poporul romln o strînsă legătură şi progresul amtndurora atlrnă numai de persistenţa acestei strtnse legături. Intr’un articol viitor revenind din nott asupra acestei cestiunel, mă voia sili să arăt tot de o dată, căuşele reale cari afl determinat decăderea credinţei, In poporul aostru. Al. Antemlreann Utere, Stinţe, Arte. TEATRUL NAŢIONAL Toată lumea eare a fost aseară la Teatru Naţional a plecat mulţămită. S’a representat Avarul de Moliere. Nu vom da subiectul acestei piese destul de cunoscută şi nici nu ne vom opri asupra interpretării fie cărui artist. Asupra acestui din urmă punct ne rezervăm a reveni la a doua representaţie. Se cade să vorbim lusă despre succesul obţinut de d. Brezeauu, care a foat şi eroul serii. D. Brexeanu, in rolul Iul Harpagon, a fost minunat. In scena cu valetul, in scena cu comisarul, lu superba scenă a casetei, şi mal alee in aceasta dia urmă, d. Breieanu ne-a dovedit,că este un artist desăvlrşit şi ne-a arătat tot talentul săâ. Momentul clnd, desolat de perderea casetei are vedenii şi, in urmărirea hoţului Îşi prinde propria-1 mină, a fost superb. Publicul l-a recompensat chemludu 1 de cinci ori la rampă. Adevărate ovaţii s’afl făcut artistului. Piesa lui Moli&re, care, după cum se ştie, este luată după Aulularia, pe nedrept atribuită Ini Plaut, a fost dar cu succesrepre-ziutată pe scena Teatrului nostru. Am dori totuşi ca la a doua reprezintaţie să se scoată in relief, aşa cum trebne, unele scene puter-nice, din Avarul. Aşa, ni s’a părut că d. Brezeanu nu a fost In destul ajutat In scena cu «fără zestre !» EVFOBMAŢn Prin cercurile parlamentare se vorbea erl, că Drapeliştii au schimbat tactica lor faţă de guvern, hotărind ca nici unul dintr’lnşil să nu ia cuvintul la discuţia adresei şi lăslnd ast-fel pe guvernamentalii cari sunt înscrişi a vorbi ca să se măsoare cu ... . morile de vtnt. Mart tacticianl mal sunt şi Drapeliştii l Sesiunea curţii cu juraţi din Ilfuv s’a deschis erl. Curtea se compune din d. consilieri Budişteanu, preşedinte, d-nil judecători Emil lliclrscu şi Durma, asesori. Fotoliul ministeriuiul public va fi ocupat de d. procuror Nicolau. D. Eugen Stătescu va pleca feptâmt-na viitoare In străir.ătate şi se va stabili la Nizza până la primăvară. Se vede că nu mal are speranţă să devie prim ministru, nici cel puţin triumvir. La biroul statisticei de la ministerul domeniilor, se lucrează la formarea tabloului de mersul populaţiei de la 1894 şi piuă a-ată zi. Studenţii romînl din Viena Caseta Transilvaniei spune că numărul studenţilor romînl din Viena mal ales tn ce priveşte pe cel născuţi In Romlnia şi Transilvania, e în descreştere. Această împrejurare tristă îşi află explicarea în faptul, că bursierii statului romin sunt trimişi mal cu seamă îu Franţa, iar ce priveşte tinerii din Ardeal, Banat şi Ţara ungurească, aceştia sunt lmpedicaţl de a urma studiile în Viena prin aceea, că miniateriul maghiar nu contrasemnează pentru străinătate stipendiile votate prin administratorii fundaţiunilor naţionale ; afară de asta, cunoscuta ordonanţă ministerială prin care nu se mal recunoaşte In Ungaria diploma de medic clştigată în ■trăinătate, a făcut imposibilă tinerilor de la noi sludiarea medianei în Viena. In urma aceasta, după cum constată raportul societăţtî «Rouiînia Jună», numărul membrilor ordinari al acelei societăţi, care înainte cu 10 — 11 ani era de clte 36—40, In anul administrativ 1897—98 s’a redus la 89. Din Ardeal, afl fost In anul 1967 — 98 : 11, din Banat 3, din Ungaria 2, tn «nul administrativ curent Insă numai un membru s’a Înscris din aceste, ţări. Cu ocasiunea aceasta mal amintim, că fuudatiurea jubilară a societăţii «Romlnia Jună» pentru crearea unul alumneu romln In Viena constă din 2653 fl. 62 cr. Pe lingă asta. societatea are un fond neatacabil de 16,120 fl . fond de reservă 450 fl.,fond disponibil 254 fl- D. general Berendel, ministru de războia lucrează la iucheierea definitivă a tablourilor de lnsintare In armată pe anul 1899. Promoţiunile In armată, făcute după a-eeste tablouri, vor avea loc, pe ziua de 1 Ianuarie 1899. La ministerul instrucţiune! publice lucrează actualmeute o comişiune sub preşedinţia d lui Haret, la modificarea unor articole din regulamentul pentru numirea profesorilor secuodarl şi maeştrilor din acelaşi Invăţămlnt. Regulamentul modificat va fi promulgat Încă lu cursul acestei săptămlul. Zilele trecute s’aO făcut In gara Iaşi experienţe cu iluminarea vagoanelor cu ace-telinfl, aplirăndu-se ua aparat inventat de d. inginer Leca. Experienţa a reuşit de minune. Direcţiunea Căilor Ferate Române a hotărtt ca In curlDd toate vagoanele trenurilor accelerate să fia iluminate cu acetelină. Cine se abonează la ziarul „I-poca“ plătind costul abonamentului de 20 iei pe un an, cu un adaos de 2 iei pentru Capitală si 2 iei ăO bani pentru judeţe, t» primi franco, ca premift, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba Nov ac «Judecata ţi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadle», un volum în 8 de 204 pagini elegant tipărit9 cum ţi Trintia, cel din urmă articol al lui Alexandru Izahovarl. Cronica judiciară Sncceslnnea nnnl e&lng&r.— Inaintaa secţiei a 3-a a Curţel de apel din Bucureşti s’a discutat erl chestia de a se şti dacă moştenirea unul inonach. mort , se cuvine rudelor sale sad monastirel. Monachul Anton Cor-naţranu de la monastirea Cernica, lncetlnd din viaţă, rudele acestuia afl chemat in judecată pe stariţul monăstirel să le restitue averea. A intervenit In proces şi ministerul cultelor. Tribunalul a dat dreptate rudelor. Afacerea a venit cu apel înaintea Curţel. Ministerul şi stariţul monastirel erau representite prin d-nil Disescu, Xenopol şi Cireşianu; rudele prin d-nil G. Mîrzeseu şi C. Arion. D. Disescu zice că după articolul 10 al legel sinodale, canoanele ecumenice aQ încă putere de lege. D. Mirzescu se miră că astăzi, In urmă secu-larizărel monastirelor şi a principiilor proci mate prin constituţie şi codul civil, mal poate fi vorba de putere de lege a canoanelor. Curtea a rămas în deliberare. ŞTIRI MĂRUNTE • Excelenta trupă a teatrului de varietăţi face In fie-care seară aă geamă de lume sala Teatrului Boulevard. In special, Ganivet, comic francez, şi pe cel cu sprlncenile încruntate ii face să rldă. Ghtssi e un artist excelent şi merită să fie văzut şi aplaudat. • Ministerul de interne a acrobat rezultatul licitaţiunilor pentru construirea spitalului judeţean din comuna Brabnva şi a suprefecturel din FiliaşI, judeţul Dolj. • Iu următoarele comuue urbane, consiliile comunale s’aâ constituit ast fel: La Ursicenl: Al. Vasilescu, primar şi N. Ranitescu, adjutor. La Mihăileni: I. Apostolescu, primar şi G. Ionescu, adjutor. La Ocnele Mari: P. Donstantineseu, primar şi Petre Georgescu, ajutor. Din Mizil D. L. Condeescu ne trimite următoarea scrisoare : Domnule Redactor, Am avut onoare ca prin ziarul dvoastrâ şi prin Constituţionalul să aduc In mal multa rlndurl la cunoştinţă publicului şi a ministerului de culte, că de clnd admiuis traţia avercl Ş:oala Ion Crăciunescu, lăsată pentru învăţătura fiilor orăşenilor din Mizil, a trecut sub administraţia unui pretins eforat («Ies ilegal) şi sub preseden-ţla vestitului distrugător al acestei averi Isaya 1. Georgescu, a ajuus la faliment. Pentru cele ce ain scris am fost reclamat drept calomniator, şi această afacere este şi azi pendinte la iustrucţie, unde din de-poziţiunea martorilor invocaţi de mine plnă azi se constată îndestul că cele ce am scris suut juste şi că cuvintele de pungaş ordinar, ce am adresat acestui individ, sunt întemeiate, lucru cs se va desvălui şi Înaintea juraţilor. Am zis că cu toată protecţia colectiviştilor cari II susţin, totuşi Casa şcoalelor, In urma unor denunţări In scris ce i am făcut, & numit o anchetă şi a constatat întemeiate toate denunţările mc e, şi graţie unul raport cinstit, tăcut de fostul avocat al Casei şcoalelor, d. G. Morţuu, a hotărlt intentarea procesului de a lua averea din mina acestui jefuitor. Succesorul d-lul Morţun, d. Italin Veri-ceanu, actualul avocat al Casei şcoalelor, a intentat acţiune, şi In urma probalor a-duse, tribunalul a ordonat ca averaa să treacă din vitriga administraţie a d Iul Isaia I. Georgescu & Comp. la casa şcoalelor. La 3 Decembrie fiind lu apal acest proces înaintea Curţel de apel secţia I-a din Bucureşti, şi pentru ca d. ministru al cultelor, judecătorii cari vor judeca acest proces şi lumea să judece şi să vtză halul In care a ajuns această avere, voia arăta că casa şcoalel Ion Crăciunescu este fără nici un ban, ajunsă la falliment; căci avlud a plăti d-lul M. Ântonescu, advocat In Bueureştl, suma de 2000 lei pentru apărarea unul proces, ce este la Curtea de a-pel din Craiova, a alergat şi s’a Împrumutat eu aceasta sumă cu dobtndă la Societatea Progresul din Mizil. Mal adaog că mandatele Îngrijitorului Băilor Boboe’, al Preotului, al dascălul de la Biserică, suut uesebitate pe 4 şi 6 luni de sile. Şi clnd te gtndeşll că venitul acestei a-verl, eare azi este de 9—10,000 lei se mă- otneă de acest ruinător Georgescu şi comp. iar pentru nenorocita de şeoală cere s ajuns ca un grajd du cheltueşte de cit 3.500 lei pe an. Adâstăm se vedem ce va face Curtea de a cărei dreptate au ne îndoim. Primiţi, etc. Mizil 1898 Decembrie, L.C. Condeescu --------------MMM--------------- ECOURI — Convalescenţa este adesea mal primejdioasă de cit boala însăşi. In timp de mal multe săptămlul, convalescentul este expus la recidivă, la complicaţiunl. Atunci cel mal mari medici recurg la tonicile inimii şi centrelor nervoase şi preferă ori-cărui alt medicament vinul Bravais, reparatorul muşchilor, regeneratorul slngelul, antidot minunat al mizeriei phisiologice. Evenimentele din Paris Duelul Det-oulPttr-Bot/er Parts, 1 Decembrie. — In urma incidentelor ce s’afl petrecut ieri la Camera deputaţilor, uu duel a fost azi dimineaţă Intre d-nil Boyer şi Deroulede. — S’afl schimbat două gloanţe fără resulUt. Paris, 1 Decembrie. — Curtea de casaţie a ascultat azi pe generalul de BoisdefFre. DIVKRSK DIN CAPITALA Prinderea nnnl vestit pungaş. — A- genţii poliţiei de siguranţă aQ reuşit a pune misa pe un vestit pungaş şi spărgător de meserie, numitul Niţă Rtdulescu, zis şi Vtntură ţară, zie şi Eraclie Ion, autorul a peste 30 de furturi, săvlrşite in timpul din urmă In Capitală. De fel din Ploeştl, unde plnă acum şi-a exercitat meseria şi unde a şi fost coudamnat la doul aul Închisoare, Răduiescu este sosit In Capitală de scurt timp şi îşi înjghebase o adevă. rată bandă de pungaşi. El ’şl luase ca complici pe potcovarul Stelian Ion din Militari, pe simigiul Gheorghe Trandafir şi pe vre-o clţl-va ţigani lăcătuşi, cu ajutorul cărora el vindea obiectele pe cari le fura de la diferite spargeri. Niţă Răduiescu trăsşte din 'pungăşii de la virata de 7 ani şi acum este dezertor din regimentul 6 de roşiori. Fn eacroe IndrAsneţ.—Un mare număr de bijuterl din Capitală aQ fost Înşelaţi de un escroc francez, sosit de clt-va timp din Rusia. Escrocul, care călătorea lnsoţt de o tlaără doamnă, s’a introdus pe la bijutierii noştri prin comisionarul Grossman, către care avea o scrisoare de recomandaţiune de la un mare o-telier din Moscova. Dlndu-se drept comisionar de bijuterii, escrocul după ee a Inşi lat pe mal mulţi bijutieri de la care a luat comande primind aeompturl şi a luat bijuterii vechi pentru a le monta din noQ, el a înşelat şi pe comisionarul prin ajutorul căruia reunise a se introduce, lutnd cerceii soţiei comisionarului pentru a'I mouta dia noQ şi s’a făcut nevăzut. Comisionarul Grossman a plecat pa urma pungaşului. AQ rost Înşelaţi de aeest Indrăsneţ escroc bijutierii Radivon cu 2000 lei, NicolaQ cu aceeaşi sumă, Jacobson cu 500 lei, şi alţii. DIN JARA Crima din Tâonta.— Locuitorul Toader Ungureanu, din comuna Tăcuta, judeţul Vaslui, lulndu-se, alaltă-erl dimineaţă, la ceartă cu un ţigan numit Niculal Nacu, pentâu o sumă oare-care de bani ce’I datora, ţiganul, fără multă vorbi, scoate de la bria un cosor şi’I spinte'-ă abdomenul, scoţludu-I intestinele a-fară. Ungureanu cade jos doborît şi fără simţire, şi de oare-ce mal dădea semne de viaţă, a fost imediat transportat la spitalul centrai din Iaşf. Peste noapte a încetat din viaţă in spitalul Sf. Spiridon la clinica chirurgicală a doctorului S'-uly. Ţiganul N. Nacu, după săvîrşirea crimei a ln -ercat aă dispară. A fost Insă imediat prins şi arestat. Accident pe linia feratft. Alaltă-erl, trenul aceelerat venind de la VereştI spre Leor-da, ajuns la cantonul No. 134, a luat înainte un car cu bol condus de un ţăran care tocmai vroia sfi treacă linia In faţă cantonului. Cind trenul se opri, boii eraO tăiaţi, carul sfâiimat, iar o-mul diu car grav rănit. Ridicat In tren pentru a fi transportat plnă la gara Leorda, nenorocitul a putut spune că se numeşte Gheorghe Rusu, locuitor lu comuna IpăteacI, apoi sucombă In cele mal crude chinuri. Nenorocirea din Ternele.—Locuitorul Ion Berneanu din comuna Cernele, judeţul Dolj, vroind alaltă-erl seară să şl aprindă o ţigară la lampa ce ardea pe masă, lampa s’a răsturnat şi gazul aprins s’a împrăştiat pe hainele sale. Cuprins de flăcări nefericitul a sucombat In urna arsurilor suferite In chinuri groaznice. îngropat de viu.— Din Focşani ni se anunţă că o Îngrozitoare nenorocire s’a Intim-plat zilele trecute In comuna Pănceştl din judeţul Putna. Locuitorul loniţă Gavrilă din acea comună, săplnd la un puţ, pe clnd se afla In fundul groapel, un mal s’a surpat peste dtnsul şi l’a îngropat de via. Locuitorii dia sat după o muncă de mal multe oro, aQ ridicat pămlntul care se surpase peste nefericitul lor consătean şi aQ scos la lutniuă cadavrul lui care nu mal prezintă firmă omenească. Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Romlne») Paris, 1 Decembrie.—Ii» cursul unei întruniri a asociaţiutiei tinerilor creştini, Sir E. J. Manşon a exprimat convingerea că Franţa se va uni cu Englitera şi America, pentru a asigura progresele civilisa-ţiunei. In acelaşi timp a exprimat simpatiile sale pentru franţa epertnd că la viitorul Crăciun nu o să mai fle svonuri de răsboiu intre cele două naţiuni. Madrid, 1 Decembrie.—Se asigură că d. Sagasta o să disolve Camera deputaţilor înainte de ratificarea tratatului de pace. Roma, 1 Decembrie.— Ambasadorul Franţei pe Ungă Sflutul Scaun,? d. Poubelle, a fost invitat de givernul aăfl să obţie prin orice mijloace cn putinţă îndepărtarea partriarchulul din Ierusalim, Monseniorul riavi. Washington, 1 Decembrie.—D. Mac K n- ley a numit pa generalul Broocke, guvernator militar al Cubei şi l'a Însărcinat cn controlul administraţiilor civile şi militare. Canea, 1 Decembrie.—Prinţul George va sosi la 9 Decembrie. Amiralii ver părăsi iusula cinci zile după sosirea sa. Caneea, 1 Decembrie.—O depeşă identică a amiralilor, adresată guvernelor lor, declară că dacă Prinţul Geerge va acorda o amnistie, această amnistie ar fi cu neputinţă să se aplice celor condamnaţi de tribunalele militare pentru crime comise la Candia, sad pentru crime cari aQ atras după ele sentinţe capitale, căci alt fel s’ar compromite In mod grav siguranţa martorilor. Londra, 1 Decembrie.—Sir W. Harcourt şi a dat demisia de şef al partidului liberal al Camerei Comunelor, refuzlud de a conduce uu partid frămlutat de neînţelegeri şi interese personale. ţ&CetHnge, 1 Decembrie. — Comisiunea Însărcinată cu distribuirea nouilor puşti, trebue să aleagă, in toată ţara, 4000 de oameni pentru formarea unei garde princiare, al cărei şef a fost numit prinţul Mirko. Kronstadt, 1 Decembrie. — Un accident s’a produs la fortul Constantin. In timpul Incărcârel unul obus, acesta a făcut explo-sie, omorând 9 soldaţi şi răniud grav pe un ofiţer şi 7 soldaţi. Alţi doi ofiţeri afl fost răniţi în mod uşor. Budapesta, 1 Decembrie.—Partidul liberal va desemna ca candidat la ţpreşedenţia Camerei pe d. Perczel, ministru de inteine. Sofia, 1 Decembrie.—D. Wasow, ministru al instrucţiunel publice, şi-a dat demisia. Corpurie Legiuitoare CAMERA Şedinţa de la i Decembrie 1809. (Urmare) D. D. Sturdaa spune că liberalii trebue să fie mtndri de progresul ţărel, fiind-că el afl făcut mişcarea de la 48. S’aâ intlmplat apoi două evenimente însemnate : Doul monarchl puternici afl venit cu toată pompa monarchiel lor să recunoască noua noastră monarhie. Vorbeşte de vizita împăratului Franţ losef la noi şi de vizita pe care Regele nostru a fâcut’o la Petersburg. Meritul este al bărbaţilor de la 48 şi al Regelui nostru. Semnul caracteristic al mişcărel de la 48 este unirea stabilă a tutulor bărbaţilor cari afl lucrat la acea mişcare. Unirea s’a făcut sub steagul aspiraţiuni'or ţărel. Un singur punct dia progresele săvlrşite In aceşti 50 de ani nu a rămas ne enunriat la 48 şi au rămas încă multe din aspiraţiunile de atunci nerealizate plnă acum. Şi tuaiute şi după 48 frămlntările erafl mari lu (ară din cauza nelnchiegăril partidelor politice. Oameni politici suut acel cari afl In vedere interesele statului. Partidele sunt In serviciul statului şi între iuteresele statului şi ale partidului nu poate exista coliziune. Nu tot ast-fel este şi cu coteriile politice. Prin coterii nu se clădesc convineţiunl şi conştiinţe, ci ele se spălăcesc. La coterii principiul este interesul personal. Prin partide, din contră, se întăresc şi conştiinţele şi conviucţiunile. d. Al. Costantinescu: Am citit asta şi in Voinţa! D. D. A. Sturdza: Dacă aţi citit In Voinţa adevărat este. Natura are oroare de gol şi so ietatea are oroare de anarhie, care este distrugă-toarea societăţii Deviza fie-cărul bărbat de Stat trebuie să fie: «Patriae in serviando consumo». Am trecut prin multe vijelii de la 48 plnă acum, spune d. Sturdza, şi am ajuns la liman, să sperăm că şi de aci înainte vom merge tot bine. S’aâ Intlmplat şi pe atunci dezbinări, dar etnd era vorba de evenimente mari, toţi se strlngeafl la un loc pentru biuele ţărel. Dezbinările sunt rele, ele orbesc. Caracteristica orgaDizărel este unirea şi disciplina. Cine clădeşte o casă şi este om înţelept, trebuie să o îngrijească, să o păstreze. Aşa este şi cu societăţile. Organizarea actuală afl fâcut’o bărbaţi Însemnaţi şi noi suntem datori să o păstrăm. Constituţia noastră, cere, prin spiritul el, orgauizarea a-ceasta unită. Cu cit partidele mari istorice vor lucra In mod organizat, suntem asiguraţi de viitorul nostru. Preşedintele cousiliulul vorbeşte apoi de alegeri şi spune că două lucruri trebuesc respectate In operaţiile electorale : secretul votului şi independenţa alegătorului. Parlamentul de azi a venit prin alegerile de la 95 în mare majoritate liberal. Conservatorii s’afl plîus atunci că n’afl putut pătruude In mal mare număr. Părerea mea şi a tutulor, cred, spune d SUirrîza, este că curentul era aşa. Aceasta trebue să ne serve de exemplu şi nouă, să nu căutăm să formăm curente. înaintea alegerilor generale de la 95, afl fost alegerile comunale In cari liberalii afl izbutit In 7 colegii I şi la 9 colegii II. A-ceasta dovedeşte că nemulţumirile erafl mari. D. N. Fleva: Făgăduelile erau, mari 1.. D. D. Sturdaa: In privinţa fâgăduelilor, trebue să fim concilianţi faţă de cel ce fă-găduesc şi faţă de cel ce ţin făgăduelile. Azi majorităţile suut aceleaşi de la 95. A-legerile comunalo afl dovedit aceasta. Adversarii noş'ri afl pus lupta pe terenul politic, afl vroit să mă desfiinţeze pe mine şi n’afl reuşit. In alegerile trecute, o fracţiune a partidului liberal s’a abţinut safl a votat cu conservatorii. D. C. T. Grigoreacu. Nu este adevărat. D. D. Sturdaa: La Ploeştl tinerimea cultă, uegustorimea generoasă, afl dat con-cnrsul guvernului. Mai multe vod : Socialiştii I Socialiştii ! nu tinerimea cultă. D. D. Sturdsa : Faceţi şi d v. alegeri yi veţi vedea dacă puteţi reuşi I D. G. Dobrescu: La Ploeştl am avut la ultimele alegeri 130 de votări. D. D. Sturdsa conchide apoi că lupta Intre partidul conservator şi cel liberal este legală. Lupta Insă din alnui partidului este desastruoasă, ea se abate de Ia principii la interese personale şi se face încurcătură. S'a vorbit un timp de un triumvirat, tn care eram pus şi efl. Este curios cum efl, omul blrfit, trădătorul, omul de aruncat In stradă, am fost pus In triumvirat (aplause). Voiţi să mă desfiinţaţi ? Nu căutaţi căi lăturalnice, veniţi priu faţă, faceţi ca ţara să o facă. Eâ nu stafl In capul partidului şi al guvernului de plăcerea mea, ci de datorie faţă de partid şi Rege. Cit timp nu mi se va ridica această Încredere, ar fi o dezerţiune să plec. Voitt sta ac cit D zefllml va da putere de muncă şi conştiinţa devotamentului. D. Dobrescu: Şi d. Aurelian a avut’o. D. D■ Sturdaa: Suntem In a patra sesiune şi ar fi mal bine să o terminăm In binele ţărel. Efl cred că e bine să Încheiem această sesiune lnlr’un mod demn. Dato:ăm aceasta celor ce afl Închegat Romlnia modernă. Să ne facem demni de Încrederea ţârei care ne-a trimis aici şi de Încrederea Europei lutregl, care ne-a numit punctul de reazăm din Orient. Iată pentru ce am luat cuvintul cel d’in-ttifl la discuţia Adresei. (Aplause). 0 voce: Acum, Închiderea discuţiei! (Ilaritate). Şedinţa se suspendă la orele 3 şi jumătate. Şedinţa se redeschide la 3.45 sub preşedinţia d lui B. Epurescu. D. P. Gorgos vorbeşte de corpul electoral, de şcoală In general şi de organizarea şcoalelor protesiona1 e. Se ocupă apoi de starea ţărănimel şi cere modificarea legel tocmelilor agricole. Oratorul se ocupă apoi pe larg de monopolul alcoolului şi de alcoolism îu general şi recomande ministrului de finanţe să studieze proiectul d lui Al. Cuza, depus In sesiunea din 94, prin care se cere introducerea monopolului alcoolului. Spune eâ Statul, priu actuala lege a băuturilor spirtoase, menţine viciul In permanenţă, care decimează populaţiuuea noastră, In deosebi pe •ea rurală. Terminlnd cere Înfiinţarea monopolului hlr-tiel de ţigară şi formaţiunea debitelor speciale pentru vluzarea sătel. D sa declară că va vota In contra Adresei. Şadinţi se ridică la orele 5 şi un sfert. Şedinţa de la 8 Decembrie Şedinţa se deschide la orele 1 şi 5 sub preşedinţia d-lul T. Giani, preşedinte. PresenţI la apel 121 deputaţi. Pe banca ministerială d-nil D. Slurdza, Ferechide, Stoiceseu. Se fac formalităţile obicinuite. D. G. Dem. Teodorescu cere d lui ministru al domeniilor să i pună la disposiţie dosarul exploatărel pădurtl din comuna Comana, Vlasea, Împreună cu raportul inspectorului domenial Ilie Bujol, dorind s6 facă o interpelare. MJrtndrirea lui Dobeseu D. Ionel Grădişteanu spune că de şi cererea de dare tn judecată a Iul C. F. Ro-bescu e făcută de mult timp, ministrul de justiţie n’a cerut autorizarea Camerei de cit eri, pentru a trăgăni afacerea. Fiindcă termenul de judecată este la 23 curent, d ta cere urgenţa. Dacă Camera nu va admite cererea de urgenţă, atunci e vădit că şi Camera voeşte să Irăgănete afacerea şi să întindă muşamaua şi asupra a-cestei ofacerei ca asupra tutulor celor l’alte. (aplaust) D. Grădişteanu cert votul cu bilt asupra urgenţei. D. ministru Stoiceseu spune că nu numai n’a voit să tărăgănească afacerea, dar a înaintat Camerei adresa preşedintelui Curţii cu juraţi, tn eiua chiar etnd a primit’o la minister. Cererea de urgenţă e respinsă de Cameră. Mal multe voci : Iată muşamaua 1 Aceasta s’a dovedit pe dep’in ! Se intră In ordinea zilei: discuţia Adresei. D. Moisescu are cuvintul. RENATVL Şedinţa de la i,Decembrie 1988 (Urmare) In ce priveşte acuzaţiunile Întemeiate a-duse d-lul Sturdza tn chestiunea naţională, le recunoaşte drepte, dar zice că n’afl importanţă, pentru că sunt lucruri vechi şi ştiute. Recunoaşte călcarea programului partidului şi zice că el nu se poate realiza de ctt prin un curaj prea mare safl prin o unire desinteresată a tuturor. Dar vom fi intransigenţi, zice oratorul, asupra unul punct, ea unirea şi conlucrarea tuturor să se facă sub conducerea şefului ce ne am dat noi Înşine, a celui cărui s’a încredinţat drapelul partidului, a d-lul Dim. Sturdza. D. G. Panu zice că aceasta fiind ultima sesiune, se cade să vedem care este activitatea desfăşurată de parlament. Pentru asta face istoricul vicţel politice a partidului liberal de etnd a venit la putere. Oratorul aminteşte campania făcută In chestiunea legel maximului, campania cu demisia ofiţerilor de cavalerie şi campania in contra legel minelor, această din urmă campanie absolut constituţională pentru care s’a şi retras oposiţia din parlament. Vine apoi la chestiunea naţională şi arată cum pe ea afl venit liberalii la putere. Guvernul liberal, zice oratorul, a venit la putere în condiţiunl anormale, tntr’o stare de nelinişte a spiritelor, ca un guvern de reparaţie şi restauraţie; trebuia dar să dea o satisfacţiune opiniunil publice agitate de el. El bine, ce aţi făcut cu legea maximului şi ce aţi făcut cu legea minelor, pentru a da o satisfacţiune Constituţiei, care aţi spus că prin această lege a fost slngerată V N’aţl făcut uimic şi nici veţi face, pentru că nu puteţi face nimic. Aţi veuit ca www.dacoromanica.ro jfurern d8 reparaţiune şi n aţi reparat nimic. Citeşte apoi o foarte lungă listă de proiecte de legi de reforme, propuae, făgăduite de gutern—dar constată că ele n’att fost nici măcar aduse In discuţie. D. Panu arată Intr’un mod magistral cum că liberalii att călcat chiar şi ideia.de partid, ideie primordială pentru el, căci In opoziţie att fost uniţi, ceea ce făcea tăria lor, iar la guvern, tn momentul aplicării programelor şi principiilor, s’att divizat din prima zi pe interese personale. Judecind lucrurile după liberali, definiţia unul partid ar ti: partid este o adunătură de oameni uniţi pentru a răsturna guvernul. In ce priveşte lauda d lui Sturdza că vizita de la Petersburg i se datoreşte d sale şi partidului liberal, d. Panu se miră de atlta îndrăzneală, dud ştiut este că tradiţia paatidulul liberal In politica externă este: Duşmănie contra Rusiei,—şi ctnd sunt cunoscute broşurile şi agitaţiile d-lul Sturdza In contra Rusiei. Conservatorii proîestă contra sistemului de a se face armă de partid din orice, chiar din vizitele Suveranului la Curţile străine. Să se lande liberalii cu politica externă faţă cu |,Turcia, politică specială Împinsă ptnă a se striga în Senat: Trăiască Sultanul 1 dar în schimbul cărei guvernul n’a obţinut nimic, nici Mitropolia după care umblă de atîta vreme, nici măcar libera trecere a vaporului «Elisabeta». Venind la programul sesiunii actuale, d. Panu felicită Senatul că nu are de votat de cit un crlmpeitt de lege, acel al în-văţămîntulul profesional. D. Panu crede că pentru partidul liberal o viaţă politică la guvern de patru ani este mal mult de cit suficientă ; în acest interval el şi a dat măsura puterii lui — ca şi acel cal de cursă cari aleargă superb 1200 de metri, dar nu pot resista la curse de 4000 metri. Sunteţi la sfîrştiul activităţii d-voastre parlamentare ; căutaţi să terminaţi în linişte şi penlru viitor nu vă mal gândiţi la putere. Şedinţa se suspendă la orele 4 şi 5 minute. Se redeschide şedinţa la ortle 4 şi 20. D. M. Ferechide, ministru de interne, face să reiasă importanţa modulul cum a fost primit M. S. Regele de împăratul tuturor Rusiilor ; aceasta este consecraţiunea posiţiuuil politice a României moderne, cu această ocasiune d. ministru spune că datorita totul partidului liberal şi Iul Ion Bră-tianu şi caută să facă o legătură lăsânp să se îoţe'eagâ că astăzi este ori ce lovitură ce se adnce d lui Sturdza, şeful partidului acelui care poartă drapelul partidului, este o lovitură adusă însuşi partidului. D. Ferechide afirmă că mişcarea din Dealul Mitropoliei în chestiunea legel maximului a fost spontanee şi făcută fără ştirea partidului liberal. Iu chestiunea pronuneiamentulul ofiţerilor de cavalerie, d. Ferechide spune că denunţarea că partidul liberal a făurit a-cest pronunciament este o calomnie... In ce priveşte legea minelor, zicînd că pautidul liberal are încă viaţa la guvern, declara că guvernul va veni cu un proiect de modificare a el, aşa că să satisfacă pe toată lumea şi să fie şi un izvor de bogăţie pentru ţară. In aplausele majorităţii, ministrul de interne afirmă că alegerile comunale aii fost absolut şi in modul cel mai complect libere. Recunoaşte că s’att comis «neorlnduell» în Capitala, dar apără pe bătăuşi şi pe şeful lor, primarul C. F. Robescu—şi adaogă că dacă s att produs reclamaţinnl că s’ar ti violat secretul votului, guvernul a casat alegerea. Oratorul, venind la tratative, spune că a fost un moment de mărinimie din partea d lul Sturdea, a doua zi după alegerile comunale, prin care a fost confirmat şeful partidului, să intindă mina disidenţilor, ca să vină şi el să lucreze împreună cu majoritatea pentru ţară—ca să nu piardă unele talente; aceasta n’a făcut’o d. Sturdza silit, ci dmtr’un nobil sentiment. D. Ferechide impută drapeliştilor că fac rătt partidului liberal şi fac jocul conservatorilor ; doresc eliminarea d-lul Sturdza, tocmai pentru că conduce bine partidul. No! n’avem vreme de pierdut îu tratative— zice, terminlnd d. ministru — nu ne putem opri Iu loc, trebue să mergem înainte pentru binele ţârii; dar, dacă ni se va a-duce concursul luminilor şi talentelor disidenţilor, nu 1 vom refuza. (Aplause). D. G. D. Palade, ministru de finanţe, ţine să vorbească peniru ca să apere budgetul—crezul partidului—de acuzaţiune ado-cumentată adusă de d. general Mânu, că a produs deficite. Zice că milioanele luate de Ia casa de amortisare sunt venituri ordinare de oare-ce s’a votat o lege care le-a botezat ast fel ; apoi se pllnge că a fost recoltă rea, att fost ploui, inundaţiiml şi altele şi att trebuit făcute cheltuell, reparaţiunl şi lucrări de apărare. Terminlnd, d. Pallade spune că a făcut şi d-sa disidenţă In tinereţe, dar a făcut experienţa că disidenţele fac rătt partidului, fără a face bine nimănui; regretă că vede, talentele grupate In disidenţă liberală; impută Drapeliştilor că fac rătt partidului liberal şi servesc interesele conservatorilor — dar totuşi speră să revadă pe toţi liberalii uniţi.. Voci : In oposiţie 1 Se cere închiderea discuţiuuel şi se a-probâ. Proectul de Adresă se ia în considerare. Discnţiunea şi votarea Adresei pe articole se amină pe iuline. Şedinţa se ridică la orele 5.35. Qestinţa tiv ta 9 Decembrie 1909. Şedinţa se deschide la orele 2 şi un sfert. Presidează d. N. Gane, preşedinte. Pe banca ministerială d nil G. D. Pallade şi M. Ferechide. Presenţî 85 d-nl senatori. Se fac tormalităţila obicinuite. Se intră în ordinea zilei : discuţiuuea pe paragrafe a proiectului de Adresă. Dr. Ecaterina Arbore-Ral) i Specialistă In boale de copil şi femei Strada Romană - Tunarî, No. 10. ULTIME INFORMATIUNI Afoni încurcături Un grup de guvernamentali continuă a-tl manifesta nemulţumirea faţă de d. Dim. Sturdza, din causa rupturel cu oposiţia liberală, şl se vor întruni miine seară, după ce vor asculta discursurile pe cari d-nil Fleva şi Dela-vrancea le vor pronunţa mtine In discuţia generală a Adresei, ca să ia o posiţie mal hotărltă. * * * Apropierea dintre d-nil Fleva şi unii miniştri începe să devină din ce In ce mai pronunţată. In acelaşi timp se încordează mult tovărăşia dintre (leviştl şi drapeliştl. Se anunţă drept fapt pozitiv că d. N. Fleva va rupe In două-trel zile relaţi-unile sale cu drapeliştil şi In special cu d. Aurclian. Fleviştil interpretează aceasta ca o protestare In contra d-lul Aurelian, care se împotriveşte la lupta de răsturnare. Iar drapeliştil pretind că intenţia d-luî N. Fleva ar fi să aibă mina liberă spre a se putea înţelege definitiv cu d. Dim, Sturdza. *** La rtndul lor, drapeliştil vreau să silească pe d. Aurelian ca să rupă angajamentele pe cari le-a luat faţă de d. Eugeniu Stătescu, de oare-ce s’a dovedit că pe cit de mare este pofta a-cestuia de a deveni prim-ministru, pe alît de neînsemnat este concursul pe care’l dă drapeliştilor in lupta în contra guvernului. Unii insă acuză pe d. Stătescu, că de dragul unor afaceri mari opreşte pe d. Aurelian de la orl-ce acţiune. *% Azi şi miine vor lua cuvtntul la Cameră d-nil Xenopol, N. Fleva, Porum-baru şi Delavrancea. D. Delavrancea tste al 4-lea si cel din urmă dintre oratorii înscrişi ptnă acum la desbaterile Adresei. D-nil Aurelian şi V. Lascar, nu s’au înscris încă. Portul Galaţi are o înfăţişare cu totul desolată. Mişcarea bastimentelor s’a redus la ultima expresie. Pretutindeni s’att ridicat pontonurile, iar cea mal mare parte din magaziile agenţiilor sunt Închise. Afară de cîte-va vapoare de mare, cari vor pleca şi ele, navigaţia s’a suspendat şi portul a intrat în sezon de iarnă. Aflăm că Vineri va sosi in Capitală o delegaţie de ofiţeri ruşi, repreeenttnd regimentul rusesc al cărui comandant de o-noare este M. S. Regele. Delegaţia de ofiţeri se va prezintă M. Sale Regelui. Se vor da mai multe eerbări tn onoarea ofiţerilor ruşi. Expunerea d-luT de BUIow şl Romînla Iată textul cuvintelor pronunţate de d. de Billow asupra Romîniel: t. Constat cu satisfacţie că sub regimul tnţe'ept al unui Suveran luminat, Regatul Rominiei devine din ce in ce mai mult un element însemnat de ordine, de progres şi de civilisaţie tn peninsula balcanică.» Candidatul guvernamental la colegiul II de Senat din Fălticeni, este cumnatul prefectului Softa, anume d. Gh. Vă-sescu. Candidatul partidului conservator e d. M. Millo. Slmbâtă se va celebra clte un parastas, prin toate bisericele ortodoxe ro-mlne din Transilvania şi Ungaria, pentru odihna sufletului Mitropolitului Miron. Diplomă d-lul Sturdza Pester Lloyd de Slmbătă publică o scrisoare din Bucureşti, trimisă de cunoscutul Ilans Krauss. Extragem următorul pasaj din această scrisoare : Deşi greşelele, pe cari Sturdea le-a comis, ca şef de oposiţie, cm prilejul tractărei aşa numitei chestiuni naţionale, att fost reparate prin activitatea sa ca prim-mi-nistru, totuşi guvernarea sa stă sub umbra unui trecut, care oferă opoeiţiunei noui şi noul puncte de atac.» Tribuna, comentlnd acest pasaj, spune : Pe romlneşte tradus acest pasaj înseamnă, că tratarea chestiunel naţionale a fost o serie de greşeli, pe cari, ajungtnd la putere, d. Sturdza s’a grăbit să le repareze prin «activitatea» sa. Iaiă un uott atestat de bună conduită In chestiunea naţională pentru d. Sturdza. El va Întări şi mal mult—dacă mal e de lipsă —pe cel ce In sufletul lor romtnesc ’l-att condamnat tocmai pentru «reparările» ce ’i-se aduc ca laude—din partea duşmanilor noştri. D şoara Natalia Otto, fiica decedatului dr. Olto din Capitulă, absolventă a conservatorului din Viena, a fost angajată la o-pera din Koeln. Tlnăra artistă a fost eleva favorită a m-lebrulul maestru dr. Gaensbacher. Programele şcolare ErI seara, profesorii de curs secundar s’att adunat In una din sălile universităţel sub preşidnţia d-lul Haret, spre • se discuta alcătuirea noiulor programe de Învăţă-mint ale cursurilor secundare. La această consfătuire att asistat un mare număr de profeeorl. După o mică introducere a d-lul ministru, d. D. Laurian, profesor de filosufie la liceul Matei Basarab, In mijlocul unei atenţiuni generale, a vorbit criticînd actualul metod de predare a limbel romlae, ară-tind defectuozităţile şi piedicile ce se în-tîmpină în predarea cui sulul. D sa a arătat cum elevii din cursul inferior, cu pretenţii de a trece în cel superior, nici nu ştitt să decline, necum să facă analize sintactice, etimologice ori stilistice. A combătut modul predăreî de compozi-ţiunî, de teme pe cari chiar profesorilor le vine grett de a le face. A combătut—şi cu mult succes—sistemul practicat de mulţi, adică : silirea de a învăţa elevii pe de rost reguli şi para-regull, definiţii peste definiţii, lucruri cari uu aduc nici uu resultat, ci din contra, Încarcă memoria copiilor, fă-c!ndu-I papagali, făclndu-l să rostească lucruri, pe cari creerul lor, uelndestul de desvoltat, nu poate să le priceapă, aşa că rezultatul final, este copleşirea, Încărcarea fără seamăn a memoriei, o complecta pa-pagalizare. D. Laurian a opinat, că In locul acestui sistem, să se citească, şi din citire să se ecoată regalele şi definiţiile necesare, apoi, să se facă cit mal des compoziţii, pentru a se lărgi orizontul vederilor, pe tărlmul li-teraturel. D-sa şi a încheiat cuvlnţarea In mijlocul aprobaţiunel generale. Ora fiind înaintată, discuţia s’a amlnat pe azi, la orele 2 p. m. ULTIMA ORA Urmărirea luî C. F. Robescu Ministrul justiţiei a adresat d-lui preşedinte al Camerei, următoarea adresă, cerînd autorizarea pentru urmărirea lui C. F. Robescu, înaintea curţei cuju rată: «D. preşedinte al Curţei cu juraţi din judeţul Ilfov, pe lîngtt adresele cu No. 1,644 şi No. 2000, îmi înaintează copii de pe petiţiunile ce i-afli fost adresate, prin care*se cere deschiderea acţiu-nei publice contra d-lul C. F. Robescu şi alţii şi în vedere că d. Robescu‘este membru al Adunării deputaţilor, d. preşedinte intervine ca onor. ^Adunare să dea autorizaţiunea de urmărire prevăzută de art- 52 diu Constituţiune. Am onoare a înainta d-voastre, în copie, ambele adrese ce am primit din partea d-lul preşedinte al Curţei cu juraţi, împreună cu copiile petiţiuni-lor alăturate la dîusele.“ D. I. C. Grâdişteanu cerlnd urgenţa, drept dovadă că guvernul nu vrea să muşamaliseze banditismele Iul C. F. Robescu, bandele de mamelucî, după clte-va cuvinte ale aquaticului Stoi-cescu, s’au grăbit a respinge urgenţa. * * * Un număr de 60 deputaţi guvernamentali sunt convocaţi ne diseară la d. Gr. Em. Grâdişteanu. Această consfătuire s’a decis aseară la o conspiraţie ocultistă ce s’a ţinut la domnu C. Nacu şi la care au participat d-nil Misir, Gr. Grâdişteanu, Procopiu, Bianu şi N. N. Sâveanu, etc. AVIS IMPUTANT Am onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că la & HOMSMBHWE a. c. hiii deeclili „HOTELULCAROL“ Casă de primul rang, situata In STRADA S IPSCANI in centrul cel mal comercial al Capitalei şi în apropiere de Ministere, Parlamente, Palatele de Justiţie, Poşta şi Telegraf, Casa de Depunere. Bănci, etc. Acest nott hotel are numeroase Camere şi Saloane luxos şi confortabil mobilate. Sală de Restaurant, -hioii de lectură, Telefon, HiU, etc. in cit nu va lăsa nimic de dorit In ceea ce priveşte cerinţele moderne ale confortului. Restaurantul hotelului este prevăzut cu o bucătărie Franceză şi Rouiluă din cele mal alese şi bine îngrijite, iar vinurile şi cele-l’alie consumaţiuul ce se vor servi vor fi numai naturale. Sit .145. Serviciu prompt. — Preţuri moderate Cu deosebită stimă Antreprenorul, O. ti. II.IE8CF. Mare Depott de Lemne cu Slitţjenu ai Tdele duse la domiciliu în condiţiuni avantagioase Cer- Tuf an, 26 I.el mia de kgr. şi Eag, etc., 25 I.el mia de klgr., cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa la domnii POPOYICI THEODORU şi C-nia Strada Filantropiei, No. 0. AVIS Pe lingă articolele de ferârie pentru construcţl şi unelte de industriaşi dim toate branşele, ’ml-a sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-ctmurl de masă, articole de menagitt ş. a., d. Serviciuri de porcelan şi serviciuri de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de furiş de diferite «steme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor fi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’inl visita magasiaul şi vor găai oate articolele necesare cu preţuri foarte convenabile şi serviciul prompt. D1MITRIE MANO'EO ST ■aooMoral lai F. T. Dan otltl La „LEUL DE AUR“ Sit. 97 Str. Lipscani, No. Ol.—Bucureeei MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţtnni D-nul Ilie Nicolescu, copist grefier la ju decâtoria Ocolului Argeş, judeţul Muscel, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «Nicolescu» n cel de «Iliescu», spre a se numi «Ilie Iliescu». D-nul BeDiamin Froim directorul şcoalel israelite din R.-Sărat a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «Froim» In cel de «Frimond» spre a se numi «Beniamin Frimond». D-nul Constantin Ion, funcţionar, din comuna Elisabeta Doamna, judeţul Roman a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele sătt patronimic de «Ion» a acelui de «Apostoleanu» spre a se numi C. I. Apostoleanu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor iuteresaţl, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special tn boale tie copil Str. Popa 86re, No. 24 sit. 87. PROPRIETATEA NICULESCU-ANORONACHE DIN OOLEN T.T Ni A Win leă Metrul Pătrat Teren situat la marginea Capitalei pe şe-seaua Colentina-ŞtefăneştI, depărtat numai Ia un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, posiţie Înaltă, prezentind o admirabilă privelişte asupra Bucureştilor. Mal este de vînzare terenul din partea stîn-S* a căleî ferate Bacareştî-Conetanţa, foarte favorabil şi pentru instalaţiunl de fabrici, îa care ecop s’a rezervat terenul necesar pentru o gară (haltă). In zonele rezervats pe dreapta şi stingă eâ-lei ferate preţul variază Intre lei 1.50 şi lei 2.25 de metru pătrat. Terenul ce se vinde este In afară de zona de servitute a fortificaţiilor, fiind In imediată apropiere de Colentina. Această localitate va clştiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de tramway, care va merge ptnă la Zalbana şi al cărui trasett este încă In studia. S’a rezervat loc pentru : parc, şcoală, biserică cimitir, piaţă şi primărie. Biserica va fi construita de proprietari eu cheltuiala lor îndată ce 3 părţi din loturi ver fi vîndute. Vtnsarea ee face In loturi de orl-ce întindere, plătibile tn 4 ani şi in 4 rate pe an din 3 in 3 luni. A se adresa d-lul Căpitan GH. 10ANIN Strada Surorilor, Ho. 99 vis-ă-ris de biserica Pnyn-Ghiţn Maşina «le Scrin fa totul noA! Cea mat bun» Maşină de Meri* Se vinde foarte eftin. A se adresa la Administraţia ziarului. Agenţi rare voeee să se ocupe cu vlnzazea pe rate lunare, permisă prin lege, de losurl de Stat, austriace şi ungare, precum şi de alte losurl cari represint un capital sigur, Îşi pot asigura un venit frumos. Ofertele cu arătarea adresei precise sunt a se trimete la casa de bancă. Armtn Schbnjun Budapest Elisubetring, 48. DE VÂNZARE I Locuri Parcelate DE LA f lEl/şi ăO ti AH M HETItr PATRAT ptnă la £50 RAM Pe Malul Mârel negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL In condiţiuni do plată FOARTE AVANTAOIOA8E tuliră ist timp tte I ani in im s-ale trisssentriate întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atlt ca climă cît şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul D-iml I. MOVILA Bucureşti, Str. Boamnei, 97. lux Buveurs dUaii de Vichy On sait combien l’eau minerale fran-jaise de Vichy est pr^cieuse contre Ies maladies du foie et de l’estomac, si nombreuses dans notre pays, le rhu-matisme, la gravelle, le diabâte, etc. Les sources de Vichy appartenant ă l’Etat franţais qui portent les noms de C 6 le stins, Hdpital et Graniţe-Grllte sont lesmeilleures et les plus connues. 11 faut donc se garder des imitatione et exiger toujours l’un de ces trois noms sur les Itiquettes et les capsule» des bouteilles. On est ainsi assură de boire de l’eau naturelle authentique, embouteill^e â Vichy, sous le contrdle et la garanţie de l’Etat et supportant facilement le transport. Les noms Cile stins, Hdpital ou Granae-Griile, sont imprimes en lettres blanchee sur fond noir dans ie bas de l’ătiquette. 16 MEDALII DE AUR 6 DIPLOME DE ONOARE GRAND-PRIX-NICE -*«( FURNISORUL CURIEI REGIILE >«- FABRICA STAICOVICI oferă publicului pro iucţiunilesalecu preţ redus. Aceste produse se găsesc în toate principalele BĂCĂNII. DEPOZIT 81,1M STRADA REGALA, No. ti. P. SFETJESUU AVOCAT Strada Mircea- Vodă 23 REDESCHIDEREA ,. MagasinuluT General de Paris" BUCURESCI 104, Calea Victoriei, 104 Din causa mărire! considerabile MAGASINUL GENERAL de PARIS este transferat îu CALEA VICTORIEI, 104, colţ cu strada Franklin (Piaţa Episcopiei). Inaugurarea noului şt vântului loeal ea avea loe HAMBATA, & DECEMBitE, st. v. Această nouă instalaţie permite Magazinului General de Paria a presenta onor. public cn preţurile cele mai uvautagioaRe un asortiment considerabil şi variat în articole de: lMri?lKr 4 * 1 CHISTA.LEKIE (I. RACCAKAT, FORŢEI.ANrHI, FAIANŢE, T>- ITB ală 1«I U TENIILE de bncătArle de tot felul, CTŢITERIE, OHFEtERIE, etc. n m n~WNsrTX*T~*ns isth fină, toate mărcile cunoscute, precum ■ «LJ IVM JCd 14 H Fi Şt cea sfeciai.ă a casei. OBIECTE PENTRU CADOURI: Statuete, Busturî, Flaconiere ţi Cupe. Jucării: Un foarte mare asortiment de nnvoteuri pentru copii BETIT8 JSEWJHMjES : MMautes-Xouveaute. Articole pentru Fumători.—Articole de Biuroii, etc. etc. VST Expediliuni în provincie franco de orî-ce cheltuell dela 30 franci în sus. Otsor. Public eetle rugat a t-lnita aceantă ituftorlattlti cană inalnle ăe a ne steeiHe anu$ira cumgtărărilor nate. Apă Minorală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituantă ANEMIA - DISPEFSIA - DIABETUL De patru secole Inrorut Saint-Mjeger ta Pougucn este cel mul nni-vers»2 apreciat de c&tre Doctori W CEA HAI BUN* DINTRE APELE PUtiATIVE www.dacoromanica.ro EPOCA Buletin Meteorologic.—Observatiunile casei A. Menu et comp., calea VicloreT 88, pe ziua de 30 Noembrie 1898: Miezul nopţel, -f 2°; 7 ore dimineaţa,-)- 1* ; A-.........In....................... miazl, +10°. Înălţimea barometrică, 771mm.; Starea cerului, frumoasa. Barometrul este Btaţionar. Institutul Meteorologic ne comunica următoarele : ErI timp foarte frumos, cal 1 şl liniştit. Noaptea rece şi Îngheţ. Iu Moldova termometrul s’a coboj it pîna la 6 grade sub zero. In general timpul a început a se raci simţitor. Cea mal ridicata temperatura a fost erl la Buzău şi Ploeştf. dimineaţa ceaţa groasă mal ;!n toata ţara, la Bucureşti se menţine. Timpul umed, închis şi rece. Baromentrnl s’a coborit cu 3 — 4 mm. COTA APELOR.—Cota apel Dunărei d'asupra etiagiilor inzilele de 26 şi 27 Noembrie a fost: 36 Noembre 26 Noembr# Turnu-Severin • • • • • • 2,63 — 2,63 Giurgiu .... ..... 0,28 — 1,52 Galaţi. • • • • 0,42 — 2,64 COŞNIŢA PIEŢEI Marţi 1 Decembrie 1898. Pline» • •••«< Jimbla •«•••< Franzela • • • • « Carne da vacă • < Bed............ Carne da porc • < Untura......... Oalnsa *••••' Purcel» • • • • Berbec» • • • • Curcan» • • • • Qisoa • • • • • Bata «••••• Găina • • • • • Crap» • • • • • Cega «••••• Bală» • • • • • fîlsetr» • • • • Morun» • • • • Baci (suta) • • • Ou6 (suta) • • • Unt topit • • • • Unt proaspăt • • Brânză de vacă Brânză Telemea Smântână • • • 90 36 80 70 1.00 -1.00 1.80 Id» 8- 1,00-130 * 80- 60 -6.00 -8.50 -1.50 -1.60 60 9.00 60 3.00 9.00 4.00 6.20 8.00 8.80 1.20 1.40 Fasola • • • M axe re • • • Carto ff ohif. Cartofi nou! Linte • • • Bpanac • • • Conopida' buo Ardei (snta) Pătlăgele (suta) Fasole verde Morcovi (suta Telina (suta). Postârnao (su Varza K. • • Gulia (suta) Sfecla (suta) Ceapa • • • Mal al lux • Pere • • • • Mere • • • • Prune • • • Struguri • • Gutui • • • Lămâi (buo.) Portocale (buc. BodU )buo. 10 60 10 10 96 60 40 8.00 1.00 1.00 8.00 8.00 10 8.00 4.00 to 36 40-80 40-50 80 -8.50 60 10 20 LICIT AŢIU1V l — La 8 Decembrie, orele 10 şi jumătale-o la miuisterul de domeuil, cit şi ia prefecţu tura din Mehedinţi, pentru darea Iu tntreio prindere spre exploatare a carierei nnmit-n «Gura Vâei» din Mehedinţi. Exploatarea s‘o dă pe termen de 5—30 ani. £3 La 20 Decembrie, orele 2 p. m., Iau primăria comunei CosneştI, judeţul Tecuc,e pentru arendarea pe 3 ani a venitului du? taxele de accis, vinuri, bere, spirturl, rachiuri, ţuică, rom, etc. — La 22 Decembrie, la direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor pentru a-provisiouarea a 2.000 kilograme de tablă de aramă. — La 30 Decembrie, slil vechili, la prefectura judeţului Ialomiţa, pentru darea în antreprisă a transportului expediţiei de la oficiul poştal Călăraşi la gară, vamă, şi de-barcadera locală, şi vice-versa. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 1 Decembrie 5°/. Renta p. 5*/. 5»/. 5% 5*/. 47. 67. 47. 4% am. 1881 100'I, » 1892 101 » 1893 101 » 1894 99'/» > 1889 93 > 90-94 93 * 1896 92 » 1898 92 Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5V Obl. c. B. 1883 100’/. 67. » » » 1890 99’/, 47» » » » 1896 99 67. Fonc. rur . , 102 47. » » . . . 93 */. 57, > urb. Buc. 99 67. » » Iaşi. 96'/» Banca Naţion. • 2520 » Agricola 874 » Romlniel. — » de scont. 370 Dacia-Romlnia • 464 Naţionala. • • • 515 Patria.............— Construcţii. • • 104 Bazalt artificial. — Letea............ — Furnituri militare — Tramwayul no a — Baia Centrală . — Napoleonul . « 20.10 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.11 Rubla de bîrtie 2.68 rtKHSUWj mtBMmWMjOB Plecarea din gara de Word | Sosirea Îp Gara da Mamele Staţiunilor | Dlm. | Nomele staţiunilor Dtţa. Puuloasa-O.-Lung Olulnlţa-Ballgny • Plteşttl-Paria Ploeytl-Iaa! . ~mfrda • Tita-Smîrd Ploeţtl-Brajov Oomana-Bmlrda Ploeştl-Vlena • Plteţtt-Londra • Ploe|t!-Galaţl • PloeftS-Brsfov • • • Olulnlţa-Oonstanţa • Gonstanţa-0-tinopOl OlulniţatSlobosla. Ploeţtl-Badapesta Piteţti.Parla • Oomana.G largi» *. Ploeftl-Galaţ! • • Tlta-O.-Lung • • Ploeş tJ-Unghenl • Ploeftl-Lemberg. Ploegtl Galaţi Conatanţa-O-tlnopol adapi Tltu-Budapesta *) circulă Mero., •) 6“ 6“ 70» ») 7“ 7* 7“ 8» gt« 11“ «) Îl4» seara 8“ 8" 444 •) 6“ e4* 6“ 00» 6*° 6“ »“ 10“ Îl** T*4 4) Îl4* Dam., •) Galaţl-Ploeţtl • • • O-tlnopol-Oonstanţa uudapesta-Tlt». • . Lemberg-Ploeţt! • « Unghenl-Ploeştl • • Paoloasa-O.-Lung . • Oălărafl-Slobozla. • Smîrdx-Oomxnx • • Teoaol-Ploeţtl • • • O-tlnopol-Oonstanţa Bmdapaata-PloasU • Paris-Pltaftl. . • • Braşov-PIoeft! • Constanţa-Olulnlţa • Londra-Pltestl. • • Galaţl-Ploeftf • Vîrolorova-Tlt» • • • Smîrda-Oomana • • • Braţov*Ploe|tI. • • • Vlena-Ploaatl • • « • Constanţa-Olmlnlţa • . laţl-Ploeftl • • • • • Parla-Tit» •••••. 0.-L»ng-Tlt». • • . . Joi/ 4) Dam., Joi, •) 6»* 6«* 7*» 10“ 10“ 10“ 10“ 11* 11** 11** seara 13«* 13“ *“ 7 5» 7** *» »>• #** 10» *■ < 10» Da CALENDARUL Revistei LUMEA ILUSTRATA conţine ţie lingă textul bogat şi humoristic, 283 de ilustraţiunl frumoase, d. e.: toţi Suveranii Europei, Regele Carol la Petersburg (15 ilustr.), Exposiţia de Păpuşi a M. S. Reginei, Ţarul cu familia sa, Miniştrii noştri, toţi Senatorii (108 ilustr.), Gladstone, Bismarck, Resboiul Spaniei (“14 ilustr.), Dreyfus (13 ilustr.), etc. etc. Acest CALENDAR, care e tot-odatS şi un prea frumos album, costă în ediţie de lux 1 leu, în provincie 1,30. Ediţia populară Ou bani, în provincie 80 bani.— Se găseşte de vînzare la toţi librarii şi la editornl I* Hertz. METALURGIA MUU JACQU’ES 1 INGINER BUCUREŞTI-FILA RET STB. CUŢIT1J I>E ARGINT, No. TELEFON Ateliere Mecanico Vagoane de Mărfuri, Vagonete şi Şine Poduri şi Construcţiunî metalice Maşini, Unelte şi Material mic de cale ferată TURNATORIE DE FER SI ALAMA Piese de Maşini pînă, la 7 tone greutate Roti dinţate şi de transmisiune Robinetârie FONTA ŞI ALAMA DE ARTA COROANE, CANDELABRE CAZANGERIE Vagoane Cisterne Beserveare I3XJTO^E de T"er Ateliere de Smălţuit Olârie de Fier presat si de Fontă SHALŢriTE Atelier de Electrolisă ? pentru aurit, argintat, niehetat, atâ-muit, cositorit, xincnit şi p/t SOLELE COPILĂRIEI' sunt combătute cu isbândă prin FDG06LYGI1A 6RISSY Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi , ca T_Tl©inl ti© Ficat d.© Morun. LE PERDRIEL & O», Paris. AVI S Se aduce la cunoştinţa Onor. Public, ca primirea mărfurilor de mica şi mare vitesâ va înceta la 25 Noembrie st. n. pentru mărfurile destinate la un port de la T.-Severin în jos, iar la 28 Noembrie pentru mărfurile destinate la un port de la Galaţi în sus, adică ultimul vapor de marfa de la T.Severin în jos pleacă la 27 Noembrie, de la Galaţi în sus la 30 Noembrie st. n. Ultimul vapor de pasageri pleacă de la T.-Severin în jos la 30 noembrie, iar de la Calaţi în sus la 4 Decembrie st. n. Galaţi, 11/23 Noembrie, 1898. DIRECŢIUNEA. Girant: State Elefterescu.—(Telefon «rEpoca») www.dacoromanica.ro