NUMĂRUL 10 BANI B SERIA IL—ANUL IV, No. 930—323. JOUI, 26 NOEMBRB 1898. ABONAMENTELE In Uirâ, pe an an . 20 lei * streinâtate . . 40 „ Manuscrisele nu se Înapoiază REDACŢIA STRADA CHLiEMENŢEI. No. 3. Ediţia de seară PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. Ui-a 30 bani Boia V n ti IV 15 n 0 Publicaţi!: Reclame 2 Le! linia ADMINISTRAŢIA STRADĂ CLEMENŢEI. Na 3, D. STURDZA ŞI RMTA TRĂDĂTORUL DEMASCAT Mărturisirea criminalului Nu voim să vorbim de execuţia magistrală pe care d. Maiorescu a aplicat’o primulul-ministru. Asupra acestui lucru toată lumea este de acord. Toţi citi aO a-sistat alaltăerl la Senat, aQ simţit o uşurare sufletească şi o mare descărcare morală după ce aQ auzit pe eminentul profesor universitar şi academician dovedind pină la evidenţă crima comisă de d. Sturdza, în chestia şcoalelor de la Braşov. In urma magistralului discurs, vinovăţia d-lul Sturdza era deja stabilita, nimeni nu’şl închipuia că primul-ministru, putea, ori ce ar zice, să se desculpe. Un singur interes via rămînea deşteptat în Senat şi în public; fie-care îşi punea întrebarea: pe ce teren se va pune d. Sturdza pentru a căuta să se justifice? Era nu o chestie de vinovăţie sau de nevinovăţie a primulul-ministru care trebuia să se decidă, căci vinovăţia aceluia era dovedita, ci o chestie de inteligenţa saQ de prostie în apărare, din partea vino catului. El bine, şi de astă dată, d. Sturdza a dovedit că este un prost, dar un prost de prima ordine, dacă nu un inconştient, iar răspunsul lui este o noua dovada de culpabilitate şi o nouă umilire şi înjosire pentru ţară. D. Sturdza a mărturisit că, dacă a tăiat subvenţia datorită şcoalelor din Braşov, aceasta a făcut’o după intervenţia şi injoncţiunea ministrului unguresc Wlas-sics, care l’a ameninţat cu închiderea şcoalelor din Braşov, dacă o va da. Un fior de ruşine a trecut prin lot publicul la această mărturisire. Toţi, chiar senatorii din majoritate, chiar faimosul şef de clacă Stur-dzistă, d. general Catargiu, aQ plecat ochii în jos ! Iar inconscientul care a făcut o asemenea ruşinoasă mărturisire, se uita cu mirare la auditor, cu ochii limpezi şi cu faţa senina, neînţelegînd de ce a-tîta jenă în public la nişte cuvinte pe cari el le credea foarte inofensive, ba din contră decisive ca argument pentru a combate pe d. Maiorescu! Ceva mal mult. Cu aceeaşi seninătate d. Sturdza a mărturisit că tocmai în Iulie, anul acesta, a intervenit către guvernul austro-un-gar ca să se recunoască legitimitatea subvenţiei şcoalelor de la Braşov, după ce cu o rninută înainte declarase că de trei ani, el nu mal servea acea subvenţie de respect pentru legea ungurească de la 1883! Ceva şi mal mult. D. ministru de externe a avut inconscienţa ca să citească răspunsul ministrului plenipotenţiar austro-ungarde la noi, şi prin care i se spunea, ca răspuns la intervenţia sa, că guvernul maghiar va studia chestea dacă treb\ie să permită a se servi subvenţia şcoalelor din Braşov. Şi acest eşec, acest politicos refuz al ministrului austro-ungar, d. Sturdza îl consideră ca o victorie!. Şi toate acestea le răspundea d. Sturdza, logicei de fer şi incătuşărel de oţel a faptelor expuse şi documentate de d. Maiorescu. Interpelatorul dovedise că de 12 ani, în urma legel ungureşti de la 1883, liberalii, cinci ani, iar conservatorii, şeapte ani, continuaseră a servi, fiind la guvern, subvenţia şcoalelor din Braşov, fără nici un pericol. Ba ceva mal mult. D. Maiorescu arătase că chiar de la 1895, în intervalul celor două guverne Slurdziste, guvernul d-lul Aurelian, servise subvenţia în scurta trecere a sa, pe Ia afacerile Statului ! Şi, sfîrşind argumentarea, d. Maiorescu întreba pe d. Sturdza. Cum se face că numai d-ta nu ai putut servi asemenea subvenţie ? Iar d. Sturdza răspundea: Fiind-că m’a oprit ministrul instrucţiei ungar d„ Vlasslc»! Adevărat ignobil! Quintesenţa trâdăril Trebuia vreme pînil să se dezmeticea-scăcine-va dinemoţiunile zguduitoare ce pricinueşte dezvăluirea faptelor d-lul Sturdza. Faptele acestea sunt de aşa natură, în cît uicl nu ştii cum să le mal califici şi ce să crezi despre autorul lor. Cine e în stare să aprecieze deplin scrisoarea din 1804 a d-lul Sturdza, publicată de Tribuna ? Cine poate califica just fapta acestui om i Nu mal e o trădare ordinară ; e quiu-teseula trădării. D. Sturdza propuuea membrilor comitetului naţional, într'un moment de grea cumpănă pentru aceştia, să vie Ia Bucureşti şi să stabilească aci centrul activitălel lor. * îşi dă orl-cine seamă de urmările extrem de grave, atît pentru fraţii de peste munţi cît şi pentru Regatul Ro-mîniel, ale unul asemenea fapt. Lupta fraţilor de peste munţi ar fi fost taxată de iredentistă. Regatul romîn ar ii intrat îu conflict cu Statul vecin. Dar pentru Romînii din Transilvania şi Ungaria ascultarea propunerilor lui Sturdza ar il fost o nenorocire. Ducîndu-se la temniţă, fruntaşii a-veaă să fie despărţiţi de poporul lor numai puţină vreme—cum s’a văzut ma! apoi; şi ne mîndrim că guvernul conservator a putut contribui la scurtarea termenului suferinţei lor. Trecînd graniţa, fruntaşii ar fi fost despărţiţi de poporul lor, dacă nu pen-tra tot-d’auna, cel puţin pentru o vreme foarte îndelungată. Poporul romîn din Transilvania şi Ungaria ar fi rămas fără conducători, părăsit la voia îutîmplăril. Iată ce sfat dădea d. Sturdza, foarte liniştit, de la Bucureşti. A trebuit ca membrii comitetului naţional, de şi se găseai! într’un moment din cele mal grele pentru dînşil, de şi d-rul ltaţiu era greii boluav, să aibă mintea atît de lumiuoasă în cît să vadă prăpastia spre care-I ademenea d. Sturdza şi să reziste îndemnurilor sale. Numai graţie simţului patriotic, atît de puternic şi judecăţii agere a acestor bărbaţi, Regatul romîu şi fraţii de peste muuţl aii fost scutiţi de incalculabile nenorociri. Şi după ce aii făcut ueamulul lor a-cest imens servicii!, rezistîud ispitei şi mergînd la temniţă, membrii comitetului naţional aii fost acoperiţi de infamie de către aceiaşi Sturdza, care, drept răsbunare, a spus că acel bărbaţi aă fost corupţi ou bani din Bucureşti şi de la Pesta, ca să meargă la închisoare... Mintea omenească nu poate concepe atîta păcătoşie, atîta mişelie, atîta răutate infernală. Sturdza e uu monstru pe care nimeni nu-1 poate pricepe. FALIMENT MORAL Intrigile de cnliae ale d-lnl Pont.— Ura tn contra d-lor Lasear şl Aurelian—Apropierea Ocultei de d. Fleva. Intrigile de culise ale d-luî Poni Intrigantul de profesie, d. Petre Poni a reapărui printre culisele guvernamentalilor cu insinuările-i jesuitice, şi lucrează de cîle-va zile în contra Drapeliştilor. Neobosit în munca 'sa, d. P. Poni a is-butit a determina un puternic curent intre guvernamentali tn contra Drapeliştilor, grupind împrejurul d-sale pe d nii Mîr-zescu. Tache Giani, Horia Roseti, lunius Lecca, V. Epurescu, Tttu Frumuşeanu, etc. în total vr’o 40-45 de deputaţi. In numele acestui grup va lua cuvin-tul la consfătuirea de diseară, probabil d. Epurescu şi va declara că dacă d. Sturdza va mai intra vr’odată tn negocieri cu Drapeliştii, atunci el vor înceta de a mai da concursul lor guvernului. Această ştire a circulat cu persistenţă prin unele cercuri guvernamentale pînă aseară Urziţi.] Ura în contra d-lor Aurelian şl Lascar Acest reviriment tn tabăra guvernamentală st datoreşte extremei enervări a spiritelor, provenită din cauza lungei şi plictisitoarei negocieri de pace. Nici odată în ţara romtnească spiritele n’au fost mai revoltate şi mai enervate ca acum ; nici odată desgustul de situaţia politică n’a cuprins atît de mult pe cine va ca acum. Şi toţi, dar absolut toţi, sunt de acord in această privinţă. Mal mult chiar, toată lumea colectivistă acuză pe d-nii Aurelian şi Lascar, singurii vinovaţi de îngrijitoarea enervare a spiritelor, căci numai ei tratează, de şi ştiu prea bine că amicii lor sunt în contra unei împăcări pe basele pe cari le vrea comisiunea de tratative. De aici ura înverşunată în contra d lor Aurelian şi Lascar, cari prin meschinăriile şi şiretlicurile lor ordinare incurcă lumea, zădărnicesc acţiunea atît a opoziţiei liberale, cit şi a guvernului. Clocotesc Drapeliştii şi Fleviştii, clocotesc mat tare şi guvernamentalii tn contra a-cestor doui chiţibuşari ordinari. Apropierea Ocultei de d. N. Fleva Drept consecinţă firească a acestei situaţii, toţi liberalii şi guvernamentalii vorbesc cu mari elogii despre d nil Fleva şi Cos• tine8cu. pe cari U ştiă intransigenţi şi fermi în convingerile lor. Un alt fenomen şi mai ciudat se mai manifestă în tabăra guvernamentală: O culta atît de biciuită de d. Fleva se apropie de d-sa. Această apropiere se datoreşte inspiraţiei d-lui Gogu Cantacuzino, care a convins pe d-nii C. Nacu şi Palladisă lucreze pe cît vor putea în această direcţie. ---------------------------------- D. Sturdza şi renta trădătorul demascat UMW1VW8 TJEH UMj MII MjMBJE-IML, OH MUXV A17 MAMST MM A Ti ÎX SEXSMJMj mal sus menţionat organelor competinte» (adică să nu se mal plătească renta). Mal limpede nu se poate: d, Sturdza a voit sd prăpădească scoalele romine din Braşov, chiar din momentul venlrel sale ta putere. ------------«WMMs------------ O scrisoare a d-lui Mîrzescu D. G. Mîrzescu, vice-preşedinte al Senatului, ne trimete următoarea scrisoare cu rugămintea de a o publica : Domnule redactor, In numărul de aţi al Epocel citesc un articol intitulat «Mirţeştih. ’Mi veţi permite a nu releva cuvintele injurioase şi reaua credinţă cu care vă ocupaţi de persoana mea. Cu un trecut politic care dateaţă de la 1866, ales de atitea ort in Repreţentaţiu-nea naţională, avind onoarea de a fi fost de mal multe ori consilier al Tronului, înţelegeţi prea bine că atacurile d-voastră mă lasă rece. Vă ocupaţi însă şi de atitudinea mea în ultimele evenimente cari sguduesc partidul naţional-liberal. El bine, domnule redactor, eă mă fălesc că am reintrat in rlndurile partidului. Ceea-ce am făcut eu acum un an, încearcă toţi amicii mei de la Drapelul să facă abia acum. Vechiu om politic, am văzut clar în viitor, §i pilda dată de mine va trebui fatal să o urmeze toţi dţl au părăsit pe d. D. Sturdza, venerabilul preşedinte al consiliului. Mă pot lăuda că am fost ptrcursorul Drapeliştilor. Şi cină mea culpa a aşa ţişilor disidenţi va fi un fapt împlinit, se va vedea de partea cui a fost dreptatea: de partea mea, care, limpede in vederile mele, m’am grăbit să ofer slabul meii sprijin şefului partidului şi şefului guvernului, sau de partea domnilor de la Drapelul cari vor fi siliţi să facă ceea-ce am făcut eu de acum un an. Primiţi etc. Bucureşti ’il Noembrie. O. Vllrzescn. -----------------m»------------------‘ DIN STREINATAIE înţelegerea anglo-rusă Cu toate încercările trădătorului de a indici lucrurile spre a’şl masca infamia, chestiunea şcoalelor de la Braşov s’a limpezit cu desăvîrsire după interpelarea d Iul Maiorescu. Renta a fost plătită regulat pînă la 1895 inclusiv, de toate guvernele fără nici o piedică din partea nimănui şi cu toată legea ungară de la 1883. La Aprilie 1896, fiind d, Sturdza prim-ministru, guvernul romîn refuţă plata rentei. D. Sturdţa pretinde astăzi că guvernul unguresc s’a opus la plata rentei. Dar aceasta nu e adevărat. Dovadă: La Aprilie 1897, fiind d. Aurelian prim-ministru, guvernul romîn plăteşte renta şi eforia şcoalelor primeşti, fără ca guvernul ungar să facă cea maî mică opoţi-ţiune. In pritnă-vara lui 1897 vine iarăşi d. Sturdţa la guvern şi renta iaraşî nu se plăteşte; şi nu s’a plătit nici pînă în ziua de azi. Abia în 1898 guvernul unguresc opreşte pe Eforia din Braşov să primească renta. E olar deci că d. Sturdţa, de la sine, fără a fi silit de nimeni, a tăiat mijloacele şcoalelor romine din Braşov. Numai purtării sale i se datoreşte că guvernul unguresc s’a gîndit, în 1898, să oprească primirea rentei. Aceasta reesâ şi din nota de la 18 Septembrie trecut a d-lui baron de Aehren-thal, citită de d. Sturdza Luni la Senat. Iată ce spune d. ministru al Austro-Ungariei, în acea notă: «E. Y. aţi biue-voit a-ml da asigurarea că, Fini A ASTACJPTA MM B MM MS B SV Mj MMBMJ SM VUM AH BMS IjA MXTHA-BMJA iX FI/ACTUAF A www.dacoromanica.ro De eîte-va zile se vorbeşte mult in Anglia despre o înţelegere angio rusă în privinţa A-siel şi în special asupra ehestiunel chineze. Svonurile în această privinţa sunt puse în legătură cu vizita pe care nu de mult a fâ-cut-o reginei Victoria, marele duce SergiO, împreună cu soţia sa. Se spune că regina a însărcinat pe primul-ministru Salisbury să examineze unele vorbe neoficiale ale marelui duce Sergifi, spre a vedea dacă ele n’ar putea fi punctul de plecare spre a se ajunge la o Înţelegere între Anglia şi Rusia. In 1 gătură cu aceasta ar fi petrecerea de două zile a ambasadorului rus, baronul de Staal, la II itfield, moşia primului ministiu Salisbusy, după invitaţumea acestui din urmă. Nu se poate spune ce e adevărat în toate astea, şi ce nu. Zvonurile ce circulă arată însă că în Anglia se doreşte o înţebgere cu Rusia. Rămîne de ştiut dacă e cu putinţă o înţelegere între aceste State, mal ales acum cînd încordarea dintre ele în chestiunea chineză e foarte mare. Opoziţie favorabilă Partidul liberal englez se arată favorabil ideiel unul acord anglo-rus îa chestiunile asiatice. D. Grey, fost sub-secretar de Stat la departamentul externelor în precedentul guveru liberal, a rostit la Blackburn uu discurs in care, după ce a spus că acum există o mai bună înţelegere între Anglia şi Germania şi după ce a exprimat speranţa că Germania şi Statele Unite se vor împrieteni din ce in ce nul mult cu «politica uşel deschise» pe care o face Anglia şi care va da o enormi desvoltare comerciulul lumei întregi, fostul sub-secretar a vorbit şi de chestiunile asiatice. «De ce nu se face încercarea—a întrebat o-ratorul—de a se stabili o Înţelegere cu Rusia, în privinţa Chioel? «Chestiunea chineză e pentru Anglia şi pentru cele-l’ulte ţări cea mal grea din toate ches- tiunile. «E de mare importanţă pentru menţinerea păcii In Asia, ca o Înţelegere să se stabilească între guvernul englez şi cel rusesc». D. Grey a îuche at, expriinlndu-şl credinţa că guvernul rusesc e singur logrijit de menţinerea păcii. Forelgn TRIBUNA LITERARA DIN STRADA I E’n uniformă de soldat, Şi’I drept ca bradu, 'nalt cît doi, I’s umăril daţi ’napol Scos în afară pieptu-I lat. In recile sclipiri de fier Mal mindru se simţea de el, Sunindu-I pintenii de oţel Părea viteazul cavaler Ce n’are frica nimănui... Vâzînd, încoace cum venea Mulţimea din ’naintea lui, Se-opreşte scurt, privind spre ea : ... Venea ’ngenunchl un cerşetor, Tirîndu-se pe tălpi de lemn ; Pe faţa’I suptă are-un semn Şi ’n cap bonet de vînător; Iar numărul de Regiment După tunica lui lipsea, Pe-o mînecă ii sdrenţuea Desprins galonul de sergent. In faţâ-I, tlnărul soldat La frunte ’şl ţine dreapta ’ntr’una...-Fâcuse frontul ! şi e una Cu zidul 'naltului palat. Neîncrezător, bietul rănit De cite ’n ochii lui vedea In loc se-opri fără să vrea, Şi se descoperă uimit... îi dă soldatul zece bani, Sburlnd cu-avlntul tinerimii, Prin frontu-atitor căpitani, Şi prin ovaţia mulţimii... II Răsturnaţi într’o trăsură Cum sburară amindol, Din iuţeala lor nebună O stropise cu noroi. Scuturîndu-se, mă ’ntreabă : L’al văzut ?... i-am fost iubită, Care e cu el—şi rlse— Azi e soaţă legiuită. Vezi, nu zic cu răutate, Nici blestem p9 Dumnezeii: Dar glndesc că fericită Se putea să fia şi efl .. III E noapte... şi luna grăbeşte... Iar norii fantastic cum trec !... Cum vintul aleargă şi geme, Mi-e frică ca singur să plec. Dar plec. Şi... în cale-mi ’I-o casă, lntr’insa-I lumină de torţî; Un cîine trist urlă la lună, In dreptul cernitelor porţi,.. Din casa pustie de-alăturl, Iubita mă cheamă cu dor. EO intru. O bubă cobeşte... Sublim eşti sălbatec amor !.., IV Marla îşi zări iubitul, Cum grăbea la braţ cu una... Pe furiş le ese ’n faţă, Tocmai cînd eşaa şi luna, N’apucase să lovească Şi ’nlemni c’umbrela in mină «II sînt mamă, dragă» — zise Respectabila bâtrlnă... Şi-admirînd in faţa’l pală Ochii plînşl, albaştrii mari, Ea ple 'ă şoptind cu lacrăml: «Noapte bună, dragf ştrengari...» V. Podeaua. s I P O C A IFORMA'I1! Jl Scandalul tratativelor Plictiseala d-lul Misir.— Lupta pentru viitor. — Consfătuirea drapellştilor Plictiseala d-lul Misir Enervarea a cuprins deja pină şi pe membrii comisiunel de tratative. Aşa, ca să cităm un exemplu, d. B. Missir enervat eri după amiael la culme de întrebările ce i se adresau, a spus d-lui Scorţescu: — Tratativele acestea m'au plictisit cu desăvirşire; nu mă mai amestec in nimic şi o să le spun să mă lase in pace. Lupta pentru viitor Fondul şi caracteristica tratativelor este lupta pentru viitor. Prin cercurile cele mai bine informate se afirmă că d. Dim. Sturdza ar ft, dispus a acorda o-posiţiei liberale majoritate in minister, cu condiţia insă ca să se păstreze in tocmai actuala organisaţie a partidului cu cadrele sale şi să nu să ştirbească întru nimic prepondorenţa Ocultei in dirigenţa partidului. Drapeliştil insă luptă in ascuns tocmai pentru zdrobirea Ocultei. Oculta vrea să-şl menţină preponderenţa pentru a pregăti pentru viitor şefia d-lul Ionel Brătianu, iar drapeliştil vreau să pregătească şefia d-luî Vasile Lascar. Acesta este fondul luptei în tratativele ce se urmează intre guvernamentali şi drapeliştl. Şi aceasta explică de ce Oculta caută acum să se apropie de d. N. Fleva, prin care speră a ciştiga un schimb de popidaritate. Consfătuirea Drapellştilor Aseară o parte din membrii grupărel Drapeliste, d-nii Aurelian, Porumbarii Xenopol, Bâicoianu, Costescu-Comănea-nu, Sefendache şi alţii, cu toţii vre-o 12 la număr, au ţinut o consfătuire in biurourile redacţiei ziarului Drapelul. Au lipsit de la această consfătuire intimă d-nii Lascar, Costinescu, Dela-vrancea şi Şendrea. De rindul ăsta, ca şi cele-l’alte cons-afă'uirl ţinute pină a um, nu s'a fă ut nimic nou. D. Aurelian, a expus situaţia cu tratativele urmate pină acum. A comunicat celor presanţi că comisiu-nea de tratative a fost azi dupăamiazi la d. Fleva şi că o aşteaptă şi d-sa ca să-l comunice resultatul demersurilor pe lingă d. Fleva. D-sa a adăogat că în toată această cestiune se supune de-cisiunei majorităţei grupărel. • • • Aşteptind romisiunea de tratative care nu mal sosea, consfătuirea s’a sfîrşit la o) ele II fără un sfert, fără nici un rezultat. S’a decis ca o nouă consfătuire să aibă loc astă-seară la d. Costescu Co-mâneanu, cAnd se va comunica grupării resultatul noilor tratări pe cari le va avea d. Aurelian cu comisiunea in timpul zilei. La Roumanie spune că I. P. S. S. fostul Mitropolit Ohenadie primeşte, de cite va zile, scrisori anonime, cari conţin ameninţări în contra persoanei sale, dacă nu va înceta de a urmări pe calea judecătorească pe d. Dim. Sturdza. Aceste scrisori, a căror origină nu poate fi pusă la îndoială, căci nu vedem intru cit ar putea interesa pe alt cine-va de cit pe d. Sturdza darea sa în judecată, coincid în mod ciudat cu faptul că mai mulţi emisari al d-lui Sturdza—printre cari d. Meitani—fac naveta intre casa 1. P. S. S. fostului Mitropolit Ghenadie şi aceea a preşedintelui de consiliu, pentru a calma dreapta indignare a fostului Mitropolit si a-l decide să urmărească pe d. Sturdza. Aceşti emisari, inchee La Roumanie, alternând intre ameninţări şi promisiuni, au fost primiţi cum se cuvine de 1. P. S. S- fostul Mitropolit. D. Dim* Sturdza va fi interpelat tu curind aftt la Cameră^ cit şl la Senat asupra scriitoarei adresată de dlnsul tu 1894 condamnaţilor din procesul Memorandului, tndemGtndu-] ca tn loc ■& Intre iu Închisoare să-ţl mute centrul activităţii lor la Bucureşti. D. Emil Coslinescu a fost primit a-searâ la orele 6 şi jumătate In audienţă de către M. S. Regele. Marina comercială. De cîtă-va vreme mal toate ziarele aă Înregistrat propunerea făcută de directorul societăţel de navigaţie «Kedivial», care se află In Bucureşti, pentru organisarea unei linii Constanţa —Constantinopole— Alexandria. Atragem deocamdată atenţiunea asupra acestei chestiuni, care interesează naviga-ţiunea noastră comercială, pentru care ţara a făcut enorme sacrificii. Afacerea, aşa cum a fost svonitâ, lasă să se vadă că d. Bentley ar fi născoeitorul liniei proiectate. Constanta — Alexandria, care, după cum se ştie de toată lumea, a făcut parte din primul program clnd s'a Înfiinţat serviciul nostru maritim. Creditul de 10 milioane pentru construcţii de vapoare, votat acum 2 ani, vorbeşte şi el despre această linie şi vaporul «Regele Carol» care a costat 2 milioane şi jumătate şi care lnlocueşte actualmente Intre Constanţa—Con-stantinopol pe «Meteorul », naufragiat, a fost construit special ca să deservească a-ceastă linie. Scopul ce se urmăreşte de cel cari aă zămislit această afacere este cu totul de allă natură. Este vorba de apropiata atingere a Serviciului maritim romin, care costă aproape 20 milioane, şi trecerea lui unei societăţi streine, subvenţionată de Statul romin. D. Caton Teodorian a fost numit poliţai al oraşului R.-Vllcel. O explozie îngrozitoare Iu strada Romană colţ cu strada Toamnei, erl la orele 4 jum. p. m, o explozie Îngrozitoare a avut loc In pivniţa d-lul C. Io-nescu, comerciant. DuclDdu-se uu băiat anume Vasile, din prăvălie, lu pivniţă pentru a scoate nişte spirt, şi apropiind din nebăgare de seamă luminarea de vas. numai de cit s’a aprins spirtul; o detunătură puternică urmă. La auzul acestei detunături, imediat stă-pinul şi cel l’alţl băeţl, se repeziră In pivniţă unde un Îngrozitor spectacol li se oferea ochilor. Nenorocitul Vasile se zvlrcolea învălit în flăcări. Intr’o stare gravă fu scos afară unde i se dădu primele ajutoare, iar după puţin timp fu transportat la spitalul Coleotina. Cine se abonează la ziarul „E-pocau plătind costal abonamentului de 20 tel pe un an, cu un adaos de 2 tel pentru Capitatd st 2 tei 50 bani pentru judeţe, va primi franco, ca premiă, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JVovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un votum în 8 de 204: pagini elegant tipăritf cnm şi Triaţi», cel din urmă articol al ini Alexandru Lahovari. ---------------eMtMM--------------- Cronica judiciară InatUntnl Otetelrţeann. Un proces veoliift.—Stlrf judiciare. Pare că Academiea etnd a meştentt pe Ote-teleşanu, a început să desgroape nu numai documente vechi, ci şi procese vechi. Sunt acum vr’o 29 de ani, prin anul 1869, un proces s’a cîştigat de un domn N. Mareş în contra Iul Ion Oteteleşeanu, a- esta fiind condamnat la 35.009 de tel vechi (era pe vremea leilor vechi) plus dobinda de la 1864 in favoarea celui d’intîitt. Cum se face insa că sentinţa nu se lnveşteşte cu formula esecu orie de cît cîte va zile în urma morţii lui Oteteleşeanu şi nu se puneîn ese-cutare de cit tocmai acum, şi nu de către N. Mureş, car* a murit, şi nici de fiul sâO, I. Mareş, care asemenea a murit, ci de către nişte Maroşl de a treia generaţiune ? El bine Academia, coutra căreia se cere a-cum esecutarea, ca cunoscătoare în vechituri, s’a hotârît să lămureasi-a acest mister vechia şi prim secretul el, d. Cuţana, l'a lămurit pe deplin. Din dosarul, care se află la secţia a 3-a a tribunalului Ilfov, se constata că dovada de comunicarea hotarîril nu e iscălită de I. Ote'ele-şeauu, care trăia pe atunci, ci de un conţopist care n’avea nici un drept. S’a făcut dar conlestaţia şi Academia a rău-şit să sfărime titlul executor al sentinţei, aşa în cit după 29 de ani, ea este încă în drept de a face apel în contra sentinţei tribunalului. * * * Erl a venit înaintea secţiei a 2-a a tribunalului Ilfov procesul Iul Fritz Varlich, care astă vară a asvirlit cu vitriol in fosta sa mireasă, Agnes Kiş, c, re a rămas în urma acestui atentat desfigurată şi aproape oarbă. Procesul s’a amina' pentru 8 Decembrie din cauză că mama sărmanei victime care a fost chiemată spre a sta ca parte civila In proces n’a putut veni din Ungaria şi nici procura dată de consulat unei rude a victimei spre a o reprezenta nefiind valabilă. -------------------------------------- PI îngeri Numeroase pltngerî primim contra notarului din comuna Tîrgşor, Prahova. Ast-fel: Zilele trecute, ca să facă pe plac prefectului. care In loc să Îngrijească de interesele judeţului, organizează vtnâtorl In păduri, a oprit peste 20 elevi al şeoalel de a se duce la cursuri, făclndu-I gonaşl, şi spu-nlndu le că nu vor fi pedepsiţi de absenţa 1 ir, fiind că el e «ăl mal mare». Acest notar, vlnâtor, mal are şi mania persecuţiei. învăţătoarea din localitate, d na Elena Ionescu, şicanată veşnic, şi ameninţată că va fi dată afară din slujba ce ocupă, numai în acea comună de 16 ani. Au fost anchete In localitate, spun locuitorii ce s’ati presentat la redacţia noastră, dar obiceiul colectivist, cum acest notar se bucură de protecţia prefectului, lucrurile s’aâ făcut muşama. Miniştrii de interne şi instrucţie ar trebui să intervină: să dea o lecţie notarului de care toată comuna e s Irbită. ------------------tmi----------------- ŞTIRI MĂRUNTE * D. G. Eliade a dăruit comunei Bălţaţil din judeiul Olt, terenul necesar pentru construirea unul local de şcoală. * Consiliul general al judeţului Covurlul, a fost convocat lu sesiune extraordinară lu cursul lunel Decembrie. * D. D. Panaitescu a fost numit comisar In oraşul Ocnele-marI * Comitetul central executiv al Ligel, a duce mulţumiri d lui Domenico Vigne, pen tru donaţiunea de una sută lei. * Procesul Morisseau a fost sorocit Îna- intea Curţel cu juraţi din Galaţi pentru ziua de 8 Decembrie. Morisseau va fi apărat afară de avocaţii locali, şi de d. G. Panu. * Părintele Stefano. licenţiat In teologie, este numit director al seminarului din Ro-mar In locul părintelui Nazare, numit pe aceeaşi zi ca director al seminarului Central din Bucureşti, după cum am arătat deja In numărul nostru de erl. Afacerea Dreyfus Colonelul Henri şi maiorul . Esterliazy Mal multe ziare parisiene aă istorisit că un personagiii misterios, a fost ascultat a-cum cltAva zile de Camera criminală a Curţii de casaţie şi că la eşire, Iu vestibulul galeriei Saint-Louis, întîlnind pe lo-cotenent-colonelul Picquart, s’a apropiat de dlnsul şi i-a strlns mina cu căldură. Cine era acest misterios personagiii ? Aurore răspunde la această Întrebare, spuntnd că acest misterios personagiii, es*e d. Jules Roche, fost ministru al comerţului, fost raportor al budgetului ministerului de războia. D. Jules Roche, după ziarul parisian, venise In faţa magistraţilor pnutru a recunoaşte un document care-I fusese adresat şi care fusese sechestrat după cererea Camerei crimina'e. Acest document consistă dintr’o scrisoare a maiorului Esterhazy. datată din 1893 şi adresată d-lul Iules Roche, pe atunci raportor al budgetului ministerului de răsboia: Iată după Aurore substanţa acestui bilet. «Domnule raportor, sunt In măsură de a vă da pentru raportul d v., informaţiunl de cel mal Înalt interes, asupra abusurilor cari se comit la statnl-major, şi mal cu seamă la biuroul ii.formaţiunilor. Cunosc un ofiţer din acest biuroa. pe maiorul Henri, prietenul şi debitorul mefi». După ce s’a răsptndit această ştire, a doua zi, locuinţa d lui Jules Roche a fost asediată de ziarişti, cari veneaâ să-’! ceară explicaţiunl asupra intervenirel sale In afacerea Dreyfus. Tutulor, d Jules Roche, le a răspuns: «Am fost citat ca martor de către înalta Curte, m’am presintat; m’am supus justiţiei, aceasta este tot ce vă pot spune. ------------------6*8*---------------- ECOURI — Supra activitatea fizică este muma iri taţiunel nervoase şi a hipocondriel. Ea turbură funcţiunile inimel şi stomacului şi curind produce o perturbaţie generală la or ganism. Tutulor acelora cari voesc sâ’şl păstreze echilibrul celeb-al şi să restaureze nutriţiunea lor, medicina modernă recomandă lutrebuinţ Tea regulată a reparatorului fizic şi inteiectu d prin escelenţă : vinul Bravais. — O sur-ă bogită de petrol a fost des coperită, zile’e acestea, la Ctmpina. Un pnţ de 75 metri adlncime a produs In clte va ore 40 de vagoane de păcură. CHESTIUNEA ZILEI Bismarck şi Anarchiştiî O revistă care apare la Cologne. Nouveau Si6:le, publică un fragment din convorbirile inedite pe cari bâtrlnnl Cancelar le a avut cu Lothar Bucher, in timpul cind acest preţios colaborator lucra cu dtnsul In calitatea de consilier la legaţie, ataşat pe lingă oficiul afaefrilor străine a^e imperiului. Iată ideile pe cari Bismarck le desvolta lntr'o zi asupra anarchismulul şi asupra mijloacelor prin cari s’ar putea combate «această boală». «Anarchismul e şi slav şi latin, la drept vorbind,e inoculat de Bacounin radicalismului latin; in nici un caz nu e german. Priveşte la naţiunile mail germanice, la germani, Austriacl, Englezi, Americani de nord, anarhistul n’a găsit la nici unul din popoare un teren favorabil.. «Chiar tendinţa de a filosofa a germanilor It face incapabili de a'şt asimila anarchismul. In anarhişti nu vel găsi nici odată uu naturalist veritabil, — un chimist, da, insă nici odată un om căruia 11 place să observe creşterea şi desvoltarea In natură. «Oamenii aceştia ştia foarte bine că na tura Întreagă şi civilizaţia se desvoltă In mod organic şi gradat,şi nici odată nu vor putea adera dtuşit la teoria care spune că. dacă diutr’o lovitură s’ar nimici toate instituţiile existente, ar renaşte totul nofi şi perfect, din senin. «Fără ’ndoială, Lombroso nu e omul mett Clnd încearcă să scoată din fie-care criminal un creer bolnav, fireşte că merge prea departe. lntr’o privinţă, totuşi, datt dreptate lui Lombroso, şi anume Intru ctt el taxează pe toţi anarchiştiî de capete bolnave. Aşa este: capete bolnave cari sunt o primejdie publică. Voinţa, la dtnşil, întrece puterea. Vanitatea lor bolnăvicioasă, care rămîne nesatisfăcută, 11 Împinge la acte d.mne de Erostrate. Insă această complexitate maladivă poate constitui oare pentru dtuşil o .scuză? S’ar cuveni oare să ne conformăm conduita noastră din punctul lor de vedere ?» Prinţul tăcu, rămase gînditor clte-va momente, apoi reluă cu vioiciune : «Pină la un punct, da. Dacă sunt atacat de un nebun, nu resist tot tn acelaş mod ca dlnsul, cel puţin, numai atunci, clnd nu mă pot apăra altminteri, caut numai să’l desarmez. Ar trebui deci ca anarchiştiî să fie puşi In imposibilitate de a vălăma pe cineva : acesta ar fi uu act de legitimă apărare. Acela care urmăreşte nimicirea societăţi umane prin ţoale mijloacele,—socotind şi asasinatul Intre ele, — n’ar trebui să se mire dacă societatea, care are dreptul de a’l nimici—drept de legitimă apărare—l’ar pune cel puţin sub zăvor, şi dacă este incurabil l-ar ţine acolo chiar viaţa Întreagă. Poliţia noastră politică nu e Îndestulătoare pentru a ne garanta In contra auar-chiştilor. Nu vreaa să spun că e prea pu- ţin numeroasă: eautitatea nu lasă de dorit. I Dar calitatea lipseşte. Şi nu ştifl cum s’ar I putea remedia acest neajuns. Cu privire la aceasta, îmi vine In minte tot-d’auna vorba directorului poliţiei din Hanovra. O ştii, Bucher ? - Nu. — Un consilier de comerţ venea adeseori la dlnsul, pltngtndu-se de apucăturile violente ale agenţilor de poliţie. «Da, II zise In sflrşit directorul scos din fire ; mi-am dat toate silinţele posibile; el bine, n’am putut găsi nici odată un consilier de comerţ pentru a’l tace agent poliţienesc !» Ast-fel scăpă de acest musafir plicticos. Oamenii cari afi inteligenţă remarcabilă şi o conştiinţă integră nu intră nici odată In serviciul poliţiei. De altminteri, situaţia poliţiei faţă de anarchişfl e foarte delicată, de clnd aceştia afl adoptat organizaţiunea merefl variabilă a grupurilor, iu locul unei organizaţiuul generale. Cînd după multă trudă, poliţia isbuteşte să descopere în adevăr ceva, nu poate fi vorba de cit de o mină de indivizi şi Încă, In cele mal multe cazuri, şi ăştia fără importanţă, braţe tăi ă cap, oameni fără creerl, şi cu atlt mal fanatici. Fireşte, un spirit cultivat uu poate fi fanatic ; fanatismul pre-suDune o anumită îngustime de spirit. Dacă e vorba să se combată anarchismul, aceasta trebue să se facă prin mijlo cirea unei înţelegeri a tuturor naţiunilor civilisate. Deja o dată, pe la sftrşitul anului 70, am sondat confidenţial Statele europene In acest scop ; am găsit puţin răsunet. Au tria ’şl reservă decisiunea sa definitivă; ori cum, dacă ar fi vorba a se lua serios chestiunea, Austria ar fi cîştigat, ca In tot-d’auna. Italia se lnvoia; şi avea cele mal bune raţiuni pentru aceasta. Rusia d clară că aderă în principia; ceea-ce ar dori mal presus de toate ar fi ca ori ce individ urmărit pentru crimă sad delict politic să fie extrădat, pe căile cele mal repezi, Statului căruia aparţine. Dar cum eO nu voiam să consimt căci fireşte o asemenea propunere n’ar fi fost votată nici cînd—Rusia se retrase. La Paris, propunerea mea a fost înnecată Intr’un val de fraze umanitare. In Anglia, o răceală absolută, ca in tot-d’auna clod nu se agita interese specifice englezeşti...» Aid, Bismarck făcu o digresie privitoare a Elveţia, povestind lui Lothar^Bu her că lntr’o zi a fost Întrebat ce crede despre o desmernbrare a acestui £>tat, a ăturlnd fie care aglomeraţie de cantoane, franceză, germană, italiană, la ţara de aceeaşi rasă şi aceeaşi limbă. Cancelarul răspunse că concepţia ar fi contrară dreptului ginţilor; că Elveţia ar fi fost inventată, daca n’ar fi existat şi conchise în următorii termeni: «Intru cit ne priveşte, avem deja destul idioţi în Reichstag!» Aool reveni la subiect: «Dificultăţile ar li cu mult mal mari dacă ar fi vorba de formarea unei legislaţiunî în contra anarchiştilor. Am avut o pilda cu măsurile împotriva democraţiei socialiste, cu toate că momentul a fost escep-ţional de favorabil (după atentatul Iul Hoe-del şi N blling în contra împăratului Wil belni I-i0). Căci abia dacă este pus In discuţie, un proiect de lege contra unor oameni faţă de cari nu mal încape r.icl o concesie şi ime-diaf e măcelărit pină ce rămlne ceva ne-derminat, fără nici o noimă . Acestea sunt dificultăţile pe cari le întîmpinl faţă cu un singur Parlament. El bine, dacă toate Parlamentele lumel civilizate ar delibera asupra acestei chestiuni, n’ar rezulta de ăicl, fireşte, de cit un monstru, bun cel mult să fie conservat pentru posteritate. Mesajul împăratului Wilhelm Berlin, 24 Noembrie. — Reichstag. A-ceastă adunare s’a deschis priutr’un discurs a! Tronului. împăratul declară că relaţiunile Germa niel cu toate puterile străine sînt tot aceleaşi şi din cele mal cordiale.—Scopul suprem al politicei împăratului este menţinerea şi consolidarea pă ii lumii.—Iată pentru ce împăratul a salutat cu o caldă sim-pttie iniţiativa măreaţă a scumpului sâa amic Ţarul, In privinţa conferinţ I de de-s irmare.—Propunerile tinztnd sa favoriseze pacea vor fi primite cu simpatie şi examinate cu îngrijire de guvernul german. împăratul exprimă apoi durerea şi oroarea lntregd Germanii, a Prinţilor şi a poporului, cu ocasia crimei execrabile care a smuls pe soţia credinciosului săO aliat, împăratul Frantz Iosef. Mesagiul face menţiune de conferinţa anti anarhistă ce se speră că va da rezultate favorabile. Pe viitor, guvernul va desvolta relaţiu-nile economice chino-germane, spre a asigura supuşilor germani partea ce li se datorează lu Extremul-Orient. Vorbind de călatoiia sa In imperiul turcesc, împăratul exprimă speranţa că primirea ospitaliera şi splendidă răspunzlnd re-laţiunilor celor două State, ce a găsit pe lingă Sultan, precum şi primirea eutusiastă ce î s’a făcut iul şi împărătesei de populaţia otomană, vor doveni o fericire şi avantaje permanente pentru numele german şi interesele naţionale germane. Printre proiectele anunţate de discursul Trouulul sunt două relative la armată, a dicâ crearea unor posturi noul de comandament şi terminarea organizărel armatei. Discursul Tronului relevează necesitatea acestor proiecte pentru a înlesni sarcina Înaltă a armatei, 'care este de a protege pacea şi patria. Pasagiile discursului relative la relaţiunile cu Statele străine, conferinţa de de-sarmare şi călătoria In Orient att fost foarte mult aplaudate. împăratul a tost foarte aclamat. Budgetul şi armata germană Berlin, 24 Noembrie.— Bugetul Imperiului supus Reichstagului se balansează cu 1.554 530 650 mărci la venituri şi la chel-tuell. Bugetul ordinar pentru armată s’a fixat la 79 893 688 mărci (?) şi acela pentru marină la 30.041.500 mărci. Bugetul extra-ordiuar pentru armată ae urcă la 44.606 689 mărci si acela pentru marină la 33.879.000. Mline se va face alegerea preşedintelui Reichstagului. Berlin, 24 Noembrie— Suma totală a bugetului pe 1899. comparată cu aceea a bugetului din 1898, esle cu 35.602.012 mărci mal mare. Suma ce va trebui să se acopere printr’un împrumut se urcă la 89,921.189 mărci. După proiectul de lege asupra efectivului tn timp de pace, armata se va spori in mod gradat, ast-fel ca tn 1902 numărul soldaţilor şi al sub ofiţerilor să fie de 502.506 oameni şi va rămlne acelaş pină la 31 Martie 1904. Proiectul asupra modificărilor de adus legii militare a Imperiului, zice că Întreaga armată a Germaniei, pe picior de pace, trebue să numere 23 de corpuri de armată, dintre cari 3 formate de Bavaria, 2 de Saxs, 1 de Vurtenberg, şi cele l’alte 17 de Prusia şi cele l’alte ţări germane. Legea va intra tn vigoare de la 1 Aprilie 1899. Abonamentul la ziarul Epoca este 20 Eel pe an IO ăLei pe O luni, plă-tibil la 1 şi 15 din liinâ. DIN CAPITALA încercare de sloncider»».—Domnişoara Sofia Avram, elevă In anul al IV-leala externatul 1 a încercat erl după amiazl să se sinucidă, absorbind o soluţie de gâmălil de chibrituri Tînâra desperata a dat pe dată afară otrava cu care vroia sâ’şl curme firul vieţel şi In urma Îngrijirilor date a scăpat numai cu puţine dureri In pintece. Părinţii d-rel Avram sunt ambii lucrători la fabrica ae chibrituri şi nu’şl pot explica •-au-zele cad afi putut determina pe fiica lor să încerce a se sinucide. El declară că Sofia era nevropată şi că probabil intr’un acces nervos a făcut lucercarea. Pn fort tnrtrAsneţ.— Erl, pe la orele 6 dimineaţa, lâptăr«asa Safta Marin din st ada Ghiocel 12, di.cindu-se să dea lapte la un muşteriu din strada Armenească 1, şl-a lăsat Cotiga în Calea Moşilor. Pe cînd lăptari asa era în curtea muşteriului el, doul indivizi s’att suit pe coigâşidînd bice calului, s’au făcut nevăzuţi. Intorcîndu-se în strada, spre marea el disperare Satta Marin a v zut că i se furase cotiga şi s’a dus plingind să reclame la sevţia 15. De atunci, nenorocita, împreună cu agenţii poliţiei, caută In zadar cotiga şi pe hoţii cari i-aO furat’o. Incendiu.—Erl, pe la orele 4 şi jumătate, a luat foc un coş de la casele d-nel Elena Ră-dulescu, din strada Popa Tatu, No. 44. Fiind temeri să nu se aprindă întreaga clădire, s’a avizat pompierii de la postul central, dar piuă să sosească la fata locului, focut era deja stins D1NIARA Crima din Camberi.— Sunt clte-va zile de cînd individul Gheorghe Stoian zis şi D Ja-man, din cătunul Camberi, comuna Armutlia, plasa Babadag. a lovit cu cuţit- 1 pe Petcu Gheorghe locuitor tot în acel cătun, care o încetat din viaţă în scurt timp. Criminalul, după săvîrşirea omorului, a dispărut. Arest criminal a mal f j.st condamnat în anul 1882 la 10 ani puşcărie tot peutru crima de omor. Incendiu.—In raionul comunei Cerna din plasa Măcin, a ars un hectar de pădure, terenul Statului. Paguba se urcă aproximativ Ia 100 lei, iar causa incendierel este necunoscută piuă acum^ Furt. -In sear» de 21 Noembrie pe la orele 10, pe cînd părintele Nectarie Ciucă, arhiman-driţul mitrofor al Episcopiei din Gaiaţl, s* dusese la gară să petreacă pe P. S. Episa >p Par-tenie, care pleca la Bucureşti, in lipsa sa, i s’a furat din localul Episcopie suma de lei 1117 In bi ete de bancă. După toate probabilităţile, hoţul trebuie să fi fost un om cunoscător al casei, căci a operat cu toată siguranţa şi cu chel falşe, de oare ce nimica n’a fost stricat la scrinul de u ide furat banii. Ceva mal mult: în acelaşi scrin se găseau şi vr’o 400 lei, bani bisericeşti, cari însă u’aQ fost abnşl. De şi s’a aflat iute despre furt şi s'a dat de veste poliţiei, totuşi făptaşul sad făptaşii nu s’ati prins. ------------------. Preşedinte Întreabă dacă sunt şeapte d-nl senatori cari să iscălească proiectul. D. P. Grădişteanu protestează, ziclnd că regulamentul cere ca propunerea să fie mal lntîifi iscălită de şeapte senatori şi însoţită de o expunere de motive scrisă, ceea ce u’a făcut d. Zăgănescu. D. preşeduite. Am voit să datt regulamentului o interpretare mal liberală. Proiectul nefiind susţinut de şeapte d-nl senatori, nu se poate lua In considerare. D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului depune proiectul votat de Cameră, pentru acordarea unul Împrumut comunei urbane Piatra. Se fixează pe Luni 30 curent punerea la ordinea zilei a dis.uţiurril proiectului de A-dresă. D. Preşedinte roagă Senatul să se ocupe cu indigenate. Se produc mal multe protestări; unii spun că nu sunt la ordinea zilei, alţii susţin că ele sunt puse la ordinea zilei de drept. Preşedintele şovăeşte. Şedinţa se ridică la orele 3. Maşina «le Scris Cu totul 11 o fi I dea mal bună Maşină de Scrii Se vinde foarte eftln. A se adresa la Administraţia ziarului. P. SFETESCI7 AVOCAT Strada Mircea-Vodă 28 ULUISE INFORMATIUUI Scandalul tratativelor Scandalul,care durează deja de aproape două săptămini, continuă şi promite a se prelungi incă două săptămini spre şi mai marea enervare a publicului. Părerile asupra tratativelor sunt unanime, în taberile liberale, asupra unul singur punct, că anume sc tratează serios; dar diferă asupra resultatului tratativelor: Unii afirmă că nu se face împăcare, iar alţii că se va face, şi se va face cu toate nuanţele, adică şi cu d. N. Fleva * * * Se confirmă ştirea că comisiunea de tratative a oferit d-lui N. Fleva o le-gaţiune de clasa I, anume legaţiunea din Londra. Circulă Insă svonul, că d. N. Fleva nu e dispus sd primească o misiune in străinătate, ci reclamă ministerul de interne. Se crede insă, că In cele din urmă d-sa se va mulţumi şi cu alt minister. A Asupra situaţiei actuale, un redac-al nostru a avut azi dimineaţă următoarea convorbire cu un bărbat politic de frunte între liberali; — Situaţiunea este aşa: d. Stătescu e dispus a intra într’un minister pre-sidat de d. Sturdza cu domnii Aurelian şi Fleva. Domnul Aurelian dacă ar avea sancţiunea Drapeliştitor ar intra şi singur în ministerul Sturdza. Iar marea majoritate a drapeliştilor nu admite de cft o concentrare generală sub un minister presidat de St&-tescu, adică decapitarea d-lui Sturdza. Aceasta fiind situaţia în acest moment, nu se poate prevedea încă, dacă va fi pace sad răsboiff; şansele sunt mai mnlt spre răsboiîl. — Atunci de ce se mai tratează ? — Se tratează fiind-că drapeliştil ad de a face acum cu delegaţii majorităţii, iar nu cu d. Dim. Sturdza, şi nu vread ca să producă impresia asupra delegaţilor că îşi bat joc de ideia împăcării. — Dar nu credeţi că d-nii Aurelian şi Stătescu vor laşa pe drapelişti şi vor intra în ministerul Sturdza? — Nu cred, căci Aurelian ştie că f&ră Fleva, Lascar, Costinescu, Porum-baru şi Delavrani ea nu însemnează absolut nimic; iar d. Stătescu nu va intra în minister fără să ştie pe toţi liberalii uniţi. * * Prin toate cercnrlle politice se comentează foarte multlunga audienţă pe care a avnt’o d. Emil Costinescu aseară la M. Sa Regele. Audienţa a durat o oră şi 40 de minute, adică de la orele 6 şt jumătate şl piuă la orele 8 şl IO minute. Despre această audienţă 'n’a transpirat nimic prin public. Drapeliştil afirmă tuşă că <1. Costinescu a rămas neschimbat iu părerea sa, chiar şi in urma a-cestei audienţe, susţlntnd că nu se poate face o împăcare sub preşedinţia de consiliu a d-lui Sturdza. # # • Azi la ami a zi, comisia de tratative a fost la d. Dim. Sturdza cu care s’a întreţinut o oră întreagă. * A * Se vorbeşte că d. N. Fleva a dat un termen de 48 de ore, cu începere de azi dimineaţă ca să se termine tratativele. Contrar, d-sa va începe cumpania de răsturnare în contra guvernului. „Scrisoârea ispitei” Sub acest titlu Tribuna din SibiCk publică un judicios prim articol asupra revoluţionarei scrisori din 1894, a d-lul D. Sturdza. Din acest articol reproducem următoarele părţi: Deşi datează înainte de aceasta cu patru ani, totuşi scrisoarea ce am publicat lu nu mărul din urmă al «Tribunei» apare ca o nouă revelaţie, de sub a cărei adlncă im-presiu • nu se va putea subsfrage nici un Romin cu inimă simţitoare. Cetindu o rămll uimit. O ceteşti de nofl şi o receteşti, şi nu ştii de ce să te uimeşti mal mult ? De conclusiunea cutezanţă, prin care celor mal distinşi truntaşl al poporului nostru lise propune ea datorie naţională şi patriotică, de a se face fugari de pe cimpoi de luptă, şi de a trece pe un teren străin de terenul pe care ’şl-au propus a lupta Rominii aderenţi ai programului naţional de la 1881 ? Saft de seria nesflrşită a considerantelor cari slut puse din abundenţă spre a acoperi o concluziune aşa de primejdioasă şi ro şinoaeă totodată ? Sau de micimea de suflet şi de uşurătatea, ce eae la iveală de după paravanul acestei nenorocita inspirafiuni, prin care se căuta a pune mina pe Intreaga mişcare naţională a unui întreg popor, spre a face din ea un mijloc ordinar de luptă personală ori cel mult de partid ? Intr’adevâr nu ştim de ce să ne mirăm mal mult: de micimea de suflet a autorului, ori de ,mediul ce'şi-a ales ori de scopul ce ’ şi a propus ? Toate denotă un fond de vederi şi de sentimente dintre cele mal funeste şi mal desastroase, fond din care nu aCl putut — şi tn mod firesc nu vor putea — să răsară î pentru chestiunea naţională de ctt desastre, j lovituri, perderl, încurcături şi peste tot crize de acelea mari şi zguduitoare, cari vedem cum se ţin lanţ an de an, zi de zi, de clnd acel nenorocit spirit, ce se manifestă In scrisoarea de chestiuue, a ajuns să facă şcoală. Nu ne vom ocupa acum cu acest spirit, cu acest duh rău, care ni-se arată în toată mărimea micime! şi îngustime! sale. Nu 1 Ne repugnă şi simţim oroare faţă de el. Dimpotrivă ne îndreptăm ochia sufleteşti către aceia, cari prin tăria şi inspir afiu-nea sufletului lor bărbătesc, aii ştiut să respingă ispita grozavă, care atenta la ceea ce avem mai scump : onoarea stindardului, sub care afl luptat străbunii şi părinţii noştri şi sub care hotărîţl suntem a lupta şi noi, necontenit, plnă ce 11 vom preda, nepătat, succesorilor noştri. Acum se vede Intru adevăr ctt de mari şi de tari afl fost el, în momentul, ce era să fie decizător pe timpuri îndelungat a sad pentru tot deauna. Atunci, clnd In faţă le stăteau temniţele ungureşti, lu urma uriel sentenţe a unul for de ţrăsbuuare, el att avut resoluţiunea şi bărbăţia, ca să prefereze temniţele înaintea tuturor libertăţilor şi favorurilor, ce li-se îmbiaţi pe pământul ospitalier al Romtnieî, unde II Invita cu atîta insistenţă şi cu a-tîta lux de «argumente» d. D. A. Sturdza, marele «naţionalist» şi «bărbat de stat.» De aci le-a venit lor multele suferinţe şi nouă multele desastre. Că afl preferit a-’şî face datoria, de ctt a tace altora servicii; că afl preferit a rămlne pe terenul gron-zuros ai luptelor şi suferinţelor grele, de ctt a se duce pe terenul lunecos al finelor diplomăţenil şi intrigheril ; că ad preferit a se da mal curlnd victime de jertfă In mtna duşmanilor, ca eventual să moară pentru causă, de cît să se facă unealtă In mtna a-micilor şi fraţilor mici de suflet, şi meri de patimi. * Nu i vorbă, ei ai* avut să sufere dublu pentru această bărbătească şi hotărită împotrivire ispitei ăe la fraţi : au avut să sufere şi pedeapsa croită de duşmani, şi răsbunarea «fraţilor» indignaţi... Pentru-că «dragostea frăţească», care încerca a ’i a-bate de la împlinirea datoriei, s’a prefăcut în ură, şi cuvinte de hulă şi de ocară o ridicat asupra lor, şi o nouă serie de suferinţe Ie-a pregătit pe atunci, cînd pedeapsa de la duşmani s’a fost sfirşit. Căci mal muit a durat ura de la «fraţi», de ctt ura duşmanilor seculari. Ba ea mai durează şi acum. De aci — din respingerea ispititoarei scrieori— se începe criza acea nenorocită, care a produs atîtea desastre, şi mai continuă a dăinui şi acum. De aci provine că: întemniţaţii ai* fosţ preeentaţi, ca şi cînd ar fl fost cumpăraţi de Unguri, ca sâ intre In temniţe; martirii ca şi nişte unelte meschine ale duşmanilor, iar graţiaţi ca nişte vînzători de neam. De aci a provenit dezbinarea intre ei şi criza, ale cărei urmări le suferim şi astăzi. Negurile el însă vor dispare. Lumina intensivă ce răspîndeşte scrisoarea de la «înălţarea Domnului» 1894 va lumina cu desăvlrşire, va desface negurile şi va pune In lumină pe cel tari şi buni, va pune la întunericul, ce-l merită pe cei mici şi răi; va înălţa pe eel-ce atlta timp ad fost umiliţi de loviturile duşmanilor seculari şi intrigile fraţilor vitrigl, şi va umili In sfirşit pe cel ce numai prin intrigă şi ură, meschine uneltiri, s’ad ridicat şi ad stă-ptnit». 0 scrisoare a d-lni Mîrzescu Publicăm in pagina I o scrisoare ce am fi primit eri de la d. G. Mîrzescu. D. Mîrzescu a declarat azi că d-sa nu ne a trimis nici o scrisoare. Am fost prin urmare mistificaţi de un farsor inteligent, căci in toate cercurile liberale scrisoarea a fost socotită azi dimineaţă ca adevărată. Ad fost aleşi primari şi ajutoare de primari : La Turnu-Severin : d. Ilarii! Isvoranu, primar, şi d. M. Ghelmegeanu, ajutor. La Tecuci : d. T. Cineu, primar, şi d. C. Bobeice, ajutor. La Constanţa: d. Eust. C. Schina, primar. La Htrşova • d. Luca Oneea. La Cernavoda : d. Gliiţă Calu. La Mangalia : d. Hristodor Bădulescu. La Ostrov ■ d. G. Dumitrescu. Un episod din tratative Comentind scrisoarea trimisă in 1894 de d. Dim. Sturdza, fruntaşilor de peste munţi, Drapelul de azi scrie: «Ca formă, scrisoarea ni se pare cit se poate de ridiculă; ea caracterisează foarte bine pe autorul el. In naivitatea I fără graţii, cu lipsa de bun simţ care-1 este particulară, d. Sturdza dă scrierel sale tonul unei hotărlrl judecătoreşti. Pare că d-sa era instanţă superioară care avea să reformeze sentinţa din Cluj! «Ca fond, scrisoarea aceasta e detestabilă, primejdioasă şi neadevărată. «D. Sturdza zice: *Se impune ca o datorie patriotică şi naţională ca cei condamnaţi la Cluj să transporte in Romtnia centrul activităţei lor in lupta ce susţin pentru existenţa naţională a Rominilor din Transilvania şi Ungaria. «Nu se poate Închipui o mal mare greşeală ca pasul la care d. Sturdza tndemna pe luptătorii cauzei naţionale de peste munţi. «Dică d-sa ar fi fost ascultat, urmările acelui act ar fi fost desastroase pentru Ro minii de peste munţi ca şi pentru cei de dincoace. «Se vede că omul care o scris asemenea cuvinte n’a avut un moment de judecată. A lucrat cu patimă, a lucrat cu inconştienţă, a lucrat ca un copil irespon- (săbii de actele sale. Discutlnd cazul in care fruntaşii de peste munţi ar fi ascultat de sfaturile * lui Sturdza, Drapelul zice : «Umilinţă, ruşine, rîsul lumii, iată ce I am fl cules, şi ca Bomînl şi ca liberali. «Iată unde ne-ar fi condus zăpăceala, inconştienţa, patima oarbă şi lipsa totală de ban simţ şi de pricepere a d lui Sturdza, dacă conducătorii mişcării naţionale de peste munţi n’ar fi avut Înţelepciunea de a nu l asculta. Pentru că nu l’afl ascultat, pentru că nu s’afl pierdut pe dlnşil pierzlnd şi chestia naţională, pentru că n’afi voit să ne puie pe noi In cea mal grea poziţie şi sd ne expnie la cea mal dureroasă dintre ruşinl, d. Sturdza i-a insultat, t-a calomniat, ta-xindu-i de vinduţi Ungurilor /» Şi cu toate acestea cel din jurul Drapelului tratează cu Dumitru Sturdza !.. Epitropil seminarului Nifon din Capitală, afl avut erl audienţă la M. Sa Regele pentru a ruga pe M. Sa să ia parte la jubileul de 25 de ani pe care seminarul îl va sărbători Dumineca viitoare. M. Sa a primit cu foarte multă bună voinţă pe epitropl şi le-a spus ca să amine această serbare pentru 13 Decembrie cînd va putea să ia parte şi M. Sa. Comitetul Ligel, secţia Bucureşti, va ţine şedinţă In ziua de 29 Noembrie 1898, clnd se vor discuta următoarele chestiuni: 1) Darea de seamă despre mişcarea de peste an a secţiunel, de către secretarul şi casierul secţiei ; 2) Alegerea noului comitet al secţiunel. In ziua de 18 Decembrie, la Brăila va avea loc alegerea unul senator la colegiul al Il-lea. tn urma lncetărel din viaţă a senatorului Radu S. Campiniu. La 20 ale aceleiaşi luni, de asemenea, colegiul al IMea de Cameră din Dîmboviţa, este convocat pentru a alege un deputat tn locul d-lul Constantin Nicolaescu, numit prefect. D. general de divisie baron Leonida Popp, fost prim-aghiotant al Împăratului Frantz-Iosef, acum In retragere, a fost Înaintat la rangul de felzengmei-ster, adică general de corp de armată. E primul cas în armata Austro-ungară că un romin, fiii de grănicer din Nâsftud, a fost înaintat la cel mal inalt grad in armata Austro ungară. D. baron Leonida Popp e stabilit de doul ani, de la retragerea sa, In Năsăud, nordul Transilvaniei. ULTIMA ORA Consfătuirea majorităţilor, care urma să aibă loc astă-seară, s’a amînat din noii. Se zice că d. Dim. Sturdza, în ultimul moment s’a hotărît să contramandeze consfătuirea, de oare-ce aflase [că mai mulţi guvernamentali erau hotărîţl să-l someze la consfătuire ca să pună capăt o dată pentru tot-d’auna negocierilor, căci alt-fel un mare număr de deputaţi şi senateri părăsesc gruparea guvernamentală. D. Sturdza, ca să evite această demonstraţie, a preferit să amine consfătuirea. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pob leaţiunl D-nul Mihail Petres"u, stagiar al şcoalel de silvicultură, domiciliat In comuna Coseşcl, judeţul Muscel, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patroni mic de «Petrescu» în cel de «Pacescu», spre a se numi «Muhail Pacescu». Domnul Haralambie Petrescu, student al şcoalel superioare de Medieină-Veterinară domiciliat In comuna Coseşcl, judeţul Muscel, a făcut cerere la acest minister p ntru schimbarea numelui săfl patronimic de «Petrescu» tu cel de «Pacescu», spre a se numi «Haralambie Pacescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. OfintlIlIJI româna, absolventă a făcui 11Ui*IVIUH tăţel de Litere din Parii avind ore libere, poate da lecţiunl în famili de limba franceză, şi preparaţ'unl pen'ru cla sele gimnaziale. A se adresa la administraţia acestui ziar. 16 MEDALII DE AUR 6 DIPLOME DE ONOARE GRAND-PRIX-NICE FURNISDRUL CURIEI REGIILE )*- FABRICA STAICOVICI oferă publicului producţiunile sale cu preţ redus. Aceste produse se găsesc In toate principalele BĂCĂNII. DEPOZIT 81t 1W STRADA REGALA, No. li. ■Ir. C. Zamfirescu Fost intern provisoriti al spitalelor din Paris Boale interne de copil şi sifilis Consultaţiuni de la 2—4 p. m. Strada Buzeţtl, 4 (colţ cu C. Griviţel) AVIS IMPUTA|JT i Am onoare a aduce la cunoştinţa Onor. _ Public că la 2 & WOWHfînniE a. c. I hui dcscbls „HOTELUL CAROL“ Casă de primul rang, situată în STRADA S IPnIHNI în centrul cel inal comercial al Capitalei şi! în apropiere de Ministere, Parlamente, Palatele de Justiţie, Poşta şi Telegraf, Casa de Depunere. Bănci, etc.’ Âcest noii hotel are numeroase C’nniere şi Saloane luxos şi confortabil mobilate, Hală de Restaurant, «aton de lectoră, Telefon, RAI, etc. în cit nu va j lăsa nimic de dorit în ceea ce priveşte cerinţele moderne ale confortului. Restaurantul hotelului este prevăzut cu o bucătărie Franceză şi Komtuă din cele mal alese şi bine îngrijite, iar vinurile şi cele-l’al e consumaţiuul ce se vor servi vor fi numai naturale. Sit .145.1 Servicii! prompt. — Preţuri moderate Cu deosebită stimă Antreprenorul, O. O. IlIESCF. DE VÂNZARE Locuri Parcelate DE LA f MjFWJ şt &O BAWI METRU PATR1T pînix la 550 BANI Pe Malul Măre! negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL tn condiţlnni de plată FOARTE AVANTAGIOASE adică in litttt» de S ani in f O rate trimeutriale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mat salubră din toată Dobrogea, atit ca climă ctt şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). OrI-ee informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul D-nul I. MOVILI Bueureştt, Str. itoamnei, 27. !C?LC ?! îndust Industriali — — «» Eucures LAT?.., 5» Ci „ ™«ÎAIATZ Sl p BRĂILA t 6t«»S» »»«TVl«j _ Straoa rioal* LAPTAAIE ELVEŢIANĂ I £ nip de Vacă şi Bivoliţă puritatea abso* Lapte jut garantată, cu preţul de 50 bani cel de Vacă, 60 vani cel de Bivoliţa şi L in tele Bătutt 40 bani Litru, dus la domicilifl Ia vase sigilate. Asemenea se găsesc de vînzare Tauri, Vi'ei şi Viţele de rasă pur Elveţiană. Cererile se vor adresa la Farmacia F. Nnntann, bolea Victoriei, No. 78, in fata* Pasagiulul Rom'iu B ROM DE JAMAICA VERITABIL 4,7S IjMTMI MJIj Se găseşte la Vffagasinnl P. STOENESCU HOTEL DE FRANCE Mare Depoti de Lemne cu Stînjenu si Tdete duse Ia domiciliu în condiţiunl avantagioase Cer- Tufan, 26 Eel mia de kgr. şi Fag, etCm9 25 Eel mia de klgr., cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa la domnii POPOVICI THEODORU şi C-nia ______Strada Filantropiei, No. 6. IA. V 1 S Pe lingă articolele de ferărie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ml-a sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-cîmurl de masă, articole de menagiil ş. a., d. e.: Serviciurl de porcelan şi serviciurl de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciu de diferite sisteme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’ml visita inagasinul şi vor găsi oate articolele necesare cu preţuri foarte convenabile şi serviciul prompt. DIMITRIF ăf INOLEFSU 8uoo«soral lat P. T. Oanoovlci La „LEUL DE AURM Sit. 97 Str. Lipscani, No. 61. —Bucureşti www.dacoromanica.ro EPOCA Buletin Meteoroloffic.—Observuliunile e*sel A. Menii ei. comp., calea Victorel 88, pe ziua de 23 Noembrie 1898: Miezul nopţel, + 2°; 7 ore dimineaţa,+ 1° ; A-miaz), -f 10". Înălţimea barometricfl, 771mm.; Starea cerului, frumoasă. Barometrul este staţionar. * 0 0 Institutul Meteorologic ne comunici următoarele : Timpul foarte frumos şi călduros se menţine. Noaptea senin şi frig;’a fost Îngheţ mal în toată ţara. In Moldova temperatura s’a coborlt sub 5 grade de frig. Cea mal mare căldură a tost erl de 18 grade la PloeştT. Barometrul foarte ridicat a crescut cu 2—3 mm. Astăzi timp liniştit cald şi cu totul senin. Dimineaţa a căzut brumă mal pretutindeni, iar In unele localităţi după lingă Dunăre a fost eeaţă. GOTA APELOR.—Cota apel Dunărei d’asupra etiagiilnr Inzilele de 23 şi 24 Noembrie a fost: 3 i Nnembre 24 Noembr*| Turnu-Severin................2,37 — 2,58 Giurgiu......................0,34 — 0,61 Galaţi.......................0,20 — 0,15 COŞNIŢA PIEŢEI Luni 21 Noembrie J899. Pâine* • • « « Jimbla ■ • • * Franzela • • • Carne de raoA Şefi.......... Carne de porc Untura • • • • Osinza • • • • Parcela • • • Berbeoa • • • Coroana • • • Gisoa • • • • Baţa.......... Găina • • • • Orapm • • • • Cega.......... Şalftu • • • • Kisetro • • • Momim • • • Baci (suta) • • OnS (suta) • • Unt topit • • • Unt proaspăt • Brânză de vacă Brânză Telemea Smântână • «0 35 00 70 » 1.00 ■ 80-1.00 1.80 IJO 50 • 8-5.00 • 3,00—8.60 - 1 20—1.50 • 80—1.50 • 60 • 2.00 ■ 60 • 2.00 • 2.00 • 4.00 • 5.20 • 8.00 • 2.80 • 1.90 . 1.40 Fasole • • • Mar ere • • • Cartofi ohif. Cartofi noul Linte ...» Bpanac • • • • Oonoplde' buo.) Ardei (suta) • Pătlăgele (anta) Fasole verde • Morcovi (suta) Tellna (anta). • Postârnac (sa ta. Varza N. • • • Gulia (suta) • Sfecla (suta) • Ceapa • • • • Mala! lux • • Pere.......... Mere.......... Prune • • • • Struguri • • • Gutui . • • • Lămâi (buo.) • Portocale (buo.) Bodi! )buo. 20 40 10 10 25 60 «0 6.00 1.00 2.00 6.00 2.00 20 8.00 4.00 10 25 40-60 40-60 80 -8.60 60 10 20 LICITAŢI UIT t — 30 Noembrie. In localul sub-prefectu-rel din MoiueştI, Bacăil, pentru vlnzarea a 18 000 decalitri petroleO brut, provenit din Baia Plrjol-Clmpenl, Bacău. — 4 Decembrie, orele 11 a. m., In localul prefecturel de Ilfov şi la primăria comunei Hotaru, pentru vlnzarea a 175 stln-jenl lemne, diverse esenţe. — 11 Decembrie, orele 3 p. m., In localul pretecturel de Dolj, Craiova, precum şi In localul primăriei Calafat, pentru vlnzarea a G00 litri rachifi de tescovină, recoltă a anului curent, din pepiniera Ciupercenl. — 14 Decembrie, orele 10 dimineaţa, In localul primăriei din Bistreţ, Dolj, pentru darea In întreprindere a plinei şi cărnel necesară oamenilor din detaşamentul Bistreţ, pe timp de un an de zile. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de Ia 24 Noembrie 5% Renta p. — 5% » am. 1881 1001/* 5% > » 1892 101 5% » » 1893 101 5»/. * » 1894 99'/» 4*/, » » 1889 93 57. * » 90-94 93 4»/. » » 1896 92 4% » * 1898 92 Convertite rurale — Casa pensiunilor — WObLc. B. 1883100’/. 5% » . » 1890 91 ‘/* 47. » » » 1895 99 5°/, Fonc. rur . . 102 47. . » . . . 93’/* 57, » urb. Buc. 99 57» » » Iaşl.951/. Banca Naţion. ■ 2520 » Agricolă 874 » Romlniel. — » de scont. 370 Dacia-Romlnia • 454 Naţionala. • • • 515 Patria............— Construcţii. • • 104 Bazalt artificial. — Letea.............— Furnituri militare — Tramwayul noO — Baia Centrală • — Napoleonul. • 20.10 Marka .... 24.70 Lira otomană - 22.80 Florinul • • • 2.11 Rubla de hlrtie 2.68 mmnsuMj TwtKivuniLoit Plen*re« din d* *ord Sosirea tn G»r« de Nord Nnmel* BUţtonlIor Dlm Mamela Htationllor | Dl OL Pauioaiia-O.-Luug • • 6»° Galaţl-Ploeşti • • 5»- ClulntţA-Hallfrny • • • e“ 0-tlnopol-0on»t«nţ» • «« Piteţttl-Paris • • • • 7» ■) HodspesU Tltn. • • • 6«« Ploeftl-Iaţl 7.. Ijflrabortf-Ploeţtl . . . ««■ Titn-Buaîrd» 7» UnghanI-PIoeţtr . . . T» Ploe,U-Br»şoT • • ■ Psoloasa-O.'Lang . • • IO» Oomans-Smlrd» • * • A» OUlIraşI-SIobozi». • • 10« Plo-ţtl-Vlnn» • • • • 010 qmîrd*-Oom*na • • • 10« Plteţt'-Londr» . • > • n>* •) Tooaol-Plosştl .... 10“ Ploejtl-a»l»ţl • • ■ • 11** O-tlnopol-Oonstânţ* • 1I« Flo«ţtI-B«|oT. • • • 01nlDit»-OonaUnţi - • Oon«t«nt»-0-UnopOl • s*»r» 8“ 8“ 4“ •) Badipssti-PloMtl • • Parte-PlteftX • . • . . Braţov-Ploeţtl • « • . 11" IV* s**r* Olalnlţâîslobozlâ. • • 6»o OonstanU-OluInJţa • • Londra-Plteştl. • • • 12»* Ploeţ'I-Bad»pMt» • • 5« 4“ •) PltGştl-Parll 8“ Galaţî-PloestT • • • • 6* Oom«n».OlBr»lm . • • 6* Vîrolorova-Tlta • • • 7“ Ploe*M-G»l»ţI . . • • 8*° Smîrda-Oomaaa • • • 7« Tita-O. Lung • • • • Braţov-Ploeştl. • • • 8»* Ploeţitt-Unghenl • • • 9>* Vlena-PloestT . . • • Constanţa Olalniţa • . O» Ploeştl-L^mberg. * • 10» 941 Haeijtl Qalaţ! .... 11” Laşl-Ploeştl 10»* Coniitanţ*-0-t!nopol • Tltu-BndapesU • • • 7«‘ <) ParlB-Tltu 8“ • 11" 0-Ii»ntr-Tlta. .... 10" •) dron.lt Mero., *) Dnm., •) Joi, *1 Dom., JoT, •) Dam. JrOIŢA ZIARULUI eRPOOA* AL. ANTEMIREANU 32 DIN VREMEA LUI CftPITAN COSTACHE — ROMAN ISTORIC — PARTEA XI-a CAPITOLUL I (urmare) Cel trei tineri se sculară, şi cerură cîrciumarulul să le facă plata. Limbă-Lată veni în fugă. şi după vr’un sfert de ceas de socoteli’făcute cu tibişirul pe masa de lemn, spuse : — Treizeci şi opt de Iei şi douăzeci de parale! SâculicI plăti singur, tot, cu toate protestările celor doul prieteni. Ce e drept, socoteala era cam prea încărcată; jupîn Năstase se pricepea bine să-şl facă treburile. După ce SăculicI mal dete un icosar Iul Stănică, eşi între cel doi prieteni. Piroşcă şi Basma ’I însoţiră, clătinîn-du-se, pînă la uşă, unde SăculicI le zise: — Să veniţi miine, după prînz, la mine, ca să vă mal spun cîte ceva. Ţi-ne-ţl băeţil gata la orl-ce! — Las pe noi, coane Iorgule, răspunseră în cor cel doi adjutanţi al lui. Tinerii noştri porniră spre casă, mer-gînd cam la o depărtare de o sută de paşi, unul de altul, spre a fi mal la a-dâpost de bănuelile stiăjerilor. Spre răsărit cerul începea să se au-rească. CAPITOLUL II O căsuţă mică dar curată, tocmai a-proape de bariera Ianculul, împrejmuita de o livede de pomi şi cu un zăplaz înnalt la uliţă, era locuinţa in care de o săptămină şi mal bine, plingea inima sdrobită a Elencuţel. In Duminica aceea a Tomef, |după ce părinţii săi plecaseră la biserică, auzind un sgomot la poartă, şi voind să iasă ca să vază ce este, se pomenise apucată de doul dorobanţi, legată la ochi, cu gura astupată, tirită la o trăsură Închisă care aştepta la poartă. In trăsură leşinase şi clnd îşi reveni în fire, se văzu în căsuţa aceasta, întinsă pe pat iar pe dorobanţul care o legase la ochi, dîndu-I să miroasă oţet. încă de dimineaţă de tot, un om de încredere al tistului spionase de Ia circiuma lui Iordan, plecarea părinţilor Elencuţel; mal departe, la o răspîntie, alţi trei dorobanţi steteail pe lingă o trăsură închisă, In care aştepta Căpitan Costacbe. Cînd părinţii Elencuţel ajunseseră la biserică, dorobanţul alergă de vesti pe cel de la răspîntie, cari veniră cu trăsura pînă la poarta lui jupîn Tudosie. Unul sări peste uluci, deschise poarta şi intrară cu toţii, afară de Căpitan Costache. Tocmai atunci eşa şi Elencuţa. Răpirea se sfirşise fără sgomot, fără nici un ţipăt, ne văzută de nimeni. Cind s’a deşteptat din leşinul el, sărmana fată, cu ochii speriaţi, întrebă pe păzitorul el: — Undesînt? Cine m’a adus aici? — Eşti la Căpitan Costache ! răspunse scurt şi răspicat dorobanţul. In zadar plinse ea cu lacrimile cele mal fierbinţi, in zadar se rugă îngenu-chl de acel cerber îmbrăcat în haina A-giel, s’o lase să plece, să se întoarcă la părinţi, făgâduindu-I tot ce putea trece prin sbuciumata el minte. Drept ori ce răspuns, dorobanţul eşi, încuind uşa pe din afară. In casă nu mal era nimeni, nici o şoaptă nu se auzea. Odaia în care se afla Elencuţa era mică, dar curată, şi ca mobilier avea un pat de lemn acoperit cu un macat de lină, cadrilat; cite-va scaune cu spătar tot de lemn ; o masă pe care steteail un şfeşnic şi stiela cu oţet, în părete o icoană a ’Maieil Domnului, — şi încolo nimic. Cînd se văzu atît de singură şi fără nici un ajutor, Elencuţa căzu din noO pe pat şi, ascunzîndu-şl intre perne ca- pul, începu să plîngă cu hohot, bleste-mindu-şl soarta nemilostivă, smulgindu-şl părui de desnădejde. Se gîndea la părinţi, la durerea lor cînd vor fi venit acasă şi n’au găsit’o nicăerl; la Radu care poate nu ştia nimic, ori care o fi alergînd ca să o găsească, cine ştie pe unde. Apoi la acel om care o răpise, care stătuse la masa lor şi o privise cu nişte ochi atît de lacomi.’ Acum înţeipgea frica tatălui său, alungarea lui Radu, lăsarea el acasă, ca nici odată,într’o zi de sărbătoare. Şi, nefericita copilă înţelegind bine ce o aşteaptă, plingea de ţi se rupea inima, tremurînd la fie care sgomot care se auzea afară. De mal multe ori ÎI veni în gind mal bine să se omoare, de cît să fie pradă poftelor acelui monstru. Dar cum? Cu ce ? In casă nu era nici o armă, nimic. Afară nu putea să iasă, uşa fiind încuiată. O-dată, aruncîndu-şl ochii împrejur, văzu în părete icoana Maicii Domnului. Atunci căzu îngenuchl, şi cu lacrăml arzătoare începu să se roage la apărătoarea fecioriei, Ia preacurata milostivă, care a scăpat sfintele martire de bat-jocora crunţilor păginl. Se ruga, se ruga inereti, sărutlnd icoana, strîngînd-o ’n braţe desnădajduită, ca pe un scut ocrotitor de rele. După amiază, dorobanţul intră şi-I a-duse o tavă mare cu mîncărl pe care o puse pe masă. Mîncarea rămase acolo, ne atinsă. Seara tîrziQ de tot, cînd nu se mal a- uzea nici un sgomot în tot oraşul, cineva bătu cu tărie în poartă; se auzi un tropot de cal, întrebări şi răspunsuri, apoi nişte paşi greoi răsunară în tindă. Căpitan Costache intră, şchiopătind şi încuind uşa după el. Cind Elencuţa îl văzu, dete un ţipăt, apoi îl căzu îngenuchl, rugîndu-se să aibă milă de ea şi să i dea drumul. Căpitan Costacbe o ridică de jos, rîn-jind batjocoritor, şi o aşeză cu sila pe pat, voind să o sărute. Sărmana fată, se smuci cu putere din mîinile lui şi fugi spre uşă ţipînd. — Strigă cit ţi-o plăcea, zise monstrul, că strigi de geaba! Mai bine fii cu minte, de vrei să fii cea mal fericită, de pe lume. Şi se repezi din nod după ea, o prinse şi începu să sărute cu lăcomie obrazul şi gura fragedă a frumoasei copile, care se sbatea şi înnălţa spre el ochii negrii plini de obidă şi de desnădejde. Apoi, dindu-l drumul din braţele sale vînjoase, Căpitanul îl zise: — Nu vreai! să te silesc, fii fată cu minte şi nu te mal împotrivi. Eşti în mîinile mele. Dar dacă nu vrei s’aseulţl.. — Nu! Nu! Nu! Dă-ml drumul ! plingea Elencuţa, fcrindu-se de braţele lui cari voiafi s’o apuce din nod. — O să asculţi de silă! strigă Căpitanul, înfieibintat, repezindu-se după ea, prinzînd-o şi tîrind-o cu putere spre pat. (Va urma) LEON BERGER No. 4, — Strada Academiei, — No. 4 (Casa OresaJ MARELE MAGASIN cu MOBILE ŞI COVOARE Vînzarea şl In rate Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerii Birouri, Obiecte de Bambos, precum şi un mare asortiment de Oglinzi, Paturi, Scaune, Şifoniere, Mese, La-voire, Scrinuri şi Covoare, Lămpi, Obiecte de Nikel, etc. etc. Sit. 42 Atelier special de Tapiţerie unde se efectuează Garnituri pentru Saloane, Evantaiuri, Trompete, Perine, Di-vannrl mechanice, Dormeze, Scaune Fantesie, etc. Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU IAŞI Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. nil Medici. Efect prompt si sigur, dosa mica, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din tară» Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposlt general: Fraţii K6nya JasL PATRIA SOCIETATE ROMANA DE ASIGURARE şi de reasigoirare în Bucuresci Capital social versat lei un milion Preşedinte : G. C. PHILIPPESCU. | Vice-Preşed.: E. COSTiNESCU • asigurărF ASUPRA VIEŢEÎ (Asigurări de zestre, pentru cas de moarte, asoeiaţiunl, ete.) şl CONTRA ACCIDENTELOR ASIGURARE VIAGERĂ Contra accidentelor pe căile ferate O B MEDIC im db vial HM. IE VML Mie m terne al organismului hi caşurile 4e: ■MHHate fttwrală, «re«cerea Mtrziatft, aeu-vatoeeaia hwfâ, anemii, pară eres işi-- WnM, a torţelor aiibichtnol aorvoaso. * Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. EI complectează nutriţio-nea msaScieoti a bolnavilor şi a coa- T> E T O A T Ii: SISTEMELE PENTBU încălzire cn coxs, Cărbuni de Piatră şi Lemne JIAŞIJVI BE BWJCA TE MOBILE I>E FIER INSTALAŢITJNI DE ÎNCĂLZIRI CENTRALE FABRICA „C0METUL“ Ar>OLF SA IA4 >>I< >> DFPOSIT : 14, Strada Doamnei, 14 Sit. 38 DEPOSITE IN PROVINCIE : laţi, la d. Jarqnes DavidovicT. str. Lăpnşneano, No. 37. Craiova, la d. Petrache Andreescn & Fii, str. Lipscani. TUL Ttetor-Hwga, *4 fl ta tdte farmaciile CU PREMIU UNIC MARELE MAG ASIN POMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) HT A.TJ SOSIT -WB Mari transporturi pentru sesonul de Iarnă Cee rfiti urină noutăţi gienlru rochi LilMGIIJlii, UiTlSlltlt, CATIFELE, ete. care se vînd eu preturi neauzit de eftine DIFEHITB JVFOAAE PEL.BUUSE Covoare, Perdele, Preşuri, Stofe pentru mobile etc. şi toate articolele atiugătoare de branşa tapiţerilor GLANDE, SIIONE şi MAhAPOLOANE in toate lăţimele şi calităţi Şervete, Mene, Broooagie, (Horagti şl Batiste Lingerie pentru Bărbaţi, Dame şi Copil TKrSOrBI GATA ŞI l»E (IwHANOi In acest Magasin se poate procura trusourl complecte de la 150 Lei pînă la cele mal fine calităţi DIFERITE PICHETURI, BASCHETURI, MOLTOANE Flanele, PiăpămI de lină, Tartane, ete. Eie-care J of si Duminică Mare desfacere de diferite cupoane de LAINAGIUB1 şi MaTaSĂBIE Mare ateliere proprie pentru confecţionare de tot felul do special pentru comenzi de cămăşi bărbăteşti. Croiala franceză sistem special. V Preţurile cele mal moderate lingerie. Rayon fe mceză după un I, 'Măi Sit. 19 | AV I S Bucureşti, Tipografia «HELIADE», Clemenţei. No. y Se aduce la cunoştinţa Onor. Public, că primirea mărfurilor de mică şi mare vitesă va înceta la 25 Noembrie st. n. pentru mărfurile destinate la un port de la T.-Severin în jos, iar la 28 Noembrie pentru mărfurile destinate la un port de la Galaţi în sus, adică ultimul vapor de marfă de la T.Severin în jos pleacă la 27 Noembrie, de la Galaţi în sus la 30 Noembrie st. n. Ultimul vapor de pasageri pleacă de la T.Severin în jos la 30 noembrie, iar de la Calaţi în sus la 4 Decembrie st. n. Galaţi, 11/23 Noembrie, 1898. DIRECŢIUNEA. 1 mi mmmmmmmmmmmmmmmmmmm Asigurare colectivă a lucrătorilor din stabilimentele industriale Sediul Societăţii: BUCUREŞTI, STR. SMÂRDAN No. 15 Agenţii in toate localităţile principale Prospecte şi tarife se trimit la cere franco Feriţi-vă de IMITAŢIUÎAI IJnicnI Depoait pentrn t6t& Romlnla de SOBE CALORIFERE BELGIANE din renumita fabrică «GODIN» Paris şi Bruxelles Recunoscute ca cele mal practice şi igienice din punct de vedere al construcţiunel şi al sistemului lor de ven-tilnţiune; sunt recomandate prin certificate de către d-mi dr. Theodori, Msldărescu Varlam etc. Acest sistem a fost aprobat şi introius la Onor. Direcţiunea C. F. R. şi Onor. Minister de Interne. Pentru a Înlesni publicului cumpărarea unei sobe bune am redus preţur.le cum urmează : Sobe No. 1, încălzind ICC metri cubi, Lei 16 > » 2, > 150 » > >24 Tot în acăste proporţinnl s’afl redus preţurile Ia tot depositul nostru de Sobe. T/l. lâttmau S-sor I. Wappner Calea Victoriei, No. 16 (vis-â-vis de Episcopie) sit 41 Tipografia HELIADE exeouta tot felul de lucrări otmgatore de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. ■auEa^ii • iiinwiim—aiMi C. No. 342.—Exemplare 20,000. ANTiPYMNA EFERVESCENTĂ PERDRIE !n potriva Durerilor, Migrenelor, Boleî de Mare, etc. Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii şl Greaţa produse prin întrebuinţarea doctoriei. LE PERDRIEL & C1», Paris. Girant: State Elefterescu.— (Telefon «Epoca») www.dacoromanica.ro