SERIA n.—ANUL IV, No. 906 -299, NUMĂRUL 10 BANI (cu supliment) SAMBATA, 31 OCTOMBRE 1898. ABONAMENTELE Xn ţară, pe an an . 80 lei M vtrein&tate . . 40 „ Manuscrisela nu se înapoiai& BED1CŢIA STRADA OI .KMKNŢKL No. S. i Ediţia de seară PUBLICITATEA •A.xvuntui'1 pe pag. IH-a 30 bani 6a!a * ”_!L lV 15 ■ •» Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ADMINISTRAŢIA STRADA CLEMENŢEI, No. S. GUVERNUL STURDZ1 UIT IN JUDECATA CANDIDAŢII PARTIDULUI CONSERVATOR PENTRU CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI COLEGIUL I General M&nu Menelas Ghermani Nicolae Filipescu C. C. Arion Ion C. Gradişteann Dr. Florea Teodoresc* Gr. Capsa, comerciant Dr. Buicliu loan Lahovari Dr. Leonte Dim. A. Lauri&n, profesor Mihail Deslin D. Dobrescu, fost secretar gem-ral de minister UT. N. Şoimescu Barbu Păltineanu General Algin COLEGIUL II Tache Ionescn Const. Disescn, profesor Dr. Istrate, profesor Mihail Cornea Scarlat Vîrnav, inginer N. Ath. Popovici Al. Cinrcu Angliei Demetrescu, profesor P. Sfetescu Gr. Olănescn Dim. Şoimesca Dim. Roşu, comet'ciant I. Brătesca Colonel Costescn Dr. Severeann Guvernul Sturdza dat în judecată de către palele din Braşov Consecinţa neînlăturabilă a trădifril A guvern ului Sturdza în chestiunea şcoa-lelor romîneştl diu Braşov, s’a produs. Eforia şcoalelor, prin procuratorii sil, a chemat în judecată pe guvernul Sturd/a pentru refuzul dea plăti renta legiuită, datorata acelor şcoale de Statul r- inîn. A fost scris ca ţara să nu fie cruţată nici de aceasta durere. Sunt mai bine de trei veacuri, de tînd Yoevozî ol ţarilor romîne, pătrunşi de Însemnătatea intereselor naţionale, atl dăruit hîscricel S-tul Neculae din Braşov proprietăţi şi privilegii. Tarile romtne de la Dunăre aii tre- * eut de atunci prin multe momente de grea cumpănă şi prin multe transformări pînă să ajungă Regatul rorntu de astăzi. Nimănui însă, nici o dată, nu l-a trecut prin gînd să tăgăduiască daniile ştiute ale Yoevozilor patrioţi, căci menirea acestor danii era sfîntă. A trebuit să vie la putere guvernul lui Sturdza, al înflăcăratulul patriot de la Orfett, al aceluia caro aprinsese ţara eu declaraţiile sale, pentru ca, după o trădare din cele mal infame, să se refuze achitarea datoriei sacre a Statului romtn către biserica S-tul Necu-lne şi şcoalele romîne de sub aripa sa. Toate încercările de a întoarce guvernul lui Sturdza de pe calea nenorocită, afl rămas zadarnice. Nici chiar discul lunea publică, provocată de d. Take loncscu prin interpelarea sa din 28 Aprilie trecut, n a putut rccbiemu acest guvern la simţul datoriei şi al patriotismului. Ba, înrăiţi, Sturdza şi al lui atl pornit goană turbată contra acelora cart apăraţi eauaa naţională. Eforia şcoalelor din Braşov a fost ast-fel silită, cu durerea în suflet, să cheme în judecată Statul romîn. Procesul care se va desfăşura, pentru ruşinea şi mîhnirea tării, va ti procesul ltomînismulul în contra trădătorului Sturdza. Cupitala întreagă se va scula în pi cioare şi ţara întreagă se va asocia, ca să respingă, cu ceu diu urmă ener: gie, orl-ce solidaritate cu acest mizerabil guvern. Căci numai a lui e răspunderea a-cestel ruşinl, acestei supreme dureri naţionale. « In zadar va încerca guvernul trădătorului Sturdza să fugă de judecată. El nu va scăpa de osîudă. DE CĂTRE ŞCOALELE DIN BRAŞOV GESTIUNI COM Nouiî MelisienT Acum ne explicăm pentru ce guvernul a tăinuit lista candidaţilor săi pină tn ajunul alegerilor. Nu-I venea la socoteală să se dis cute persoanele cari a& fost puse pe listă. Printre persoanele cari fig irează pe această listă e <1. Nor ea nu, ale cărui abuzuri săvîrşite acum doul ani la ministerul de domenii atl fost mărturisite în Cameră chiar de guvernul liberal. O altă poamă e d. CIoeanelil, ale cărui hoţii la primărie aQ rămas celebre. Dar cel mal patentat dintre aceşti hoţi e d. Matac. E ştiut că pe clnd era primar d. Ca-riag li, acesta a numit director al lucrărilor pe nepotul sâQ Matac. Acesta se făcu tovarăş cu antreprenorul lucrărilor de rectificare a Dîmboviţei, d. Boisguerin. O comisiune de anchetă numită de Cameră şi compusă, intre alţii, de d-nil Dim. Sturdza şi Robescu, constată următoarele : Licitaţiunea pentru rectificarea Dîmboviţei se face ia 20 Septembrie 1880 şi se aprobă de consiliul comuual pe numele d-lul B jisgu6rin, pentru suma de lei 7,321,528 lei. Licitaţiunea se făcuse asupra unul caiet de sarcine semnat de d. Matac. «Asupra acestui caiet de sarcine, eiae raportul comisiunei de anchetă, s’au făcut a imisiunile, fiind cile un exemplar iscăltt de fie-oare concurent. Nu poate exista şi ar fi o flagrantă călcare a le-get, dacă s’ar afli un alt exemplar ce nu ar fi fost cunoscut concurenţilor. „Cu toate acestea nn noă caiet de sarcine iese la iveală; el este scris pe formal mare, l-gat, fol din el lipite ca şi cum ar denota o înlocuire a unora d'in-trîmele, el nu este nici parafat, nici sigilat la fine.u „El bine, acest caiet de sarcine a fost făcut după licitaţiune; el nu este conform ca cel aprobat de consilia, de şi certifică aceasta fostul domn Primar, căci coprinde adăogiri şi suprimări toate defavorabile intereselor comunei, făcute intenţionat spre a favoriza pe antreprenor şi a’l da pe viitor arme contra Comunei, ceea ce s’a şi Întâmplat". Despre acest fapt d. Bibioescu, în şi-dinţa Camerei de la 9 Noembrie 1883, a zis că e de „atîta mare îndrăsneală în cît n’am crezut că se poate comite într’o administraţiuue îa ţara romîneascâ". «Lupi îmbuibaţi şi lupi flăminzl!» E peste putinţă, în faţa listei colectiviste, să nu ne aducem aminte de aceste vorbe ale răposatului liberal Gri-gore Serrurie. S’aQ îmbuibat un rînd de lupi; şi acum se repid alţii asupra Capitalei, flăminzl. Matac, Ciocanelli, Noreanu sunt lupi mal mari, cu potte mal nemăsurate, cu fălci mal puternice. Punlnd candidatura unor asemeDl oameni, pe vecie pătaţi, guvernul adaugă, pe lingă toate netrebniciile de pină acum, o supremă insultă la adresa cetăţenilor Capitalei. Cetăţenii vor şti să răspundă cum s« cuvine. Intlrziind atita publicarea listei, guvernul n’a clştigat nimic. Nouiî Meliaienl sunt lupi bătrînl şi alegătorii ştia cit le plăteşte pielea. REPRESEX riNTCIL Prostituţiei clandestine Un ziar din Capitală publică lista candidaţilor liberali pentru consiliu! comunal din Rncurrţtf. Intre cel 30 candidaţi trecuţi tn listă, culegem nomele d-lul dr* Penescu. Se pare că guvernul liberal a ţinut ea tn viitorul conslllfi comn nai să-şl găsească local reprezentanţii tuturor claselor sociale* Nemulţumit cu prezenţa unul doctor, unul droguist, unul Inginer lu consiliu, guvernul liberal a volt ca prostituţlunea clandestină să albă şl dlnsa nn mandatar la primărie* Aşa se explică oterirea unul loc d-!ul dr* Penescu. Se ştie, tntr’adevăr, că d. dr Penescu a lost dovedit tnl89I — 1895 ea medic asociat al unei case de prostltuţfnne clandes tină şl, fapt caracteristic, d-sa care era medieconiUHal, chemat tocmai să reprime prostituţia clandestină, dedea Îngrijirile sale personalului nnni asemenea lo cal. In dosarele primăriei se găseşte un proces-verbal tusoţtt de numeroase documente şl o lângă corespondenţă dintre consiliul sanitar superior şl primărie, relativ la acest fapt* Ancheta s’a făcut de către d. doctor Varlam; şl d-ru Penesen a scăpat ca printre pieături ca o suspendare, atunci etnd era decisă destituirea sa. Felicitările noastre consilierilor care se găsesc pe listă lu sindrofia reprezentantului prostituţiei clandestine. -------------■*•«*•*------------- TIUERIM-:» 51 PARTIDELE La Întrunirea ţinută de guvernamentali In Capitala, s’afl spus m ilte verzi şi uscate. Una Insă le-a întrecut pe toate. D. Andrei Vizanti, coleclivist din Iaşi, a spus că tineretul nu se poate adresa de cit parlidulul liberal. Ia ce ţară o fi trăind d. Andrei Vizanti ? De doulspre-zece ani, în şir neîntrerupt, tineretul luge de partidul liberal şi îmbrăţişează cu entusiasm partidul conservator. Acesta e un fipt cunoscut de toată lu mei şi foarte firesc. Faptul acesta l’afl constatat, cu părere de rad, liberali fruntaşi ca d.Vasile Lascar. Şi d. Vizanti spune că tineretul nu so poate duce de cit la partidul liberal! Neapărat, partidul acesta ar fi foarte bucuros ca tineretul să alerge la el. Dar ti neretul nu-1 voeşte, ll respinge eu dezgust şi 11 Întoarce spat-le. YezI că păcatele se plătesc în lumea asta, ca şi iu ceaTaltă. Partidul liberal a minţit necurmat ţara, a frămlutât o nu pen tru idealuri, ci pentru îmbogăţirea unei şlehte, a semănat îu jurul sătt corupţiunea şi ura. I »r tineretul nu suf ;re minciuua, lăcomia şi patimile josnice. pe n os Hotărît lucru, s’a întors lumea pe dos. Primarul Capitalei, acel care are sarcina a conduce trebile oraşului, ă! care are la dispoziţie un servicii! teclinic, se prezintă In întrunire publică, in ajunul alegerilor, şi cere voturile cetăţenilor, fără nici un program de lucrări pentru viitor. Ei s’a mărginit numai să critice, citind ca lucrări executate pavagiul de lemn, iar ca mari lucrări de executat... hala de păsări ! Din contra, opoziţia, notaţi bine, o-poziţia, se prezintă cu un program pozitiv, cu planuri şi devise ale unor lucrări grandioase şi a căror executare va atrage după sine creşterea prosperită-ţel buoureştenilor. Fără mijloace pe cari ţi Ie dă autoritatea, fără serviciti tecbnic sub ordine, opoziţia se glndeşte şi lucrează pentru oraş. Nu amintim de cit proiectul pentru construirea unul canal între Bu-cureştl-Oiteniţa. Iar din capul d-lul Robescu n’a eşit, ca supremă lucrare de edilitate, de cit... bala de păsări. N’avern dreptate să spunem că s’a Întors lumea pe dos ? Şi d. Robescu îndrăzneşte să mal solicite voturile alegătorilor ! www.dacoromanica.ro Canalul navigabil Bucureşll-Ollenlfa Scopul final al civllizaţiuuel este bunul traifl, sub raportul fizic, intelectual şi moral, iar năzuinţa clrmuitorilor unei ţări safl oraş nu poate fi alta de cit Întocmirea astfel a lucrurilor, pentru ca să se ajungă la bunul traifl al populaţiuuilor clrmuile. Acea,sta fiind, lu definitiv, problema unei bune administraţiunl, să căutăm condiţiu-nile lu cari bunul traiti s’ar realisa in Bucureşti, pentru a găsi mijloacele atingerel acestui suprem scop. Sporul populaţi unei In Viena trăeşte un locuiter pe o snpra faţă in->die de 36 m. p., In Paris pe 35 m. f\, la Bucureşti avem cite 145 m p. de oc pentru un locuitor. Este, cu alte cuvinte, loc la noi pentru o populaţiuue de 4 pină la 5 ori mal mare de cit ceea ce se găseşte astă zi In Capitala Regatului. Din cauza acest >1 rărimi a populaţiunel Ia noi, numărul contribuabililor fiind prea restrîns pentru a se putea face faţă la marele eh dtuell ce reci imă aducerea şi întreţinerea oraşului in stare igienică şi Înzestrarea lui cu toate întocmi-ile ce viaţa modernă cere de ta un oraş mare, a trebuit ca primăria să se împrumute ori de cite ori a voit să facă cl»e o lucrare mal de seamă în oraş şi, pen’ru plata dobânzilor, să sporească contribuţiuuile. Dar, am ajuns astăzi ca şi sumele datorite de comună să fie la limita aproape a puţintel d’a ie plăti şi ca contribuţiuuile să fie la maxima lor, fără ca totuşi să sa fi săvîrşit îmbunătăţirile. chiar indispensabile, ce reclama Capitala ţârei. Intr’aceastâ situiţiune, nu putem pentru a face faţă trebuinţelor, de cit să sporim veniturile. Fiind dat insă câ contribuţiunile nu se mal pot mări, nu ne rămîne, pentru spori rea veniturilor oraşului, de cît să înmulţim numărul contribuabilii >r. adică să sporim popul tţiunea Bucureştilor. Dar, este ştiut că populaţiunea oraşelor mari nu se sporeşte în mod natural, prin naşteri, şi dacă Pesta, Berlinul, Parisul. Londra şi mal cu seamă oraşele americane şl-afl văzut populaţiunea lndouindu se la mici intervale de timp, cauza nu residă de cît îu atracţiunea ce aceste oraşe prezintă prin mulţimea afacerilor şi ocupaţiunilor ce se găsesc într’lusele şi prin traiul eftin şi bun ce se poate avea In ele. Bucureştiul este departe d’a avea o atare atracţiune: comerţul liitr’lnsul este aproape numai local, industria d’abia ’şl face o slabă apariţiune, iar traiul este scump şi prost, comparativ cu al altor oraşe de seama Bucureştilor. Dacă se vor lua măsuri ca, printr’un sistam raţionat de întocmiri, comerţul şi iu dustria să şl ia avlut In Capitală, şi ca traiul tntrînsa să fie săuătus, eftin şi plăcut, este firesc ca lumea să alerge a se stabili In Bucureşti, de preferinţa altor localităţi şi, cu chipul acesta, să se sporească numărul contribuabililor de cari are absolută nevoie oraşul peutru a putea să existe in cuviinţa ce trebue să-şi imp mă ori ce capitală modernă. Cmt rftine de transport Cine zi e Insă comerţ şi indus'rie, zice căi eftine de transport, şi Bucureştii acum nu sunt înzestraţi cu căi pe cari transportul să se poată face cu preţuri convenind celor mal multe din produsele asupra cărora se poate negocia de preferinţă la noi. Cu toată întinsa reţea de căi ferate ce are ţara, cerealele diiţ centrul Munteniei se încarcă cu mari chîltuell, ptuă ce să ajungă la mare, pentru a li exportate. 11 ce pri veşte importul, e te destul a spune că o tonă de cărbuni, care costă la Sulina in media 20 lei, ca preţ al mărfel şi al transportului el diu Euglitera pină la Sulina, nu poate ajunge de la Sulina 11 Bucureşti, de cit îndoiudu-şl aproa >e acest cost, peutru a se vedea cît de scumpe sunt căile de transport cari deservesc Bucureştii. De şi tarifele pe căile ferate romîne sunt destul de scăzute pentru cereale şi cărbuni, ele nerepres ntlnd de cit, aproximativ, un sfert peste costul do regie, cerealele noas tre, ne mal puţind suferi concurenţa ce le face agricultura americană pe pieţele unde ie tutlln- sc, sunt In căutarea de drumuri mal eftine, pentru a eşi la mare. Şi sperăm că nu va trece mult pină clnd canale de navigaţiuue de la Iaşi p j Jijia şi Prut piuă la Galaţi, pentru Moldova de sus; de laBu cureştl, pe Dîmboviţa şi Argeş ptnâ la Olteniţa, pentru centrul Munteniei; şi de la Craiova pe Jifl piuă la Dunăre, pentru Ol tenia, să vină a transporţ i mai eftin şi direct piuă la Sulina produsele soiului nostru. Nu ue vom ocupa aci de cestiuuea generală a exportului cerealelor romîne, nici de direcţiunea ce va lua acest export cînd Du-■ftrea va fi legată eu Riuul, eu Elba şi O* derui, prin canalele a căror construcţi im se studiază astă zi îu Europa cent ală în scopul de a uni mar a N-agră cu B ltitea şi m irea Nordului; vom tra'a. poate, o dată cestiuuea ; dacă ating ace*t obiect este pentru a arăta că modalitatea după care Se ponte crea în Bucureşti un centru regional de export şi import, face parte diutr’un sistem comolect de m:şcare spre mare a produselor ţărel. Privitor 11 această miş a^e de atius în Bucureşti, d ică consultam statistica corner iată a C. F. R , vom vedea că, î i anul 1896, ultimul pentru care această statistică es’e publicată. Bucureştii afl primit p iu căile ferate, iii î diferitele puncte ale ţărel, 636 084 tone de diverse mărfuri de mică vitesă şi că ati expediat 74 649 tone de a-semeni mărfuri. Din mărfurile importa'e pe Marea Neagră şi intrate în Bucureşti cu urca vitesă, pe căite ferate ati sosit : CĂRBUNI DE LA TONE repres. TONE KM Giurg.-Smîrda 26935 » 2 127 865 B'ăila 16.530 » 3 785 370 Galaţi 5.200 » 1.357 200 Constanţi 17 568 » 4.098.344 total 66.233 » 11 368.779 MĂRFURI DIVERSE Giurg. Smîrd i Brăila Galaţi Constanţa total 19 991 26 025 5 904 6 793 58.713 1.180 339 5.959 725 1 540 944 1.582 769 10.263 777 Dacă la mărfurile pornite cu mi a vitesă din Bucureşti spre a fi exportare p i mire, adăogăm cerealele ce s’afl p esentat, cu de-stioaţione pentru export prin B ăil i, Galaţi şi Constanţa, la gropul de s'aţ’unt de căi ferate avtnd ca centru Bicur-şil şi ca periferie, Leurden I, Buda, Leh iu şi Comana, grup de staţiuni ai căror tr ific de exp îrt se diriga de preferinţă spre B.âil i-G ilaţl şi Constanţi, se poa'e considera ca expediate din Bu ureştl Cereale TONE TONE KM. la Brăila 100 171 repi'cs. 27.346 683 > Galaţi 3.352 1.008 952 » Constanţa 22 100 » 4 729 490 Total 125.623 33 085 035 BfArfnrî diverse la Giurgiu 2.519 188 425 » Brăila 3 335 763 715 » Galaţi 1.092 284 751 » Constanţa 3 730 » 857 900 T>tal 10.676 2 094 791 lll ipotesa ex'stenţel unul canal de navi- gtţiune de !a Bucureşti la Olteniţa, Inzes trat la capul săd despre Bucureşti cu do-curl asemănătoare oare-cum celor de 11 Brăila safl Galaţi, cerealele presiuta'e spre ex >or-taţiune, la grupul de staţiuni pe căi furate ce am arătat mal sus, atrase de eftiuătatea transportului, vor fi trimise pe căi f rate pină li docurile din Bucureşti şi d’aci, pe canalul Bucureşll-Olteuiţa şi p.i Dunăre, vor lua direct calea Suliueî. Tot pe aoeas'â ca'e de apă se vor exporta şi cele 10 676 tone de mărfuri diverse ce exportă Capi tda La întoarcerea de la Suim i, vasele trausportînd aces e cereale şi mărfuri se vor Încărca cu cele 56,233 tone cărbuni şi 58 713 tone mărfuri diverse ce se im portă anual di la mare lu Buiureştl. Almiţtnd ca preţuri de transport propriu zis : 4.05 pe tonă şi kilometru pe căile ferate, aşa cum şe Indică la pag. 113 a statisticei pe 1896 a C. F. Ii , că s’a plătit pentru categoria de mărfuri de cari ne ocupăm, 3,00 pe tona peutru transportul pe apă de la Sulina la Smlrda Giurgiu, 1.50 iiem de la Sulina la Biăilu-Gilaţl, 1,34 pe toua pentru transportul pe canal de la Bucureşti la Olteniţa, coslat cite 2 bani pe toua pentru lungimoa de 67 km. a canalului 2 00 pi toua peutru remoreagiul vaselor de la Olteniţa pînă la Sulina, coslul comparativ al transportului, li im port şi export, al cerealelor, cărbunilor şi mărfurilor ce afl indicat ca iubind şi eşind actualmente pe căi ferate In Bucureşti se stabileşte prin tabela ce urn ează pe căile actuale, faţă de căit» (oferite de canalul proieetat. 3***»?*’ C P O C A CĂILE * ® £ § Transport pe Căile Ferate Transport pe apă Cost total şi felul transportului = i « 3 U tone kilomet. Cost Canal cost Dunăre cost A) Pe c&lle actuale Import de cărbuni • 56 233 11.353.779 Lei 459 828 » Lei 113.400') Lei 573 228 » » mărfuri • 58 712 10.203.777 415683 > 107 866.) 523.549 Export de cereale • 125 623 33.095.035 1.420 944 > 151 2853) 1.572 229 » » mărfuri • 10 676 2 094 791 84.839 » 14 198*j 99 037 Total • 251 245 50.797.382 2.381.294 > 386.749 2.768.043 B) Pe căi'e proiectate Import de cărbuni • 56 233 > » Lei 75 352 112 466 187.818 » » mărfuri • 58 713 > > 78 675 1 17 426 196 101 Export de cereale • 125 623 56.40.999 228 460 168 335 251 246 648 041 » » mărfuri • 10.676 14 306 21 352 35 658 251.245 56 40.999 228 460 336 668 502 490 1.067.618 Diferenţa In favoarea calei proiectate • • • > > — 2 152.834 + 330.068 + 115.741 - 1.700.425 1) 21 730 tone prin Bâila—Galaţi a 1 1. 50 şi 26.935 fone prin Sulina a 3 1. 2) 19 991 tone prin Smlrda a 3 lei şi 31928 ton«* prin Brăiln—Galaţi a 1 1. SOSI 103.523 tone prin Brăila—Galaţi a 1.50— 4) 2.519 tone p'in Brăila—Galaţi a 1 50 tare subscrisă de un oare care Paul B. Ohenea. Agitaţia printre inatitutorii din Capitală este foarte mare, din caueă că guvernul, prin o serie de ameninţări şi de ispitiri caută săi Urască I» noroiul I« care ae tăvălesc agenţii clubului colectivist. Diutr’aceariă tabelă rezultă că, pe cînd, prin căile a tuale, transpoitul propria zis al traficului ce are Bucureştii Iu mare se ridi ă anual la 2 768 043 lei. acest trans port s’ar efteni cu 1 700 425 lei, adică cu 6143 la sută In c-zul ctnd s’ar construi un canal de la Bucureşti la Olteniţa, aşa că, lntr’un atare caz, un vagon cu cătbunl s’ar efteni, prin faptul transportului, cu 70 lei, iar transportul unul vegon cu cereale ptnă la Sulina s’ar micşora cu 105 lei In raport cu costul actual. Este adevărat că traficul drumului de fer va scade prin existenţa canalului proiectat, cu vre o 2 150 000 lei pe an. Avlnd Insă In vedet e că din preţul de 4,05, cit se p»rcepe în mediu pe tona kilometrică de mărfuri de natura celor ce am considerat, aproximativ numai a patra parte clştig, restul costlnd regia transportului, cifra anuală a pagubelor C. F. R. va fi numai de vr’o jumătate milion lei, contra unei eftinătâţl de 1.700 000 lei In preţul transporturilor. Chiar şi In caşul clnd Statul, pe cale de noul contribuţiunl speciale comerţului şi industriei, ar voi să-şl acopere această per-dere de o jumătate milion, tot rămîne în profitul transportului pe canal 1 200.000 lei pe an, fără a se conta cîştigurile resul-tate din aducerea la Bucureşti a altor articole grele, ca pietrăria şi vărăria din Do-brogea, lemnăria de la Galaţi, etc., cari nu vin astă-zl In Bucureşti, din cauza scum-petel transportului. JLMFOHMAŢU Guvernul Sturdza dat în judecată de către şcoaleie romîne din Braşov A ni ajuns ■& vedem şf asta mb ministerul prezidat de d. Dim. Stnrdza» marele naţionalist de la «Orfefl» ! Reproducem fără eomentar următoarea reclamare, Înaintată tn ziua de 29 Octombrie primu-lul-prezldeut al tribunalului Ilfov. «Domnule prim preşedinte, «Prin două legi speciale, onor. minister de Culte şi Instrucţiune publică din llomînia este obligat să ne plătească pe tie-care an suma de 37.500 lei. Iusă pe anul 1 Apr. 1897—31 Mart. 1898, precum şi pe anul corent de la 1 Apr. 1898 încoace, ni s*a refuzat a-ceastă plată. Refuzul este cu atlt mal neîntemeiat, cu cît suma anuală de 37.500 lei nu este o subrenţiune sud o gratifl-care benevolă, ci este equivalentul pentru nişte proprietăţi imobiliare, scutiri şi beneficii ce *le-a avut. Biserica Sf. Nicolae din Braşov pe teritoriul Romîniel, precum vom dovedi înaintea tribunalului prin numeroase hrisoave, documente publice şi acte private,îucepînd de la hrisovul lui Aaron Toevod al Moldovei din a. 1594 pînăla Întărirea Bivanulul Tărel Romîneştl de la 22 Sept. 1790 şi*Ia prima alocuţiune budgetară, votată în 1860 de A-dunnrea Legiuitoare a Moldovei în favoarea noastră. Din actele menţionate se va vedea, că acel equivalent de 37.500 lei anuali este calculat pe o cifră nomina'ă şi că a fost primit de noi numai ca un început de executarea unei mal mari o-bligaţiunl recunoscute. Cu*părere de răd ne vedem dar siliţi a chema tn judecată pe onor. minister al Cultelor şi Instr. publice, pentru ca să fie obligat prin hotărîrea judecătorească: 1) a ne plăti suma de 75.000 lei, cu procentele legale, datorită pe ultimii doni ani. 2) a ne plăti de acum înainte, adică de la anul budgetar, care ie începe la 1 Aprilie 1899, cîte 75.000 lei pe fie-eare an, saft a ne plăti odată pentru tot-d’auna un capital ale cărei procente a-nuale să corespundă aceleiaşi sume. Alăturînd o copie a reclamaţi unei de faţă pentru partea adversă, precum şi hîrtie timbrată în valoare de 20 lei, vă rugăm, d-le prim-preşedinte, să primiţi încredinţarea prea osebitei mele stime.* Comitetul Parohial al Bisericei romine cu hramul Sf. Nicolae din subur biul Schei din Braşov, re preeentind tot odată şcoalele romine din Braşov, prin procuratorii săi T. MalorescD, X. L.»icar, O. Diaeacn. Bucureşti, !9 Octombrie 1898 Crisa bisericească Ziarele ruseşti-In special cele din Moe eora- se ocupă, graţie d-lul Dim. Bturdaa •ars • comis neghiobia do s reînvia chestia Ghenadie, din nofi, de această cestiune, cxploatlnd’o în sensul că la noi se lucrează pentru discreditarea Bisericei ortodoxe şi in favoarea catolicismului. Sf. Sinod, văzind aceasta şi aducîndu-şl aminte că Ia timp notificase sinoadelor ortodoxe caterisir-a u itropolitulul Ghenadie şi a omis a notifica revenirea asupra acestei caterisiri, s’a gîndit că ebine casă îndrepte eroarea comisă. Pester Lloyd ameninţă pe conducătorii bisericei romine ortodoxe din Transilvania şi Ungaria, că dacă nu se vor supune guvernului, atunci etatutul organic (conshtutia bisericei) va fl schimbat de către guvernul unguresc, şi biserica romină unită cu cea slrbească. Studenţii romînl de la universităţile din Muenchen şi Leoben a a trimis cite o telegramă de felicitare studenţilor romlnl din Oradea Mare, tucurajîudu-I la rezistenţă. Agitaţia institutorilor din Capitală ,0 consfătuire misterioasă Miercuri dimineaţă, tofi institutorii din C ipitală, se pomenesc cu următoarea invitare, tipărită pe o cartă de visită : Apoi cu o violenţă ordinară ata-ă p-drape-listl.numindu-I intriganţi, invidioşi, ambiţioşi vulgari, etc. şi spuue că alegerile de Duminică şi Marţ! vor fi sentinţa de moarte a disidenţilor. Pe urmă înjură pe farmacişti şi pe d. Gr. Capşa, care se află pe lista conservatoare. D. C. F. Robeacu îucepe să şl laude ad ministraţia de ptnă acum. atactnd pe d. N. Filipescu pentru că a che tuit cu studiul a-pelor şi ataclnd pe celebrul hydrolog Thiemm care a făcut studii aprofundate asupra adu-cerci apelor In Capitală, ziclnd că d. Thiemm e o secătură. Aici d. Ferechide din ordiuul lui Dimitrie Sturd’a scutură haina Chefereulul, aşa că a-cesta trece repede la procesul primăriei cu Compania de gaz. In sflrşit recunoaşte că n’a făcut nimic timp de trei ani pentru Capitală, dar făgădueşte că va face Iu viitor. D. Tache Giani citeşte apoi lista eol-eti-vistă, care «a compune din hoţul Matak, din Noreanu care a fost dat afară de la ministerul da domenii, ca implicat in afacerea Potelu, şi din d rut Peneecu, repre-sentantul prostituţiei clandestine. D general Berendeiâ a plecat azi dimineaţă la Sinaia ca să supună aprobării M. Sale Regelui decretele de înaintare în armată, pe ziua de 1 Noembre. Un supliment în numărul de azi al EpoceL Acest supliment, care se împarte gratuit tuturor cititorilor şi abonaţilor noştri, cuprinde discursul rostit de d. N. Filipescu în întrunirea de la Dacia, in ziua de 25 l. c. Doctorul Paul EUutereeou, reintoreîn-du-se din streinătate,’şl-a reluat consul-taţiunile sale Intre orele 3—4 p. m., strada Armenească, 10. Agitaţia in Statele-Unite După ultimele veşti din New-York şi Washington, s’ar părea că guvernul nord-american nu prea e dispus să renunţe la cererea de posesiune a tuturor Filipiuelor. Majo-itatea foilor sprijinesc această »e rere şi chiar gazetele democratice o aprobă. Nerv York Times, o gazetă a partidului democrat, care a dus o camcanie foarte vie pentru alegerile actuale, scrie textual următoarele : i Demonstrarea comisarilor spanioli nu e convingătoare, pentru-că nu e onorabilă. Spaniolii ştitt pr-a bine că, la urma urmelor, sunt nevoiţi să consimtă la propunerile noastre. In o asemenea afacere, poporul victorios trebne să impună voinţa sa». Nerv-Yotk Herald ameninţă cu reînceperea iuamiciţiilor şi încheie net: «Flofu noastră e gata». Aceeaşi gazetă afirmă că, în afară de astea, li s’afl făcut încă multe concesii Spaniolilor ; America a fost uu inamic mărinimos. Cu toate astea, numita gazetă râmiue datoare cu dovedirea acestei afirmaţii. Iu Washington se spune de alt fel că s’ar fi hotărlt a se acorda Spaniolilor 40 milioane de dolari, ca despăgubiri pentru Fiii-pine. Se comentează mult argumentul Spaniolilor, că Mauilla n’a fost ocupată şi se caută a se dovedi că Amiralul Dewey ar fi putut să ia cu uşurinţă Mauilla, In cele două Inul cît a stat in faţa acestui oraş. dsr că a renunţat Ia aceasta din consideraţie pentru viaţa şi proprietatea locuitorilor, ast fel că Americanii sunt In posesia Manillel şi azi, cum aă fost Înainte de armistiţiu. Se zice Insă că Amiralul Dewey nu dispunea de loc de trupe de infanterie, In primele sâptâmlnl, ast-fel că putea să bombardeze, dar nici de cum să atace Mauilla. şi chiar In ultimul timp forţele sale eraă atît de restrlnse, în cît, fără ajutorul insurgenţilor Iul Aquinaldo, n’ar fi fost In stare să ocupe Manilla. Dar... cel puternic are tot d’a-una dreptate, şi Statele-Unite sunt cel mal tare. ------------------««MMM--------------- ECOURI — Societatea studenţilor in medicină, ţi-nlnd ş dinţa publică Duminică, 1 Noembre, orele 2 p. m. Iu localul săti din palatul băilor Efori-1, d. Ion Brukuer va face o comunicare asupra «Tratamentul sifilisului prin Eleosinâ, cu observaţii din serviciul sifilio-patic din spitalul Colentina». — Astă seară, Vineri, are loc, In sala Liedertafel, o mare reprezentaţie teatrală, dală de d-na Mia Theodorescu, cu concursul mal multor cunoscuţi artişti al Teatrului Naţional. — A apărut: «Conferinţele generale sie institutorilor şi învăţătorilor din judeţul Vllcea. Autorii aceste! lucrări sunt d-nil D. Constantinescu, Ştef. E. Cheianu. H. NicolăMcn şi N. Petreecu, institutori. Preţul t !•!. Procesul Lucheni Oepomi(îm »nartorttor Geneva, 29 Octombrie. — Martorii şi genţii de poliţie depun că Lucheni a exprimat satisfa ţia sa că a reuş t să asa-in-ze pe împărăteasa Elisabeta. El a declarat că dacă Ia 2 Septembrie, ar fi avut 50 da iranct, n’ar fi comis atentatul în contra împărătesei, ci ar fi plecat In Italia, ca sa a-sasineze acolo pe Regele Humbert, ceea ce de altui nterl o va face un altul, a adaogal dtnsul. El s’a dus la Geneva, ca să asasineze acolo pe du -ele d’Orleans dar a sosit prea tîrzitl ; lotuşi, după el, zilele ducelui sunt numărste şi soarta sa se va Îndeplini In termen de un an. Întrebat de preş-dicte, dacă a voit eă asasineze pe împărăteasă, Lucheni tâspnnde: Dacă aşi fl voit-o, m’aşi fl dus la Mon-treux şi nu la Geneva. Cel l’alţl martori u’adaogă nitnic rătt. La ora unu şi un sfert, şedoiţt se întrerupe, apoi se reia la orele 2 şi 45 m. Interogatoriul luî lucheni Numitul Martielli. arestat ca complic» al Iul Lucheni, declară că a fabricat, după cererea lui Lucheni, minerul pilei, instrumentul crimei. Interogat, Lucheni, mărturiseşte că a lovit pe împărăteasă cu premedit -re. Clnd a cumpărat pila el a avut de gînd să omoare pe cine va, dar nu ştia Încă pe cine. Lu-ch-ni zice că a făcut tot po->ibilul peutru ca atentatul să reuşească şi insistă asupra faptului că n’a avut complici. Preşedintele, Intreblnd pe acusat ceea ca l’a împins să omoare pe Împărăteasa, a-cesta răspunde : mizeria. Lucheni de-lară că mal ln'11 el a ptndit pe ducele d’Odt-ans. Mal declară că a văzut pe împărăteasă la Viena, iar nu la Buda-Pesta. Această declaraţie este nouă. Lucheni declară că a comis crima sa tn Elveţia nu peutru că această ţară a suprimat pedeapsa cu moarte, dar că a ales pe împărăteasa Austriei ca vierimă, pentru că era o împărăteasă. Ca motiv al actului săti, Lucheni dă rasbunarea şi declară că nu simte, nici cea mal mică pocăinţă. Preşedintele, lntreblnd pe acusat dacă actul ce a comis, l’ar mal repeta încă, Lu-cheni răspunde in mod afirmativ. (Mar* mişcare lu auditoriu). nechtnltorlut procurorului Procurorul general ia cuvlntul şi Încep# prin a face o laudă mare Impărătesil Elisabeta, ale căreljvirtuţî înalte sunt de laudă. Face să reiasă că poporul elveţian a vestejit actul lui Lucheni. Relevtnd faptul că Lucheni a lucrat cu premeditare, pledează respingerea circumstanţelor uşurătoare. Apărarea Avocatul Moriani, apărător din oficitt al lui Lucheni. roagă pe juraţi, lui id ca me-del pe nobila împărăteasă defunctă care a căutat In tot d’auna să obţie graţierea condamnaţilor, de a nu da uu verdict nemilos. pentru că umanitatea poate să reuşească In 20 de ani a face diutr'un criminal un om mai bun. Interogat. Lucheni declară că n’are de a-dăouat nimic peutru apărarea sa. Preşedintele pune juriului trei cestiunl în privinţa omorului şi a premeditării. Tertlietul Juraţii aii răspuns in mod afirmativ la toate cestiunile, reipingtnd circumstanţele uşurătoare. Lucheni este condamnat la reclueiune pe viată. In momentul condamnării sale, Lucheni strigă : Trăiască anarebia ! Moarte aristocraţiei! ---------------«titWK----------------- „EPOCA" IN PROVINCIE CRAIOVA Intre 1 şi 5 Noemhrie se deschide stagiunea teatrului Naţional cu opereta D’aş fi rege. In personalul t°atrulul s’ati făcut ctte-va schimbări. Orchestra e pusă sub direcţiunea d lui August Melusini, un excelent muzicant. D. Ion Tănăsescu s’a numit director de scenă. S’att înfiinţat representaţiile populare, mic-şorîndu se preţurile, o Înlesnire peutru populaţia săraca. S’a Înlocuit fostul revisor prin artistul Gardo, s’a augajat uu excelent cor din Transilvania. S’ati angajat elemente remarcabile ast fel: D-na Irena Vlădaia, d-na Irena Brada (prima donă legeră) d-nil C. Grigorid, tenor, C. Pe-tmscu, bariton, etc. Teatrul posedă pentru dramă pe eminenta artistă d na CI. Calfoglu, apoi s a inal angajat, d-na G. Constantinescu, d na Maria Nicolafl, două artiste, se zice. de tabnt, apoi dintre bărbaţi citim pe programul de deschidere, reiniregrarea d-lor Nico-lati şi Demetrescu-Dan. ---------------------------------—— Cronicii judiciarii Injurie sad calomnie. — Secţiuni-unit#. — Jurie prudenţa. Era o zi de vară. Un domn Radianu şedca la o masă a cafenelei principale din oraşul S »■ tina, convorbind cu mat mulţi prieteni. In intervalul acesta, vine şi procurorul de Olt. aş#-ztndn-se la o altă masă. De odată se aude din partea mesei d-lul Radianu, venind cuvint-le următoare: «Ce hoţ de procuror, am acte tn potriva lui». 1) Radianu a fost chemat la răspundere pentru aceste cuvinte, şi trimis înaintea trb-malulul diu Ot pentru - alumine. A-cest tiibunal condamnă pe d. Radianu la 10 zile închisoare, pentru calomnie. Curtea de apel din Dolj confirma sen'inţa tribunalului. S’a făcut recurs In casaţ-e. Curtea de c-saţie casează, ziclnd că nil e c 1-mnie şi trimite af---er-a înaintea Curţel de apel din Bu urestl. Curtea din Bucureşti judecă la tel cu cea din Dolj. cal fi-dud faptul tot de calomnie. S-» face un nod recurs In casaţie. Erl, înalta curte. In secţiunile el uuite, a fost chemată să se pronunţe «fin nod asupra diferendului de la cafeneaua din SlstiDa. înalta curte casează şi trimit* afaseraa t»#-iot#a Lurţel d# apel diu Galaţi. ♦% EPOCA S Tot în secţiuni unite, înalta curte a tranşat o chestiune foarte importantă şi controversată In materie de juraţi Era vorba de a se şti dacă o aentinţă, dată de o curte cu juraţi In care a luat parte un jurat care n'avea censul cerut de lege, e valabilă saQ nu. Inal'a curte a casat o sentinţă a Curţel cu juraţi din Dolj pe motive că unul din juraţi n’a avut censul de lege. Recursul a fost susţinut d d. avocat Borş şi combătut de d. procuror Sărâţeanu. * * * In afacerea Morisseau care va veni iu curînd Înaintea Curţel de casaţie,Intre alte motive Invocate, figurează şi unul identic cu cel asupra căruia înalta curte a stabilit jurisprudenţa. ---------------—MHKM»----------------- Evenimentele din Franţa (Serviciul *Agenţiei Romîne») Paris, 29 Octombrie.—Senat. D. Delamay retrage in'erpelarea sa asupra măsurilor ce sre de gtnd să ia guvernul pentru a apăra onoarea armatei. El se declară satisfăcut de de laraţia d-lul Dupuy, care a anunţat că d. Guliier, autorul cărţel armata in contra naţtunei, va ti urmărit. Răspunzlnd la o cestiune a d Iul Delamay asupra oboselilor impuse rezerviştilor teritoriali In timpul marilor manevre, d. de F eyciuet declară că se vor lua măsuri noul de precauţiune. Camera Deputaţilor.—Biurourile Camerei ab ales comisiunea budgetului, care numără 19 radicali şi 14 republicani. Pari», 29 Octombrie.— Tribunalul corec-ţ'onal a achi'at pe d. Gucrin şi alţi trei pu bbeiştl, urmăriţi că aii lovit pe un comisar de po iţie In ziua deschiderii Camerilor, dar i-a condamnat pentru că aveail la dînşil arme oprite. Paris. 29 Octombrie.—Curtea de casaţie a ascultat diu nod pe d. Cavaignac. Discursul Marchizului de Salisbury Londra, 29 Octombrie. — In ultimul ada discurs, man fusul de Salisbury a făcut elogiul propunerii de desarmare a Ţarului, dur a făcut să se observe că ptnă la realisarea dorinţeI Împăratului Rusiei, trebuia să se ia măsuri de precauţiune. As', a tis primul ministru, este vorba de moştenirea unor naţiuni st un răsboiu poate sd tsbucneasoă foarte repede• Din această causă, Englitera nu poate sd întrerupă preparativele sale militare şi maritime, cari n’au de scop întreprinderi primejdioase şi cuceriri. Noi detestăm răsboiul, dar datoria noastră este de a remite Imperiul intact posterităţii. Vorbind de America, marchisul de Salisbury zice că apariţia Statelor-Unite printre factorii diplomaţiei Europene are o mare însemnătate şi nu va servi poate intereselor păcii, dar poate să fie fo onroare Marei-Britanit. Paris, 29 Octombrie.—Matin asigură că conferinţa de erl a amiralilor a luat resoluţiunl 'însemnate în privinţa planului de campanie navalii. De mtine, 30 de bastimente în reservă vor fl în stare de a intra în acţiune. * i»i v i;kwic DIN CAPITALA OvrHu nororon.—Un negustor de mobile vechi din hala ve hiturilor, numitul Osias Stein, vroind să a uture azi dimineaţa un biurob hori rogit pe care 11 cumpărase In clţl-va lei de la o femeie sărmană, clnd a mişcat vechitura, auzi de odată un sunet de bani. O-iias deschide repede s» rtarele şi spre marea lui bucurie găseşte tntr’unul diu ele, doul napoleoni de aur, trei jumătăţi de napoleon şi trei lire sterline. Bueu iu ovreiului fu Insă de scurtă durată căci cel-l'alţl coreligionari ,carl observaseră norocul >ul Osias, ati dat de ştire secţiei de poliţie. Comisarul a venit la faţa locului şi a luat hanii găsiţi. Ei vor fl restituiţi persoanei care a vîu-dut mobila. II*»t prin». — Aseară 's’a prins la bariera Colentina. individul Christ. Danielovicl, care. după ce furase dintr’un bllcib o căruţa cu marfă a comerciantului I. Georgescu din strada Triumfului 9, vroia să o introducă In oraş pentru a o desface. Păgubaşul, Insă. prinsese de veste şi anunţase parchetul, care pusese agenţi la barieră să ptndească intrarea hoţului şi să pună mina pe el. DIN ŢARA Strivit «le o •tine».—Italianul Dela Gio-vani, lucrlnd pe şoseaua Valea Boia, din judeţul Argeş, lncercl.idu ie ca să rupă o piatră din munte, st nea Întreaga s’a prăbuşit peste dln-sul, strivindu-l cu desăvlrşire. Crima din fltoicăncţli. — Din Slatina ui se anunţă că o crimă îngrozitoare s’a savir-sit zilele trecute în comuna Stoicăneştl, judeţul Olt. Locuitorul Vasile Jo ţa, diu acea comuna, a fost asasinat de doul consăteni al săi, numiţii Petre şi Constantin Joţa. C iminalil aiî fost arestaţi. Kluiicirtert».—Diu Galaţi ni se anunţă că fata Ana Iacob, din strada Ualaban 22, acel o-raş, s’a sinucis alaltă-erl noapte, absorbind o sotuţiune de gămălii de chibrituri. Cu toate nju oarele ce i s’ab dat, nenorocita a murit în durerile cele mal t> ribile. Eu se cunosc cauzele acestui act de disperare. Uda de» tr«»n.— Ltrnră lin:a ferată Tirgu Frumos, s’a găsit zilele trecute cadavrul locui-tomlu Anton Pavel din comuna HandreştI, judeţul Iaşi, avlnd capul strivit de tren. Di*i<>nperlre uiH<-til»rA.—Lucrătorul italian CI rino Antonio, săpind la o groapă In curtea şc alei de băeţl No. 1 din oraşul Tecuci, a găsii un cadavru de bărbat aşezat cu faţa in jos. Autoitaţle ati deschis o anchetă. Mort prin Hellxto*— Locuitorul Andraş Popa din comuna Sinosu, judeţul Prahova, a tost găsit, alaltăerl dimineaţă, mort In camera sa. Din cercetările făcute s’a eonstatat că nenorocitul a murit asfixiat de gazele cari s’atl degajat din cărbunii da piatră pe cari II ardea In sobă. Interview cu Ţarul Cunoscutul puplicist englez William Stead, care actualmente se află Iii Rusia pentru a interview a mal multe personalităţi importante asupra chestiunii dezarmării, a fost primit de Ţar z lele trecute. Dîusul publică un lung articol, care de şi pare a espune numai părerile personale ale lui Stead, totuşi tre-bue privit In parte ca inspirat de Ţar şi de cercurile guvernamentale ruseşti. William Stead asiguri că Ţarul ia Iu mod foarte serios manifestul sad de pace ; importantă e comunicarea că, dintre toţi miniştri, cel mal fervent partizan al ideii de pace este ministrul de răsboifl, generalul Ku-ropatkin. Manifestul Ţarului dă ministrului de finanţe cea mal deplină putere de a respinge cererile ministerului de răsboid şi marină. Din punct de vedere practic, nici Ţarul, nici miniştrii săi nu se gindesc la desarmare In sensul absolut al cuvlntulul; scopul practic al conferinţei ar fi ca să intervie un repaos, o fiixare a înarmărilor cu privire la situaţia actuală. Intre altele, congresul se va ocupa, după Stead. cu chestiunea dacă n’ar fi posibil de a se înlătura declaraţii de răsboid neaştep tate şi precipitate. Ca Ioc d« întrunire al congresului se desemnează cu deosebire Bruxel. Slead combate această idee şi declară că Petersburgul ar li cel mal potrivit pentru aceasta. Articolul sflrşeşte cu următoarea frază : «Exprim ferma convingere că, dacă ’I va fi dat să trăeascâ mult, Ţarul va îndeplini o faptă mare, spre binele ţării sale şi a lumii întregi». ŞTIRI MĂRUNTE Consiliile judeţelor Brăila, Covurlul şi Olt.îterminîndu-şl lucrările, ad Închis sesiunea lor ordinară. * Ad fost numiţi: D. M. Holban, comisar de poliţie In o-raşul Mihăilenl şi d. C. Buuescu, comisar la Herţa. * Facultatea de Teologie va face Sîm-bătă 31 Octombrie a. c., orele 9 a. m, In biserica Radu-Vodâ, un parastas pentru pomenirea decedaţilor el donatori: Maria Scheo-pescu şi Ioan Scorţeanu rari ad donat peste 200 000 mit lei, diu cari bani s’a ridicat o o clădire destinată pentru internatul teo logic Ungă biserica Radu Vodă. După săvlrşirea sfintei liturgi! şi a parastasului, profesorii şi studenţii vor merge In corpore ia cimitirul Belu, unde cu ar-chiereul oficiant se vor face rugăciunile o-biemuite. Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Romîne») Viena. 29 Octombrie—Azi dimineaţă a fost un duel cu sabia între d-nil Guitwosz şi Wolff. La prima repriză d. Guitwosz a primit o lovitură la cap şi una la mînă. Duelul a fost suspendat şi combatanţii şi-au dat mina. Rana de la cap este uşoară, acea de la mină este mai gravă, dar nu e primejdioasă. Geneva, 29 Octombrie. — Curtea cu juraţi. Procesul Luihmi a înxput azi dimineaţă la 9 ore. Intrind în sală, Luchtni a salutat pe magistraţi şi public, surîzînd şi în-clinind din cap. Atena, 29 Octombrie.—Ministerul s’a con-tituit precum urmează: d-nil Zvimis, preşedinţia consiliului şi afacerile străine ; Triantafilakos, interne; Corpas, războiul; Miaulis, marina; Monferratos. justiţia şi lu mod provizoriu instrucţia publică; Negris, finanţele. Viena, 29 Octombrie.—Camera deputaţilor Vorbind de duelul dintre d nil Guiewosz şi Wolff, preşedintele declară că şi a dat toată si'inţa pentru a’l împiedica. D. Treaifels, al centrului, propune de urgenţă crearea unei Curţi de onoare parlamentară, care să statueze asupra afacerilor de insulte pronunţate lu incinta parlamentului. Baălbeck, 29 Octombrie.—Majestăţite Lor germane ad sosit şi ad fost primite cu en-tusiasm. Sultanul a făcut să se puie In mijlocul unei străzi din Baalbeck, o masă de marmoră purtind o inscripţie care amint şte amiciţia invariabilă şi reciprocă dintre împăratul Wilhelm şi dlnsul. Cagliari, 29 Octombrie.— Majestăţite Lor germ»»ne vor sosi în portul Cagliari la 5 Noembrie. Yalta, 29 Octombrie.—Ţarul a primit misiunea extraordinară turcească, al cărei membrii ad fost Invitaţi la prlnz. Ţarul a ridicat un toast in sănătatea Sultanului. Contele Muraview şi d. Sinovriew ad asistat la acest prlnz. Conflictul Franco-Englez Paris, 29 Octombrie.—Temps anunţă că conferinţa comandanţilor MedUera-nii, mării de Nord şi a prefecţilor ma. ritimi, sub preşidenţia d-lul Lotkroy s’a ocupat cu măsurile de luat, în ve-, derea situaţiei politice externe. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publleaţlune D-nuI Petru Apariu, copist arebivar la Judicătoria Ocolului Băra din judeţul Roman a făcut cerere Ia acest Minister pentru schimbarea numelui sâd patronimic de «Apariu» lu cel de «Sfefâuescu» spre a se ■urni «Petru Stefăueseu». S. 49. D-nul Ioan Petrov, funcţionar In oraşul Tulcea a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâd patronimic de «Petrov» Iu cel de «Petru Carapetru» spre a se numi «Ioan Petru Carapetru». S. 50 Ministerul publică această cerere, couform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiuue in termenul prevăzut de aliniatul 1 al zisului articol. ULTIME INFORMATIUNI Ingerinţele administraţiei lată un nou document din voluminosul dosar al probelor că administraţia usează de toate mijloacele spre a fălşifica alegerile. Faosimilul ce publioăm e al unui bilet-circular dat de către comisarul Scorţeanu, locţiitorul de director al poliţiei din PiOeşti, către comisari şi toţi agenţii po'iţieneşti, ordonîndu-li-se «sd observe prin mahalale cine umblă pentru Invitarea alegătorilor la întrunirea de di-seară şi să comunice po iţiel prin telefon*. Întrunirea de care t vorba, a fost a partidului conservator. Iată facsimilul : In ce scop cerea directorul poliţiei din Ploeştl sd i se comunice grabnic prin telefon, numele acelora cari invitau pe alegători la întrunirea conservatoare, înţelege orl-cine. Suntem informaţi că d. Ion Slâvescu, prefectul judeţului Putna, va fi transferat la Piteşti in locul d-lul Mano-lescu. In locul d-lul Slăvescu va fi numit d. V. Iora. Colectiviştii şi Camera de comerţ Camera de comerţ din Capitală, in ultima i şedinţă, a ales o delegaţie care să solicite de la ministrul justiţiei aplicarea severă a legel falimentelor. In urma acestei hotărtri, Camera de co merţ a cerut în mod oficial, o audienţă pentru delegaţii săi. de la ministrul de justiţie, d. Costică Stoicescu. Ministrul justiţiei a fixat audienţa pe eri, Joui, la o-rele 2 p. rn. Delegaţia, compusă din d-nU G. Assan, preşedinte al Camerei de comerţ, Vasile Orghidan, Russe Rusescu şi Th. Niculescu, s’o preeintat eri după amiazt la minister, la ora fixată de însuşi ministrul justiţiei. Mare le-a fost insă mirarea, cînd uşierul i-a comunicat : —D. ministru a plecat la Ploeştl 1 D. G. Âssan nu s’a putut stăptni să nu facă o observaţis aspră la adresa ministrului pentru necuviinţa ce a comis’o. După acest incident, comercianţii din Capitală pot vedea ce fel de oameni suni aceia cari le solicită voturils psntru Ro-btscu, Malac, Ciocanslli şi Norsanu. D. Eugeniu Petrescu, avocat, adunase din culoarea de Roşu vre-o sute de iscălituri pe o petiţiune către comitetul electoral colectivist, cerînd să fie pus şi d-nia sa pe lista candidaţilor guvernamentali la consiliul comunal. Nu s’a ţinut insă nici o seamă de a-ceastă cerere. D-nil Titu Maiorescu, Tasile Lascar şi C. Disescu, în ealitate de procuratori al Epitropiel bisericel Sf. Nicolae din Braşov, aii semnat eri petit ia prin care cer darea în judecată a Stufului rom A n pentru plata rentei In suma de 75.000 lei anual către biserica Sf. Nicolae din Braşov. Această petiţie de dare în judecată, care a fost tot'erl înmânată primulul-preşedinle al tribunalului de Ilfov, este lungă şi documentată. Se spune anume îutr’însa că biserica Sf. Nicolae din Braşov pretinde plata acestei rente de 75 000 lei anual pe baza unor hrisoave, prin care se recunoaşte numitel^bise-rlci acest drept. Ast-fel, graţie ueruşiuăreî primulul-ministru d. Sturdza, care a refuzat şi refuză să plătească această rentă cu ajutorul căreia biserica Sf. Nicolae întreţinea şcoalele române din Braşov vedem azi pe fraţii noştri diu Transilvania în proces eu Statul român! Cronica electorală IAŞI La întrunirea ce partidul conservator a ţinut’o aseară, afl vorbit d nil D. Alexan-drescu, G Gr. Cantacuzino. G. Panu. iTake Ionescu, P. Carp, general Mânu şi Al. Bă-dărătt. Entusiasmul a fost indescriptibil. Zeflemeaua d-lul Alexaudrescu, Înaltul patirotism al d-lul Canta< uzino, ironia d lui ranu, verva nesecată a d lui Take Iouescu, înălţimea de redări a d-lul Cărp, autoritatea d-lul general Mânu şi analisa pătrunzătoare a d-lul Bădărăb afl robit sala. întrunirea s’a terminat la orele 12 noaptea. CRAIOVA Din Craiuva primim următoarea telegramă : In executarea circulăril garanţii» î libertatea alegerilor, prefectul şi poliţaiul oraşului. Însoţiţi de comisari şi gardişti, cu-treeră oraşul şi ameninţtnd pe cetăţeni, le cer votul. (ss) Aurel Elieseu, Ştefan PIeşea, CoDst. Varlam, Pleşoianu. TULCEA Pentru alegerile comunale din Tulcea s'a fixat o singură listă din următoarele persoane : D-nil Ioan Dinescu, Ioan I. Donea. Ştefan ionescu, Neculal Cbristocea, Atanase Demi-roff, Nicolă I. Lazaroff. DRAGAŞANI Partidul conservator din DrăgfişanI intru-nindu se la o consfătuire, a stabilit nrmă-toarea listă : D-nil D. Constnntinescu, Ioan Petcu, Co-sticâ Păunescu, Ştefan Creţeanu, Gh. Şer-bânescu, C. Iliescu, Nae Săndulescu, Ilie G. Popa Zamfir şi Florea M. Zăbavă. BRAILA Marţi 27 Octombrie orele 8 seara, partidul conservator a ţinut de asemenea o întrunire în culoarea de negru In salonul d lui Răducan Daniilescu din Piaţa Poporului. Afl asistat uu mare număr de comercianţi. Ati vorbit d nil Fâlcoianu avocat, Zeles-covicl, Vericeanu junior şi dr. Pallade. Cuvîutările oratorilor afl fost ascultate şi primite cu entusiasm şi aplause de către toţi cel ce asistab. După terminarea întrunirel toţi cel pre* seuţl ’şl dab apel lntllnire pentru întrunirea ce se va ţine Vineri 30 Octombrie orele 8 seara. GALAŢI Poşta e informată că In noaptea de 25 şi 26 coreut, un sub comisar de la desp. II şi ofiţerul de gardişti Gbcorgbib ab bătut într un mod baibar pe sergentul de oraş C. Spirescu. care făcea serviciul de nonpte pe strada Roşiorilor, sub pretext că ’l a văzut vorbind cu un conservator. Diu causa acestei bătăi, numitul sergent a părăsit serviciul, fiind bolnav în pat, a-vînd mal multe lesiunl pe corp. FOCŞANI Sub titlul Bite convingătoare, Ecoul Vrancei din Focşani scrie : Acel dintre cetăţeni, cari se îudoesc despre felul cum colectiviştii vor face alegerea comunală, sunt rugaţi a trece pe 1* grajdurile comunei de lingă casele d-lut C. Chivu, şi acolo vor vedea, cum, măturătorii prepară băte pentru spinarea celor din opoziţie; aceste bite se confecţionează sub or-dinile şi prevegherea agentului comunal Ion Rizu. DOROHOIU In ultimul moment primim de la Doro-hoib următoarea telegramă: Candidaţi! conservatori pentru colegiul I de comună sunt d-nil: StoricI Mihail, Mi-cale, Cernavodeanu, Galberifi şi Tomazib. Lista colectivistă are în cap pe d. Bur-ghelea, cel mal detestat om diu oraş. A-ceastă listă s’a afişat abia astă zi din cauza greutăţilor ce s’a Intîmpinat pentru formarea el. Din 11 candidaţi, 6 sunt puşi fără ştirea şi voinţa lor. El sunt indignaţi de a-ceasta, Insă nu îndrăznesc să protesteze făţiş din cauza teroarel ce domneşte aci. Serviciul poştal a ajuns de batjocură. Ziarul nostru, invitările, comunicările noastre, dat* la poştă, nu sunt transmise. Ast-fel, serviciul poştal, în loc de serviciu public, e un soiţi de cursă. Plăteşti, crezînd că ceea se ai dat poştei, se va duce la destinaţie. Dar lucrul nu ajunge unde trebue şi taxele poştale se plătesc degeaba. Aceasta e un îndouit furt. Păcătosul din capul adminislraţiunii poştelor să se deştepte. El trebue ză fie funcţionar public, nu spion al partidului guvernamental. Mal mulţi cetăţeni din şoseaua Basarab, şi bariera Vergulul, plnă in strada Unirel, ni se pltng de starea mizerabilă In care sunt reduşi să trăiască. Toate stradele din acest cuartier sunt adevărate depozite de mocirle, pe cari circulaţia este imposibilă şi din cari miazmele cari se degajează fac ca epidemiile să fie permanente în acele locuri. Circulaţia fiind imposibilă pe strade din cauza imenselor băltoace, locuitorii sunt nevoiţi să treacă cu căruţele pn locul rezervat trotuarelor, pe unde trec sacagii şi căruţaşii, lovind casele locuitorilor, cari după ce sunt amăriţt de infernul In care tăiesc, sunt nevoiţi să îndure pagube şi din această cauză. S’ab făcut mal multe plîngerl la primărie în această privinţă, dar Kefereul n’a dat nici un rezultat şi bieţii oameni sunt condamnaţi să Îndure încă mizeriile incuriei celor de la primărie. Un mare număr de negustori din Bulgaria şi Serbia ab sosit la Huşi pentru a cumpăra vin. Preţul vinului s’a urcat In mod considerabil, aşa că azi decalitrul se vinde cu opt lei, care In alţi ani nu trecea peste preţul de 90 baul. La Cotnari n’a mal rămas de loc vin. LAPTARIE ELVEŢIANĂ I ontn de Vacă şi Bivoliţă puritatea abse-Laţ) Ic jU( garantată, cu preţul de 60 bani cel de Vacă, 60 vani cel de Bivoliţo şi Lap tele Bătutt 40 bani Litru, dus la domicilia Iu vase sigilate. Asemenea se găsesc de vlnzare Tauri, Ţiţei şi Viţele de rasă pur Elveţiană. Cererile se vor adresa la Farmacia I. Xunteana, < alem Victoriei, Ns. 7S, în feţe. Pusagtnlui Romîn, ». Aote de mulţumire Subsemnaţii, pe deplin satisfăcuţi de promptitudinea şi culauţa cu care ne-a li hidat Societatea Domină (le Asigurări Generale din Brăila dauna ce am avut la fabrica noastră de mobile din Ileci-LespezI şi pe care ne-a plălit o cu suma de 40.000 lei, în decurs numai de 8 zile, simţim de datoria noastră de a-I mulţumi prin publicitate pentru această promptă şi culantă procedare. I. Krnlil A Corni». Proprietarii fabrice! de mobile din Ifeci-Lespezl. Cu ocasiunea incendiului de la fabrica de mobile de fer din Tfeo-Lespezt, suferind şi subsemnaţii o daună la mărfurile noas re de sticlărie, asigurate la Societatea Domină de Asigurări Generale din Brăilv, a -na^lă societ te s’a grăbit a ne lichida şi plăti dauna, spre deplina noastră mulţumire. Fabrica da sticlărie Ifeci-Lespezl Coheu A Kraiil. .MINISTER L DE JUSTIŢIE PublicHţtiine D-nul llie Georgescu din Bucureşti strada Fundătura Plantelor 39 (vechio) a făcut cerere Ia acest minister pentru sch mbarea numelui săb patronimic de «Georgescu» tu cel de «Tbeodoreseu», spre a se numi «Ilie Theodorescu». D-nul Ion Predescu din Bucureşti calea Moşilor No. 409 a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săb pe-tronimic de «Predescu» Iu cel de «I. Stă nescu» s^re a se numi «Ion I. Stâuescu», Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Mare Depott de Lemne cu Stinjenn st Tăete duse la domiciliu în condiţiunt avantagioase Cer-Tuf an, 20 Lei mia de kgr. şi JFagf etc,, 25 Lei mia de klgr., cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa la domnii POROVICI TH30DQRU şi C-nia Strada Filantropiei, No. 6. S’a deschis în fale** Victoriei, 117 co ţ cu Strada Banului, alături de Palatul Ştirbei Depoul şi Magasinul DATCULESCU de ARBORI FRUCTIFERI altoiţi cu cele mai bune varietăţi A R B 0 R î şi ARBUŞTÎ de ornament Rădăcini de S9?ranghel Vinuri naturale în sticle Semiuţe faragere şi cereale selecţionate Unt proaspăt şi topit Transporturi continue del» ferma C. C. Dutculeseu, din Slobozia-Galbenu _______________________Bit 148 ii ANUL ţ/v 11 • M V* * I ţ/ioţ/» IO- tatea d-lul IOANN. LAHO VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 sa dă cu arendă. Doritorii se pot adresa la proprietar. Sit. 141 Ca local de statie pentru bieirlistl. Manutanţa Armatei Avind necesitate de grlO şi secară, aduce Îs cunoştinţa generală, că primeşte In orl-ce ai oferle însoţite de probe In greutate de 5 chi-lograme, iar licitaţia va avea loc In ziua de 28 Octombrie curent ora 9 dimineaţa In localul Manutanţei din Bucureşti ; (e. se redea şi castul de sarcine publicat In «Monitorul Oficial» No. 89 din 24 Iulie 1898 relativ la condiţiual. Sit. 143 Dieetorul Manutanţei Adjunct clasa I, (ss) QEVICA No. 801 1898 Octombrie ( „S A Y O R“ Cea mal bună apă de cap, opreşte căderea părului şi vindecă mâtreaţa CU DESĂVÎRŞIRE şi face părul des şi lucitor. Imediat Bani Dab cu ipotecă I satt II rang după «redit 300.000 cu dob. 9°/» şi 300 000 suuaraţl orl-«e eumă cu dob. IO0 • pe Moşii şi Case Adresa : O U.fMTTUESCU- Cin,mi na, Strada Diouisie No. 11, Bucureşti or* 8—10 a. m. şi 1—4 p. m. Sit. 14g D-tor Ecaterina Arbore -Ralli Spectattntă in bonte de eonii fsi femei Strada Romană-Tnnarl, No. 10 INDUSTRIE NAŢIONALA PînaeturI bune. Vînnare en gros şi en detail. F. Fapadopol, Fiaţa Ancei, No. SA www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Buletin Meteorologie.—Observaţiunila casei A. Menu et. comp., calea Victorel 8», pe ziua de 29 Octombrie I89.S: MiezulnopţeT, -t-7‘5; 7 ore dimineaţa, +10<>; A-miazl, +16 . înălţimea harometricfl, 76.4mm; Starea cerului, frumoasa. Barometrul este la urcare. • * * Institutul Meteorologic ne comunica următoarele: Timpul cu totul frumos, liniştit dar recj se meOţin-i. No pt-a lrigul a fo-t mal simţtor. Bruma foarte groasa a căzu' jn toata ţara. Cea mal ridicata tempur.tură a fo-t erl 13 grade la Constanţa. Girgiu şi luruu- Măgurele. In Oltenia a fest dimineaţa ceaţă. Barometrul, mult ridicat, a scăzut de erl cu 4—6 m.ra. Astăzi trupul foarte liniştit, noros şi cerul senin. GOTA APELOR.—Cota apel Dunărei d'asupra etiagiilor In zilele de 27 şi 28 Octombrie a f st: 87 Octnmbre 88 Ootombre Turnu Severin..............1,60 — 145 Giurgiu ••••••••• 1,43 — 1,34 Galaţi. ...................1,39 — 1.34 COŞNIŢA PIEŢEI Mersuri, 29 Octombre 18l8 Pâine»......... Jlmbli • • • • • FranuU • • • • Carne de vaol • 8efl........... Carne de poro • Untura......... Oainxa • • • • • Parcela • • • • Berbeoa • • • • Coroana • • • • Olsoft • • • • • Raţa........... Găina • • • • • Crapă • • • • • Cega *••••• Salin • • • • . Nlaetru • • • • Morunu • • • • Rad (iată) • • • Oui (anta) • • • Unt topit • • • • Unt proaaplt • • Brânză de vaol Brânză Telemea Smântână • • • 10 • 36 - 80 . 70 » 1.00 - 80-1.00 • 1.80 1.80 • 60 • 2-4.00 • 1,50 -8 00 1-8.00 • 80-1.60 80 • 8.00 80 3.00 8.00 6.00 8.80 • 2.70 8.40 1.80 1.30 Faaole • • • • Maxare • • • • Cartofi ohlf. • Cartofi Boul • Linte • • • • Spanac • • • • Conopide buo.) Ardei (suta) » Pătlăgele (suta) Faaole verde • Morcovi (anta) Ţellna (znta). • Postim ac (suta) Varaa N. • • • Gulia (suta) • Sfecla (suta) • Ceapa • • • • Malal lux • • Pere • • • • • Mere • • • • • Prune • • • • Struguri • • • Gatul • • • • Lămâi (bac.) • Portocale (buc.) Rodii (buo. 80 40 15 10 25 80 40 6.00 1.00 2.00 8.00 8.00 80 4.00 4.00 10 25 20-60 16-40 SO 1—1.50 60 10 IilCITAţlUNl — 31 Octombrie, la Eforia Spitalelor Civile din Capitală, pentru instalarea luminel electrice In nouile pavilioane de oftalmnlogie şi dermatologie de la spitalul Colţea. Devis : 8.020 Iei 74 bani. — 21 Decembrie, la ministerul instrucţiunii publice, darea In întreprindere a unor lucrări la gimnaziul diu Gi-irgiă. Devis 19 40G l. — 2 Decembrie, orele 10 a. m., la primăria Capitalei, pentru vlnzarea locului comunei d. pe Bulevardul Carol I, suprafaţă 911 ni. p.,vecin cu proprietăţile d-lor C. Dumitrescu, P. Serafim şi d nel Ecaterina Stambuloff. Preţul Jn patru rate egale. — 25 Noembrie, In localul primăriei pentru Închirierea compartimentelor din vechea construcţie a halei Arnza. pentru măcelărie, pes Arie, precupeţie, mezeluri, eţc.. pe timp de la aprobare şi plnă la 1 Aprilie 1900. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 3S Octombrie 6% Renta p. » ami 1881 99*/, 1892 100S 1893 lOO'/i 1894 99 ,1889 93 90-94 93 5°/. 5% 6V, 6% 4°/» 5°/« 47. » > 1896 91*/» 47. > » 189Ş 91 */» Convertite rurale — Casa pensiunilor — 6/° Obl. c B. 1883 100 67- * > » 1890 100'/. 4’/. . > » 1895 967, 5 V« Fonc. rur . .1007. ................... 927* 57. » urb. Buc. 97*/« 57j » » laşi. 94 Banca Naţion. • 2497 » Agricolă 372 » Romlniel. — » de scont. 365 Dacia-Romlnia • 452 Naţionala. • • • 510 Patria............— Construcţii. • • — Bazalt artificial. — Letea.............— Furnituri militare — Tramwayul noQ — Baia Centrală • — Napoleonul . «20.10 Marka .... 24.70 Lira otomană - 22.80 Florinul • • • 2.107. Rubla de hSrl-ie 2.68 Ntnnsuij TBiKinunir^nn Plftr*ar«a dtn ir%r% d» Nrtrd (n Gr d* N.vd Numele Btaţlonllor Dtm Vumele wtlunllnr Di o. pucioiuja-U -Luug • • 6«o 5W Oiulutţa 8allgny • • • 8« O-tlnopol-Constanţa • Pltpţttl-ParlM .... T« ') ad^pesta Tlta. • • • 6*0 Ploeytl-l&ţl Uemburg-Ploeştl » • • Tlta 8inîrd* 7» Unghenî-pioeştl • • • 701 PIoeşUBruoT • • • 74A P-iolo.K.-0,-Ltl-lsr. • • io»* Oomana-Saurda • • • 8» OiHrujI SlobosU. • • 10W Plo-ţtl-Vl**na .... mîrdx-Oomaua • • • 10*' Piteyt -Londrâ • • • • n« *) Toonol-Ploeştl .... 10» Ploejtl • 11" O-tinopol-Constanţa • no* Ploeytl-Braăov .... s«ar» a1* lindapesta PljeetJ • UarU*PUt>ftX - • • . . ll»c Ololulţa-Oonstanţa • • 8“ LiraşoT-PIoeftf • • • . Oonstanţa O-tJnopol • 4“ •) VP OlalnlţaSlobozta. * * 6»° CJoustanţ--Ctululta • • Londra-Piteşti. . . . IJU Ploeş I Dariapesta * * 0« 4»l •) PltHţtl P.rU 8“ fial»ţl-Ploe«tt .... ’P* Comana.Glar^la . • • 8* Viroiorov.-Titn • • ■ 74i Ploe^I-Galaţl .... Smîr-Ja Coinaiia ... 7*e Tltu-0 Lang .... Braşov*Ploeţtl. ... Ploeş tt-Uaghenl • • . Vlena-rionştl • • « • Constanţa Olalnlţa • • 819 Plonştl-Lemberg. • • 10“ 84t Ploeş ti G-laţI .... 11*> la,I-Floegti 10« Constanţa 0 tlnopol ■ * Tltu-Iiadapesta • • . 70* 4) Parta-Tttu 6“ •) 11« 0.-Laa*r-Tlttt. .... 10** Tr. ') olr-ult Mero.. *) Dum, •) Joi, ‘1 Dum., 0 Joi. *1 Dnm fUlfA AiAHULUl •EFUUA» AC. ANTEHIBEiNCf 10 I>IIV VREMEA UI CĂPITAN COSTACHE - ROMAN ISTORIC - «Pâniîntul e al tuturor : împărţiţi 1 intre «voi; averile boerilor sunt ale voastre ; lua-«ţile şi vă bucuraţi de ele, că tu popul, «eşti domnul şi stâpînul acestei lumi 1.. «De ce să înduri tu jugul unor slugi ne-«vrednice şi să hrăueşti cu sudoarea tape «desfrtnaţil de pe tron ? Trezeşte-te ; sună «ceasul!» — Iată cu ce împuie capul bietului popor, iată ce a făcut Franţa cu entusiasmul el ! zise Vodă, după ce soţia sa a sfîrşit de citit manuscriptul. -- Ah ! Iorgule, Iorgule ! îugtnă Doamua Maria, lipinduse de sinul lui. Lasă şi tron şi tot! Hal să plecăm în altă parte. — Nu, dragă, nu vreaă să fug din ’nua •ntea unor netrebnici. Simţ că poporul acesta nu poate să le asculte nebuniile lor. VreaO şi ed propăşirea lui pe cale raţio- nală. Dacă aşi fi fost împotriva on-cărel înnoiri, mi-era lesne să*I arestez pe toţi în taină şi sft-I trimet peste graniţă. Dar nu vread să fie martiri fără s’o merite şi nici nu vread să mă arăt cu inima streină de poporul din care mă trag şi care m’a ales... Nu, poporul şi armata sunt cu noi! Urmară clte-va clipe de tăcere tn cari Domniţa Maria, In prada unei furii Îngrozi tiare, murmura cu viate de ură şi răzbunare. Vodă o atrase la pieptul săd şi o să rută cu iubire. — Linişteşte-te, singura mea mînglere!.. Aşa e lumea ; sunt oameni răi, dar sunt şi buni. Dacă am fost răd sad nu, o să mă judece şi pe mine lumea care o să vie după noi. — Lumea, lumea care o să vie după noi? dar • să se ia şi ea după scrie.'ile acestea, după dencreeraţil aceştia... " — Nu, nu, adevărul tot ese Ia lumină odată! adaus j Bibescu, gînditor. Ed am încredere In priceperea poporului romln ; el o să judece drept. Apoi, după clte va minute, descurajarea îl reveni iar, mlhnirea 11 cuprinso din nod sufletul, şi mal am iră şi mal sflşietoare: — Cită vreme void mal putea s’o duc ast fel, se întrebă el. Iu fie care se ară clud rămin singur, mă simt sdrobit, covlrşit de o imensă povară. In fie care dimineaţă săr din pat speriat şi Îmi pare că auz un glas care, ca pe Jidovul rătăcitor, mă îndeamnă st merg înainte. Şi de toate părţile mă simt Înconjurat de oameni cari Im! vor răul; 11 simţ pretutindeni, dar nu pol să numesc pe nici unul. 'Pretutindeni intrigi, pretutindeni blrfell.. pe toate trebue să le d«-joc, din toate trebue să ies cu faţa curată, cu gtndul împăcat... Şi, împrejur, nici un sprijin, nici unul care să ’ţl intinză o mtnă de ajutor... Aşa a fost erl, aşa a fost astă zi, aşa va fi şi mîine şi In tot d’a una. In fie-care zi tr.bue să port crucea ; în fie care zi trebue să gust oţetul şi fierea vieţel acesteia... Işl rezemă frunt-a de umărul soţiei sale şi apoi continuă: •VCăcI in dosul acestor oameni sminliţî sad de rea credinţă, văz braţele cari se iuţind lacome după coroană, văz ochii cari ard de pofta măririi; intriganţii şi bîrfitoril, pleava boerimil acestei ţări nenorocite... Cît despre răsvrătitorl, el sunt nişte capete slricate, nişte smintiţi, căci nu pot să-mi închipui vre-odatâ că oameni sănătoşi la minte ar putea să scrie asemenea mtrşăvil.. Se sculă de pe divan, se plimbă prin o-dae agitat, şi apoi urmă iar, pe acelaşi ton de amărăciune adlucă : — Ad fost Domni răi şi cruzi, cari tor-turad şi jefuiad poporul ca tîlharil de drumul mare, şi n’ad fost nici pe sfert aşa de ponegriţi cum sunt ed. Nu s’a mal pomenit In ţara asta să ss lege toate secăturile de viaţa mea intimă, chiar şi de soţia mea, a Domnitorului. — Hal, dragă, să plecăm de aici, imploră Doamna Maria, hal să plecăm! — Nu^! Mal am o singură speranţă. Să vorbesc cu Eliad. Mi-a scris Ki-sseleff deunăzi şi Iincu mi a repetat astă zi, că trebue să-l arestez, dar uu vread. El e siuguru! om cu cap, el luminează poporul ca un dascăl adevărat, aşa cum vread şi ed. El ştie deja că ed nu slut îu potriva uuel mişcări patriotice. . Vread să mal vorbesc cu el o dată Nu l’am văzut de mult... Dacă şi el o fi intrat în miji jcuI turburâtori'or, atunci nu mal am nimic de nădăjduit CAPITOLUL III O veste care băgă spaima în toate mahalalele Bucureştilor, se răspîndise a treia zi de Paşte. O ceală de borfaşi j fuise noaptea, pe un clrciumar bogat de la Man-dricu; ti furase banii mal toate sculele ce avusese In casă, măcclărindu-l tot d’odată pe el cit şi pe nevastă sa, iar pe un băiat din prăvălie, după ce îl bătuse bine, tl le-gaso de intinl şi de picioare şi ’1 aruncase In pivniţă. Agia ’şl desfâşurase toate forţele şi după trei zile de cercetări minuţioase, isbutise să prinză pe doul dintre criminali. Căpitan Costache, mal marele tiştilor A-giel, îndată ce pusese mina pe aceşti doul, cari erad şi capii bandei, II legă bine şi ’i porni la Agie, spre a Ie scoate mărturisiri. De asemenea borfaşi şi ucigaşi la nevoie, erad lîntuite pe acele vremuri toate mahalalele mal depărtate ale Bucureştilor. Iu fiecare zi, aproipe, venea veste că îu Delea-Veche, ori tn sf. Elefterie, ori la Vit m, se sâvlrşise o spargere, se tu ase scule şi bani, ba chiar se făcuse şi moarte de om. Borfaşii înaiutad chi ir piuă In centrul o-raşulul. Adesea, vencad la Agie negus'orl de fruBt*, caii se pllngead că li s’ad furat din prăvălie, ba un şal, ba giuvaericale, ba un covor scump, ba mal multe perechi ds Incălţă-miute. Aşişderea, de pe la curţ le celor mal mari bo rl, cari aveafl slujbaşi nenumăraţi, venea ştire că îu cutare zi, se furase două sfeşnice de argint, ori gh ordane de pietre scumpe, ori alte s mie de mare preţ. Bo fâşii mergead une-orl şi mal departe: profmad localurile sfin‘e, furad candele de argint, desb ăc td icoane şi evangh.-lil, tn sfirşit luad tot ce credincioşii aduseseră ca prinoase mal de preţ, la altar. Intre acestea se numărad şi numeroasele exoofurt ale fetelor şi ale văduvelor tari duceau dorul măritişului. Mal îu tot-d’auna, Căpitan Costache izbutea să pue mtna pe acel făcâto I de rele cari, In cea mal mare parte, mergead să putrezeas â îu ocue sad să Înfunde puşcăria sfintulul Anton, după cum era şi mărimea crimei sad delictului săvirşit. (Va urma) 0 Bicicetă nouă hu-tnl-nuui (Patent) oţ^l nichelat, fabricat în America, unica în ţară, se vinde cu 50® MjcI din 900 cît a costat. A se atins » I» administraţia zlaralnl. 5 MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) gr au sosit -*w Mari transporturi pentru sesonul de Iarnă Ce e tlin urmă noutăţi pentru rochi LAIMOiriti, MITASlltlL, CATIFELE, etc. care se vînd cu preţuri neauzit de eftine DIEEHiTE JUPOĂXB f< EELEBMNB Covoare, Perdele, Preşuri, Stofe pentru mobile etc. şi toate articolele almgătoare de branşa tapiţerilor OLMPE, S1FOXE şl M A oAPOLOANE in toate lăţimele şi calităţi Şervete, JUctee, Prononpe, Ciorapi fi Batlote Lingerie pentru Bărbaţi, Dame şi Copil TBfSOUHI GATA ŞI UE CuHASUi In acest Magasin se poate procura trusourl complecte de la 150 Lei pînă la cele mal fine calităţi DIFERITE PICBETURI, BARCHETURI, M0LT0ANE Flanele. Piapaml de lină, Tartane, eto. 1Fie-care Joi si Duminică Mare desfacere de diferite cupoane de LAINAGIUR1 şi MĂTaSĂRIE Mare ateliere proprie pentru confecţionare de tot felul do special pentru comenzi de cămăşi bărbăteşti. Croiala franceză sistem special. Preţurile cele mal moderate ÎNCHIZĂTOR automat al usei GQ ►a o ts et- a w * ! -ii Jlc* j — CEL MAi PERFECŢIONAT APARAT Bit. 87 Clicii Depoa Blaimayer şl Lorenti, Str. Clemenţei, k 20 G£ «g a GG i-> w 0j o i—• sr tr1 Us vâritafeîs* Eaux sfaMa fa iCHY soni Iu VICHY-ETAT CELESTMS 6BANDE-6RILLE HORSTUL Uluita Ttmma i PiSTiLLB HCSI-mt fsbriquăM svto ie* mtt extratt* dos Bsax do Comprimă» d« . .v.v* METALURGIA INGINER TELEFON BUCUREŞTI-FILARET TELEFON STB. UŢITU DE ÂBGINT, No. 6. Tipografia UELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acestăartă. I. Bensimon 23, Calea Victoriei, 22 (Vis-ă-vis de Otel de France) Execută orl-ce comande de Mantale Impermeabile de Cau ciuc, pentru Dame, Bărbaţi, Copii §i Militari, în tote genurile. Ateliere Mecanice Vagoane de Mărfuri, Vagonete şi Şine Poduri şi Construcţiunî metalice Maşini, Unelte şi Material mic de cale ferată TURNATORIE DE FER SI ALAMA Piese 2, > 150 > > >24 Tot ta aceste proporţitml s’afi redus preţurile la tot dspositul nostru de Sobe. m. 3 Lj Zaittmau S-sor I. Wappner Calea VictorieT, No. 16 (vls-â-vli de Episcopie) sa. 41 Bacnreştl, Tipoirrafix. tHEI.IADE». Demenţei No. 1, PATRIA SOCIETATE ROMANĂ DE ASIGURARE ţi de reasigurare lu Bucureşti Capital social versat lei un milion SOCIETATEA A INTRODUS : ASIGURAREA pentru TOATĂ DURATA VltTEI CU PREMIU UNIC ra întiJditf-lir |t taile (erata şi trimite Prospecte franco la cerere. PENTRU A ASIGURA Lei Trel-zecl-mll pentru cazul de moarte şi o rentă, corespunzătoare acestei sume, pentru invaliditate permanentă, precum şi Lei 10 pe zi drept indemnizare zilnica, premiul milo este de Lei 90, plus accesorii. Asigurarea e valabilă pentru pământul întreg şl se asimilează căilor ferate şl tramwayurlle, căile electrice, etc. Tipografia H8LIADE executa tot felul de lucrări atingAtore de acea-■tă arta, ou oea na! mar» acurateţa şl ou preţuri foarte moderate. C. No. 277.- ExemDlare 10.000. www.dacoromanica.ro gggSBB 'sssksmiatmaiimasaimAsiaaiBsstmmesmuan<9M>mr