SERIA n.—ANUL IV, No. 929—322
NUMĂRUL 10 BANI
MERCURI, 25 NOEMBRB 183».
abonamentele
In |ai'â, pe un an .	30 lei
M istreinâtate . . 40 „
Manuscrisele nu se Înapoiază
REDACŢIA
STRADA CLEMENŢEI, No. 3.
iifiernrca liberalilor
PUBLICITATEA
Anunţuri pe pag. Ill-a 30 ban! Sofa.
n	n o IV 15	.	„
Publicaţi!: Reclame 2 Le! Unim AB9DNIRTRÂŢU
STRADA CLEMENŢEI. Na R
) ■
înfierarea liberalilor
interpe larea d-luî Maiorescu
Dlscuţlnn«a de erl din Senat, asupra c-hestlnnel «coaielor din Braţjov, a fost o teribilă execa-ţiuue a guvernului Sturdza.
1>. Maiorescu a lămurit tn chip măiestru $1 zdrobitor păcătoşla ţi nemernicia guvernului. N’a rămas om care să nu fie pe deplin luminat asupra fndonltei crime, naţionale ţi politice, să-vlrşltă de prlmnl ministru fitur-dza spre ruşinea ţi durerea ţării.
Criminalul a tost însemnat ou fierul roşa. Fapta Ini apare In toată monstrnozitatea el.
I>ar nu numai fiturdza a tost pălmuit şt înfierat, ci toţi liberalii, cari sprijină guvernul, căci asupra tuturor se răsfrînge răspunderea crimei lui.
Ctud, după asemeni fapte, I>ra-peliştif vor continua să trateze cu Mturdza şi nu vor dori alt-ceva de cit să se aşeze alături cu dtn-sul, Iar se fac solidari eu el şi trebuie să primească osfnda rostită de Întreaga ţară, de uu ueam tu-treg.
Mturdza nu vorbeşte şl nu lucrează fu numele lui, ci tn numele partidului liberal. Şl prin urmare nu numai el e vinovat, ci şl partidul care ’l secondează.
Sturdza u’a venit prin el singur ! colo unde se află, şi nu stă de ett prin partidul liberal. Şl prin urniure când e înfierat Nturdza, şl toţi aceia cari îi sprijină suut şi ram iu lutieraţl. ------------*■»»•*-----------
Şarlatanul
Scrisoarea pe care am publicat’o erl zugrăveşte individul. Sturdza este cea mal scîrboasâ specie de politician care a existat vre-odatâ la noi în ţară.
Cu cît te gîndeştl, cu atîta îţi vine să crezi că Sturdza era a-cum cinci ani în conivenţă cu guvernul maghiar şi că rolul lui în oposiţie a fost de agent provocator, plătit din fondurile ungureşti. Altminteri, ori cît de inconscient l’ai crede, este cu neputinţa a’ţl explica rolul lui odios, îndată ce compari ceea ce vorbea şi susţinea în 1893 cu ceea ce vorbeşte şi face astăzi.
Săritura este prea mare, contrazicerea prea flagrantă, apostazia prea neverosimilă!
In 1893 el se intitula: subscrisul şi cu dînsul toii bărbaţii cari veghează şi lucrează la 'dezminţirea rostului neamului romiuesc.
Şi re propaga ? Propaga nesupunerea la legile ungureşti, ne-recunoaşlerea hotârîrilor judecătoreşti, revolta contra ordinel stabilite şi strămutarea agitaţiei naţionale din Ungaria în Romînia.
In scrisoare, Ungurii sunt calificat! de «o nota discordanta în con-«certul civilizaţiunel!»
Este un fanatic naţionalist care vorbeşte şi îndeamnă la răscoala ? Dacă ar fi aşa, nimeni nu ar putea să formuleze contra lui Sturdza vre-o acuzare infamantă. Fanatismul naţional poate să fie criticabil, nicl-o-dată însă nu degradează pe fanatic, din contra, ÎI face un loc deosebit în mijlocul societâţel preocupată de interese cu caracter mal vital şi mal apropiat.
Dacă, după venirea la guvern a lui Sturdza l’am fi văzut nu urmînd aceeaşi politică—lucru imposibilei păstrînd cu sfinţenie In forul conştiinţei lui ideile şi sentimentele pe cari le hrănea pe timpul opoziţiei, l’am fi plîns, 1’am fi considerat de utopic, de om politic lipsit de prevedere, dar l’am fi respectat.
Interpelarea
<l-lul iVlaioreKcn
Cine-va nu poate, mal ales In chestiile de revendicări naţionaliste face tot ce voeşte, tot ce simte.
încă odată, omul potitic ar fi perdut, şi perdut încă mult, omul însă, patriotul, nu. Sturdza râ-mînea un exemplu de dat bărbaţilor de Stat că nu e bine să te •
laşi a fi tirît de pornirile sufletului tău cu preţul de a le micşora;—dar atîta tot.
Sturdza însă a făcut ceva care numai infamii şi trădătorii fac şi de aceea suntem înclinaţi a crede că omul acesta era la serviciul intereselor ungureşti, în timpul opoziţiei.
Patriotul care veghea la nesmin-tirea neamului romînesc, cum a -junge la guvern se transformă pe faţă în călăul intereselor vitale ale aceluiaşi neam. Omul care cerea ca centrul mişcărel naţionale să fie transplantat în Romînia, face să înceteze activitatea Ligel culturale, persecută şi înnăduşe ori-ce mişcare şi se pune la disposiţia Ungurilor.
Omul care nu voia să recunoască existenţa legală a Ungurilor, care îndemna pe Romînil de dincolo să refuze a recunoaşte legile şi autoritatea lucrului judecat, se grăbeşte a suspenda subvenţia şcoalelor din Braşov, pe motivul că este o lege maghiară care opreşte pe Romînil din Transilvania, a primi subvenţii din ţări străine.
Iar cînd comitetul bisericel din Braşov caută, pe cale judecătorească, a intra în drepturile lui, atunci Sturdza plăteşte şi cumpără indivizi cari să împiedice acţiunea legală. Aici nu ne mal aflăm in faţa unul patriot care este nevoit să-şi roadă zăbalele frîulul guvernului şi să nu facă cea-ce inima îl îndeamnă să facă. Aici ne aflăm faţă cu un agent provocator, care a aţîţat în oposiţie o mişcare, pe care să o poată distruge mal uşor, ajuns la guvern.
un caracter de bronz, un cap echilibratei cu «idee» cînd este alături de d. Aurz-lian, şi apoi devine, şi este tratat ca atare, o secătură răsuflată, cină tratează, şi se înţelege la tocmeală, cu d. Sturdza, ţii nu vedem de ce d. Aurelian nu va fi un Mîrzescu cind va lucra cu d. Sturdza, cu d. Sturdza care, interpelarea d-lul Maiorescu a dovedit'o pe deplin, este cel din urmă dintre miserabili—trădător al intereselor neamului.
Membrii ai aceluiaşi partid, deprinşi cu aceleaşi obiceiuri,—nu vedem ce deosebire se poate stabili între un colectivist care merge cu guvernul şi posiţia paraponisită a unui pretins liberal care se ţine la ordinele guvernului, ori de cîte ori acesta bine-voeşte să precupeţească cu dînsul. Nici într’un caz această poziţie paraponisită nu ni-l poate înfăţişa sub un alt aspect de cît cel al unor oameni gata să uite toate fără de legile comise de un om care stă la porunca răuvoitorilor neamului nostru.
Ori-ce partid are disidenţa pe care o merită. Din partidul liberal se putea naşte, fireşte, o disidenţă puternică care să scape partidul de ruşinea de a avea pe un Sturdza în capul Iul.
Dar d. Aurelian tratează şi totuşi crede că poate fi considerat alt fel de cît un Mîrzescu.
Fisionomia Senatului
(înfierarea trădătorului)
Interpelarea d-lut Titu Maiorescu
Interpelarea d-lul Tilu Maiorescu in ces-tlunea refuzului rentei pe care Statul ro mîn o datoreşte Bisericel Sf. Nicolae din Braşov, a atras en o lume imensă la Senat. Toate tribunele gemeau de lume şt chestorii au fost siliţi să respingă o mulţime de persoane, cart nu mal aveau loc.
In incinta Senatului şi prin bănci mal mu!{l deputaţi de ctt senatori din toate partidele şi grupările politice.
Toată lumea devenise neastimpărată, vă-zlnd cum întîrzie deschiderea şedinţei. Explicaţia înttrzierel era că d. Dim. Sturdza se retrăsese cu d Ilaret ca să discute a-supra interpelării d-lul Maiorescu.
In sfîrşit, şedinţa se deschide şi d. Titu Maiorescu se urcă la tribună cu un ghioe-dan încărcat de acte.
O tăcere adîncă se produce în Senat.
Sute de capete se ridică şi mii de priviri se fixează cu aviditate asupra oratorului. Şi pe cîtă vreme d. Tilu Maiorescu îşi plimbă privirile asupra Senatului şi a băncii ministeriale, d. Dim. Sturdza se ghemueşte în capul băncel, părînd a se ascunde de ochii lumel.
Dreyfus, care se pitula în capul băncel ministeriale.
Stnrdza e nebun
Scena se schimbă. Se ridică Slurdza şi lumea sbuciumată ii acordă la început a-ceeaşi atenţiune încordată ca d-lul Mato-reecu. Dar această atenţiune nu durează de cit vre-o două minute, căci cînd Sturdza a început cu incoherenfele l fenomenale, zictnd că nu e orator, nu e advocat, nu e filosof şi nu e «meşteşugit şi şiret» ; că nu vrea să influenţeze asupra justiţiei, care e chemată a se pronunţa in procesul pendinte dintre Statul romîn şi şcolile din Braşov,— atunci sute de oameni om început să părăsească băncile şi tribunele.
Iar un senator guvernamental, d. Stroe Beioescu, a făcut un gest ciudat la cap care exprima convingerea sa intimă, că Studza s nebun :
Da, Sturdza e nebun I — a fost refrenul acelora cari au remarcat acest gest.
Mutarea Judecătorului Hamangiu
S’a intîmplat zilele acestea un eveniment pe care gravitatea Împrejurărilor politice prin cari trecem—nu trebue si ne faefl a'i lăsa nebăgat In seama, cad el are o mare importanţa din punctul de vedere al mo'alităţet politice.
Judecătorul de instrucţie Hamaugia, care era Însărcinat cu instruirea delictelor petrecute în alegerile de la i Noembrie, a fost mutat la Galaţi.
Care să fie causa,?
Dacă d. Hamangiti nu s’ar fi aflat în cursul instrucţiunii unei afaceri politice în care guvernul este parte interesată, transferarea sa n’ar fi avut nici o importanţă.
Dar, în împrejurările de faţa, credem că o-noarea guvernului, — fie maear aparenţa de o-noare pe care ori-ce guvern trebue să o păstreze chiar cind nu mal are pe cea adevărată,— 11 obligă să arate motivul mutărel magistratului.
Căci, dacă guvernul va tăcea, care va fi concluziunea ce se va impune ia prima vedere ?
Credea-va cine-va că el a luat instruirea afa-cerel bătăuşilor din mîinile magistratului care o conducea, din cauza plîngerilor formulate de opoziţiune contra moliciunel şi chiar părlinirel aparente cu care judecătorul proceda faţă de agenţii şi bătăuşii guvernului ?
Credeâ-va cine-va, cu alte cuvinte, că acest guvern ar fi în stare să se lipsească de un magistrat, fiind-câ acela-I face servicii şi nedreptăţeşte pe opoziţiune ?
O asemenaa credinţă, dacă cine-va ar insinua-o, ar produce un hohot de ris mal mare de cum ad produs considerantele d-lul Fere-cbide, cînd spune că a casat alegerea, fiind-eă i-ad cerut-o şi candidaţii liberali şi că ororile zilei de 1 Noembrie ar fi fost provocate de con- ervatorl.
Toată lumea ar fi convinsă, din contra, dacă alte mottve concrete nu i s’ar arăta, că guvernul a mutat pe d. Hamangiu pentru că l'a bănuit că,—cu toate că el nu s’a arătat. în această afacere magistratul de bronz la care se aş-teptad mulţi—fiind date oare-cari antecedente
ale lui, totuşi el n'ar fi incapabil de a putea merge pînă unde a mers un Vasiliu, de exera-piu, a încercat să găsească ceva mal bun.
Iată, dică guvernul ar tăcea şi dacă n’ar mal fi nimic alt-ceva, care ar fi credinţa care s’ar impune publicului.
S’ar sfii oare guvernul ca să lase a se acredita această opiniuneV Nus'a sfiit de alte vorba şi de alte fapte şi mal cinice pentru ca să se sfiască de a păstra, în cazul de faţă, o tăcere care, dupe mine, este şi ea cinică.
Dar, mal este ceva, şi acel ceva este aşa de ciudat, în cît sper că o să ne procure plăcerea de a auzi pe d. ministru de justiţie, care este aşa de vorbitor, vorbindu-ne ceva despre motivele mutărel d-lul Hamangiu.
Acel ceva, este că: s’a Intîmplat că d. Ha-maugiu, ci procuror, a fost autorul unei campanii în contra unor oameni de afaceri pe cari ’i-a implicat în două procese, pendinte încă, cunoscute în lumea judecătorească sub numele de afacerile cămătarilor sa O ale bandei negre —s’a intîmplat că, la palatul de justiţie se dă ca un lucru notoriii, că act aiul minis'ru de justiţie a fost, în prima afacere, avocatul unora din acel inculpaţi şi anume chiar in timpul vacanţelor, cînd instrucţiunea se dir-ja de d. Hamangiu şi cind, cu toate sforţările puse, nu s’a putut obţine punerea lor In libertate.
Se precizează chiar cifra de 5000 lei plătită pentru intervenirea la instrucţiune; se mal a-firmă că d. Stoiceseu le ar fi fost avocat şi tn cea de a doua afacere şi că la intrarea sa In minister s’ar fi snbstituit prin deputatul Ion Stavri Brătianu. S’a intîmplat ca tocmai acest deputat să facă în Cameră o interpelare ministrului de justiţie relativ la un proces privat de proprietate literară pe care îl are d. Hamau-giu cu ,d. Brăileanu. S’a intîmplat, în fine că după anunţarea acestei interpelări, magistratul instructor a fost mulat fără să se arate pînă azi motivul.
Şi dacă la aceste lntîraplărl vom mal adăoga şi împrejurarea că în trei săptămlnl, de cînd d. Hamangiti instruia afacerea bătăuşilor, d-sa u’a cerut suspendarea nici unuia din inculp ţî, n'a arestat pe nici unul din bătăuşi, şi multe altele, că într’un ’cuvînt s’a arătat mult mal puţin de cît energic fa ţa de autorii bând tismelor ele-torale. în cît a stîrnit protestări şi plîngeri acerbe diu partea oposiţiunel, se va explica uşor pentru ce alături de bănuiala generală ce a'a născut la prima vodoro că gUYOrnul ă vrut să ’şl servească un interes politic, a început sa circule în lumea iniţiaţilor o nouă versiune care este cea următoare:
Că d. Hamangiu nu şi-ar fi atras dizgraţia fiind că ar fi deservit in’eresele guvernului în afacerea bătăuşilor, ci fiind-eâ lovise, ca procuror, în interesele unor avocaţi colectivişti.
Aceasta ver iune a eşit deja dia păreţil palatului de justiţie şi a trecut în publicitite.
Adevărul a publicat’o nu ca o bănuială, ci sub forma cea mal afirmativă, dînd şi alte amănunte pe cari noi am crezut de cuviinţa a-le înlătura. Ea a trebuit dar să ajungă la urechile d-lul ministru de justiţie.
D sa va recunoaşte că această coincidenţă de împrejurări este aşa de curioasă în cit tăcerea d-sale ar justifica toate bănuelile.
Ministrul Stoiceseu nu poate să tacă fără a compromite pe avocatul Stoiceseu ; şi avocatul nu poate să tacă fără a compromite pe ministrul Stoiceseu,
Un avocat
le*»»»»
Este trădătorul în toată hidoasa lui înfăţişare.
Şi lucrul se confirmă cînd vedem pe Sturdza că la guvern face pe spionul Ungurilor, după cum în opoziţie făcea pe provocatorul la nesupunere şi la răscoală.
Peste tot locul, în Parlament, în localuri publice, se face, de cîtva timp d-lul G. Mîrzescu o situaţie imposibilă, din partea foştilor săi tovarăşi de luptă din' jună Drapelului.
I se aruncă în faţă cuvinte drastice, e numit samsar, venal; nu i se răspunde la întrebări, i se refuză chiar mî?ia.
Din partea amicilor politici ai d-lui Aurelian, socotim că aceste manifestaţiuni sînt cam nedrepte.
In adevăr, nu vedem întru cît d. Mîrzescu merită med mult asemenea afronturi, de cît d. Aurelian care este gata să dea sprijinul său d-luî Sturdza.
Ce se impută d-luî Mîrzescu?
Că a tratat cu guvernul ? Dar d. Mîrzescu a tratat şi a ajuns la înţelegere şi această conduită este preferabilă acelei a d-lui Aurelian, care şi d-sa tratează, dur încurcă lumea cu tratările d-sale.
Dacă este dar o deosebire între d-niţ Mîrzescu şi Aurelian, deosebirea este în favoarea a-luî Mîrzescu care a tratat şi s’a înţeles cu guvernul, şi in defavoarea d-luî Aurelian care tratează şi voeşte să se înţeleagă cu trădătorii chestiei naţionale.
Genercdisind cazul d-lui G. Mîrzescu, ne întrebăm dacă oamenii cari au trăit in acelaş partid, aii suferit influenţa ace-luiaş mediii, dobindind aceleaş deprinderi, fiind educaţi în aceeaşi şcoală, pot fi altfel într’o grupare politică de cit în alta.
De ce Take Giani, spre pildă, este un liberal convins, un democrat intransigent,
Un rechizitorifi zdrobitor
D. Maiorescu începe încet, cu o notă conciliantă, căutînd a şi asigura întU stăpînirea sa absolută asupra spiritelor maturului corp, declarînd că interpelarea d-sale este numai reluarea firului dijeu-ţiunei ce s’a curmat în această dureroasă cestmne în şedinţa de la 15 Maiu a Senatului. cînd majoritatea Ta împedicat să demonstreze obligaţiunea Statului romîn de a deservi o rentă anuală şcolilor ro-mine din Braşov, adică bisericei Sf. Nicolae. Şi oratorul accentuind că interpelarea sa n’are nici o relaţiune directă cu procesul pendinte dintre biserica Sf. Nicolae şi Statul romîn,—intră in mediaş rei şi citează acte, legi speciale, prevederi budgetare întemeiate pe aceste legi speciale, etc. arătind cu o luciditate ui mitoare istoricul dreptului pe care ’l are biserica Sfintului Nicolae asupra Statului romîn.
Ast-fel intrind in stăpînirea spiritelor, d. Maiorescu face d-lui Sturdza un proces atit de usturător, în cit adese ori masa de oameni era zguduită în toată fiinţa ei, de par’că un curent electric ar fi străbulut prin sală. Şi dacă lumea se cutremura la cîte un sarcasm muşcător, ce o fi simţit SturdzaP
— Al făcut o culpă d-lor Take Ionescu şi V. Lascar din mărturisirea lor, că aii deservit renta ce-o datorăm Sfîntalut Nicolae. Dar am dat şi eu; ba declar că voiu mai da. Şi mi-ar plăcea să văz acea putere care să mă împiedice să execut o lege a Statului 1
Apoi d. Maiorescu citează legea responsabilităţii ministeriale şi arată că Sturdza, în virtutea unui articol din această lege poate fi condamnat la pierderea drepturilor sale politice pentru neexecutarea legei speciale care-l obligă să plătească o rentă anuală bisericei Sf. Nicolae.
D-sa termină cu o filipică puternică in contra d-lui Sturdza, zguduind toate inimile romineşti şi produetnd un clocot de revoltă in toate sufletele.
Efectul a fost colosal. D. Maiorescu, care de obiceiă nu pasionează, de astă dată a sbuciumat inimile, a făcut să tresalte toate fibrele ascultătorilor săi şi un cuvtnt mai lipsea, cuvîntul maselor, ca toţi să se ridice ca un singur om în contr(j piticului
www.dacoromamca.ro
Proces monstru tn contra bătăuşilor guvernului
Am anunţat că cri, un număr de alegători ai colegiului l-iu din Capitală au dat în judecată peste 200 de bătăuşi cari ait operat în ziua de 1 Noembre.
Lista acestor bandiţi daţi judecăţii'începe cu C. F. Robescu, primarul Capitalei şi sfirşeşte cu Nae Cioclu.
Va fi un proces monstru tn care se vor arăta toate imfamiile şi toate ororile să-vîrşite de bandele, guvernamentale, în ziua alegerii col. I-iu comunal din Bucureşti.
Iată textut petiţiei înaintată preşedintelui Curţii cu juraţi de Ilfov :
Domnule Preşedinte,
Potrivit articolului 66 din legea electorală comunală şi art. 134 diu legea electorală generală,
pentru săvirşirea de către persoanele mal jos arătate a delictelor prevăzute la articolele 116, 118, 120, 127, 128 şi 129 din legea electorală.
vă rugăm să bine-voiţl a ordona citarea, ca inculpaţi, îaaintea Curţii cu Juraţi de Ilfov, a domnilor :
C. F. Robsscu, primarul Capitalei, str. Tudor Vladimirşscu 4 ; Caton Lecca, prefect de poliţie str. Dionisie 80; G. Bur san, ajutor de primar, str. Lucacl; Al Con-stantinescu-Negru. inspector de poliţie, calea Moşilor 241; Mişti Cantuniari, comisar comunal, slr. înfundătura Lirei 3 ; Costică Georgescu, zis şi Cosmărţ, cismar str. Horei 29 ; Dumitru Rădulescu- Voetis, str. Labirint 152; Ilie Georgescu, zis Buzatu str. Mărcutel 90 ; Nae Stelniceanu, Calea Moşilor 221 ; Dumitru Dumitrescu, Tanti-ştii, Calea Moşilor 346 ; Niţă Niculescu, zis şi Bereket str. Popa-Nan No. 27 ; Doctorul Encee Chiţu, str. Traian 204 ; C. Po-pescu comisar sanitar ; Preotul Matei Pro-topopescu Bulevardul Pake 102 ; Al. Kiri-ţescu, str. Popa-Petre 7 ; Anghel Solacolu ajutor de primar, Bulevardul Ferdinand 4 ; Munteanu Toma str. S-tu Ion Moşi 2 ; Pos-telnicu-Marin, str. Teilor 13. Intendent la monetăria Statului, Şoseaua Kisselef 1. Atanasiu 1„ strada Maica Domnului (Teiii);; Stănescu D., str. Sf. Nicolae 36 (feiă);A«-dreescu Dumitru, str. St. Ioan Moşi 9 ; Ste-fănescu D., şoseaua Colentina 95 ; G. Dumitrescu, str. Sălcuţel 31 ; Nedelcu Rădu le seu, str. Silvestru 29; M. Cerkeu, str. Frâu-
zelaru 19; N. Micşunescu, inspector de poliţie, str. Polonă 149; Dim. Matack, calea Victoriei ’288; P. Mecutescu, comisar de poliţie, str. Ocolului 5 ; Ghiţă Mineiu, comisar comunal, str. Căruţaşi 16; Ştefan Niţescu, str. Lacului 8 ; Niţă Anton Rădu-168CU (Clanţă) str. Viitorului 58 ; Nae Ma-teescu, comisar comunal str. Cometa 67; Anton Georgescu (Androuache Barbieru) str. Viitorului 94; Petre Georgescu. str. Teilor 214; Mihalachs Ion, str. Teilor 214 , Niţă Munea (Cirpaciu) odăiaş la secţia de poliţie No. 16 ; Necolae Tudor, str. Toamnei 2; Vasile Tudor, str. Toamnei 2; Ştefan Niculescu, ofiţer la guarda comunală, str. Lebedei 14 ; M. Năslăwscu, str. Birjarii Noi 32 ; Nae Predescu (al Margiiioa-1< 1) str. Gliica Vodă 20 ; Mthăilescu Nae, sub comisar de poliţie la secţia 12 ; Tă-naşe Mihalovici, str. FăinarI 17; Gaorge Ştefănescu, zis Şeapte-Glşte, funcţionar la primărie, str. 13 Septembrie ; Iiie Din că zis Jacliet, str. Romană IU ; Iancu Micii-lescu, str. Măcelari 65; Lorenz Atexan-drescu, zugrav, str. Avedic; Nae Dumitrescu zis Lobaţă, str. Marginel 10; C. Păunescu, şef al biuroulul servitorilor de la poliţia Capitalei str. Sfinţilor Apostoli 8 ; Nicolae Dragomir zis Măţarea, str. Viitor 4; G. Dineicu (Ctrnu) strada Viilor 89; Constantin Dumitru, calea Grivi-ţel 121 ; Panof Iordan, Calea Gri viţel 125; Filitia C. D,. str. Francmasonă 52 ; Sdrave Mihail, Fundătura Atelierului 3 ; Ilie StefanovicM, strada Popa Tatu 103 ; Iorgu Mateescu, comisar comunal, strada Toainuel 22; A. Zncharia, şef al poliţiei comunale, strada Toamnei 33; Locotenent I. Niculescu, inspector domenial, strada Es-culap 4 ; Al. Bagdat, inspector de poliţie, strada Sălciilor 21; Nae Scoioaru, gardian
*
EPOCA
la Regie, şoseaua Cărămidari; Al. Vasilescu zis al Grecii, mftcelar In hala Ghica ; I. Grigoiu, strada Sf. Spiridon 7 ; Ion Ma-rinescu zis şi Căpăţină, intendent la cimitirul Sf. Vinerl-Nouă; Paraschiv Mihăi-leanu, comisar de politie ; Major C. Mili-cescu. comandantul corpului sergenţilor de oraş, strada Flntlnel 24 ; Epaminonda Cio-canelli, strada Olteni 62; G. Otnescu, ins-spector poliţienesc, strada Furiilor 25 ; Ste-rie Mthăilescu, funcţionar la casa dota-ţiunel oastd, strada Rădulescu 18; Ntţă Iliescu, comisar de politie, Bulevardul Nea-tlrntiril 10 ; Nicolae Sascău comisar de politie, strada Rosei ti 7 ; C. Calvocoreecu, comisar de politie la abator, Cheiul drept al Dlmboviţil 220; Const. Diaconescu, comisar comunal, strada Călăreţi 7; Ion Po-pescu, comandantul companiei 4 de sergenţi; Niţă Vasile zis gardistu, calea Văcăreşti; f. u., lingă Biserica veche ; Spirea Ionescu, strada Nerva Traian 102 ; Constantin Radu, strada Grădinari 20 ; Flore a Cimpoacă, str. Foişor 8; Ilie Simeon, strada Vitan 73, Dumitru Isvoranu, strada Foişor 109; Marin P. Motoc, strada Laborator 52; Nae Miloiu, strada Brînduşelor8; Dumitru Tache, precupet, strada BrInduşelor*2; Lied Dw-mitru Bujavcrcă, strada Vitan 92; Mihăifă Talpan, strada Laborator 54 ; Dumitru Stă-nescu zis Mălăeru strada Barbă Rasă 1; Petre Cerbu, Cătunul Văcăreşti ; Zamfir Ionescu, str. Campodueelul. 26 ; Petre Zam-ftrescu, zis Crăcea, str. Foişor, 30; Dimi-trie Grigoresm, comisar comunal, str. Lt-năriel, 16; Tache Teodorescu, calea Du-deştl, 116; Alexandru Ionescu, funcţionar la accise, str. Aurora, 17 ; Petrachs Boeru, zis Spirtaru, Cheul Sting al Dîmboviţei, fără număr, vis âvis de Abator: Nicolae Morăşescu, zis Drum de fer, str. Rosetti, 16 ; Va sile Gospodin, str. Fraţilor, 66 ; Radu Viştneanu, zis Chioru, dascăl la biserica Foişor ; Nae lunsu. str. Norilor 13; Stancu Nae Tunsu, str. Norilor, 13 ; Du-mitru Niculescu al ŢoculeseI, str. Norilor, 11; Tudor Bazică, str. Văcăreşti, 218; Alexandru Simionescu (Tănase Bărbieru), funcţionar la grajdurile comunei, unde Îşi are domiciliul ; Vasile Barbu, zis Chelu, str. Foişoru, 80; Nae Gheorghe Cocoană, str. Tăeril, 16; Nicolae len Ioniţă, str. Foişor, 90; Ilie Bornas, str. Simbolu, 9; Nae Cioclu, str. Brlnduşelor, 27 ; Niţă A-postole8cu. comisar de politie, calea Dorobanţilor 177 ; Zuharia I. Belian, comisar de poliţie, str. Ţăranilor 53 ; C. Simione-scu, zis Mocioaca, sub-comisar de poliţie, str. Toamnei 98.
Vâ rugăm să citaţi ca martori, următoarele persoane;
Sava Grigorescu, str. Traian .No. 123 ; loan I. Codreanu, Cheul Dîmboviţei, 91 ; Locot. G. Ionescu, str. Romană, 310; Scar-lat Poenaru, str. LucacI, 36 ; Petru T. Sfe-tescu, str. Mircea-Vodă, 23 ; N. I. Bilciu-rescu, str. Romulus, 17; I. P. Oprescu, str. Romulus, 62; Căp. V. Grigoriu, str. Toamnei, 67 ; Tache Dumitrescu, str. Vişinelor, 7; Mihăilescu Voieu, str. Gura Oborului, 24; Erban Ion, str. Sft. Spiridon (Galben); Florian Crassan, profesor, şcoala comercială; I. N Atanaeiu, str. Domniţei,
6 ; Atanasiu, comisar de poliţie ; Mavriihi, comisar de poliţie ; N. Trestianu, comisar de poliţie, secţia 41,
V. Vergulescu, comisarul poliţiei siguranţei; Niculescu, comandantul companiei 5 de sergenţi; Gheorghe Dumitrescu, comisar comunal; Niculescu Toma. fundătura Făurari 15; Dumitru Flureseu, jad. tribun. Ilfov notariat; Al. Iacobescu, str. Anton Pan 41; Ioniţă Stănescu, str. Moşilor 409, Atanasie N. Popovicl, str Călăraşilor 104; Emanoil Vasilescu, str. Remus 1; Petre Ionescu, profesor bulev. Pake 24: FioreaM. Ionescu, calea Moşilor 365; Ion Mariuescu, str. Mătăsanlor 6; Ilie Teodorescu. str. Vaselor 13; Ilie Vasilescu, Călăraşilor 116; Ghiţâ Dragomirescu, Câmp. Moşi 9; Al. Pro-topopescu, str. Remus 1; Dimitrie loanid, str. UdricanI 29; Niţă Râdulescu, strada Stupinei 16; Atanasie N. Lipati, str. Mir-cea-Vodâ 29; Alex. Doicescu, str. Ţepeş-Vodă 29; C. Stoenescu, str. Turturelelor 9; Dr. Fiorea Teodorescu, str. Calomfirescu 11; Dimitrie Roşu, Liuiştel 34; Ghiţă Radu lescu, str. Stupinei 15; Răducanu Spirescu, str. Vulturului 48; Fiorea Georges.u, Vulturului 72—74; N. Cosăcescu, prof. strada Stupinei 5; Mache Suloinouescu, calea Moşilor 146; Căp. Em. Lămotescu, strada Romană 105; Virgil Arion, str. Dionisie 21; Dr. Buicliu, Dorobanţilor 15; Al. Cantacu-zino, str. Buzeştilor 168; Foscalini Anton, str. Brutari 2; Papadat N. S., calea Victo-r.el 197; N. N Zâdărniceanu, calea Victoriei 177; Nae Iordănescu, Clopotarii Noul 112; Mihaii G. Cocioceanu, str. Dorobanţilor 87; Georges Stănescu, str. Tunari 2; Munteanu George, str. Romană 228; Obe-denaru, magistrat, tribunalul Ilfov; 1. S Şeinescu, strada Protetulul 8; I. M. Pu-rendea, strada C'opotaril Nou) No. 86; D. Constantinescu, strada Toamnei No. 42; loan C. Grâdişteanu, strada Romană 1 ; Horia Rosseti, L. Masim Lenş strada Asilul de Noapte 4; Stariislas Cihoski, srt. Olari 2; C. Ionescu, str. Sălcuţel 4; Dumitru Manolescu, str. Salcîmilor 6; Gheorghe Sima, str. Romană 161; Mitică Diuescu, str. Măcelarilor 67; Nicolae Georgescu, str. Icoanei 105; Niţă Petre, str. Cometa 82; Teodor Io nescu, str. Clopotari Noul 87; lancu Bărbu-lescu, str. Polonă 168; Vasile Dumitrescu, str. Sălcuţel 4; I. Haralambescu, str. Romană 209; Major Al. Cocăneanu, str. Toamnei 18; C. Dumitrescu, str. Teilor 222; C. Şerbă.iescu, str. Teilor 169; Toma Penescu, str. Aureliu; Radu Florescu, str. Colentina 91; Nae Georgescu, str. Vespari 14; Dr. St.
H.	Grandea, str. Orientului 5; Grigore Fio-rian, str. Silvestru 25; Danielloachimescu.str. Aureliu 10; Ştefan Velescu str Armenească 1; loan Oprescu, str. Vrăjitoarei 6; Emanoil Pantazi, str. Olari 2; G. Ciureu-Paraschi, vesen, str. Stef.-Cel-Mnre 28; D. Lupescu. str. NisiparI 27; A. G. Fcomunu, str. Viitorului 81 bis; Matache Plâişanu, str. Căruţaşi 13 bis; General I. Algiil, str. Brezoianu-Dimitrie Steflea, str. Sălcuţel 27; N. Fiii-pescu, str. S aunele 46; Colonel N. Alexan-drescu, str. Dionisie 63; M. Dtşliu, str. Dionisie 55; Colonel Gherghel, str. Clemenţei 97; Victor Ionescu. str. Romană 28; G. Gr. Cantacuzino, str. Victoriei 165; loan N. La-hovari, cal. Dorobanţilor 97; Pavel Leonte,
sos. Bassarab 908; Ion Ştefânescu, str. Po-rumbarn 51; Mişu Demedriadi, str. Telegraful 9; Al. Catargiu, cal. Victoriei colţ cu str. Frumoasă; Mişu CatargiQ. str. Clemenţei 25; Colonel Costescu, strada Dionise No. 49 loan Brătescn, Popa Tatu, 93; C. Alexan-drescu, Segmentului. 8; C. Mânu, Ştirbei-Vodă, 43; loan Cristes u, Sf. Elefterie, 20. Ioaniţescu, Popa Tatu 41; Gheorghe Dinu, etreiumar, StradaSPăunilor; Preotul Tache Popeseu, Piscului 7; Enaehe Constantinescu Durduc, Văcăreşti, 209; Marin Constantin, Piscului 2; Mihalache Tănăsescu, Piscului 3; Petre Constantinescu, Bulevardul Car îl 67; Constantin Scorteanu, 11 Iunie 15 (Fi-laret); Alexandru Bâlâşanu, Şerban Vodă, 51; G. Florian, Olimpulul 70; Bănică Ghiţă, Micşunelelor 1; G. Daniilescu, Şerban-Vodâ, 150; C. Economu, Leon Vodă 6; Alexandru Papadopol, Splaiului 1; Chiriac Petrescu, Şerban Vodă 87; Ştefan Vulnărescu, Şerban Vodă. 105; Nae Dumitrescu, Nerva Traian, 89; Vasile Pescaru, Siminoculul 7; Mihaii Zamfirescu, Olimpulul 16 bis.; G. V. Teodorescu, Bucur 17; Marin Florescu; Piscului 6; Tache Constantinescu, Bradului 1; Dimitrie Mişculescu, Pitagora 36; Alexandru Castris, Văcăreşti 195; G. Georgescu, Dudeştl, 123; Teodor PencovicI, Bradului 25; C. Enâceanu, Bis. Alexe 13, D. V. Potop, Triumfului 11; lancu Proto-popescu, Şerban Vodă 66 bis; Iorgu Da-nielescu, Cantemir 25; Eremia Dumitrescu, Nerva Traian 85; Gr. Slomneanu, Gramont 13; Grigore Nicolaidi, Văcăreşti, 83; C. Brâ-nişteanu, 11 Iunie 24; Elefteiie N. Zissu, Prelung. Poetului 47; C. Goliad, Şerban Vodă, 68; C. Bosianu, Libertăţel te; Al. Verussi. Suter 30; Gr. Grecescu, Şerban Vodă 99; C. PetrovicI, Nerva Traian 112; G. C. Penciuleseu, Str. Nerva Traian 29; loan Popeseu, Micşunelele I; C. Sâvulescn, Prelungirea Popa Nan 13 bis.; Vasile Niculescu Ciobănoiu Laborator 3; Ghiţă Ştefan, Cheul drept lingă Albastru; Sandu Ruse, Foişor 82; Ruse Nicolae, Foişor, 90; N. I. Foişoreanu, Laborator 44; Grigore Niculescu-Ciobănoiu, N. Traian 40; loan Ne-goescu, Icoanei 13; Preotul Nicolae Po pescu, Dudeştl 104; Preotul Negreanu Pan-telion, Dudeştl 114; Bajan Niţă Stan, Brlnduşelor, 34; Ion Vespremeauu, farmacist Şerban Vodă 51; Alexandru C. Miclescu, Leon Vodă 5; Nae Alexandrescu, Şerban Vodă, 68; Ion Albulescu, clrciumar, Şerban Vodă, 45; C. P. Protopopescu, Şerban Vodă, 41; V. L. Borgovan, profesor, Ştirbei Vodă, 70; Maer AbramovicI, Dudeştl 33; Ion N. Alexandrescu, Dreaptă, 24; Menelas Ghermani, calea Moşilor; C. Disescu, str. Colţel.
----------------------------------
mFORMAŢn
înfierarea liberalilor
Nu se poate descrie efectul ce a produs asupra Senatului magistralul discurs al dlui Maiorescu, rostit erl, cu ocazia desvoltârel interpelăreî sale asupra rentei şcualelor din Braşov.
Descurajarea şi vădita dureroasă impresie a senatorilor a fost încă complectată prin discursul fără şir şi in a-farâ de chestie al primului ministru.
Şi era atit de deprimată majoritatea, în cit n’a indrăsnit nimeni să ceară votul cu bile, asupra moţiunel generalului Catargi, care a fost primita cu ridicare de miini—şi s'au ridicat numai trei miini, dintre care două ale însuşi generalului Catargi.
*
* *
Tribunele Senatului, înţesate de lume, s’au manifestat de două ori, apro-bînd pe d. Maiorescu, odată prin a-plauze chiar sgomotoase.
• •
Se ştie că d. Sturdza,—in discursul său care a durat un ceas şi cincisprezece minute, — o oră întreagă a vorbit numai despre cele două acte produse de d. Tache Ionescu în Cameră.
Necuviinţa primului ministru care, prin aceasta a căutat să deplaseze chestiunea şcoalelordin Braşov, admirabi pusă de d. Maiorescu, a fost blamată In gura mare de chiar unii senatori liberali.
Unul din aceştia spunea :
—Ce}vrei! Trebuia omul să răspundă şi a răspuns cum Va tăiat capul, vorbind de alt-ceva, căci nu-i da mina să vorbească, de ce trebuia să vorbească.
*
* *
D. Tache Ionesen va relsva azi Ia rameră, discursul d-lul Sturdza tu ee priveşte cele două acte.
Ruptura tratativelor
Consfătuirea de la d. Porumbaru.—Co-
misiuuea de tratative la d. N.
Eleva. — Conciliabulul do la d. Take Giani
Consfătuirea de la d. Porumbaru
Aseară la orele 5, sub impresiunea zguduitoare a interpelării d-lui Titu Maiorescu, mai mulţi Drapelişti, precum şi d. N. Fleva s’au întrunit la d. Porumbaru ca să asculte comunicările d-lui Aurelian asupra mersului tratativelor şi să discute asupra situaţiei.
D. P. S. Aurelian a făcut apel la abnegaţia amicilor săi ca să sacrifice tot ce pot, numai să se facă concentrarea. D-sa a admis chiar şi recunoaşterea şefiei d-lui Sturdza, zicînd că de vreme ce tofi guvernamentalii ţin la aceasta, ar fi bine ca Drapeliştii să cedeze.
Propunerea d-lui Aurelian a fost combătută de d-niî Costinescu şi Delavran-cea, iar d. Porumbaru a căutat să pre-ciseze o soluţie, care să împace ambele curente.
In fine, cestiunea s’a pus la vot şi
afară de patru persoane, toţi's’au pronunţat în contra recunoaşterei şefiei d-lui Sturdza şi in contra unui minister concentrat sub preşedinţia d-lul Sturdza.
In urma acestei hotâriri, s’au supus şi cei patru, cari au pledat pentru împăcare sub auspiciile d-lui Sturdza.
S’a discutat apoi pe larg chestiunea naţională şi anume sdrobitorul rechisi-, toriu al d-lui Maiorescu In contra d-lut Sturdza, precum şi sensaţionalelc re-velaţiuni ale d-lui Dimitrie Sturdza.
CornIsiunea de tratative la Fleva
D-nii Mişu Schina şi B. Missir au fost aseară la orele 9 şi jumătate la d. N. Fleva, cu care s’au întreţinut pină la orele ii şi jumătate din noapte.
D. Mişu Schina a luat’o de la Tudor Vladimirescu şi timp de o jumătate de oră a făcut istoricul partidului liberal, cu mici întreruperi şi complec-tări din partea d-lui Missir.
Apoi d. Missir a repetat.logosul d lui Mişu Schina, şi acesta a repetat întreruperile celui dCinliiu.
D. N. Fleva a ascultat cu resemnare, timp de o oră torturile intelectuale ale acestor misionari ai pădi şi, după ce dînşii aii terminat, d-sa a observat:
—	Bine; toate aceste le ştiu eu mai bine de cit d-voastră. Aş vrea să ştiu insă ce vint v’a adus pe la mine ?
—	Am dori d-le Fleva,—răspunde d. Schina,— ca să reintri în partid, unde ai un trecut atit de frumos şi unde ţi se reservă un loc de onoare, de oare ce simţim cu toţii că retragerea d-tale este păgubitoare pentru partid.
—	Şi eu eşi dori, — a replicat d-nu Fleva, — ca să ne putem înţelege, dar astăzi mă separă mari deosebiri de vederi de guvern. Pentru mine nu mai este de ajuns ca să se facă făgădueli, căci d. Sturdza a mai făgăduit şi alte dăţt o sumă de lucruri pe cari pe urmă le-a renegat. Veniţi cu fapte precise, cu garanţii că programul de la laşi se va realisa şi fiţi siguri că vâ dau toi concursul meu.
A rămas apoi ca d-nii Skina şi Missir să se întilnească azi după amiazi la Cameră cu d. I leva, spre a-i face propuneri precise.
Conciliabulul de la d. Take Giani
D-nii P. S. Aurelian, V. Lascar, Porumbaru, Corbescu şi Mirzescu s’au întrunit aseară la 9 şi jumătate la d. Take Giani.
Discuţia a fost foarte animată. In special d. Aurelian a fost văzut făcînd gesturi foarte agitate şt părind a nu ceda comisiunei de tratative.
D. Vasile Lascar, constatînd că nu e nici o speranţă de înţelegere a plecat la orele II şi jumătate. Şi imediat după plecarea d-sale au sosit d-nii Schina şi Missir, venind de la d. N. Fleva.
Deşi se aranjase ea acesta să fie ultimul demers, totuşi, în faţa marilor dificultăţi, comisiunea a mal dat un răgaz de 24 ore Drapeliştilor ca să se mai gtndească.
Diseară comisiunea cu d-nii Aurelian, Lascar şi Porumbaru se vor întruni din nou.
Credinţa generală este că ruptura poate fi socotită ca desâvîrşită.
Un exemplu de modul cum se risipeşte a-verea publică:
D. Ferechide a plecai Slmbătd seara cu d. Moscuna, cu un tren special la Constanţa la o vinătoare.
Ministrul de interne a împuşcat Duminică trei iepuri şi 7 dropii şi in aceeaşi seară s’a întors, tot cu un tren special.
Trenul special ii plăteşte Statul.
Va să zică pentru 7 dropii şi 3 epuri ai d-lui Ferechide, Statul rornîn e osindit să cheltuiască patru mii de lei, cit costă cele două trenuri speciale.
Majorităţile parlamentare sînt convocate pentru astă-seară, Marţi, lafo consfătutre ca să li se comunice resultatul tratativelor.
Comisiunea de tratative îşi va depune mandatul, pe care l’a primit de la majorităţi.
Cine se abonează la ziarul „E* poca“ plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală si 2 lei ăO bani pentru judele, va primi franco, ca premifi, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JYovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în & de 20-4 pagini elegant tipărit9 cum şi Tristia, cel din nrmă articol al lui Alexandru JLahovarl.
------------HMUt»------------
Cronica judiciară
Şantagtn. — (jftirl Judiciare
Comerciantul M. I. Cohn căzuse I 1 anul trecut in stare de faliment. Ju tocătorul de instrucţie a voit să şl ie cam ce fel de laliment este acesta şi a însărcinat pe expertul Blau să-I facă nu raport. Raportul se vede că n'a fost de loc favorabil falitului In chestiune, ••e eare-ce 11 vedem pe acesta plîngtndu-se parchetului că a fost obiectul unul sanlasriu din parte* expertului care i-ar fi cnut 600 de lei. Judecătorul de instrui ţie, d. Oteteleşanu Începe o instruc-
ii o In contra lui Blau şi a cu onatulul săQ, Ierman Goldatein, p.in intermediul căruia a'ar
fi eăvlrşit încercări la şantagiu. Acesta l'ar fl ameninţat şi dinsul cu cumnatul săă-expert că va face oposiţie la concordat, dacă nu vor fi număraţi cel 600 de le*. Se. numeşte un nod expert, de Barbuceanu, care ajunge la condu-siuul contrarii celor dale de expertul Blau. Judecătorul de instrucţie dă atunci o ordonanţă de urmărire In contra lui Blafi şi Goldstein.
Afacerea s’a înfăţişat erl Înaintea secţiei a 2-a a tribunalului bfov.
La interogatoriu. Blau zice că de şi raportul săă a fost informat de exportul Barbuceanu, dar şi raportul acistuia a fost informat In urmă de alţi trei experţi numiţi de primul procuror.
Goldstein zice că dineul avind, creanţe de
3000 de lei In contra falitului, s’a mărginit in a face oposiţia la concordat
Se ascultă mal mulţi martori, dintre cari unii depun că ho auzit la uşa tribunalului cum Co-hen ameninţa pe Goldstein că-1 va face să înfunde puşcărie pentru că i-a cerut 500 de lei. Un martor, Osias Rosenthal, spune in adevăr că a auzit etnd Goldstein cerea 600 de lei lui Cohen dacă a< e?ta vrea ca raportul expertului să fie mal favorabil, dar alţi martori spun că Rosentbal purta ura lui GoDtein.
Apărarea, (către martorul Kimel).
— Ce a spus Rosenthal de Goldstein, etnd a-eesfa se afla pe patul de moarte ?
R. Că vrea să trăiască, ca să poată să-şi răsbune (risele).
Se introduce martorul Bone Esihinaz.
I.	Ce tel e om Blau ?
R. Nu-1 cunosc.
I. Dar Goldstein ?
R. Un urunjiitor de falimente (risete).
I. Ce înţelegi prin araDjatoi de falimente ?
R. Cind un comerciant cade în stare de faliment, trebue să facă visita lui Goldstein (risete) Dacă se Invoeşte cu acesta, treburile merg strună, dacă nu, lucrurile se încurcă (risete).
Iu urma rechisitorinlul d-lul procuror Do-brescuşia apărării presentate de d-nii Mitilineu şi Pantazi, tribunalul pronunţă achitarea.
*
* *
D. colonel Lăzărescu a depus erl, în faţa consiliului de revisie presidat de d. general Argintoianu, jurămlnt pentru funcţiunea sa de comisar regal. Tot asemenea d. Brosteanu, licenţiat îa drept a depus jurămlnt pentru funcţiune de grefier pe care o va ocupa in locul d-lul Penescu trecut la pensie.
Afacerea Niculescu — Buhlea va veni la 9 Decembrie iuaiutea consiliului de revisie.
ECOURI
—• A apărut Revista socieiăfet corpului didactic din judeţul Neamţu cu următorul sumar:
D-nu Gti. Ghibănescu : Calităţile didactice ale Învăţătorului. D. dr. D. Apostolidi : Alcoolismul lu Romîma. D-na Zulnia C- Isăceacu: Hyp-notismnl din punctul de vedere terapeutic, D-na Sntaranda G. (josmovici: Capacitatea intelectuală a femeel. D-ra Olimpia Teodora : In ce măsură poate desvolta şcoala inteligenţa copilului. D-nu I. N. Ciocan: Ceva despre cultura Albinelor de Pr. Petculescu. D-nu Niculescu Dacu\ Cooperativele şcolare după Paolo I.om-broso. D-nu V. Costăchescu: Predarea cuvin-tulul normal «OS». Redacţia.
— Colonel Gherghel, fost comisar regal pe lingă tribunalele militare In timp de aproape 21 ani, se lusărcinează cu apărarea proceselor atit înaintea consiliilor de războiQ cit şi a consiliului de reviziune al armatei.
A se adresa în toate zilele de Ia 8—10 dimineaţa, strada Sălciilor 3, sa(l la secre tarul săQ d. Scarlat Penescu, str. Bătrlul, 42.
Mandatul prinţului George
Actul numit Promemoria, pe care trimişii celor patru Puteri 1 aQ adresat la 14 Noembrie regelui George al Greciei, cu prilejul numirii prinţului George ca guvernator (comisar superior) al Cretei, sună ast fel;
Puterile pe cari avem onoarea să le re-presintâm, ne-aQ însărcinat să esprimăm dorinţa caMajestatea voastră regală să confirmaţi pe prinţul George pentru primirea mandatului de comisar superior al Cretei, In următoarele condiţiunl:
1.	Comisarul superior va avea un mandat temporar pe durata de trei ani, pentru pacificarea insulei şi introducerea unei regulate administraţii.
2.	Comisarul superior va recunoaşte Înalta suzeranitate a Sultanului şi va lua măsuri pentru ocrotirea drapelului turcesc care, conform angajamentului comuuicat Sultanului de către cele patru Puteri, va ftlfii pe un punct întărit al insulei.
Prima sa grijă în înţelegere eu adunarea naţională In care toate elementele cretane vor fi represeutate, va fi de a introduce un sistem de guveruămîut autonom, care va a-vea să garanteze atit siguranţa persoanei şi averel, cit şi libera exercitare a orl-cărul cult.
Comisarul superior va avea să ptişească imediaj la organizarea unei gendarmeril sud miliţii locală, care să fie în stare a garanta ordinea. Pentru a uşura organizarea unei administraţiuul şi pentru a pre-întlmpina dificultăţile persouale ale Alteţei Sale, fie care din cele patru Puteri, cu re-serva aprobării Camerilor, vor oferi un budget de un milion de franci, care va fi plătit apoi din veniturile Împrumuturilor tăcute de Creta pe socoteala sa.
Studenţii romînl şi italieni
Veneţia, 23 Noembrie ora 3.30 p. m.
Studenţii romîni aii fost reţinuţi la To-rino, unde s’a dat wn mare banchet tn o-noarea lor.
La acest banchet a vorbit d. lorgala *• talieneşte, arătînd ce vor spune romînilor studenţii noştri despre Italia şi fraţii italieni. La toastul d lui lorgala a răspuns Vacarino, romlneşte. însufleţirea la culme, toţi eraii emoţionaţi pină la lacrimi.
\elciu, Demetrescu închină în sănătatea studenţilor din Triest; GigHo in sănătatea studenţilor transilvăneni. Tries. tienii şi transilvănenii au hotărtt să’şl trimeată ecrisori de simpatie unii altora.
Studenţii noştri au fost apoi conduşi la gară in mijlocul unor urale entusiasie.
Baatlto
Mesagiul Iul Mac-Kinley
washington, 93 Noembrie.—Mesagiul d-lui Mac Kinltg, cu ocazia deschiderei Congresului, constată marea prosperitate naţională, cm tot răeboiul. Face istoricul războiului şi anunţă că va face declaraţiuni asupra viitoarei administraţiunl a Cubei, de cit după ratificarea păcii.
Mesagiul declară că guvernul militar actual va rămine I» vigoare pentru insule pină la instituirea unei adminie-tra/iuni stabile şi restabilirea liniştei.
Insistă asuprii necesităţii de a sprijini pe cubani pentru a le permite să instituie un guvern liber şi independent, care eă poată răspunde la îndeplinirea datoriilor sale internaţionale.
ŞTIRI MÂRUPiXE
*	AQ fost numiţi:
D. D. ZoslăQ, comandant al sergenţilor da oraş din T.-Severin.
D. V. Popeseu, ofiţer de sergenţi şi d. D. Haiducu comisar în T. Severin.
D. C. Niculescu, director al poliţiei din Constanţa.
D. Ştefan Fătu, poliţa'Q la Medjidii.
*	Consiliul judeţului Teleorman este convocat în sesiune extraordinară pentru ziua de 15 Decembrie.
CHESTIUNEA ZILEI
Educaţiunea morală
Ziarul Le Temps, vorbind de prima lecţie de redeschidere a cursului d-lul Buis-son la Sorbonna, spune că după ce profesorul şi-a desvoltat subiectul săQ : «Drspre educaţiunea conş iinţel morale, pentru individ şi pentru naţiune», d. Buisson s’a exprimat In termenii următori :
N’a fost nici odată uu moment în care educiţiunea morală a unul popor, să nu fi de o necesitate mal evidentă. Şi, aci, ne căutaţi nici o soluţiune în cuvintele mele. Aluziunea este o armă cu care cineva nu trebue să se servească de cît In contra despotizmulul. Această catedră a fost instituită înadins pentru a apăra şi a propaga In numele Invăţămîotulul superior spiritul laic ; şi prima condiţiune este de a aborda cestiunile vitale, fără îneonjur şi numai cu grija adevărului.
Care este spectacolul pe care îl dă In a-cest moment ţara noastră ? înainte Încă spuneam că această ţară nu este capabilă să se agite pentru idei nobile, că nu mal avea atenţiune de cît pentru interesele sale materiale.
Şi cum spuneam aceste lucruri, iată că de odată o cestiune morală pe cit de m şeă-toare pe atît de neprevăzută, s’a pus nu nu. mal Înaintea conştiinţei unul om, dar Înaintea conştiinţei unul popor, poporul nostru-
Unul din aceste conflicte de datorie pe care Cicerone 11 recomanda de a fi tratat cu discreţie, Intr’un cerc de amici intimi, a is-bucnit de odată, a fost aruncat In mijlocul a milioane de conştiinţe omeneşti; şi aceasta n’a mal fost o problemă teoretică, ci, ca una din cele mal mişcătoare drame şi fie care a trebuit să’şl ia partea. In alte timpuri, s’ar fi pntut scăpa de această urltă vedenie, s’ar fi abţinut, ar fi dormit. Aţi citit, acum cl'e-va luni, paginele d-lul de Lavisse, întitulate ţ «Les galeres du roi» şi apărute In Rsvue de Parts? Nici odată nu veţi citi ceva care să vă facă mal mult să vă glndiţl. Veţi Jve-dea—pentru ca să nu vă daQ de cît un e-semplu, condamnaţi valizi, reţinuţi, In dispreţul orl-cărel justiţii, cinci, zece, do iă-zecl de ani, peste termenul condamnăriI lor. Şi atunci nimeni uu protesta. D. Lavisse, la toate căutările sale, n’a găsit de cît un singur caz de protestare; un caz unic, izolat: acela al unul vicar care a riddicat cuvlntul în favoarea a douî hughenoţi ! lată eeea-ce a făcut marele se ol. Sâ’l comparăm cu al nostru.
Dacă glndul a mii de victime u’a turburat somnul marelui Rege, a fost de ajuns faptul iuocenţel posibile a unul singur om, pentru ca mit de eoosciinţe să fie mişcate. Vedeţi dar diferenţa timpurilor.
Indrăzniva’ţî să spuneţi acum că eduea-ţiunea conştiinţei publice a unul popor nu se poate face ? De rlndul ăsta a fost de a-juus ca uu singur om sâ'şl facă datoria pentru ca să oblige pe toţi francezii ca să şl-o facă şi dînşii, mal curlnd safl mal ttrzifi.
Căci curatul chestiunilor morale nu se poate închide într’o conştiinţă ; ele se impun la urma urmelor tuturor, ele ne-att cuprins acum pe toţi şi lumea lngrijată urmează peripeţiile supliciului uostru. Da, este un supIiciQ grefl ; dar să nu vă fie ruşine, pentru aceasta ţară ; totul se va sfirşi In onoarea el.
Nu luaţi în seamă incidentele luptei, calomniile şi excesele de tot felul. Nu reţineţi de ctt aceea ce istoria va reţine
Lăsaţi să cadă toată această spumă, ştiţi ce va rămine la fuud ? Acest fapt fără precedent în istorie, a unul mare popor a căreia viaţă a tost ca supendatâ pnntr’o îngrijire a consciinţel. S’a încercat să se spune mulţimel.
«Nu vă ocupaţi de aceasta. Nu vă priveşte. Nu era responsabili. Vedeţî-vă de treabă.» N’aQ putut să-şl vadă de treabă şi aceasta spre cinstea lor.
Iată cum istoria va rezuma acest conflict. Va spune că toţi aQ fost pasionaţi: că u.iil s'aO gindit la inocentul, poate lovit, şi <-& n’afl putut să facă; nobilă grije ! Că alţii... ah ! cel l’alţl, credeţi că grija lor a fost mal mică ? Nu ! El aQ crezut că văd patria lor în pericol, drapelul ameninţat, şi acest alt pericol, poate mal grav pentru o civiliza-ţiune, lipsa de respect pentru judecat 1 S’aQ strtns în jurul drapelului, şi-aQ zis că ar fl nepomenit din partea unei (ărî care a făcut sacrificii incalculabile pentru se pune In stare de a se apăra, că ar fi o nebunie d« ase îndoi un singur moment de armata sa, de a crede vre-o dată că ea este alta de cit naţiunea însăşi. Aşa s’a desfăşurat în fundul acestor mii de suflete palpitante, a-cest fel de dramă demnă de Eschyle, unde
www.dacoromanica.ro
I P OC A

se părea că combat două mari şi auguste
imagini ale datoriei: patria şi justiţia!
Ei bine! tineri, această catedră este făcută tocmi I ca să vă spun : cu cit vetl mal • fi mal arzători pentru a susţine una din a-ceste două mari idei, cu atlt mal puţin tre-bue să uitaţi pe cea l’altă.
Nu uitaţi nici o dată că sunt Francezi şi buul Francezi In parlidul opus. Sunteţi In tot-d’auna poporul care se Înflăcărează uen-tru idei, iar nu pentru interese. Fără Îndoială, şi Domnul fia lăudat, Franţa de astăzi, acea care dă lumel acest spectacol, nu mal este Franţa de sub Ludovic al XVI. Acea era mal liniştită mal bine ordonată. Dar, vă întreb, nu preferaţi agitaţiuuea sgo-motoasă de astă-zl ?
Ceea ce este important, este să credeţi că poate să fie conflict Intre aceste două jumătăţi inseparabile ale datoriei:	cul-
tul dreptăţii şi cultul patriei. încă puţin timp şi dreptatea şi liniştea se vor face, şi la marea lumiuâ a zilei ne vom recunoaşte cu toţii fii al aceleiaşi patrii.
Pacificarea Oretel
Roma, 23 Noembrie.—Carneca adoptă cu 160 voturi contra 115 proiectul de Împrumut de 1.000,000 de făcut insulei Creta.
Amiralul Canevaro declară că proiectul nu constitue o victorie a Rusiei, ci o victorie a civilisaţiel represintată de cele pa tru puteri cari aii procedat In deplină înţelegere şi cu cea tnal mare lealitate.
Candidatura Prinţului George a fost Infr’ adevăr propusă de Rusia, dar ea a fost primita In mod liber de cele l’alte puteri cari o consideră ca cea mal oportună.
Italia nu se separă de loc de tripla alianţă şi păstrează cele mal bune raporturi cu aliaţii săi. — Dacă Austria şi Germania afl crezut că In această privinţă tiebue să urmeze altă cale, aceasta provine din interesele lor particulare.
Constantinopol, 23 Noembrie.—Ambasadorii celor patru pu'erl vor notifica mline Porţii, suspendarea blocusulul insulei Creta.
DIYMSRSJK
DIN CAPITALA
Crimn din itrada Brătienl.—O crimă
Îngrozitoare s’a sâvlrşit erl seară pe strada Brăt-eni.
Intr’o căsuţă mică din acea stradă locuiesc de mal mult timp soţii Elena şi M. Mihâescu, cari, din cauza vieţel dezordonate a bărbatului, sunt vecinie In ceartă şi dese ori, cearta este urmată de bătaie.
Erl seară, soţul Intoretndu-se acasă, s‘a luat ea de obiceifi la ceartă cu femeia sa. Din ceartă Mihăiescu s’a repezit la nefericita femeie şi a Început să o bată cu o furie sălbatică. Loviturile de baston şi de pumni curgeaţi pe capul sărmanei soţii, care căzuse deja jes fără cunoştinţă.
In u rna unei puternice lovituri de baston, primita la cap, nenorocita a şi Încetat din viaţă.
Parchetul a fost anunţat.
Criminalul a fost arestat, iar cadavrul femeel din ordinul d-lul procuror Voinescu, care ins-trueşte cazul, a fost transportat la institutul Medico-legal.
Mort In localul secţiei.—E'I seara, a genţii poliţiei, aii găsit căzut pe strada Schitu Măgurtanu pe un bătrln care nu mal dădea senine de viaţă.
Ridicat şi transportat la secţia respectivă, bâtrlnu! şi-a redobindit pentru un moment «u-noscinţa şi a d clarat cu o voce stinsă că se numeşte losef Ciaus.
Nefericitul bătrin a sucombat apoi după clte-ra minute in localul secţiei.
Cadavrul a fost transportat la Morgă.
Di A JARA
Crima de la Rlul Vadului.—Doul lucrători italieni de la lucrările liniei ferite de la Rlul Vadului, numiţii Batistone Vicenzo şi Ditomazi Giovani, lulndu-se la ceartă, cel d’in-tlitl a Înjunghiat pe adversarul săO, lăstndu-1 mort pe loc.
Criminalul a fost arestat.
lnceudtu. — Diu Brăiia nise anunţă că un incendiu puternic a distrus alaltâ-ierl noapte parte din acaretele de pe moşia JugurenI, din judeţul Brăila, proprietatea d-lul Chr. Sulioti.
Pagubele cauzate de inceudiO, trec peste
80.000	lei.
--------------------------------------------
Pepeşile de azi
(Serviciul «Agenţiei Romlne»)
Paris, 23 Noembrie.— Picquart a adresat curţii de casaţie o cerere spre a decide cine tr bue să judece caşul său, ba-stndu-să pe mai multe articole ale codului de instrucţie criminală.
In urma acestei cereri, interpelările a-supra conexităţii afacerilor Picquart şi Dreyfus se vor amina.
Budapesta, 23 Noembrie.—Ministrul pentru Croaţia şi a dat demisia.
Toulon, 23 Noembrie.—La banchetul oferit autorităţilor maritime, amiralul Four-nier, comandantul escadrei, a comparat liniştea opusă de maiina franceză, veleităţilor războinice ale unor adversari. El a adăogat că escadra este gata de luptă şi poate să aştepte cu Încredere evenimentele.
Marina va continua să se prepare fără preget ca să dejoace tactica adversarilor săi, ceea-ce nu este de loc cu neputinţa, fără ca peDtru aceasta să se supere amatorii prea Înclinaţi să vlnză pielea ursului In ■ ir.te de a’l ucide.
Viena, 23 Noembrie.—Tratativele dintre ministrul de finanţe bulgar actualmente aci, şi reprezentanţii băncilor germane, franceze şi austriace, In priviuţa conversiunel unor titluri bulgare 6 la sută, presintâ ptnâ a-cum, după cum se afirmă In mod positiv, un resultat favorabil.
Atena, 23 Noembrie. —Azi s’ati simţii )a Zante mal multe cutremure de pămlnt. De asemenea s’afl simţit cutremure tn Atica mal cu deosebire, unde de opt luni s’afl produs de mal multe ori.
Timpul este aşa de cald In cit cea mal mare parte a arborilor sunt Înfloriţi.
~ 1*. 8FKTJESCÎU "
AVOCAT
Strada Mircea-Vodă 22
Evenimentele din Paris
Paris, 73 Noembrie.—Curtea de Casaţie a ascultat pe Picquart, apoi pe generalul Gallifet.
Paris, 23 Noembrie. — Senat. Această a-dunăre respinge cu 129 voturi contra 125 urgenţa asupra propunerii d-lul Waldeck-Rousseau, acordlnd Curţii de Casaţie dreptul de a ordona amlnarea urmăririlor ce pot face obstacol revisuirel, după ce a ascultat pe d. Dupoy, care a reamintit deda-raţiuuile sale precedente şi a declarat că această propuuere U pare a fi o lege de circumstanţă.
Faţă de cererea de a se hotărî asupra judecătorilor cari trebuesc să judece pe Picquart, promulgată de apărătorul acestuia, d. Fabre retrage interpelarea sa asupra conexităţii afacerilor Dreyfus şi Picquart.
Senatul adoptă o propunere suprimînd publicitatea execuţiumlor capitale.
Camera deputaţilor.—Mal mulţi deputaţi socialişti auunţă depunerea uuel propuneri zictnd că apelurile In contra decisiuuilor consiliilor de râsboifl, In timp de pace, să poată fi duse înaintea Curţel de Casaţie.
D. Fourniere cere amlnarea interpelării sale asupra conexităţii afacerilor Dreyfus şi Picquart.
----------------H«MM»------------------
Corpurie Legiuitoare
CAMERA
Şedinţa de la 23 Noembrie /SBS
(Urmare)
Camera se ocupă apoi cu votarea indigenatelor.
La două indigenate consecutive, cu toate că deputaţii sunt In număr In Adunare, voturile se declară nule.
D-putaţil din majoritate s’afl pus în grevă şi aă refuzat să voteze fiind-că biuroul n’a voit să pună la vot pe protejaţii lot şi a început votarea după lista rămasă din anul trecut.
D. Tache Giani, preşedintele, e furio* şi după ce strigă de mal multe ori, ameninţă că va pune votul cu apelul nominal.
D. B. Epurescu ia preşidenţia şi se pro-cede la votarea iudîgenatuiul d lui Dall-Orsso.
Acest vot, cu şi cele precedente, este nul.
Şi al patrulea vot este nul.
Şedinţa se ridică la orele 3 şi jumătate.
Şedinţa de la 24 Noembrie
Şedinţa se deschide la orele 2, sub preşedinţia d-lul B. Epurescu, vice preşedinte.
Prezenţi la apelul nominal 109 deputaţi
Pe banca ministerială d-nil: Dimitrie Sturdza,' Ionel Brătianu, C. Stoicescu şi Pallade.
Camera procede la alegerea unul membru în comisia de indigenate, în locul d-lul Po-litimos. demisionat, vot declarat nul în şedinţa de erlj
D. Gîrboviceanu este ales cu 45 de voturi, la limită.
Camera se ocupă apoi cu votarea indigenatelor, ale căror voturi afl rămas nule In şedinţa de erl.
8EWATIJI.
Şedinţa de la 23 Noembrie
(Urmare)
Interpelarea d-fui Maioremeu
D. T. Maiorescu arată că de la discutarea chesiiuncî îu sesiunea trecută şi pînă acum s’a produs uu fapt nofl ncpolitic, a-nume că autoritatea dirigintă a şcoalelor din Braşov a dat mandat In regulă d-lor V. Lascar, C. Disescu şi d-sale ca să intenteze acţiune Statului romîn pentru a fi obligat să servească renta anuali înscrisă în budget.
Oratorul face istoricul afacerii, produ-cînd documente şi hrisoave pe cari se întemeiază pretenţiunile ş oalelor din Braşov. La 1868 se votează chiar o Ipge specială prin care Înscrierea subvenţiunel In budgetul ministerului instrucţiune! publice devine obligatorie. Apoi prin legea votată la 1875 se explică că subvenţiunea acordată bisericeî Sf. Niculae este plata unei datorii. Deci legea ungară de la 1883j prin care se fmpedică şcolile din Ungaria a primi din streinătate snbvenţiunile, nu poate fi aplicată în specie.
Piuă acum trei ani alocaţiunea bridge-tară s’a plătit fără nici o dificultate şi de guvernul conservator şi de acel liberal.
Acum nu se aplică o lege şi este responsabil ministrul care nu aplică legile.
Efi, zice d. Maiorescu, m’aş crede criminal politiceşte dacă n’aş fi plătit renta, adică aş fi călcat o lege.
Guvernul ce va veni după acesta va avea mal întliii de loate să redea romî-nimii de pretutindeni încrederea în dreptate şi legalitate. (Aplause).
D.Diin. Sturdza, preşedintele consiliului, spune că situaţia d sale este aceeaşi ca şi astă primă vară ; apoi spune d lui Maiorescu că dacă a făcut proces să aştepte hotărtrea tribunalului..
Vorbeşte apoi pe larg asupra celor două acte produse de d. Take Ionescu în Aprilie la Cameră şi reeditează o parte diu cele ce a spus atunci
D. Sturdza spuue că cel de al douilea act nu este iscălit de nici uu ministru diu cabinetul ungar şi fiind că a tost produs, ca fiind iscălit, pentru aceasta a fost taxat de falş.
Vorbeşte apoi de corniţele Kalnoky şi ce fac Ungurii la el acasă.
Citeşte apoi trei note diplomatice: una din 10 Iulie a. c. prin care a cerut expli-caţiuul guvernului Auslro Ungar asupra ac telor produse de d. Take Ionescu, şi două ce a primit ca răspuns.
In prima, cu data de 7 (9) Sept. 1898 zice că al doilea act produs de d. Ionescu nu emană de la nici un membi u al guvernului şi că pasagiul privitor la «informa-ţiunile procurate de guvernul regesc» vorbeşte de cel ungar; ear cea l’altă cu data de 18 (30) Sept. 1898 se atrage atenţiu-
nea primului ministru asupra legel ungare din 1883.
D. Sturdza spune că a suprimat deci renta, pentru că nu a voit ca bani romt-neştl să servească la Închidere de şcoli ro-mlneştl.
Termiuind, oratorul vorbeşte de legea instrucţiunii publice şi apoi spune că chestiunea a fost Întrebuinţată ca armă electorală, dar’că d-sa stă ca o cetate în faţa opoziţiei, fiind tare de conştiinţa datoriei Împlinite, că are forţă morală şi conştiinţa împăcată.
D. T. Maiorescu, tn replică, spune că nu se ocupă de conştiinţa personală a d-lul Sturdza, căci toţi prim-miniştril lucrează aşa că să aibă conştiinţa împăcată.—Dar se Întreabă cum se face că sub toate guvernele chiar sub slabul guvern Aurelian. renta a fost plăti'ă, numai sub d. Sturdza a fost suprimată? Mal mult, In guvernul Aurelian era ministru de externe d. Stoicescu, colegul de acum şi colegul de la Început al d-lul Sturdza.
Subventiunile s’au plătit fiind recunoscute ca o rentă datorită şi numai cind vine d. Sturdza la guvern semnificarea lor este pusă in discutiune.
Causa este că d. Sturdza, din pricina agitaţiunilor sale excesive de la Orfeu şi altele, nu are autoritatea morala ca să conducă treburile statului romîn.
Un ministru romîn are dreptul şi datoria să îndeplinească obligaţiunile Statului ro-mln, deci d. Sturdza trebuea să servească renta fără a se preocupa de relaţiunile dintre eforia şcoalelor şi guvernul ungar, fără să se amestece cu alte cuvinte In treburile unul Stat străin—mal cu seamă cînd Eforia cere şi reclamă sumele ce ’i se dato-resc. (Aplause).
D. D. Sturdza, In replică, repetă că nu voeşte ca cu bani romîneştl să se coutribue la Închidere de şcoli romîneştl şi că tratează ca să facă pe guvernul austro ungar să înţeleagă că este vorba nu de subvenţie, ci de o datorie.
D. general Catargi citeşte o moţiune de Încredere.
Majoritatea o adoptă.
Şedinţa se ridică la orele 6.
Şedinţa de la 24 Noembrie
Şedinţa se deschide la orele 2.30.
Presidează d. Al. Nicolaid, vice-preşe-dinte.
Presenţl 90 d-nl senatori.
Pe banca ministerială d-nil Dim. Sturdza şi C. Stoicescu.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Racovifă, zice că văzîud unanimitatea cu care Senatul i a respins demisiunea, a îndrăznit să vină la şedinţă; se explică că a demisionat pentru că a văzut partidul divizat şi frămîntărl zilnice in el; acum speră Insă că partidul liberal va putea redeveni puternic şi unit.
D. Costescu Comăneanu Jcere biuroulul să se comunice proiectele de legi rămase dn sesiunea trecută, pe cari guvernul a declarat că le menţiue.
D. Preşedinte declară că biuroul şi-a făcut datoria.
Se declară şedinţă secretă pentru a lua Senatul cunoştinţă de proectul de Adresă. BgD. general G. Mânu cere ca mal înainte de a se intra în discuţiunea Adresei, să se comunice proiectul d-lor senatorl.fU
După cîte-va minute şedinţa se declară din nofl publică.
D. A. Constantinescu vorbeşte tn acelaş sens.
D. Preşedinte spune că se va trimete proiectul de Adresă la tipar şi după ce va veni se va fixa ziua îu care să se pună la ordinea zilei.
D. General G. Mânu cere să se ia Dotă că a cerut cnvlutul la discuţiunea Adresei.
Nefiind nimic la ordinea zilei, d-nil senatori trec. în secţiuni.
Şedinţa publică se ridică la orele 3 fără 5 minute.
ULTIME INFORMATIUN!
Agitaţia politică.
Printre guvernamentali a inceput să se producă o vie mişcare In contra dra-peliştilor şi In special in contra d-lui V. Lascar, care e obiectul unei urî înverşunate.
Aflăm că această mişcare e alimentată de d-nit Mirzescu, Take Giani şi Horia Rosetti şi că vre-o 40 — 45 de senatori şi deputaţi sunt hotărîtî să someze pe guvern să întrerupă odată pentru tot-d'auna tratativele cu aceşti oameni cari nu aduc absolut nici un contingent guvernului cu atit mai vtrtos că d-niî Costinescu şi Delavrancea nu se asociază cu dinşii.
Se vorbeşte chiar că el vor declara că încetează de a mai da concursul lor guvernului, dacă ?acesta va continua tratativele in special cu d. Lascar.
•
* *
Dar pe cit de înverşunaţi sunt guvernamentalii în contra d-lor Aurelian şi Lascar, pe atit de concilianţi sunt faţă de d. N. Fleva.
Curentai pentru împăcarea eu d. N. Fleva creşte din ce In ce mal mult, In aceeaşi proporţie In care creşte Înverşunarea în contra d-lor Aurelian şi Lascar.
* * •
Aflăm că d. Mlşn Schina a o-ferit aseară d-lui N. Fleva, în numele guvernului, o legaţiune de clasa I, însă numai pentru uu timp provisoriîi, punîndu-î în vedere, că în curînd se vor produce evenimente mari şi atunci d-lui Fleva i se reservă un loc de o-noare In partid.
D. N. Fleva bătîndu-şl joc de această propunere, d. Migu Schina
a mers chiar mai departe, lăsîn* dn-i să înţeleagă că poate aă devie şl şef al partidului liberal.
D. Fleva a rîs gi de această perspectivă.
Agenţia Romtnă ne transmite următoarea telegramă :
Sibifl, 23 Noembrie.—Congresul pentru a-legarea mitropolitului romin se va întruni la 29 Decembrie. In cercurile romtneşti bine informate, ee speră că congresul va putea procede la această alegere la 31 Decembrie.
Cu ocaziunea jubileului de 50 de ani de domnie a împăratului Frantz losef, d. colonel Sorescu, comandantul regimentului Şiret, a trimes o telegramă de felicitare regimentului Austriac No. 84, la care este ataşat d. locotenent Herjat, din regimentul Şiret.
Comandantul regimentului Austriac, d. colonel Weyher, a răspuns printr’o telegramă concepută In termeni foarte călduroşl, care sftrşeşte cu cuvintele :
Să trăiască M. S. Regele Carol al Romîniet.
I>. Mîrzescu la Capşa
Următoarea şcenă s’a petrecut acum cîte-va seri, în restaurantul Capşa:
La o masă şedeau d. Epurescu cu mal mulţi drapelişti.
La o altă masă din faţă şedea d. X. o-posant; iar mal departe prînzea d. Ghiţâ Mîrzescu.
La un moment dat, d. X. adresîndu-se drapeliştilor, întreabă:
—	EI! cum stăm cu tratativele şi cu politica ?
—	Politica e acum în inîna samsarilor, răspunde un drapelist.
—	Cinstiţi sau necinstiţi ?
—	Toţi samsarii sunt la un fel, replică drapelistul.
D. Mîrzescu tăcea şi înghiţea cu noduri. El a sfîrşit prînzul în cea mal mare grabă şi a şters’o.
In momentul cînd d. Mîrzescu părăsea restaurantul, d. X. îl zise în gura marej:
—	Noroc bun /
D. Mîrzescu eşi din restaurant şi după două bune minute se reîntoarse şi răspunse :.................
—	Iată în ce hal am ajuns în ţara asta, ca un bărbat politic ca mine să fie obiectul zeflemelelor.
La acestea d. X. răspunde:
—	Ba nu. Iată unde am ajuns în ţara asta, ca un bărbat ca d-ta să fie luat drept om politic.
D. Mîrzescu părăsi restaurantul trîn-tind uşa.
In ziua de 29 Noembrie. studenţii universitari vor ţine In oraşul Btrlad o întrunire publică In Chestia Naţională.
Succesiunea Balş
In succesiunea Balş din Iaşi, s’a terminat cu inventarierea tuturor lucrurilor aflate îa iatac. S’afi găsit piuă acum 1.140.000 lei cari cu cele 500 000 lei depuşi de d. Pândele Zamfirescu fac în total 1 640.000 lei.
S’aiî găsit mal multe condici In cari d-na Balş trecea toate cheltuelile plnă şi sume de 5 şi 10 bani. Intr’unul din aceste registre este comptul eheltuelilor cu procesul cu fiica sa. Titlul acestui compt este: Procesul cu fata mea blestemată, cu şarpele veninos. Din acest compt se vede că d na Balş a cheltuit In procesul cu alimentele 30.000 lei, ca să Împiedice o condamnare de 300 lei pe lună.
D. G. Gr. Cantaeuzino^ fost preşedinte al Senatului, a fost primit erl după a-miazl,la orele 5 şi jum., in audienţă de către M. Sa Regele.
Un episod din tratative
In primul articol. Drapelul de azi spune:
«Ziua de erl a fost o zi urlcioasă şi dureroasă pentru demnitatea noastră de popor, pentru interesele superioare ale neamului romlnesc.
«Interpelarea desvoltată la Senat de d. Maiorescu In chestia rentei şcoalelor din Braşov, a dat ocaaiune d Iul Sturdza să ne umilească şi mai mult, să ne scufunde pînă peste cap in ruşine.
«D. Maiorescu a fost de o logică de fier. După ce a făcut istoricul rentei, a dovedit că ea nu se putea suprima de cit c&lcln-du-se legea, căci de la 1871 există o lege specială tn virtutea căreia stalul romîn e dator să servească această rentă la Braşov.
«Iu 1895 d. Sturdza a suprimat plata reutel pe care Slatul romtn o datora. Guvernul unguresc n’a zis nimic. Plata rentei se restabileşte sub guvernul d Iul Aurelian. Ungurii continuă a nu zice uimi:. Revine d. Sturdia şi iar suprimă renta. Văzlnd deci guvernul din Budapesta că e ceva sistematic din partea d lui Sturdza, că nu era numai o g eşală datorită nechibzuinţel mo meutulul, profită de ocazie şi pentru tntiia oară după 12 ani de tăcere, iuterviue pen tru a lua act de aceasti repetată uechib zuinţă.
«Şi d. Sturdza invoacă In sprijinul săfl nota lui Wlassics, notă care se datoreşte numai couduitel sale nepatriotice!
«Aceasta e culmea inconştienţei I
«Dar bine, nenorooituie prim ministru, a castă notă nu s’ar fl produs nici odată dacă nu suprimai plata lentei. Cine te-a împins la aceasta I Ce momente de halucinaţie şi dn tulburare te-aă hotărit să dai tn mina Ungarilor o armă la eare el nici nu se gindeaă.
«Şi acum, printr’o incoherenţă absolut inexplicabilă, d. Sturdza ia ca motiv de a suspenda plata rentei un act al guvernului
unguresc, la producerea căruia numai d sa a contribuit! De etnd cu nota lui W'ae-sica situaţia s’a înrăutăţit, zice d. Sturdza. Se poate, cu toate că faptul cererel rentei din partea Eforiei din Braşov probează că nu e ast-fel.
«Dar, presupuntnd că un om poate merge pînă la atlta incoherenţă, In cit să ia drept causă a acţiunel lui efectul acestei acţiuni, Întrebăm : De cînd o notă ungurească poate face cu ueputinţă călcarea legilor tu Ro-mluia ?
«Iată situaţiunea, buni Romlnl:
«Se calcă legile ţărel din ordinul Ungurilor. Acesta e ultimul argument al patriotului Sturdza!»
Şi totuşi:
Tratativele urmează !
Aiî fost aleşi primari şi ajutoare de primari :
La Piteşti : D. Eftimie Ionescu, primar şi d. Lamhe Purcăreauu, ajutor.
La R.- Vilcei: d. Gr. Procopifl, primar şi d. C. C. Avramescu, ajutor.
La Tulcea: d. I. Dinescu, primar.
La Focşani: d. N. Săveanu, primar şi d T. C. Săndulescu, ajutor.
La Giurgiu : d. Mitică Dumitrescu, primar şi d. Tânase Marinescu, ajutor.
La T.-Jiu : d. Titu Frumuşanu, primar şi d. I. Bălănescu, ajutor.
La BWlad : d. G. Vidra, primar şi G. D. Vasiliu, ajutor.
Rng&m pe toţi amicii noştri din oraşele reşedinţe de Judeţe să blne-volaacă a ne trimite în acri-noare recomandata clte nn e-xempiar din toate buletinele, cu cari s’a votat la alegerile comunale.
Snnt*aproape două luni de zile de clnd bătrlnul ziarist I. Valentiueauu, lipsit cu totul de mijloace şi doborlt de boală şi de bătrlneţe, a fost silit să intre In spitalul Colţea, unde a fost primit Iu secţia d-lul doctor Stoicescu.
Intrat pentru a-şl căuta o boală de sto-mach, de care suferea de mult timp, nefericitul bătrin s'a ales în spital cu o boală de piele, o enphisemă, care a mărit numărul suferinţelor şi necazurilor sale.
Turmentat de durerile acute ale boalel, chinuit vecinie de gtndurl negre, gîndurl cari îl munceaţi încă de multă vreme, bă-trînul ziarist şi-a pus capăt zilelor sale amărîte, astă-noapte pe la orele 2 45, trâ-glndu-ş! un foc de revolver, de un calibru mic, în tîmpla dreaptă.
Moartea a fost instantanee.
Cadavrul a fost ridicat pe dată din camera sa şi transportat în sala de autopsie.
Valentineanu era în vlrstă de 75 de ani. El era cel mal bătrin ziarist din Capitală şi sflrşitul lui tragic nu lasă de cit regrete în cercurile amicilor şi confraţilor săi.
De multe zile, mişuesc prin oraşul Iaşi mal mulţi evrei ttreinl, veniţi unii de prin Constantinopole şi alţii din Galaţi, pentru a conrupe fete minore. Poliţia de siguranţă In urma unei cercetări minuţioase, a reuşit tn sfirşit să pue mina pe individul Adolf Roziub- rg de loc din Constantinopole, care în unire cu fraţii Iosub Iosupovici şi losef Iosub diu strada Veche răpise 2 fete din localitate pe Fani Zelţer şi Ana HerşcovicI pe cari fete aveaă de gînd a le duce la Galaţi şi de acolo la Constantinopol.
Conrupătoril prinşi aO fost arestaţi. Au-eheta continuă a se face.
D. Ion Botez, licenţiat în istorie şi filo-sofie, a fost numit profesor de Istorie la gimuaziul Alexandru cel Bun din laş!.
ULTIMA ORA
Consfătuirea majorităţilor convocată pe astă seară a fost aminatd pe mtine seară, de oare-ce diseară va fi ultima conferinţă Intre comisiunea de tratative şi d-nii Aurelia, n V. Lascar şi Porum-baru.
Toată lumea este de acord a crede că mîine se va anunţa în mod oficial ruptura tratativelor.
Maşina de Scris
fa totul noii !
Cea mal bună Ifl*ş1n& de Serii Se vinde foarte eftin.
A se adresa la Administraţia ziarului.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcaţlunl
D-nul Constanlin Băde >cu, telegrafist în serviciul Căilor ferate romlne din oraşul Constanţa, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea nnmelul săfl patronimic de «Bldescu» In cel de «Badilică», spre a se numi «Constatin Bâdilică».
D nul Maior Nicolae Georgescu din regimentul 6 Tecuci No. 24 a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la nnmele săfl patronimic de «Georgescu» a celui de «Veleni» spre a se numi «Nicolae Georgescu Văleni».
D-nul Ion G. Bftrbieru din comuna Co-teştl judeţul Rtmnicu-Sărat a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Bărbier»» In cel de «Gheorgbiu» spre a se numi «Ion Gheorghiu».
D-nul Ilie St. Bolovan, conductor poştal din Tulcea a făcut cerere la acest Minister pentru s himbarea numelui săfl patronimie de «Bolovan» tu cel de «Mihăescu» spre a se numi «Ilie St. Mihăescu*.
Ministerul publică aceaslă cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legoa asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari arţ voi să facă opoziţiune lu termenul prevă-îut de aliniatul 2 al zisului articol.
www.dacoromamca.ro
P O C A
PENTRU CE MARINARII SUNT ROBUŞTI?
Aţi admirat robusta sănătate a marinarilor ti a pescarilor. El trăesc pe mare, in mijlocul vlnturilor şi a valurilor, şi în tot-d'a-una U vedeţi cu pieptul gol; cu toate astea nimeni nu este mal puţin de cit el supuşi gu-
luraiurilor. Foarte rar sft'I vedeţi tuşiud. Nici unul din el nu este uiel bolnav de piept, nici flisie.
Pentru ce asta ? Motivul se ctmoaşle din cea mal Înaltă antichitate. In toţi timpii, medicii aii atribuit aceasta faptului că marinarii respiră intr’una emanaţiunile gudronului cu care sunt unse corăbiile.
Ori toată lumea ştie cit este de bun gudronul pentru bronşele şi pentru piept.
Cel mal mic guturaiO dacă se neglijează poate degenera tn bronşită şi nimic nu este mal greii de cit de a se debarasa de q bronşită veche, de un catar răii. De aceea n’am şti recomanda In de ajuns bolnavilor de a combate răul de la început. Şi mijlocul cel mal simplu, cel mal sigur şi cel mal economic este de a bea apă de gudron la masă. Dar apa ce tie-cine îşi prepară singur este puţin eficace, căci gudronul natural nu este solubil în apă.
Azi mulţumită uuul farmacist distins din PariH, D-nu Guyol, care a reuşit să facă gudronul solubil tn apă, se găseşte la toate farmaciile, sub numele do Gudron de Guyot'o licoare foarte concentrală de gudron care permite să se prepare la moment o apă de gudron foarte limpede şi foarte eficace.
Întrebuinţarea gudronului Guyot luat la fiecare masă în dosă de o linguriţă de cafea In fie care pahar de apă ajunge pentru a vin-
deca guturaiul cel mal încăpăţînat, şi bronşita cea mal inveterată. Clte o dată se vindecă chiar flisia bine declarată căci gudronul opreşte descompunerea tuberculelor plâmînu-lul, omorind microbii răi, cause ale "acesUl descompuneri.
Buletin Meteorologic.—Observal-iunile casei A. Menu et. comp., calea Victorel 88, pe ziua de 22 Noembrie 1898:
Miezul uopţel, -ţ- 2°,- 7 ore dimineaţa,-}- 1“ -,‘A-miazl, +NK înălţimea barometrică, 771mm.; Starea cerului, frumoasă. Barometrul este staţionar. *%
Institutul Meteorologic ne domunică următoarele : ErI timpul deschis liniştit şi călduros se menţine iu toată ţara. Temperatura foarte ridicată pentru epoca aceasta. Noaptea cu totul senin şi puţin îngheţ. In Moldova de	sns şi
peste Olt frigul a ajuns piuă la 3 grade. Brumă groasă s’a notat Iu mnlte localităţi. Barometrul este ridicat şi a maî crescut de erl In mijlociu cu 2—5 mm. în toată ţara.* AstSzî timp admirabil, dimineaţa rece, în urmă călduros.
GOTA APELOR.—Cota apel Dunărei d’asupra etiagiilor înzilele de 21 şi 22 Noembrie a fost:
19 Noembre 20 Nocmbr*
Turnu-Severin.................0,89	—	1,22
Giurgiu.......................0,05	—	0,03
Galaţi........................0,40	-	0,36
COŞNIŢA PIEŢEI
Luni 23 Noembrie 1869.
PâlDOA	90
Jimblă -•••♦•	20
Franzela • • • • •	80
Carne de vaoă • •	70
Şefi................. 1.00
Carne de poro • • 80—1.00 Untura • •••*•	1.80
Osinza............... 1.20
Pnroeltt . • • . •	—
Berbec» * • • • •	50
Ouroan» • • • « •	8—5 00
Gâsoa ..... • 2,00—8.1.0
Raţa.............1 20—1.50
Găina ..«••• 80—1.50 Orapm ......	60
Cega • .*•«••	2.00
Şalău ......	60
Nisetra • . * • •	2.00
Mornna • • • • •	2.00
Raol (suta) • * * •	4.00
Oufi (suta) • • • •	5.20
Unt topit • • • • •	8.00
Unt proaspăt • • •	2.80
Brânză de vacă •	—
Brânză Telemea *	1.20
mântână ....	1.4o
Fasole • • • Mazere • • • Cartofi ohif. • Cartofi noul • Linte •••• Spanac .... Conopide' buo.) Ardei (suta) * Pătlăgele (suta) Fasole verde • Morcovi (suta)
felina (suta). * ostârnao (suta, Varza H. • • • Gulia (suta) • Sfecla (suta) • Ceapa • • * * Mal al lux • • Pere •	•	•	*	•
Mere •	•	*	*	*
Prune	•	•	•	•
Struguri	•	•	•
Gutui	.	.	•	•
Lămâi (buo.) * Portocale (buo.] Rodii )buo.
*0
40
16
10
25
60
40
6.00
1.00
3.00
5.00
2.00 10
8.00
4.00
10
35
40-60
40-50
80
-8.50
60
10
30
FOIŢA ZIARULUI •KPOCA»
AI,. ANTEMIREANU
31
DIN VREMEA
LUI
CĂPITAN costache
— ROMAN ISTORIC —
PARTEA Xl-a
CAPITOLUL I
(urmare)
Tocmai atunci, un sdrîngănit de coarde se auzi afară şi un ţigan băga capul printre obloane.
—	Bravo ! Stănică ! Vino încoa ! strigară dalhauciî.
Un lăutar bătrin, cu vioara, şi altul ceva mal tinăr, cu cobza, intrară înnă-untru.
—	Să jucăm o horă cu toţii! strigă Piroşcă.
—’ Să joace şi boeril! răcni unul.
—	Cu toţii, fraţilor, cu toţii zise Săcu-licl care se ameţise şi el d’abinele! Haide Dinule, haide Radule !
Atunci se tncepu o horă disperată, cu ţipete şi cu strigăte, răsturnind tot ce isbea In cale. Unii, ne mal putindu-se ţine pe picioare, se loveaţi de masă, de păreţi; cădeau peste vecinii lor, cari, ţi-nîndu-se mal bine, jucaţi de duduia pă-mintul.
te Nici unuia nu-I era teamă ca nu cum-
va vr’un copoiu, d’al Agiel să-şi facă apariţia. ŞtiaO că Limbă-Lată nu mal e de mult visitat, noaptea, de asemenea mosafirl neplăcuţi; bătrînul unsese osia la vreme, şi acum işl privea consumatorii liniştit, aşteptînd să se mal comande «uii rînd.»
Cu toate că băuse fîe-care, cit şapte, cel mal mulţi dintre dalhaucl se ţineaţi bine şi gata ori cînd să mal primească ori ce nouă ofertă venită sub formă de vin.
Numai doul căzuseră din horă şi, ne mal putîndu-se scula, se hotărîseră să doarmă acolo, jos, pe pâmîntul gol.
Cînd hora se'sparse, SăculicI, entusi-asmat, strigă lăutarilor:
— Zi cîntecu mefl! Stănică!
Stănică, fostul staroste al lăutarilor din Craiova, pribegit în Bucureşti de cîţl va ani, începu să zică acel cîntec atît de favorit junimel de pe atunci:
Foaie verde de trifoi,
Bate-I doamne pe ciocoi..
SăculicI ’l acompania, întrerupîndu-se din cînd în cînd, spre a striga entusias-mat lui Radu, care de alt fel stătea a-lăturl:
—	Iacă, mon-cher, popului romin ! Asta e popului romîn!
Şi, arăta spre cel dinprejurul săfl, a-daugînd cu mulţumire:
—	Ah! de-al şli ce fericit mă simţ In sinul popululul!
Spre a face şi mal generală această fericire, comandă încă un rind de oale
MCITAŢI UJft
—	30 Noembrie, In localul sub-prefectu-rel din Moineştl, Bacăă, pentru vlnzarea a 18.000 decalitri petrolefl brut, provenit din Baia Plrjol-Clmpenl, Bacăiî.
—	4 Decembrie, orele 11 a. m., In localul prefecturel de Ilfov şi la primăria comunei Hotaru, pentru vîozarea a 175 stln-jenl lemne, diverse esenţe.
—	11 Decembrie, orele 3 p. m., In localul prefecturel de Dolj, Craiova. precum şi în localul primăriei Calafat, pentru vlnzarea a 600 litri rachift de tescovină, recoltă a auulul curent, din pepiniera Ciupercenl.
—	14 Decembrie, orele 10 dimineaţa. In localul primăriei diu Bistreţ, Dolj, pentru darea In întreprindere a plinei şi cărnel necesară oamenilor din detaşamentul Bistreţ, pe timp de un an de zile.
CU vin.
Dinu, alingînd eu cotu pe Radu, ’I zise arâtindu-I pe patrioţii cari cu ochi de lup aşteptau să ieasâ Limbă-Lată din beciă:
—	N’o să putem face nimic astă-seară. Nu ne-am putea înţelege cu nici unul!
In vremea asta oalele veniră şi băr-dacele se umplură rînd pe rlnd.
Băură toţi, băură şi lăutarii; trebui să bea şi Radu, care simţea că începe să i se turbure capul. Spuse lui Dinu că vrea să plece, dar SăculicI, care era în culmea chefului săO, cum auzi aceasta, 1-apucă pe Radu In braţe şi nu voi să-l lase cu nici un preţ să plece de lingă el.
—	A! tu nu l-al auzit, tnon cher, pe Stănică, zise el.
Apoi întorclndu-se către lăutar:
—	Zi, Stănică, ce ştii tu mal frumos, ce ţi-a fost ţie drag în tinereţe!
Atunci începu bătrînul lăutar să-şi deşarte comoara cintecilor sale bătrî-ne.ştl.
Cintă vitejia lui Corbea, curajul lui Baba Novak, luptele lui Câtănuţă ; durerea meşterului Manole; pe Iorgovan şi pe Gruia; pe toţi ciţl în amintirea lui ocupau Jocuri des uriaşi. După fiecare cintec se oprească să bea bardacul pe care i-1 întindea SăculicI.
Cel l’alţl, rînd pe rînd adormiseră unii cu capul pe masă, iar alţii dormeau pe jos, mormăind din cind în cînd cuvinte neînţelese; numai Piroşcă şi Basma steteah încă po picioare, luptîndu-se de istov cu somnul.
Radu era robit de cele ce auzea; ui-
BURSA DE BUCUREŞTI
Cursul de la 23 Noembrie
r--"—rrr-rnr.. -
JMUHNIJMj TU BCJVIJH MWj O fi
5°/« Renta p.	—
&•/.	» am. 1881 100»/«
6°/.
6%
5%
4»/.
5»/.
4%
4%
1892	101
1893	101
1894	99'/.
1889	93 90-94 93
1890	92 1898 92
Convertite rurale — Casa pensiunilor — SVObl.c. B. 1883 100’/, 57, » » » 1890 9) »/* 4V, » » » 1895 99 6“/i Fonc. rur . . 102 47.	>	» . . . 93'/.
57.	» urb. Buc. 99
57.	» > Iaşi. 95'/,
Banca Naţion. • 2520
» Agricola 374
* Romlnieî. —
» de scont. 370 Dacia-Romînia • 454 Naţionala. • • • 515 Patria -.-••• — Construcţii. • • 104 Bazalt artificial. —
Letea.......... —
Furnituri militare — Tramwayul no ti — Baia Centrala •	—
Napoleonul . • 20.10 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul « • • 2.11 Rubla de hîrtie 2.68
Plecare, din garu Au Nord | Boalrea In	de Nord
Numeta Staţiunilor
Pucloasa-O.-Loug * * Olulniţa-Saligny • • ■ Piteţttl-Paris • • • *
Ploeţtl-laţl.........
Tltu-Smîrda • • • • -Pioeftl-Braţov • • -Comana-8rairda • • Ploeştl-Viena • • • ■ Plteţt»-Londru • • • Ploeftl-Galaţl • • •
Plowjtl-Braţov • • • Glulnlţa-Oonstanţa • Oon.stanţa-0-tinopol OlulnlţaîSlobozia. •
Ploeţt! Budapesta .
Piteşti-Paria • • • • Oomana.Ginrsrfu . • Ploeştl-Galaţi • • • Titu-O. Lung • • • Hoef tt-Unghenl • • Ploeştî-Lemberg. • rioeştl Galaţi • • » Constanţa-O-tinopol uda
Dlm. | Numele staţiunilor
(J10
6“
700 i) 710
7"
741
800
910
Galaţl-Piuo^tt - • 0-tlnppol-OoQstanţa ittdapesta Titu. • • Leraberg-PIoeţtî • • Unghenl-Ploeştl • « PacioaRa-O.-Lung. • CAIiraşl*Slobozia. • ••mîrdn-Oomana • •
11*» *) TeoucS-Ploeştl 11** O-tinopol-Oonstanţa Budapesta-PloeştJ • ______Pori«-Pi‘yţtI • • * •
a1*
4* •) Braşov-Ploeştl •
6» “
6«
5“
«o*
6*°
9»1 I0>«
U»d 701 4)
11«
OonstanU-Oiulniţa • Londra-Piteşti. • « Galaţl-Ploeţjtl • • * Vîrciorova-Tftu • • Sm!r4a-Oomana • • BraşowPloeţtL • • Viena-Floestl • » ♦ Constanţa Olulntţa • laşI-Ploeştl • • • • Parifl-Titn • • • • • O.-Lung-Tltu. • • *
Diin.
5»-
6«»
5*
6"
7*
10»*
10«
IO*4
10«1
1I«*
11M
V «■
12»4 4** *)
K.P0
7" 7« 8»» 9:a 9** 101® gn » 10“
tase tot, uitase pentru ce venise, unde se afla, ascultînd numai glasul lăutarului care se înferbînta din ce în ce mal mult.
—	Acuma cînlă şi pe cel mal frumos, zise SăculicI, că tot nu l-al cîntat.
—	II ţineam la urmă, coconaşule, răs-. punse Stănică.
Şi după ce mal răsuflă puţin, maî ’şl încorda vioara şi mal bău un bărdac de vin, începu să cînte cu un glas plin de sentiment şi în care căuta să pună toată vigoarea tinereţel de mult apusă, EracîMÎeoMl Jianului, cintecul care cu douăzeci de ani mal innainte răsuna în toate cîmpiiie, în toate văile şi in toţi munţii Romîniel.
SăculicI părea scos din fire. Bâtea din picior, striga bravo! iar cînd lâu-turul ajunse la :
Iancule Jianule
Ti-este murgul cam nebun
trece Oltul ea pe drum.,..
Şi mal ales Ia:
Da-r-ar bunul Dumnezeii Să umbli- şi plugul meii.
Din baltag sâ-ml fac un plug Pistoalele sa-ml înjug Să trag brasda dracului In calea bogatului,...
SăculicI 1-acompanie cu vocea, gata să-l sărute de plăcerea care’l umfla pieptul.
Lăutarul cîntase cu atîta inimă incit lui Radu ît veniseră laerăml în ochi; iar cînd se isprăvise cintecul, Dinu băgă mina în buzunar, scoase trei sfanţi, şi’I băgă in vioara lăutarului.
Tita-Budapest»
*) circulă Mere., *) Dum., ■) Joi, 4) Dum-, Joi, •) Dam.
—Să nu mal mori, Stănică I strigă Să-culiel. Nu de geba al fost tu starostele lăutarilor din Craiova.
—	El coconaşule, oftă bătrînul lăutar să mă fi auzit pe mina cînd eram mal tînăr ! cînd am cîntat odată chiar lui Iancu Jianu....
—	Lui Jianu ? întrebă Radu, curios.
—	Da, coconaşule, chiar lui Iancu Jianu, şi nu aşa de mult.
—	Cînd şi unde ? întrebă SăculicI.
—	Mal acu vr’o patru ani, în Caia. cal. Era masă mare la conu Iancu Bi[ bescu, ispravnicul, şi veniseră o sume] denie de cucoane şi de boerf. Pe Jiann eu nu’l cunoşteam. Auzisem că e zap-ciă şi că are o moşie la Grozibod, da nu’l "văzusem nici odată. La Caracal mă adusese cu poşta de la Craiova, ca să le cînt. Şi, numa, după masă, iacă se scoală cocoana Elenca, a Herăsculul, şi ml spune să zic cintecul Jianului. Eu încep, îl zic, şi nici nu apucas m bine să sfirşesc, cînd se scoală un boer,—de stat mijlocia, dar bine legat şi cu mustaţa neagră,— ia un pahar de vin, pune douăzeci de galbeni în el, şi mi-1 dă, zicîndu-ml :
—	Bea, mă, de Ia Iancu Jianu, în sănătatea cocoanelor!
Eu ain băut paharul şi-am sărutat mina, încremenit. Spunea că nu mal auzise nici odată cintecul lui aşa de bine cîntat. Eh! eram şi eu tinăr "p’atuncl ! încheie Stănică, oi'tînd din adîncul i-nimel.
.... Afară începuse să se crape de
ZÎUfl-__________________ (Va urna)
de Florica
Lacrima de Prune
Ţuica de Goleşti
(Marca tU Comeroi* este depusă la TtibunaM Argeş)
Ţuiea este fabricată din prune; singuri
Tătam&tdre wănătăţei; cel mal bun apetisnuont.
Nu trebuie să lipsească din nici o casă
Mmr® Boposit la gpara Ctolegtl
®C**eri#c ţeemtrte m pro* «d ete metrrmrum tm
e*s v «. Bg.invr,E8cu, — JPitcşrt.	9
J5	*5
PODAGRA, PIATRA
REUMATISMELE
sunt vindecate prin
Sărurile Granulate Efervescente
de LITHINA
deCH. LE PERDRIEL
LE PERDRIEL & C'e, Paris.
Ferlţl-vă de IMITAŢHJST1
Ilnicnl Deposlt pentru (6lă Romtnia de
SOBE CALORIFERE BELOIfUSE
/ din renumita fabrică «GODIN» Paris şi Bruxelles
Recunoscute ca cele mal practice şi igienice din punct de vedere al construcţiunel şi al sistemului lor de vin-tilatiuue; sunt lecomandate prin certificate de către :d-ml dr. Theodori, Maldărescu, Varlarn etc. ţ Acest sistem a fost aprobat şi introdus la Onor. Direcţiunea C. F. R. şi Onor. Minister de Interne. j Pentru a înlesni publicului cumpărarea unei sobe . bune am redus preţur.le cum urmează :
, Sobe No. 1, încălzind ICC metri cubi, Lei 16 >	> 2,	>	150	>	»	>24
Tot în aceste proporţiunl s’aâ redus preţurile la tot depositul
nostru de Sobe.
EI. Littman S-sor I. Wappner
Calea Victoriei, No. 16 (vis-â-vis de Episcopie) sit 41
mm a
„NAŢIONALA^
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
0|ii<nl «ie HCtinnl vftrwil integral frânei aur .... 2.000.000,_
Fondul de resi-rvî din prime şi daune „	„	.... 2.956.688,60
Fonduri de reservă din capital si alte diferite reserve . 1.075.843,60
Total franci aur . . 7 032.531,36 Danne plătite în r^mnrile elementare aproape . . Ltf 83.000.000,— Preşedintele consilinint de administraţiune : O. C. Filipescu.—Vice-preţe-dinte, A. Baiman,—Director general, B. Grunvald.
„NAŢIONALA"
Asigură in contra incendiului, grindinei, contra• daunelor de transport precum §i valori. Asigură asupra
vieţeî omului
se primesc în toate condiţinnile nsitate, precum : ea* de moarte, suprarefe, venire şi rente
Sediul Social: Palatul Societăţel, str. Doamnei, 12 Bucureşti
Representanţa generala în Bucureşti, st. Smlrdan, 5
Agenţi în toate oraşele ţărei,	su. e

BWWiî-ar.-
mult de ll* de secol succes proclamă supenor iatea sa în tratamentul de guturaS, IritaţSunel peptulul, f tflnenţs, dureri reumatismale* scrintlturl, răul, vănătttr!, b&fi-tnrl.—Topic excelent contra bătăturilor.
Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz
42.000 motoare de o putere maî mare de 170.000 caî în exploatare, din cari peste 100 de motoare In Romlnia
210 premii şi distincţiunî numai pentru motoare cu gaz şi benzină
Motoare originale f9Ottoii cu gaz şt benzină pentru scopuri industriale st iluminat electric de t\9—QOO cal putere.
Prospecte ţii devisuri gpratis ţii Ir anco Singurul depozitar pentru Romtnia
E. WOEFF
BUCUREŞTI, Strada Sfiita Dumitru No. 8
Bucureşti, Tipografia «URLIADE», Clemenţei. No. 3.
r
l#î vâriîsMw Eux
MiCHY
ViCHY-l CELJE3‘ GRAHDE-GinUkK HOPrrjiL
Wfli
‘ l *»?,«##« rtrftiK*» I
PiSTfLLE neSI-8SA9
bfcriquMa «noto«
«xtnito da BUx d>
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acestăartă.
I. Bensimon
22* Calea 'Victoriei, 22
(Tw-A-uis de Otel de France)
Execută orl-ce comande de Mantale Impermeabile de Cauciuc, pentru Dame, Bărbaţi, Copii şi Militari, In t6te genurile.

1ETALURGIÂ R
V	INGINER
I Tki.F.roN I	BUCUREŞTI-FILARET
I____I STR. CITŢITU DE ARGINT, No. 6.
TELEFON
Ateliere Mecanice
Vagoane do Mărfuri, Vagonete şi Şine Poduri şi Construcţiunî metalice
Maşini, Unelte şi Material mic de cale ferată TURNATORIE DE FER SI ALAMA Piese de Maşini
pini la 7 tone greutate
Boţi dinjate şi de transmisiune
Robinetărie
FONTA ŞI ALAMA DE ARTA

COB0M, CANDELABRE
CAZANGERlE
Vagoane Cisterne
JfceservoRr© BUTOAE de l^ei-Ateliere de Smălţuit
Olarie de Fier presat si de Fonta
S.HAlŢriTfi
Atelier de Eîectroî'sâ
pentru aurit, ar/ţintaF. niehflat, *fa-tnuil, eooiloril, r.incnll şi #>/«»«>-( huit ovi.ee metal. Sit. 49
.Vi
m
C. No. 338.—Exemplare 20.000.
Girant: State Elefterescu.—-(Telefon «Epoca»)
www.dacoromanica.ro