NUMĂRUL 10 BANI SERIA n.—ANUL IV, No. 933—326. DUMINICĂ, 29 NOEMBRE 1898. ABONAMENTELE In Uirâ) pe un an . 20 le! streinătato . . 40 ftî 99 Manuscrisele nu se Înapoiază BEDiCţlA STRADA m .Tr.M~PrN4.KI. No. 3. CA PUBLICITATEA Anunţu rl pe pag. III-a 30 bani fote ” lV 15 » » 1 Publicaţii: Reclame 2 Le! linia 1 ABUIIISTBAŢU STRADA. CLEMENŢEI. Na 9, Ediţia de seară întrunirea de la senat.-ruptura Un partid în descompunere Nu mal e guvern, nu mal e partid liberal, nu mal e direcţie în tabăra guvernamentală. De două ori în aceeaşi zi se împacă partidul şi de două ori se rup trata-tivelet Majoritatea liberală este împărţită în două fracţiuni, una guvernamentală, alta opozantă, şi se subdivide în patru grupuri conduse de dd. Sturdza, Stătesca, Âurelian, Fleva, subdivisate, fle-care, în mal multe fracţiuni. Toate aceste fracţiuni se insultă în * modul cel mal ponegritor şi tot odată se împacă; fie-care fracţiune contractează alianţe cu o altă fracţiune pe care o trage pe sfoară. D. Âurelian îmbrăţişează pe d. Sturdza după ce l’a terfelit, înşală pe d. Fleva după ce i a întins mîna, calomniază pe d. Las car arătîndu-1 d-lul Fleva ca anlorul intrigilor în contra lui. Şi printr’atîtea grupuri nu găseşti un om de caracter, un om cu un dram de convingere, uu politician mărginit dar măcar sincer, capabil de a dovedi că atunci cînd ’şl-a insultat şeful a făcut aceasta din devotament către partidul săă. Partidul liberal nu-I de cît o adunătură de fiinţe interesante, îmboldite numai de apetiturl. Ultimele evenimente cu tratativele, în cari toţi membrii acestui partid aii fost amestecaţi, şi în cari nu poţi pre-sisa al cărui rol a fost mal scîrbos, dovedesc afirmările noastre. ---------------«3****-------------- DI§ID£AŢlt Cititorii să nu ne ceară ca să facem aprecieri asupra eventualei Împăcări generale în partidul liberal,—dacă se face împăcarea, lucru ce nu este sigur, fiind dat apetitu-rile oamenilor cari pun înainte principiele pentru a fi mal intratabili în chestii de avantage personale. O singură observaţie. Cel mal intransigenţi şi mal în-jurătorl, aceia s’aQ arătat mal domoli,.. domoli pînă la laşitate. D. Sturdza a trebuit să aibă un bun moment de satisfacere, de amor propria, cind a văzut alaltâ-erl rînd pe rînd intrînd In camera unde era0 toţi intransigenţii, toţi intratabilii, toţi duşmanii lui din ziua precedentă, inchinîndu-se pînă la pămînt şi fâcînd protestaţii de principii, şi numai de principii liberale. Nu am voi să fim în sufletul aşa numiţilor intransigenţi. Este poate unicul caz. Nici odată o capitulare mal ruşinoasă nu s’a văzut faţă de omul cel mal păcătos, cel mal compromis şi cel mal discreditat din toţi oamenii noştri politici, de 50 de ani. Din scîrboasele scene petrecute zilele acestea — şi din nefericire neterminate încă — rezulta un lucru: că disidenţele la liberali ţin atît cit cel cu puterea în mină o voeşte. îndată ce fericitul deţinător al puterel face un semn, un semn imperceptibil, disidenţii a-leargă cu umilinţă şi se aşează la picioarele Iul. In adevăr, de ce au durat disidenţele aproape ani ani? Astăzi o ştim. Fiind-că d. Sturdza a fost intransigent cu aceşti domni, trei saO doi ani şi nu le'a făcut nici un avans serios. Cînd a voit d. Sturdza să*î readucă In partid, după ce i’a înjurat şi nesocotit, atunci la moment acel doi mari bărbaţi politici intransi- genţi, s’aQ grăbit a veni cu toate ruşinea ce situaţia comportă. In realitate, nu aa fost mal mulţi intransigenţi, ci unul singur, domnul Sturdza. Cel-l’alţi, păreaQ intransigenţi din cauză că d. Sturdza era intransigent. EraO intransigenţi de nevoe, fiind-că primul ministru nu le permitea să fie alini n teri. Nici odată, noi nu am avut o altă părere despre mascaradele aşa numite disidenţe ale partidului. Dacă nu ne-am arătat tot-de-a-una părerea, este că ar fi fost crud din parte-ne ca să mal apă săm pe nişte oameni a căror situaţie era destul de critica şi fără aceasta. Aa fost disidenţi serioşi în partidul liberal care aa dovedit’o: oameni ca Take Ionescu, Marghiloman, C. C. Arion etc. cînd au eşit din partid, aa eşit pentru tot-d’auna. Dar intrările, eşirile, reintrările şi iarăşi eşirile după împâcăciune din partid, sunt lucruri aşa de puţin serioase în cît nici nu merită ca cine-va să se ocupe mult de ele. Soluţiunea noastră De oare-ce partidul liberal e în mare încurcătură, noi m facem milă ca să dăm o soluţiune pentra întregirea lui. Comisia tratativelor depunîndu-şl mandatul, s’a propus ca să se aleagă o comisie permanentă de tratative. Comisia va avea diurne şi cheltuell de transport. Noi propunem ca să se lărgească a-ceastă genială idee, ca să se întindă la judeţe, să se oreeze cile un comitet de fie-care district, să se înfiinţeze posturi de inspectori şi sub-inspectori al lucrărilor diferitelor comisiunl şi sub-comi-siunl, aşa în cît sii coprinză pe toţi membrii majorităţii şi minorităţii liberale. Ast-fel de fapt toţi membrii partidului să vor afla la o lallă şi concentrarea fi făcută. Gheltuelile se vor plăti din fondul Exposiţiel. Tertipul tratărilor Partdiul liberal se face de rîs cu nesfârşitele tratative, cu pupăturile şi scuipăturile succesive. Aceasta e neîndoielnic. In acelaşi timp însă, guvernul trage folos din această ţigănie. In adevăr, o sumă de chestiuni din cele mal grave eraă la ordinea zilei şi guvernul era încolţit In toate părţile. Chestiunea bisericească, redeschisă cu atîta neruşinare de către primul ministru, prin discursul săii de Ia Craiova, atlrna ca sabia Iul Damoclăs d’asupra capului guvernului. D. Sturdza atacase prin acel discurs şi justiţia bisericească, şi justiţia civilă, şi pe fostul Mitropolit, şi pe fruntaşii ţarii cu al căror concurs s’a rezolvat chestiunea. Pentru acest act de nebunească răutate, primul ministru trebuia să fie tras la grea răspundere, atît politiceşte cît şi personal. Şi nici un mijloc de apărare nu avea acest turburător de meserie, acest calomniator neruşinat şi primejdios. Sdrobirea sa era ine vitabilă. Dar iată că majoritatea începe să trateze cu disidenţii, şi tratează, şi tratează, şi tratează... Ne mal pomenitele mişelil de la alegerile comunale aveail să provoace o furtună In Parlament. Acolo, guvernului nu i-ar fi fost lesne să vorbească cu neruşinarea ce-a arătat tu deriziunea pentru casarea alegerilor. Neomeniile bandei de la cîrmă aveaţi să fie espuse In vederea ţării întregi. Dar ati început tratativele ; delegaţiunea majorităţii şi delegaţii disidenţilor se lntll-nesc de zece ori pe zi şi de două zeci de ori noaptea, şi discută, şi se tocmesc, şi se Împacă şi iar se ceartă .. Scrisoarea de la 1894 ad Iul Sturdza către fruntaşii Romlnilor din Transilvania şi Ungaria. arată că partidul liberal şi şeful săii uneltiau contra Statului romîu. Fapta aceasta attt de neagră, pe lingă cele-l ale trădări ale omului fatal cauzei naţionale, nu putea să treacă nerelevată şi nelnfierată. Dar autorul scrisorii de la 1894 a pus pe majoritate să trateze cu disidenţii; şi tratările urmează şi vor urma... Folosul guvernului e vădit. Pentru ctt-va timp, furtuna e amlnată. Dar ea va isbucni cu atît mal violet’’ Situaţia parlamentara Destrăbălare generală.— Destrăbălarea guvernamentalilor.— Chlţibuşe-riile d-lul T Lascar. Destrăbălare generată Erl după amicizi, la orele3, urma ca d. Sturdza să dea răspunsul săă definitiv d-lor Âurelian şi F*va. Cu o oră înainte insă d. Sturdza a fost stăruitor rugat de fraţii Brătieni şi de d. I. Pilat ca să nu cedeze la nici una din condiţiile d-lul N. Fleva. In urma acestei stăruinţe, d. Dim. Sturdza s a retras cu d. Take Giani în cabinetul preşedintelui de consiliu, cu care a’a întreţinut pînă aproape de orele 3. şi apoi a şters-o repede de la Cameră, evitînd să dea ochi cu d. Âurelian săii cu d. Fleva. Şi în urma acestui vot afiindu se că tratativele cu d. Fleva ait fost rupte, vr’o 20 deputaţi guvernamentali f» cap cu d nil Titu Frumuşanu, Iunius Lecca, V. Ro-8ttti, etc, adică grupul aşa numit chen-cist, s'atî întrunit în secţiunea II a ca să discute asupra situaţiunei. Majoritatea celor întruniţi era de părere ca guvernul să fie somat a trata numai cu d. Fleva, iar cu Drapaliştil să întrerupă ori ce fel de negocieri. Iar iu ce priveşte ministerul de interne, să nu să dea nimănui. Pesbinarea guvernamentalilor In timpul acesta în incinta Camerei o posiţia liberală şi-a arătat colţii în contra guvernului, combătînd începerea discuţiei Adresei Marţi şi cerind ca cestiunea să fie pusă la vot. — Poftim concentrare ! —strigau mal mulţi, felictlindu-se şi stringîndu şt miinile reciproc. Alţii aii fost de părere ca să fie invitat guvernul a pune capăt într’un fel sau altul tratativelor; iar alţii, cel mal puţini, au fost de părere ca să nu se trateze de cît numai cu Drapeliştil. In fine a fost delegat d. N. N. Săveanu ca să ia cuvîntul la consfătuirea majorităţilor şi să invite pe guvern a sflrşi cu tratativele. Chiţibuşeriile d-iui V. Lascar. La orele 3 şi jumâ'ate d nil Tache Giani, Mirzescu, Missir, Mişu Schina şî M. Cor-bescu au chemat pe d nil Âurelian, Costi-nesen, Lascar, Porumbarii, Delavrancea şi Xenopol în cabinetul preşedintelui Camerei, ca să... continue tratativele. D. Tache Giani a comunicat că d. Sturdza nu vrea să facă nici declaraţii de retractare, nici nu vrea să dea D, apeliştilor ministerul de interne. Această comunicare a d-lul Tache Giani trebuia să provoace o ruptură. S’a întlmplat însă tocmai contrariul. D. Vasile Lascar a început din noii cu chiţibuşeriile, de şi ştia că tratativele cu d. Fleva uit fost rupte. Şi rcsultatul chiţibuşeriilor a fost că tratativele... continuă. Roadele împăcărei Situaţia este ast-fel : alalt&eri s au Împăcat, iar erl, după 24 de ore această Împăcare ’ţl-a dat roadele,— manifestaţia antiguvernamentală de la Cameră. Acum, clnd tratativele sânt a-proape rnpte, suntem In largnl nostru expriratudn-ne dorinţa ca Înţelegerea să se facă in tabăra guvernamentală, căci suntem siguri că roadele el vor II tot cele date de Împăcarea de 24 ore, de alaltăeri piuă erl. ------------tme----------- „Tratativele cu trădătorii11 Aşa numea, în Septembrie trecut, Dreptatea, tratativele ce începuseră a-tunel, pentru împăcarea grupărilor liberale, începute cu ocazia retragereî din minister a d-lul Gogu Cantacuzino. Imoralitatea acestui neruşinat scandal cu tratativele, a fost înfierată de ziarul d-lul Fleva cu cea mai mare e-nergie. Estragem cite-va pasage, după apre-cieri’e Dreptăţel. In numărul său de la 20 Septembre Dreptatea scriea; l.-*ă-ne siliţi, fără voia noastră, să ae ocupăm de scandalul care în lumea politic.i e ’unoscut sub numele de «tratative cu Oculta». După cîte ae afirmă, aceste tratative Iar fi reînceput ca să facă necaz moralei publice. «Ad reînceput şoaptele la ureche, propunerile ruşinoase, invitaţiunea la danţ,— tot ce se cuprinde în manualul perfectului oborean». Cu opt zile înainte, acelaşi ziar scriea sub titlul «Tratativele cu trădătorul»: «De-ubia s’ad sfîrşit vacanţiile, de-abia aii început bărbaţii mrl *mult saii mal puţin politici să apară în arenă, —şi iată eă se ridică eterna şi desgus-tătoarea chestiune a tratativelor.» Şi Dreptatea îşi da astfel părerea: «Lucrurile aii ajuns atît de departe, urile 8’ail înăsprit aşa de mult, îu cît ori şi ce bună voinţă s’ar pierde îu deşert. «Nu zicem că nu se găsesc într'adevăr politicianl cari să-şi îuchipue că printr’o singură deciziune situaţia ar putea redeveni cea dinainte de* 1895. Aceia sunt însă oamenii la cari inima nu joacă nici un rol în vălmăşagul politic, oamenii pentru caii politica este o vastă «afacere». «Cam adică! Ar fi posibil să mai vedem alături, — şi încă astăzi! — pe domnii Âurelian, Sturdza şi Fleva ? Ar ft posibil ca, după toate* cîte s’aii petrecut, aceste trei personalităţi să se prezinte la un loc în faţa opiniunel publice ?» mat departe: «Nu, nu mai este cu putinţă nici un fel de «tratativă». Orî-ce încercare de pace cu trădătorul este un atentat la bunele morovuri, este o pată pe fruntea celui care ar face-o». Dreptatea încheia ast-fel articolul său: «Dar împăcare ca şarlatanal, amiciţie cu ignobilul, tratative şi bună-di-mineaţa cu trădătorul,—asta nu! «In Romînia noastră s’afl văzut multe, e drept, şi publicul are cuvînt să fie blazat asupra caracterelor şi consecinţei îu politică. Totuşi, aceasta nu se va* vedea». Cu toate acestea «liberalii sinceri» a-ceia cari «luptă pentru salvarea partidului» continuă să discute condiţiile de «împăcare cu şarlatanul», să caute «a-miciţia ignobilului» şi să dea «bunâ-di-mineaţa cu trădătorul». Int’atil de scîrbos este spectacolul ce ni-l oferă astăzi partidul liberal, in aşa hal de imoralitate a ajuns acest partid. DIN STREINATATE ammmmmmmmmatKmmmmmm Discurs provoc&tor Ambasadorul englez la Paris, sir E. Monson, a rostit, cu ocaziunea aniversarei a 25 ani de existenţă a Camerei engleze de comerţ de a-colo, un discurs care a produs multă amărăciune in Franţa şi care poate avea urmări ne plăcute. După ce a reamintit cuvîntările rostite în cursul vacanţelor da diferiţi membri aî Parlamentului englez, aparţinind tuturor partidelor, con-chizînd că guvernul Angliei reprezintă toate partidele Sn chestiunea Sudanului, d. Monson a spus următoarele : Anglia e dispusă să facă Franţei concesiuni, Insă uu concesiuni politice. înţelegerea comercială cu Franţa e Îmbucurătoare. De asemenea e îmbucurătoare înche-rea convenţiunel comerciale franco-italiene, care nu poate servi de cit cauzei pâcel, desvoltăril comerciulnl şi bunel stări a atninduror naţiunilor, Expdziţiu-nea din 1900 va fi şi ea un puternie factor de pace. Propunerea Ţarului pentru conferinţa de-sarmăril e bine privită îu Anglia, care, deşi a la adăpostul unul râsboiii corn mental, nu hrăneşte de loc idei agresive. Nul englezii ne bucuram de comerţul general şi de întinderea posesiunilor coloniale ale Franţei. Cerem francezilor să creadă că nu avem nici o animozitate împotriva lor, precum şi noi credem că el nu sunt minioşl pe noi. Pretindem ca Francezii să negocieze cu noi asupra punctelor de neînţelegere, dar fără giudul ascuns de a repurta un succes diplomatic. Sper că ambele guverne împărtăşesc aceste vederi. Terminlnd, ambasadorul exprimă dorinţa ca «politicei împunsăturilor de «c» nedemnă de o naţiune mlndră, să i se puie capăt. «Eo văd zise d. Monson, o manoperă de acest sol in propunerea făcută de curlnd, de a se fonda In Sudan şcoli franceze. Asemeni provocări ar putea să ne facă a lua măsuri cari de sigur nu vor corespunde sentimentelor Franciel». Impresia Cu toate asigurările In ce priveşte concesiunile comerciale pe cari Anglia va fi dispusă să le facă Franciel, discursul ambasadorului englez a produs o profundă iritare la Paris. Cuvintele din urmă sunt cousiderate ca o provocare. Dacă d. Monson ar fi desgustat de postul sâQ şi ar vrea cu orî-ce preţ să-l părăsească, n’ar fi putut vorbi alt-fel. întrebarea • dacă cu aceasta a’ar potoli incidentul. Foretgn TRIBUNA LITERARA Iniţiativă particulare în scoale In toate ţările cu pretenţii de cultură, iniţiativa particulară are foarte mare rol In intemeerea şcoalelor ; in America se întemeează chiar zilele noastre universităţi din fonduri particulare, lucru de altminteri obicinuit pe vremuri şi in a te ţări; aşa d. e. universitetea din Buda-Pesta îşi are prima sa origine din o donaţiune a primatelul Ungariei din veacul trecut d. Pazmany. Cum stăm noi cu iniţiativaparticulară? Slab, foarte slab. Afară de externatul sec. de fete«Penutis şi Zirmale» din Brăila, mal cunosc în toată ţara, o singură şcoală, care dă roade frumoase şi care a fost întemeiată şi susţinută de iniţiativa particulară, şcoala normală de învăţători a societăţii pentru învăţătura poporului romîn; dar şi aceasta şcoală, dacă nu venea Statul *să o sprijine cu subvenţiunl ordinare anuale şi extraordinare, u'e mult trebuia sâ’şl dea sfirşitul. Tot şcoale normale, întemeiate de societăţi pentru învăţătura poporului romîn, aii mal existat la Ploeştl, Birlad, Craiova, Tîrgu JiO, etc. Toate acestea însă s’ail înfiinţat şi trăiati mal mult din sacrificiile profesorilor, de pe la şcoalele secundare din acele localităţi, cari dedeaîl lecţilgratuitsadaproapegra-tuit (aşa e d. e. cel ce scrie aceste rîn-durJ, avea Ia şcoala normală din Ploeştl, întiiQ 60, apoi 80 lei pe lună, pentru 14 ore de lucru pe săptămînă). Dinele, cele din Birlad şi Craiova at) trecut a-supra Statului, căci altminteri trebuiaO să-şi dea sfirşitul; cea din Tirgu-Jiu a trebuit să piară prin inaniţie; iar pe cea din Ploeştl s’a indurat să o desfiinţeze un revizor şcolar de pe vremuri, care pentru că avuse o altercaţie Ia li-cefl cu profesorul de ştiinţe, neputîndul-face acolo nici un neajuns, a rapor-tot contra şcoalel normale la care era acel domn deasemenea profesor şi unde se inţeloQe că (toţii profesorii fiind ocupaţi şi pe la liceu) nu se puteaQ da lecţfile cu orariul după programa întocmai a şcoalelor stalului, dar care şcoală cu toate acestea făcea servic ii real societăţii, şi a dat Prahovei, Muscelului Argeşului etc. o mulţime de învăţători harnici, din cari n’am de cît să citez pe M. Mihăilescu de la Buşteni, D. Ripeanu de la Predeal şi alţii. Tot din iniţiativă particulară, şi cu sacrificiile de timp şi muncă ale profesorilor şi institutorilor, se înfiinţează icî-colea şcoli de adulţî organisate cu rost, nu cu scopuri de gaşcă şi răsvrătire socială; s’aft mal înfiinţat icl-coîea şcoale secundare şi profesionale de fete şi comerciale de bâeţf (Pioeştl), cari toate trec încetul cu încetul asupra Statului şi’I încarcămertd budgetul. Intre cele mal noul şcoale făcute din iniţiativă particulară şi tot cu sacrificiile profesorilor, cari daO pentru anul acesta lecţiile, cea mal importantă este şcoala comercială din T -Severin, înfiinţată anul acesta de d. T. Costescu, directori liceului din T -Severin şi de corpul profesoral de la acel liceti, care avînd o organizaţie practică, e menită să a-bală o parte din elevii absolvenţi al claselor primare de la tendinţa spre funcţionarism şi să-l Îndemne spre co-merciiî şi industrie. Cel mal mulţi din elevii şcoalel (după cum îmi spunea d. Costescu), sunt băeţl săraci, ţinuţi de comercianţii din Turnu-Severin, cărora le fac mici servicii şi ast-fel se iniţează şi Sn partea practică, iar după cele trei clase ale şcoalel comerciale, el vor fi buni «funcţionari comerciali» (termen cam caraghios, nu e vorba, dar foarte întrebuinţat şi care denotă şi mal mult tendinţa noastră spre funcţionarism). Iniţiativa corpului profesoral din (T.-Severin, merită să fie imitată şi chiar ajutată de comune şi judeţe şi In alte localităţi şi suntem siguri că ast fel de şcoale practice comerciale, cari ar putea să aibă şi programă şi organizaţie In cit-va diferită de ale ş ţoalelor comerciale oficiale, ar putea aduce multe foloase societăţii şi ar putea forma încetul cu încetul, în locul candidaţilor de slujbe, în toate oraşele din ţară, nişte buni negustori rominl. Prof. Y'lrglllu Popeacn www.dacoromarrica.ro I P O C A lOTOttMAŢn Răspunsul la Mesaj Iată textul răspunsului la Mesaj, al Adunărel Deputaţilor : Sire, Propăşirea temeinică a Ţărel atlrnă de la munca stăruitoare a tuturor celor chemaţi să lucreze pentru binele pubiic. Ajunsă la cea din urmă sesiune a acestei legislaturi, Adunarea deputaţilor salută cu respectuoasă iubire şi adine devota-m< nt pe Majestatea Voastră, sub a cărui Înţeleaptă conducere instituţiunile Ţărel se tndrumează spre tot mal multă ‘ statornicie. Sire, Ţara a urmărit cu adevărată bucurie şi plină de mtndrie visita Majesfăţel Voastre tăcută anul acesta împăratului tuturor Ru-siilor. In manifestarea simţimintelor de ade-vrată prietenie ale împărăţiei vecine pentru Majestatea Voastră, precum şi In amintirea preţioasă a confraternităţil de arme din clmpiile Bulgariei, Ţara a văzut o garanţie puternică a relaţiunilor cordiale pe cari Romlcia Majestâţil Voastre, le a stabilit cu toate Statele. Naţiunea romînă a fost adtnc mişcată de nenorocirea care a isbit In cursul anului pe M jestatea Sa împăratul Francisc losef; ea a fost însufleţită de acelaşi siin-ţimlnt de durere ca şi Majestatea Voastră etnd atl asistat la liimormlntarea împărătesei şi Reginei Elisabăta. Invitată la două conferinţe internaţionalei amlndouă în interesul năcel şi al ordinel din lăuntrul Statelor, Romlnia ştiind să preţuiască nevoia de pace şi de linişte lăuntrică pentru desvoltarea normală a vie-ţel Statului, va şti să răspndă cu demnitate la onoarea ce i se face prin invita ţiune. Sire, 2 Grija constantă a Camerei legiuitoare a fost de a Întreţine neturburat echilibrul bud. getar prin o justă cumpănire lutre sarci-nele ce Ţara ’şl impune şi desvoltarea firească a diferitelor instituţiunl ale datului, cari cer continuă spor de chel uell, Recolta mulul trecut, relativ mal bună şi situaţia financiară normală ne vor înlesni şi mal mult păstrarea echilibrului bud-getar, fără a refusa diferitelor instituţiunl ale Statului mijloacele necesare pentru a’şl continua desvoltarea. Intre acestea, In prima linie, vom continua de a Îngriji ca armata Ţârei să aibă la Indemînă mijloace Îndestulătoare pentru a’şl putea îndeplini cu succes chemarea, răspunzînd la încrederea ce Naţiunea pune tn ea. Cu o egală solicitudine ne vom ocupa de Invăţămîntul pubiic. Prin reformele votate plnâ acuui s’a îndrumat pe o cale solidă cultura generală a poporului romtn şi s’a Înlesnit putinţa ca învâţămintul superior să devină un centru real de cultivare a ştiinţei, ludeplinindu’şl ast-fel misiunea de a fi unul dintre focarele de cultură pentru popoarele din răsăritul Europei. Dar lucrarea aceasta are nevoie să fie întregită. Ridicarea nivelului cultural al poporului roinln trebue să aibă de ţintă. între altele, sporirea forţelor de producţie şi prin urmare creşterea avuţiei naţionale. De la şcoala po pulară şi ptnă la treptele cele mal de sus ale lnvâţămlntulul, trebue ca tinerele generaţii să poată fi continuă îndreptate spre direcţiunile practice ale vieţel economice. Legea Învăţământului profesional va trebui să satisfacă această nevoie a Statului romtn. Pătrunsă de însemnătatea acestei reforme, Camera legiuitoare va căuta, printr’o largă discuţie, să dea, şi în astă privinţă, tot concursul lumine'or şi ale experienţei guvernului Maieslăţel Voastre. Desvoltarea noastră economică stă în strlnsă legătură cu stabilitatea relaţiunilor noastre comerciale cu cele-alte ţări.—Ceşti-unea tractatelor de corner iă merită să fie de timpuriă pusă în stud.fi, pentru ca la timp să putem garantă în mod real desvoltarea neturburată a isvoarelor de bogăţie ale Ţârei. Sire, Naţiunea romînă, sub domnia înţeleaptă a Maiestăţel Voastre, ’şl-a asigurat deja un loc de onoare printre cele-alte naţiuni. In-cuiagiaţl de succesele dobîndite, putem privi cu încredere în vbtor, întru cit ne vom face datoria de a lucra fără preget şi cu puteri unite, încongiurînd cu nestrămutată încredere Tionul Maiestăţel Voastre. Să trăiască Maiestatea Voastră! Să trăiască Maiestatea Sa Regina 1 Să trăiască Augusta Familie Regală ! Raportor, C. Dimitrescu Iaşi. Ruptura tratativelor Consfătuirea Drapeliştilor.— Consfătuirea majorităţilor Consfătuirea Drapeliştilor Drapeliştil s'aii întrunit'jaseciră la Dra pelul ca să ia ultimele decisiunî in ce-stiunea tratativelor. D. P. S. Aurelian a expus tratativele urmate intre d-sa şi delegaţii majori tăţii, apoi a dat citire următoarelor condamni redactate de d. Xenopol, pecari trebue să le remită in scris comisiunei de tratative. 0 • 25 40 • BO OartofT ohlf. • • 15 • 70 Carton noal « • 10 • 1.00 Linte • • • • • 25 . 80-1.00 B^anao • • • • 60 Conopide' bao.) • 40 • 1.20 Ardei (sată) • • — • — Pătlăgele (sate) • 4.00 • 50 Fasole verde • 1.00 • 8-500 Morooyl (.ut.) • 2.00 • 1,00—8.50 Ţelin» (sata). • • 5.00 • 120-1.50 Postârnao (»aUi • 2.00 . 80-1.50 V»r«» H. • • • • 20 • 50 Gali» (sata) • • 8.00 • 8JX) Bfecla (suta) • • 4.00 • 60 Ceapa • • • • • 10 • 2.00 UaM lux • • • 25 « 2.00 Pere • • • • # • 40-60 • 4.00 Mere • • • • • • 40-50 • 5.20 Prune .... • 80 • 8.00 Struguri • • • • -8.50 • 2.80 Gutui • • • • 60 • — LămM Cbuo.) • • 10 • 1.20 Portocale (bao.) • 20 . 1.40 Rodii )bao. • • — LIC ITAŢI TNT — 30 Noembrie, 9 ore dimineaţa, In lo calul comandamentului corpului I de armată, Craiova, str. Sf. Mina 14, pentru a-provisionarea trupelor din garnisoana Craiova cu 500.000 kgr. lemne. — La 9 Decembrie, orele 10 a. m., la ministerul de războia, pentru furnitura a 1000 saci de plnză pentru grăunţe şi 1000 găleţi de plnză pentru adăpat caii. — 11 Decembrie, orele 3 p. m., In localul primăriei comunei Ţintea, Prahova, pentru vlnzarea a 317 decalitri vin, diferite varietăţi, recoltă a anului curent, a pepinierelor Ţiutea şi Urlaţi. — La 18 Decembrie, orele 10 a. m., la ministerul de războia, pentru aprovisiona-rea a 1000 tocuri pentru lance. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de 1» 27 Noembrie 6"/i Renta p 6V. 6»/« 6% 6*/. 4»/. 5"/« 4»/* 4'/. am. 1881 100*/. 1892 101 1893 101 189* 99'/. 1889 93 90-9* 93 1890 92 1898 92 Convertite rurale — Casa pensiunilor — fc/Obl. c. B. 1883 100’/. 5°/. » . » 1890 91‘/. VI, > > » 1895 99 5"/» Fonc. rur . . 102 4V. . » . . . 93*/* 5V« » urb. Buc. 99 5“/• * » Iaşi. 95*/. Banca Naţion. • 2520 » Agricola 37* » RomlnieL — » de scont. 370 Dacia-Romlnia • *5* Naţionala. - • 515 Patria..........— Construcţii . • -10* Bazalt artificial. — Letea • • • • • — Furnituri militare — Tramwayul nofi — Baia Centrală • — Napoleonul. • 20.10 Marka .... 2*.70 Lira otomană - 22.80 Florinul • • • 2.11 Rubla de hirtie 2.68 MKHHUIj TREBURILOR Pluo.r.» dtp g.r» <1. Nord Bo.lr.a la a.r» d« No,a Numele Stăpânilor Dlm. PmoioM.-U.-Lanf ■ OiulnJţ.Billgnj • • Plteşttl-P.rH • • • Plosftl-I»fI .... Tlta-Smirda .... Ploeftl-Brnţov • • 0om»D»-8m£rd» • • Plo.ftI-Vt-nâ • . • Plteţtf-Londr. • • • Plo.|tI-G»l»ţl • • • PloeţU-Br^ov • • • Ololnlţa-Oonatanţ» • Oon.tinţk-O-UnopOl Olulnlţatsloboil.. • PlOeţ’IBnd.pelt» • Plteştl-P.rU .... Oomu>.GIar.tm'. • P1oe|tI-Q.l.ţ! • • • Tita-O. Lung « • • Ploef tT-Ungheu! • • Ploeju-Lemberg. ■ Ploeştl Galaţi • . . Con«t.nţ.-0-Unopol Tltu-Bud.pe.t. • • i) oiroulS Mero., *) «io «“ 7" 7» 7® 7** 11“ *) 11“ seara 8“ 8« «aa »« 8“ 8“ 8* 6» 8» 9“ 10» 11“ 7»1 •) 11“ Dom., ') Nomele staţiunilor Dlm. Galap-Plue.tl • . . . O'tfnopol-Oooatanţa -Hadapeata Tlta. • • • Uemberg-Ploeţtl • • • Onghenl-Ploeştl • • • Fadoaaa-O.-Lnng . • • OIlIraşT-Sloboala. ■ • »mirda-Oomana * ■ • Teoacd-Ploeţtl • • • • O-Unopol-Oonatanta • Badapeata-Ploaatl • • PariH'Fiteţtl . 7 . . . Braşor-PloofH • • • Oonatanţa-Omlnlţa • • Londra-Plteatl. ■ • • Giliţi-ploora • • • • a-Ttta • • • omana • . • ioeju. . . . iMtl • • • e iClalnlţa • . Galaţi-ploeţL Vîroiorova-Tltm Smirda-Oomana Bra^ov-Pl. Vlena*?lo< Constanţa laţl-Ploeţtl ...................... 0.-Lan*-Tita. • • • • Joi, 4) Dam., Joi, •) ţas 10U 10* 10» 10» 11» 11» 11» 12®* 12“ «■ *i 5" 7“ 7" 8“ 8“ »** 10“ *«• 10“ Dam. FOIŢA ZIARULUI *RPOOA» 35 AL. ANTEMIREANU DIN VREMEA ICI CfiPITAN COSTACHE — ROMAN ISTORIC — PARTEA XI-a CAPITOLUL II (armare) — Se înţelege ! E cu voia el. De clnd II ştifl efl nu i-am văzut nici odată supăraţi; coconiţa Elenca ’l iubeşte. — II iubeşte? strigă Radu desnădăj-duit. Nu se poate ! — Ba e chiar aşa, coconaşule; sfîntul adevăr! Conu Costache nu s’a atins de ta nici odată şi fata ’l iubeşte. Nunta o face chiar Ia părinţii el.... — La părinţi el ?... Dar maică-sa nu ştie nimic! — Atunci s’or fi dus acolo... Da să nu dea peste d-v aici că nu e bine !... Dacă vrei, vino poimiine mal pe seară şi dacă n’or fi Ia cununie, pot să-ţi fac rost să vorbeşti cu ea. Da’ eft crez că de geaba mal umbli. Acu e hotărît tot! Si baba incluse poarta, rîniind diavoleşte. Radu rămăsese buimăcit, se sprijinea de prietenul săQ, ca să nu cază. Nu mal vedea, nu mal auzea nimic. Dinu mormăia Înfuriat. — Aşa sunt toate femeile ! Toate s ca demoazela Mariuţa. Şi, luînd de braţ pe prietenul săfl care se clătina ca un fir de iarbă, porni innainte. Radu plingea ca un copil; nu-I venea să crează ce auzise, i se părea un vis urît, Închipuire bolnavă. Să fie adevărat? se întrebă el Ia un timp. Elencuţa să-l fi uitat şi să iubească pe acel ticălos ? E cu putinţă ? lacrămile Iul, iubirea şi dorul Im, să fie atit de cumplit batjocorite? Simţea cum se întunecă tot innaintea ochilor; cum peste creer i se lasă o negură adincă şi, într’un gemăt amar, îşi pierdu simţirea... Dinu era voinic, II strînse In braţe şi-l tirî pînă la colţul uliţil, unde ’l urcă într’o căruţă care se oprise la o circiumă, şi ’l duse acasă, în Dealu Spiril. In vremea aceasta, bătrina şi dorobanţul rideau de se prăpădeaţi, în cuinea casei, pe cînd Ilenuţa nu ştia nimic. -- D’alminterl, zicea dorobanţul, n’al spus minciuna de cît pe jumătate. Auzi, să uu se atingă de ea pînă acum! Cum dracu ţi-a venit să spui o minciună atit de gogoneaţă ? Şi, isbucni într’un hohot de rîs, neghiob, prelung şi sgomotos. Baba se uită la el mirată. — Aşa e, Dobre, asta nu-I minciună. Dorobanţul holbă ochii Ia ea: — Ce tot spui ? Căpitanul nu s’a a- tins de păsărică ? Fugi, bre, d’a colo ! Ce-a Înnebunit? Nu ’l ştiQ ed ? hei!.... — Zăfl, Dobre, nu s’a atins! I-a intrat In cap s’o ia de nevastă şi pace. Se vede că dracu de fată l-a legat cu vr’un farmec. Şi-I dete lămuriri mal amănunţite, despre cele ce ştia de la Elencuţa şi de la Căpitan Costache, şi despre care Dobre nici nu visa. După ce isprăvi baba de spus, dorobanţul rămase pe gîndurl, şi o flacără diavolească 1 aprinse ochii. După cît va timp, Întrebă pe babă : — Miine seară nu vine Căpitanul ? — Nu, aşa mi se pare. Are de lucru în oraş toată ziua şi toată noaptea. E sărbătoare mare... L)a’ de ce mă întrebi ? Dobre tăcu o clipă, apoi răspunse : — Atunci trebue să înştiinţăm pe Căpitan, astă seară. Să nu se întimple ceva p’aicl. — Bine zici! adaose baba. Se cade să-l vestim. .... Elencuţa se gîndea mereti, singură, rugtndu-se din cînd în clnd la Maica Domnului să-l arate cum trebue să facă. Vorbele lui Căpitan Costache Începeai! să prinză din ce în ce mal mult încredere Elencuţel. Hotărîrea de a se învoi la propunerea răpitorului, ii robea gîndul, Încet, dar trainic, Inlaturînd toate pedicile pe cari inima el, de mal ’nainte, căuta să le pună in cale. O singură stavilă rămăsese Încă ne-doborîtă: gîndul că Radu putea să sufere de pe urma acestei hotărfrl. Dar, fără de veste, Elencuţel II veni în minte bănuiala că poate nici odată, Radu nu s’o fi gindit s’o ia de soţie şi, apoi chiar dacă ar fi avut gîndul acestâ, odată, mal putea acum să se ţină de el, cînd ea stătuse atîta vreme alături de un Căpitan Costache?,.. Toată lumea ştiea ce inimă are omul acesta, 11 cunoştea trecutul acoperit de blesteme, faptele-I nemernice cari sdro-biseră atitea inimi şi atîtea şiroae de lâcriml făcuseră să curgă. Elencuţa se vedea, deci, silită să primească, chiar de această lume care o înconjura şi în care trebuia să trăiască. Şi, totuşi, de cite oii voia să se hotărască, simţea pe inimă ceva neînţeles, care o apăsa greti, grefl şi dureros. Seara, Căpitanul veni, mal tîrzid ca de obiceid, dar tot încărcat cu tîrguell pentru Elencuţa. Era mal îngn'jat ca de obiceid; revoluţionarii ’l dedead mult de lucru ; ne-guslotimea începea să se agite; mahalalele fieibead. Intrarea lui Eliad sporise nespus de mult tabăra propagatorilor mişcărel; Vodă, însă, şovâia rnered ; dacă nu se Iuad măsuri energice, isbuc-nirea trebuia să se Intîmple de azi pe mîine. Trebuia să alerge In toate părţile, să spioneze pe şefi, să ţie in frîd mahalalele, să Iinişlea-câ pe negustori. Ciţl-va din boetl ad început să-şl dea coatele cu răsvrătitoril şi mulţi ajutad pe sub ascuns mişcarea, cu vorba şi cu punga. Chiar în acea zi aflase că doul boerl de frunte, primise vizita lui Eliad. — Şi toţi stad cu mîinile în sîn, sfîr- şi necăjit, tistul. Mă Iasă pe mine singur să alerg... A început să mi se u-rască şi mal că ’ml vine să las şi slujba şi tot.... Am strîns şi ed ceva şi ’ml vine să trăesc mal liniştii. Numai un lucru aşi mal vrea...... Şi se uita la E'encuţa care sta pe colţu patului, jumătate ascullîndu-l, jumătate cu gîndul aiurea. Apoi clnd, cu un glas sfios şi trist,. Căpitan Costache o Întrebă : — Tot nu te-al hotărît, Elencuţo ? Ea, Intr’o pornire aproape inconştientă, răspunse repede, fără şovăire: — M’am hotărît ! Vread, numai să văz pe mama. Căpitan Costache, zăpăcit de bucuria acestui ne aşteptat răspuns, sări de pe scaunul pe care sta, şi luînd o in braţe, o sărută de mal multe ori plin de voioşie. Apoi Începu să pună la cale cum are să facă lucrurile. Se vor cununa la sf. Constantin, In Podul de Pâmînt, şi ea va merge acasă la el.Vor chema, aici, pe părinţii el să le dea binecuvîntarea. Nu vor face alaid mare, căci o să’I cunune coconul Aleoache Vilara, şi vor grăbi cît mal mult, cit mal mult, dacă se va putea chiar Dumineca viitoare.... (Va urma) IJ A NTTT de pe moşia Săftiea, pioprie-HAllUli taiea d Iul IOANN. I AHO-VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 sa dă cu arendă. Doritorii se pot adresa el proprietar. Sit. 141 Ca local de staţie pentru bicicliştl. r Magazinul: 4, Bulevardul Academie!, 4 SOCIETATEA DE Basalt Artificial ŞI CEH AMIC A de la Cotrocenl Capital social 1.500.000 deplin vărsaţi Face tot felul de ornamentaţinne precum: BUSTE, STATUETE, VASE, MEDALIOENE, SOBE OE PORCELAN La CRAVATA ELEGANTĂ Se găseşte în tot-d’a-una cele mal fine şi elegante CRAVATE după cele mal noul modele, precum si calităţile cele mal bune în GULERE şi MANŞETE. Pasagiu! Tillacros, Prăvălia Mo. 11. JR Mi M£ Ţ 17 Mi I HUO UE Ml AT JE Rog visitaţl acest MAG A SIN, spre a vă convinge de adevăr. / Cu toată stima C. CAJVTOR Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătore de acea stă artă, ou cea mal mare acuratetă şi cu preturi foarte moderate. ¥ MEDIC im de VIAL WM. BE VML este n turuie al organismului in caşurile ito federali, cresc erei întârziaţi, ea* lungi, anemii, perierea ap®* • tMaM,'atar|elor slibiciunel nervoace. * Dosa este de un păhărel de lichior tn-naintea mesei. El complectează nutriţie-nea ie suficientă a bolnavilor fi a vateacenţflar. ÎNCHIZĂTOR automat al usei SOCIETATE PE ACŢIUNI rr (( — V I E N A — Separatori de Lapte Instalaliunî complecte de lăptărie ’oate aparatele si uneltele pentru lăptarii CANE DE TABLE DE OŢEL pentru transportul laptelui Renumite Centrifuge de Lapte ALFA, NAVAL, etc. Devlse şi prnecte gratis. Pentru orI*ce lămuriri a se adresa la —BUCUREŞTI. — STRADA SF. DFMITItlT lo. 8- CEL MAI PERFECT/OXAT APABAT Sit. 87 Unitei Depoa Blaimayer şl Lorenti, Str. Clementei, No. 20 Hal nudlt de V* «*« necol anccen proclamă supeno- ,aiea sa m tratamentul de gutural, Iritaţiumei peplu Iul, I .fluenta, iurerl reumatismale» ncrtntituri, răni, rân&tari, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Societatea Anonima Ungari de Navig. Fluviala si Maritimă AVIS Se aduce la cunoştinţa Onor. Public, că primirea mărfurilor de mică şi mare vitesă va înceta la 25 Noembrie si n. pentru mărfurile destinate la un port de la T.-Severin în jos, iar la 28 Noembrie pentru mărfurile destinate la un port de la Galaţi în sus, adică ultimul vapor de marfă de la T.Severin în jos pleacă la 27 Noembrie, de la Galaţi în sus la 30 Noembrie st. n. Ultimul vapor de pasageri pleacă de la T.Severin în jos la 30 noembrie, iar de la Calaţi în sus la 4 Decembrie st. n. Galaţi, 11/23 Noembrie, 1898. DIRECŢIUNEA. Les veritables Eaux minerales de MICII Y son! Ies Sources MICHY-ETAT CELESTIKS GRAKiDE-GItlLLE HGPITAL Exiger i« nom sur la o«p«ui« et Tedquetu. Les seules vlritables Pastilles de Vlchy sont les PAST1LLE Y1CHY-ETAT fabriqudes avec les sels naturels extralts des Eaux de Vlehy-Ltat. Comprimăs de lfichy aux tela naturala VlOHY-âTAT ponr prAparer i'ean artlflcfelle de VIOHY GAZEUSE lient Beniral pturla Roumanle, Bulgarie. Serbiei A O. OARISSY & O-ie, Bucarest. Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acestă artă. I. Bensimon 22, Calea Victoriei, 22 (Vis-A-t'is de Otel de France) Execută orl-ce comande de Mantale Impermeabile de Cauciuc, pentru Dame, Bărbaţi, Copii şi Militari, In t6te genurile. METALURGIA ROMÂNA INGINER TELEFON BUCUREŞTI-FILARET STB. CUŢITC I>JE ABGINT, No. 6. TELEFON Ateliere Mecanice Vagoane de Mărfuri, Vagonete şi Şine Poduri şi Construcţiunl metalice Maşini, Uneite şi Material mic de cale ferată TURNATORIE DE FER SI ALAMA Piese de Maşini piuă Ia 7 tone greutate Roti dinţate oi de transmisiune Robinetărie FONTA ŞI ALAMA DE ARTA COROANE, CANDELABRE CAZANGERIE | Vagoane Cisterne tteservoare BUTOAE de Fer Ateliere de Smălţuit Olarie de Fier presat şi de Fonia SMĂLŢUITE Atelier de Electrolisă ttenfru aurit, ar/flataf, uivltrlal, mld-tuuitf eaaitarit, xincnff ai p/iiwi-bail oiT-cr metal. Sil. *0 Bucureşti, Tipografia «HELIADE», Clemenţei. No. 3. C. No. 334.—Exemplare^ao.ooo. Girant: State Elefterescu.— (Telefon «Epoca») www.dacoromardca.ro