SERIA n—ANUL IV, No. 904—297. NUMĂRUL 10 BANI (cu supliment) JOUI, 29 OCTOMBRE 1898. ABONAMENTELE In ţarA. pe an ah . 90 W „ «trainfttate • • 40 M Mmittcri—to mi m SsaptUzi BIDlOţll STRADA. No. 3. Ediţia de seară PUBLICITATEA Anunţări pt pag. Hl-i 80 hani Mi • "______IV 15 * •’ Publicaţii: Reclama 2 Lei linii STRADA CLEMENŢEI, No. 8. BANDELE d-lui FERECHIDE CESTIIII CeniHALE Con8tUul marilor lucrări ale Capitalei CANDIDAŢII PARTIDULUI CONSERVATOR PENTRU CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI COLEGIUL I General Mana Henelas Ghermanl Nicolae Pillpescu C. C. Arion Ion C. Grădişteanu Dr. Florea Teodoreseu Gr. Capsa, comerciant Dr. Bnicliu Ioan Ltthovari Dr. Leonte Dim. A. Lanrlan, profesor Mlhail Desllu D. Dobrescu, fost secretar general de minister KT. N. Şoim eseu Barba F<lneana General Algin COLEGIUL II Tache Ionescu, Const. Disescu, profesor Dr. Istrate, profesor Mihail Cornea Scarlat Vîrnav, inginer N. Ath. PopovlcI Al. Ciurcu Anghel Demetrescu, profesor P. Sfetescn Gr. Olanesca Dim. Şoimesca Dim. Bogu, comerciant I. Brătesca Colonel Costescn Dr. Severeanu Cu cine luptăm Ia toate părţile ţărel afl loc întruniri provo'ate ae conservatori şi de liberali. Este o mişcare generală care se afirmă contra guvernului lui Sturdza. Fleviştil şi drapeliştil îşi zic cuvln-tul lor zilnic, şi l’aă zis mal ales la Iaşi, in o impozantă Întrunire. Lupta nu este aşa dar Intre noi conservatorii şi intre partidul liberal, ci intre mal mult de două treimi din forţele politice ale ţărel şi coteria condusă de Sturdza. Poate nicl-odatâ un prim-ministru nu a fost mal izolat la putere de cit Sturdza. Părăsit de partid şi de oamenii Însemnaţi al partidului, Sturdza mal păstrează în jurul săQ pe lingă zestrea guvernamentală, dintre oamenii mal cu vază, personagii de al doilea şi al treilea rang, interesaţi la menţinerea unul guvern compromis din care el trag foloase ilicite. Cite-va monstre. Oare dacă d. Ganea de la Iaşi, nu ar fi preşedintele Senatului şi nu ar fi designat şi ca viitor primar, ar fi cu Sturdza ? Oare dacă d. Poni—supăratul d. Poni, care nu a voit să ia parte in Senat la discuţia legel instrucţiei—nu ar fi fost numit comisar general al expoziţiei din Paris, ar figura printre aderenţii lui Sturdza? Oare dacă d. Const. Dimitrescu nu ar fi fost numit, In dispreţul voinţei corpului universitar din Bucureşti, rector, rr fi continuat a da sprijinul săă guvernului ? Oare dacă d. Giani nu ar nădăjdui să ocupe din nod Înalta demnitate de preşedinte al Camerei, ar arăta atita zel, cauzei Iul Sturdza? Oare dacă d. Nacu nu ar profita atlt de mult de situaţia sa de partizan al regimului, ar pune umărul la carul hodorogit al lui Sturdza? Nici unul, dar absolut nici unul dintre persoanele mal cu vază din jurul lui Sturdza, nu are acea autoritate morală, care dă prestigiu unul pnrtizan al guvernului actual. Este o coterie şi nimic de cit o coterie. Cum Sturdza nu-şl dă seamă de a-ceasta deplorabilă stare? Cum crede a-c«8t om că o poale mult timp duce înainte? Şi prin ce operaţie mentală, nebună, acest om se crede atit de tare, in cit să insulte şi să calomnieze pe toată lumea ? Cu d-nil Mirzescu şi Ganea, crede acela că poate guverna? De la d-nil Const. Dimitrescu şi Tacbe Giani poate căpăta prestigii! şi autoritate ? Această iluzie este chiar ridiculă. Bietul d. Mirzescu este un agent electoral ieşean, răsuflat, care, in Bucureşti, In parlament şi la minister, nu mal face doi bani. D. N. Ganea este atit de neînsemnat chiar la Iaşi, în cit sprijinul lui dat unul guvern, arată tot d’auna că acel guvern este redus la ultima extremitate. Dovadă că ultimul guvern al lui Ion Brâtianu a avut pe acest personagiii in sinul săă. D. Gianni era de mult discreditat, astă-zl este şi discalificat. In adevăr, este aproape un şantaj ca, văzind că nu eşti remarcat în o grupare, să treci in alta, pentru ca apoi să pul preţ pe reîntoarcerea ta. D. Dimitrescu a făcut marea greşală cfi, reintorcîndu-se la Sturdza, a primit a fi acoperit cu prea multe onu-rurl şi funcţii, iar căpâtarea rectoratului în condiţiile ştiute, ’i-a răpit ori ce drept de a ţinea capul sus şi de a vorbi cu fermitate. Dar cel mal compromis şi mal prăpădit din toţi, este tot §eful, este tot Sturdza a cărui situaţie personală şi morală este mal rea chiar de cit a d-lul Mirzescu, a d-lul Săveanu sad a d-lul Dimancea de la Piteşti. Iată cu cine avem‘să dăm lupta la alegerile comunale! Muşamaua Voinţa a început i& fie polltl-coaeâ en noi, clnd întreţine publicul despre labîndele bandei de la prtn*&rle. Să ştiţi că nu e lucru curat! Să-I răspundem Voinţei pentru ce facem un sgomot Infernal tn cestlunea sustragerii şi vtnzărll proceselor-verbale de contraveu-ţlune. Pur şl simplu, pentru că guvernul caută să facă muşama tot gheşettul» Bfol ştim bine că actele sunt Ia parchet, dar strigăm cit ne ţine gura, pentru că de opt zile staft actele acolo şi nu se face nlcl-o anchetă, nu se citează nici un martor pentru a nu se da pe faţă numele pungaşilor înainte de alegerile comunale. Şl e cu attt mal scandalos lap-tul acesta, clnd vedem că primarul n’a tăgăduit existenţa bandei şl clnd vedem că siarele guvernamentale tnlocuesc zilnic numele unul vinovat prin numele altuia. Ce sunt aceste pehllvănll ? Apoi, cum rămtne cn birul pe care’l plătesc toţi brntaril mensual agenţilor poliţiei comunale spre a putea vinde pline lipsă. iYu e brutar din Bucureşti care st% nu mărturisească aceasta îndată ee va fi chemat la instrucţie. Cum rămtne en numeroasele amenzi ce are de Încasat Primăria şl cari nu se Încasează pentru că serviciul contencios nn mal ştie de rostul proceselor ctş-tlgate ? Cum rămtne cn procesele amânate sistematic? Voinţa îşi tnchlpueşte că dacă o tnhăţa pe nn Beldicean oarecare, are să plătească acesta pentru toţi şt apoi se va face tăcerea in jnrnl pungăşiilor bandei de la Primărie. Nn merge aşa. Blne-volască parchetul a'şl face datoria şl atunci vom Înceta cn sgomotul. Altminteri nn. Şl să se ştie bine că n'am Isprăvit cn tot ce avem de spus. Păstrăm focul de artificii pentru sftrşlt. BANDELE LUI FERECHIDE Ara publicat, erl, faptul precis şi caracteristic al bătăii ce un comisar poliţienesc a suferit la întrunirea guvernamentală de la Băile Eforiei. Un anume N. Tudor, fiul lui Ion Tu-dor din str. Ţăranilor, a bătut pe comisarul Ştefânescu pe care l’a luat drept conservator. A trebuit să intervie ciţl-va colectivişti, ca să soape pe comisar ; el ati luat însă la bătaie la rîndul lor, pe Tudor. Acest fapt nu a’a mal văzut. Un comisar poliţienesc să fie bătut de bandele organizate de poliţie şi primărie ! Bandele sunt azi mal presus de autorităţile constituite. Ele dictează. Agenţii forţei publice nu mal Însemnează nimic; aceştia sunt puşi la ordinele bandelor. Şi cind înşişi subalternii d-lul Fere-chide sunt victimele furiei bandelor guvernamentale, d. Ferechide trimite circulari prefecţilor ca să le recomande «alegeri libere». Puţină ruşine n’ar strica! PENTRU PROPRIETARI SI PENTRU COMERCIANŢI Părăsit de toţi oamenii de bine, Dumitru Sturdza a recurs la sprijinul tuturor fiinţelor venale, pentru a se menţine la putere. A recurs la sprijinul lui Giani şi al lui Coco, oameni cari se angajează să ţie un discurs pe suma de una sută lei, a recurs la sprijinul bivolarilor din Giurgiu şi a mal recurs la sprijinul membrilor cluburilor socialiste. Neputtnd atrage tn favoarea sa pe nici un om cinstit, a atras pe toate secăturile, pe toate fiinţele pierdute. Dar asupra alianţei cu socialiştii, socotim că trebue să atragem atenţia tuturor. La Iaşi, elementul socialist s’a «aliat» cu partidul naţional liberal. Socialiştii de acolo ’şl păstrează individualitatea şi programul lor. La Ploeş'l, primăria s’a dat pe mina unul socialist, care de asemenea nu renunţă la i-deile sale. La Bucureşti s’a promis un scaun de deputat d-lul Ion Nădejde. Deşteptăm pe proprietari şi pe negustori, pe toţi aceia cari aă ceva de păstrat In ţara aceasta. Socialiştii sunt contra proprietăţel. E< sun-în contra armatei, pe care zilnic o batjocoresc In ziarul lor Lumea Nouă, el Îşi bat joc de simţimîntul patriotic. Pe de altă parte, trebue să se ia tu seamă că din haimanalele cari compun clubul socialist din Capitală, 90 la sută sunt streini: Jidani şi Unguri. Iată oamenii la concursul cărora a alergat Dimitrie Sturdza. Proprietarii şi negustorii, toţi bunii ro-mtnl cu dor de ţara lor, trebue sâ’şl deschidă ochii. Un distins bărbat politic francez a avut bună-voinţa să se însărcineze a întreţine pe cititorii <£pocei», o dată pe săptămîuăjCu mersul evenimentelor din Franţa. Poziţiunea onoratului nostru corespondent îi permite să dea şi explicaţia acestor evenimente. In numărul nostru de astă-zî publicăm, sub titlul «Scrisoare din Paris*. prima corespondenţă, primită de noi erl care conţine amănunte inedite şi care ar fi de sigur citită cu interes în ori-care mare ziar european. DIN ALE NOASTRE_________________ Adesiunea ilustrului Rjgoletto — Poroi-neanu, la resoluţiunile ce s’au 1 uat în întrunirile colectiviste de la Iaşi şi Craiova, se vede că nu a& părut suficiente guvernului, spre a’I asigura succesul electoral. Temîndu-se, probabil, să nu rămîe ca frunza pe apă — după cum zice vorba ro-mînească — d. C. F. llobescu s’a grăbit să recurgă la moftul «alimentăreloraşului», spre a constata în ce apă se scaldă alegătorii. De aceea, Voinţa Naţională anunţă cu litere aldine că în curînd se vor publica condiţiunile licitaţiunel alimentărel Capitalei cu apă, după proiectele d-lul inginer Radu. Tot apa stinge focul — ar fi argumentat C. F. Robescu,—prin urmare, tot la apă să cer şi efi ajutor ca să ies la mal. Apa d-lul primar are însă un mare cusur; e stătută şi miroase, şi actualul părinte al o-raşulul n’ar trebui să uite un alt proverb ro-mînesc, care grăeşteast-fel; «Apa cu picături si, pe piatră o niinîncă».., dar încă pe Robescu I Inriurirea pe care politica o exercita asupra cestiunilor de edilitate, — înrîu-rire vătămătoare, mal ales clnd se a-tinge de marele lucrări cari aă nevoie d’a fi executate cu spirit de continuitate—e cauza de căpetenie a stării înapoiate in care a rămas Capitala Regatului, şi a sdruncinăril finanţelor comunale. La noi, efectele deselor schimbări de primari şi de consilii comunale nu sunt măcar micşorate, prin existenţa unul corp de funcţionari comunali, pus la adăpostul fluctuaţiunilor de tot felul, păzitor fidel al tradiţiunilor administrative. Instabilitatea există la toate treptele ad-ministraţiunel comunale şi această stare de lucruri se agravează încă prin a-mestecul patimilor politice. Credem dar că propunerea făcută de d. N. Filipescu, în întrunirea de Duminică, de la Dacia, de a înfiinţa un consiliu al marilor lucrări ale Capitalei, menit a asigura continuitatea de exe-cuţiune a proiectelor însemnate, e menită a fi aprobată de toţi cel ce se preocupă, fără spirit de partid, de viitorul Capitalei Regatului. Spre a arăta care este gindul nostru, vom reproduce din cuvîntarea d-lul Filipescu, partea privitoare la această ces-tiune : «Cerem ca, pe lingă primăria Capitalei, să se înfiinţeze un consiliu compus din un mic număr de persoane competente, numit de guvern pe ua număr mare de ani, reln-nouibile pe o treime, din patru tn patru ani». «Ast fel, chiar un guvern care ar sta opt ani la putere şi care ar fi călăuzit uumal de dorinţa d’a numi oameni devotaţi politicei sale, n’ar putea avea unanimitatea in acel consiliu». «Toate proiectele de lucrări teclinice, tre-clnd peste suma de 40 000 lei, ar avea nevoe de aprobarea acestui consiliu, care, In unele cazuri, ar avea şi drept de iniţiativă. «Ast fel, lucrările cele mari nu s’ar putea întreprinde şi. mal ales, nu s’ar putea părăsi ori modifica de ctt cu aprobarea unul consiliu compus din persoane fără nuanţă politică ori cu opiuiunl diverse şi cari aU fost asociate la lucrările administraţiunilor anterioare. «Nu se poate îutlmpina la aceasta că s’ar aduce o lovitură principiului autonomiei comunale, intru cit cousiliul municipal ar trebui să ţie seamă de avisul unul consiliu numit, căci consiliul marilor lucrări uu ar avea să se rostească de cit asupra acelor proiecte cari aU şi azi nevoie de a-probarea ministerului de interne». «Această aprobare ministerială s’ar suprima şi s’ar trece, cu folos, consiliului marilor lucrări». «In loc ca comuna Bucureşti să aibă d’a-supra el o tutelă, i s’ar face cinstea de a se instala chiar In sinul el autoritatea menită a aproba marile lucrări şi această autoritate ar fi compusă din persoane specializate cu nevoile oraşului, angajate prin a-probările date anterior In toate lucrările tn curs de execuţiune şi lipsite de spiritul politic de care e animat ministrul de interne, care e mal tot d’auna dispus a aproba pornirile primarilor săi şi mal ales pornirile lor tn contra administraţiunilor anterioare». In sprijinul acestei propuneri, vom arăta aci foloasele ce alte Capitale, ale căror administraţiunl sunt mal puţin supuse fluctuaţiunilor politice, ah tras din crearea unui organ ca acela ce am dori sâ se înfiinţeze pe lingă primăria Capitalei. înainte de toate, însă, ţinem să arătăm că nici o Capitala n’a înflorit sub un regim'de instabilitate ca al nostru. In administraţia complicată a marelor o-raşe s’a dat, pretutindeni, o parte largă competinţelor, experienţil şi tradiţiunilor administrative. Lucrările mari de transformare a Capitalelor nu s’aQ putut săvîrşi de cit cu spirit de continuitate. La Berlin, puterea deliberantâ aparţine unul consilia de 126 membri, aleşi pe 6 ani. Puterea executivă insă, aparţine magistratului, care se compune din primul şi al douilea burgmaestru, 15 a-jutoare plătite şi 17 neplătite. Membrii «magistratului» sunt numiţi în afară de consilia şi titularii funcţiunilor plătite sunt aleşi pe 13 ani. La Copenhaga, puterea executivă a-parţine preşedintelui superior numit de Rege şi magistratului compus din 8 burgmaeştri, din cari 4 sunt numiţi pe viaţa. Aceşti magistraţi, numiţi pe viaţă, nu sunt numai executorii decisiunilor con- siliului comunal. El pot 'înapoia consiliului orl-ce afacere asupra căreia a intervenit o deliberare pe care el nu o a-probă şi in cas de ar stărui consiliul in părerea lui, el o pot referi ministerului de interne. Pretutindeni vedem că progresele însemnate, săvirşite de oraşele mari, se datoresc stabilităţel ce a existat în conducerea marilor lucrări. Bruxel a pro-pâşit şi s’a transformat sub administra-ţiunea ce s’a prelungit un lung şir de ani, a Iul Auspacli. La Paris, in perioada de transformare a capitalei Franţei, însuşi împăratul Napoleon inspira proiectai marilor lucrări, cari erafl aduse la îndeplinire de Baronul Haussmann. In timpul celor 17 ani cit a rămas In capul prefecturel Senei, Baronul Haussmann a putut schimba cu desăvirşire faţa Parisului, graţie sprijinului puternic ce i-1 dădea împăratul. S’ar părea că in asemenea condiţiunl nu era nevoie de alte garanţii de stabilitate pentru aducerea la îndeplinire a marilor lucrări. Totuşi, s’a simţit nevoie d’a se înfiinţa un comitet consultativ pe lingă administraţiunea Casei lucrărilor. Acest comitet avea de preşedinte pe prefectul Seinei şi se compunea din: Guvernatorul Băncel Fran-ciel, directorul general al casei de depuneri şi cousemnaţiunî, directorul miş-cărel generale a fondurilor ministerului de finanţe şi din trei membrii al consiliului municipal (care era numit, iar nu ales) desemnaţi de ministerul de interne. Acest comitet trebuia să-şi dea părerea asupra tuturor cestiunilor privitoare la serviciul Casei lucrărilor. Vom stîrşi aceste consideraţiunl, vorbind de un oraş cu care putem avea ambiţiunea de ane potrivi: Pesta. Cum a putut Pesta să ajungă la resultatele minunate pe cari le-a atins ? Prin faptul numai că cu toate ideile de autonomia estremă ce aO curs în Ungaria, s’a recunoscut că atunci cind e vorba de oraşe mari cum e capitala Ungariei, pentru a se aduce la îndeplinire proiecte măreţe ca acelea ce s’aO săvirşit la Pesta, trebuie, înainte de toate, stabilitate şi continuitate de vederi şi de direcţiune. In capul oraşului Pesta este un burgmaestru superior şi un vice-primar cari nu s’att schimbat de vr’o 16 ani. Părea Insă că această stabilitate in administraţiunea oraşului nu era suficientă şi s’a mal luat o precauţiune. Prin legea X din 1870 s’a instituit pentru Pesta, Consiliul lucrărilor publice şi el s’a Întrunit pentru prima oară la 23 Iunie 1870, sub preşedenţia comitelui Iuliu Andrassy, preşedintele consiliului de miniştri. gf. Consiliul fu organizat pe modelul Board of Works, din Londra. «Sunt 12 ani, zice d. Al. Orszagh, membru în Consiliul comunal, îu cartea sa «Lucrările publice din Buda-Pesta*, sunt 12 ani de ctud există acest consilia şi el a Îndeplinit toate speranţele concepute. Ei fu la luceput atacat de către autono-miştil zeloşi, dar efectul salutaritt al marilor sale operaţiuni a sflrşit prin a reduce la tăcere pe vrăşmaşii săi.» D. Orszagh arată resultatele dobln-dite cu acest regim. — Se poate vedea din cite-va rîndurl ce vom cita încă, i* mensa deosebire ce există Intre regimul ce ’l avem la noi şi cel cu care se laudă Ungurii.— Iată cum se exprimă d. Orszagh: «Timp de 12 ani, Consiliul a fost la înălţimea misiunel sale. Supravegherea sa constantă şi viligentă s’a exercitat asupra celor nial neînsemnate construcţiunl şi a iniţiat idei şi operaţiuni a căror efecte se vor simţi timp îndelungat.— Cadrul desvoltârel regulate a Capitalei este Întocmit pentru secole : admirabilul bulevard Andrassy stlr-şit, bulevarde interioare cro te, reglementele de construcţiunl elaborate, planul general al viabilitâţel Peştii viitorului sâvlr-şit, 1-gea expropriaţiumlor modificată. «Resultatul dobludit este imens. Progresele săvirşite de la 1868 desfid ori ce corn-paraţiune. Dacă punem faţă In faţă Capitala de acum 15 ani, cu mijloacele sale res-trînse, şi metropola de azi, constatăm un progres fără seamăn Trebue sâ mergi In lumea cea nouă, fa America, ca să găseşti exemplul unei desvoltârl a căre repeziciuni sâ se poată potrivi cu acela din Buda-Pesta». Nu putem de cit să regretăm că nu putem spune acela? lucru pentru Bucu* www.dacoromanica.ro k-W*>. EPOCA reştl. Să sperăm Insă că pentru viitor ▼om sfîrşi cu un sistem, căruia cele mal bane finanţe nu pot resista. Credem că propunerea făcută de d. Filipescu pentru Înfiinţarea unul Con-siliA al marilor lucrări ale Capitalei va atinge scopul de toţi dorit, de a da stabilitate şi spirit de continuitate, cel puţin intru cit priveşte conducerea marilor lucrări. ESFOBMAŢn CRIZA MINISTERIALA Constituţionalul află că el» Spira tiarei, ministrul cultelor st Instrucţiei publice, *st-a elat el emisiune a, nerv inel sti Iscălească tlecre-tele pentru hecatombele ce’l le cer guvernamentalii intre profesori pentru motive electorale. A Pe de altă parte, Drapelul publică următoarea informaţie: «Circulăsgomotul, pe care 91 înregistrăm sub reserva cuvenită, că ti. general Mie-rendel, ministru ăe rezbel, ar fi demisionat», Tllh&riile d-lui Ferechlde (Teroarea în Giurgiu) Bandele de tilhari ale d lul Ferechide şi-aii deelănţuit In Giurgiu, sub ocrotirea Iul Epureecu, toată sălbăticia lor, spre a In groşi pe cetăţeni. Luni seara, după isprăvile sub comisarului Ghiondea, şeful bandei de tilhari recrutată de d nil Ferechide şi Epurescu, o teroare ne mal pomenită s’a răsylndit asupra liniştitului oraş Giurgiu. Imediat după plecarea trenului de seară care ducea pe fruntaşii conservatori, banda poliţienească condusă de sub - comisarul Ghiondea, înarmată cu ciomege şi în urlete îngrozitoare a cutreerat mahalalele, respingtnd pe trecători, improviztnd manifestaţii setrboase dinaintea caselor locuite de conservatori sau disidenţi. » * * Această bandă mizerabilă, văzînd la o distanţă oare-eare, trecînd pe si radă, pe d l D. Slobozeauu, membru al dizidenţel liberale, s’a pus pe goană după dinsu, agitind ciomegile şi proferînd înjurăturile cele mal scirnave. Pun uJna pe d. Slobo-zeanu şi după ce îl stilcesc în bătăi, îl tirăsc la poliţie şi-l aruncă intr’un becii murdar, uude 1’aft ţinut toată noaptea, fără să 1 dea nici o hrană. După această ispravă, banda se dedă în faţa beciului la o nouă demonstraţie fioroasă, presărată cu înjurături la adresa fruntaşilor conservatori şi dizidenţi din localitate. * » Mai tirziU banda reapare din noii prin stradele oraşului. In piaţă, banda pune mina pe un tinăr al cărui nume ne scapă. Lupă ce 10—15 mlinl il scutură cu putere ameţindu-l cu duhoarea de drojdie, alţii vroiau să-l execute pe loc, în mod sumar. Banditul Ghiondea apucă de gît pe tinăr şi in ghionturi il împinge spre poliţie. Mai mulţi ofiţeri revoltaţi de aceste cruzimi, intervin împreună cu amicul nostru d-l N. Dumitriu şi cu d. avocat Tonta Aliescu, scăplnd pe tinăr din ghiarele bandei. Atunci Ghiondea s’a repezit asupra d-lut advocat A/ie-seu, ca să-l lovească cu ciomagul. Un d. căpitan insă sare înaintea banditului şi 8mulgindu-l ciomagul, l’a gonit. Lupă aceste isprăvi banda s’a retras spre d. Epurescu, ca să-t dea seamă de operaţiile săvirşite. Aflăm cu părere de rătl că starea sâ-nâtâţel d-lul G. Cantacuzino, fostul ministru de finanţe, se agravează pe zi ce merge. S’a părăsit ideea de a se transporta bolnavul lntr’o staţiune climaterică. CRIZA BISERICEASCA Aflăm că I. P. S. Sa Ghenadie, fost al Ungro-Vlahiel, a primit numeroase telegrame şi scrisori de felicitare din toate unghiurile ţărei, pentru hotărtrea ce a luat’o cu privire la darea în judecată a lui Limitrie Sturdza. Printre aceste scrisori sunt clte-va din Transilvania şi din Bucovina. Cele mal multe scrisori sunt trimise de preoţi. Intr’o notiţă publicată zilele trecute in ziarul nostru s’att strecurat unele aprecieri greşite la adresa d-lul Oroveanu din R.-Sâ-rat. Ne facem o plăcere a rectifica acele aprecieri. Ieri a încetat din viaţă d. Ion N. Cernescu, părintele distinşilor avocaţi C. şi Gr. Cer* nescu, fost provizor al internatului liceului S ta Sava. Ceremonia funebră va avea loc azi, la orele 3 p. m. In capela cimitirului Şerhau Vodă. Coudoleanţele noastre Întristatei familii. WJnde-l lista guvernamentală ? Ctţl-va membri al faimosului comitet central colectivist s’aă întrunit din noii Luni seara şi erl la amiael pentru stabilirea listei guvernamentale la alegetile comunale dtn Capitală. In consfătuirea de Luni seara, d. C. F. Robeecu a cetit o scrisoare a tovarăşului săă Melissiano, prin care acesta renunţă la edrepturile tale» de a figura pe listă. Cu toate aceste, d. C. F. Robescu toii mal stărui ca Melissiano si fie primit; cum însă toţi s’au pronunţai (n contra, d. Robescu a sfirşil prin a ceda. * -* * Se credea deci. că odată cestiunea Melissiano înlăturată, nici o dificultate nu se va mal ivi Im alcătuirea listei. S’a tntîmplat însă tocmai contrariul: D. I. C. F. Robescu, consimţind la înlăturarea Iul Melissiano, încearcă acum să impună cite va persoane tot de teapa ajutorului său. Şi aceasfa, fiind că se teme şi cu drept cuvînt, că va fi tras pe sfoară şi nu va fi ales primar. Din această causă, d. Robescu vrea să şl asigure o majoritate devotată. Acest nou incident, mal grav de cit incidentul Melissiano, a produs o nouă crisă îi comitetul central. * * * Comitetul a decis că dacă se va putea întocmi lista guvernamentală pină mîine dimineaţă, atunci pe mîine, Joui sau pe Vineri seara, să se convoace o nouă întrunire publică la băile Eforiei. Ministerul instrucţiunel publice a dispus împărţirea elevilor de la seminarul musulman din Bahadag, la două divisiunl: divisia I cuprinde pe absolvenţii de curs primar, iar a doua pe acel ce nu att acest curs. Celor dinţii li se vor preda limba romlnă 3 ore pe să ptamiuă şi istoria ţărei2 ore; iar celor din divisia II a li seva preda programa întregului curs primar In limba romlnă cite 3 ore pe zi. Această măsură este luată numai In mod provisoritt pină la Întocmirea unul program analitic şi a unul regulament special pentru seminarul din Babad»g. La primăvară se va Începe construirea unei gări imposante la Constanţa. Locul unde se va clădi gara a produs un conflict Intre primăria lo ală şi intre direcţiunea C. F. R., căci aceasta din urmă ar vrea s’o construiască lingă casarma diviziei, iar primăria ar dori lingă depositul de petrol, pentru a contribui ast fel la înfrumuseţarea oraşulal. Alegeri libere Prefectul Stoenescu din Călăraşi afltnd că sala Cătălină s’a închiriat partidului conservator spre a ţine o întrunire publică, în ziua de Simbătă, s’a dus Vineri spre Sîmbătă noaptea, la proprietarul sălei şi l’a ameninţat cu o sumă de procese de contravenţii şi cu orgia administraţiei şi a poliţiei, dacă va îndrăzni să dea sala pentru întrunire. Proprietarul îngrozit de ameninţările prefectului, i a spus că nu ştie cum şi ce să facă, căci a închiriat contract pentru închirierea sălel pentru 400 lei. Contractul cuprinde clauaa, că dacă el, proprietarul, ar fi silit să revie, atunci să plătească o despăgubire de 2.000 lei. — Dacă iml daţi 2 000 lei, — spune proprietarul,— rup imediat contractul. Prefectul pleacă furios. La redacţia noastră posedăm o bilă luată din mîinile unul bătăuş din bandele lui Epurescu. D. Ferechide, dacă doreşte, putem să t-o oferim in dar. Procurorul general a însărcinat pe d. Caracaş, prim-procuror al tribunalului II-fov să ancheteze tîlhăriile d-lul Ferechide Duminică seara in prăvălia d-lul Nae Bănică din calea Dorobanţilor. Pină azi dimineaţă, primul procuror n'a procedat încă la anchetă, căci nu primise încă instrucţiunile d lor Ferechide şi Co-atică Stoicescu, pentru cocoloşirea tilhăriel. In vederea executării planului de înfrumuseţare al oraşului Constanţa, primăria locala a făcut un raport ministerului de interne pentru Înmulţirea personalului techuic. Execuţiunea planului de Înfrumuseţare se va începe la primăvară. Cine se abonează la ziarul „E-poca“ plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, eu un adaos de 2 lei pentru Capitală fl 2 lei SO bani pentru judelei va primi franco, ca premiti, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba flfovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie >, un volum în 8° de 20A pagini elegant tipărit9 cum şi Tristia, cel din urmă articol al Iul Alexandru Xialiovari. ECOURI — Influenţa Îşi atacă brusc victima. 0 slăbiciune extremă, lumuerea forţelor, durere de cap, iucovoiare, nevralgii şi catar, deranjarea funcţiunilor gastrice şi intestinale, acestea sunt simptomele grave mal cu seamă la persoanele bolnave deja, sad slabe. Medicii cel mal celebri recomandă întrebuinţarea netntlrziată a vinului şi elixirului Bravais, ca specific al boalelor catarale, două linguri de supă cu viu la fie-caredouă ceasuri şi In ora intermediară un grog cald cu două linguri de elixir. — Doctorul Olchomski dă consultaţiunl, intre orele 6-7 seara. Strada Călăraşilor — Restaurantul Dimitrie Enescu, din str. Sft. Ionică, ln dosul Palatului Regal, după o nouă şi îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de mtncare. Bucătăria aleasă, Romlnă şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţâ bogat asortată ln vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sala clientela. Oronio& judioiară> 0 moştenire vacanţi. Revendicarea el de bnlgarl. Interpreţi tarei şl bulgari. Ştiri judiciare. ■ In anul 1894-, moare In Bucureşti un anume Tudoraehe Petrescu, care poseda un imobil, la gura pieţei, alătur) cu Bazac.a, şi care se Îndeletniceai) cu negoţul de iarbă de puşcă şi alice, posedlnd şi o onre-care avere mobiliară. Se denunţă autorităţii cum că mortul n’are nici un neam cunoscut In ţară, de şi tre-ea de văr un anume Dr gon, cirezar de profesie, care a îngrijit pe defunctul In timpul boalel lui şi care l’a lumormtntat. Averea se pune sub sequestru pină ce vre un moştenitor ’şl va proba calitatea lui la moştenire. Un proces se naşte. Averea e revendicată de o parte de Dragon, de altă parte de doul bulgari din Şuinla, Mataeof şi Sarafca, ministeriul de domenii, fiind şi el presinte spre a revendica moştenirea ca vacantă in caz ciad nici unul din moştenitori nu ’şl-ar putea proba calitatea lor. Tribunalul a trimes in posesia averii defunctului Tudoraehe Petrescu pe Dragon. Afacerea s’a Înfăţişat cu apel, Înaintea secţiunel a 2 a a f.urţel de apel din Bucureşti. S’att ascultat ciţî-va martori cari ştiatt roinlneşte, răminiud să se asculte intr’o altă şedinţă cel cari nu ştiad de cit turceşte şi bulgăreşte, fiind trebuinţă de un interpret turc şi de un interpret bulgar. Din spusele unul martor, Niculescu, băcan şi chiriaşul defunctului, Dragon trecea din svonul public de văr al Iul Tudoraehe Petrescu, dar pe de altă parte martorul ar fi auzit pe acesta odată, spuoind unul turc ce venise din Şumla, că şi dinsul e de acolo, că lălăi săd a ocupat iu Şumla funcţia de prestator şi că de mic copil a venit in Rominia, părinţii lui petrei-indu-1 pină la Silistra. Se naşte o discuţiune vie asupra siuceritaţel depoziţiei acestui martor intre apărătorii ambelor părţi. Continuarea desbate-rilor se araîuă apoi pentru 11 Martie. Dragon era a istat de d-nil avocaţi C. Arion şi Obreja ; bulgarii prin d. Al. Vericeanu, fiind prezinte şi con-ulul bulgăresc ; ministrul domeniilor prin d. Mihail Aatonescu. * * * Tribunalul Ilfov, secţia a 2- a judecat Ieri pe vizitiul Ion Galbează. care cu vagonul de tramvayce 1 conducea în ziua de 7 August trecut, pe c;dea Rahovel, a călcat un copil al văduvei Anica Moşoiu, lăsindu-1 mort pe loc. Societetea noului tramvay era reprezentată prin d-nil V. Lascar şi Dârăscu. Din depoziţia unor martori reese că copilul a venit d’a curmezişul, eşind dintr’o curte, şi voind să se urce In tranvay, s’a iovit de platforma, a căzut la picioarele de diu dărăt ale cailor şi în urmă a fost călcat da roată. D. procuror Lvpescu atribue nenorocirea, ne-destoiniciei viz.ţiului. Apăiarea a căutat să a-rate că nici o culpă nu se poate aduce vizitiului. Tribunalul achită pe inculpat, respingtnd şi cererea de despăgubire făcută de mama copilului, rare s’a constituit parte civilă pentru suma de 40.000, „EPOCA" IN PROVINCIE TI Ml G O VMS TE * Alegerile comunale de aici vor fi foarte calde. Acţiunea oposiţiunel conservatoare fiind energică, era firesc să provoace o reacţiune In clmpul liberal. înlocuirea prefectului Ataimsiu prin 'deputatul Nico'acscu a mal ridicat lutru cit-va moralul liberalilor. Totuşi situaţiiinea să desemnează turbure de tot pentru liberali şi isbluda conservatoare e aproape sigură. Prefectul actual, de şi cam şubred ca sănătate, desvoltă o activitale febrilă, şi ţese iutrigl peste intrigi doar-doar de va provoca dissensiunl iu partidul conservator. încercările sale însă n’att reuşit, fiind că trecerea pe lista liberală a domnilor Nae Rucăreanu la colegiul I şi Theodor Andro-nescu la colegiul al doilea, departe de a slăbi partidul conservator, din contră l’a întărit. Ac-şti domni — două uulităţl in ordinea morala, intelectuală şi materială—erail doul soldaţi in partidul conservator cărora ş-fil partidului nu le da de cit strict importanţa cuvenită rangului lor. Astă zi ocupă tu partidul liberal locuri mal mari, cuvenite, fără îndoială, altora cari att luptat ta rludurile liberalilor. De aci certe, neînţelegeri, Înjurături, etc. din partea nemulţumiţilor liberali. Partidul conservator forte de drepturile sale, a exclus din sinul săfl pe aceşll doul iudivizl, dăruiudu-l pină la sflrşitul vieţel lor, partidului liberal. Lista liberală se compune din d nil Ioan Nicolaescu, Dimitrie Alhanasiu, Lazăr Petrescu, Petre Petrescu şi Nae Rucăreanu, zis şi Năiţă Rezervistul. Despre d. Ioau Nicolaescu se zice : fost’al lele cit al fost... Athanasiu a fost un prefect nul şi incapabil. Va fi fără Îndoială un excelent primar al Tlrgovişlel, sărăcită şi adusă ln sapă de lemn de bunul săU amic, inteligentul Niţă Stamatiu, fostul primar. Petre Petrescu e ceva mal remarcabil. Nu vorbeşte nici o dată şi se mulţumeşte a se Închina şi supune şefilor. In localitate lumea ’l zice : «Domnul aşa este». Pe Lazăr Pelrescu 11 credea lumea om cinstit. Probabil că şi el are despre el aceeaşi părere. Asta nu-1 lmpedecă ca să-şl vinture griul de la moşia de Ungă Ttrgovişte cu gardiştii primăriei. Cît pentru Năiţă Reservistul conligentul săd e mare de tot. A făgăduit liberalilor peste 40 voturi... Cum Insă acest nostim bărbat du e burghez de loc, ci un gentleman desâvlrşit, să sperăm că nu’şl va ţine făgăduiala... La rtudul lor conserva*orii att făcut şi el o listă a lor compusă din domnii Vasile Di-mitropolu, Ilie Anghelescu, Iancu Grigo-rescu, Toma Cîmpeann şi profesorul Con-durăţeanu. Tlrgoviştenil nu vor hesita lutre aceste două liste. Diferenţiele cari le separă sunt prea in avantagiul conservatorilor. VASMjWJMMJ Simbătă, S4 curent, e’a dat ln oraşul nostru un btl. S’a petrecut de minune. Am remarcat www.dacoromamca.ro pe d-nele Is&ceeeu, o prea frumoasă perlă seducătoare. Sion, Vojen. Ortinskj-, Scarlat, în-clntătoare ; dr. Ungar, Berbie, Cap, Vrabie, fermecătoare ca in tot-d’auna. Vasiliu, Buzdugan, Dunca, Motas. Teodorescu, Palangeanu, Răscanu, Superbul şi graţiosul buchet de domnişoare se compunea din d-şoarele Elena ŢurcanovicI şi Margareta Vojen, doul iDgert rătăciţi pe pft-mlnt Florica liottez, foarte drăguţă, Lucreţia Vasiliu. simpatică, Agripina ŢurcanovicI, Arte-niisa Vivosky, Elena Buzdugan, Elisa Damfl, Troteanu, Teodorescu, Ortansa Damfi, Claudia Bogdănescu. D-nii Mătăsaru, Poposcu, Berbie, Stoenescu, Pastia, Dimitriu, Inilţ. Ibrăileanu, Motăş, Ma- vrocordat, Lupaşcu, Donicl, Ciurea, Irimiade, Dunca, dr. Ungar, Scarlat, Filipescu, Tataru, Singurov, ŢurcanovicI, G. Iriiniade.Vasiliu, Răş-canu. Buzdugan, N. Vasiliu. Cap. Vrabie, Locot. Levezianu, Locot. Vasiliu (Birlad), Buznea, Di-initriu, Anastaaiu, Sub-Locot. Rotaru, Obede-naru, Dinescu. EraU orele 4 dimineaţa cind am părăsit balul, duclnd cu mine cele mal plăcute suveniruri. V. Situaţia în Austro-Ungaria Viena, 21 Octombrie.— Camera deputaţilor.— Adunarea respinge cu 187 voturi contra 114 cererea de punere sub acuBaţie a ministrului Thun, pentru că a înlocuit cî• te ■va legi prin ordonanţe ministeriale. D. Wo'ff, al partidului Schoenerer, of tuşind naţiunea polonesă, isbucneşte un ago-mol mare.— D. Guiewosz, polonez, califică pe d. Wolff de puţoitt. Este vorba de o intllnire pe teren între d-nil Wolff şi Guietvosz. Buda pesta, 27 Octombrie.— Camera deputaţilor.— Şedinţa este foarte furtunoasă. 0 altercaţiune vie se ridică între d-nul Gojari, al majorităţii şi contele Alexandru Karoly, al oposiţiei, cari constituesc martori. La eşirea de la şedinţă, opoziţia face mm tapagiu de nedescris şi strigă : Afară ministrul preşedinte ! Şedinţa se ridică in mijlocul unei eu-rescitaţiunl mari. Depeşile de azi Madrid, 27 Octombrie. — Se asigură {cd împăratul german va sosi la Cadix, la 8 Noembrie. Gmunden, 27 Octombrie. — Marea ducesa Maria-Antoinette de Toscana a murit la mieeu-nopţit. Paris, 27 Octombrie—lutrunirea comisi-unei păcii ce trebuia să se ţie azi, s’a a-mtnat pa mîine, după cererea comisarilor americani, cari nu traduseseră încă lungul document sosit azi dimineaţă şi conţintnd răspunsul Statelor-Unite la cererile spaniole In privinţa Filipinelor. Atena, 27 Octombrie.—D. Zaimis a fost Însărcinat să formeze cabinetul. Foştii miniştrii Corpas şi Miaulis păstrează portofo-liurile lor. Triest, 27 Octombrie.—Un cutremur tare de pămlnt ce a ţinut două secunde s’a simţit aci la 11 ore şi 44 m., de dimineaţă. Zara, 27 Octombrie.— Un cutremur tare de păinînt s’a simţit Ia 11 ore şi 35 m. La Bencovac. Iu urma a două cutremure tari, mal multe case att suferit stricăciuni. Roma, 27 Octombrie.— Conferinţa anarhistă este convocată pentru 12 Noembrie şi, după Italia, va ţine şedinţele sale la palat ul Corsiui. Guvernul italian va formula 5 propuneri, cari aii fost acceptate deja de o parte a putierilor. Paris, 27 Octombrie.— D-nil Cocbery şi Aynard att fost aleşi vice-preşedinţl al Camerei deputaţilor. ----------------eeww----------------- ŞTIRI MARUHrTJG * Gimnaziul Clmpu-Lung* va purta pe viitor numele de «Dioicu Golescu». * Att fost numiţi : D. Pavel Alevra, director de clasa 11-a ln serviciul Închisorilor. D. I. Papiniu, şef de ambulanţă ln ace-laş servicia ; şi D. G. Cornea, grefier-comptabil In serviciul luchisorilor. DIVKRHK DIN CAPITALA Bftnc&tor de nasuri. - O dramă sînge-roasă s'a petrecut astă noapte in strada Turturelele 8(j. Individul Niculae Lazăr din calea DudeştI 67, care trăeşte de m«I mult timp in concubinsgifi cu femeia Anica Tătaru din strada Turturelele 86, ducindu-sc aseară la amanta sa şi luindu-se la ceartă cu dinsa, intr’un moment de furie s'a repezit asupra sărmanei femei şi apucind-o cu dinţii de nas i l'a rupt din rădăcină. Sărmana femee, cu figura inundată de singe, scotea ţipete sfîşietoare de durei e. Vecinii att venit in ajutor şi nasofagul a fost arestat. Anica Tătaru a fost trausportată la spitalul Colţea. S:area el este gravă. Pangaş prins.—Individul Vasile Oprescu, pungaş de meserie, s’a introdus astă noapte, în camera unu! călător, din otelul Gabroveni, şi i-a furat portofoliul, conţiniud 100 de iei in bilete de bancă şi alte hlrtil importante. Pe cind pungaşul se furişa pe scări eu obiectul furat, din lnllmplare a tnst surprins de un servitor al otelului, care a dat alarma, a prins pe pungaş şi l’a dat pe mina poliţiei. DIN ŢARA Nenoroci ren dtn Şoldftneştl.- Din Fălticeni ni se anunţă o greaznică nenorocire, intlmplati zilele trecute in comuna Şoldăneştl, Suceava. Copilul Iohan Svolenski, fiul morarului din acea comună, juclndu-se prin localul morel, care era in mişcare, alunecind a căzut şi fiind apucat de roata morii a fost sfârlmat ln bueâţl. Descoperire macabră.-In'dreptul comunei Medjidia, Dobrogea, s'a găsit, zilele trecute, cadavrul unui bărbat necunoscut, avind partea superioară a corpului înlncati ide clini. Parchetul a fost aviz»t şi s’aQ început cercetările pentru dovedirea criminalului şi descoperirea identităţe! persoanei. -----—------------etOWlia------------------ Scrisoare din Paris (Corespondenţă specială a Epocel) Paris 24 Octombrie Noul cabluri. — JLugtla politicii -Amorţeală ţi «fea^sel.- Orey-fUttaraif ipocriţi.— Propunerea GerviUe.- Mie urbe Nu trebue să-şi facă cine va iluzii asupra cabinetului DupHy-Freycinet şi mal cu seamă să creadă că va fi de lungă durată. De la căderea ministerului Meline, situa-ţiunea politică în Franţa s’a modificat cu totul. Atunci lupta era între radicali şi o-porluniştl ; ţara ostenită de agitaţiunile an-t rioare, cerea odihnă şi părea a nu se interesa. Astăzi, terenul luptei este schimbat. Este vorba de Insă-şl existenţa R publicel. Printr’o dreaptă tntorsăt râ a lucrurilor, amicii trădătorului Dreyfus, se proclamă ca adevăraţii şi singurii republicau! cari tot el, att dat lovitura mortală Republicel. Şi iată cum : Mal Iutii ridi-tnd şi susţinînd o agitaţiune care a turburat mersul atace/ilor şi a sttr-nit In contra guvernului pe micul comerţ şi mica burghezime, adică sprijinul ordinar, cel mal credincios al tutulor puterilor stabilite. Apoi, făcînd să sară in ochii tutulor, neputinţa sis emulul, care permite unei bande de agenţi al evreimel cosmopolite să ţie In loc de doul ani de zile, ministerul. Came-rile, opinia publică, fără ca toţi aceş'I indivizi să poată fi maturaţi. Sentimentul general este amorţeala, da; amorţeală amestecată cu dezgust. Diu acest sentiment al situaţiunel a luat naştere cabinetul Dupuy. Aceia, cari odinioară ll Injoratt cu violenţă, ca d-nil C16meu-ceau şi Jaur&s. !l primesc acum cu resemnare, fiind că înţeleg că el este una din ultimele blrne de scăpare aie Republicel. Dar, chiar prin compunerea lui, acest minister este predestinat Ia o apropiată cădere, afară numai dacă d. Dupuy «nu şl va tăia coada»—faimoasă expresie — şi nu va reuşi să şl transforme radicalii îu oportunişti. Declaraţiunea guvernului, citită la Cameră, •ste un model de platitudine de nelnsemnă-tate care prin el in»uşl, arată viciul congenital al acestui cabinet. Guvernul n’a îndrăznit să se pronunţe categoric asupra nici unei cestiunl. A riscat o frasă banală asupra ul'ragiilor aduse armatei, dar a avut grija sâ Indrepteze a-ceasta priu supremaţia puterel civile, pe care nimeni nu o contestă şi respectul datorit magistraturel—adică camerei criminale a Curţel de casaţie. Iu realitate, cabinetul Dupuy Freycinet este tot atlt de dreyfusard ca şi cabinetul Brisson. Singura diferenţă este că pe ciad fostul cabinet era deschis, pe faţă, aces’a este ipocrit. Cea mal buna proba asupra adevăratelor lor sentimente, este primirea pe care a făcut-o propuuerel d-lul Gerville Reaclie. Această propunere, dedea Curţel de ca-saţiune, ln secţii unite, cercetarea afacerilor la revizuire, ln loc de a o lăsa numai camerei criminale. Pe lingă asta d. Gerville R6ache cerea ca, pria efect retroactiv, această lege să fie aplicată afacerel Drevfus. Ministerul s’a grăbit de a declara că vi combate această propunere. In adevăr, dacă afacerea Dreyfus ar fi fost supusă întregel Curţi, respingerea revizuirel ar fi fost a-proape sigură. Afacerea Breyfun. Mişcarea anii-oemită. -Tulem Guerin şi bil. Neaviud intenţia de a face un eurs întins de morală, respectiv de recunoştinţă, voia vorbi cit se poate de scurt despre ea şi aşa zic : recunoştinţa, pe scurt şi explicit, este mărturisirea verbală a bine-faceriior ce un X. a a primit de la un Y. Acum că bine-facerile se pot clasifi ca după scop, pe care, avîndu-1 în vedere, ele pot fi mal mari safl mal mici, că se pot estinde la persoane singurite saQ tn general etc., rfimîne la facultatea aceluia care a primit bine-facerea, să se pronunţe Intr'un caz sad in altul. Rămlne zic la facultatea omului să recunoască bine-facerea ce a primit in totul safl in parte, să o tăinuiascâ, adică să o ţină secret, sad să o trlmbiţeze. Nu este mal puţin adevărat, «ă ar fi mal conform cu principiile Moralei creştine tăinuirea de cit publicarea, dar aceasta cred că s'ar referi mal mult la cel care a tăcut bine-faceţ-ea de cit la cel eare a primit'o. Acum să Încep ; efl care scrifl, nu sunt nici bătrin, nici tinăr, nu sunt nici cult, nici fără cultură, avînd aceste intermedil la Sndămină cred dar că sunt in bună măsură şi de a aprecia şi de a trliubiţa binele primit. Cu atit mal mult mă Îndreptăţeşte la aceasta, cu cit binele de care vorbesc, nu se referă numai la mine personal, ci şi in general. Nu trebue a căuta că binele ce vreafl să-l spun, dacă se referă la persoanele clericale (preoţi) şi privesc numai pe el personal, nu, ci în mod cit se poate de direct, este referitor la Biserica noastră romină-ortodoxă, la ţara noastră întreagă. Este înăscut în sufletul omului sentimentul de a comunica bine-facorea, aşa că după regulile moralei în general, binele primit şi comunicat creşte pe jumăta'e; iar răul se micşorează pe jumătate. Acum, dat fiind, că nu jicneşte cu mult pe acela care trlmbiţează o bine-facere, ei din contră îl adaogă la moroiul Iui, mă oblig dar, a o mărturisi fără Înconjur, de sigur, eum am spus mal sus referitor la mine personal şi în modul meu de vedere. Se poate să fiâ înşelat, dar aceasta mă priveşte numai pe mine cred că nu ating şi nu atac pe nimeni. Cine nu'şl aduee aminte, dacă vroeşte să fie consciincios, agitaţia, fierberea in care se aflaţi preoţi! noştri Înainte de legea Clerulul-mirean din 1893. Prin această lege, cu toate lacunele ce pot fi în ea( de sigur ca o-I-ce inceput), totuşi uu se poate tăgădui, că partea referitoare la salariul preotului nu ar fi un pas spre bine. Trebue să fie un ingrat preotul care va tăgădui acest lucru, dacă Insă vroeşte să socotească binele in general. Acum te întrebi ? Dacă un început spre bine s’a adus preotului romin şi prin el bisericel întregi prin orl-cine. Nu i se cuvine oare a fi recunoscător aceluia care a avut mal multă grijă de el, şi prin el de biserică şi ţară ? Ea cred că da. .Şi apoi dacă cred, urmează să recunosc aceasta nu numai în mine, ci să-mi manifest această recunoştinţă şi în atarft. Primească dar legiuitorul din 93 şi cu el Întreg partidul conservator omagiile mele de recunoştinţa, faţă cu binele ce a făcut bisericel vale. O să mi se zică insă de inimile rele-voitoare, de sufletele mici, că vinez In apă turbure, că este ajunul alegerilor comunale şi cu aceasta fac reclamă partidului conservator. Poate să se zică, nu o tâgâduesc. Nu sunt ea oare îndreptăţit a recunoaşte mal mult meritul aceluia care in cercul sătt de ai-tivităţl şi-a aruncat privirea şi asupra acelora cari bătlnd la uşă vecinie eraO respinşi? Mal clar, nu sunt «a oare justificat, a soco'i mal părinteşte modul de a lucra al partidului conservator, care In intervalul de 7 ani al gu-vernămtntulul sAO tl-a aruncat privirea şi asupra preotului Itomtn şi prin el asupra bisericii ? De ce guvernul actual n’a tăcut aceasta in timpul de 12 ani cit a fost la clrmfl înaintea partidului conservator ? Răspunsul este foarte uşor, căci a fost mal puţin milos de preot şi de Biserică. (A fost, ca să zicmal bine, un părinte mal mult vitreg de cit bun.) Nu voiesc să mal arăt tn mod detaliat ţi alt merit al partidului conservator, referitor la binele biserici, dar totuşi In două cuvinte Incbi-Ind zic: că numai prin el, Înţelepciunea şi mila Iul de biierici, •’• adus pace* 1a ea. In suplimentul nostru de azi, tn care publicăm discursurile d-lor P. Carp, T. Maioresca şi I. Grădişteanu, s’a făcut o greşală de paginaţie pentru care cerem senze cititorilor. Partea finală a discursului d-lni Maiorescu, a fost adăogată din greşală la sfîrşitnl discursului d-lul Carp. Discursul d-lul Carp se termină ou cuvintele: „Dar să fim practici d-lor ; cel mal ban mijloc de a-1 reda vocaţiu-nii Ini este de a vota lista ce voiţi avea onoare să citesc“. Tot ce nrmează, în supliment, face parte din discnrsnl d-lul Maioresca şi tr bne adăogat dnpă pasaginl în care se citează exemplul Ini Nicolae Golescu, Ion Brătianu? Manolache Kostache şi Lascar Gatargi. Doctorul Paul Eleuteresou, reîntoreîn-du se din streinâtate, ’şl-a reluat consul-taţiunile sale între orele 3—4 p. ra., strada Armenească, 10. Comandele din judeţe pentru Buletine şl Plicuri, necesare la alegerile comunale, se e-fectuează imediat de către Tipografi» „Hellade“ strada Clemenţei, No. 3. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asnpra: Buletinului meteorologic, Cola apelor, Vosnita Bietei, JLicUatiuni, Bursa Bucureşti şi Mersul trenurilor ce înserăm pe pagina IV. + Inconsolabilii: Dimifrie Panku cu copiii, Marghioala, Ion Beştelel cu cop ii, Take Vlădescu, George Vlădescu cu familia, Mihail Vlădescu cu familia, Ion Vlădescu cu familia, Matache Cătuneanu iu familia, Radu Popescu cu familia, Eufrosina Ţtnţăreanu cu copiii, Alexandru Poşoifl, Măria Ştefă-nescu, Gr. Ştefânescu, Smaranda Ştefăne-seu, Athanasie Panku cu familia, Alexandru Panku, Căpitan lorgulesru cu familia, Titu Ştefânescu cu familia, Giuseppe Crespi cu familia, Ana Petrescu şi Iou Petrescu, afl durerea a vă anunţa Încetarea din viaţă a iubitului lor socru, frate, bunic, unchifl, văr Alecn Vlă.descu In etate de 80 de ani Decedat In ziua de 27 Octombrie 1898 şi vă roagă să bine-voiţl a asista Ia ceremonia funebră care se va oficia Miercuri 28 curent, orele 5 p. m., in capela Cimitirului Sf. Vineri, unde se vor depune şi ultimele rămăşiţe mortuare. Bucureşti 1898. Maison Nouvelle MODE 8.—Strada Regală —8 Are onoare de a informa pe eleganta na clientelă eă a adun eele mat fmmoame modele de pălării create de modintete eele mai renumite din Moarto. Sit. 123 II A NTTT de pe moşia Săftica, proprie-nAllUL tatea d-lul IOAN N. LAHOVARI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 ae dă cu arendă. Doritorii se pot adresa la proprietar. Sit. 141 Ca local da staţia pentru biciclişti. www.dacoromanica.ro Manutanţa Armatei Avînd necesitate de grta şi secară, aduee Ia cuneştinţa generală, că primeşte în orl-ce zi oferte însoţite de probe tn greutate de 6 chi-lograme, iar licitaţia va avea loc în ziua de tt Octombrie curent ora 9 dimineaţa in localul Manutanţei din Bucureşti ; (a se vedea şi cae-tul de sarcine publicat în «Monitorul Oficial» No. 89 din î* Iulie 1898 relativ la condiţia»!. Sit. 142 Diectorul Manutanţei Adjunct clasa I, (ss) QEV1CA No. 801 1898 Octombrie 6 DE VÂNZARE Locuri Parcelate DE LA 1 JLEC şt ăO BA1VI METRU PATB4T pînă, la 50 BANI Pe Malul Mâreî negre ŞI LACUL TECHIB, GHIOL tn condlţtunl de plată FOARTE AVÂNTAG IOANE adică in timp de 4 ani in fi rate trimestriale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, attt ca climă ctt şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul D-nnl I. MOTILi Bucureşti, Str. Boamnel, 97. D-tor Ecaterina Arbore-Ralli Specialistă in boale de eopil sl femei Strada Romană-TnnarI, No. 10 Imediat Ban! DaO cu ipotecă I satt II rang după credit 300.000 cu dob. 9°/o şi 300.000 separaţi orl-ce sumă cu dob. IO» o pe Moşii şi Case Adresa : BVMETtlESCU- Cimpina, Strada Dionisie No. 11, Bucureşti ora 8—10 a. m. şi 1—4 p. m. Sit. 14# Doctor Besnoa Medic la spitalul de copil Special in boale de copil Str. Popa S6re, No. 24 sit. 87 Piatră Măcinată De vînzare cu preţ avan-tagios. Sit. 12» A se adresa la agenţia lucrărilor Casc! de Depuneri. w«»£ucurescI . „ rCALATZ, Şl . BRAILA, Stuasa »ourinul T Stbaoa rzcsaua A V I & Pe lingă articolele de ferărie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ral-e sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-cîmuri de masă, articole de menagia ş. a., d. e.: Serviciurt de porcelan şi eerviciurl de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciu de diferite sisteme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesar» Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor ţşi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’mT visita magasinul şi vor găei oate articolele necesare cu preţuri foarte convenabile şi serviciul prompt. D1METRIE MANOI/E8CU Buooesortil lai P. T. imneoTleî La „LEUL DE AUR“ Sit. 97 Str. Lipscani, No. 61.—Bucuresă. „S A Y O R“ Cea maî bună apă de cap, opreşte căderea părului şi vindecă mâtreaţa CU DESAVlRŞlRE INDUSTRIE NAŢIONALA Pînaeturl bune. Vînzare en gro* şi en detail, F. Papadopol, Piaţa Ama el, No. 84. 4 EPOCA Buletin Meteorologie.—0bservaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Victorel 88, pe xiua de 27 Octombrie 1808: Miezutnopţel, +7°5; 7 ore dimineaţa, +10°; A-miazl, +16°. înălţimea barometrică, 763mm; Starea cerului, frumoasă. Barometrul este iu urcare. • • Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : ErI şi In timpul nopţii timp vintos, inclus şi rece. Seara picături de ploaie. A plouat !n multe localităţi din Muntenia şi mal ales in Oltenia. Temperatura s’a coborit simţitor pretu- , tindenl. In Moldova de sus şi Ia munte ea s’a fiogorlt sub zero grade ajungînd la — 2 grade la aşi şi Vaslui. Barometrul a crescut foarte mult. Astăzi timp liniştit şi cerul senin, in multe localităţi a căzut brumă. _____ COTA APELOR.—Cota apel Dunărei d’asupra etiagiilor in zilele de 26 şi 27 Octombrie a fost: 2G Ootombre 27 Ootombre Turnu-Severin................1,76 — 1.60 Giurgiu..................... 1,54 — 1,43 Galaţi.......................1,44 — 1,39 JTUl'iA 21AHULU1 + urmi A* 8 Al. ANTEHIREANV DIN VREMEA ACI CĂPITAN COSTACHE - ROMAN ISTORIC - Clţl-va, erl, aii avut Indrăsneala să joace Geamala pe Maidanul din Dealu Spiril ca o manifestare Împotriva consulatului. Ma-halele mişună de o mulţime de haimanale cari Îndeamnă lumea la răscoală ; negustorii sunt veşnic aţlţaţl; dar tot se împo-trivesc ispitei... S’a pus mina pe mal multe manuscrise cari circulai! Iu taină, printre tinerime ; toate sunt anarchice ; unul mal cu seamă, care se crede că se datoreşte lui Gavaleti, lînârul noii venit de la Paris, care pro-pacă răscoala maselor, moartea privilegiaţilor ; egalitatea averilor, republica universală ; Intr’altul se insultă In modul cel mal murdar Casa Domnească ; se aminteşte blestemul Doamnei Zoe, din Curtea Mitropoliei, se birfeşte asupra averii lui Hagi-Moscu, se numeşte casa Măriei Sale, «blestemata casă a lui Baltazar.» COŞNIŢA PIEŢEI Marti, 27 Qctombre 1828 P&lne» • « • • • 80 Fasole 80 Jimblă • • • • • 26 40 Franzelă • 30 Cartofi ohif. • • • 15 Carne de vacă • 70 Cartofi noul • • • 10 8ed • • • • • • 1.00 Linte 26 Carne d« poro • 90-1.00 Spanac 60 Untură « • • • • 1.30 Conopide buc.) • 40 Ofliuza • • • • * 1.20 Ardei (suta) • • • — Puroelu • • . • — Pătlăgele (suta) • • 6.00 Borbeou • • • • 60 Fasole verde • • • 1.00 Oaroanu • 2—4.00 Morcovi (suta) • • 2.00 GA80ă • • • . • i,M)-8 00 Ţelina (auta). • • • 8.00 Ba;a • • • . . . 1-2.00 Fostirnac (Bata). • 2.00 Găina • • 80-1.50 Varsa N. 80 Orapu • • • » • 60 Oulla (suta) • • • 4.00 Oega • • • • • • 2.00 Sfecla (suta) • • • 4.00 şal«a . . 80 Ceapa •••••• 10 Nlsetru • • • 4 2.00 Malal la» .... 26 Moruna • 2.00 Pere 20-60 Raci (suta) • • • 6.00 Mere 15-40 OuS (suta) • • . 6.20 Prune 80 Unt topit • • • . 2.70 Struguri ••••• 1 — 1*50 Unt proaspăt • • 2.40 Gutui .••••• 00 Brânză de vaoi ’ta*4' Lămâi (buc.) • • • 10 Brânză Telemea l.?0 Portocale (buo.) • ţ— Bm&ntână • • • 1.20 Rodii (buo. • • • — Vodă Bibescu, cu obrazul In palme, căzu pe un jeţ exclamfnd: — Ah ! nebunii! nerecunoscătorii! demagogii 1 Aga dete Domnitorului un pachet de hlrtil-manuscrise şi apoi urmă ; — Se vorbeşte că avea să izbucnească răscoala chiar alaltă-erl, In ziua de Paşte, dar s’ar fi amlnat. De asemenea s’a prins Simbătă mal mulţi inşi, cari aveafl un aer de bănuit, şi la cari s’a găsit clte un bilet de acestea. Şi Aga puse sub ochii lui Bibescu şi al ministrului clte o hlrtie pe care sta scris următorul rlnd: «Da/1 aducătorului un ghiudem şi doui cîmaţi...» — Ce Însemnează asta ? întrebă Vodă. — Toate silinţele mele şi ale lui Căpitan Costache de a afla ceva din gura celor la cari se găsea clte o hlrtie d’astea, ati fost zadarnice. N’am putut descoperi nimic. Bănuim insă că e vorba de arme şah de nis-cal-va unelte trebuincioase turburătorilor. Aga continuă apoi raportul săă, pe aceeaşi temă, şi-şl formulă ast-fel concluzia : —Trebue surghiunit Eliad, care are prea multă Inrîurire asupra tinerimii şi negnsto-rimil. Trebuiesc arestuiţl toţi şefii, trecuţi peste graniţă, sah trimişi la vr’o ml-năstire depărtată. Altminteri pot să dea naştere la tulburări dintr’o zi intr’alta. Molima poate să se întinză. Negustorii Încep să se mişte... — Să nu ne pripim, zise Vodă, cu blln- MCITAŢIUIIîI — 12 Noembrie, orele 10 a. in., la Eforia Spitalelor Civile, pentru arendarea moşiei Onceasca-CoşovenI, Vlaşea, pe 5 sad 10 ani. Licitaţia se va începe de la 80.070 lei. — 16 Noembrie, orele 11 a. in.. In localul prefecturel Olt, şi la primăria Cucueţl, acel judeţ, pentru cumpărarea a 280 stinjeal lemne, girniţă. — 17 Noembrie, orele 10 a. m., tot la Eforia Spitalelor Civile, pentru arendarea moşiilor Filiu, Brăila; Preasna-Poiana.Preasna-Anagnosti, Ilfov; Văcăreşti, Ilfov; Mineciurile, Prahova; Slobozia-Vrăjitoarea, Prahova ; Măxinenl-Corbu, R.-Sărat; şi BucşanI din Vlaşea. — 20 Decembrie, orele 4 după amiazl, la primăria Capitalei, pentru darea in întreprindere a lucrărilor de alimentare a Capitalei cu apă potabilă din ripa subterană dintre Sabar-Bucu-reştl-Domneştl. deţe. Dacă, acum cînd n’am luat nici o măsură energică, unii spun că slnt vlndut Ruşilor şi duşman al poporului, dar clnd i aşi aresta ? Ar Însemna să-ml api inz singur pae în cap. Să maljăsăm ; poate cu blîn-deţe s’ar convinge chiar el eă nu slnt atlt de răă. Pe Eliad n’am să-l exilez ; am să-l chem la mine şi să I vorbesc; e singurul om de înţeles. D-ta, Aga, să cauţi să ţii liniştea, să nu îngădui adunări de lume, piuă la alt ordin. Aga se înclină şi vru să iasă, ciad Vodă ’l opri, intreblndu 1: — Dar, ce-I cu Căpitau Costache ? Am auzit că se plinge prea mult lumea de isprăvile lui... N’o fi vătămător pentru noi ? — Nu, Măria ta, răspunse Aga. Căpitan Costache e singurul om de la Agie, care poate să ţie lumea în respectul legilor. II întrebuinţez pentru prinderea şi liniştirea haimanalelor de prin mahala... Dacă uneori se trece cu fapta, trebue să-I mal ertăm. Cit o fi Căpitan Costache la Agie, u’avem să ne temem de o miş mre a poporului... El ştie cu cine are d’aface !... Vorbele lui Aga eraă numai pe jumătate adevăr. Cititorii, In desfăşurarea evenimentelor cari aii să urmeze, vor vedea aceasta cu prisos. După ce eşi de la Vodă, Aga se coborî în cabinetul săii din curte, unde 11 aştepta Căpitan Costache Chiorul, căruia ii comunică ordinele primite. BURSA DE Cursul de la 6°/« Renta p, — 57. > am. 1881 99*/« 57. » » 1892 1009, 5°/0 > > 1893 1001/, 6% » » 1894 98*/4 4'/o > * 1889 93 5°/« » , 90-94 93 47. » » 1896 91V, 4% » » 1898 91«/« Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5o/° Obl. c. B. 1883 100 67. » , , 1890 100'/, 47. » , » 1895 98'/, 57. Fonc. rur . . 100'/. 47. > » . . . 92’/, 57. » urb. Buc. 97®/» 5% > » Iaşi. 93a/. BUCUREŞTI 27 Octombrie Banca Naţion. • 24S0 » Agricolă 809 » Romlniel. — » de scont. 371 Dacia-Rominia • 446 Naţionala. • • • 506 Patria............— Construcţii. • • 109 Bazalt artificial. — Letea.............— Furnituri militare — Tramwayul no3 — Baia Centrală • — Napoleonul. -20.12 Marka .... 24.70 Lira otomană - 22.80 Florinul - - • 2.10'/, Rubla de hlrtie 2.68 — Să n’arestuesc pe Ehad ! Să nu puia mina pe nici unul dintre capi ? Să mal aş-teplăm, mereu să tot aşteptăm ! Măria sa ne spune de mult povestea asta, dar îutr’o bună zi o să se pomenească cu furtuua stîr-nitâ şi atunci o să fie prea tlrzifl... Sus, după ce isprăvi şi cele-l’alte treburi la ordinea zilei, Vodă se despărţi de Vilara, care rămase să mal ia ctte-va dispoziţii de ordin administrativ, şi apoi urclndu-se In călească, singur, o luă spre palatul sâă de la Băneasa. După ce huruitul roatelor calescel nu se mal auzi, Vilara sună clopoţelul de pe masă. Dorobanţul de afară intră : — Să vie Aga cu Căpitan Costache! Peste clte-va clipe şeful Agiel, urmat de omul săâ de încredere, eraţi singuri în faţa puternicului ministru. — Al auzit, Iaucule, care e voinţa Măriei Sale. I-al spus şi lui Căpitan Costache ? — Mi a spus, cocoane Alecache, se grăbi să răspunză Căpitan Costache. da’... — Dar ce ? — Mi se par cam prea puţin... — Aî dreptate, Coslaehe ! Măria sa e cam slab ; nu ’şl dă seamă destul de bine de starea lucrurilor. Tu al toată puterea de la mine şi de ia Iancu. Vezi, fii cu ochii ’u patru. Cine Iţi dă de bănuit, înfaa-ţă-1... Cu negustorii şi cu haimanalele, tot aşa Să nu porţi de geaba biciul pe umere... — Cit despre asta, Coane Alecache ! las’ pe mine !... MERSUL TRENURILOR Plecarea din gara de !?ord Sosirea fn G de Kord Numele Staţiunilor Dim Numele -tatiuntlor Din. Pucioaaa-C -Lung . . 6l° GaUţl-Ploeşt» • . . . 6*0 Oluinlţa Sallgay • • . 6“ O-tlnopol-Oon.taaţa ■ 6* Plte,ttl-P»rlB .... 7® ») odapeBta Tttu. • • . 5*» Ploeţtl-Iaţl 7*« Lemberg-Ploeţti • • • «“ Tlt»-8mîrda 7*° Uughenl-Ploeţtl • • • 7— Ploeţtl-Ilraţov • • . 74» Pucioasa-O.-Lung . • • 10» Comana-Smirda • • • 8® Oălirafl-Sloboaia. • • 10» Plo»-ţtI-Vl*na • • • • gio Jmîrds-Oomana • • • 10M Pitest'-Londr» .... 11» >) Teo«cJ-Ploe|tI .... 10*' Ploeţll-flalap .... 11» 0-tlnopol-Constanta • 11- Badapeata-Plueiil*. . 11“ Ploeţtl-Brafov .... 8» ParlB-Plteţtl n- Oluiulţa-Constanţa • • 8» seara Constanţa C-tlnopol • tU •) Brafov-Ploeftl.... 1JO* dulniţaîMoboala. • • Ploof 1 Budapesta • • 6» 6» OonatanU-Olulnlţa • • Londra-Piteşti. • • • 1211 41a •) PlteţtlP.rU 5“ Galaţl-PloesU • • • • 5* Oomana.Giurgiu . • • 6® Vîroiorova-Tltm • • • 74* Ploeftl-Oalaţl .... 6» Smlrda-Oomana • • • 7- Titu-O. Lung • • • • 6» Braşov-Ploeştl. • • • Ploeştl-Unghenl • • • 9» Vleua-Ploejtl .... Oia Ploeştl-Lemberg. • • 10“ Constanţa Olnlnlţa • . 90 Ploegtl Gslaţl «... ll*o Iftşi-Ploeştl io« Constanţa-C-tinopol • 7» *) Parl.-Tltn »* 1 Titu-Budapesta • . . 11- 0.-L»ng*Tftu. • • • • 10» Tr. <) circuli Mero., *) Dom., ;*) Jot,4) Dom., 9 Joi, •) Dum. Apoi, adreslndu-se şefului Agiel, ministrul lui Bibescu, adause : — Supraveghează de aproape pe Eliad şi pe toţi cel l’alţt, dar mal cu seamă pe Eliad. El are multă popularitate şi numai el ar putea să dea o lovitură. Fiţi cu o-chil deschişi piuă voiO putea eă să ndu-plec pe Vodă ca să I măture de pe aci... (Va urma) Mare Depoti de Lemne cu Slitţjenu st Tdete duse la domiciliu In condiţiunt avantagioase Cer-Tufan, 20 lei mia de kgr. şi Eaff, etc., 25 lei mia de klgr., cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa la domnii POPOVICI THE0D0RU şl C-nla Strada Filantropiei, No. 6. 0 Bicicletă nouă Lu-mi-num (Patent) oţel nichelat, fabricat în America, unica în ţară, se vinde cu &OO Lei din 900 oît a costat. A se adresa la administraţia ziarului. MAHIE YOGT MODE ŞI PARURE 36, Calea Victorie!, Bucure tî A primit un bogat asortiment de Pălării pentru sesonul de Toamnă şi lamă. Mare asortiment de Coroane de flori artificiale, cu senturl şi inscripţii cu preţarl foarte avantagiease. PATRIA SOCIETATE ROMANĂ DE ASIGURARE şi de reasigurare in BucurescI Capital social versat lei un milion SOCIETATEA A INTRODUS : ASIGURAREA pentru TOATĂ DURATA VltTEI CU PREMItJ UNIC n amin tr ie (ii e lente şi trimite Prospecte franco la cerere. PENTRU A ASIGURA Lei Treî-zecl-mil pentru cazul de moarte şi o rentă corespunzătoare aceste! sume, pentru invaliditate pennanentă, precum şi Lei 10 pe zi drept indemnizare zilnică, premiul unic este de Le! 90, plus accesorii. Asigurarea e valabilă pentru pămentul întreg ţi se asimilează căilor ferate şi tramwayurile, căile electrice, etc. BIOSINA LE PERDBIEL DLYCCR0PH0SPHAT DUBLU de Calciu si de Fier efervescent. Biosina este cel mai desăvârşit reconstituant şi tonic al organismului. Acţiunea sa puternică se exercită in acelaşi timp asupra sistemului nervos, osos, şi sanguin, adică asupra tuturor elementelor vitale. Ba se recomanda in special prin întrebuinţarea sa şi prin gustul seu plăcut. Ne fiind cu baza de zahăr, ea convine tuturor temperamentelor, nu provdcă constipaţie şi pole li întrebuinţată şi de diabetici. Luaţii la maţii ea activează dlqesliunca prin acidul carbonic ce kdegajează si care inlesncsce asimilarea I 5» Ton*” Loco, Uzina de Graz-Uilaret Pentru transportul in saci şi dapositatul la locul de deitinaţia se percepe in plus o taxă de Lei 4 de tonă. Pentru siguranţa onor. Publie, precum şi pentru înlesnirea controlului greutăţel, fie-eare sac este legat cu plumburl purtlnd pecetea Companiei de Gaz, şi conţine exact 40 kgr. de cok net. DIRECŢIUNEA. Diferite clişenri pentrn ilustraţii dintre cele alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarului. mal liMWiWAVJiliMMlTOl Hal mult de */« de secol succes proclamă supeno< iatea sa tratamentul de gutural, lrftaţlunel peptn|al, f «fluenţa, nrerl reumatismale, serfntlturl, răni, vărsături, bătălii.—Topic excelent contra bătăturilor. Magazinul: 4. Bulevardul Academiei, 4 SOCIETATEA DE Basalt Artificial ŞI CERAMICA de la GotrooenI Capital soeial 1.500.000 deplin vărsaţi Face tot felul de ornamentaţiune precum: BUSTE, STATUETE, VASE, MEDAUOLNE, SOBE DE PORCELAN •A ( i