SERIA II.—ANUL IV, No. 905 -298. NUMĂRUL 10 BANI VINERI, 30 OCTOMBRE 1898. ABONAMENTELE Iu ţarâi pe ulii au . ©O lei „ «trelu&tate . . 40 „ JUnuscrittl* nu se Inapoiazi BSDICţIi STRADA QI .KMKNŢm, Mo. S. Ediţia de «eară PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. Ill-a 80 bani Mi • ’LJL lV 15 * •’ Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ÂBH1MINTRAŢIÂ STRADA CLEMENŢEI. Na a BANDELE OPEREAZĂ IN T0AT1 URA CESTIUHI COMUNALE Cesttunea locuinţelor insalubre CANDIDAŢII PARTIDULUI CONSERVATORj PENTRU CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI COLEG ICI. I General Mânu Menel&s Gherm&ni Nicolae Filipescu C. C. Arion Ion C. Grădişteanu Dr. Florea Teodorescn Gr. Capsa, comerciant Dr. Bniclin Ican L&hovari Dr. Leonte Dim. A. Lanrlan, profesor Mihail Desliu D. Dobrescn, fost secretar general de minister N. N. Şoimescu Barbu Păltineanu General Algiu COLEGIUL II Tacbe Ionescn, Const. Disescn, profesor Dr. Istrate, profesor Mihail Cornea Scariat Timar, inginer N. Ath. Popovlcl Al. Ciurcu Angbel Demetresco, profesor P. Sfetescu Gr. Olănescn Dim. Şolmescn Dim. Bogu, comerciant I. Brătescn Colonel Costescu Dr. Severeann INGERINŢELE ar Dacă a vrut să iDşele lumea cu circulara privitoare la alegeri, apoi ministrul de interne nu şl-a ajuns scopul. In gura acelora cari ab corupt regimul parlamentar, in gura acelora cari la 1867 aO introdus bandele de bătăuşi in lupta electorală, asigurările că vor respecta şi asigura libertatea alegerilor sunt o minciuna şi o batjocură. Sub colectivişti n’afl fost, n’iO putut fi nici odată alegeri libere, fiind că a-ceştl sălbatici nu şlib să respecte convingerile adversarilor şi nu văd în gu-vernămint de cit mijlocul de a se îmbogăţi fără muncă. In opoziţiunea care se prezintă a alegeri, el n’ab văzut nici odată şi nu pot vedea de cit duşmani cari vor să’i alunge de la stupul cu miere. Nu s’aO uitat de nimeni neruşinatele ingerinţe din vremea regimului Ion Brâ-tianu, ingerinţl tari mergeaO pînă la vărsare de sînge. Se dădtaă totuşi şi atunci circulărl pentru respectarea libertăţii alegerilor. Dar circulările, atunci ca şi acum, era Ci semnalul pentru bandele poliţieneşti că pot să’şl înceapă meseria. Actuala administraţie colectivistă să respecte libertatea alegerilor ? Neruşinarea e vădită. In adevăr, falşificarea alegerilor de la 1 Noembrie a Început de mult. Pretutindeni, listele electorale atl fost Calificate in chip scandalos. Cu duiumul s’aCt şters cetăţenii cu drept de vot şi s’aQ Înscris creaturi de ale administraţiei, oameul fără nici un drept. In nenumărate rîndurl am dovedit a-ctasta, aiâlind numeroasele ştergeri ordonate de instanţele judecătoreşti după cererea partizanilor noştri. Aplecările administraţiei colectiviste ss văd şi mai bine din faptul că, cu toate cererile formale ale alegătorilor, Primăria Capitalei a refuzat să scoată din baie pe ctl a căror ştergere fusese •rdonată de tribunale. Li s’ati dat chiar cărţile electorale şi li s’a poruncit să meargă la vot, pe răspunderea administraţiei. Vom împiedica, fireşte, pe aceşti oameni să voteze, aduclnd înaintea biu-rourilor electorale sentinţele judecătoreşti. Dar aceasta nu şterge încercarea administraţiei de a falşifica alegerile. Prefecţii să respecte voinţa alegătorilor? Dar timp de două luni de zile prefecţii n’ati făcut alt-ceva de cit să bată drumul de la reşedinţele lor pînă la ministerul de interne şi înapoi. Neîntreruptele conciliabule dintre prefecţi şi ministrul de interne n’au avut alt obiect de cit găsirea mijloacelor pentru ca guvernul să triumfe cu ori ce preţ in aleg-.rl. Acum, în preajma alegerilor, inten-ţiunile regimului, In ce priveşte libertatea cetăţenilor s’au dat pe faţă printr’o serie de fapte, unul mal scandalos de cit altul. Un escroc a fost numit inspactor al poliţiei Capitalei, intr’o culoare unde guvernul ştie că cetăţenii sunt adine scir-biţl de regimul aciuai. Primarul din Călăraşi intervine la Credit, penii u ca ast-fel să obţie voturi. Prefectul de Ialomiţa ameninţă pe proprietarul sălii tCatalina» din Călăraşi, ca partidul conservator din locatitate să nu poată ţine întrunire publică. Poliţia notează toate persoanele cari invită pe cetăţeni la întrunirile conservatorilor. A doua zi după publicarea circulăril ministrului—ca şi cum aceasta ar fi fost un semnal —bande de bătăuşi îu-ctp să cutreere mahalalele în bucureşti, în Giurgiu, în Birlad; mizerabilii bat şi devastează, răspindind teroarea în jurul lor. La Caracal şase alegători şi un candidat afl fost bătuţi. Iată libertatea abgerilor, aşa cum e înţelege mizerabilul n-grim colectivist! Corupţiunea, intimidarea, devastările şi bătăile, acestea sunt mijloacele prin cari guvernul mincinoşilor, al hoţilor şi al trădătorilor vrea să-şi asigure izbinda. Nici nu ne aşteptam la alt ceva. Paitidul conservator îşi va face însă întreaga datorie faţă de ţară, va şti să ţie piept şi să zădărnicească uneltirile mizerabile ale acestui păcătos guvern. Faţă cn agresiunile neîncetate ale Inncţionarllor poliţieneşti In contra cetăţenilor, ţaţă en impasibilitatea parchetului, ţinem să declarăm că am luat toate măsurile pentru a respinge orl-ce act de agresiune* ALEGERI PRIN SURPRINDERE Lista ocultiştilor pentru consiliul comunal al Capitalei este, în adevăr, ocultă. De şi numai trei sile ne despart de ziua alcgeret, nimeni nu ştir, nici chiar ocultiştii, cine va fi pus pe listă. Şi ştiţi pentru ce ? Pentru că se tem colectiviştii a da pe faţă pe candidaţii lor. Şi lor le este ruşine de ei. Ei nu voesc să-i discute lumea. Lista se va publica cu o zi înainte de alegeri, nimeni nu va avea vrem» să discute pe candidaţii colectivişti. Dar mai este ceva. E lupta dintre HobcsM şi d. Procopie Dimitresiu. Unul nu primeşte pe candidaţii celni-l’alt. Şi opol, unde mai punem şi faptul că domnii colectivişti vor să strecoare tipuri ca de-al de Matao şi alţii de acele § model. Dacă acum este o halima cu formarea listei colectiviste, ne închipuim ce va fi în viitorul consiliu dacă— lucru imposibil de altfel—lista colectivistă ar izbuti să iasă. Cetăţenii pot face o comparaţie : noi am publicat cu o săptămină înainte lista candidaţilor noştri. Noi luptăm leal şi ne mîndrim cu persoanele pe cari le susţinem spre a fi alese ; colectiviştilor le este lor ruşine de candidaţii lor. întrunirile publice Dacă vrea clne-va să-şi dea seamă de curentul opluiunei publice şi de credinţa celor două partide în luptă, n are de cit să compare întrunirile publice ale amîndurora. Partidul conservator, încrezător în dreptatea cauzei pe care o reprezintă şi convins că-şi îndeplineşte datoria către ţară, a ţinut pînă acum, în mai puţin de două'săptămînl, opt mari întruniri publice: la Craiova, Bucureşti, Turnu-Severin, Brăila, Giurgiu, Boto-şaul, Galaţi şi Bixzăă. Diseară, partidul conservator va tine o mare întrunire la laşi. Pretutindeni, fruntaşii noştri aii fost primiţi cu entuziasm şi ascultaţi cu religiozitate. Ati vorbit la aceste întruniri d-nii: Lascăr Catargiu, General Mânu, P. Carp, T. Maiorescu, Take Io-nescu. Al. Marghiloman, N. Filipescu, A. Arion, 1. Lahovary, G. Panu, Ionel Grădişteanu, M. Cornea, Barbu Păltineanu şi attţi alţii. Guvernul,*în a*cesttimp, n’a ţinut de cît patru întruniri: la laşi, la Craiova, la Bucureşti şi la Galaţi. Oratorii* guvernului "aii fost d-nii: Sturdza, Giaui, Mîrzescu, Coco-Diini-trescu, Ferechide şi Robescu. Simpla alăturare arată cît de istovit şi de neîncrezător e guvernul, cît de viguros şi de îmbrăţişat e partidul conservator. ADESUWILE Guvernul se laudă cu adesiunile telegrafice de prin judeţe, trimise la Întrunirile pe cari le a ţinut la I-şI, Craiova şi Bucureşti Organul guvernamental publică cu mult ifos aceste adesiunl, conchiztnd din ele că ţara e cu Dimitrie Sturdza. Să fie prostie la guvernamentali ? Să fie şarlatanie ? Nici Sturdza, nici cel de la Voinţa Naţională nu sunt aşa de naivi, in cit să nu ştie cum fabrică prefecţii aceste adesiunl. Telegramele, concepute de prefecţi, sunt iscălite de nevoe de către funcţionari şi de către toţi aceia cărora poliţia Ie poate face răb. Dar, se vede că nici cu sila n’a putut administraţia să facă destulă treabă, căci In u* nele telegrame se găsesc nume de oameni absolut necunoscuţi In local tate. Dacă pe attta se sprijină guvernul, atunci slab reazăm mal are. Piratul Nu ştim cine a dat o dată acest calificativ dlui Ferechide, actualul ministru de interne. Suntem siguri că necunoscutul in chestiune nu a voit să facă vre o alusie răutăcioasă cu privire la d. Ferechide, carac-terisat din punct de vedere al originei sale ca naţionalitate. De ali-fel Grecii nu s’ati ilustrat prin piraterie. Acel cine va trebue să fi asistat la vre-o campanie electorală, presidută de d. ie-reihiie ca ministru de interne. Atunci, ca şi acum, d. Ferechide trebue să fi trimis prefecţilor săi o telegramă circulară prin care recomandă «alegeri libere». Dar şi atunci, ca şi acum, d. Fe-reihide trebue să fi luat, in contra opoziţiei, măsurile cele mai straşnice. Atunci, ca şi acum viaţa şi averea cetăţenilor trebue să fi fost in pericol. Nici piraţii nu sunt învinuiţi de altceva. DIN ALE NOASTRE Un ziar înci fraged în vîrsti, s’a apucat, pe ziua de erî să cinte gloria lui Dim. Sturdza şi spune, între altele, că acest bărbat de Stat s’a deosebit fncd din copilărie printr’o muncă lipsită de orl-ce interes personal. Că e desinteresat actualul şef al partidului liberal, nu mal încape vorbă, însă n’aşl fi crezut nici odată că atund cînd da de lucru spălâtoresel, în mica sa copilărie, muncea în pantaloni, fără nici un interes personal ! Nu cum-va făcea cinste scutecelor pentru ca să-I meargă bine patriei! ? Lucrul s’ar adeveri prin dedarajiunea d-lul Aurelian că d. Sturdza a făcut de ocară la bâtrîneţe şi steagul partidului liberal. E un proverb romînesc, in această privinţă, care ne-ar explica îndată şi peutru ce d. Dim. Sturdza c om norocos. TlbifUr Acum 5 aul, cînd epidemia holerei blntuia in ţară, s’ati introdus In legea sanitară, sub presiunea opiniunel publice care reclama măsuri urgente, ais-poziţiunl privitoare la salubritatea locuinţelor. In adevăr, ptnă atunci, legile noastre sanitare nu cuprindeau nici una din dispoziţiunile cuprins9 iu mal toate le-gislaţiunile străine, cu privire la salubritatea locuinţelor. Pentru acest motiv, chiar cînd o casă era în adevăr insalubră şi ameninţa sănătatea publică, chiar cînd se ceread de la tribunale măsuri pentru Înlăturarea căuşelor de insalubritate, administraţia râmînea desarmată. Tribunalele respingead cererile ad-ministraţiunel comunale, de oare ce nu exista nici un text de lege care să au torize luarea de măsuri represive pentru motiv de insalubritate. Legea sanitară din 14 Iunie 1893 a c:eat delictul de insalubritate, şi a desemnat pe prinur ca persoana care are cădere de a deschide acţiunea de insalubritate. Dar legea sanitară n’a specificat in mod desluşit că pentru a se admite că o locuinţă e insalubră şi pentru a se autoriza evacuarea aceleI locuinţe, e nevoe de o sentinţă judecătorească. Poate că aceasta nici nu era necesar, de oare-ce principiile generale de drept lasă fie-căruia de a reclama instanţelor judecătoreşti apărarea dreptului sâd de proprietate şi de oare-ce Constituţia zice limpede că nu se pot substitui tribunalelor ordinare comisiunl ori tribunale excepţionale. Nu e mal puţin adevărat că faptul că legea nu pomeneşte despre rolul ce se cade să aibă instanţele judecătoreşti, în materie de declaraţiune de insalubritate, putea să dea loc la excese de puteri din partea unor administraţiunl comunale. Aceasta s’a şi întîmplat şi administraţia comunala a Bucureştilor a făcut din legea sanitară, în ceea-ce priveşte disposiţiunile relative la locuinţele insalubre, un mijloc de persecuţiune. Noi am prevăzut aceasta şi d’aceea noi am şi alcătuit, incă din 1895, un proiect de lege, cu privire la locuinţele insalubre. Acest proiect, aprobat incă de atunci de toate secţiunile Cameril, dar care n’avusese timpul să fie votat de Cameră, dă cetăţenilor toate garanţiile necesare pentru apărarea dreptului de proprietate. Frin garanţiile, cu cari sunt îngrădite constatările făcute de agenţii sanitari, prin dreptul reservat proprietarilor de a apela la jastitia ordinară în contra acelor constatărf, prin gratuitatea absolută a procedurel, cetăţenii sunt deplin adăpostiţi în contra orl-cărul abuz eventual de‘putere. Reproducem aci acel text de lege pe care ne angajăm, cînd vom fi la putere, a’l preface In lege : PROIECT DE LEGE Asupra locuinţelor insalubre Art. 1.—In fie care comună urbană, primarul numeşte una sad mal multe comisiunl de salubritate, permanente sad tem- f(orare,—după Întinderea oraşului, numărul ocuitorilor şi trebuinţe momentului,—cari primesc Însărcinarea specială de a cerceta şi indica măsurile indispensabile de Iustina toşire a locuinţelor de orl-ce natură, a-telierele de tot felul, localurile publice sad Srivate şi a dependinţelor, fie aceste clă-irl ocupate de proprietari sad chiriaşi, fie chiar clnd ele nu sunt locuite. Art. 2 — Prin dependinţe se înţelege ; curţile, latrinele, pisoarele, puţurile, gropile de absorbţiune, magaziile, depozitele,-grajdurile, grădinile, ete. Art. 3.—Sunt privite ca nesalubre locuinţele de ori ce natură, atelierele de tot felul, localurile publice sad private, dependinţele, cari, prin modul lor de construcţie sad de amenagiare, priu lipsa de aer sad de lumină, prin aglomeraţiunea prea mare de locuitori, sad prin ori ce altă causâ, chiar fortuită, se găsesc In ast-fel de condiţiunl tn cit ar putea aduce vătămarea sănătătel sad pericliti rea vieţel, fie a acelor cari le ocupă, fie a veciuilor sad a locuitorilor comunei. Art. 4. — Fie care comisiune de salubritate, fie ea permaneută, fie temporară, se va compune diutr'un medic, uu architect sad inginer şi un delegat al primarului. Ari. fi —Comisiunea va avea îndatorirea de a inspecta locuinţele şi dependinţele nesalubre, va determina, motiva şi precisa starea de nesalubritate, va propune mijloacele de remediare şi însănătoşire, şi va cer* evacuarea ace:or locuinţe cari n’ar mal putea fi Însănătoşite. Art. fi.—Toaă această lucrare a comisi-unel de salubritate va fi consemnată lulr’un proces-verbal, dresat în dub u exemplar, la faţa locului, de către membrii comisiunet. Acest proces verbal se va înainta consiliului de igieuă al oraşului; consiliul Îşi va da a-visul asupra masurilor propuse de comisiune, cari se vor supune apoi primarului. Art. 7.— Primarul, aproitind lucrarea co-misiunel de salubritate şi avisul consiliului de igienă, va lua o de isiune conformă şi va soma, prin agenţii poliţiei comunale, pe proprietarul imobilului ca, în termen de 30 zile de la primirea somaţiuael, însoţită de un exemplar al procesului verbal dresat de comisiune, sad de la lăsarea acestor acte la imobil, ii mina posîsorulul Iul de fapt, sad — In cas da refus de a le primi — după îndeplinirea formalităţilor prescrise de art. 74 şi 75 din codul de p.oeedurâ civila, să proceadă la efectuarea lucrărilor propuse de comisiunea de salubritate şi aprobate de consiliul de igienă şi de primar, sad să evacueze, sad să facă a se evacua de către cel ce ’l ocupă, imobilul a cărui evacuare a fost declarată necesară. Această somaţiune, precum şi procesul-verbal al comisiune!, vor fi tot-d’odauna publicate In M'jnitorul comunal, sau] în lipsă de asemenea organ de publicitate, înlr'un ziar din localitate. Art. 8. — In năuatrul acestui termen de 30 zile şi în contra de iziuneî primarului, proprietarnl are dreptul de a face contesta ţie la judecătoria de ocol in resortul căreia se găseşte situat imobilul. Art. 9. — Judecătoria va cita pe părţi şl va statua de urgenţă asupra eontestaţiu-nel, în termen de 8 zile cel mult de la data presentărel el, fără drepţ de opoziţie şi fără a se putea face, în această materie aplica-ţiunea art. 112 şi 151 din codul de procedură civilă. Judecătorul nu va putea ordona exeou-ţiunea provizorie a căiţei sale de judecată, care este de drept supusă apelului, după cum se arată la articolul următor. Art. 10. — In contra cărţel de judecată pronunţată de judele de ocol se va putea face, de ambele părţi, apel la tribunal In termenul maximum de 10 zile de la pronunţare, fără a fi trebuinţă de comunicare. Tribunalul va cita părţile şi va statua definitiv, In termen de 8 zile cel mult de la primirea apelului, fără drept de oposiţie şi fără a putea face aplicaţiunea art. 112 şi 151 din codul de procedură civilă. Toată procedura este absolut gratuită. Art. 11—Procesele-verbale încheiate de comisiunile de salubritate conform art. 6, şi confirmate de primar conform art 7, fac probă deplină Înaintea justiţiei pentru constatarea faptului şi nu pot fi combătute nici prin proba testimonială, nici priu contra ex-pert să, ci numai prin constatarea de vizu a judecătorului de ocol sat! a completului tribunalului. Art. 12— Dacă justiţia va consfinţi deci-siunea primarului şi va prescri In totalitate sab tn parte lucrările de însănătoşire a imobilului, iie judecătorul de pace, fie tribunalul, va putea acorda, de va crede necesar, un termen pentru efectuarea acelor lucrări, termen care nu va trece In nici un cas peste 15 ziie, aceeaşi facultate este dată justiţiei şi pentru caşurile de evacuare. Art. 19.— La expirarea acestui termen dat, fie pentru efectuarea lucrărilor, fie pentru evacuare, dacă aceste lucrări nu s’ab etectuat Încă sab docă evacuarea n’a avut loc, primarul e tn drept, fără comunicare a sentinţei, fără somaţiune, nici altă punere tn lntlrz ere, să execute lucrările ex oficio, pe comptul aceluia care era îndatorat să le E xecute, sab să proceadă la evacuarea imobilului prin agenţii poliţiei comunale sab administrative. Art. 14.— Cheltuelile resulttnd din executarea lucrărilor de către primar, se vor Împlini conform legel de urmărire ; ele vor fi privilegiate asupra veniturilor imobilului. Ari. 15.— In caşul cînd proprietarul n'a făcut contestaţie In contra decisiunel primarului şi după expirarea termenului de 3<> zile prevăzut la art. 7, primarul e In drept a executa decisiunea sa, conform prescrip-ţi miilor art. 13 14. Art. 16.— In cas de epidemie declarată, sab de alt pericol iminent pentru sănătatea publică, primarul e In drept să ordone e-xecuţiunea provisorie a decisiunilor sale luate conform art. 7. Art. 17.— Pericolul iminent pentru sănătatea publi- ă sab starea de epidemie pentru una sab mal multe comune din ţ»ră se va declara de către consiliul sanitar superior. Numai această declaraţiune va permite aplicaţiunea art. 15. www.dacoromanica.ro s EPOCA OTOBMAŢII Criza ministerială f'rlza ministerială provocată de demisia d-lui general Iteren-deifi, ministru de războlu, a intrat tntr’o fază mal nentă. Să afirmă că cea mal mare neînţelegere domneşte In sinul consiliatul de miniştri. Situaţia cate deplorabilă. Faţă cu această stare a lucrurilor să vorbeşte, prin nnele careuri politice, că HI. S. JKegeie *şl-a exprimat dorinţa ca miniştrii să se Intrnnească, mîiue, Vineri* la Sinaia* Acest fapt a Încurcat şl mal mult Inernrlle. Dumitru Sturdza, care ţine ca, cu ori-ce preţ, criza mlnisterinlă să nil izbucnească Înainte de 1 Nfoembre, se află perplex, neştiind cum să Înfăţişeze la Palat situaţia guvernului, acum, lu ajunul alegerilor Bandele operează în toată tara Bandele de bătăuşi au început aă o- Sereze în toată tara. După Bucureşti, upă Giurgiu, a Venit rîudul oraşului Guracal, unde şease alegători, între cari şi un candidat conservator la alegerile comunale, afl fost crunt bătuţi. La Dorohoiii asemenea. Din acest oraş s’a trimis d-lul Fe-rechide următoarea telegramă: Ministru de Interne Bucureşti. Eri, fără nici un motiv, a fost ridicat din mijlocul pieţei negustorul Dumitru Bulga-riu, alegator in colegiu! I, şi dus la poliţie, unde a fost lovit in mod bat bar cu pumnul peste obroz de către pohţ'iiu, care ii striga menii să-i aducă chişca. Victima n’ascăpat de cit graţie intervenţiei a citorva rude ale lui. S opul arestărei a fost terorizarea o-posiţiei. Cum rămine cu circulara d v. ? Frumoasă domnie a legilor ! Oeorge Ca nană ii * * * Pe de altă parte, d. senator Brabe-ţeanu ne trimite din Caracal următoarea telegramă: Caracal, 28 Octombrie, ora G.30. Bandele po ipentşU desfăşură cea mai mare teroare în Cornbi i. Azi, şease alegători conservatori afl fost schingiuiţi îu bătăi. Cel mal grav schingiuit este caudidatul conservator la alegerile comunale, d. Uăţulescu. 0 gravă enormă s’a răspândit (asupra oraşului. Brabeţeanu Senator JLa Roumanie ofti ci din ziua în care I. P. S. S. fostul Mitropolit Ohenadie a înaintat plîngcrea sa pentru a cere darea in judecată a Iul Sturdza pentru calomnie, înaltul prelat primeşte zilnic numeroase felicitări atît verbale cit şi prin scrisori şi depeşl, cu privire la curajul civic şi la demnitatea ce a arătat In această afacere. Un mare număr de scrisori de felicitare, concepute în termenii cel mal simpatici şi mal călduroşf, vin din partea clerului, atU din ţară cit şi din Transilvania. Iată textul scrisoare!, pe care d. Melisianu a adresat’o d lui Tache Gi*ni preşedintele comitetului electoral colectivist, scrisoare despre care am vorbit In numărul nostru de eri: «Domnule, tn vedere că prezenţa nume-ui meii pe viitoarea listă comuna1 ă liberală a Bucureştiului. provoacă desentimente în pai Ud, şi voind să rămîn soldat disciplinat, am onoarea a vă informa că ’ml retrag candidatura». Mellsslanu D nil Lascar Catargi. P. P. Carp, Gli. Gr. Cantacuzino, General Mânu şi Gh. Panu aii plecat ia 1 şl pentru întrunirea ce se va ţine astA-searâ In sala Pastia. D. Take Iones u a plecat aseară la orele 6 la Buzăb, unde a luat cuvlntul la întrunirea conservatoare ţinută acolo, Împreună cu d-nil Marghiloman, I. Lahovari, C. Ariou şi Dim. Lauriau Cu acceleratul de astă noapte, d T«ke Ionescu a plecat apoi din Buzătl la laşi, unde va vorbi distară. «I XMtn (După «Drapelul») ...Se aude un sgomot de bite... Mahalalele Capitalei au început să fie outreerate de cpuclnivl cetăţeni*. Din diferite judrţ«ne vin aceleaşi ştiri însoţite de acte w* dico-legale cart constată snopirea în bătae a cetăţenilor. Aceste a>te coiniidează cu circulara d-lui Fertchide, ministru de inttrne,ptin care se invită a-nit prefecţi de a Vi-ghea la respectarea Hbtrloţet in alegeri. Un glumeţ interpreta tiriulara d-lul Ferechide ast-fel : prefecţii să supravegheze ca în ziiele d‘ aUguri, b -ndele să fure urnele, să nu-şi tx-.rciteze meseria lor, i/tiur tn localurile de alegeri. In a-jun însă, în of ură de localuri, prin clrctwtH’, prin mahalale, bandele să-şI facă datoria, sub supravegherea poliţul. Aceasta-l circulara d-lui Ferechide şi aşa ag Inţeles’o mulţi, aşa s’a înţeles şi tn Capitală. 0 probă s’a văzut şi cu întrunirea de la Iaşi, de Lunea trecută, dud toate podurile ce dui din Tătăraşl spre centru, au fost ocupate dt bande, ca să nu poată veni cetăţenii la tntiunire. Mergem bine. Lista colectivistă Aseară s’a fixat, tn fine, dar numai in mod provisoriu, lista colectivistă pentru alegerile comunale din Capitală. Din această listă au fost excluşi devotaţii d lui Q. F. Robescu, actualii consilieri d-nil Alexandrin, farmacist, Anghel Solacolu, Melissiano şi D. Stănescu. In schimb s’a făcut o concesiune d-lui Robescu, nefigurind pe listă duşmanii eăi Al. Chiriţescu şi Miclescu. D-nii Assan. preşedinte al Camerei de comerţ, şi Bolintineanu, aii refusat să figureze categoric pe listă. In locul d-lor Melissiano şi D. Stănescu oii fost puşi pe listă alţi doui, ejusdem farinae, anume d-nii Matac şi Ciocanelli, vestiţi antreprenori de afaceri colectiviste, pe lingă cari Melissiano e numai o floare la ureche. Lista întreagă se va citi diseară la întrunirea colectivistă, după ce va fi sancţionată azi la amiazi de consiliul de miniştri. Republica din Rîrlad înlocuirea prefectului Situaţiunea din Btrlad s’a dat din noii pe mina d lut Nicorescti, graţie triumfului repurtat de d. Palladi asupra d-lui Ferthide, şi d. Toader Ioan. prefectul Tu-tovei, a fost înlocuit fără a-i se desemna pînă azi succesorul. Acum două săptămîni, însă, cînd d. Ni-corescu, însoţit de d. Palladi, s’a presen-tat la d. Sturdza, spre a-i cere înlocuirea d lui Toader loan, primul ministru l’a a-postrofat cu violenţă şi era cit pe aci să-’l dea afară din minister. D. Nicorescu făcuse atunci oare cari avansuri unui a-mic al nostru sus pus, dar a fost respins. Ce a făcut, ce a dres,— puţin importă; faptul e insă, că azi Nicorescu este repre-sintantul aceluiaşi guvern la Btrlad. pe care acum două săptămîni l’a înjurat în termenii cei mai colectivişti şi pe care îl părăsise cu dorinţa vie de a-i se deschide o portiţă in partidul conservator. O alianţă monstruoasă Investit cu ciomagul puterel in localitate, d. Nicorescu a căutat să inchee a-Hanţe spre a-şl asipura reuşita la alegerile comunale Şi spre marea scandalizare a judeţului întreg s’au aliat cu d. Iancu Codrescu, duşmanul său de moarte de la 1884. Ca să ne putem face o idee de monstruozitate acestei alianţe, tie permitem să facem un scurt istoric, o pagină din moravurile politice ale colectivităţii • Pînă în 1886 d. Iuncu Codrescu a fost un fel de paşă al Tutovei. D. Nicorescu, pe atunci membru al opoziţiei unite, cu concursul d lui Paladi şi al intregei opoziţii locale, a trintit cu mare glorie la alegeri pe d. Iancu Codrescu. Trium ful a fost atît de mare şi atît de neaşteptat, în cit în noaptea alegerei, d. Ni coreacu a făcut o demonstraţie uni -ă în felul ei înaintea caselor d-lui Codrescu: A adunat sute de oameni cu musică tn frunte şi-a înscenat un fel de prohod cin-tind psalmii de tnmormîntare. Şi ca culme, a săpat o groapă înaintea porţii d lui Codrescu şi împrejurul acelei groape s’a fă cut toate slujbele obicinuita la înmormîn-tare: — Vecinica lui pomenire /—acesta a fost strigătul, repetat în cor de trei ori, de către demonstranţi. Şi a doua zi dimineaţa, cînd d. Codrescu eşi cu trăsura, a căzut în groapă fringîndu şi coasta. De atunci o duşmănie înverşunată e-xistă intre aceşti doui oameni, duşmănie care în mare parte a contribuit la inlo cuirea d-lui Nicorescu acum un an şi jumătate din funcţiunea de prefect al Tutovei. Sat fără cilul Şi azi, aceşti doui duşmani s’au împăcat şi s’au aliat. Nicorescu s’a alint cu Iancu Codrescu, tn contra amicilor săi de pînă eri, şi Iancu Codrescu în contra d-lui Toader Ioan, amicul său de pînă acum. Rezultatul acestei alianţe este că atlt amicii de pînă eri ai d-lui Nicorescu, în cap cu primarul Vidra, cit şi amicii d-lui Codrescu. în cap cu d. Toader Ioan, a cum s’uii unit in contra lor şi vor pre-sinta o listă deosebită la alegeri. Bar mai frumos e, că nefiind prefect, o adevărată republică ancirchică e în lo-calitate: primarul Vidra e în contra lui Nicores u, poliţaiul oraşului ascultă de ordinele fostului prefect, d. Toader Ioan, iar directorul prefecturei e zăpăcit de toţi şi neştiind de cine să asculte lucrează de capul său. Un sat fără cîini. Cronica electorală DOROHOIU Partidul conservator din DorohoiO a fixat lista pentru alegi rile comunale din localitate. In capul listei colegiului I se ifiă d. George Cananăh, fost prefect. D. C. Lecca, sub directorul creditului funciar urban din Bucureşti, ne trimite următoarea scrisoare, cu rugăminte de a o publica: Domnule Reduc1 or, In jurnalul Epoca, de la 16 curent, publicaţi o scrisuai e ce ’iul-ar fi f. st trimisă de d. Petre Enescu din Călăraşi, lusoţind-o de cPe-va reflectiuiil răO-voitoare şi la adresa direcţi unei Creditului funciar urban din Bucureşti. Fără a ma preocupa dacă iui s’a scris o asemenea epistolă de care n’am avut cunoştinţă do «îl numai citind ziaiul d-v., şi fără a in-ista asupra g avităţil ce căutaţi să daţi acestui fai t, d» o.ire-ee nici u’aţl încercat măcar să aralaţî dacă Imiiruinutnl acelui d Banciu a fost admis, şi admis tată să aibă dreotul, sunt nevoit a răspunde articolului sus menţionat numai iu s opul de a protesta cu toată puterea unei sincere convingrrl, că este mal mult de cit ue-dreaptă reflecţiunua sugerată de acea scrisoare «că la Creditele funciare se face p litică». Este regretabil a dv. nu şliţl aceea ce este de n torietale publi«ă, că soci tati-a Creditului urban, n’a practicat nici odată uu asemenea ma- tern nenorocit, care ar fi dus’o la lichidare, iar nu )a prosperitate Ia care a ajuns, şi pe care trebue s’o constatăm toţi cu bucurie. Este regretabil că numai dv. nu ştiţi, .aceea ce este conoscut de toţi, ci in tct-a’aun» si In t ate timpurile, administraţia acestui Credit a servit şi serveşte X V JbLi JtU?5$ Jfc£ DIN ŢARA Accident de vinătoare.—Vasile Murea, din comuna Balta A bă, judeţul R. Sărat, aflin-duse la vînăteare pe marginea bălţel, a tost împuşcat din imprudenţa de naşul săb Oprea Murea, care vinind şi el pe baltă, a tras un foc în direcţiunea lui Vasile, fără să ştie că nenorocitul se afla acolo. Autorităţile locale ab deschis o anchetă. iDiii d■ — Din Galaţi ni se scrie că o dramă singeroasă s’a petrecut zilele trecutu In acel oraş. Numitul Dima Petrescu, lulndu-se Ia ceartă cu amanta sa Mariţa Duinitrescu, Intr’un moment de furie s'a înarmat cu uu cuţit şi a lovit de mal multe ori pe nenorocita femee. Rănită de moarte, Mariţa Dumitresru a lost transportată lntr'o stare desperată la spitalul comunal. Criminalul a fost arestat. drtnm <11 ii PAcnrarl. — Din Iaşi ni se serie, aă alallă-seară, numiţii llie Şulariu şi Va-site Scheiauu din causa unei vechi neînţelegeri cu Gh. Şindileanu, a’ab pus In urmărirea acestui diu urină şi peste barier* Păcurari, l'a lu-tlmpinal. Gh. Şindileanu era întovărăşit lucă de De Luni, 19 Octombrie, Epoia a început publicarea în foileton a romanului Căpitan Costache Situaţiile afsrâ din cale interesante, peripeţiile mişcătoare, precum şi c*s-tiunile istorice pe cari le atinge Căpitan Costache vor robi atenţia cititorului încă de la primele numere, şi-I asigură o călduroasă primire In lumea literilor. un necunoscut şi d-> femeia Marghioala Stru-gariu. Fără multă vorbă, llie Şelariu 11 ia la bfttae pe Gh. Şindileanu. care voind sa se apere cu un cuţit, l’a lovit tn abdomen pe llie Şala-riu, scoţiudu-I atară intestinele. Victima a tost transportata la spitalul sf. Spiridon, aproape în agonie, iar Gh. Şindileanu şi femeia M. Stru-gariu au fost arestaţi. O bamlă de ttUmrl ab spart astă noapte casa de la via d-lul Nicu Naumtscu, situată pe şoseaua Giurgiului. După ce ab spart casa, bandiţii ab răscolit toate mobilele căutînd bani. Ne găsind ceea-ce căutab, bandiţii »b luat o ladă mare în c«re e-rab mal multe obiecte de valoare şi ab tugit cu dinsa. Pe clud tilharil fugeab, vierul prinz.înd de veste, a dat alarma şi a tras focuri după bandiţi. Aceştia, speriaţi, după ce ab luat tot din ladă. ab lăsat’o la poarta viei şi ab fugit Cu toate cercetăi ile făcute, pînă acuin nu a'a putut da de urma bandiţilor. -----------------MNMMM------------------- Evenimentele din Franţa Serviciul particular al is, 28 Octombrie Sosita ora 11 noaptea. Secţiunea criminală a Curţei de Casaţie a continuat în şedinţa de azi cu ascultarea martorilor în a-facerea Dreyfus. De dimineaţă şi după amiael s’a ascultat depoziţia fostului ministru Cavaignac. Dsposiţiunea care a făcut mai mult sgomot a fost a generalului Mercier, producînd un efect foarte bun asupra judecătorilor. Mîine, Curtea va asculta depo-siţiunea generalului Zurlinden. NEHXE DE RESBOlt Paris. 28 Octombrie. Sosită ora 12,15 m. noaptea. Escadra franceză din a-pele Jflediteranei a fost mobilizată. Amiralul Eournier* comandantul escadrei care fu sese chemat urgent la Paris, după o conferinţă inele-langală cu ministrul derăs-botă JLohroy, pleacă astă seară la Touton să reia co mumia escadrei. tn toate cercurile politice domneşte o agitaţie enormă. Pată de atitudinea provo-cătoare a Anghel, se afirmă că guvernul e hotărit să nu se dea înapoi de ia nici un pas, spre a păstra intactă demnitatea JFranciel• (Ssrviciul Agenţiei Rom Ine) Paris, 28 Octombrie.—S > asigură că printre htrtiile confiscate la Esterha'y s’a găsit o scrisoare scrisă pe o htrti - subţire, identică ca aceea pe care este scris borde-roul. Paris, 28 Octombrie.—Curtea de Casaţie a ascultat pe d. Cavaignac de dimimaţă şi după amiazi. Ca şi eri s’ab luat cele mal mari măsuri pentru a Impediea orl-ce indiscreţie. CHESTIUNEA ZILEI Afacerea Picquart Matin anunţă că inculpsţiunea de fals pornită In contra coloiulului Picquart ar Ii abandonată. Ziarul parisiau confirmă ast-fel informaţiunea sa : Espertisa la care a fost supus «petit bleu» a demonstrat că acest document este autentic. In adevăr, s’a stabi it că el este scris de mina locot.-colonel de Schwarz-koppen. Dar experţii, printre cari se găseşte şi d. Chararay, aii făcut o descoperire cu mult mal interesantă : el ab constatat că «petii bleu» a fost falşificat. Matin insistă asupra importanţei acestei revelaţiunl. Ziarul parizian reaminteşte mal Intll conţinutul lui «petit-bleu» pe care, după cum se ştie, se gasea următoarea a-dresă : Monsieur le comandant Ejterhazy, 27, rue de la Bieiifaisance». lata cum z arul parizian, precizează in-formaţiunea sa privitoare la falşificarea pe care a snferit’o acest document: «Falşficar«a constatată de experţi, nu, este faculă In cuprinsul documentului, ci numai pe adresă. In adevăr s’a obs-rvat că cuvintele «Monsbur le comandant Ester-ha^y» nu erafl scrise de aceeaşi mină care scrisese cuvintele următoare: «27 rue de la Biei.faisance», pe ctud a< este diu urmă cuvinte eraft scriitură identică cu textul misivei. «Dar.se asigură că la urina unul examen 8' "ios, s’a observat că această deosebire d scriere, provenea de acolo că adresa iniţiala fusese rasă cu un cuiit. Cuvintele : «M. le comandant Esterhazy» fuseseră rase şi apoi ecrise din uott. www.dacoromanica.ro EPOCA 8 Lucrul pare extraordinar, dar se afirmă că acesta este adevărul. Dect ceea ce s’a voit prin operaţiunea aceste! răsâturl-fârft a încrimina pe nimeni,—era de a se face să se creadă, că «petit bleu» purta un alt nume pe adresă, care ar fi fost înlocuit cu acel al maiorului Esterhazy. Cu toate acestea, stratagema a tost descoperită şi de acum lucru pare sigur, că «petit-bleu», autentificat prin expertiză, a fost adresat de către ataşatul militar german, maiorului Esterhazy, 27 iue de la Bieufaisance. «Căci dacă ar fi fost alt fel, cum s’ar putea explica faptul că «petit bleu» purta to n al adresa niaioruhil Esterhazy ? Conflictul Franco-Englez Paris, 28 Octombrie. — He a-nunţu «lin Toulon, ziarului Ec/io de că întrea- ga escadră a Med i ternii el, a primit eri ordin de a se ţine gata «le plecare. Amiralul Fournier, comandantul escadrei, a pă-rănit, Fjtrisul. Londra, 28 Octombrie.— Cu ocasia banchetului lord, primarului, marchizul de Sa-liebury a anunţat că Englitera primeşte invitaţia la conferinţa anti anarchistă, o-dănglnd că nu trebue să punem multe speranţe pe silinţele legislaţiunel în contra unui rău ca acela al ananhismului. Primul ministru vorbeşte apoi de campaniile strălucite din Sudan şi India şi de resultatele satisfăcătoare ale concertului european tn Creta. El face lauda amiralilor cari comandă în insula Creta. Nu e mult, continuă ministrul, de cind am avut să înfruntăm cestiunea unui răs-boiu european. Această afacere a avut o eoluţiune fericită, deşi la un moment dat ee credea că era să se termine într’alt mod. Dar marea înţelepciune şi bunul sens desfăşurate de Franţa în nişte împrejurări de o dificultate excepţională, au scăpat Europa de o furtună ameninţătoare şi foarte primejdioasă. Risboiul nu era aşa de aproape, după cum făceau să se creadă ziarele, dar a-ceste consideraţiuni şi alte multe au silit guvernul să ia măsuri de precauţiune, spre a nu fi surprins, dacă s’ar fl ivit vr’o primejdie. Se zice, adaogă marchisul de Salisbuty că am voit să punem mina pe Creta, sau Syria, sau să proclamăm protectoratul în Egipt. Noi suntem destul de mulţumiţi cu situaţia actuală în Egipt şi nu credem că actuulminte există vr’un motiv de a o modifica. Depeşile de a?î BnaBBBBuaai Caneea, 28 Octombrie.—Amiralul Skryd-Icni a rugat pe Ş -kir paşa să îmbarcheze îndată trupele cari se află la Retymno. Turcii din Hierapetra au cerut concursul francezilor pentru a putea pleca repede. Candia. 28 Octombrie. — Cinci turci aii fost spinzuraţi. Imunii paşa a primit ordin de a accelera plecarea sa şi de a aduce cu din sul rtshil trupelor. Budapesta, 28 Octombrie.—Azî dimineaţă a fost duelul dintre d. Gi-jari şi contele Karoli, deputaţi. l)npă un prim schimb de gloanţe, d. Gajari s’a scuzat ziclnd că n’a vroit să bleseze pe d. Karoli în onoarea sa personală. Cel doul adversari s’afl îm păcat. Const mtinopol, 28 Octombrie.— Misiunea turcească este însărcinată să ducă Ţarului Ordinul imperial al casei osmaniel. Berlin, 28 Octombrie. — Banca Imperiului a urcat scontul la5lliol0 şi do-blnda împrumutului pe depozite la 6ll» °/0. Paris, 28 Octombrie.— Comisiunea păcii s’a b trunit după amiazl. Şedinţa a fost consacrată la citirea protocolului Statelor-Uuite şi la răspunsul la cererile SpauitI In pri-vint < Fii pinelor. Viitoarea şedinţă se va ţine Slmbătă. Yulta, 28 Octombrie.—M siunea turcească, însărcinată să salute pe Ţar la Livadia, a sosit aci şi a fost primită în mod solemn. Yiena, 28 Odombri-,—Se anunţă din Geneva ziarului Neues Wienertagblatt că ac tul de acuzare In contra lui Luccheui califică actul săfl de asasinat. Expune motivele acestui asasinat şi z ce că se poate ca crima comisă să nu se datoreze inspiraţiei sale p rsonale ; fu orl-ce caz Luccheni este autorul principal. Este adevărat că multe prefaceri şi eon-tradicţiunl produ; impresia că Luccheni ascunde raul'e şi că nu se recunoaşte culpabil de cit pentru a protege alte mob le. Faptul este clar. Luccheni a asasinat tn s«r>ieiul anarchismulul, pătruns de idt-ia că nebunia care terbuia să lege numele săli de un act infam, va răsună In Întreaga lume. R ma, 28 0 tombrie — Ziarele anunţă că d. S racco va fi numit preşedinte al Senatului, In locul d-lul Farini, care şi-a dat demisia, pentru motive de sănătate. Sofia, 20 Octombrie.—D. Skuzes, fost ministru al afacerilor streine al Greciei, după ce a avut o lungă audienţă Iad. Stoiloffşi a asi tal la prînzurile ofeiite în onoarea sa de agenţiile d plomat ce ale Rusiei şi En-gliterei, a plecat In Grecia. Guvernul a delegat pe d. Simiragieff, a-g*nt diplomatic la Viena, pentru a’l repre-senta la conferinţa contra anarchismulul. C-stiuneu ataşatului militar bulgar la Belgrad s’a tranşat; se va trimite acolo uu ofiţer de stat nu jor. Atena, 28 0 tombrie.—Crisa ministerială conţinu, ; se citează ca tr buind să i: tre în noua combi aţie d nil Ranas şi Delyunis. Rama, 28 Octombrie.— Delegaţii italieni pentru conferinţa anti-anari listă sunt d nil Canevaro. ministru ; Cauouico, ^senator, şi Sormanimoreti. prefect. Madrid, 28 OJombrie — Guvernul a fost prevenit - ă vasul în care călătoreşte Im- 6fira*ul Wiihelm va sosi la Caudia la 8 oeuibrie. După uare carl presupuneri, împăratul german ?a veni la Madrid. . _ . ULTIME INFORMATIUNI Demonstraţia doctorilor din capitală Societatea medicilor din Capitulă s’a Întrunit aseară la Universitate ca aă aleagă un preşedinte. Medicii din capitală, cn o majoritate zdrobitoare, au ales preşedinte pe d. dr. Ueoute, drept demonstraţie tn contra colectiviştilor al căror candidat a fost d. dr. Măidărescn. Un desertor, prefect de politie Deposilul de recrutare, al judeţului Putna, publică prin Monitorul Oficial, No. 161, de la 23 Octombrie a. c., următoarea ^circulari : •Sunt rugate toate autorităţile administrative şi militare a urmări, a prinde şi a trimite la acest depoait, în garniaoana Focşani pe nesupusul şi desertorul Pe-nescu R. Constantin, contingentul 1877, din comuna Focşani, desertor de la 15 Iulie 1879.» Denunţăm depositutul de recrutare, din Focşani, că desertorul Penescu R. Constantin e actualmente prefect al poliţiei din Iaşi. Atragem atenţia prefectului poliţiei din Iaşi, să se conforme acestei circulari. Criza Bisericească CDupă Telegraful Bomln) In două rîudurl ne-am ocupat deja cu articolul tendenţios apărut In Tribuna Poporului,despre petrecerea Mitropolitului Ghe-nadie în Sibifl, din tristul incident al în-mormlntăril Mitropolitului nostru Miron. Nu ştiam atunci din ce îndemn s’a publicat acel articol plin de neexactilăţl atît cu privire la exmitropolitul primat Ghenadie, cit şi la fericitul Mitropolit Miron. Din ziarele din Rominia aflăm însă, că d-nul prim ministru Sturdza ar fi avut om anume trimis aici, ca -<ă spioneze pe Mitropolitul Ghenadie, şi că după ce ar fl oftat că I. P. S. Sa Ghenadie ar fl vorbit rău de el, a dispus însuşi ca să apară articolul din Tribuna Poporului. Noi, cari după putinţă ne-am notat pe toate persoanele cari au participat la tris tul act, afară de părintele Mitropolit Ghenadie, n’am văzut pe aici alt romîn din Romînia de cit pe d. căpitan N, Gorgă-neanu, care era tot în societatea I. P. S. Sale, şi care poate fi cea mai bună mărturie despre toate faptele deplin corecte şi vorbele I. P. S. Sale. Deci partea privitoare la «spionaj» nu o credem,—credem însă că articolul a fost comandat, pentru că de atunci încoace vedem că s’a pus la cale prin d-nul Sturdza o goană înverşunată contra Mitropolitului Ghenadie. Se afirmă în amintita corespondenţă, că «seara în ziua înmormlntăril, Ghenadie a întrunit la cuartierul sfifl în liotet, mat multe persoane amice, intre cari se găsea şi d. Alexandru Mocsonyi» şi că tn convorbirile sale «se prezintă ca victima Regelui Carol pentru că ar fi apărat ortodoxia în contra propagandei catolice». Este adevărat, că seara după înmormîn-tare, ciţl-va domni din cet ce participaseră la înmormîntare, şi Ia pomană, făcuseră cunoştinţă I. P. S. Sale, fiind la cină la hotelul «Împăratul Roman», după cină s’afl dus de adio ia 1. P. S. Sa, carele îşi avea cuartirul In acelaşi otel, unde apoi afl petrecut împreună pînă ce afl luat un eeaifl, şi Intre aceia a fost şi redactorul noshu ; nu credem însă că autorul articolului din Tribuna Poporului să fi fost Intre cel prezenţi, pentru că dacă ar fi fost prezent, în faţa atltor martori, îutre cari şi un Alexandru Mocsonyi, n’ar avea curajul să afirme un neadevăr cum este acela că Mitropolitul Ghenadie s’ar fl prezentat ca victima Regelui Carol. Din contră, .Mitropolitul Ghenadie totdeauna s’a exprimat eu cel mal mare respect despre Regele Carol, pe carele îl prezintă ca pe regeneratorul Romîniel. Acesta este adevărul. Cronica electorală IAŞI Opinia face o mică socoteală despre cit costă pe guvern şi pe partid alegerile comunale de la Iaşi: 12 000 lei, sumă cu .'are a fost angajat eonu Ghiţă, tocmai acum asupra a'egerilor, Intr’un proces la Craiova, intentat Statului de colonelul Obedeanu. In acest proces Statul are deja o sumedenie de avocaţi. 10 000 lei, o altă sumă cu care guvernul a angajat tot pe conu Ghiţă Intr’uu proces intentat Statului de d. State, din Btrlad, şi care se va judeca la Curtea de Galaţi, eu toate că ministerul domeniilor are destul a-vocaţi. 12.000 lei, din suma de 17.000 trecuţi de primărie In socoteli ca cheltuiţi pentru lumina electr că. 10 000 lei din fondurile secrete ale ministerului de interne. 8 000 lei, diu cotizaţiile clubului de la otel Kotzebue. Nu facem încă adunarea fiind că afl să se mal ivească plnă la alegeri şi alte condeie. R. SĂRAT. întrunirea publică convocată de către administraţie pe ziua de 18 c. s’a terminat priutr’un ne mal pomenit fiasco. Acum primarul Gherghiceanu vrea să o dreagă. Iată pentru ce a convocat o nouă Întrunire publică pe ziua de 27 Octombrie, Insă, de astă dală şi a hat toate măsurile ca să vorbească In familie, şi intre admiratorii săi Posedăm originalul iuvitaţiunel imprimate (de forma unei cârti poştale), pe care pri mărul a trimis’o numai acelora dintre alegători, pe cari dlusul II crede guvernamentali, şi reproducem aci copia acestui nofl soifl de iuvitaţiuue la o Întrunire electorală : •Stimate Domn, «O însemnata parte dintre alegătorii din oraş «cerlndu-mî să fac o dare de seama amănunţita «asupra gestiune! mele de primar, în timp de «2 ani; cum şi a ne constătui asupra Îmbunătăţirilor ce ar mal fl de făcut în oraş de aci «înainte, rn'au însărcinat să Axez o zi pentru a «ţine In acest scop o întrunire şi la care vă «rog a asista şi dv. «Conformindu-mă celor ce preced, vă rog cu «insistenţă in numele meii şi al amicilor mei, «să bine-vuiţ! a ne face onoarea a participa la «întrunirea ce se va ţine în sala Clubul Tine-«rimea, în ziua de 27 Octombrie, orele 8 p. m„ «şi unde vor avea intrare liberă numai cel cari «afl primit o asemenea invitaţiune. „8. M. Qherghiceau* Iată cum un primar, pretins liberal, in! ţelege să-şi dea seamă de gestiunea sa -Cine a mal auzit ca candidatul la scaunul de primar să convoace o întrunire publică cu bilete de intrare personale şi cu intrarea în sală păzită de poliţie şi de verificatorii biletelor de intrare ?! Frumosnde tot! Să ţipi în gura mare că eşti crema liberalilor şi pe de altă parte să ţii întruniri publice, în cari să-ţi dai seamă de gestiunea ta de primar, intr’un local cu zăvoarele puse ! GIURGIU Acum s’a desvâluit motivul care face pe Epurescu să sprijraească ideia menţinerel Întregului consilii! comunal actual cu Par-thenescu In cspul listei, pentru viitoarele alegeri. Epurescu risipitorul şi Parlbenescu servilul şi incapabilul, afl o temere grozavă de controlul altora în administraţia comunală, mal cu seamă pentru sumele cheltuite fără nici o socoteală (se zice 40.000 ! lei) în afacerea acelei faimoase propuneri de a se aduce apa de la Ghis-daru, propunere pe care acum şi Epurescu şi Partenescu afl abandonat’o, după ce s’a cheltuit cu uşurinţă şi inutil banii comunei. GALAŢI Partidul conservator a fixat următoarea listă pentru alegerile comunale : ’ Colegiul I: D-uil Victor Macri, Stavru Mantu, Zaliaria Kiriac, M. Ciuntu, I. Nica, Al, Nieulescu, C. Toneanu şi Alfons Dallorso. Colegiul II: Era. Floudor, I. Niţulescu, Andrei Tatuşesky, M Sgrumata, Zamfir Filotti, D. Stamatiadi şi căpitan Plesnită. BUZEU —Prin fir telegrafic — Buzefl, 28 Oetombrie; orele 10 seara. întrunirea de astă seară a avut un succes strălucit; pes'e 1000 da cetăţeni afl asistat aclamlnd cu entusiasm pe oratori. Afl vorbit d-nil Al. Marghiloman, Take Ionescu, Dim. Laurian, C. C. Arion, Bărbu-leseu. Eutusiasmul este la eulme. Isblnda partidului conservator asigurată. Emil Theodom. VASLUIO Candidaţii partidului conservator pentru consiliul comunal din Vasluifl sunt: Colegiul I: G. Mavrocordat, Diniitrie Do-nici, Diniitrie Slati, Grigore Stavflr, Gh. Miron eseu. Colegiul II: Neculal Gheorghiu, Gheoi • glie Calamay, Căpitan Vasile Gorgos, Alexandru Boţoian. Din cauza avîntulul ce a luat opoziţia în jude ful ţi oraşul Vaslui, şi aceasta provenită mai cu seamă din cauza relei administraţii din localitate, suntem pozitiv informaţi că imediat după alegerile comunale d. Neron Lupaş u, actualul prefect,va fi înlocuit prin d.dr.Munteanu. Ce se zice despre Sturdza ? Drapelul de azi citează §i discută tot ce se zice despre Sturdza, probînd cu fapte de notorietate publică, că toate cele ce se zic sunt perfect de adevărate. Ast-fel Drapelul începe despre Sturdza: „Se zice că-I lipseşte cu desflvîrşire spiritul liberal; „Se zice că e un om fatal Cestiunel naţionale şi intereselor externe ale poporului romîn ‘ „Se zice că e un om incoherent; „Se zice că e mincinos ; „Se zice că nu e atît mincinos, cit e nebun ; „ Se zice că e inconştient; „Se zice că e un mare ignorant de şi e academician" Şi Drapelul dovedind toate aceste zise, încheie : •Şi din tot ce se zice despre el, chiar din mulţi de ai lui, care e cea mai adevărată P Nici una mai mult de cît alta ; toate sunt de o potrivă de adevărate. , «Din viaţa acestui om, ori-cine poate pescui un epitet, ori-cine poate scoate o pildă ’rea, toate temperamentele şi toate caracterele găsesc după fel şi dorinţă, să înfiereze sau să dezaprobe ceva. zŞi acest om a în capul unui guvern ? Conduce o ţară ? Ce jale, ce nenorocire, ce ruşine pentru biata ţară, ce pacoste pe capul partidului nostru /» D. Eugen Voinescu a fost numit prefect al judeţului Tutova şi a depus eri legiuitul jurămint. Prin această numire situaţia colectiviştilor s’a încurcat fi mai răii. Patria din Cernăuţi anunţă că d. Ioan Lupul, mareşalul Bucovinei, va primi zilele acestea de la împăratul Frantz losef titlul de baron. Bandele^diu Giurgiu Presa Liberă, organul liberalilor-disidenţl din Giurgiu, denunţă următoarele : 0 mare nelinişte domneşte în oraşul noe>ru. Epurescu s’a consultat în localul pref c turei cu prefectul Cristu, cu procurorul şi judecătorul de inetrucţie. După amiază a dat ordine cetelor în sala Imperial. Bătăuşii umblă in bande şi cutreeră oraşul. Eri, o ceată eşind de la întrunirea lui Epurescu, aştepta să treacă pe d-nii Bă-lănescu şi loma Aliescu, cari venea# de la tribunal pe strada sf. Nicolae, spre a’i ataca. D ior au făcut apel la protecţia forţei publice, care este de o slăbiciune surprinzătoare. * * A De două zile bătăuşul Ghiondea, cutreeră străzile injurind şi prococînd lumea, spune Drapelul. Un alt agent al d-lui Epurescu, un con-ţopist căpruia i s’a creat in vederea alegerilor, sinecura de secretar al txposiţiei, a ameninţat pe d. Bălănescu, secundat fiind de poliţaiul Boerescu şi de nepotul d lui Epurescu, Nicu Pascal. Eri bătăuşii aii ţinut o\întrunire la care s’au luat decişii importante şi măsuri de exterminarea disidenţilor. Iată cum înţelege d. Epurescu să organizeze campania electorală : prin funefio-năraşi plătiţi să facă scandal şi prin indivizi ca Ghiondea, cari de două zile terorizează oraşul, Eri s’ufl lansai pe Dunăre, la şantierul din Turnu Severin, două noul vapoare de călători. Pieţele străine, trimiţtndu-ue săptămlua aceasta preţuri mal bune, afl avut ca efect, că la bursele din Galaţi şi Brăila s’afl încheiat uu mare număr de transacţiunl. Se speră că activitatea exportului de cereale se va menţine toată săptâmînă. Crisa bisericească şi presa streină Ziarul Le Temps primeşte din Bucureşti următoarea telegramă : «Afacerea fostului Mitropolit Primat al Romîniei, Ghenadie, şi a sf. Sinod al bi-sericei romine, care a agitat atît de mult spiritele în Romînia, tn 1896, a fost redeschisă de primul-ministru romîn, d. D. Sturdza, care, într’un recent discurs la Craiova, a reeditat contra I. P. S. Sale Ghenadie acuzaţiile, pe baza cărora a fost condamnat, pe urmă achitat de sf. Sinod. •Această regretabilă afacere va fi adusă înaintea justiţiei civile, căci I. P. S. S Ghenadie a intentat o acţiune în dauneinte-rese contra d-lui d. Sturdza pentru calomnie, şi a cerut Senatului o autorisaţie de urmărire în contra primului ministru. înştiinţare Aglomeraţia de comande de Cok, provocată prin prea brusca sosire a frigului fiind terminată, Compania de Gaz are onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că poata efectua orl-ce comandă In timp de 24 ore de la primirea el In condiţiunile conoscute: Lei 52 tona de Cok de I-a calitate, loco Uzina de Gaz, şi Lei 4 de tonă adaos pentru transportul la domiciliul cumpărătorilor, In sad pecetluit! cu plumburl şi conţintnd net 40 kgr de Cok fie care. Direcţiunea. Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special în boate de copil Str. Popa S6re, No. 24 sit. tn Imediat Bani Dafl cu ipotecă I safl ÎI rang după credit 300.000 cu dob. 9«/o şi 300 000 separaţi orl-ae sumă cu dob. 10» o pe Moşii şi Case. Adresa: UUMrTHESCU- Csnspitsa, Strada Dionisie No. 11, Bucureşti ora 8—10 a. m. şi 1—4 p. m. Sit. 14a MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlnne D-nul G. Nica, student lu filosofie Ia facultatea de litere din Iaşi a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâfl patronimic de «Nică» în cel de «Dumi-trescu-Milcov», spre a se numi «Dumi-trescu-Milcov». gjţ ^.D. Nicolae Varabief, funcţionar din corn. Hlrşova, jud. Constanţa, a făcut cerere la a* cest minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Varabief» în acel de «Vrăbiescu», spre a se numi «Nicolae Vrâ-biescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opozţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. D-tor Ecaterina Arbore-Ralli Specialistă în boale de eopil st femei Strada Bomană-Tunarî, No. 10 Un act de recunoştinţă Sub acest titlu am publicat, eri, o scrisoare ce nea trimes un preot; astă-zl primim din partea mal multor preoţi următoarele . Domnule Director, Un mare număr de preoţi din Capitală, vă-zind in jurnalul «Epoca», articolul unul confrate al lor, în care cu dreptul arată că starea actuală a binelui ce s’a adus bisericel şi prin ea şi servitorilor el pînă la un punct oare-care, vifl’a vă arăta, că iu totul se uuesc la c«le exprimare de acel preot şi laudă cu acelaşi glas pe corifeii partidului conservator. Respectiv Insă de cele zise în jurnal, numărul 904 noi mal adăogăm că nu numai progresul şi pacea adusă in biserică se poate atribui partidului conservator, ci şi organizarea seminariilor, de unde poate eşi un preot vrednic de chemarea sa. Aşa dar seminaristul diplomat şi teologul licenţiat, nu mal poate fi preotul de odinioară cu calificativul de incult, timid, etc., ci este preotul de astâ-zl, care dacă se găseşte la sat, este lumina lui şi întîiul la orl-ee necesitate, iar de se află in oraşe, este gala şi In măsură de a face faţă la orl-ce ocaziunl. Deci acestea fiind meritele partidului conservator, respectiv de biserică şi şcoală şi pe car# dacă nu le-a terminat poate in totul, sperăm Insă că tot el le va aduce la apogefl. Pentru aceasta dar, onor. d-le driector, cu dreptul şi cu tot dinadinsl, vă rugăm a vă face echoul nostru prin publicitate a mulţumi şi confratelui preot de iniţiativă şi a arăta în mal mare măsură mu ţumirile noastre cum şi omagiile de recunoştinţă ce din convingere purtăm partidului conservator. Dacă Insă vom fi loviţi pentru mărturisirea adevărului, răspundem cu preceptul scripturii: Nu vă temeţi de cel ce ucid corpul, ci de aceia cari împreună cu corpul ucid şi sufletul. Inchi-înd, zicem : Cel ce afl urechi de auzit să auză. Mal mulţi preoţi. A Y I @ Pe lingă articolele de ferărie pentru eonstrueţb şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ml-a sosit şi’ral soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-cîmurl de masă, articole de menagitt ş. a., d. e.: Serviciuri de porcelan şi serviciurl de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciii de diferite sisteme. Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’ml visita magasinul şi vor găsi oate articolele necesare cu preţuri foarte convenabile şi serviciul prompt. DIMITRIE MAHiftlESC® Sucoesorul lui P. T. lînncovlel La „LEUL DE AUR“ Sit. 97 Str. Lipscani, No. 61.—Bucureşti. arRlCOLE»'-Industriali ^ ^ m ^•Str.ACADEM,îî . GALATZ, Strada portului --«CI .Bucure'sci - . RRAILA . S’RAOA REGALA INDUSTRIE NAŢIONALA Pînzetnri bune. Vînzare en gros şi en detail. P. Papadopol, Piaţa Âmzei, No. 24. BBB 1* O U G XJ E S Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Beconstitnantă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL patin secole /erorii S«fiif-/>r»cr la Poiiffure este cel mal nul-versaj apreciat de către Doctori rCEA MAI BUN* UIKTKE APELE PIOAITVE £ FEBIŢI-V E DE IMIT Aţi UWI UNICUL DEPOS1T PENTRU TOATA BOMANIA DE Sobe Calorifere Belgiane diu renumita Fabrică «GODIN» Paris şi Bruxelles Recunoscute ca cele mal practice şi igieniee din punct de vedere al eonstrucţiunel şi al sistemului lor de ventilaţiune; sunt recomandate prin certificate de către d-nil dr. Theodori, Maldărescu, Varlam etc. Acest sistem a fost aprobat şi introdus la Onor. Direcţiunea C. F. B. şi Onor. Minister de Interne. Pentru a Înlesni publicului cumpărarea unei sobe bune am redus preţurile cura urmează : Sobe Ho. I, încălzind tOO metri cubl Esel IO 99 99 &9 99 ISO p p 99 ^ Tot tn aooste proporţinnl s’afl redus preţurile ia tot depositnl nostru de Sobe. M. Littman S-sor I. Wappner «■ Calea Victoriei, IMo. Of. (Vis-â-vis de Episcopie) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Convalescenţa Convalescenţi este o perioada de transiţie ntre boala ţi sănătatea care reclama îngrijiri mari. Cea tnal mică imprudenţa, este de ajuns pentru a provoca o recădere adesea mal gravâ de cit insflşT boala. După o boală serioasa, bolnavul este foarte slăbit şi sfngele este foarte sărăcit. De aeeia precauţiunile şi regimul sunt absolut necesare atenei* pentru reslabilirei să-nBtflţel. Trebuie, deci, luate alimente oş >r di. Buletin Meteorologic.—Observaţiunile casei A. Mânu et. comp., calea Victorel 83, pe ziua de 28 Octombrie 189*: Miezulnoptel, -t-7'5; 7 ore dimineaţa. +101'; A-miazl, 4-16 . înălţimea barometrica, 76.4mm; Starea cerului, frumoasă. Barometrul este la urcare, a • • Institutul Meteorologic ne comunica următoarele: ErI timp frumos puţin călduros şi liniştit. Noaptea răcoare simţitoare. Mal pretutindeni in ţara temperatura s’a coborlt sub zero grade, ujungind pma la — 6° la SaneeştI-DragomireştI. (Koman). Cea mal ridicata temperatura a fost erl pe malurile Dunărei. Barometrul foarte ridicat. Bruma foarte g oasă a căzut mal in toata ţara ; iar la Bacad, Sinaia şi Giurgiu a fost ceaţa. Astăzi seni", timpul liniştit şi răcoros. GOTA APELOR.—Cola apel Dunărei d'asupra etiagiilor lu zilele de 27 şi 28 Octombrie a f st: 27 Octombre 2» Octombre Turnu-Severin..............1,60 — 1 45 Giurgiu....................1,43 — 1.34 Galaţi.....................1,39 — 1.34 gestibile, măriia cantitatea puţin cile puţin, fără a brusca nimic, a evita la primele eşirl, aerul umed şi soarele arzător. Cît despre regim, el va trebui sa fie esen-ţialmente fortificant, şi nrjlocul cel mal sigur de a vedea forţele revenind repede şi fără zdrunrineala, iste de a lua vin de Quinium Lrbarraque, cel mal activ din vinurile de quin-quină. Preparat prin proce leurl speciale Quininmul Laburraque este uu extract complect al quin-quinnt, cnnţintnd toate pcncipiile active ale n- COŞNIŢA PIEŢEI Mercurîj 28 Octotnbre 18. # Pâine» HO Faaol. 20 Jimbla 25 Maaere ..... • 40 Franxel» • • • • • 80 Cartofi ohJf. • • 16 Carne de tâoă • • 70 Cartofi noul • • . 10 8*0 1.00 Linte 26 Carne de poro • • 90—1.00 Spanao ..... • 60 Untura 1.30 Conopide bao.) • 40 Osinza • • • • • • 1.20 Ardei (suta) • • . — Parcela e . . . . Pătlăgele (suta; • . 6.00 Berbeoa • • • • • 50 Fasole verde • • • 1.00 Coroana . • • # # 3—4.00 Morcovi (suta) • • 2.00 Gâso» 1,50—3 00 Ţelina (suta). • • • 1.00 Raţ» 1-3.00 Postâroac (suta). • 2.00 Găma • • • • • • 80—1.50 Varza S. • • • • . 20 Grapa 60 Gulia (suta) • • • 4.00 Cega 2.00 Sfecla (suta) • • • 4.00 Şalău 60 Ceapa • • • • • • 10 Nisetru • • • • • 2.00 Mulul lux • • • . 25 Moruna 2.00 Pere •••••• . 20-60 Bau! (suta) • - • « 6.00 Mere ...... • 15-40 Ouâ (suta) .... 6.20 Prune . . . . . • 30 Unt topit..... 2.70 Struguri .... • 1-1-50 Unt proaspăt - • • 2.40 Gutui . • . . • 50 Brânsă de vacă • — Lămâi (buc.) • • • 10 Brânză Telemea • 1.20 Portocale (buo.) • — Smântână .... l.2o Bodil (buo. • • • — te.,tel scoaiţe preţioase, combinate cu cele mal minunate vinuri de Spania. întrebuinţarea lui Quinium Labarraque Iu dusa de un păhăiei saQ doua de liquer, după fle-care masă este de ajuns pentru a restabili in puţin timp forţele bolnavilor celor mal epuizaţi. De aceia persoanele slabe, debilitate de boli, muncă sud exces, adulţi obosiţi de o creştere prea repede, fetele tinere ce suferă în formarea şi desvoltarea lor. damele ce se şcoala din lehuzie, bâtriuil slăbiţi de vlrstă; anemicii, tre-bue să ia acest medicament eroic. LICITAT!rBtI 9 Noembrie, orele 11 dim, îu localul ministerului de domenii, pentru darea lu In-troprindere a 129 tone coks şi 180 tone Cardifr. — 22 Noembrie, orele 3 p. m., in localul primar el din T.-Severin sad la primăria din comuna Strehaia, pentru vinzarea a 110 decahtii vin din recolta pep n!e;el Slreba a. — 21 Decembrie, orele 11 a. m.. în localul ministrului de cui e si instrucţiuue, pentru da-i ea in întreprindere a re paraţi u ai lor necesare la institutul botanic din Capitala. — 21 Decembrie, orele 11 dim., în localul prefefcturel de Coas'anţa sad la direcţiunea generala a închisorilor, pentru construirea arestului prev-ntiv din oraşul Constanţa. Se recomandă mal cu deo-ebire convalescen ţilor eşiţt dintr'o boală gravă, friguri tifoide, bronşita, pneumonie sad friguri. După expresia unul doctor ilustru Quiniumul Labarraque este cel inal energic diu tonicele cunoscute. Din cauza eficacităţii eale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs Academia de Medicină din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, distiucţiune foarte rară ei care recomanda acest produs tncredsrel bolnavilor din ţoale ţările. Aeeest produs ea găseşte la loale drogue- riile şi farmaciile. In vederea eficacităţel sale suverană şi capacitatea flacoanelor sale, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mal puţin scump de ctt rea inai mare parte a produselor similare, din care trebuie să se absoarbă o cantitate foarte mare pentru a obţine o misă Îmbunătăţire In loc de vindecare. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 23 Octombrie 5% Renta p. — 5°/. » am. 1881 99*/a 57. » » 1892 100 >i, 57. > > 1893 100'/, 57. » » 1894 99 47. > > 1889 93 57. . , 90-94 93 47. > > 1896 91 >/• *v« > » 1898 91'/a Convertite rurale — Casa pensiunilor — S/’Obl. c. B. 1883 100 67. » , » 1890 lOfl'/i 4V. » , » 1895 96'/. 57. Fonc. rur . . 100 V* 47. » » . . . 92®/* 5L » urb. Buc. 97“/* 57. > » Iaşi. 94 Banca Naţion. • 2497 » Agricola 372 » Romlniel. — > de scont. 365 Dacia-Romlnia • 452 Naţionala. • • 510 Patria............— Construcţii. • • — Bazalt artificial. — Letea............ — Furnituri militare — Tramwayul nod — Baia Centrala • — Napoleonul . • 20.10 Marka • • • • 24.70 Lira otomana • 22.80 Florinul • • • 2.101/* Rubla de hîrtie 2.63 MEHSVMs THKWUHMtjOH Planar** rtln g«r» <1* V'i"! | Snalr». In n .r. rt» 17ord Numele Staţiunilor Dim Numele staţiunilor Dl n. Puoloaea-U -Lung • • Gal»ţl*Pu»e*t« Glulnlţa 8allgny * * * «•> O-tlnopol-Oonstanţa • 6« Plteşttl-Paria .... 7* >) adapesta Tltu. * • • 6*9 Ploeştl-Iaşt 7* Lemb’irg-Ploeştl • • • O* Tltn Smîrda 7» Ungheul-Ploeştl • • • Ploeştl-Braşov • • • 7“ P’toloasa-O.-Lung . • • 10“ Comut» Bunrda * * * 8» Căiăraşl-Slobozla. • • 10« PIo.-ştI-Vl«na .... 910 -mîrda-Oomana • * * 10*‘ Plteşt'-Londra .... 11» *i Toouol-Ploeştl •••• 10“ Ploeştl-Galaţl .... n** U-tlnopol-Constanţa * 11« Budapesta-PloeşU • 11W Ploeştl-Braşov .... 8“ Parls-Pltoştl . • • • » 11« Oiululţa-Gonstanţa - • 8“ ’iwl'— OoDStanţa-O'tlnopol • 4u •) Braşov-Ploeştl • • • • 12°* Olulniţatalobozla. * - 610 Constanţa'Olulniţa • • Ploeş I Budapesta • • 5« Londra-Piteşti. • • • ■) Piteşti-p«ris 511 GalaţI-Ploe*tt .... Oomana.Glarala . * * 6 Virciorova-Titu • • • 7»i Ploeştl-Galaţl .... «*° dmîrAa-Comana • • « 7« Tltu-0 Lung .... Braşo\-Ploeştl. * • • 8’1 Ploeş tî-Ungheuf • • • 91» Vleua-Ploeştl .... »ia Ploeştl-Lemberg. • • 10“ Constanţa Olulniţa * * y Laşl-Pioeştl 10» Constanţa C-tluopol • 70* «, Parle-Titu 6M •) Tltu-Budapesta - • * Il«# O.-Lun^-Tltu. •••• 10“ Tr. i) olr*ul* Mero.,’1 Dam, *1 JoT, ‘I Dam., *) Joi •) Dam- S KJH A MAJttUlilU tUrUllA» 9 AL. ANT£MIU£AMJ DIN VREMEA ut CĂPITAN COSTACHE — ROMAN ISTORIC — lu vremea aceasta Vodă fiibescu, cu figura şi mal palidă, cu inima sfişiată de mlhnire, intrase pe Podul Mogoşoaiil, sa-lutînd lu dreapta şi în stingă lumea care se tnto cea ac«să. Era spre sflrşitul zilei, şi ciad (răsura eşi de pe pod, soarele trimitea cele din urmă raze ale Iul. Arborii şoselei invăluiad In umbra lor melancolică, ecliipngiul domnesc, sporind şi mal mult tristeţea acelui suflet de Domn ponegrit. In urmă-1, Bucureştiul, poleit de lumina amurgului, se auzea cum vueş'e de petrecerile poporulu*. Vodă scoase din buzunar manuscriptele luate de la Aga şi începu să le citească. Unul mal ales Îl făcu sâ’l sîngereze inima şi să suspine cu amărăciune. — Ah! frigurile astea, frigurile astea de nebunie caii afl coprins lum a, trebu-oare să se lntinză şi la poporul rominesc ? se Întreba el. Toată Europa se frămluU lu delirul revoluţiei, ţoale popoarele aQ sdro-bit lanţurile asupritorilor. Să se scoale şi al nostru. Eliad ştie că eit ou sunt împotriva nea-mulul med, câ’l iubesc şi că vreafl să’l văz ridicat la Înălţimea străbunilor săi. D ar 10 ce pot să fac ? Şi cu ce am asuprit tfl ţara? Ce răă i-am vrut ori i-am făcut efl, de mă numesc asupritor, şi cap al ni norocirilor ? De ce să mă Inegrească pa mine care slut tot aşa de romîu ca şi orl-care dintre gălăgioşii aceia ?... Pătruns de glndurile acestea, Vodă Bi-bescu ajunse Iu curtea palatului săă de Ia Băneasa. Doamna Maria ’l aştepta tu capul scării, cu zlmbetul pe buze. Dar clnd II văzu figura atlt de palidă şi atit de abătută, şi văzu In ochii Iul atîta mîhnire a* mară, o paloare mortală se aşternu pe chipul zîtnbitor şi de o clasică frumuseţe al Doamuel : — Ce ’ţi-e Iorgule, dragă ? Ce al? întrebă ea cu glasul tremurind de frică. Domnitorul scoase uu suspin adine, o să* rută fierbinte pe frunte şi intrlnd îu camsra Iul de lucru căzu pe un divan, zdrobit de alita chin sufletesc .- — Ah 1 Mario, Mario, coroana Domniei doare mal răă de cit cununa de spini a lui Christos! — Iar ticăloşii, canaliile de uliţă, mizerabilii ! isbucni Doamna, Inţelegind. Iar pleava ţării, rîvnitoril tronului, capetele descree- rate ! Iar el? — Nu s’aă mulţumit să întoarcă miutea norodului, nu s’aă mulţumit să oeăraseă pe protectorii ţării, acum s’aă năpustit şi asu pra mea, asupra vieţel mele intime, asupra familiei, chiar şi asupra iubirel mele, Mario, adause am&ritul Domn. Uite, am aici liibu-z auar, cite-va manuscrise pe cari le împrăştie el In mulţime. Le-am citit pe drum; uite ce spune într’âsta. Şi-I Întinse o coală de hlrtie albăstrue despre care pomenise Aga, la Curte. Era articolul lui Gavaletti. Doamna Maria luă cu mina tremurlndâ hlrtia şi clnd voi să şl arunce ochii asupra el: — Citeşte de aci încolo, că restul e fără Însemnătate, zise Bibescu, arătlnd la jumătatea articolului. Doamna Maria citi: «... Foirea ta prin tine, Israile 1 a grăit «Domnul, prin gura proorocului săă 1 «Peirea voastră prin voi, boerl şi Dom-«nitorl! «Aţi supt sudoarea de slnge a popululul, «i-aţl sleit puterile, i-aţl luat sumanul din «spate şi cenuşa diu vatră, ca să vă vese-«liţl in casele voastre aurite, ca să vă pe* «treceţi zilele in desfrînărl blestemate. No «rodul care se sftrşeşte lu chinurile Iul, vă «blestemă, fii al Întunericului, şi cu rugi «fierbinţi cheamă asupră voaslră urgia ce-«reas.ă şi judecata ce pe urmă... «Tu, nevrednic fiă al ţării, pe care o vinzi «străinului, ca Iuda pe Domn't.1 săii, tu, care «stal pe tronul Iul Mircea şi al lui Mihaid. «tu, care ţi-al bătut joc de legile ţârei, tre «mură în faţa acestui popul, care se deş «teaptă, tremură, făptură a Iadului, că Iţi «va veni ziua jadecă.el de apoi! «Va veni ziua în care va trebui să dai «seamă pjpululul lăQ, de aurul lu care «Înoţi, de deifrinările şi preaeurviile îu cari «îţi petreci zilele tale ! «Să răspunzi atunci tu, ce din ceptrui care «dărlma tronurile Împăraţilor şi făcea pul-«bere porţile Adrianopolel, al făcut uu «bicitt care dărimâ iaimele popululul 10-«mîn...» — Smintiţi!... l auzi ? — întrerupsj nervos, Domnitorul, — cu asemenea nebunii fără înţeles caută să turbure lumea... Dar continuă, că n’am ajuns încă la partea cea mal mişalească. Doamna Maria citi inaiute : «... Răspunde tu, nemernică odraslă a a-cestul neam, ce al făcut cu viaţa popululul romln ? Ce al făcut şi ce faci tu acolo, in măreţul tăd palat? Alături de o femeie na-cinstită... Doamna scăpă hlrtia din mină. — Ed ? Ed sunt femeea necinstită ? Oh ! Doamne ! Doamne! exclamă nenorocita soţie ascunzlndu-şl capul In paplme şi isbuc-niud intr’un hohot de plins nervos. Dar ce le-am făcut ed ? Ce ad el cu mine ? Ap.I, după un moment, ştergîudu şl Iacii mile, luă, furioasă, hlrtia de jos, cu toate că soţul săd nu voia s'o mal lase să citească. — Tot! Tot! Vread să văz pînă unde merg canaliile ! Şi cili iar, tremurind, nervoasă, cu obrajii umezi de lacrimi: «... Alături de o femee necinstită, nevrednică de a şedea acolo unde a stal doamna lui Neagoe şi a lui Mihal Viteazu, nu auzi tu Baltbazar al ţării noastre, uu auzi cum răsună Încă in Dealul Mitropoliei, Înfiorătorul blestem al Doamnei Zoe ? «Nu-1 auzi, în mijlocul petreceri or tale, In mijlocul nelegiuitelor tale desfrînărl, cum urlă ca o vijelie pe mare, ca un glas de clopot Intr’o noapte de amar ? «El te va urmări în veci de veci, ort pe unde o umbla nemernicul tâfl suflet. «Dacă tu nu 1 al auzit atunci, dacă ’ţl «astupi urechile ca să nu ’i auzi nici acum, «îl vom repeta noi, îl va repeta acest popul «care geme, ll vor repeta chiar pietrile «plnă ce ţi vel da seamă de nemernicia faptei tele...» — Doamne ! Doamne! murmură nefericita femee. — Citeşte ! Citeşte! stărui la riadul săă Bibescu, nervos, muşcludu şl buzele de furie. «Popul viteaz ! led legat cu lanţuri şi o-«bezl! deşteaplă-te diu amorţirea ta ! alun* «gă aceşti lilieci al zilelor viitoare! dă drum «mîniel tale, fă-ţl singur dreptate ! «Nici boerl nici Domnitori destrăbălaţi «nu-ţi trebue ţie; fie-care trebue să fie «Domnul săd, fie-care să fie liber şi ue-«supas. (Va urma) SOCIETATEA pe acţiuni PENTBU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale Reprezentant general 13. COURANŢ Bucureşti, Strada Academiei No. 8 Mare depou permanent ia Bucureşti şl Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Sit. 22 Cumpărăm orl-ce cantitate de şine şi vagonete asate, cn preţuri convenabile 1 ÎNCHIZĂTOR automat al usei Cfl £ CD ct CE Ia MA i PEtlFECT MO IS A T AM*A HAT Bit. 37 i Unicul Depou Blaimayer şi Lorenti, Str. Clementei, No. 20 •-d 3 5 50 I % % ui «W §■F I 1 Ţnică «le Floricn Lacrima de Prune Ţnica «le Goleşti (Marca de Comerciii este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica este fabricată diu prune; singura ne-vâtăniătdre MÂnătăţel; cel ma! Imn apetisNant. Nu ti*ebiiie să lipzeazcă din nici ocasă Mare Depozit la g*ara Goleşti Cererile pentru eu oro* *n *e arlre*eme la MOJV U. H.inUJLEJ&CV, - Citeţii. Jhciircştl, TipoaraJ&a «cHEUADE». demenţei No. î. Societate Romînâ de Asigurări Generale BBÂILi Capitat Socialt leI 3,0400,000 deplin refreafi CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE I Al. SfarghllomaB, fost ministru, deputat, mare proprietar. Bucureşti. Caebe Anantuln, Depilat, mare proprietar. Teoaoim. O. An«an, Preşedintele Camerei de Oomeroifi din BamreacI, mare Industriaş. Bucureşti. M. Blănii, Şeful casei «Marmorouch Black A Oo. eto. Bucureşti. onmndorHl iftaroo B«bko, Dlreotor general al sooletftţlX -«Afiouraaioni Generali*. Trleste. Veneţia. F. iTarnevall, mare armator, el exportator, Brilla. eiieUuitiB O. Coelaş, Deputat, Advocat, Brăila. fcdalff Erfllng, Oonaul German, exportator. Brftlla har 1 ca Girtanner, Dirigintele rammrel de DIRECŢ Director, V. ASVOLI. transport laBoo^.Aslcurtaionl Generali*Trleste Eriuono Ot utilli, Directorul General ai Primei Societăţi austrlaoe de Asigurări Generale oontra Accidentelor, eto. , eto. din Vier.a. VI tiorio B. SI cutii. Şeful Caselor L. Mtndl Oo. Şl Frate 111 B. Hendl. Brăila. Colouel &. Komiovau, fost preşedinte al Camerei depataţllor, mare proprv Koanov. Edinoudo Kicliettl, Director al Booiet, •«Aaslunrazionl Generali*, Trieat. I>. O. Koseffi, Preşedinte e Oonsillnlul de Admlnlstraţiune al Oredltulul Funciar Urban, eto. Iaşi. Tli. ţieianeMCu, Director la Banca Naţională a Romămel eto Bucureşti. Pkillppe Welsi, Director la Pester Ungă-rlsche, Comercial Bank eto. Budapest. Zamfir EainflreNcn, mart propr., Brăila. 1IJNEA 8vb*Urector, B. GertuovM. „GrElNEXl.A.LA.