SERIA IL~-ANUL IT, No. «07—300.
abonamentele
In ţară, pe an an .	80 LeS
m »u*«in&tate • . 40 M
Manuscrise!* na se tatpoiszi
BED1CŢIA
BTRAJDJL QLJamrpg. No. 3.
PUBLICITATEA
Anunţuri pe pag. Ul-a 80 bani M
.	”_«L lv 15	*	.»
Publicaţii: Reclame 2 Lei linia
ADXmăTRAŢIA
ETRADA CU^EMENŢEI. No. 3.
diţia de «earâ

CAPITALA INSULTATA DE GUVERN
CANDIDAŢII
PARTIDULUI CONSERVATOR
PENTRU
CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI
COLEGIUL I General Mânu Menelaa Ghermani Hicolae Fllipescn
C.	C. Arion
Ion C. Grădişteanu Dr. Florea Teodorescu Gr. Capsa, comerciant Dr. Bniclin Ioan Lahorari Dr. Leonte
Dim. A. Lanrian, profesor Mihail Deslin
D.	Dob reşca, fost secretar general de minister
X. X. Şolmescn B&rbu Păltineann General Algin
COLEGIUL II Tache Ionescn Const. Disescn, profeser Dr, Istrate, profesor Mihail Cornea Koarlat Yîrnav, inginer N. Ath. Popovici Al. Ciurcu
Anghel Demetrescu, profesor
P. Sfetescn
Gr. Olănescu
Dim. Şolmescn
Dim. Boşu, comerciant
I. Brătescn
Colonel Costescn
Dr. Severeann
Capitala insultata de'guvern
Inconştienţii de la guvern ati insultat Capitala.
Lucrul poate părea straniO.
In adevăr, e de neînchipuit ca un regim atît de păcătos, care timp de trei ani a revoltat ţara prin neomeniile şi mişeliile lui, care a sdruncinat întreg aşezămtntul Statului, care a umilit ţara şi la Unguri şi la Turci şi la orl-cine a vrut—e de netnchipuit ca un asemenea regim, urît pretutindeni unde se găseşte picior de romîn, să caute a sfida tocmai Capitala, fruntea ţărel.
Oamenii cari chinuesc ţara de trei ani de zile, nu sunt însă ca toţi oamenii. Ceea ce e nefiresc pentru toată lumea, pentru dînşil e lucru cu putinţa.
Şi ast-fel, eu tot halul în care se găseşte, guvernul a mal cutezat să şl insulte Capitala.
Căci lista de candid iţi a guvernului nu poate fi socotită alt fel de oît ca cea mal obraznică insultă.
Un nn hoţ şl falsificator de acte pnbllce ca Matac.
Un nn gheţefltar ca Ciocanelll; Un nn speculator al prostltn-ţlol clandestine ca d*rnl Penescn;
Un nn fost funcţionar pătat ca BToreanu;
Cu asemeni oameni, cari ad fost ţintuiţi la stîlpul ruşine!, cu asemeni lepădături sociale se prezintă guvernul înaintea Capitalei.
Nu e aceasta o insultă slngeroasă ? In Capitala ţărel e întrunită fruntea inteligenţei cultivate, fruntea proprietăţii, a comerciulul, a industriei. Şi tuturor acestora li se cere eă-şl dea încrederea unor borfaşi, unor hoţi, unor oameni cu meserie murdară!
Nebunia regimului e fără de margini. Să sperăm că va fi cea din urmă.
Nu e cu putinţă ca cetăţenii Capitalei să nu se ridice, cu mic cu mare, şi să puie la locul lor pe aceşti nemernici insultători.
Paharul era plin şi fără această provocare. Acum a debordat.
Protectorii Contrabandiştilor
✓
V*£k
A.*el	</e
# X c* A<r	c	■
, / ' / ' ?
A A. r	_...
<<<’ 'r/^ ^ - ;:7f
. /W
'	* 'A
-z-c.	^

Am publicai Milele trecute o scrisoare a unui domn D. G. Const antineseu, funcţionar la primărie, scrisoare prin care se cerea să se liberele de Primăria Capitalei o cantitate de vin confiscat. Acest domn Constantineseu spuma că sunt 400 lei depuşi pentru el, Senat Bădulescu şi Melissiano.
Pub’icăm azi scrisoarea de mal sus pe care credem de prisos a o mal comenta.
37,500 0E_ARB1NTI
Statal romîn e tras tn judecată de epltropla blserlcel Sfi.-Slcu* lae din Braţor, pentru că guvernul Ini Iada-Sturdza a refuzat ţl refuză să-1 plătească reata legiuită.
Se cunoaşte fondul chestiune!.
Se ştie că Iuda dlu capul guvernului asăvtrşit o trădare din cele mal monstruoase.
Toată lumea simte lovitura mlşelească pe care guvernul colectivist a dat'o cauzei naţionale.
Demnitatea naţională a fsst a-dlnc lagenuchlată.
Pentru o neînsemnată sumă de 37.300 de lei pe an, guvernul lui Iuda nu z’a sfiit să ridice mtua-I criminală asupra celor mai mari Interese ale romiulsmulul.
Pentru o sumă mal mică, Iuda Iscarloteanul s’a splnzurat.
Putreziciune
ÂtUae de cufundat in noroi regimu\ in cit nu tnirăen’şte să se mişte.
De două 8ăptămlni denunţăm — cu dovezi—ruşinoasa hoţie de la primăria Capitalei cu brutarii. Avem un dosar intreg de acte. Am somat parchetul să se mişte.
Şi nimic.
Administraţia comunală înghite ruşinea şi tace. Ea nu îndrăzneşte să ia măsuri contra hoţilor; ca să menajeze interese electorale, ea Işl asumă ruşinea.
Parchetul tace şi nu se m{şoă. Hoţii trebueso lăsaţi să opente în alegeri; dacă ar fi luaţi de scurt, candidaţii guvernului ar pierde ctle-va voturi, şi nii aşa n’are guvernul tocmai multe.
Muşamaua se întinie deci asupra a-cestet murdării.
Am publicat tn fac-simile scrisori de ale oamenilor regimului, prin cari se ttrăso Creditele fundare in matrapaz-licurile electorale, — cum e scrisoarea primarului din Călăraşi—saă prin cari se intervine ptntru servidl Indoelniie fn schimbul unui bacşiş— cum e biletul funcţionarului Constantinesou) pentru Melisianu — sau prin cari se acopăr contrabande—cum e scrisoarea lui So-lacolu al căreia fac-Hmil U publicăm astăzi
Qheşpfluri murdare, contrabande, hoţii. Toate astea dovedite, documentate.
Şi totuşi regimul nu se mişcă, nu suflă. Nu mal există nici lege, nici ruşine.
Hoitul colectivist se cufundă în noroi.
DIN «IE NOASTRE
D. Eugeniu Voinescu, pictor cunoscut prin tablourile sale cari represintă marea sub toate fazele eî, a făcut naufragiu la Bîrlad.
Această surprinzătoare ştire ne o aduce un decret regal, publicat în Monitorul 0-ficial de alaltăerl.
Numirea acestui pictor de marină într’o funcţiune administrativă, cam lasă bănueală că e o pescărie la mijloc din partea d-luî Nicorescu şi se susţine că d-nu Eug. Voinescu n’ar fi în definitiv de cît omul de pac al teribilului birlădean.
De nu l’ar mînca Nicorescu !
In resumat, poate că pictorul nostru, o-bosit cu aspectul mărel şi după ce a zugrăvit rînd pe rînd portul de la Constanţa, Marca Neagră şi o sumedenie de vaporaşe, voeşte acum să pictureze casa proprietăţi, despre care s’a vorbit aşa mult.
De altminterea, numirea unul pictor la Bîrlad se impunea guvernului, în împrejurările actuale. Pare-se că încurcătura e aşa mare în acest judeţ, în cît ministrul de interne simţea absolut nevoe să aibă acolo un om care să distingă colorile.
Un pictor era deci indicat!
Tlblşlr
CONSILIUL MATACILOR
Priatr’o anch ?tă parlamentară, făcută de o comisiune care număra Intre alţii, ca membri, pe d-nil Siurdza, actualul prim-ministru, şi Robescu, actualul primar, s’a constatat că d. Matac este un hoţ, un falsificator al actelor publice, la dauna comunei Bucureşti. Despre fap'ele d lui Matac, d. Bibicescu, spunea Iu şediuţa Camerei de la 9 Noembrie 1883 : «o-tita mare îndrăsneală in elt n’am crezut că se poate comite Într’o administraţie In ţara rointnească».
Acum acelaş Siurdza propune cetăţenilor pe acelaş Matac ea să-l aleagă să îngrijească de averea comunei Bucureşti, şi alături de cine?
Alături de d. Robeseu, membrul in comisia parlamentară, alătur! de d. Bibicescu, cel cu uimirea.
Ne închipuim ce consilifl ar fi dacă lista colectivistă ar izbuti.
Dar suntem siguri că aceasta no se va Inlimpla.
Hofil la puşcărie, a zis Dumitru Brâ-tiuit.
CESTIUNI COMUNALE
Canalul navigabil Bucureşll-Ollenlţa
ii
Comerţul
Cînd cerealele din centrul Munteniei se vor concentra în Bucureşti, după cum le convine, pentru a lua drumul mării, pe canalul BucureştI-Oiteniţa şi apoi pe Dunăre, Bucureştiul va fi deja un mare centru de comerţ.
Căci, ce comerţ mare — şi înţelegem printr’un ast-fel de comerţ un schimb internaţional—se poate faceln-tr’o ţară, in care 80 la sută din exporta-ţiunea sa constă în cereale, de cit comerţul cu aceste cereale?
Acest comerţ se face astă zi aproape in totul la Brăila, de oare-ce, din cele ca la 2 milioane tone de cereale ce a-nual se scurg spre Sulina, 1.370.000 tone s’ad vindut In 1895 In Brăila.
Cu situaţiunea sa pe Dunăre, Sn vir-ful unghiului ce formează cele două părţi trans-şi cis-milcovene ale ţărel, Brăila are o poziţiune comercială pe care nui-ova putea discuta nici Constanţa, nici vre-un alt oraş al ţărel. Şi nici nu este interes ca comerţul Brăilei să fie împrăştiat, întru cit acest port ar putea strlnge şi exporta produsele ţărel în modul cel mal economic şi mii comod şi intru cît ar putea să ne aducă, în condiţiunile cele mal avantagioase, mărfurile ce ne sosesc pe mare.
Cifrele ce am indicat mal sus ca cost de transport pe căile ferate plnâ la Brăila şi d’aci pe Dunăre pînă la Sulina, în comparaţiune cu acelea ale transpor-tu'ul pe un canal BacureştI-O’.teniţa şi apoi pe Dunăre pînă la mare, ne asigură Insă că, fatal, Brăila va trebui să cedeze Bucureştilor, de Îndată ce acesta se va lega cu Dunărea printr’un canal, atît exportul cereale'or din regiunea Munteniei centrale, cit şi importul mărfurilor grele trebuincioase acestei regiuni.
Dar negociarea, inmagasinarea, încărcarea şi descărcarea acestor importante cantităţi de variate mărfuri va atrage în Bucureşti stabilirea bancherilor, comercianţilor, comisionarilor şi numeroşilor lucrători, al căror concurs acest trafic reclamă, spre atingerea scopului ce trebue să urmărească Bucureştii : sporul populaţiuuil şi prin urmare al contribuţiunilor.
IndumtrUi
Susţinute sforţări s’aO început Sn Bucureşti pentru întemeiarea unei industrii aci; lucrurile Insă merg slab de tot ; mal cu seamă din causa scumpetel cărbunelui şi a transportului materielor prime, ca fierul şi altele, ce se importă din streinătate.
Canalul BucureştI-Oiteniţa va înlătura aceste cause împedicătoare la un mare număr de industrii.
Clnd, prin canal, transportul cărbunelui de la Sulina plnă în Bucureşti nu va costa de cît 3 lei la tonă, acesta se va putea avea aci cu 25—26 lei tona, în loc de 40 cît costă astă-zl.
Dacă n’ar fi de cît acest singur articol, industria s’argăsi în mal bune con-diţiunl de existenţă. Dar pămlnturile ceramice ale Dobrogel, fierul, cimenturile, etc. ?
Şi clnd industria îşi va lua avînt in Buiu^eştl, ea va aduce nn nott şi important contingent la înmulţirea popu-laţiunil oraşului şi la creearea de noul puteri contributive pentru sarcinele lui.
Bunul tratii
Cind cărbunele va ajunge cu preţ scăzut la Bucureşti, clnd peştele Dobrogel şi Dunării de jos ne va sosi, In batele-citerne, vid şi eftin, direct, ca *şi ce-rerlele şi făinurile ; clnd ferul, cimentul, petrăria DobrogM şi varurile el vor putea să se aducă, pe canal, cu preţuri reduse, este de netăgăduit că viaţa se va eftini in Capitală şi că, şi printr’aceasta, populaţiunea va fi atrasă intr’lnsa.
Graţie sporului populaţiunil şi desvol-tării comerţului şi industriei In Bucureşti, veniturile oraşului sporindu-se, toate îmbunătăţirile şi Înfrumuseţările municipale cerute de viaţa modernă nu vor fi de cit o cesliune de timp, după a căror «xecutare numai, Bucureştii vor do-veni ceea ce trebue să fie : o Capitală prosperă, cu o populaţiune avînd viaţă activă, producătoare, sănătoasă şi plăcută.
Voneurenfa canalului
A'.est canal de navigaţiuue, pe a cărui creaţiune se întemeiază viitoarea prosperitate a Bucureştilor, nu va aduce ruina financiară a căilor ferate, al căror principal trafic — cerealele şi ma-teriele grele — II va fi luat ?
De sigur că nu, ma! întiifi, pentru că canalul Bucureşti-O.teniţa nu va deservi de cit o mică parte a ţărel, regiunea Bucureştilor şi, apoi, pentru că, chiar diutr’această regiune, canalul nu va lua căilor ferate de cit acele transporturi, cari le lasă un cîştig prea mic şi le dă cele mal mari dificultăţi.
Admiţînd că din 3, 8 bani pe tonă şi kilometru, cu cit se transportă astă zi pe căile ferate cerealele şi cărbunii, trei pătrimi represintă realele cbeltuell ale transportului, beneficiul la care ar urma să renunţe C. F. R. nu represintă, pentru transporturile făcute în 1896, de cit 490.342 lei.
In schimbul abandonului acestui cîştig, C. F, nu vor ma! fi obligate, ca acum, să imobiliseze pe fie-care an însemnate capitale pentru cumpârătoarea continuă de vagoane de mărfuri, utili sate în transporturi de cereale numai vr’o 3 luni din an/iar restul timpu’ul reml iînd aproape neutilisate.
Nu seim chiar dacă canalul de navi-gaţiune ce se are In vedere, nu va provoca pentru căile ferate, prin marile cantităţi de mărfuri grele ce ar introduce în ţară, noul traficuri cari să întreacă jumătatea de milion lei aproape ce i se ia de la cereale şi cărbuni.
Constructtunea mt costul canalului
După cum se vede în desemnele ce însoţesc presenta expunere, canalul Bucureşti Olteniţa va avea o lungime de 67 km.
Din causă că cantitatea de apă de care se dispune pe Dimboviţa, chiar după proiectata derivaţiune într’insa a 8 m. c. apă pe secundă din Argeş, este prea mică pentru un tonagiO convenabil bastimentelor, s’a recurs la canali-saţiunea acestor rîurl prin construcţiunl de baraga şi canale laterale cu ecluse.
Numărul eclase'.or este de 14, iar di-ferinţa de nivel intre extremităţile canalului este de 54 m. 20.
Pentru a se judeca despre numărul ecluselor admise şi despre înălţimea lor, vom da aci, pentru comparaţiune, lungimile, numărul ecluselor şi diferenţele de nivel la capete a cîtor-va din cele mal cunoscute canale de naviga-ţiune din Belgia.
Acestea sunt:
lungim. No. ecl. Dif. de niv.
Canalul dintre:	km.		m.
Bruxelles-Ckar.	24.38	12	23,43
Mons Cond6 (be!g) 20 19		5	10,35
Y pres-Lys	15.50	14	3872
Meuse-Escaut	86 36	17	39 68
Bhtou-Atli	2159	21	59.92
Bossuyt Coutrai	15 39	10_	29 40
Luate împreună	183.41	79	201,50
La aceste canale bîlgiane, avem dar o eclusâ la 2 km. şi 32 lungime de canal şi o înălţime medie de eclusă de 2 m. 54, pe cind la canalul proiectat ds la Bucureşti la Olteniţa, aceleaşi elemente sunt represintate prin 4 km. 8 şi 3 m. 87. S’ar putea aci să se micşoreze Înălţimea ecluselor, sporindu-se numărul lor.
Prin ecluse obţinîndu-se o adincime minimă de apă In canal de 2 metri, bastimentele destinate a naviga pe canal pot avea următoarele dimensiuni;
m.
•	•	7.00
•	• 52 ăn
•	•	1,75
■ 400 tone.
lărgime.................
lungimea................
adtncimea maximd In apă capacitate de încărcare • •
Canalul e3te pentru cale dub'ă, a-vînd la fund o lărgime de 16 m, iar la faţa apel de la 24 plnă la 36 m., după cum adlncimea apel va varia Intre 1 şi 6 m.
Pe canal, tracţiunea bastimentelor este proiectată a se face sad prin tu-agid electric (sistem Bovet) sad prin halagifi electric (sistem de Lamb), fie cu tracţiune individuală a fie-cârul bastiment, fie pentru tracţiune In convoid. Pe Dunăre, tracţiunea se va face prin
www.dacoromanica.ro
I
EPOCA
remorcagifl, bastim entele fficlnd atunci oficifl de şlepuri.
Vitesa bastimentelor cu touagiO elec trie puţind fi aproximativ de 5 km. pe oră, iar timpul pentru trecerea printr’o eclusâ de */» ora, va trebui in termen media 24 ore pentru o călătorie de la Bucureşti la Olteniţa.
Costul de construcţiune al canalului, conform ante-proiectulul alăturat, se poate stabili, grosso modo, precum urmează, după evaluarea unul specialist:
L*I
Expropreri............... • • • 350,000
Terasamente................. 5.000.000
Lucrări de artă............. 7.000 000
Basage şi Ecluse............ 3 000 000
Basin po t la Bucureşti • • • • 500.000 Instalaţiunl electrice • • • • 1.750.000 Bastimente de transport • • • 750 000 Diverse şi neprevăzute, studii • 1 650.000
Total 20.000.000
OTOBMAŢn
Vrisa ministerială
Ori cit ar fi vroit Dim. Sturdza să ascundă existenţa crisel ministeriale, măcăr plnă după alegerile comunale, n’a isbutit; aşa că azi putem afirma cu siguranţă că suntem în plină crisă, in urma demisiu-nilor d-ior Spira llaret şi general Be-rendeiă.
In ce priveşte pe d. general Berendeiă, deşi Voinţa s’a grăbit a desminţi deuaisiu-nea acestuia, totuşi pu'eai să afirmăm că ea e dată deja de o săptămînă.
*
* *
D. Spiru Haret, constatlnd gravele nemulţumiri ale corpului profesoral de la universitatea din Cap tală, In urma numirel d-lul Coco-Dimitr seu, In postul de rector, —numire ce «i a impus» d. Dim. Sturdza,—a demisionat din minister, nevroind să ridice împotriva sa urgia colegilor săi.
D. Sturdza a rămas Încremenit In faţa a-cestel demisiuul şi s’a dus la d. Haret, ru-gîudu-1 s’o retragă. Acest», însă, refusind categoric, primul ministru a început să plîngă şi a rugat pe d. Haret să nu demisioneze, de cît numai după alegeri. Cum însă d. Haret nu vroise să mal stea nici un moment în minister, s’a convenit a i se da un concediă de 15 zile, după care apoi să i se primească demisiunea.
*
• •
In legătură cu demisiunea d-lui Haret, putem să anunţăm că trel-zeol de profesori universitari din capitală, în cap ou d-1 V. A. Ureche, s’aă pus în grevă, de-clarînd că nu vor participa la nici un coisibă profesoral, cîtă vreme d. Coco-Demetrescu va fi menţinut în postul de rector.
*
* *
Situaţia guvernului s’a agravat şi mal mult prin darea în judecată a ministerului instruc' ţi ei pentru neplata rentei datorite şcoalelor romîne din Braşov.
D. Dim. Sturdza a plecat ieri dimineaţă cu trenul de 7.45 la Sinaia, ca să refereze Begeluî asupra situaţiunei.
Scandalul de la primăria Capitalei
D. Ştefan Greceanu, mare proprietar şi fost senator, s’a dus erl după amiazl la primăria Capitalei ca să-şl ia cartea de alegător. Funcţionarul Insărcioat cu distribuirea cărţilor de alegător, caută mereU, dar n’o găseşte Atunci d. Greceanu îl Întreabă :
—	Bine, d le, cum nu se găseşte? Sunt trecut pe listă ca alegător în colegiul I şi nu se găseşte cartea mea de alegător ?
Funcţionarul mal caută o dată, apoi face un interogator d-lul Greceanu, lntrebtndu-1 In ce culoare, în ce stradă şi la ce număr stă.
In sftrşit se găseşte o carte de alegător pe numele de Guran Ştefan, culoarea do Roşu. Calea Victo iei No. 40.
—	Dar bine, d le, asta I casa mea ; acolo şed ed şi nici în casa mea, nici în vecinătate nu şade nici un Ştefan Guran.
In zadar toate protestările d lui Ştefan Greceanu.
In cele din urmă, d. Greceanu se duce la primarul Cheferobescu şi protestează:
—	Cum, d-le primar? Ett, mare proprietar în Capitală şi In judeţ, cunoscut de Capitala întreagă ca mare proprietar băştinaş ; ed. Greceanu, a cărui familie de mal multe veacuri posedă proprietăţi lu centrul euloarel de Roşu, ed să nu ml găsesc cartea de alegător ?
Primarul se încurcă, se face roşu ca sfecla şi—după o oră şi jumătate, secretarul general al primăriei liberează cartea de alegător d-lul Greceanu.
Ce s’a lnttmplat ?
In cartea de alegător numele d lut Greceanu a fost cu intenţiune talşifieat In Gu-ranu.
Şi dacă asemeni falsuri se comit cu d. Greceanu, fost senator şl unul din cel mal mari proprietari din Capitală şi din judeţul Ilfov, ce s’o fi făcînd cu cărţile de alegător ale sutelor de alegători mal inferior situaţi ?
*
* *
Putem afirma că la primăria Capitalei e procedează de cîte-va zile In mod scandalos cu liberarea cărţilor de alegător.
Cind se prezintă alegători cunoscuţi ca anticolectiviştl, li se fac dificultăţi enorme, răspunzîndu-li-se că nu se găseşte cartea de alegator. Ast-fel alegătorii sunt ţinuţi cîte două şi trei ore, în speranţă că plic-tisindu-se de alîta aşteptare vor pleca fără earte.
Putem să mol afirmăm că erl s’a liberat o earte de alegător d-lul deputat Ion Pilat, care nu e trecut pe listele electorale, n’are nici o proprietate tn Capitală şi votează la Botoşani!
Cronica electorală
CÎMPU LUNG
Parlidul conservator a fixat următoarea listă pentru alegerile comunale:
Colegiul I: Grigore Andrecscu, G. I. Ne-gulicl, N. G. Iriminoid. C. Em. Marinescu, N. Crassan, căpitan I. Palade.
Colegiul II: G. I. Georgescu, An. Hris tescu, Istrati ltizeanu, M. N. Vlădescu, Lake Chirănescu.
Hotărlndu-se această listă, partidul conservator a lansat în acelaşi timp şi un manifest.
COMANA (Vlaşca)
Actualul primar Marin Saare, simţind că lista opoziţiei inlimpină printre sătnnl mari simpatii, a început sa cutreere satul cu o bandă de hoţi, anume notarul Dumitru Teodor, Simeon Neagu, Badea Neculae Balgitt, Toma Pădureanu, Ion
Sandu, Ion Balgiu şi l&nase Grigorescu, teroristnd pe alegători.
Această bandă a devastat eu topoare circiuma Maria Badea Tlrnoveanu, făelnd pagube tn valoare ie 3000 lei, furînd şi o sumă de 340 lei. Apoi a devastat prăvălia Iul Constantin Uţă, furînd din tejghea 1.200 lei şi pricinuind pagube, in valoare de 5.000 lei.
BRAILA
—Prin fir telegrafie—
Parlidul conservator aţinut astă seară,Vineri o mare întrunire. Succesul desăvlrşit.
Ad vorbit In ap’ausele şi aprobările adu-nărel, domnii: Beloid, Suditu, Fotin, d-r l Palladi, Dumitrescu (avocat), Ion Panteli, Stanciu (comerciant) şi Pascali (avocal).
Cetăţenii adunaţi ad primit cu aclamaţiunl şi aplauze, următoarea listă :
Colegiul 1: Nicolae Perlea, Ion Suditu, Gb ţă Dumitrescu. Ion Berceauu, Dumitru Persoid, Nicolae Ştefănescu, Chiriac Panait, Geurge Avesalon.
Colegiul II: Ştefan Beloiu, George Nistor, Ilie Pavelescu, Ion Panteli, Stanciu, Ion Droc, Bănculescu, George Tarala, Apostol Gagiu-lescu.
Manopere Infame
Colectiviştii recurg la toate mijloacele, in vederea alegerilor.
De trei ani se lot tărăgăneşte un proces intentat contra amicului nostru E. M. Papa-mihalopol, pentru abuz de putere (arestare ilegală), pe cind ocupa funcţiunea de poliţai la Brăila.
In 1895, parchetul dăduse un rechizitoriu de neculpabilitate. Dar tot în 1895, la 10 Octombrie, mulţumită maşinaţiunilor colectiviste, a’a dat un rechizitoriu contrar.
De atunci, procesul a fost mereu amînat, pină acum, în ajunul alegerilor.
Eri, 30 Octombrie, tribunalul de Brăila a judecat procesul in lipsă şi d. Papamihalo-pol a fost osindit.
Negreşit, colectiviştii nu şl vor putea răs-buna, căci mal sunt instanţe cari nu stai* la ordinele unul Codaş Manopera electorală e totuşi desăvtrşită; şi e infamă.
Printre funcţionarii de la ministerul de finanţe persistă fueă svonnl că celebrul «finanţ» George Palade, Îndată după alegerile comunale, ar avea intenţia ca pentru echilibrarea viitorului budget, să reînfiinţeze taxa de 5 la sută asupra lefel funcţionarilor.
fie vede: Dom* Palladn vrea cu orl-ee chip să devină fl mal «celebra !»
Contrabandiştii pe listele colectivist»
Să nu se creadă că numai in lista colectivistă pentru consiliul comunal al Capitalei figurează pungaşi şi reprezentanţi al prostituţiei clandestine.
In cele mal multe oraşe ale ţărel acclaş lucru se observă. Peste tot oamenii cinstiţi ad refuzat să dea concursul lor colectiviştilor.
De pildă, la Ploeştl s’a pus pe listă un domn Christescu, contrabandist, condamnat ca atare de justiţie.
Iată actele oficiale. Mal lntîl sentinţa tribunalului :
Considertnd că apelantul ’şî sprijină acţiunea sa pe procesul-verbal încheiat de judecătorul de instrucţie şi Primul-Procuror al Trib. Prahova, în ziua de 9 Iunie 1895, întărit prin de-ciunea aprobativă a ministerului de interne, No. 2 4574 din 20 Septembr.e 1895, prin care se constată cont ratmn<l* comisă de intimaţi; cum şi pe încheerea Tribunalului Prahova, secţia I, No. 76 din 96 care pe baza acelui pro-ces-verbal, a fixat valoarea mărfurilor introduse In comună, a căror fiinţă nu s’a mal găsit la suma de lei 1400.
Pentru aceste motive In numele legel
hotărăşti:
Admite ca fondată acţiunea intentată de P. Alexandrescu contra fraţilor I. şi T. Christtscu, comercianţi din Ploeştî.
Condamnă pe numiţii defendorl ca firmă comerciala, să plătească apelantului P. Alexanj drescu, suma de leî una mie patru ^'sute (1400), valoarea a patru lăzi liqueur bolor de Turin, cinci lăzi Vormut de Turin şi un butoiO Cog-nac de Ilamburg, căzute lu contrabandă, cu procente legale de la 3 Noembrio 1895 cerere în judecata,
Sentinţa cu recurs.
Contrsbanditul Christescu a făcut recurs Dar Curtea de Casaţie a respins recursul.
Pentru aceasta se poate consulta dosarul No. 5673 din 1895.
Iată cine sunt sprijinitorii lui Sturdza. Fireşte, un trădător nu poate fi sprijinit de cit de contrabandişti şi de escroci.
Citim lu Drapelul :
«In «fîrşlt, aseură sa proclamat lista guvernamentală, In întrunirea de la Haeia.
«Sperăm eă de astă dată ziarele guvernamentale nu vor mal spune că •
fost o solemnitate politică întrunirea de la Dacia.
«Lnnte foarte pufină ; clte-va sute socotind şl cudrele de agenţi. Proclamarea listei a avut loc în mijlocul anei nepăsărl generale şl foarte mulţi ad părăsit întrunirea crltlclnd cu asprime multe din persoanele cari ad fost trecute în listă prin surprindere.
«Astă-zl s’ad prezentat la redacţiu-nea noastră mal mulţi comercianţi din culoarea de roşu şi *ne-ad declarat că pentru întîia oară se nesocoteşte ast-fel culoarea lor care nu este re-presentată prin nici un comerciant fruntaş. Pe listă figurează mal mulţi iluştri necunoscuţi, sad prea bine cunoscuţi, cari reclamă fără nici un cu-vlnt recunoştinţa comercianţilor.
«Lista comunală are o singură calitate : e la înălţimea guvernului pre-sidat de d. Sturdza.
TEROARE A IN ŢARA
GAEŞTÎ
In Găeştl, micul orăşel Găeştl, administraţia şi a perdut minţile cu totul.
Văzind colectiviştii că chiar acolo n’au nici o speranţă de izbindă, aii început să comită cele mal neruşinate ingerinţe.
Primarul a chemat pe toţi preoţii din orăşel, şi i-a ameninţat cu urgia administraţiei dacă nu va reuşi lista guvernamentală. Acelaş lucru l’a făcut şi cu cel mai influenţi alegători.
In acelaşi timp, primarul o cerut să i se trimeată forţe armate, pe care vrea să le aibă la indemtnă, in ziua alegerel.
S’ait organizat şi bande de bătăuşi care aii început deja să opereze.
£elicit&rile noastre d-lul Ferechide, ministru de internei
*
• *
T.OCNA
In T, Ocna lucrurile nu merg mal bine Teroarea domneşte acolo.
Iată telegrama adresată mal mulţi cetăţeni din T.-Ocna d Iul Ferechide, ministru de interne:
Rugăm în numele dreptăţef, a respectului legilor şi a demnităţei d-v. de ministru libiral, explioaţi-rte cum se face că în urma circulărei d-v. poliţaiul, sub-prtfedul, primarul şi tot aparatul administrativ, tn frunte cu pro-toereul Arghir Gogu şi toată suflarea ce primeşte salare sau diurne, cutreiră stradele ameninţind şi teroriztnd alegătorii a fi pentru lista comunală guvernamentală.
Zapciul Ionesou a mers pină acolo, fn cU profitînd de poliţa ce are de la locuitorul Pasou, Tudoreanu pentru 400 lei cu termen deschis, l’a ameninţat că, dacă nu 1 va însoţi în alaiul lor prin mahalale, de şi figurează pe lista conservatoare, îl protestează poliţa.
(ss) Crupensky, Barisov, Enescu, Conslan-tinescu, Cozoni, Neculau Grigoriu, Hristodor Gheorghiu, Boia Danailă, Pascu Tudoreanu, C. A. Calinei, Dolisu Orban Auastasiu şi alţii.
Rtindele <le pungaşi
«Ie Ia .Primărie
Voinţa Naţională de aseară recunoaşte ca adevărată scrisoarea d-lul Constantinescu, ce am publicat zilele trecute îu fac simil.
Acea scrisoare, adresată de un domn Gh. Constantinescu agentului colectivist Senat Rădulescu, sună astfel:
Dragă Senat,
Te rog stirueşte da d. Molisiunu să libereze nişte vin făcut de stafide d-lui Bercu Focşâneanu. Am stat eu pină aci şi l-a ptts la analiză, însă pină acum nu s’a terminat. Sunt sigur că se va libera, flind-că nu este, de cit apă şi stafide la mijloc. Avem un profit d* 400 de lei deja depusă pentru noi trei. Eu plec la Deal, pentru cîte va zile Stăruie, şi reuşind eu aranjăm. Dacă te întreabă cine-va, nu mai spune. Noi am spus atuncea că această serisoare e scrisă de Constantinescu fiul, funcţionar la primăria Capitalei.
In fine aseară, după o săptâmlnS, Voinţa ne răspunde, publicîud la rlndu l următoarea scrisoare adresată de Constantinescu fiul Iul Melisiano. După introducerea civenită, a-ceastă scrisoare spune :
*Iată cum stă adevărul. Tatăl meii G. Constantinescu, in ziua de 27 Septembre a. c., în momentul plecăreî din Bucureşti, chiar cind era urcat in trăsură pentru a pleca la vie, îmi prezintă pe un oare-care Topîrceanu ca să i dau o recomandaţie către d. Senat Rădulescu, şi plecă.
«Acest Topîrceanu mi a cerut o carte de visită a tatălui mei*, didindu-mi a scrie rtndurile reproduse. Eu am scris aceste rînduri, fără ca tatăl mei* să-mi fi zis ce trebue să scrii*, şi punind şi numele d v. după dictarea şi insistenţele acestui domn ».
Care va să zică, Voinţa, recunosctnd scrisoarea cătră Senat Rădulescu, recunoaşte şi existenţa bandei care, pentru a proteja pe un contrabandist, ceruse acestuia patru sute de lei, bani ce aă fost depuşi.
Voinţa nu ne spune ce măsuri a luat parchetul, şi nu ne spune dacă Constantinescu-fiul mal e funcţionar la Primărie sad a fost destituit.
Poate că ne va răspunde peste o săptă-mlnă. Cind e vorba de gheşefturile stăplni-lor săi, Voinţa nu se prea grăbeşte.
întrunirea din Tecuciă
— Prin fir telegrafic —
1 ecuciu, 30 Oct., orele 6 p. m.
D. Take louescu, lntorclndu se din Iaşi a sosit azi după amiazl, la orele 1 p. m. La gară a fost primit de un mare număr de cetăţeni, Iu frunte cu capii partidului couservator diu localitate. Primirea a fost entusiastă.
In acelaşi tren se afla şi d. general Mânu, care a fost aclamat cu freuesie de mulţimea ce se afla pe peron.
Ls orele 4 şi jumătate, s’a ţinut Întrunirea publică, care a fost un adevărat triumf al partidului conservator. O aşa lutrunire nu s’a mal văzut ai i.
D lui Take Ionescu, după splendidul ds curs pe care l’a rostit, ’l s’ad făcut ova-ţiunl Însufleţite.
Başibuzuciile lai Tache Anastasia
(Telegrama particulara)
Ttcuciu 30 Oct., orele 5 jum.
Senatorul colectivist Tache Anaatasiu, ca să forţeze ps ţărani să facă invazii agricole cu dinsul, a inchis trei sute de vite ale locuitorilor din Ţigăneşti.
De două zile vitele stau nemincata.
Ţăranii desperaţi, ai* reclamat procurorului local şi procurorului general. Re elamaţiunil» lor au rămas insă fără re sulfat.
Din Amsterdam se scrie ziarului Etoile belge:
Un grav accident s’a lnttmplat tabloului Esiher, Aman şi Âeeugrus, aparţinind regelui Romlnie! şi unul din cele mal frumoase tablouri din exposiţiunea Rembrandt. Un cuiti bătut in zid şi de care era atlrnat tabloul. a străbătut pinza şi a spart ochiul lui Assuerus, a cărui privire era de o expresiune uimitoare.
De mal multe zile se observă la ş sea un cupeCt, care nu este al primăriei Capitalei, însă tras de caU primăriei şi minaţi de un domn Filip. îmbrăcat în haine de pluş, ca muscalii, care este funcţionar la primărie, dar nu este vizitid la proprietarul cupeuluî.
Rugăm pe Voinţa să na descurce această încurcătură.
Vom reveni.
Dăm azi tu zupllmeat discursul d-lul Barbu Deluvrancea, rostit la lutrunlre-i de la l«|I.
Reproducem acest discurs din Mtrapelul, împreună cu antetul cn care Însoţeşte acest discurs ziarul drapetlştlior*
fie va observa că Itrapelut numeşte pe d. Delavrancea : «a-nileul nostru», ceea ce tuseainnă că Întreaga grupare aurellaulstă admite modul de a vedea al d-lul Delavrancr».
Cine se abonează la ziarnl „E-poca“ plătind costul abonamentului de 20 tel pe un an, cu un adaos de 2 tel pentru Capitală si 2 tel &O bani pentru judeţe, va. primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JYovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8° de 204 pagini elegant tipărit9 cum şi Trişti», cel din urma articol al lui Alexandru Lahovari.
MlwvV*
ŞTIRI JUDICIARE
Medicina băbească.—Baba Marinca Du-mitrache, din Teleorman, trecea prin mahalaua sa de vindecătnarea tutulor boalelor. Iutr’o zi se presinti la dlusa femeia Ioana Grigore David, pllngîndu-se că sufere de boale vene-riene. Baba, în loc să administreze legendarele buruene, a voit să imiteze pe medicii moderni, adininistrind bolnavtl o mare dosă de mercur. Bolnava s’a găsit aşa de bine in urma acestei cure, in cit a şi încetat din viaţă, după 7 zile de tratament.
Baba a fost dată judecăţii pentru exerciţiîl ilegal al mediciuef, combinat pe de asupra şi cu o omucidere priu imprudenţa.
Tribunalul din Teleorman a ermdamnat-o la o lună de zile închisoare, iar Curtea de Apel din Bucureşti, secţia 3-a, a confirmat erî sentinţa acestui tribunal.
*
* *
Afacerea Fargeon. — D. Jean Fargeon, condamnat în chestiunea răpire! d-şoarel Ioanide, a obţinut ieri de la Curtea de apel, secţia I-a, menţinerea sa în libertate, pină la judecarea recursului săO.
ECOURI
—Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. SI .34
—	P. S. Arhiereul Meletie Gălâţeanul s’a mutat din str. Mîutuleasa No. 27 lu str. Furiilor No. 2 bis.
—	Afecţiunile iuimel şi plămluilor se caracterizează prin slăbiciune nervoasă, apăsare, o stare de tristeţâ, tuse şi sudori, succedlnd unei stări de slăbiciune şi anemie. Toată lumea poate «stă-zl să se prezerve de aceste boli, cari, după cum se ştie, aă cele mal grave conseciuţe. Pentru acea sta e de ajuns să se dea o vigoare neobicinuită slngelul. sistemului uervos şi sto-machulul, părintele iiutriliunel. Medicii cel mal Însemnaţi preconizează în acest s op întrebuinţarea vinului Bravais, căruia coca, kola, guarana şi teobromia II coustituie principiile active.
Depeşile de erî
(Serviciul «Agenţiei Romîne»)
JlBelgrad, 30 Octombrie.— Un caporal de la graniţă a fost asasinat ds nişte nizaml Ungă blockausul din Naustaia-Kuca tn districtul Vranja. Această ştire a produs aci o indignare mare.
Atena, 30 OJombrie.—Cabinetul va cere disolvarea Camerei peste 25 de zile. Alegerile se vor face la începutul Iul Februarie.
Paris. 30 Octombrie. — D. Mesureur, radical, a fost ales cu 19 voturi coutra 14, preş dinte al comisiunel bugetului, d. Pel-letan a fost ales raportor general.
Viena, 30 Odombrie.—Se anunţă din Pe-tersburg Corespondenţei Politice, în privinţa visitel fostului ministru grec, d. Sku ses la Celtinge, Be'grad, şi Sofia, că diplomaţia rusească nu se gtndeşte de loc să ie lndrumeze prin intermediari lu transformarea raporturilor dintre Statrle Balcauilor. Dorinţa serioasă a Rusiei este de a evita orl-ce perturbaţiuue în tatus guo din Balcani şi aceas’a se manifestează pi in Întreaga
Eolitică externă a Rusiei si mal cu deose-ire prin Înţelegerea dintre cab'netele din Petersburg şi Viena asupra cestiunilor balcanice.
Viena, 30 Octombrie.— Sub-comisiunea însărcinată să trateze tariful vamal şi de comerţ cu Ungaria a adonlat ansamblul proiectului guvernului.— Sub comisiunea însărcinată cu proiectul pentru bancă şi valută a adoptat statutele băncii.
Cele două sub-comisiunl afl terminat lucrările lor.
B-yrouth, 30 Octombrie. — Majestăţile Lor germane afl sosit seara şi s’aO urcat pe bordul lui Hohenzollern.—Oraşul şi portul sunt decorate şi iluminate.
Madrid, 30 Octombrie.— Regina regentă va trimite un demnitar la curUa Cartage-nel. pentru a duce o scrisoare autografă in-vilînd pe Suveranii germani să vie la Madrid.
Abonamentul 1» ziarul Epoca este 20 Eel pe an şl IO 1Lei pe O luni, plă-tibil 1» 1 şi 15 din lună.
I>1 V	Jtfi
DTN CAPTTaTa
Incendiu—Un început de incendia s’a de durat astă noapte la şcoala comunală «Poe naru» din strada Ştirbel-Vodă.
Pompierii sosiţi la vreme aQ putut localiza focul înainte ea el să ia proporţiunl îngrijitoare. In manevrele pe cari le-afl fă ut pompierii pentru stiDgerea focului, o saca a călcat p* sergentul de stradă G. Pop seu cu No. 786, care fliud grav rănit, a fost transportat la infirmeria corpului.
DIN ŢARA
Incendiu.—Un incendia a distrus alalUerl noapte grajdurile d-lul Ştefănescu diu oraşul Brăila.
P.gubele sunt însemnate.
Crimn din R&consa.—Locu’torul Ştefan Mironică, dn comuna Răcoasa Palna, dueln-du-se cu căruţa încărcată eu pi şte Ia tlrgul do la Vidra, pe drum a fost Împuşcat pe la spate şi ucis pe loc.
Autorităţile locale atl luat măsuri pentru ui-măiirea şi prii_d rea criminalului.
Ccls-ă de n<»ţnt eî. — Diu Craiova ni ae anunţă o dramă îngrozitoare, sâvlişită în comuna Cornu, din judeţul Dolj.
Locuitorul Ghiţâ Danciă, din acea comunS( luîndu-se alaltflseară la ceartă cu soţia sa, Iu. tr'un raomont d« furie, a lovit pe s&riuana te. mea cn un ciomag în cap, ueizind-o pe loc. Criminalul a fost arest-t.
Evenimentele din Franţa
Miasputia Im cemliuui
Paris, 30 Octombrie. — D. Dupuy a primit să răspunză Luni la o cestiune a d-lui Fournier, socialist, în privinţa urmăririlor intentate în contra d-lui Gohier pentru cartea sa în contra armatei.
D. de Freydnet a acceptat în principiu pentru Marţi discuţiunea cestiunei d-lui Biyer, socialist, în privinţa prelungirei ţinerii la secret a locotenentn'ni colonel Picquart.
Paris, 30 Octombrie. — După Temps, d. Cavaignoc a discutat în faţa curţii de casaţie dovrzile mărturisirilor lui Dreyfus, anunţînd că toate documente'e în această privinţă nu s’ai* supus curţii, dar că ar fl de datoria guvernului să le dea.
Ancheta tn con'ra lui Picquart se va închide Luni sau Marţi.
ffffle ejcprintatm (irrtnmttirf
Paris, 30 Octombrie. — O notă a Agenţiei Havas, zice că d. Delcassâ, oflind de un articol al unui ziar de seară in privinţa afacer ei Drryfus şi în care era amestecată contesa de Miinster, fiica ambasadorului Germaniei la Paris, s'a dus să ducă contelui de Miinster, expresia viilor păreri de răi* ale guvernului şi indignarea sa în contra unor asemenea procedeuri ce mu se poate in de ajuns vesteji.
JDesntimJi*-»
Roma, 30 Octombrie. — Italie califică de născocire curată, ştirea ziarului Intransi-geant, după care colonelul Pan>zzardi ar fl trimes guvernului italian o depeşă ţi frată, dovedind culpabilitatea lui Dreyfus
CHESTIUNEA ZILEI
înarmările Angliei şi ale FranţleT
Gravitatea conflictului dintre Anglia şi Franţa, provocat de cearta asupra Faşodeî, u’a putut fi micşorat priu cedarea celei din urmă puteri. Anglia n’a încetat cu pregătirile de răsboiQ, şi Franţa, la rludul săă, a Început să’şl inobiliseze flota.
înarmările Angliei
înarmările Angliei continuă. Escada <E-mergeney» diu Devonport e gata tn ori ce moment să iasă In largul înăiil. Incrucişă-toarele «Retribution» şi «Charibdis», precum şi vasul de răsboifi «Temeraire» sunt puse lu posiţie de a se lipi la Divizia A a flotei de reservă. Zi şi noapte se lucrează pe aceste vase. Aceeaşi activitate febrilă domneşte şi tu Portsmoulh. Marele vas de râsboid «Formidable» va fi gata de plecare In timp de 10 zile. Incrucişă'orul de clasa I-ia «Europa», construit In ultimii ani, a luat cărbuni. lucrucişătorul «St. George» şi încă două vase vor fi inobiliz te. Chiar şi canonierele vechi «Balzer» (18700 şi «Piu-cher» (1879) suut reparate. Luul, dimineaţa
www.dacoromanica.ro
EPOCA
S
a sosit la Portsmouth tncrucişâtorul «Cu-raţao», care a fost chemat Înapoi din drumul săd spre insulele Canare.
In I'ranţa
Cercurile diplomatice din Paris, par a da toată importanţa cuvenită vcestor luaarmărl ale Angliei.
Se aşteaptă ca Anglia să ceară Francezilor, ca aceştia să părăsească posiţiunea Bar-el Ghazal. Diplomaţia engleză susţine încă principiul, că Franţa n’are nici un drept de posesiune asupra nici unul punct din Su dan. Anglia lnsi nu voia să pună pe tapet cestiunea evacuării, piuă ce Malidiul nu va li învins. Aceasta, fiind acum un fapt îndeplinit, so crede că Anglia va păşi cu toată energia.
Mtuaia fi Germania
In ce mod va răspunde Frauţa acestei pretmţiunl a Angliei? Depinde de atitudinea Rusiei, dacă Rusia va fi sad nu dispusă a sorijini Republica aliată.
In unele cercuri franceze se crede că Rusia şi Germania vor fi de partea Franţei. Dar această combinaţie nu e luată în serios. Se afirmă că împăratul Wilh Im şi-a grăbit reîntoarcerea In patrie nu atît din cauza eotnphcaţiunilor din Africa, ci mal mult din cauza fazei acute în care va intra chestiunea Filipinelor, în caz cînd America va căuta să clştige de la Spania acest grup de insule. după cum se spune, pe suma de 2 milioane pesetas.
Iu ori ce împrejurare. Germania va lua sub protecţie o staţie de cărbuni din Fili-pine, staţiune de care nu se poate lipsi, de fapt, comerţul german şi flota de războia germană.
Conflictul Franco-Englez
Peb rsburg, 30 Octombrie.— Ziarele rele veaeă tonul neliniştitor al discursului marchizului de Salisbury. Novoie Wremia •ice că acest discurs al marchisulul de Silisbury nu împrăştie de loc neliniştea provocată de înarmările englese şi indică nişte intenţiunl ce guvernul englez n’ar putea re alt sa de ctt in detrimentul intereselor celor mai vitale ale puterilor con-tin-nlale, mal cu deosebire în acela al Franciei şi al Fustei.
Cair, 30 Octombrie.—Maiorul Marchand şi căpitanul Baratier ai* amtnat plecarea lor pe Duminică. Ei au ales ca linie de retragere calea Nilului albastru, Abisinia şi Dytbuti.
ŞT1BI MABUDTTJB
*	D. N. Dimitriu a fost ales ajutor de primar la Roman.
*	Sesiunea consiliului general de R.-Să rat a fost prelungita încă cu 15 zile.
*	Aa fost numiţi:
D. dr. St. Slăvişteanu, medic al plăsel Jiu-de sus şi al spitalului diu Filiaşl. judeţul Dolj.
D. I. S. Popescu, comisar ia Curtea de Argeş; şi
D Viziru, desemnator în serviciul poştelor şi telegrafelor.
----------------mama» ------: ~
ULTIME INFORMATIUNI
Un ministru
agent electoral
Dacă Pa'lade face pe agentul electoral în Bucureşti, Cosmetici Stoloescu îl face la PlopştI, unde organizează bande şl le asmuţă in contra cetăţenilor.
Fruntaşii din Ploeşil aă fost nevoiţi să se plingă dar H. S. Regelui în contra a-cestul nedemn consilier al Săfi.
Iati această telegramă :
Majestâţet Sale Regelui
Sinaia
Guvernul fiind ameninţat să piareă alegerile comunale la Ploeşti, recurge la intimidări şi violente contra alegătorilor.
Astă seară consilierul Tronului Constantin Stoi escu, ministruljusli(iei, fără să fie alegător comunal In Ploeşti, a prezidat o întrunire publică şi a încurajat pe Stan Popescu, directorul temniţei şi alU agenţi poliţieneşti în cap cu directorul prefedurel, ca in sala de întrunire să huiduiasaă şi să beită pe cetăţenii cari nu aplaudaţi discursurile sale.
Vasile Dimitriu, advocat, Gheorghe Moisescu şi alţii cari aii fost îmbrîn-cifl şi bătutl, aă. reclamat autorităţilor locale, dar nici parchetul, nici politia, nu aii curagiul să constate provocările la băiete ale unui ministru, care prin prezenta sa in sala de întrunire şi prin cuantele sale provocătoare, a înourajat şi mai mult excesele şi violentele agenţilor poliţieneşti.
Cerem respedoasă ertare Majestăţel Voastre, dacă ne vedem nevoiţi a vă ruga ca aoest consilier al Tronului să lase pe cetăţeni să se sfătuiască în toată libertatea.
(ss) Luca Eleftereaeu, fost prefect, Nico-lae Răşcan, fost deputat, Constantin E-nescu, fost primar şi senator, Chriaiu Ne-goeacu, fost deputat, advocat; Hariton, mare proprietar, I. Popovid, fost casier general. Vasile Dimitriu, advocat, Constantin Mtreea, mare proprietar, Toma Macovei, proprietar, Serghttacu, mare arendaş, Ştefan Dumitrescu, advocat, Laice Marinescu, mare proprietar. Petre Ionescu, comerciant, Soreacu, Triandafll Negulescu, Matake Şte-făneacu, comerciant ; Kogălniceanu, comerciant ; Panait Popescu, comerciant, Petre Conetantineacu, comercianţi şi alţi alegători in colegiul I.
Bandiţii de la primărie continuă a faoe tot soiul de şicane şi tertipuri cu distribuirea cărţilor de alegător. Pe dată oe o persoană bănuită că nu va vota c* lista pungaşilor, se prezintă pentru o-şt lua carta de alegător, bandiţii întrebuinţează toate mijloacele pentru a
împiedica eliberarea. Fie că «pun că n’au acolo suburbia din care faoe parte alegătorul, fie că pretextează o greşeală în scrierea numelui, fie că contestă că persoana care se prezintă este chiar a-legătorul înscris pe carta reclamată, intr’un fel saă tntr’altul, el şicanează ti dacă pot refuză eliberarea cărţilor.
Bandiţii au împins azi obrăznicia şi mat departe în tertipurile lor idioate.
D. S. M. Acioof, din suburbia Armeni, presentîiidu se oa să-şi ia cartea, bandiţii i-au refuzat-o, sub cuvin', că pe cartea d-lul Acicof, — atit pe cartă cit şi pe cotor — era pensă semnătura unul domn V. Asador.
rT~— Este o greşeală, aii pretextai bandiţii, şi fiind că s’a greşit ca d. Asador să semneze pe cartea d-tale, noi nu /t-o mal eliberăm.
Asta-i logică ă la Kt fer iu.
Pentru ca d. Acicof să-şl ia cartea, a trebuit intervenţia mal multor amici d’at noştri cari aii protestat în contra acestor tertipuri şi proctdeurl la cari se dedaU bandiţii.
Cronica electorală
GALAŢI
Pamfletul colectivist, Voinţa Galaţilor, ne mal avlnd ce debita pe socoteala partidului conservator a urmat !n trei nu mere consecutive, să atace prin insinuări calomnioase, pe amicul nostru d Nieu Doicid, membru In comitetul partidului conservator din localitate.
Oamenii aceştia devin ridicu’I, el nu ad ce imputa d-lul Nicu Doicid, de cît că e prea tlnăr.
Faţă eu aceste insulte, d. Nicu Doiciu a adrfsat ziarului local Poşta, următoarea scrisoare:
Domnule Redactor,
O foiţă locală, care nu merită numirea de ziar. îşi permite de clte-va zile necuviinţe la adresa me«.
Sunt gata să răspund, cum se cuvine, orl-oărul va eşi din rezerva ce situaţiunea mea in viaţa publică i-o impune.
Dar, ne ştiind ciDe răspunde de cele scrise In acest pamflet, şi, nevoind a mă compromite, cerînd socoteală unei murdare slugi plătită din fondurile judeţului, somez pe d. prefect Zorilă să pună capăt acestei campanii murdare pentru care eO Îmi fac datoria ţaţă cu miue însumi şi cu societatea triraiţîndu-I o pereche de palme.
D. Zorilă trebue să ştie că o dată ce am tăiat urechi de oameni, nu mă dad In lături d« a tăia şi urechi de Zorilă.
Sunt gata a depune şi o lei pentru despăgubiri.
Terminînd, vă rog, să primiţi, d-le redactor, o dată cu consideraţiunea mea şi asigurarea că aceasta e ultima oară cînd mă adresez unor oameni ca aceia cari se află în capul judeţului neatru.
(ss) Silcn 1. Doiciu IAŞI
Administraţia comunală locală, recurge la un mijloc pe eît de infern, pe atît şi de mizerabil spre a împedeca de la vot pe a-legătoril cari nu sunt lavorabill partidului.
Z le întregi aleargă oamenii pe la primărie să'şî primească cărţile lor de alegători, şi necontenit li se face tot felul de şicane refuzîndu li-se sub diferite pretexte cărţile.
Protestăm contra acestei nelegiuiri şi cerem ca cel însărcinaţi cu eliberarea cărţilor de alegător să uu mal şicaneze pe cetăţeni cari, dacă această infamie continuă, vor fi nevoiţi să’şî facă dreptate singuri.
CRAIOVA
Ingerinţele administraţiei aii Început a deveni o teroare pentru nenorociţii noştri cetăţ-nl.
Prefectul şi cu poliţaiul se duc din casă In casă. iutimidlnd pe cetăţeni cu diferite ameninţări, forţtnd pe unii să voteze cu guvernul, iar pe alţii obligludu I să nu vie la
vot.
Aceste fapte atl fost telegrafiate la minister, dar toate autorităţile sunt surde.
BRĂILA
Aseară, la orele 8, conservatorii din Brăila, aă ţinut o Întrunire publică lu vederea alegerilor comunale.
S’a proclamat preşedinta al îutrunirel d. Beloiu.
Afl vorbit d-nil Suditu, Fotin, Pallade, Ghiţă Dumitrescu, Pandeli Stanciu, comerciant şi Bariton Pascaly, criticîud partidul guvernamental şi administraţia comunală.
L’a sflrşit s’a proclamat următoarea listă de candidaţi pentru viitoarele alegeri:
Colegiul I. — D-nil: Perlea, Suditu, Di-mitrescu, Bercianu, Persoiu, Ştefănescu, Cbi-riac, Panait Avtsalon.
Colegiul II. — D-nil: Beloiu, George Nes-tor, Pavelescu. Pandeli Stanciu, Bănciulescu, Tarala, Apostol Gagiulescu.
întrunirea s’a sflrşit la orele 10 şi jumătate.
CRAIOVA
La’orele 8 seara, a avut loc o mare întrunire conservatoare In sala Bellevue de aci.
D. Dimitreacu, comerciant, este proclamat preşedinte.
D. Economi* ia cel d’îotll cuvintul şi fă-clnd istoricul partidului liberal, iniierează cu energie actualul guvern.
D. Bumbăcilă persiflează pe liberali şi obţine un mare succes de ilaritate cu coin-paraţiunile sale populare.
D. Tanoviceanu, profesor din Iaşi, declară că este liberal, combate Insă actualul guvern, ataclnd mal ales pe d-nil Ferechide şi Brătiauu.
D. Ştefănescu, inginer, arată modul neinteligent şi fără de inimă cum conduc liberalii comuna.
D. Tarhe Po icrat vorbeşte d* chestia na ţională şi atacă In mod violent pe d. Sturdza, care a trădat o. In sală, amintirea chestiei naţionale a produs un entusiasm nespus. Aplauzele nu mal conteniră.
D. Boldeacu citează lucrările de edilitate pe cari le a făcut pe cînd era primar şi se tulreabă ce afl făcut colectiviştii ?
D. Cgandă dă citire listei pe care partidul conservator o va presenta la colegiul I comunal, şi spune cft ziua de 1 Nuembrie •ste ziua clud se va alege griul diu uegkiuă.
HSMI
TURNU-MĂGURELE
Partidul conservator a fixat următoarea listă pentru alegerile comunale :
Colegiul I: a. Maimarolu, Gheorghe Ba-ruţ, Gb. A. Irftuuş, Stan M. Dorcescu, N. Cecropide.
Colegiul II: Diman G&nciulescu, Velea G. Praporgicu, Tacbe Necşulescu şi Pan-dele P. Repanovicl.
BÎRLAD
Partidul conservator a fixat pentru colegiul I următoarea listă :
D nil : maior C. Pruncu. doctor loan An-toniu, Mihaifl Pop, Dim. H. Juvara, Vasile Lascarov şi Nicolae C. Budu.
PLOEŞTI
Partidul conservator va ţine diseară o întrunire publică tn sala Dobrică, In faţa vechiului licefl.
MIZIL
In seara de 29 a. c., partidul conservator a ţinut o mare Întrunire în sala teatrului Ma-rech.
Sala era literalmente plină de lume. A asistat şi o delegaţiune numeroasă din Buzăd, lotre alţii şi d-nil Emil P. Teodor, Anton Bar-descu, C. Tisescu şi N. Pătârlăjeanu. Cînd a-aceştl membri aii intrat în sală, toată lumea a izbucnit în tunete de aplause şi de ura :
Ad vorbit d-niî Emil Teodor, C. Tiseacu, L. C. Condeescu, B. N. Marech şi Plutarch N. Marech.
Întrunirea s’a terminat la orele 11 clnd cel întruniţi s’att împrăştiat în cea mal perfectă linişte.
Delegaţia profesorilor universitari, Însărcinată să comunice d-lul Haret că noul rector al u-uiversităţli din capitală, d. Coco Dimltrescu; nu e alesul corpului profesoral,—a decis să nu se pre-slute d-lul C. gtolcescu, ministru ad-interim la Instrucţie, cu care profesorii nu vor să albă nici un raport fie oficial, fie personal.
Crisa ministerială.
înaintările in armată ce trebuiaă aă «« facă pe ziua de mtine, au fost amî-nate pe ziua de 28 Noembrie, din camă că Dim. Sturdza se opune la unele înaintări proiectate de d. general Berendeiu.
Se proiectase trei înaintări la gradul de colonel in locurile rămase vacante în urma retrageret d-lor colonel Lipan şi colonel Gherghel, precum şi în urma înfiinţării unul noii regiment tn Botoşani.
D. general Berendeiă, vroia să înainteze pentru două locuri pe d-nil loc.-colo-nell Georgeecu, aghiotant regal, şi Ave-rescu. In contra acestor înaintări Stur-dea a izbucnit cu furie, din care camă d. general Berendeiă şl a dat demiaiunea, care tneă pînă azi n’a fost primită.
*
* *
Jfl se afirmă că Sturdza mu a lăsat Impresii bune la Sinaia, nude a fost erl.
Imediat dnpă alegeri, probabil « lilar 31 ercurl, crisa ministerială va Isbucnl. Guvernamentalii se tem că faţă cu imposibila sltnaţle ce ţl-a creat, Sturdza va fi nevoit să preslnte demisia Întregului cabinet.
Teroarea în Focşani
(Telegramă particulară)
Focşani, 31 Oct. orele 12.
Suntem în plină teroare; bande de bătăuşi, patronaţi de poliţie, ameninţă pe cetăţeni. Sub-prefecţil* şl-ail părăsit plăşils şi ameninţă pe alegătorii Independenţi. Am denunţut aceste infame procedări d-lul ministru de justiţie şi d-lul procuror general.
La violenţă vom răapunde prin violenţe.
iV. Voinov, C. Coteacu, Al. Jurascu, dr. Macrideecu, D. Teanu, Gogu Conetantineacu, Teodor Ienibace, Conel. Lupu, Iorgu Potop şi C. Qhtorghiu.
Furiile (I -lut Htui'dza
Drapelul povesteşte următoarea scenă frumoasă ce s’a petrecut silele trecute, la ministerul de externe :
Mal mulţi deputaţi şi senatori din provincie au fost primiţi de d. Sturdza.
Ei a'u« plina d-lul preşedinte al consi liului că una li s’a promis la centru şi alta a'a făcut în localităţile respective; că ai* fost traşi pe sfoară şi că e balamuc în provincie ca şi la centru.
D. Sturdza tresări şi bătînd cu pumnul în masă ţipa de $e auzea tn salonul de recepţie:
—	Nu vreai* să ştii* de nimic, de nimic. Datoria d-voastră este să fiţi soldaţi disciplinaţi şi să vă grupaţi ca un singur om în jurul şefului. Toată ţara mă aclamă şi d voastră mă certaţi. Nu vă potriviţi drapeliştilor. Mergeţi înainte şi dacă nu vă împăcaţi acum, imediat, mă duc la Rege să-l spun să cheme pe Lascar Ca-tmrgiu să presideze alegerile.
—	Bine, d le Sturdza, dar situaţia actuală din judeţe e insuportabilă şi...
—	Nu vreai* să ştiu de nimic. Ort vă veţi supune ori vin conservatorii. Cum mă duc ei* vine Lascar Catargiu.
—	Bine, dar sunt chestiuni urgente cari reclamă...
—	SA vă împăcaţi, nu vreai* să ştiu de nimic
—	Dar nu-l nici o ceartă C. Q. Mitiţă, zise un bătrîn senator.
—	Nu vreau să ştii* de nimic. Sunt şef şi trebue să vă supuneţi, lără disciplină suntem pierduţi. Goniţi zavistia şi merg'ţl înainte.
Bieţii oameni aii rămas perplexl, şi aă plecat buimăciţi toţi eeclamind :
—	Hal de prim-minietru !
Ingerinţe monstruoase
Un scandal ne mal pomenit, In analele judecătoreşti, s’a petrecut erî la Buzăd. Faptul este atît de monstruos şi dovedeşte încă o dată că suv guvernul colectivist şi cu miniştri ca Pallade şi Stoicescu, magistratura este adusă la toate josniciile posibile. Guvernul nu se dă în lături de la cele mal strigătoare ilegalităţi pentru a şicana pe adversarii politici, In scop de a face ingerinţe In alegeri.
Iată cele petrecute In toată goliciunea lor :
Un comerciant de frunte din Buzăd, d. Stoica Panaitescu, fiind pus pe lista conservatoare, colectiviştii din localitate ad Întrebuinţat tot soiul de mijloace pentru a teroriza pe d. Panaitescu.
Văzlnd că nu poate reuşi, primarul colectivist Constantmescu, creztnd că va Ins-păimlnta pe tatăl, a Înscenat o mizerabilă cursă fiului, d lui I. Panaitescu, care ca şi tatăl săd, este comerciant In Buzâd.
Sunt trei săptămtnl de cînd d. Panaiteseu, fiul, a încetat plăţile. D sa şi-a depus bilanţul la tribunal din care se vede că pasivul este egal cu activul.
Colectiviştii intervin
Profitlnd de această nenorocire a d lui I. Panaitescu, primarul a ales’o ca armă de răsbunare politică. Constanlinescu intervine pe iîngă sindicul falimentului şi acesta, pre tlndu-se la infamie, face un raport prin care arată că cheltuelile personale ale falitului trecute în bilanţ sunt prea mari şi tribunalul, tn baza acestui raport, ordonă arestarea d Iul I. Paaailescu. Aceasta, trei săptămtnl de la declararea în stare de faliment a d lui Panaiteseu fiul.
D. Stoica Panaitescu, văzlnd această mi-şelie, vroind a scăpa pe fiul săd de urgia colectiviştilor, depune 8 000 lei şi cere eliberarea pe garanţie a fiului săd.
Cestiunea eliberărel pe garanţie este discutată contradictoria în plină şedinţă, faţă cu sindicul care susţinea raportul săd făcut după stăruinţele primarului, şi tribunalul, convingtndu se de flagranta ilegalitate ce s’a făcut cu d. I. Panaitescu, ordonă imediata lui punere în libertate.
Neeareeutare ete sentinţei
Colectiviştii sunt turb ţi de sentinţa tribunalului şi în coacepţia lor infamă, uu se dad învinşi niel în faţa sentinţei tribunalului. El aleargă la un tertip şi mal monstruos.
Colectiviştii ad intervenit pe Iîngă par cheful de Buzăd ca să uu execute sentinţa tribunalului.
EI bine, parchetai de Buzău s’a învoit manoperilor colectiviste şi a refuzat executarea sentinţei tribunalului.
In faţa acestei strigătoare călcare de lege, toată lumea din Buzăd a rămas uimită. Cunoscute erad mişeliile colecliviste şi ştiut era că el nu se dad înapoi de la nici o infamie.
Dar o asemenea călcare de lege este mal mult de cît se putea aştepta cine va de la infamia colectiviştilor.
Către procurorul general
D. Stoica Panaitescu, văzlnd refuzul parchetului de a executa sentinţa tribunalului, a adresat următoarea telegramă procu rorulul general :
«Fiul meu Ion Panaitescu, comerciant, declarat in stare de faliment şi lăsat liber, a fost apoi arestat de tribunal după intervenirea sindicului. Eu cerut eliberarea pe cauţiune 3.000 lei. Tribunalul azi admis contradictoriu cu sindicul, eliberarea.
Parchetul refuză e liberarea sub pretext de apel.
*Nu are dreptul lege, parchetul facă apel ; nu există mandat arestare de la judele instrucţie ; nici hotărtre condem-nătoare, ci ordonanţă a tribunalului conform art. 700 cod comercial.
Deţinerea fiului închis este ilegală.
Rog ordonaţi imediat punerea In libertate. Ast-fel cred că în cauză este persecuţie de altă natură. Jurnalele local» aă relevat faptul. Cer dreptate.
Stoica Panalteacn.
Pentru preoţii Capitalei
Guvernai a pns pe lista candidaţilor săi şi pe preotul G. Enescn.
Dnpă atitudinea guvernului faţă de cler şi Biserică, mulţi aă fost surprinşi că s’a găsit un preot care să primească a figura pe lista colectivistă.
Iată explicaţia:
Preotul 0. Eneecu a fost, în anul 1880, ales preşedinte al soc. clerului, Ajutorul. Âbusînd de această calitate, numitul preot a luat din casă suma de 7.000 (şeapte mii) lei, pe care nici pînă az<, după doul-spre-zece ani, n’a înapoiat’o societăţel.
Criza Bisericească.
Suntem informaţi că mai mulţi membri ai Sfintului Sinod au exprimat I. P. S. Sale Ghenadie, fost al Ungro-Vlahiei, indignarea lor faţă de atacurile lui Dim. Sturdza.
*
* *
Fostul Mitropolit Ghenadie va solicita o audienţă la M. Sa Regele Imediat după ee Curtea Regală îşi va stabili reşedinţa în Capitală.
O
O O
Intr'un intervietv cu un redactor al confratelui nostru La Roumanie, I. P. S. Sa Ghenadie a declarat următoarele :
— *Ţin a vă asigura, tn ce priveşte a-titudinea mea faţă de M. Sa Regele, că bunele relaţiuni personale dintre Suveran şi mine n’au suferit nici odată, nici o atingere.
< Cînd, după penibelele împrejurări prin cari am trecut, am primit de acord cu cele mat distinse persoane din ţară de a pune capăt crizei religioase iemisionind de bună voie din scaunul mitropolitan, m’am despărţit de M. Sa Regele, după au-
dienţa ce a bine voit s&’mi acorde, tn termenii cei mai afectuoşi şi mat demni. Am asigurat pe M. Sa că de aci înainte tmt voiă consacra restul zilelor mele vieţii religioase şi monahale, despre care toată lumea s’a putut convinge de atunci. N’am căutat de cit liniştea sufletului mei*, ev*-ttnd toate preocupaţiunite lumeşti, pînă tn aceste din urmă zile. cînd văzindu-mă atacat în mod incalificabil de către primul ministru, în discursul săi* din Cra-iova, am fost nevoit să ies din liniştea mea pentru a pune o dată capăt intrigilor mizerabile ale acestui infam.
pare că atacul a fost premeditat, căci un agent provocator, de mat mult timp în serviciul lui Sturdza, singurul preot din Transilvania care a avut trista îndrăzneală de a mă insulta într’o broşură publicată în cursul crisei religioase, a publicat din noi* intr’un ziar diu Arad un articol injurios in contra mea. Dar nu e de demnitatea mea de a i răspunde, căci invenţiunile mincinoase ale acestui mizerabil, instrument al lucrurilor murdare ale lui Sturdza, sunt nedemne chiar şi de dispreţul meu».
Nu numai In oraşe, ri şi la sate s’a des-lănţuit furia colectiviştilor.
Ast-fel din com. Vărăştl— Obedeul. pl. Sabar, jad. Ilfov, ui se comunică următoarele barbarii.
Mal mulţi săteni s’->d adunat zilele trecute şi ad format o listă comunală, din care ad exclus pe actualul prinnr, susţinut de administraţie.
Alta ti a trebuit primarului, un bulgar a-nume Ghscid Ivan.
El avea un ordin de la comandantul reg. 21 de infanterie, d. colonel R. Hiottu. ca să facă cunoscut miliţianului Nicolae Mir-cescu, din sat, să se prezinte la regiment.
Acest ordin pe care îl primise de acum zece zile nu l’a comunicat miliţianului, iar pe urmă văzlnd că acesta este în contra sa, a trimis un raport d-lu! colonel Hiottu, că Mircescu nu vrea să asculte de ordin ; mal mult, că acesta a proferat insulte la adresa superiorilor săi.
Iu acelaş timp primarul arestează pe Mircescu şi sub excortă, fără să-l arate nici un motiv, vrîa să-l trimeată lu Bucureşti.
Mircescu uu se opune la aceasta, dar, a-vlnd mijloace, cere să fie lăsat a veni lu căruţă, uu pe jos cum voia primarul.
De la Vărăştl piuă la Bucureşti sunt 30 de km.
P/imarul Ivan nu admite şi di ordin miliţienilor să ridice victima p : sus.
Ceea ce s’a şi lnttmplat.
Atunci întreg satul a in'ervenit Femeile şi copiii chiar ad Început să huiduiaseă pa primar, care, fa!,ă cu această manifestaţie ostilă, a trebuit să cedeze.
Mircescu, adus la regiment erl, a fost e-liberat de d. colonel Hiotu.
•
♦ *
Şi toate acestea le a făcut primarul cu con*imţimlntul administraţiei ca să scape de Mircescu, care e foarte popular lu sat, cu ocazia alegerilor.
Insă tot nu a reuşit. Mircescu a plecat azi In mijlocul consătenilor săi.
Vaporul Constanţa, voind să plece erl din portul Galaţi, încărcat cu cereale, In urma unei manevre greşite s’a lovit de vaporul Amădritia, proprietatea d Iul Statatos din Brăila.
In urma acestei ciocniri, vaporul Constanţa s’a ales cu partea stingă de lingă proră turtită.
Constanţa a intrat In docurl spre a i se face o expertiză ca să se vadă dacă poate continua drumul.
Mai mulţi posesori de maniate comunale cari nu se pot achita din causa insolvabilităţii casei comunale din Pioeşli, printre cari unii prtoţi şi servitori de pe la şcoli, sunt hotărîţi a chema primăria în judecată.
Mai mulţi advocaţi din Ploeşti au primit deja să susţină aceste procese în mod gratuit, înaintea instanţelor judecătoreşti.
Ieri s’a terminat concursul pentru posturile de interni al spitalelor Eforiei, concurs început acum o lună.
Din 30 de candidaţi, ad reuşit 17 şi anume d-nil :
Ionescu Dumitru, d ra Manicatide Elena, Mănescu G. Ion, Marinescu Constantin, Dumitrescu Ion, Repezeanu Gh., Trailescu Ion, Bruckner Ion, Crsciuneanu Aurel, Tudor Constantin, Popişteanu Iulian, Pandf-lescu Co S tanîin, Colceag Ion, Parhon, Constantin, Georgescu Lake, Etinger Iosef şi Ştefănescu Mihail.
JfSilne, tAuminică 1 IVoem-brie, fiind alegerea cafegiilor i comunale din toată tara, Epoca va apare ca zle obiceitif in trei eztittunl,
ULTOLâ OBA
Simţind că i se pregăteşte o tragere pe sfoară, în căzni cînd lista guvernamentală ar reuşi, d. C. F. Robescu a cerut în ultimul moment să 1 se dea asigurare înscris că va fl ales primar. Alt fel d-sa a ameninţat că-şi retrage candidatura.
Comitetul electoral colectivist s’a adunat la 4 ore spre a discuta şi hotărî asupra acestui incident neaşteptat.
In tabăra guvernamentală domneşte cea mai desăvîrşită zăpăceală_________________________
Doctor Bosuoa
Medic la spitalul de copil Special în boate de copil 8tr. Popa Sbre, No. 84 su, «7
www.dacoromanica.ro
EPOCA
E FRIG
Clnd e frig e uşor de a răci, şi e răO de voi, dacă nu combateai de la Începutul el, a-ceastă afecţiune aşa de uşoară, In aparenţă, dar atlt de perii lă In realiţatel Un guturaitt neg'ijat va rămlne toată iarna pe piept. El ao termina prin a se transforma In bronşită, şi ort-cine ştie cit este de grcQ de a se debarasa
de o bronşită veche, de un oatar rao Maiţl ofticaţi nu ae Îndoiesc de boala lor ;i se cred numai atinşi de un guturaiO tare, atunci chiar elnd fliaia este declarată.
De aceea u’am şti recomanda In de ajuns bolnavilor de a combate răul de la Început, şi chiar oamenilor sănătoşi de a lui toate pre-cauţiunile de igienă, pentru a ’şl lmplatoşa bronşele şi inima clnd eate fug.
Mjlocul cel mal simplu, Cjl mal sigur Ş' eel
mal economie pentru a vindeca guturaiurile, bronşitele, tusele persistente, clnd este cineva afectat de aceste boli şi a se preserva de ele, clnd este sănătos, este după cum ori cine o ştie de a bea apa de gudron. Apa turnată pe gudron lntr’un ulcior, cum se făcea altă dată, disolvă aşa puţin gudron, In cit licoarea aat-fel obţinută este foarte puţin activă.
Dar acum trel-zecl de ani, un distins farmacist din Paris d. Guyot a reuşit să facă gu-
dronul solubil In spă şi mulţumită acastel in venţiunl, azi ia găseşta In toata farmaciile, sub numele da gudron de Guyot, o licoare concentrată de gudron care permite de a prepara Sudată, Îs trebuinţă, o apă de gudron foarte limpede şi foarte eficace.
întrebuinţarea gudronului Guyot, la fie care masă, In dosi de o linguriţă de cafea, de flecare pahar de apă, sad de băutura ce se obişnuieşte, este de ajuns intr’adevăr penlru a vin-
deca tn scurt timp gaturaiul cel mal tnelpaţt nat şi bronşita cea mal inveteratl. Ctte o dată ie ajunge a se vindece chiar flisia bina declarată, căci gudronul opreşte descompunerea tuberculelor plămtuulul, omorlnd microbii răi, căuşele acestei descompuneri. Este simplu şi adevărat.
Buletin Meteorologic.—ObservaViun'le casei A. Menu et. comp., calea Victerel 86, pe ziua de 30 Octombrie 1898:
Miezulnopţel, + 2’; 7 ore dimineaţa, + 1*; A-miazl, -)-100. înălţimea barometrică, 771mm.; Starea cerului, frumoasă. Barometrul este staţionar.
Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : Timpul foarte frumos şi liniştit continuă. Noaptea brumă foarte groasă, şi îngheţ pretu-t'ndenl, afară do Moldo fu de sus unde timpul a devenit mult mal călduros. Temperatura cea mal coborltă a fost minus 5 la Focşani, iar cea mal ridicată erl plus 14- la Tlrgu-Ocna.
Barometrul ridicat se menţine staţionar. In multe localităţi a fost dimineaţa ceaţă.
Aslă-zl foarte frumos, liniştit şi rece.___
COTA APELOR.—Cota apel Dunărei d’asupra «Hagiilor în zilele de 27 şi 28 Octombrie a fost:
27 Octombre 23 Ootombre
Turnu-SeveriQ..............1,60	—	1,45
Giurgiu....................1,43	—	1,34
Galaţi.....................1,39	-	1,34
COŞNIŢA PIEŢEI
Vineri, 30 Octombr» 16&
Pâinea . « s • Jimbla • • • • Franeel* • • • Carat de raoX
Soft • • • • • Carne de port Untura • • • • Osluza • • • • Parcela • • • Borbeou • • • Curoanu • • • Gâscă • • • •
Bata..........
(filna ....
90—
Gă
Grapa
Cega ......
Şalău.......
Nisetru •••• Moruna .... Baci (suta) * * * OuS (suta) • • • Unt topit.... Unt proaspăt * • Brânză de raol Brânză Telemea Smântâni * * *
• 2
• 1,50 - 1 a |Q.
>0
2ft
»0
70
1.00
1.00
1.80
1.90
00
-4-00
-8.00
-2.00
-1.50
60
2.00
60
2.00
2.00
6.00
6.20
2.70
2.40
1.20
1.20
Faeole • • • • • Maaert ..... Cartofi ohif. • • Cartofi noul • *
Linte • • • • «
Spanac ..... Conopide; buo.) Ardei (anta) « • Pătlăgele (suta) * Fasole verde • -Morcovi (anta) *
Îelina (suta). * • o atârn ao (suta). Varza N. » • • • Gulia (suta) • • Sfecla (anta) * * Ceapa • . • • • Mal al lux • • •
Pere............
Mere............
Prune • • • • • Struguri ....
Guta!...........
Lămâi (buo.) * * Portocale (buo.) Bodil (buo. * •
10
40
16
10
26
«0
40
6.00
1.00
9.00
1.00
2.00
20
4.00
4.00 10 25
20-60
15—40
80
£1 — 1.50 50 10
LICITAŢI Utfl
—	6 Noembrie, orele 9 dimineaţa, lu localul companiei 2 sanitară, curtea spit. militar central, pentru aprovizionarea carne! necesară pe un an pentru hrana trupei.
—	15 Noembrie, orele 10 dimineaţa, in cancelaria reg. 6 Mihaiă-Viteazu, cazarma Cuzi, pentru aprovizionarea cărnel, pe un an.
—	La 20 Noembrie, orele 10 a. m., In localul prefecturel Neamţ, pentru închirierea iazului cu o moară cu o piatră «din Coti- pe moş;a Tazlâfl, acel judeţ.
—	28 Noembrie, orele 4 p. m. la direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor, pentru furnitura a 350 kilograme slrmă de aramă isolată lu gutta-bumbac.
BURSA DE BUCUREŞTI
Cursul da la 30 Octombrie
5% Renta p.
5%
5'/.
5%
5*/.
47.
5%
4V.
4%
» am. 1881 99’/.
1892	100’/,
1893	100'/,
1894	9» 1889 93 90-94 93 1896 91V. 1898 91 >/,
Convertite rurale — Casa pensiuniler — 67" Obl. c. B. 1883 100 57. » . » 1890 100’/, 4V, > , » 1895 96’/, 57» Fonc. rur . . 100'/« 47.	,	> . . . 927.
57.	> urb. Buc. 97•/,
57.	»	» Iaşi. 94
Banca Naţion. • 2497 » Agricolă S72 » Romlniel. —
» de acont. 365 Dacia-Romlnia • 452 Naţionala. • • - 510
Patria............—
Construcţii. • • — Bazalt artificial. —
Letea.............—
Furnituri militare — Tramwayul noă — Baia Centrală >	—
Napoleonul. < 20.10 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • fi.iO'/, Rubla de hirtie 2.68
FIJUHSUMj THMCNUMMjOH
Plenare* din gara de	Nord	Sosirea (n G*r« de	Nord
Numele Staţiunilor	Din.	Nanele wutlunllor	Dl ol
Pacluasa-O.-Lung • •	6>o	Galaţl-Ploeţtt ....	5*
Oiulniţa-Salignj • • •	6“	C-tinopol-Constanţa •	60*
Plteţttl-Paria • • • •	7* ')	ndapesta Tlta. • • •	6*8
Ploeţtl-Iaşl		TIS	Uemberg-Ploeştl • • •	6»*
Tita-Smîrda .....	7»	Ungheul-Ploeţtl • • •	7M
Flueţtl-Braţov • . •	7“	Pucioasa-0.*Luag . • •	10»*
Ooaaaa-8mlrda • • *	800	Călirăţi iiiobozla. » •	191»
Ploeştl-Vlena ....	910	'mîrda-Oomana • • •	10*»
PiUţt'-Londr» ....	11'* »)	Teoual-PloeşU • • • •	10»
Ploeţtl e.i.y ....	11«	C-tlnopol-Constanţa •	u«
		Budapesta-Ploeţtl • •	u»
Ploeţtl-BrafOT ....	8>‘	Parls-Plteţtl • • • • •	u»
Olulnlţa-Gonatanţa > *	8“		seara
OooBtaoţa O-tiaopol •	4M «j	Br»ţov-Ploe,ti - - . .	120*
Oiululţatalobozla. • •	6W	(JonatanU-Cluluiţa • •	ir*
Ploeyl-BudapesU • •	8“	Londra-Piteşti. • * .	4» *|
Piteţtl-Paiis .....	ju	G&laţl-Ploeşt! ....	6*>
Oomana.Glargla . » *	a'*	VIroioroTâ-Titu • • •	7«
Ploe,tl-O»l»tf ....	«’=	Smirâa-Comaoa • • *	7»
Tittt*0. Lung • • • •	6«	BraţovPloeştl. * * *	8»
HoeftJ-CuflhecI • • •	8“	Vlena*?loeţtl ....	9» «
Plo«|tI-L«mb»rg. ■ ■	10«	Constanţa Oluluiţa • *	
Ploeţtl Galaţi • • • •	11»	l.ţl-Ploeţtl		10*o
Coajjtauta-O-Uoopol •	701 4,	P»rl«-Tita		6** *)
Tita-Budapwt» • • .	11«0	Q.-Lan.-Tltu. • • • •	10*<
Tr. *) droulă Mero , •) Dam., !•) Joi, 4) Dam., *) Joi, •) Dam
jrOJŢA ZIARULUI *&FOUA>
Al<. ANTE MIRE ANU
li
T)I IV VREMI2A
im
CĂPITAN COSTACHE
- ROMAN ISTORIC —
Un lucru, însă, era sigur pentru cea mal mare parte diutre jefuiţi, deşi cam nelu-ţeles la lntlia vedere. Cu toate câ borfaşii eraţi prinşi; cu toate că lucrurile furate eraţi mal lu tot d’auna găsite, insă toate aceste lucruri, clnd păgubaşul nu era vr’un boer cu influenţă mare, dispăreaţi ca pria minune, chiar din dulapurile Agiel. Ast-fel, mal In tot-d’auna, păgubaşii rămîneaii pă* gubaşl plnă la sfirşit, fără speranţă că vor mal putea da vre o dată cu ochii de avutul lor.
Se lutlmpla încă un fapt foarte ciudat.
Cu toată iscusinţa şi grozăvia faimoasă a lui, Căpitan Costache scăpa adesea din rut iă pe cel mal mari şi mal vinovaţi dintre aceşti făcători de rele, cari continuaţi apoi să opereze fără multă păsare de beciurile Agiel.
Dacă, însă, ne vom cobori în beciul acesta, odată cu Căpitau Costache şi cu ucigaşii cîrciumarulul de la Mandricu, cu toată îu-tunecimea care domnea în această Încăpere sub pămlnteană, lucrurile se vor lumina mult.
După ce a intrat însoţit de patru dorobanţi, Căpitan Costache, Începu să bată cu gir-baciul sâti pe unul din cel doi criminali, sbierlndu-I:
— Scoate, tîlharule, lucrurile furate! Spune unde le al ascuns şi cari ’ţl sunt tovarăşii ?
Cu toate acestea, boţul, văicărindu-se cit Îl lua gura, tăgăduia cu Sucăpăţlnare.
Căpitan Costache, ostenit, porunci unul dorobanţ săi bată cu muchia săbiei, plnă o mărturisi ori o rămlne mort.
Clnd trupul tîlharulul fu numai o rană, şi dorobanţul părea că uu mal osteneşte, Începu să si deslege gura schingiuitului.
£1 mărturisi că, In adevăr, a luat parte la furt, dar nu şi la omor, cit despre lu crurl le a împărţit cu tovarăşii. O parte din ale lui suut ascuns 3 In podul unul grajd de la circiuma lui Vasile Cimpoeru, la Teitt, iar altă parte a vlndut-o. Binili-a cheltuit, că aâ fost puţini, iar tovarăşii...
Aci tllharul şovăi. Căpitau Costa :ht făcu semn dorobanţului să înceapă iar ; dar tîl-Larul Începu să vorbească iar şi, rlud pe rind, denunţă pe toţi tovarăşii.
Atunci Căpitan Costache poruuci să’i mal tragă vr'o două zeci de lovituri, apoi 11 tri mese la Sf. Anton, chemlnd pe al douilea. care sta mal în fund, ţinut de doul doro ban ţi.
Acesta era o veche cunoştinţă a Agiel şi care făcuse multe «treburi» eu Căpitan Costache. EI se apropie, legat cu mîinele la spate cum era, dar nepăsător, aproape vesel. Clnd Căpitanul îl văzu Ungă el, Începu să’l apostrofeze.
—	Iar te al apucat de tilhăril, ticâlosu’e? Am să te omor In bătăi 1
—	Sărut mina, Coane Costachi, zise tllharul... B’a Intlmplat...
—	Las că’ţl dafl eO întlmplare, răcni Căpitan Costache, poruncind la doul dorobanţi ca să’l apuce şi să’l aşeze In poziţia trebuincioasă.
Poziţia aceasta era paralelă cu pămîutul; vinovatul, ridicat de picioare şi de cap, era ţinut cu faţa tn jos de doul inşi, pe clnd un al treilea ll «mlngtia» cu biciul pe spinare.
Aşa fusese bătut şi cel dTutiifl boţ.
Auzind Insă porunca lui Căpitan Costache, cel de al doilea tllhar, făcu cu ochiul la omul Agiel, şi apoi 11 zise cu un glas miorlăitor :
—	Ltt, Coane Costache, spuiO fără să mă baţi... Spuitt tat ce vrei, dar numai Măriei tale 1
Atunci şeful tiştilor porunci la toţi oamenii săi să iasă puţin afară, iar el rămase singur cu tllharul.
Clnd nu mal era nimeni Sn beciti afară de el doi, acesta se apropie de Căpitan Costache şi zise aşi di încet că nici pă-reţii nu 1 pufeaC auzi:
—	Coane Co3tache, S mion n’a spus tot ., şi nici u’are să spue mal mult.
Pe mine chiar dacă m’al svînta în bătae şi m’al trimete la ocnă, tot nu spuiă mal mult, cu sila, dar dacă vrei... ştii, ca altădată. să ne înţelegem...
—	Ce dai? şi ce vrei? întrebă Căpitanul de dorobanţi.
—Ea nu cer mii nimie, coane Cos'ache, numai si nu mă baţi si dacă vrei., ştii... ca atunci clud cu jupln...
—	Acuma ’1 grefl, ’l întrerupse Căpitan Costachi... Nu prea ’ml stă la mină să te fac scăpat... E moarte de om la mijloc. Dracu v’a împins la asemenea faptă ?
—	De, coane Costache, nevoia... Nu vrea păcătosu să spue uude are banii şi pe urmă l’a pus dracu să strige pe nume pe Simiou
Ce era să facem ? Ne da de gît! Dar, dacă Măria Ta vrea...
—	Să vedem, adaose Căpitan Costache. Spune mal repede ce al de spus.
—	Ea pot să te duc la locul unde sunt ascunse lucrurile cele mal de preţ, cum şi ce a mal rămas din baul.
—	Cam clţl bani sunt?
—	Ca la vr’o două sute di galbeul, pa-rale mărunte.
Căpitan Costache se gîndi un momeut, apoi adause:
—	E greă... Nu pot să te scap. Dar n’am să te bat.
—	Coane Costache, urmă rugător criminalul, mal am şi eâ ceva...
—	Cit ?
—	Vr’o cinci zeci de g tlbeul, mal mult nici o para.
—	E prea puţin, zise Căpitan Costache.
—	Dar dacă mă ’ngădul vr’o două săp-tămînl, urmă iar cu stăruinţă, vinovatul, mă leg să ţi aduc Încă vr’o două sute şi să fia robul Măriei Tale, In toate.. Ea cunosc toate ascuuzătorile şi pot să-ţi fitt demaie folos.
Căpitan Costache mal se r&?gtndi niţel şi apoi zise :
—	Bine, o să Încerc... Acuma să mergem la scule. Banii unde ’l al?
—	O parte suut cu s uleie, iar alta lu tr’alt loc, răspunse vesel tilharul.
—	Da’ vezi daci te ’oia putea scăpa... să nu dea dram să ta dai afund, că uu scapi uicl In gaură de şarpe.
—	Val de mine, coane Costache, răspunse tllharul. Ce, nu mă ştii ?
Căpitanul Işl chemi dorobanţii şi le po muci să ia pe arestat, care ’l va duce la ascunzătoarea s.-ulelor. Apoi, eşind şi el, Incăleeă pe cal şi înainte de a porni, dete poruncă să se înhame caii la o trăsură a Agiel şi să vie după el, la Mandricu.
Aco!o, în apropiere de cîinpul Teiului, era o circiumă cem ferită şi cu o Înfăţişare sărăcăcioasă, ţinută de un om bătrln, po sac şi morocănos. Bătrluul era ajutat de un băetan de vr’o şapte spre-z-ce ani, nepot stăpluulul, sprinten şi cu o figură p'.ină de şiretenie.
In circiumă muşterii nu prea să îmbulzeaâ nici odată ziua; noaptea insă, de cele mal multe ori, trecătorii puteafi vedea, prin o-
bloaneleln li se, circiuma luminată, pe clud liăuntruse auz.asgomot de glaourf multa şi animate.
Circiuma avea la spatele el o curte, în fundul căreia se afla un fel de magazie veche, acoperi’ă cu ş >var, plină de fin şi de tot soiul de unelte. Alăturea era un grajd, Iu cart se aflaâ doi cal mărunţi.
La circiuma a easta îl duse po Căpiţa î Costa he tllharul.
Clnd bătrînul 11 văzu intrlnd o dată cu a-cesta, o sfecli d’a binele, aşteptlud totuşi cu o nepăsare aparentă să vaiă cum o eşi lucrurile.
Căpitau Costache, cum se opri, dete poruncă să lege pe clrciumir şi pe ajutorul lui, apoi, după arătările borfaşului, tncpu să scotocească prin pivniţl şi prin curte.
Iu magazia derăpănată, sub o mulţime do unelte prin cari se aruncase fin, dorobanţii deteră peste o grămadă de chilimuri, de plnzărie, de scule preţioase, în sfirşit toate clte se furaseră de la cîrciumarul ucis, şi pe care n’avuseseră îucă vretne să le desfacă. Apoi, scoborîndu-se îu pivniţă, şi săpîud latr’ua colţ al el subt un butoiă gol şi dogit, deteră p ste o oală mare, plină cu tot soiul de monede.
Căpitan Costache le numără : eratt două sute cinci spre zece galbeni, în firfirici, ico-sari, galbeni şi sfanţi.
In vremea cit Căpitau Costache număra bauil, doroba iţii fâceatt cercetări, în circiumă pe socoteala lor.
Doul inşi spărgîud o ladă groasă diu odaia cîrciumarulul dete peste o pungă mare plină cu monede, pe care jumătate o opriră el, iar cea-l’altă jumătate, după obiceifi, o strecurară şefului.
Cel l’alţt fâceaa, de asemenea, cercetări. Se găseaă la bătrln o sumedenie de lucruri de preţ pa cari oamenii Agiel şi le lmpârţeaă fără sflială, dind partea cea mal de seamă lui Căpitan Costache.	(Va urma)
asm
Ţuică de Florica
Lacrima de Prune
Ţuica de Goleşti
f
(Marca de ComercW este depusă la Tribunalul Argeţ) Ţuica este fabricată din prune; singură nevătămat 6re sănătăţei; cel mal bun apetiasant.
IV ii trebuie să lipsească din nici o casă
Mare Depozit la gpara Goleşti
Cererile pentru ee* prot» uri me attreseee Ut
MO V Ml. Bl iniLESCV, -
ADEVERATUL THAPSIA
Are sa porta semnatusite.
Bine-voiţi a le cere spre a se scăpa de vătămăturele reproşate imitaţiunilor.
LE PERDRIEL et C‘e, PARIS
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
PENTRU
Construcţii de Cai ferate Secundare şi Industriale
Repreaentant general 33. COURANŢ
Bucureşti, Strada. Academiei No. 3 Mare depofi permanent la Bncureetl fl Galaţi
ATELIBRE IN BUCUREŞTI	SIL 22
Oumplrlm orî-ce cantitate da ţine ţi vagoneta osate, an preţuri convenabile
BlOirtşti, Tipografia
Lat riritable» Eux
MICHY
(OM Ut hmit
VICHY-ETAT
DELESTWS
GRANDE-GR9LUE
HOPITAL
(ii«. hmRtb Mr-b «t MMfe
Lmtatet rirttitta I
PiSTILLB TICSI -Mit
tabitauăae aveo Im i «x trăită dm Baux 4»
Comprimă* dft
Tipografia 11ELIADE execută tot felul de lucrări, atingitoare de acostă artă.
I. Bensimon
22, Calea Victoriei, 22
(Vis-ă-vis de Otel de France)
Execută orî-ce comande de Mantale Impermeabile de Cau-eiue, pentru Dame, Bărbaţi, Copii gi Militari, In tdte genurile.
METALURGIA ROMAN
INGINER
BUCUREŞTI-FILARET
I TB. UŢITU I>E ARGINT, No. 6.

TELEFON
TELEFON
Ateliere Mecanice
Vagoane de Mărfar!, Vagonete şi Şine Poduri şi Construcţiunî metalice
Maşini, Unelte şi Material mic de cale ferată TURNATORIE DE FER SI ALAMA Piese de Maşini
plnă, la 7 tone greutate
Roti dinţate şi de transmisiune
Robinetărie
FONTA ŞI ALAMA DE ARTA
I
COROANE, CANDELABRE
CAZANGERIE
V agoane Cisterne
Rezervoare
BUTOAE de Fer
Ateliere de Smălţuit
Olărie de Fier presat si de Fontă
«MALŢFITJE
Atelier de Electrolisă
pentru murit, mrpintmt, etichetat, a tăinuit, emmitmrit, *,incult fi ptune-l
huit orl-ce metal, Sit. 40 ■
ÎNCHIZĂTOR automat al usei
£

CEL MAI PE tlFECT IO SA T APA BAT	Bit. «7
Elini Dcpi Blalmayer ţi Lorentl, Str. Ciunte!, Ni. 20
PAPIER FAYARD et BLAYN
Mal aault de '|i
In tratamentul de gutural, Lritaţlunel
de aecol auccea proclama supeno> i&tea sa tţiunei peptuful, f «fluenţa, dureri reumatismale, scrlutlturi, răul, vărsături, bătă-tnrL—Topic excelent contra bătăturilor. _________
C. Ko. 257.^-lSxemulare 2 0.000.
www.dacoromanica.ro
Magaulnnl: 4, Bnlerardal Academie!, 4
SOCIETATEA
DE
Basalt Artificial
ŞI
CEHA mi € A
de la Cotrooenl
Capital social 1.600.000 deplin v&rssţY
Face tot felnl de ornamentaţi ane
precum:
BUSTE, STĂTUETE, VASE, MEDALIOINE, SOBE DE PORCELAN
Girîm^SSeftsres^^Crcîeto^Bpoca^