SERIA H—ANUL IV, No. 908—801. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE in ţar&, pe un an . 20 lei M «treli iâtate . . 40 „ Manuscrisele nu sa înapolazi BBSAGţIA STRAI». CLKM KMŢKL No. 3. LUNI, 2 NOEMBRE 1898. PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. UI-a 30 bani Roii " m^JL IV 15 ” •' Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ADHIHINTKAŢIA BTRADA OLEIMLENŢEI, No. S. Câtre CANDIDAŢII PARTIDULUI CONSERVATOR PENTRU CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI COLEGIUL I General Mana Menelas Ghermani Nlcolae Filipescu C. C. Arion Ion C. Grădişteanu Dr. Florea Teodorescn Gr. Capsa, comerciant Dr. Buicliu loan Lahovari Dr. Leonte Dim. A. Lanrian, profesor Mlhail Dosliu D. Dob reşca, fost secretar general de minister IT. IT. Şoim eseu Barba Păltineann General Algin COLEGIUL II Tache Ionescn Const. Disescu, profesor Dr. Istrate, profesor Mlhail Cornea Scarlat Vîrnav, inginer IT. Atb. Popovicî Al. Ciurcu Augbel Demetrescn, profesor P. Sfetescn Gr. Olănescn Dim. Şoimescu Dim. Bogu, comerciant I. Brătescu Colonel Costescn Dr. Severeanu Către alegători £ 7.1 mire astăzi pentru alegătorii Capitalei. Iu adevăr, e vorba să se vadă dacă alegătorii, adîuc dezgustaţi de regimul care a umilit ţara îu afară şi a tui pi lat-o înăuntru, au şi bărbăţia «le a manifesta sentimentele ce nutresc faţă cu acest regim. An ori nu alegătorii această bărbăţie? Colegiul electoral a căpătat destulă maturitate, ca să nu mai poată fi siluit? A ceasta e chestiunea care se hotâreşte astăzi. l*artidul conservator nu face îu lupta asta alt-ceva, de cît să ofere alegătorilor mijlocul de a se manifesta. Căci, ca partid, cauza noastră e cîşligată, lupta noastră termin »tâ: regimul liberal e definitiv osîndit şi nu avem înaintea noastră de cît un muribuud. In puţine zile, acest regim trebue să-şi dea sfârşitul, sub greutatea neiertatelor sale păcate. Ori-ce-ar face, guvernul nu poate scăpa de chestiunea mitropolitului Ghenailie, nici tle chestiunea şcoalelor din Braşov. Mugurul lucru asupra căruia mai e îndoială, pînă în acest moment, e chipul cum va fi înlăturat acest regim. Alegătorii au ocaziuuea să-l dea jos printr’o grandioasă inanife*taţiuue,care ar da prestigiu corpului electoral. Se va vedea dacă alegătorii îşi dau scamă de importanţa momentului,şi dacă corpul electoral a ajuns să aibă destulă tărie, spre a fa *e ca voinţa sa să fie respectată. I>e va reuşi însă guvernul să siluească corpul electoral, el tot va cădea în cu-rîudă vreme. Ilar va cădea huiduit de toată ţara. CANDIDATllluVERNULUI Ce oameni a avut guvernul în capul administraţiunel Bucureştilor, s’a văzut. Timp de trei ani de zile, nu s’a făcut nimic pentru folosul obştiel, dar mult, foarte mult pentru folosul cîlor-va favoriţi. Capitala a ajuns ast fel într’o complectă stare de părăsire. Interese din cele mal mari aii rămas în suferinţă, din causa incapacităţii şi lăcomiei trăitorilor colectivişti. Antrepozitele trebuiai! să fie gata de acum duol ani. Gara de la obor trebuia să fie gata din 18% Capitala trebuia să aibă apă bună şi curată, încă de a-cum un an şi jumătate. S’a oprit ast fel în loc desvoltarea Capitalei, pricinuindu-se pagube ce nu se pot calcula. A-esta e rezultatul administraţiunil colectiviste de pînă acum. Şi ce ar vrea guvernul să fie de aci ’nainle? Uitaţi-vă, cetăţeni, la buletinul guvernului şi veţi vedea. Incapabilii şi neputincioşii din consiliul actual aii fost păstraţi cu sfinţeniei. Singura schimbare ce s’a făcut, e că s’a scos un rlnd de hoţi, ca să se puie pe listă alt rînd de hoţi. In locul lui Melisiano şi altora ca el, prea proaspăt deochiaţl, guvernul a pus hoţi mal vechi, ca Matac, Ciocanelli şi alţii. Vra să zică, guvernul vrea ca şi de aci înainte administraţia Capitalei să fie incapabilă, necinstită, împilătoare. Ba vrea să fje încă şi mal rea de cit pînă acum. Căci în locul unor borfaşi ordinari a pus pe listă hoţi de mîna întiia. Fireşte, nici nu se putea alt-fel. Pofta vine năucind, şi lui Matac ’l s’a deschis pofta văzînd cum mănîncă Mo* lisiano. Ş’apol, dacă în capul guvernului sunt mincinoşi, trădători, smintiţi, de ce n’ar fi la primărie hoţi de soiul cel mal răO ? ----------------. ---------------------- Votaţi pentru pungaşi! In momentul cînd cetăţenii Capitalei pornesc la urnele din cari are să iasă noul consilii! comunal al Capitalei, e bine să le reamintim ultimele evenimente ale săptăintnel. Melisianu, tovarăşul lui C. F. Ito-beseu, primarul de erl şî primarul în perspectivă de mîino, n tost şters din lista candidaţilor, de oare-c« guvernul a recunoscut şi el că pre-senţa acestui deochiat gheşeftar între candidaţii guvernului ar pune în mare pericol isbîuda colectiviiăţel. Ce e drept, numele lui a fost înlocuit prin al lui ţaţa Peneaţd nul Pe-nescu), tovarăşul "caselor de prostitu-ţiune clandestină, şi al lui Matac, tovarăşul lui Boisgii6riu, care u ruinat comuna. In momcutul cînd mergeţi a vota, stai! pe masa judecătorului de" instrucţie toate adele dovedind hoţiile săvtr-şito do banda întocmită în * chiar localul Primăriei, bandă care vindea şi distrugea actele din dosare. In momentul cînd mergeţi la vot, tinărul Constantinescu, funcţionar la Primărie, recunoaşte el singur printr’o scrisoare publicată în chiar Voinţa Naţională, existenţa bandei de tîlharl de la Primărie, avînd de asociaţi pe Senat Rădulescu şi Molisiauu. In momentul cînd mergeţi la vot, So-lacolu, ajutor de primar şi noul candidat, ia sub protecţiunea sa pe contrabandişti prin scrisoarea autografă ce am reprodus-o erl în corpul ziurulul nostru. Dacă vă place să fiţi administraţi de ceata de tîlharl, votaţi pentru dtnsu. Ediţia (le seară MMMM——— Alegători Situaţia politici Iu zIiia alegerilor.— Situaţia tu judeţe— Crlia îninlftterlală. In ziua alegerilor Ziua de aţi a nimerit pe guvern în cea mai desastroasd situaţie morală. C\(iniprii, transformaţi in agenţi electorali, au cutrcerat toatd ţara, recurgînd la toate mijloacele posibile ca să-fi asigure o victorie măcar ii la Pyrrbus. In Capitală, săptămîni întregi s’aii certat ţi s’au înjurat pînă să iţbutească a alcătui in ajunul alegerilor o listă ridicolă, presărată cu tot soiul de pungafi. Şi pentru reu-fita acestei liste, recurg la cele mai mari infamii: la falfificarea cărţilor de alegător, la ameninţări, la bătăi fi la vandalisme. Presa întreagă, opinia publică a ţării, ro-minii cinstiţi de pretutindeni se ridică cu putere în potriva lor. ‘Partea inteligentă a partidului, intelectualii, combat cu înverfti-nare pe ignobilul din capul guvernului; iar alţii, ca d-nil Stdtescu, Schiua, Stelian, etc., staă la o parte privind la desastrul colectivităţii rămasă în grija lut Palladi, C. F. Robescn, ‘Dimancea fi Nae Stdtescu. Situaţia tn judeţe In judeţe situaţia s’a înăsprit: In T. Se-verin s’a produs o nouă disidenţă, în urina certei dintre Ilarii Isvoranu fi Burilean i. In Craiova, afară de disidenţa drapelistâ fi flevistă, s’a produs o nouă disidenţă, cea a d-lui Nicolaide, vice-prefedinte al Senatului. In Giurgiu raporturile dintre disidenţi fi guvernamentali s'aii înăsprit; acelafl lucru fi în Teleorman între kiriţopolifti fi proco-pifti. In Galaţi, afară de disidenţa d-lui C. Plesnită, s’a produs o nouă disidenţă, în cap cu d-nif C. Malaxa fi senatorul Cava-lioiti. In Birlad, prefectul de ieri si primarul actual, d-nii Toader loan fi 1. Vidra au trecut în oposiţie, presintînd o listă separată tn contra celei guvernamentale. In Roman, ajutorul de primar de eri, d. Petrovid, cel mal popular om între colecti-vifti se presintâ cu o listă deosebită în contra listei guvernamentale. In Botofani, tnsiifl prefedintele partidului liberal din Moldova de sus, d. Ilie Ciolac, urmat de deputatul Rusu fi senatorul Le-onescu, trece în oposiţie, se aliaţi cu dra-pelifiit fi verncscanii fi presintâ o listă antiguvernamentală. Toate aceste noul disidenţe s’aiî produs în cele din urmă căte-va ţile. Crisa miiiisteria'ă Şi pe cită vreme în provincie, partea sătiătoasd a partidului liberal trece mereiî în oposiţie, în capitală guvernul e ameninţat din oră in oră să cadă. Dout miniftrif au demisionat de vre-o ţece ţile fi demisiunile lor sunt ascunse. D. Har el a demisionat, fiind-că întreg corpul profesoral de la universitatea din Capitală s’a ridicat în potriva sa. Iar d. general Berendeiu a demisionat drept protestare în contra d-lui Sturdţa care vrea să introducă politica în armată. Crisa va isbucni pe faţă, îndată după a-legert Aceasta este a~i situaţia guvernului fi sprijinitorilor săi! -------------------sesfîWK------------------- Votează şi morţii!.. Pe cind Voinţei Naţionale II este ruşine să vorbească de alianţa lui Sturdzi cu socialiştii—ziarul guvernamental ii’a spus nie! un cuvînt pînă azi despre această alianţă — .Lumea Nouă ÎI dă zor cu dragostea sa pentru guvern. Iiieşteiu şi Piţurcă, valoroşii aliaţi al partidului na/tonai-liberal, publică articole peste articole şi manifeste peste manifeste, indemnlnd pe cetăţenii rcmtnl să voteze pentru lista «ghivernulul». Se vede că Lumea Nouă a încasat «iarăşi» fonduri de la ministerul de interne. Şi apoi, la urma urmelor, nu vedem ce pierd prietenii lui Iţicştein. Noi. de cu vreme, am atras atenţia proprietarilor, a comercianţilor şi a tuturor bunilor rornînl, aspra uouilor aliaţi al guvernului, aceşti aliaţi cari zilnic batjoco resc armata şi simţimlntul patriotic, şi cari sunt In contra proprietăţel, ba, pentru confiscarea el. Dacă Insă tn pagina lnttifl, Lumea Nouă este grozav de guvernamentală, membrii clubului socialist,—In cea mal mare parte, unguri şi ovrei,—îşi permit, la rubrica informaţiilor, să strecoare şi cile va adevăruri la adresa d-lul Ferechide, iubitul lor amic şi aliat. Ast fel, Lumea Nouă spune In numărul sftfl de aseară : nlt de cit asigurat, prin lipsa controlului opoziţiei. * Acest fapt e de o mare importanţă pentru guvern. < Dacă Insă opoziţia va reuşi să pătrunsă tn local, să facă cu neputinţă intrarea guvernamentalilor, va fi stăpînă pe biurou, şi deci guvernul va pierde voturile morţilor, dispăruţilor, ctc. Prietenul Iţicştein care acum este ena mu che ena su cu Ferechide, este în poziţie de a şti ceva, cînd afirmă cele de mal sus. Guvernul şi Biserica Nelegiuiţii cari guvernează ţara contra voinţei el, a& atacat după cum se ştie, şi sfîntul aşezămînt al Bisericei. Or>cît de zmintiţî sînt, el afi văzut totuşi ce grea pedeapsă atrage asemenea faptă. Şi afi cercat să-şi dreagă faţa. Pe lista candidaţilor în Capitală au pus şi un preot. Dar iată pedeapsa ! Preotul Enescu, pe care 1-afi pus guvernamentalii pe listă, se găseşte a fi un fost preşedinte al societăţii clerului «Ajutorul», care a luat do la acea societate 6,000 de lei şi nu i-a înapoiat nici acum, după doul-spre z ce ani. Altă pedeapsă ! Respinşi de toată lumea serioasă, colectiviştii afi fost siliţi să facă alianţă cu socialiştii, adică cu oamenii cari tsgădu-esc fiinţa lui Dumnezeii şi se ridică împotriva Bisericei. Crisa ministerială Guvernul pe ducă Suntem în plină crisă ministeriala. Doul miniştri, d. general Beren-dtl şi d. Spiru Haret şi-atl dat încă de acum zece zile demisia. Resol-varea acestor demisii s’a amînat pînă după alegeri, cînd întregul guvern se va vedea, de sigur, silit să demisioneze. întreaga presă independentă din Capitala confirma aceste ştiri. Drapelul de aseară confirma demisia d-lul Haret, Constituţionalul şi Timpul dat! amănunte foarte lămurite. Aceasta crisă este provocata de neînţelegerile ce domnesc în stnul consiliului de miniştri şi de multele păcate cu care s’a încărcat guvernul. Mărturisim însă că, în ce ne priveşte, aceasta situaţie deplorabila a guvernului nu ne mulţumeşte. Guvernul lui Sturdza nu trebue sa cadă, pentru că d. Haret saQ ori cine altul din miniştri îşi dă demisia. Orl-cine vede că aci nu este de cit un prettxt, menit sa acopere ruşinoasa cădere a guvernului, In urma alegerilor de azi. Este incontestabil că oposiţia va eşi azi triumfătoare. întreaga ţara se va manifesta ca un singur om în contra miserabililor cari ne guvernează. După resultatul de azi, guvernul va trebui sa se retragă. Dar lui Sturdza nu-I convine să cadă prin alegeri, şi de aceea el a provocat crisa ministeriala, înainte de alegeri. Dar nimeni nu va fi înşelat. De aceea ce fuge, nu va scapa. Guvernul Sturdza va cădea a-lungat şi huiduit de ţara întreaga. TRIBUNA LITERARA Mugeşte Dunărea fn vad i Mugeşte Dunărea in vad Ca ’n vremuri de robie Şi codrul de gorun şi brad — De cruntă vijelie — In freamăt trist de negrăit De ramuri se indoaie, Că vint de toamnă ’ntr’asfinţit De frunză mi’l despoaie. Isvoarele nu mal doinesc A dorului poveste, Ci, plîng şi ’n prunduri Împietrea* De ’ngrozitoarea veste. Flăcăi cu sufletul cernit Coboară trişti de vale ; In sat răsună dăngănit... E clopotul de jale. Câel Mindrul, Tinărul Fecior De viţa ’mpărâtească, Crescut i’-al Dunării isvor, Ursit să ne domnească, Se luptă ’n d’aurit palat Cu boală ’nvrăjmăşită, Şi ’ntreg norodu-a ’ngenunchiat Cu inima cernită. Şi cu smerenie, răpus, Din groaznica durere, Spre Cel de toate Mai-Presus, Cu glas de mingiiere, Se roagă ăst viteaz norod In sfinta lui credinţa, De-a Tinărulul, Brav-Volvod, Deplină biruinţă. Şi nu ’l ungher pe ăst pămînt Ce ’l framintat cu sînge, Să nu s’audâ cald cuvînt Din inimă ce plînge: — «Ni ’L ţie Domnul sănătos «Spre-a ţării ’n veci slăvire, «Că mult îl tinăr şi frumos «Şi bun şi blind la fire, «Ni ’L ţine Doamne, sănătos «Spre a ţării ’n veci slăvire. «Că mult ii tinăr şi frumos «Viteaz şi blind la fire ; «Şi soarta-ne de viaţa Lui «Etern ni-’l logodită «Cum logodită’! dorului «Pădurea înverzită. «Şi n’al cuvint a hărăzi «Un neam pus'ietăţil, «Cind ştii că ’n Răsărit aci «Un zid păgînâtâţil «Avuşl de veacuri pe Romtn: «Viteaz cu pieptul tare, «Şi’l răsplătişi dindu-’I Stăpin «Pe Carol-Vodă-Mare! «Urmaş ni’I Tinărul Voivod, « Viteaz şi cu credinţă, «Şi azi se roagă un norod ’ «De sfinta*’! biruinţă ! «Goneşte T Doamne din Palat «Cea boală ’nvrăjmăşită.. «Că ’ntreg poporu-a ’ngenunchiat «Cu inima cernită!» Gura Lumii ?!... Gura lumii ? !... las’să zică. Că de’ml strică pa ogor Ploi in luna lui Cuptor, Cînd porumbu’I de legat Şi griu de secerat; Gura lumii ’l dorului Ca unda isvorulul, In muchia priporului... Harul călătorului. Gura lumii ? !... las’să zică. Ci nu stri ă. Că de-ar ti nitndra’inl urită, Gura lumii ml-ar fi mută; Dar ml-e mlndra viorea, Oc.hişoril ca mura, Buzele ca cireaşa... Doamne!... cum sâ’ţl ţii gura ? Zice lumea că iubesc?... Nici etl nu tâgăduesr, Ci mal tare mâ’ndrăgesc ! Mă ’ndrăgesc Şi mă deochi, Şi de gene şi de ochi. Şi de iia cu altiţe, Şi de gura cu gropiţe, f)e cercelu din ureche, De sprincenele pereche. www.dacoromanica.ro E*P OCA Gura lumii ?!...ce-o sft zicft; Ca ’ml-e mlndra tinerica, Şi ml-am prins-o ibovnică ?... UiT aşa!... minciuni nu spui!... Şi de ce ?... de teama cm ? T. Dnţeacn-Daţn EVTORMAŢn Crisa ministerială Amicii d-lui Haret afirmă cu siguranţă că d-sa nu va putea fi determinat nici de lacrămile d-lul Sturdza ca să revie asupra demisiunei sale. Demisiunea d-lui Haret e confirmată de alt-fel şi de Drapelul care in numă-ru-i de aseară afirmă că: «Concediul de 15 zile pe care J’a obţinut d- Haret, l'a acceptat după stăruinţa d-'ul Sturdza, numai pentru a nu se retrage acum îu ajunul alegerilor». . * * Guvernamentalii răspîndesc svo-nul, că d. Dini. Sturdza va sili pe d. Coco-Dimitreseu să demisioneze din postul de rector al universităţii sperind că ast-fel — încetând greva profesorilor universităţi, — d. Haret va reveni asupra demisiunei sale. * • * Un consiliu de miniştri s a ţinut erî, la ministerul de interne, de la orele 10 până la 12 şi jum. de arniazi. Unul din miniştrii prezenţi la consiliu a mărturisit anoî, într’o convorbire, că criza ministerială poate fi considerată ca deschisă, căci d. Sturdza s’a întors de la Sinaia foarte deprimat şi a fost de o violenţă extremă faţă de unul dintre miniştri, pe care l’a acuzat că face jocul adversarilor săi politici. De aci o ceartă vehementă şi demisia acestui ministru. Cum alţi colegi ai ministrului dimisionat au căutat să i ţie parte, d. Sturdza s’a răstit şi la ei şi in mijlocul unei certe generale miniştrii au părăsit consiliul. . * * Tot mal mult se acreditează svonul că în faţa persistenlel d-Ior general Hereiideifi si Spiru Haret de a se retrage din minisler, guvernul va demisiona în cursul săptămâuel viitoare. Criza bisericească. Le Temps publică următoarea telegramă din Bucureşti cu data de 9 Noembre atil nou : «Fostul Mitropolit Primat Ghenadie pare-se decis a adresa in persoană o scrisoare Regelui, pentru a releva cuvintele injurioase ale primului ministru, d. D. Sturdza, în contra sa şi pentru a-î cere dreptate. «Tribunalul de Ilfov s'a declarat incompetent pentru a dispune urmărirea d-lui Sturdza, fără autorisaţia prealabilă a Senatului, căruia aparţine pri-mul-ministru. «.Şefii oposiţieî, d-nii Lascar Catar-giu şi Petre Carp au decis a da concursul lor I. P. S. Sale Ghenadie, chiar şi înaintea Coroanei. Dimitrie Sturdza a vîrîţ ţara într’un nou bocluc, din care va suferi o pierdere de mai multe zeci de milioane, spune Dreptatea. După ce guvernul Sturdza a fost tras în judecată de Eforia şcoalelor romîne din Braşov, spre a fi condamnat la plata sumelor ce i se cuvin pentm proprietăţile acelei Eforii pe c, de glt cu cei mai ordinari a-genţi colectivişti, cu cari se cinsteşte pe la toate circiumele, Stoicescu se duce la Ploeştl, unde organizează bande şi le asmuţă în contra cetăţenilor, iar Stolojan descalecă la Craiova, indeletnicin-du-se cu aceeaşi nobilă operaţie. La Ploeştl, atitudinea onorabilului Stoicescu a fost atit de scandaloasă, în cit cetăţenii de acolo s’au văzut nevoiţi să se adreseze M. S- Regelui, rugindu-L ca consilierul Său să lase in 'pace pe cetăţenii ploeştenV Am publicat această telegramă. Ei bine, un aşa hal de degradare nu este permis nici măcar miniştrilor colectivişti. Aceşti oameni poate să se desconsidere, să nu ţie la demnitatea lor ca oameni. Este o afacere care ii priveşte. Dar ei nu trebuie să uite că sunt consilieri al Tronului, şi dacă nu au demnitate personală, se cade, cel puţin, să nu batjocorească înalta funcţiune ce ocupă. Este penibil şi pentru M. S. Regele, ca cetăţenii să se plingâ Lui, aşa cum s’aiî plins ploeştenii, şi este nedemn pentru ţară să aibă miniştri cari se transformă in ordinari agenţi electorali. AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romlniel afi însărcinat pe d-nil archi-tecţl Lecomte de Nouy şi Gotiereau de a merge să viziteze împrejurimile Constanţei, pentru a alege un teren unde să se construiască un palat, care să servească de reşedinţa de toamnă AA. LL. RR. D. Coco Dimitrescu a convocat Tineri seara, pentru a treia oară, corpul profesoral universitar pentru al consult» asupra modificărilor de introdus in regulamentul Universităţii. Consiliul nu s’a putot însă deschide, de oare-ce nici de astă dată nu s’afi întrunit de cît 12 profesori din 70. Greva profesorilor continuă. Stolojan agent electoral (Prin telefon) Craiova, 31 Oct. orele 7 seara. D. Stolojan, ministru al domeniilor, sosit aici azi dimineaţă, cutreieră toate mahalalele însoţit de un oare-care Finţescu, fost slujbaş, şi face vizite tuturor alegatorilor, intimidînd pe unii, făgăduind marea cu sarea altora şi corumpînd cu bani pe cel cari se pretează la aceasta inişelie a ministrului. Prefectul judeţului, d. Vrăbiescu, a chemat azi dimineaţa la prefectura pe toţi funcţionarii bănuiţi, ame-ninţîndu-I cu destituirea dacă vor merge la vot. Toate procesele repartizate pentru Marţi, la secţiile tribunalului de Ilfov, vor fi a-mînate, diu cauză ca zece dintre judecători vor trebui să presideze biurourile colegiului 2 electoral. Toate şcoalele comunale, In cari se vor efectua operaţiunile electorale, şi-afi suspendat cursurile pînă Mercurl. Sturdza turbat Constituţionalul de aseară scrie: «De cînd s'a văzut chiemat în judecată de Epitropia din Braşov şi mai ales cînd a văzut în peti-ţinnea către Tribunal, numele d-lor Maiorescu, Lascar şi Disescu, se găceşte într’o nervositate aproape de nebunie. Gesticulează, dă cu pumnul în masă, strigă prin casă, apoi cade pe canapea şi începe a horcăi cu un disperat. «Fi-va în aceste mişcări violente şi desordonate începutul unei mustrări de cuget ort nu avem dinainte de cît pe turbatul de necaz, care se vede trintit la pămînt şi ameninţat a fi zdrobit de căl-cîiid justiţiei P! Simţind câ i se pregăteşte o tragere pe sfoară, în cazai cînd lista guvernamentală ar reuşi, d. C. F. Robescu a cerut în ultimul moment tă i se dea asigurare înscris că va fi ales primar. Alt-fel d-sa a ameninţat că-ş! retrage candidatura. Comitatul electoral colectivist s’a adunat la 4 ore spre a discuta şi hotărî asupra acestui incident; neaşteptat. In tabăra guvernamentală domneşte cea mai desăvîrşită zăpăceală. Drapelul are ştiri pozitive că, «din toate părţile, lista guvernamentală pentru Capitală este atacată. «In comerţul Capitalei domneşte o vie nemulţumire contra «marelui comitet electoral»— recte contra guvernului —care a alcătuit lista. «Comercianţii fruntaşi, inteligenţi şi cu reputaţiune, au fost înlăturaţi şi in locul lor figurează azi comercianţi de prin împrejurimile Capitalei, cari nu presintâ nici o garanţie că interesele comercialul vor fi demn apărate. «Culoarea de Roşu a fost In special desconsiderată, deşi în această culoare se a/ld negustorii cel mal însemnaţi. S’a pus pe listă un droguist din culoarea de Roşu, fiind-că mal toţi farmaciştii au refuzat să candideze. «E dar foarte explicabilă agitaţia care domneşte în comercial Capitalei contra listei guvernamentale şi nu ne vom mira de loc văzind vechi comercianţi cari sprijineau tot-d’a-una in a legerl partidul liberal, refuzind de astă-dată concursul lor». _ . — .Jţ. Din Turma ni se vesteşte că ieri s’a deschis acolo congresul studenţesc internaţional. Afi sosit studenţii din toată Europa. Animaţia este foarte mare. Primirea fă ută studenţimel universitare de către italieni, a fost splendidă. In deo-s- bl studenţilor romlnl li s’a făcut o primire adevărat frăţească. O mare cordialitate domneşte printre toţi Studenţii visitează In grupe numeroase oraşul. In trist bal se mal află colectivitatea! Aflam că vor vota contra listei guvernamentale din Capitală şi persoane cari figurează pe acea listă. In ziua de 26 Octombre s’a ţinut la Braşov logod»a d Iul N. A. PopovicT cu d-şoara Marietta Ilasievicl. Felicitările noastre. A se vedea în pagina IV: Ingerinţe, contrabande şi hoţii. Cine se abonează la ziarul „E-poc&“ plătind costul abonamentului tie 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pen Iru Capitală si 2 lei SO bani pentru judele, va pri mi franco, ca premiii, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JVovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8° de 204 pagini elegant tipărit9 cum şi Tristla, cel din nrmă articol al Ini Alexandru I^aliovarl. -------------fmm------------------- ECOURI —Doctorul 1. Lustgarten.foat intern pr. al apitulelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase. primeşte de la 3 la 5 ore p. m.. strada Episcopiei, 7. St .3* — P. S. Arhiereul Meletie Gâlaţeanul s a mutat din str. Mintuleasa No. 27 în str. Furiilor No. 2 bis. — Afecţiunile ininţel şi plămînilor se caracterizează prin slăbiciune nervoasă, apăsare. o stare de tristeţă, tuse şi sudori, succedtnd unei stări de slăbiciune şi anemie. Toată lumea poate astă-zl să se prezerve de aceste boli. cari. după cum se ştie, afi cele ma! grave consecinţe. Pentru acea sta e de ajuns să se d-a o vigoare neo biclnuită sîngelul. sistemului nervos şi sto-machulul. părintele niitriiiunel. Medicii cel mal însemnaţi preconizează în acest scop întrebuinţarea vinului Bravais, căruia co a. kola, guarana şi teobromia ÎI constituie principiile active. --------------------------------------- Depeşile de azF (Serviciul «Agenţiei Romîne») Paris, 31 Octombrie.—O femeie anume Hinque, gravoare, a tras, la intrarea palatului de justiţie, două fo>-url’de revolver a supra d-lul Boursy, judecător de instrucţie, care a avut osul maxilar inferior străpuns de un glonte. Această femeie arestată, a zis că a voit să-şi răsbune pe judecătorul care a refusat de a face dreptate tatălui el. Rana d-lui Boursy nu este mortală. j§ Washiugton, 31 Octombre.—Consiliul de miniştri a acordat comisarilor spanioli ai păcii la Paris, un termen pînă Marţi, pentru a răspunde la cererea americană in privinţa Ftlipinelor. B'yrouih 31 0 tombre.—Maiestăţile Lor germane afl plecat azi diminea'ă pe bo dul lui Hohenzallern la Bruensbuettel. Bateriile portului şi vasale din port afi tras Solutu-rile obicinuite. Prima staţie a MM. LL. va fi Rhodes. Ieri, întoretndu-se de Ia Baalbeck, maiestăţile lor bă fost aclamate cu entusiasm de o mulţime enormă. Gonstantinopol. 31 Octombrie —Părăsind Damas, împăratul Wilhelm a adresat Sultanului mulţumirile sale c»le mal călduroase pentru primirea necomparabilâ al cărui o-biect a fost Şederea sa In mărgăritarul o-r şelor din Orient nu o va uita nic odată. Depeşa se termină prin afirmarea unei re cunoştinţe pe care nimic nu o va şterge. Sultanul a răspuns In modul cel mai cordial. Beyrouth, 31 Octombrie — Baronul Mar-seinii a plecat ieri la Constantinopol. cWstTunea zTleî Discursul Lordului Salisbury De mulţi ani n’a fost aşteptat cu attta încordare, ca acum, tradiţionalul di-iurs de la Gulldha, al premierului englez. Toată lumea spera să audă diu gura Lordului Salisbury c. uzee pentru ca-1 Anglia işl continuă Înarmările, ne şi Franţa cedează; şi această speranţa a f >st Îndeplinită. Lordul Salisbury a declarat că s’a aplanat criza care amm.nţa E ropa cu războiă, dar, că lnxrmăiile. odată pornite, nu se put opri la porunceaiâ A declarat mal d-parte că Anglia e cu lotul străină de proectele cu Creta şi Syria, ce i se atribue, că nici nu se glndeşte să proclame' protectoratul asupra Egiptului, dar ar fi de dorit ca Anglia să nu fie sihlă a’şl schimba situaţia In Egipt, căci In acest caz un războiă este inevitabil. Esenţialul din aceste declaraţiunl este că ele afirmă In public Înlăturarea confl ctulul-Ff-şoda şi In a-elaş timp liniştesc lumea a-larma'ă de inarmâr le Angliei. Times, comentlnd acest d scurs, zice că scopul Angliei a fost sa’şl manifest ze ho-tărlrea cu care ştie sâ’şi apere interesele sale fuţă de ori ce atacuri. In ori ce caz, discursul lui Salisbury Înlătură temerile m nnenUne provocate de > Ins-tiunea Faşodel şi de lnarmăr le Angliei. Cît priveşte observaţiile pline de pesimism, pe cari lordul S Wisbury le-a făcut In cele Fade părţi ale discursului sâă, acelea nu pot avea o influenţă hotărttoare asupra păcii generale. Lordul Salisbury, din ce înaintează în vlrslâ, devine tot mal pesimist. Ceea-ce dtn sul a spus, zilele trecute, despre m»mf s-tul de pace nl Ţarului şi despre politica de, expansiune a Statelor U ite. In feud este numai o variantă a sentinţei sale de anul tre cut: «Gel puternic devine mal puternic şi cel slab devine tot mai s ulii.» Şi observaţiile sale despre Spania, Turcia şi China xfi mal mult un interes de psihologie istorică, de ctt vre o importanţă actuală îugrij toare. Faptul că Angia aminteşte luniel puterea şi liolărirea sa, va fi ţinut tn seamă; dar iiiment nu poate pretinde că lumea să se conforme proguosticelor pesimiste ale premierului englez. Politica Bulgarie? Sofia, 31 Octombrie Sobrania.— In şedinţele de Joul, Vineri care aă fost foarte lungi, Sobrania a discutat răspunsul la discursul tronului. Miniştrii de interne şi de finanţe cu documente şi cu date statistice aă refutat toate ale-gaţiunile oposiţiel. Aseară tîrziă, d. A. StoilofT. mhistru-pre-şedinte, răspunzând la atacurile opoziţiei, a pronunţat un discurs lung. des aplaudat. «Avem, a zis el, relaţiunl bune, silicei e şi leal • cu toate Statele». Dacă nu s’a menţionat visita prinţului In România, aceasta s’a făcut pentru că s’a menţionat deja în anul trecut cînd cu prima vizită a p inţulut, după recunoaşterea sa. Vizita la Viena nu s’a menţionat de a-semenea din cauza marel nenorociri ce a lovit casa imperială. Cestiunea emigranţilor s’a resolvat din fericire pent u câ acte cari aă voii să sa întoarcă sunt deja lu patria lor. Acea-tă cestiune s’a resolvat iucet pentiu că trebuia să se facă fără comoţiune. Visila Prinţului la P tersburg este începutul operei noastre de r- conciliare cu Rusia. Primirea făcută în Rusia familiei princiare este cea mal bună dovadă a minunatelor şi sincerilor relaţiunl ce exis â Intre cele două ţari. lutru ce priveş e afirmarea oposiţiel, că consulii ruşi lu Macedonia sunt Iu contra intere-elor bulgare, nu numai câ asta nu e treabă noa-trâ, dar nici nu este adevărat. De asemenea nu este adevărat că politica guvernului este compiesantă. Convenţiunile comerciale cu Austria şi cele l-alte ţări sunt o mare lavoare şi o bine facere penfru Bulgaria. Regularea ces tiunel emigranţilor a pacifica tspintele. Politica noastră este leală faţă de toţi şi am do vedil-o în tot d’auna. Sperăm să presintâm In curlnd convenţi-unl pentru anularea efectivă a capitulaţi uuilor. Acest discurs a fost ascultat cu furie mare atenţi -ne. Op -ziţia n’a răspuns nimic. Adresa, care este parafrasa discursului tronului, s’a votat priu aclamaţiunl. ultime informatiuni Alegerile de azi Fizionomia Capitalei Toate cîrciumile afi fost deschise in cursul nopţii şi asediate de bandele colectiviste conduse de Zuharia, Berechet, Melissiano, Senat Răduiescu, Cantuniari, etc. Personalul superior şi inferior al poliţiei a cutreerat toată noaptea stradele Capitalei deşteptlnd pe cetăţenii pe cari îl bănuiaţi şi ameninţîndu-I cu urgia lor dacă nu vor vota cu lista guvernamentală. Şi abia s’a crăpat de ziuă, toate trăsurile de piaţă afi fost sechestrate de agenţii colectivişti, cari cutreerafi stradele, deşteptai! pe alegători şi-'I sileaţi să meargă în căprăril la respectivele secţii spre a vota. Fie care secţie a fost blocată de cu noapte de bandele colectiviste şi alte bande strabăteafi stradele aducînd cîr-durl de alegători la vot. Teroarea cea mal mare s’a desfăşurat in culorile de Negru şi de Albastru, unde bandele colectiviste sprijinite de armată, afi năvălit asupra alegătorilor opozanţi se hestrînd pe unii, alungind pe alţii şi brutalizind pe cel mal mulţi. Seanttalul de ta Mintuleasa De cu noapte încă o bandă de colectivişti tn cap cu (janluniari. Berechet, Do-rojan. etc., nil ocupat şcoala «Ioniţă Pop» din strada Mintuleasa f culoarea de Negru). La orele 8 dimineaţa cînd un mare număr de alegători conservatori, în frunte cu d-nil p. Sfetescu, Al. Ciurcu, Petre Io-nescu, I. Stăm seu Siva Velcescu, Al. Doi-cescu, etc.. s’ou dus să ia parte la constituirea b< tir oului, au găsit poarta din fuţă tncuiută şi baricadată de 12 sergenţi în cap cu căpitanul Condopal şi sub-loco-tentatul Dinescu. La distanţă de ttfi-va paşi ee ofla inspectorul poliţienesc Con-stuntinescu Negru înconjurat de o droaie de comisari, sub comisari şi agenţi, avtnd 1 însărcinarea să seefestrese pe alegătorii bănuiţi. Vn zadar afi protmtat d-ntl HlelfirB, « inrou, ele., fu contra Itarlcad&rfl localului de vot, răci nimeni n’a vroit ii-1 ««einte, i*P din onrle ţi de p« arările fontei bandele eoiecllvlate tn cap eu Cantuniari, comisarul Bnraan, lecarul thiţn, Berechet, l»oro-Jenif., înjura fi ţi ameninţaţi pe alegătorii conservatori cu bătaia. La orele 9 soseşte preşedintele biurouluî, d. Florescu, şi opoziţia reclamă in potriva bandelor cerind scutul d-sale, Citeva minute d. Florescu a trebuit să stea în stradă, căci nu i-sa deschis poarta. Apoi o bandă de ţigani şi de bătăuşi apar de dinspre dosul şcoalei şi se pun înaintea porţii; poarta se deschide pentru preşedinte de către Cantuniari. Alegătorii conservatori incearcă să pătrundă în curte, imediat după preşedinte, dar Cantuniari încearcă s’o Lichidă din nou. Se naşte o luptă învierşunată. Sergenţii dau semnalul de alarmă şi dinspre stradele vecine a-leargă o altă droaie de bandiţi în cap cu inspectorul Constanţi-nescu-Nagru. Opoziţia e luată intre două bande. După o luptă de un sfert de oră se Isbuteşte a se deschide o portiţă şl d-nll Ciurcu, Sfetescu, L'etre Ionescu, AI. Dolcescu, Dragomirescu-Orzaru şi alţi cîţl-va reuşesc a pătrunde îu curte. — Vă omorîm! Ce căutaţi aici ? — sbiară Berechet, Cantuniari/comisarul Bursan şi o mulţime de bandiţi cari agitafi ciomegile lor. Un b&tăuţ vrea să Izbească eu elomagnl fu d. Oragomirescn-Orzaru ; aeesta însă Izbnteţte a para lovitura ţI a smulge clo-inagn?. Un altnl, instigat de Cnn-tuuiari, s’arepezltHSiiprad-luI Al. Dotcescn, pensionar ţi mur» proprietar, om bătrîn de peste 60 aul l’a ghiontit, l’a lovit cu pieloa-rele, l’a murdărit pe haine ţl sanulgtndii*! b astonul l’a rupt tn două* I*. Dolcescu abia a putut scăpa cu vleaţa. Peste ctt-va minute soseţte o companie da jandarmi pe jos rit baionetele scoase ţi se postează alături de localul de alegere pe ambele părţi ale stradei. In timpul acesta, Bere-het, Cantuniari, lecarul Chiţu şi o sumă de bandiţi îmbrânceau lumea pe scările şcoalei: pe unii i-a trintit jos, pe alţii i-a gonit. Toate geamurile aii fost sparte. Iar poliţia apare mai in urmă sechestrînd peste 70 de alegători conservatori şi conducindu-î pină la secţia învecinată. După ce marea parte a alegătorilor conservatori a fost se> hestrntă bandele colecti viste s'au lăsat de bităl şi s’o ii mulţumit numai cu înjurături, ameninţări şi sechestrări de alegători. D. Las'.ar A bintţ, reporterul ziarului nostru, mergînd să se informez% a foit atacat de un bătăuş lingă localul de a-legare. Abia la orele 10 s’a făcut constituirea biurouluî In modul următor: Preşedinte: Florescu. Scrutători: cApitan P iciorea şi Iofcescu. Secretari: Ton escu-Păun şi Popes- u. Delegaţii conservatori: P. Sfetescu, I. Stăneseu. Delegaţii bandei: Berechet şi Cantuniari. Printre mulţimea de alegatori a-restaţl se afla şi d. Tudor Toneiu. Mal mulţi alegatori sunt arestaţi în casa d-lul câpitan Pândele, casa păzită de poliţie. D. Verussi a fost bătut de bătăuşii asmuţiţi de Cantuniari. M,a şcoala General Gotemcu Bandele colectiviste aii înconjurat de cu vreme localul şcoalei. blo lud ), în hainele ele abator, plini de ninge, Nimeni nu poate intra în localul de vot. Tofi bătăuşii sunt înarmaţi cu bit* îng rotit oare. Cu toate acestea cetăţenii aşteaptă, în linişte, pe stradă, sosirea preşedintelui. k La orele 9 soseşte d. judecător V asto. Cînd d Viasto cercă să intre în localul de, vot, netăfnii se iau după d-sa. D. Ylasto este îmbrîncit. Numai ‘cu foarle multă greutate şi protestîud în numele calităţii sale de preşedinte al biurouluT, d. Viasto, îmbrîncit şi înghiontit, poate in sfirşit să intre, dar pătrunde singur. căci bătăuşii se reped cu ciomegele asupra celor alţi cetăţeni. Printre bătăuşi se observă o mulţime de agenţi poliţieneşti, intre cari mai mulţi comisari comunali. Jlffiunerca buletinelor Dar oposiţia era ameninţată să nu poată depune nici măcar buletinele de voi.. La un moment dat însă parlagii încep a striga: — D. Şoimescu, cine este d. Şoimescu ? D. Şoimescu, care era printre alegători, se presinta. — D-voastră puteţi intra, strigă bătăuşii. D. Şoimescu intră in localul de vot unde depune buletinele, şi unde a găsit deja biuroul constituit. Plecarea $>ar*agiilor După aceasta parlagiiî pleacă. D. Ciocaneli apare la fereastă şi strigă cit ii ţine gura: Să nu intre nimeni. 0 bandă de bătăuşi se postează pe trotuar in faţa porţii. Alţi vre o iO de bătăuşi se aşează îndărătul porţii, un rind o-cupă grilajul curţii în lungul său, iar o altă bandă ocupă intrarea din clădirea şcoalei. In jurul localului mişună agenţii poliţieneşti, puşi sub comanda inspectorului Otnescu. Un pluton de gardişti şi un semi-plu-ton de jandarmi sunt postaţi într’o curte alăturea cu localul votului. Pe Htrartă In timpul acesta numărul cetăţenilor sosiţi ca să voteze creşte mereu. Nefiind lăsaţi să intre, el ocupă trotuarul din faţă. Mal multe încercării ale cetăţenilor de a intra rămin infructuoase. Cam ajung la poartă, bătăuşii strigă: — Nu-1 voie. Dar dacă vre-un cetăţean insistă, este îmbrîncit şi gonit. La orele zece soseşte d. Filipescu. Nici d-sa nu-i se permite intrarea. n. #Wficsrt« pâtruHfte După vre-o jumătate de oră, bătăuşii încep să strige : .— D. Filipescu, d. Filipescu 1... D. Filipescu este chemat şi ti se spune că poate intra. D. Filipescu se duce la presidentul biuroulul şi protestează de cele ce se înllmplă. Presidentul răspunde că nu poate 'j, tace nimic, dar dă asigurări că toţi ce-\ tăţeniî vor vota. D. Filipescu părăseşte sala, care e plină de bătăuşi. Chiar colectiviştii cari aă intrare liberă, sunt, după vot, buzunăriţl şi controlaţi de agenţii colectivişti. l'rgia La orele 12 fără un sfert numărul aligatorilor cari slati pa stradă este ottt de mare in cit curentul îi duce Ungă pontifi. Imediat bandele se reped ea nişte Qara sălbatice asupra cetăţenilor. Bă- tăuşii, eu feţele congestionate de băn-tură şi Înarmaţi cu nişte bite enorme, lovesc in dreapta şi în stingă cu o sălbăticie de canibali. Reteveiele ead ea grindina pe capetele nlegătorilor. In aceluş timp apare şi inspectorul Otnescu, urmat de sergenţii de stradă şi de jandarmii pedeştri. Sergenţii de stradă se reped şl el a-supra cetăţenilor. Aceştia se refugiază în gangul şi curtea easelor din faţă, unde este farmacia d-lul Yespremeanu, prin prăvălii şi prin case. Sergenţii de stradă otupă Intrarea gangului,* blocînd ast-fel şi el pe cetăţeni. Ml tiuiţii In gang doi cetăţeni, ambii a-legatori în colegial I, sac plini de sînge. EI snnt ridicaţi şi daţi in farmacia Yespremeann, prin intrarea din dos. Băniţi! snnt: dd. Marin Fio-resen şi Gr. Slovneann, amîndol proprietari, alegători în col. I. Corpul lor este plin de vînătăl, iar la faţă şi pe cap poartă răni adinei. Snnt pansaţi de asistentul farmaciei. Indignarea cetăţenilor este la eulme. In afară de cel doi cetăţeni grav răniţi snnt o mulţime crunt loviţi. Aşa suut • D. Pândele Otorgescu, aleg. col.-I, lovit de bătăuşii Vetre Grecea şl Ni-colao Mărăşescu. D. M irineiu Constantinesr.u, proprietar alegător col. I., om bătrîn, a fost lovit peste obraji şi la cap de locotenentul de gardişti l’opescu şi de comisarul Săscăii de Ia secţ. 38. Era, în adevăr, revoltător să vezi pe acest bătrîu, fo-rte respectabil, avînd obrajii roşii şi umflaţi de loviturile canadl poliţieneşti. Bătăuşul care a lovit şi rănit grav la cap pe d. Marin Florescn se numeşte Stancu N. Tnnsu. Ce xiee a. făi-uman Înainte de a se comite aceste barbarii am întilnit la ciţî-va paşi pe d. Ţăruşanu presidentul consiliului technic superior. D-sa a spus: — M*«in tins să rotez, dar a fost imposibil să pătrund. Mă due avană. După cîte-va minute un redactor al nostru văzînd pe deputatul Gîrboviceanu i-a arătat bătăuşii şi i-a spus cum nici un alegător nu poate pătrunde în sală. Deputahd liberal Gîrboviceanu a început să rîdă şi zicînd : «ce să fac?-», a intrat în sala de vot salutat cu piuit respect de bătăuşi. Sottirea (’Ar/VrfiifiiJ Iată că soseşte Robescu. Cetăţenii se iau după d-sa ca să intre odată cu dînsul în localul de vot. D. Robescu intră in curte, iar bătăuşii se reped asupra cetăţenilor. Sunt mal mulţi loviţi, alţii grav răniţi. Un bătăuş *a lovit cu'pumnul în faţă pe d. avocat Gr. Nicolaid aşa de tare In cît acestea a avut o măsea scoasă. Această măsea este in posesia, noastră. După această ispravă bandele ’şî reocupă locurile. Robescu, după ce a inspectat lucrurile înlăuntru ese afară, dă, eîteva ordine bătăuşilor, cu cari stă de vorbă mai mult timp şi apoi pleacă. JRefux tle mervlctu Sosind d. C. Disescu şi fiind pus în curent de cele petrecute, d-sa ia pe alegătorul Marinciu Constantinescu şi se duce la locotenentul de gardişti. — D-ta al lovit pe acest om bătrîn spune d. Disescu. Locotenentul se schimbă la faţă şi în-găimează că nu. Zeci de cetăţeni, intre cari şi d. C. Mânu, afirmă că, au văzut pe locotenentul de, gardişti pălmuind pe bătrinul Marinciu Constantinescu. — Porţi sabie, zice d. Disescu locotenentului de gardişti. Declară pe onoarea d-tale că nu l-ai lovit. Toată lumea aşteaptă. Locotenentul bătăuş tace. — Vezi cănu-ţi dă mina? zice... d. Disescu. — Funcţionalii n’au onoare! strigă inspectorul Otnescu. Toţi cel de faţă rămin încremeniţi de această declaraţiune a inspectorului. D. Disescu cere inspectorului Otnescu să facă anchetă, de oare-ce sunt oameni răniţi. Inspectorul refuză. — Faceţi-mi cerere in scris, zice el. — L fragrant delict, zice d. D. A. Lau-rian, eşti dator prin urmare să instrumentezi şi după cererea verbală. Inspectorul refuză. Pe cind toată lumea cere in gura mare să ancheteze, inspectorul spune că trebuie să ţie ordinea în stradă, şi n’are vreme. Atunci se aduce unul din cel răniţi, care fusese deja pansat şi se cere din noii inspectorului să facă cercetare. Inspectorul refuză din nott, spre scandalizarea şl indignarea publicului. *1 nu vrea nici şă cer- ceteze, nici z& cheme pe procuror. Bătăuşii din onrtea şcolii pun capăt acestei scene năvălind asupra d-lnl Disescu şi a alegătorilor şi fâcînd vînt inspectorului. * • Teroarea Im Galaţi (Telegraml particular») Galaţi, I Noembre orele 11.40 Biuroul electoral deschis la orele 9 sub preşedinţa d-lul Dragănescu. Secretari Sabin, Ionescu; scrutători Vasiliu Dobrescu. Pina la orele 11 s’aQ stampilat plicurile In hotelul Moldavia, alături delocalul de alegere, prefectul, subprefecţil şi agenţii poliţiei ţin sechestraţi o mulţime de alegatori conservatori. Ingerinţe pe faţa şi fara ruşine. I * • * Craiova, 1 Noembre orele 10 Toate biurourile constituite din membri al partidului sonservator. Cronica electoralii FOCŞANI LibraiiI colectivişti din localitate merg din prostie In prostie. Duminică 25 curent, vestitul Suveică a ţinut o Întrunire a pirtidulul. Erail prezenţi nu numai măturătorii primăriei, funcţionarii el, şi gardiştii de poliţie îmbrăcaţi civil, dar sil adusese şi notarii, preoţii de pe a-fară, Sub privegherea sub-prefectulul Pa-nescu. Lauda statuia! major colectivist din Focşani, sa compunea din d-nil: Toran, St. Geaur, St. Vasi iu, C. C Mărgărit, Ion Fio-rescu, şi trei comercianţi din cari 3 au-puşi străini. Tot în acea zi, s’a deschis clubul lor, la care ad fost chiemaţl toţi slujbaşii Pe cînd d. Sâveanu, ’şl ţiuea cuvîntarea nesărată, a’a aruncat din galeriile teatrului 3-400 placarde de diferite culori in care eroii tipărite «jafurile, potlogăriile şi ttlhăriile d-lui Săveunu. Lumea le a* aduna spre a le cita ; măturătorii le rupeatt, Săveauu însă era abătut. Cu toate acestea nici Săveauu nu se lasă. Bandele continuă a teroriza lumea. Cetele de bătăuşi cutreeră oraşul In lung şi ’n lat. lata telegrama trimisă de amicul nostru, Const.-Gheorghiu, ministrului de in terne. D-lul ministru de Interne. Bucureşti. Gardiştii Gb. Ciubotarii, Gh. Bâlălâfl, cu en spionul Gutza lacob şi Martae, mă pin-dese ziua şi noaptea din ordinul primarului spre a mă bate. rog lnfrtnaţl bandele, Cenet. Gkeorghtu fost sub prefect. * * « Un mare număr de cetăţeni, cari ‘şf-aQ locuinţele In vecinătatea canalului lspirliu, ne mal puţind suferi ne ma pomenita infecţiune, ce se exhalâ din acest canal, şi vâzlnd că toate eererile adresate Primăriei spre a lua măsurile impuse de higiena,—râmin fără efect,— s’aQ hotârtt sâ faca o somaţiuae Primarului Sâveanu ca In termen de 15 zile, să cureţe canalul. După trecerea acestui termen, cetăţenii sunt ferm hotăriţl sa’I intenteze acţiune Înaintea justiţiei. Dacă nu se vor lua grabnice măsuri de disenfectare, cu siguranţa că în cu-rind vom avea tifosul la Focşani. Iată cetăţeni, cine vă cere din nod încrederea, pentru ca să-l alegeţi în capul gospâdăriel comunale ! BÎRLAD Birladul anunţă că bandele colectiviste aii început să opereze şi In oraşul nostru. Ele terorisează mahalalele ame-ninţind lumea. Vinzătorul ziarului Blrlad a fost bătut crunt şi umplut de sînge de cotnan-tul de sergenţi d. Darie. Am reclamat parchetului. Lista conservatoare s’a fixat ast-fel: Colegiul 1: VergolicI Ioan, Rentz Nis-tor, Ivanciu Hagi Mihail, Lupu I. Ioan, Gregoriade N. Nicolae, Teodor Emandi. Colegiul II: Slobozianu Constantin, Cristescu-Vasiliu MihaiO, Gheorghiu Mi-halache, Negură Grigore, Stamatescu Grigore. IAŞI Spaima şi desnădejdea a pătruns în oasele coletiviştiior; drept dovadă a-vem învinovăţirile ce le aruncă din nou asupra blajinului d. Gheorghian, pe de altă parte Işî aduc pe partizanii lor din toate ughiurile nu numai ale ţărel, dar ale Europei chiar: d. dr. Juliano a sosit azi din Paris. In fine, zburdalnica Propaganda se căsneşte a afla de pe acum căuşele înfrîngerel patronilor el învinu-ind că cc. Gbiţă ar ti auzit prin mahala un sunet drăgălaş de banî, care l-ar fi lăsat glnditor. Nu mai lege, nu numai e omenie pentru colectivişti. Cinismul acestor oameni a devenit banditism. Prefectul de poliţie şi primul ajutor de primar aQ chemat alpgătoriî în cabinetul administratorului finaneiar şi’I aQ dăscălit t&lhăreşte. Operaţia aeeasta a dura o oră. Alegeri libere ! Electorul cc.Ghiţă a decis cu orl-ce preţ ea d. Iancu Vârlănescu, directorul şcoa-leî primare din TataraşT, să fie destituit din postul de director al acelei şcoli. D. Fintănariu a şi făcut raport ministerului tn aceasta privinţa. De acum încep seria destituirilor şi permutărilor Intre profesori şi institutori. GALAŢI Pentru banchetul ce s’a oferit d-lul prim ministru D. Sturdza, la venirea sa In Galaţi, de către batrlnul crîşmar T. Boengiu, fiul acestuia Teodorescu C.. maestrul de gimnastică de la liceQ, a fost numit definitiv la catedra sa şi i s’a dat şi un noQ post la şcoala de meserii. E de remarcat că după un raport recent al d-lul inspector şcolar Miculescu, maestrului Teodorescu i se refusfi definitivatul, pe motiv ct n’are nici măcar patru elase primare. Acum alegerile comunale şi banchetul cu pricină aQ avut darul să înlăture şi raportul inspectorului şi să gratifice pe anagramatul maestru şi cu o nouă catedră. De erî, portul Ga laţi este în fine In p’ine activitate de atita timp dorită. Pe lingă bastimentele sosite în cursul acestei săptăminl aQ mal sosit erî următoarele: Vaporul austro-ungar «Ana Goick» car-tierat de compania marsilieză Fraisinet. cu diferite mărfuri. Vapoarele englese «Oak lands», şi «Tarnham», sosite deşert, Încarcă cereale. Şlepurile «Cerfie», «Evghe-nios», «Alfredo» şi «Sofia» Încarcă de asemenea cereale. In fine o numeroasă fiotilă cu peşte din bălţile Dunărei a sosit şi azi In remorca vaporaşelor «Crivina» şi «Constanţa'*. D. Chrisovcloni, mare proprietar din judeţul Blrlad şi bancher din Capitală, a dat un hectar de pămlnt din moşia sa Lieşll pentru a servi la clădirea unul local de şcoală. Deolaratia d-lui Mîrzescu (După «Opinia») D. Mîrzescu a cetit In întrunirea de a-seară o declaraţie In chestia revizuirel sentinţei fostului mitropolit Ghenadie: In această declaraţie, d. Mîrzescu spune • ă s’a hotărit să vorbească asupra afacere! fiind-câ conservatorii aă început din noă s’o exploateze «crezlnd că vor discredita şi mina cu desăvlrşire In opinia publică partidul naţional-liberal.» După aceea, marele elector se plinge de ireverenţa presei către interesanta d sale persoană, şi, după ce făgădueşte că de chestia mitopolitulul In sine «va vorbi In Senat, dacă va fi trebuinţă», sflrşeşte spu-nind că d. Take Ioneseu «este abia la az, b che, vede, glagori a canoanelor» şi că «conservatorii pe cari II reprezintă d. Las-car Catargi, nici aă putut, nici eraă In stare să rezolve chestiunea metropolitană.» Aşa a zis d. Mîrzescu. lată ce avem noi de observat In treacăt. Mal lnlll e earacteristi ă obligaţiunea l i care e ostndit marele elector de a edi discursurile şi declaraţiile după ce le supune prealabil aprobârel d-lul Sturdza. Aceasta dovedeşte creditul de care se bu ură d. Mîrzescu pe lingă cel cari II slujeşte cu atita desinteresare. Al douilea. constatăm că d. Mîrzescu este ingrat cu presa care In tot-d’a-una a fost, faţă cu d sa, de o indulgentă revoltătoare. Al treilea, supapa pe care’şt o lasă d. Mîrzescu prin condiţia „dacă va fi trebuinţă" e un clencitt prin care marele elector lşl rezervă putinţa de a se sustrage ori cind de la Îndatorirea de a vorbi—dacă nu e chiar reiterarea unei ameninţări însăşi la adresa celui pe care’l unse dăunăzl. Al patrulea, afirmarea cum că d. Take Ionescu este abia la az, buche a canoanelor, dovedeşte, In ipoteza că ar fi făcută cu bună credinţă, cum că toată ştiinţa cu al cărei monopol s’a lăudat 30 de ani d. Mîrzescu, se reduce la az, buche—de vreme ce cu az. buche d. T. ke Ionescu a rezolvat cea mal gria problemă canonimă. Şi tn fine, declaraţia c& conservatorii pa cari 11 reprezintă d. Lascar Catargiu „nici aQ putut, nici eraă In stare să rezolve chestiunea metropolitană11 este, dacă ar porni de la un om de ale cărui cuvinte sa ţine seamă, o desminţire necuviincioasă cuvintelor regale: Chestiunea bisericei s’a s/lrşit cu bine, graţie concursului tuturor fruntaşi or ţfcrel, cari şi-afl dat mtna cind s’a simţit uevoie de conlucrarea lor“. Pentru o declaraţie scrisă, declaraţia d-lul Mîrzescu lasă mult de dorit. 0(«tHi-a«iI «f luî G. Gr. Cantacu* xino, fontii la /aşi »** ziua fir 29 Oelontbrei 1G9S Domnilor şi iubiţi cetăţeni! Resimt o adevărată plăcere d’a putea lua cuvlntul In această impunătoare întrunire, unde se află representată inteligenţa oraşului Iaşi şi lu care simţ că bate inima caldă a Moldovei. Timpurile In cari trăim sunt grele pentru neamul romînesc! Dac’atn răstoi pnginile cele mal posomorite ale istoriei noastre contimporane, cu greQ am găsi lntr’lnsele o apocâ de decă dere morali mal adlncă şi inal dureroasă de cit cea de astă-zl. A fost un timp, nu depărtat de noi, In care patriotismul era patrimoniul tuturor guvernanţilor, In care iubirea de ţară şi iubirea de neam se afUQ de o potrivă săpate tn inima fie-cărul Domin! Pe atunci, luptele politice Intre partide se desfăşurau pe terenul ideilor constituţionale şi de organizări de stat, râmtntnd, pururea Întreagă şi neatinsă, Înţelegerea asupra chestiunilor naţionale Cînd Principatele afl fost chemate să se rostească asupra unirel ţărilor surori şi a-supra tntemeerel unei dinastii străine, un singur gtnd, un singur ideal aă încălzit ini-mele tuturor Românilor. Am văzut atunci ori ce idee Îngustă de separatism Intre Moldova şi ţara Românească spulberată do conducătorii naţiunel ca o fantomă uricioasă. Am văzut vechile familii domnitoare ale ţărel renunţtnd fără Împotrivire la ori ce pornire personală şi egoistă. Am vătut, In fine, In aceste timpuri memorabile, imagiae sacră a patriei aplantnd, pururaa măreaţă şi respectată, pe a’asuprn tutnlor competiţiunilor şi simţirilor josnice. Pe vremea aceea oamenii politici cari deţineau In mtna lor bărbătească d-stinele Ro-mtniel Înţelegeau că polta de putere şi calculele Înguste de partid trebuiai! să se plece dinaintea intereselor superioate şi permanente ale tăre'i. Acel oameni crescuţi la şcoala adversităţei sciaă să sacrifice pe altarul patriei onoruri avere, şi viaţa chiar. Să salutăm <-u respect, domnii mei. acea epocă de caractere oţelite şi de vechie ne-atlrnare romînească. Ce vedem însă astăzi! care este priveliştea care se desfăşură dinaintea orbilor noştri. Ce abis ! Ce decădpre ! Unde mal sunlac ele avlnturi nobile, acele porniri generoase ! Constatăm cu Întristare şi cu durere cum patriotismul a degenerat şi s’a vestejit In inimele actualilor conducători al ţărel. Ce zic! Dînsul a devenit In mlinele lor necurate un articol de exportaţiune,o marfă a-supra căreia precupeţesc lu detrimentul ţărel. Patriotismul a rămas peutru unei set teia sacră care mobilează şi Înalţă sufletul, iar pentru alţii mijlocul de a escalada puterea şi d’a Înşela mulţimea lesne crezâtoare. Iată pentru ce limba guvernanţilor noştri, atlt de ascuţită odinioară, a amorţit de o da>ă! Iată pentru ce suspinurile asupriţilor de odinioară nu mal nuşcă inimele lor împietrite ! Iată fu fine pentru ce Aquila romtnă, care plana alît de sus In timpul nemuritorului Alexandru L-hovari, zace astăzi, rănită şi lu doliu pe patul el de dureri. Iar Romînia, Înmărmurită, priveşte. Intr’o tăcere mormînt lâ, cum i se răpesc de conducătorii el speranţele înşelate şi ilusiunile sd robi te ! Luminaţi cugetele lor Întunecate! Iar D-voastrâ, fii vrednici al Iaşilor şi al Moldovei, lmb'ăcaţi vă cu haina de judecător Intre oamenii cari ne guvernă pe noi. Cumpă' iţi-le faptele! Clntăriţi-le actele! Puneţi faţă Ia faţă bilanţul liber Iilor In aceşti trei ani de putere, şi acel al conservatorilor In ultima lor guvernare, şi prin voturile ce veţi da. arătaţi cine sunt mal demni de lauda ţărel şi de Incrcder-a D v! H A NTTT Pe Săftiea, proprie-iitt.ll U U ta,ea d_luI J0ANN LAHO- VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 se dă cu arendă. Doritorii se pot adresa Ia proprietar. Sit. 141 Ca local de staţie pentru bicicliştl. Mare DtspoQ de Lemne cu Stinjenu si Tdete duse la domiciliu în condiţiunl avantagioase Cer- Tuf an, 26 I^el mia de kgr. şi Fag, etc2.Y l,ei mia de klgr., cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa la domnii P0P0VICI THEODORU şi C-nia Strada Filantropiei, No. 6. „S AY O R“ Cea mal bună apă de cap, opreşte căderea părului şi vindecă mătreaţa CU DESĂVÎRŞ1RE ___şi face părul des şi lu«*itor. D-tor Ecaterina Arbore -Ralli Specialistă in bonte de eoţili si femei Strada Bomană-Tnnarl, No. 10 LAPTARiE ELVETIAKA I antp Vacă şi Bivoliţă puritatea absa-(.aţllC jU( garantată, cu preţul de 50 bani cel de Vacă, 60 cant cel de Bivoliţa şi Lap tele Bătutt 40 bani Litru, dus la doiniciliâ t» vase sigilate. Asemenea se găsesc de vtnzare Tauri, Tijei şi Viţele de rusă pur Elveţiană. Cererile se vor adresa la Fariimela f. Uf iiufcaiin, - alea Victoriei, N». 71, in faţa Pasagiulul Bomtn. B. A V S K Pe lingă articolele de ferărie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşei’ml-a sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase <1e Sticlărie, Porcelanuri, Ta-cimurl de tnasă, articole de menagitl ş. a., d. e.: Serviciurî de porcelan şi servicniri de crielal pentru ninsă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciă de diferite sisteme. Arme de îux şi accesoriile lor. Articole necesare Pensionatelor," Restaurantelor, Cafenelelor .şl Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’ml visita magasinul şi vor gtei oale articolele necesare eu preţuri foarle convenabile şi serviciul prompt. IM Minut: ItfAVOI.FăOB Saocesorul lai P. T. Briipo*IpI La „LEUL DE ADR44 Sit. 97____Str, lApscanl No. OL- Bucnreael. INDUSTRIE NApONĂLA Pînzeturî bune. Vînzare en gro* şl en detail. P. Papadopol, Piaţa iracel, No. 94. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA INGERINŢE, CONTRABANDE ŞI HOŢII Protectorii Contrabandiştilor Banda de la Primărie r PROCES-VERBAL' a / luilM t/ku/s*iT&f anul \S.°\f .... comisar con unal clasa Astâ^lt 2 di»/procr/lura petnlj^/COH?^(Ain «A P- i-vtU-r WAgAf '.....- «>» profesiune . râset — - a comis eonirnveni:miie Comunal prin faptul -i £ dtft Al domiciliat strada Ia. tfi ~ ’&S'&C 1 V/T* jd«SS«!^ ~/g£ \&U£. ■' — ... , *+ jtctJyZA*. 'U^'Scumoh 4ţ(^ fi <'A (ci/? fi/.- e.'/ ItT’ . -7C \4~ '-JK4P. — iT" "" » ^ rju. __ş&y? fj?- W '*H. ^Ţ > f vfyJZ/ij k> v ^^ %c&---i cÂfiCji " cfî>-^L£C , f y~-cY y~^, e &X/IA- <&'*' 'yf' dt^A/L*- Oc/Ia^u^-' £& uu- 99***&£ ^ V* xVi^ ’^ny^ cO ^ s&ţ . ^ L &Af^A^lA--^<~-y - ^ ^zyZ^ v | fir /~ ol jtf* ■/ {(.(.{■ Scts} tţ ///'i,?'. \ | ■ T^v^ai’ Fe_ jfiA^Y<^tey s? / {&- C ?V' •/ 3 V I :> ■v n Publicăm tot aeî, scrisoarea unui domn D. O. Constantinescu, funcţionar la primărie, scrisoare prin care se cerea să se libereze de Primăria Capitalei o cantitate de vin confiscat. Acest domn Constantinescu spunea că sunt 400 de lei depuşi pentru el, Senat Rădulescu şi Melissiano. Publicăm scrisoarea de mai sus pe care credem de prisos a o mai comenta. Pungăşii ordinare - /< 7 i ^0, e/'~ /i/T*- ■ JL~~I j/Crr^c** A*. £l* f£u 0t^~l‘ J*e vers >: