SERIA n.—ANUL IY, No. 902—295. NUMĂRUL 10 BANI MARTI, 27 OCTOMBRE 1898. ABONAMENTELE Ife ţarft» p« un an . 80 lei M strelafttate . , 40 M IbnuseriMl* nu se Sn&poiazJl BEDICţIi STRADA OI.KMENŢgl, No. 3. PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. Ill-a 30 bani Boia IV 15 " " ii ,w » i» Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ADM! MI8TBAŢL1 STRADA OLF.MKNŢEI. No. 3L Ediţia de »ear& întrunirile de erl Ttlhăriele d-lul Fereeliide CANDIDAŢII PARTIDULUI CONSERVATOR PENTRU CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI COLEGIUL I General Mânu, Menelas Gkermanl, Nicolae Filipescu, C. C. Arion, Ion C. Grădişteanu, Dr. Florea Teodorescu, Gr. Capşa, comerciant. Dr. Buicliu, Ioan Lshovari. Dr. Leonte, Dim. A. Lanrian, profesor. Mihail Deşllu, D. Dokrescu, fost secretar general de minister, N. N. Şoimescu, Barba P<ineanu, General Al gin, COLEGIUL II T&che Ionescu, Const. Diseseu, profesor, Dr. Istrate, profesor, Mihall Cornea, Searlat lîrnav, inginer, N. Ath. Popovici, Al. Ciur cu, Angliei Demetrebcu, profesor, P. Sfetescu, Gr. Ol&nescu, Dim. Şoimescu, Dim. Roşu, comerciant, I. Brătescu, Colonel Costescu, Dr. Severeanu. şi tot * gheşeftarii colectivişti din provincie, asta tot n’ar fi scăpat pe guvern de ne mai pomenita ruşine de a nu fi In stare să proclame lista candidaţilor. Nu mai trebuia nici o dovadă că regimul liberal e sfirşit. Totuşi s’a mal dat una tri, zdrobitoare. Suprema neputinţă Guvernul u'« fost tn stare să alcătuiască nici pînă acum lista candidaţilor pentru consiliul comunal al Capitalei. Campania electorală e pe sttr-ţlte ; mal snnt numai şease zile plnă la alegerea colegialul I. Ca toate astea, guvernul n’are Încă listă. La Întrunirile de crîj fie-care partid trebuia să’ql arate candidaţi!. El bine, partidul liberal n’a fost In stare să tacă aceasta, fiind eă, cu toate sforţările, nu s’a putut alcătui lista. Aceasta e de sigur suprema neputinţă pentru nn partid. Hă fii la patere şl să nn găseşti, un luceferi, dar oameni destul de prezentabili ca să te poţi Înfăţişa alegătorilor, aceasta e culmea neputinţei. Iată In ce hal a ajuns regimul. Oamenii cinstiţi tng de el ea de lepră. Cu pungaşii, Incapabilii şl escrocii din actuala administraţie, se vede că nici guvernul nu are curajnl să se prezinte. Cel puţin, nu are enrajnl să se prezinte eu el din vreme, cl aşteaptă ultimul moment. Asemenea păcătoşfe un s’a mai pomenit. întrunirea noastră din Capitală N’a fost o simplă Întrunire publică electorală, întrunirea pe care partidul conservator a ţinut’o, erl, In Capitală. A fost manifestaţia entusiastă a Intregel Capitale lu favoarea noastră. Nici Înainte de 88, nici după aceea, nici In Capitală, nici In vre un alt oraş din ţară, nu s’a văzut vr’o dată un aşa număr de cetăţeni voioşi, plini de Încredere şi de en tuziasm. Estradă, sală şi loji, coridoarele sălel curtea şi gangul otelului Dacia, trotoarele strada şi piaţa din faţa otelului, erab absolut, dar in cel mal strict Înţeles al cu vlntulul, pline de tot ce capitala ţărel are mal ales din toate ramurile activităţel so ciale. Proprietari, comercianţi, profesiuni liberale, toţi Îşi dăduse p rcă, erl, Intîlnire în sala Dacia. Era înălţător. * * * La ort le 2 Inc p să sosească fruntaşii. Vene râtul nostru şef. d. Lascar Catargi, d-nil G. Cantacuzino.P. Carp, General Mânu N. Filiprscu, Al. Margliioman sunt obiectul, la sosirea lor, al uuor ovaţiunl 'entusiaste şi nesflrşite. Nu se aude de cit: — Trăiască Lascar Catargi ! — Trăiască Petre Carp ! — Trăiască Nicu Filipescu ! — Trăiască partidul conservator ! — Ura ! Ura !... ♦ * Întrunirile iinute erl în Capitală au pus desăvtrşit în evidentă situaţiunea : La grandioasa întrunire de la Dacia, partidul conser vator s'a prezintat întreg, a vorbit destins, a discutat toate chestiunile de politică generală şi de adminislratiune comunală, şi a publicat lista candidaţilor săi pentru alegerile comunale. La întrunirea de la Boulevard, s’a prezintat o fracţiune a partidului libera1, care a trecut sub tăcere toate chestiunile politice ce sbudumă fara de trei ani — de şi guvernul se lăuda că primeşte lupta pe terenul pelitic ;—aare s’a certat cu cde-Va'le fracţiuni ale par&dulul liberal, care a redus disou-tiunea asupra gospodăriei comunale la amănunte ridicole, care, in sfirşit, n’a fost tn stare— de şi nu mai e de cit o săptămtnă pînă la alegeri— să publice lista eandidaţilor săi. Nu vom stărui asupra calităţii auditoriului, venit din credinţă şi dragoste la Dacia; slrtns în mare parte cu sila la Boulevard. Faptul că tntr’o parte lumea se mişcă liber pe toate tărîmurile, pe cînd in cea-l’altă zace apăsată; faptul că la Dacia răsună vorbirea limpede asupra tuturor chestiunilor, pe cînd la Boulevard domneşte Mcere posomorită asupra celor mai multe şi mai însemnate din cit; faptul oă partidul conservator spune numele bărbaţilor perUru cari soH iită tn redarea Capitalei, pe cînd guvernul nu are încă alcătuită lista candidaţilor toate astea arată in de ajuns unde e viată, unde e putere şi unde e slăbiciune, mortăciune. Guisrnulputea să aducă încă pe alttia bivolari şi delegaţi din provincie, cl/i a adue, tot de geaba era. Căci el tot n’ar fi avui curajul să vorbească de chestiunea naţională, de chestiunea bisericească, de pronunoiament şi de puşca Man• lkh«r, de făgăduelile călcate, de destrăbălarea şi păcăloşia administraţiei generale şi comunale. Dusă ar fi fost adunaţi toţi bivolarii Vom publica în curind i in ejolensOf i după notele slenograflce, discursurile rostite în impozanta noastră întrunire din Capitală. Libertate cu bîta Apariţia d-lul Lascar Catargi la tribună, dă Ioc la o furtunoasă isbucuire de aplause. Eotusiasinu) In sală este de nedescris. E impunător. D. Lascar Catargi este aclamat preşedinte. D. Lascar Catargi, arată că scopul Intru-nirel este că partidul conservator a voit să se consulte cu cetăţenii Capitalei, lu vederea alegerilor comunale şi asupra formărel listei. Toţi cetăţenii trebue să pună piept pentru răsturnarea acestui guvern de pieire şi alegătorii să se folosească, in deplină pricepere şi judecată, de dreptul lor a-ordat piin Constituţia ţărel. D*sa dă cuvlntul d-lul general Mânu. Mtscursul d-lul general Mânu D. Fereehide, ministru de interne, a trimis o circulara prefecţilor, prin care le recomanda sa lase a-legerile libere. Cînd guvernul a recurs la cele mal neruşinate ingerinţe ca să ’şl asigure cîte-va voturi, noi n’am protestat. Noi am înţeles ca un guvern, ca cel actual, are nevoe de bande de bătăuşi, are nevoe sa se roage, să ameninţe, să execute a-meninţările. Noi am înţeles că el are nevoie să destitue vechi şi oneşti funcţionari, şi să nutneas-în funcţiile publice pe escroci şi pe puşcăriaşi. Dar toate atl o margine. Este culmea ipocriziei, este o supremă neruşinare, să numeşti, de pilda, pentru scopuri electorale, pe un escroc şi pe un puşcăriaş inspector de poliţie trit Capitală, să chemi unul după altul pe prefecţii de judeţ® şi să le dai ordine să u-seze de toate mijloacele, spre a scoate pe caudidaţil guvernamentali din urnă, şi pe urmă să’ţl dai aere că vrei să faci alegeri libere !., Aceasta nu se poate tolera. Aceluia care se face tovarăş cu escrocii, nu ’I este permis să facă pe cavalerul, dacă cum-va nu vrea să facă pe cel de industrie. Iar aceluia care înarmează cu bîta bande de nemernici, nu ’I este permis să uzeze de condeiu, pentru a da ordine ipocrite ca «alegerile să se facă libere». D. General G. Mânu, Începe prin a spune că este o datorie ca partidul conservator să se consulte cu cetăţenii, în preziua alegerilor. împrejurările de cari ţara are a se plînge sunt destul de cunoscute, şi numai enumărarea lor este suficientă. Apropiatele alegeri comunale nu sunt alegeri admini strative, de gospodări?; ele sunt alegeri pur politice. Trebue să se vadă cu cine este ţara, spre cine Înclină sufragiile ţărel, pentru ca şi Capul Statului să vadă situaţiunea guvernului Săb. (Aplause. «Jos colectiviştii.)» Cînd am abandonat puterea, am crezut că facem bine. Nu după mult timp d. Sturdza nea dovedit contrarii!: Că partidul liberal, numai liberal nu se poate numi. Mal întî Ib a venit cearta cu d l Fleva şi apoi disidenţa drapeliştilor. Oratorul trată apoi furia cu care Sturdza a căzut în contra aurelianiştilor,—în discursul de la Craiova, pe chestia mitropolitului, acuzîudu-I cu toate calificativele, cînd aceştia cu concursul leal al conservatorilor ab scăpat ţara de schizma In biserică. (Aplause furtunoase). Această nesăbuinţă i a atras primului ministru calificativul drept, de mincinos şi de calomniator. (Aplause furtunoase). Oratorul ia apoi, rlnd pe rlnd, toate nesăbuinţele Iul Sturdza ; discreditul adus armamentului cu arma Manlicher şi desconsiderarea adusă, zilele trecute, generalilor, neregula adusă In corpul profesoral cu alegerea rectorilor. Oratorul citează scrisorile d-lor CosmovicI şi Quintescu. D. General Mânu arată apoi nelegiuirile lui Sturdza în Chestia naţională, In aplau-sele furtunoase ale sălel. «Jos Sturdza!» «Jos trădătorul!» răsună din toate piepturile. Faţă cu situaţiunea In care se găseşte guvernul, în hee oratorul, el nu mal poate cere voturile alegătorilor. D-voastre le veţi dovedi aceasta la 1 No-enibrie. (Aplause prelungite). IM&cursul d-lul Filipescu D. N. Filipescu este primit la tribună înlr’un tunet de aplause. Ovaţiunile cetăţenilor sunt delirante. Timp de un sfert de oră d. Filipescu nu poate începe cuvlntarea din catsa ovaţiunilor continue ale publicului. Foarte emoţionat de aceste dovezi de dragoste, oratorul exprimă publicului mulţumirile sale. Promite a fi cit se poate de nepărtinitor In cuvlntarea d-sale. Ca dovadă, spune oratorul, voib Începe prin a face o laudă administraţiei comunale : budgetul comunal 96—97 s’a Încheiat cu excedent. Dar ce lusemnează un excedent ? Iu tim- Sul administraţiei noastre, mei mulţi ani e-a riadul am dat excedente de mal multe zeci de milioane: Nimeni nu şi a fftaut o laudă. Iujpustiul oolectivisţ, acest escedent .aacoromaoica.ro este clntat pe toate tonurile şi acest nemuritor excedent este preumblat prin toate Întrunirile. D. P. Carp : Escedentul acela nu este nemuritor, căci el aii să-l mănînce. (Aplause). D. N. Filipescu: Dar l’ab şi rnlueat deja. (Apluuse furtunoase). D. Robescu a vărsat acest excedent pentru a< optrirea lipselor din fondul monumentului Brâtianu. (Aplause îndelung repetat-). Dar. să vedem cum au avut acest escedent. Făcut-ab vre-o conversiune financiară sab modificare de taxe de imposite? Nimic din toate astea. Meritul excedentului lui Robescu este numai meritul nostru. Noi am făcut lucrări ale căror beneficii le trag el acum. Am făcut conversiunea şi am făcut modificarea taxelor comunale, pe cari el le-avi combătut şi de cari se servesc acum. In opoziţie v’ab cerut voturile, combătînd legea maximului, acum el vă cc-r voturile dv. înte-temeindu-se pe aceeaşi lege care le-a dat escedentul. (Aplause) Dacă colectiviştii se laudă cu excedentul lor, el aduc cel mal mare omagiu legel maximului. (Aplause) Colectiviştii u’ab făcut nimic de clnd sunt la comună. Iu trei ani el ati făcut două şcoli. Una la Antim şi alta, şcoala începută de noi, după planurile noastre, pe bulevardul Ferdinand. (Aplause) Noi, in 7 ani, am făcut 32 de şcoli. Intre cari măreaţa şcoală comercială. (Aplause). Orutorul arată apoi, în mod documeulat, toate ma ile lucrări pe cari le a făcut administraţia conservatoare în timp de 7 ani de zile. In schimb, colectiviştii n’aii făcut absolut nimic; pentru aceasta chiar, n’ab făcut da rea de seamă anuală, cerută de lege. fiind că n’aveab nimic de spus. (Aplause). In trei ani, o singură dare de seamă a eşit din priu-lrie, şi aceea falşă. Singura dare de seamă a adminis'raţiu nel comunale colectiviste este aceea din discursul lui Robescu, ţinut într’o întrunire din Albastru, şi publicată în Voin/a Naţio nală de azi. Iată ce spune primarul Capitalei in acel discurs: «S’ab făcut şcoale». Cele două despre cari v’am vorbit. «Hala de păsări*. Proiectul şi planurile făcute de conservatori. «Complec-tarea intrepositeîor». Aceasta este cea mal mare neruşinare. La marea clădire făcută de noi, care trebuia s& fie dată publicului de acum doul ani, d. Robescu a mal adăogat un şopron, care este cea mal mare dovadă de incapacitate. «Şoseaua Filaretulul plnă la Cimitir». Planul parcului de la Filaret şi al şoselei era deja făcut de noi, lucrarea dată în licitaţie şi licitaţia aprobată. D. Robescu, dud a venit la primărie, a oprit lucrările şi acum, după trei ani, se laudă cu pavarea şoselei. «Pavagiul de lemn :» (Ilaritate, rîsete prelungite în auditoriu) itNicl nu mal insist asupra acestui punct, spune oratorul. Rîsul d-v dovedeşte pe deplin ridicolul acestei laude: «Subvenţiunl la monumentul Independenţei lui I. Brătianu»... Şi ac6stad. Robescu o trece în gospodăria sa! Şi, In sfirşit, «canalizarea Dîmboviţei pină la Ciurel», proiect care iarăşi era făcut de noi şi gata de pus în lucru. Dur, ca să se justifice de inacţiunea lor, spun că cl n’ab putut face alte lucrări, fi ind-că nu ab găsit bani în casa comunală. La 13 Noembrie 95, spun el, n’ah găsit în casa comunală nici un bau. La aceeaşi dată, d-!or, am văzut şi eb casa comunală şi am lăsat îuăuntru trei-spre zece milioane şi jumătate (aplause). In această privinţă, primesc ori ce control. Nu-I Învinovăţesc că n’au făcut nimic, dar sunt de două ori vinovaţi pentru că ab distrus ceea ce am făcut noi. El ab înlăturat legea mărginirel Bucureştilor. Aci o-ratorul arată marele interes al acestei legi şi imperioasele motive cari o ceretb. El ab abrogat această lege şi. dovadă de incapacitatea lor, ne avlnd ce pune la loc, ab readus’o. Am îutreprius planul general al oraşului. Pe acesta Taft păstrat, neavînd ce face, fiind-că lucrarea era contractată cu ministerul de răsboib. Am întreprins planul general de canalizare al oraşului, el du l’ab mal urmat. Tot aşa ab procedat cu bulevardul Colţea. Cu ace'aşi spirit de răsbunare ab procedat In chestiunea alimentării oraşului cu apă-El, cari în opoziţie ab combătut proiectul nostru, după ce ab venit la putere, Intr’o întrunire ab promis apa de mun'e. Acum, după doul ani, revin la proiectul nostru primitiv. Proiectele alcătuite de d. Radu sunt rele. D. Radu este eminent inginer de poduri şi şosele, este Insă foarte slabhydrolog Oratorul spune apoi că oameuil aceştia n’au făcut nimic, dar sunt de două ori vinovaţi fiind-că ab stricat tot ce am făcut noi Concluzia cetăţenilor ar trebui să fie ca asemenea oameni să nu mal stea in capul comunei, şi, ceva mal mult, să evite, pentru tot-d’a-una, ca asemenea oameni să vie lu capul comunei. Pentru a se păstra o contiuuitate marilor lucrări de edilitate, oratorul crede că ar fi foarte bine să se alcătuiască o comisiune, compusă din un număr restrlus de oameni, pentru conducerea acestor^crărl. (Aplause). Oratorul arată apoi manle’Tucrăi 1 de cari are Încă nevoe oraşul nostru, pentru a se ridica economiceşte şi pentru a face ca traiul şa fie mal eftin. Ast-fel e trebuiuţă de tre- nuri de tlrg, de frigorifere la hale şi de alte multe lucrări necesare alimeutaţiunel. Ar trebui Înfiinţarea unei legi protectoare a so ietăţilor cooperative. Ar trebui să se ia măsuri pentru stlrpirea eomerciulul ambulant. (Aplause). O lucrare foarte însemnată este crearea unul canal de navigaţiune, care ar trebui să se facă de la Bucureşti la Olteniţa. (Aplause furtunoase). Oratorul spune că mal mulţi ingineri distinşi ab făcut un anteproiect al aces'ei lucrări şi arată imensele avantagil ale crea-ţiunel lui. (Aplause). In altă ordine de idei, oratorul spune apoi că este iudiferent din ce punct de vedere s’ar privi aceste alegeri. Din punct de vedere politic sab municipal. Intr’o faţă avem pe Sturdza, In cea-l’altă pe Robescu. Şi într’un caz şi In altul, alcătuirea este slută. (Aplauze îndelung repetate, strigăte de bravo !). Nu mă pun pe terenul politic, adaugă o-ratorul fiind-că. tnbue să declar, — de la dis-ursul lui Sturdza de la Craiova, — că nu mal am competiuţa de a judeca pe a-cest om. Pentru aceasta trebue să al cu-noştiinţe medicale speciale. (Aplause furtunoase). Unii spun că discursul lut Sturdza, care se ocupă cu ipnotismul, a fost suggerat de noi, că el i-a fost comandant de conservatori. (Rîsete, aplause zgomotoase). Vă declar că nu este aşa. (Aplause) OrI-care ar fi punctul din care priviţi a-legerile acestea, nu se poate să nu dezaprobaţi actualul guvern. Nn s’a văzut guvern mal deplorabil şi administraţie comunală mal incapabilă. Sp r că veţi uza în deplină cunoştiiuţă de votul d v. şi de aceea astă-zl, chiar, salut ziua de 1 Noembrie, ca ziua de enrni-cipaţiune a corpului electoral al Capitalei! (Aplause prelungite.) Publicul numeros face ovaţiunl nesflrşite oratorului şi strigăte de : «Bravo !» Trăiască Filipescu»! răsună în sală. MPtscursul d Iul AL Marghiloman D. Al. Margiloman.— Lupta electorală ne arată un mare progres lu moravurile noastre. Cu toţii declarăm că facem alegeri politice. S’a lepădat masca gospodăriei comunale şi nici nu se putea alt-fel, faţă cu starea anormală a lucrurilor. Grupa care guvernează astă-zl nu mal este un partid, este un mănunehiă de oameni cari umblă după beneficii, este, dacă mi e permis cuvlntul, o coterie, (aplause.) Oratorul arată cum toţi oamenii mal de vază dintre liberali ştab la o parte şi nu se sfiesc ca, pe faţă, să atace pe d. Sturdza. Căpetenia partidului liberal este redusă la zero. La Iaşi, d. Sturdza avea ca orator susţinător pe un deputat necunoscut de la Buzăb. iar la Craiova ca sp ijinitor moral, pe Coco-Dimitrescu, fundatorul Drapelului, botezat acum, cu un rectorat în care n’a întrunit de cit minoritatea sufragiilor. (A-plause). Acest guvern, ast fel redus, nu mal are de cit o gludire, cum să’şl lungească tristele lui zile, cum să se clrpeascâ de azi pe mline. Această stare de descomposiţiune ţine ţara in loc. Guvernul devine prizonierul coteriilor locale, cărora le dă libertatea acţiunel In schimbul voturilor. Aceasta viciază atmosfera morală a ţărel. Atmosfera morală este viciată, fiind-că acest guvern a dat o desminţire brută tutulor promisiunilor făcute de el In oposiţie. (A-plause). Oratorul vorbeşte de mauoperile cole ti-viştilor lu legea minelor, lu legea maximului, gendarmeria rurală, etc. Partea cea mal gravă, însă, din toate a-cestea, este modul incalificabil, în care acest guvern s’a servit de Chestia naţională. (A* plause prelungite). Aceasta nu tolerează er-tare şi de aceea avem convingerea eă la 1 Noembrie dv. veţi dovedi-o. (Aplause prelungite). Oratorul spune, termiuind: Popoarele n’ab de cit guvernele pe cari le merită. Căutaţi să arătaţi că nu meritaţi acest guvern. (Aplause furtunoase şi Îndelung repetate). IUscursul d-lul Barbu Pdllincanu D. B irbu Păitineanu. Spune că s’ab făcut obiecţiunl de unii că In aceste alegtrl se pune lupta pe domeniul politic. Nu se poate alt-fel. Clnd casa este ameninţată să se dărlme, nu se poate cine va ocupa de mobilarea odăilor. Nu se poate un guvern mal detestabil şi oadmiuistraţie mal demnă de dispreţ, de cit acelea cari ţin acum puterea. (Ap!a s ). Astă-zl, guvernul vă dă dovadă a putreziciune! lui Pe cînd dv. sunteţi aci, la Eforie sunt alţii, duşi cu grămada de poliţie, ca să vadă spectrul guvernanţilor şi să audă balivernele lor. Nici un alt orator de cit miniştri şi primarul nu vorbeşte la aeea tă Întrunire. Aceasta dovedeşte pe de o parte slăbiciunea lor, iar pe de alta că el se servesc de faptul că nb puterea pentru a intimida pe alegători. El contează pe frica, intimidarea şi nejudecata voastră pentru a mal ţine puterea. Partidul liberal «ste şi a fost un partid de distrucţiune şi n’are drept arme de cit minciuua şi calouiuia. t EPOCA Toţi oameni! de frunte eari eraţi tn acea partid ati eşit din aerul pestilenţial care 11 înconjura şi Sturdza a rămas cu Pallade şi putregaiul. Oratorul Îşi aratft credinţa cfl populaţiu uea Capitalei a încetat de a ti zestre gu TernamentfTÂ şi termină spunlnd că ziua de 1 Noembrie va fi o adevărată zi de săr bătoare. (Aplause unanime). Discursul d-lul M*. Carp D. P. Carp se urcă la tribună In ova ţiunile nesftrşite ale cetăţenilor, cari Îl a clamă timp de mal multe minute. Sunt trei ani, începe d. Carp, de cînd, cu ocazia alegerilor generale, ne-am adresat d-voastre. Spuneam atunci că noi aveam un aliat puternic : «nepriceperea lor» (A-plause). £ o datorie să mulţumim aliatului nostru. (Aplause) In adevăr, d-lor, ori unde era de ales din două drumuri, unul strlmb fi altul drept, cu o siguranţă admirabilă d. turdza a ales pe cel strlmb. (Aplause fur tunnase). Atitudinea d-lul Sturdza n’are de cit o explicaţie şi aceea favorabilă lui. Ne am deprins In opoziţie să spunem lucruri pe cari nu le facem la guvern. A venit vremea^ca, prin exemple frapante, să ne dezbărăm de aceste obiceiuri. Era evid-nt că, atunci clnd Chestia naţională a fost transformată In armă de par< tid, a trebuit să fie cine-va care să se sa erifice pentru a da o pildă că nu trebue să faci armă politică din Chestia naţională. El bine, d. Sturdza s’a sacrificat şi sper că acel care a trădat Chestia naţiona'ă, făclnd din ea o armă de partid,—ultimul—este d. Sturdza. (Aplause prelungite). Dar. acum, ce scuză se mal poate da d-lui Sturdza, care zilele trecute a dat diu noti, la Craiova, o teribilă lovitură bisericel. Atacul de la Craiova n’a fost In contra Iul Ghenadie, a fost In contra Sf. Sinod Declaraţia lui Sturdza la Craiova a avut de scop de a spune că Sf. Sinod a dat am bele sentinţe In afacerea Ghenadie, silit, împins de guvern. Greşală peste greşalâ, inconsecinţă peste inconsecinţă,—iată bilanţul guver i ului actual. Aceasta dovedeş'e că d. Dimitrie Sturdza, nu este om de guvern, ci trebue să fie pururea In opoziţie. (Aplause furtunoase). Pentru aceasta, încheie oratorul, stnt convins că alegătorii vor trimite pe d. Sturdza tn opoziţie, votlnd următoarea listă a partidului conservator. D. Carp citeşte lista candidaţilor la ambele colegii. Fie-care nume citit este subliniat de aplauze entusiaste. Strigăte nes-flrşite de «bravo», «să trăiască» resună necurmat. * • întrunirea se sftrşeşte la orele 5 fără un sfert. Numerosul public, marele număr al alegătorilor cari luaseră parte la întrunire, ati făcut ovaţiunl nesflrşite fruntaşilor conservatori, la eşirea lor din sală. In strada Carol, mulţimea este compactă şi circulaţia imposibilă. Cetăţenii aşteaptă eşirea fruntaşilor şi ’i aclamă Încă odată In stradă. — Trăiască Lascar Catargi! — Trăiască Filipescu ! — Trăiască partidul conservator, răsuna din toate piepturile. Cetăţenii s’ati Împrăştiat apoi îu linişte, Un grup de alegători, vre-o 500 la număr, ati mers In corpore pe strada Carol şi aă aclamat de mal multe ori pe fruntaşii conservatori pe cari 11 Intîlneati în cale. Cu drept cuvlnt. se poate spune că lu-trnnirea de erl a fost cea mal frumoasă, eea mal splendidă cea mal aleasă întrunire care s’a văzut vreodată in Capitală. DIN STREIN ATA1E Un noii pericol Primejdia unul războia intre Franţa şi Anglia, din cauza Faşodel, a fost înlăturată. Frai-ţa a cedat, retrăglndu-şl micul corp expediţionar dio Faşoda. Dar 1 ti un nod pericol psntru pacea lumii. In conlerinţa pan'ru lnchtiarra păcii intre Spania şi Statei--Unite a venit zi’ele astea la ordinea zilei chestiunea iosulelor Fi.i.iine. După cum se ştie, in protocolul prelimar pentru io-cetarea ostilităţilor s’a stipulat că Americanii vor ocupa Mani.la iar chestiunea FPipiuelor ră-mine rezervată conferinţil păceT. încă de atunci se prevedea că chestiunea a-ceasta va provoca Încurcături mari şi periculoase. Grupa Filipinelor fiind aproape de Asia răsăriteană, unde acum se lncrucişază atiteu mari intere e ale puterilor europene, aceste nu se pot dezinteresa de chestiunea stăplniril Filipinelor. Căci cine va stăplni aceste insule, va avea cuvlnt şi putere să se amestece In chestiunea Asiei orientale. Ceea ce se prevăzuse de la început, se realizează acum. Delegaţii americani ati declarat in conferinţă că Statele-Unite pretind anexarea Filipinelor. Declaraţia aceasta a făcut pe delegaţii spanioli să ameninţe cu ruperea tratărilur dep >ce. Lucrul n’ar avea mare importanţă, dacă chestiunea s’ar mărgini Intre Spania şi Statele-Unite. Cu toată supărarea, Spania n'ar prea avea ce face. Ea nu e în stare să relnceapă războiul cu Statele-Unite. Dur acum intră în joc, şi marile puteri europene. Unele din aceste cuin sunt Rusia şi Franţa, vor susţine pe Spania. Alte puteri, ca ADglia, vor ţine de partea Statelor-Unite. Ce va ieşi din acest diferend ? Tot ce se poate spune acum. e că situaţiunea e foarte gravă înarmările Augliel şi ale Franţei, întărirea escadrelor tuturor puterilor In extremul orient, fac să se prevadă complicaţiunl periculoase. Agitaţia In America De o cam dată, in Statele Unite, se face o ştraşniet agitaţie pe chestiunea Filipinelor. Partidul r* publicau, actualmente la putere, şi-a tăcut din această chestiune p atforma pentru alegerile parlamentare cari vor avea loc Marţi. Cererea guvernului Statelor-Unite. de a anexa Filipinele, va fi ast-fel sprjinită de o puternică manifestaţie a poporului amerian. După rit se Uce, guvernul din Vashington vrea să arate ast fel că cu nici un preţ nu va renunţa la anexarea Filipinelor. Foreign. lAFORHAŢO I întrunirea guvernamentală Lista guvernamentală Toată lumea să aştepta, — «Romtnul» chiar anunţase aceasta, ca un lucru hoti-rtt In comitetul electoral, — ca la întrunirea de ieri a guvernamenta ilor să se dea citire listei comunale colectiviste. Spre surprinderea tuturor, această listă nu s’a citit. Cauza e următoare: Sîmbătă seara comitetul colectivist nu a putut aplana dificultatea cu Melissiano. Erl dimineaţă, la orele 10, s’a ţinut o nouă intrunire la clubul colectivist. De astă-dată ati luat parte şi dd. Sturdza şi Ferechide. D. Robescu a declarat net că nu primeşte să figureze pe listă fără Melissiano. D-l Procopie-Dumitresou şi alţi liberali afi declarat Insă tot uşa de net şi fără supărare, că el nu primesc să llo t-ecuţi pe lista alături cu Melissiano. Ast-fel lista nu s’a putut alcătui.... S» spune că Robescu ţine atit de mult la Melissiano, pentru că nu vrea să Btriee tovărăşia ce există la primărie — una din numeroasele bande — şi care se compune din Robescu, Melissiano şi.. o damă vo- alată. Ş’apol fără Melissiano, Robescu simte că nu va nai ii ales primar. întrunirile noastre GALAŢI lată amănuntele telegrafice pe cari le am primit, aseară, de la corespondentul nostru din Galaţi asupra întrunire! ce partidul conservator a ţinut acolo. Deschiderea lutrnnlrel Cu toate ingerinţele poliţieneşti, un număr imens de alegători a luat parte la întrunire. Succesul desăvlrşit. Şi adversarii recunosc că aşa imposantă Întrunire de mult nu s’a văzut îu Galaţi. D. Ion Plesnită, aclamat preşedinte, salută, în numele gălăţenilor, numeroasa dele-gaţiune brâileană, care a«istă la întrunire. Apoi dă cuvlntul d lui V. Macri. Diacnrsnl d-lui V. Macri D. V. Macri declară că comitetul partidului conservator II a făcut onoarea de a 1 pune In fruntea listei colegiului I. A primit această sarcină, de şi mare şi spinoasă, pentru că actualele alegeri aO mal mult un caracter politic de cit municipal. Oratorul face critica actelor nelegiuite comise de guvernul Sturdza şi sflrş^şte cu un călduros apsT către alegători ca să lucreze pen tru triumful listei conservatoare. Discursul d-lnl M. Corne a D. M. Cornea pronunţă un admirabil discurs la care face diaguosa Iul Sturdza, dovedind că este nebun. Intr’uu magistral ta-blott al situaţiei Iul Sturdza, oratorul, In mijlocul unor furtunoase aplause, face să reiasă că nebunia lui Sturdza duce ţara la peire. Loviturile dale bisericel şi magistraturel caracterisează demenţa pretinsului şef al partidului lib ral. Oratorul sltrseşte discursul săti spuuî/td că blestemele ţârei şi ale romiuismulul vor însoţi căderea lui Sturdza. Discursul ţd-Iuf C. Toneann D. C. Toneann se oeupă mal întliti de situaţia politică locală. Oratorul înfierează a-poi actele regimului şi îndeamnă pe alegători să sdrobeas ă cu voturile lor destrăbălată şi necinstita administraţie liberală. D. Dini. Lanrlaa D. DimtLaurian, rosteşte, tn mijlosul a-plauselor, un superb discurs, făctnd diagnostica regimului şi dovedind că este răutăcios şi tnglmfat. Oamenii regimului se laudă cu i’apte cari sunt o ruşine. Despre Sturdza spune < ă istoria contimporană nu a avut de pomenit un alt ministru, aşa de nelegiuit. Oratorul Îndeamnă pe alegători ca în ziua de 1 Noembrie să şl facă'pe deplin datoria de romlnl şi de cetăţeni. Dlscorsnl d-lnl G. Pann D. O. Pann este primit la tribună de alegătorii săi In aplausele frenetice ale săleî. Cu o vervă şi un sarcasm, caracteristic oratorului, senatorul de Covurlul biciueşte actele Iul Sturdza calificindu le de prostii. Oratorul conchide că guvernul actual nu este, cel puţiu. nici expresia unul partid, ci al unei coterii şi In contra Iui trebue să luptăm la 1 Noembrie cu toată vigoarea. Discursul d-lui C. C. Arlou D. C. C. Arion, declamă că întreg partidul conserva'or merge strlus unit, pe cînd în cîmpul adversar partidul liberal este divizat îu două. Iutr’o frumoasă peroraţie, oratorul arată cum partidul liberal apuue îu mlinile Iul Sturdza, pe ciad Lascar Catargi trăeşte înconjurat de o aureolă de popularitate. D. Ionel Gr&dlşteann D. Grădişteanu rosteşte un călduroă discurs în care dovedeşte umilirea la care a fost supusă ţara de actualul păcătos regim. * * • La orele 6 Intruuirea se sfirseşte, în mijlocul unul entusiasm de uedescris. BOTOŞANI — Prin fir telegrafic — Dd. T. Măiorescu şi Take Ionescu veniţi ca să ia parte la Întrunirea publică, sunt primiţi pa peronul găreî de toţi fruutaşil conser-servatorl din localitate. Trenul a intrat în gară îu mijlocul urale'or mulţime». De la gară se formează un cortegiu impunător, care parcurge stradele, înţesate de lume în mijlocul ovaţiuuilor. Iutranirea splendidă. Discursurile oratorilor ati fost frenetic a-phudate. Conţinutul lor vi-1 voiti comunica prin poştă. Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special în boate de capii Btr. Popa S6re, No. 81 st. st Bucureşti La orele 2 sala Băilor Eforiei furnică de sute de agenţi poliţieneşti, agenţi electorali şi sergenţi dcgbisaţt, printre cari abia se zăreşte cl'e o figură, care să-ţi inspire oarecare încredere. Pe estrada ridicată lu dreapta săleî, — scena fiind Închisă, — se aflat» d-nil Fere chide, Pa'ladi, C. Nacu, C. F. Robescu. Di-mancea, Missir, Gr. Vuiturescu, Take Giani şi clţl-va delegaţi diu provincie. Discursul t! tui Take Giani D. Take Giani, luind preşedinţia, salută pe cetăţeni că ati răspuns la apelul guvernului. Promite a fi scurt, totuşi se lutinde asupra teoriei dacă alegerile comunale trebuie să aibă un caracter politic sa ti un caracter de gospodărie, conchiztnd In favoarea importanţei politice a acestor alegeri comunale şi făclnd apel la sprijinul alegătorilor. Apoi Începe să vorbească despre libertăţile publice, despre regalitate şi independenţă. Spune că conservatorii, cu toate alcătuirile hibride, vor rănilne numai o necesitate constituţională. In sfirşit, aclamă pa Sturdza ca şef al partidului. Discursul d-lul D. Slurdza I). Dim. Sturdza spune că după trei ani de putere partidul se preznitâ peste clte-va zile Înaintea alegătorilor şi In curînd sa va presinta din noti peutru alegerile legislative. Spune că deviza partidului este : tot înainte, tot Înainte. Şi plnă acum, în trei ani, tot aşa s’a lucrat, de şi uuil ar putea spune că se putea face mal mult. Este încă mult de lucrat, mal mult ca plnă acum şi această conştiinţă dă putere şi energie partidului. Singurul partid In ţară care are un program larg şi înaintat este partidul liberal şi multe puncte din acest program s’ati rea-lisat. Şi despre aceste puncte, precum şi despre finanţe, instrucţie şi domnia legilor, vorbeşte rlnd pe rlnd, pe larg. ^Istoricul finanţelor 11 Începe de la 1860, spunlad cd timp de 15, plnă la 1876. cit ati fost conservatorii la putere, ati fost deficite, afară de trei ani. Aduce apoi omagii d-lul Gogu Cantacu-zino şi-şi exprimă dorinţa să vie în curînd sdravăn şi sănătos Intre liberali. Apoi Întreabă pe adverrarl dacă ati vr’un om de talia d-lul Gogu Cantacuzino ? Aminteşte apoi că programul celor noul patru an», de acum înainteţ!) al liberalilor este organisarea luptei economice în vederea reînoirel tratatelor de comerţ, cari expiră în 1904 şi pe cari trebue să le încheie liberalii, iar nu conservatorii, cari ati Încheiat deja în două rîndurl tratate oneroase. Şi în legătură eu aceasta promite că în 1904 (!) va desfiinţa legea maximului. Exprimă apoi dorinţa ca în partidul liberal să domnească dis iplină deplină. Take Giani anunţind că d. Coco Dinii-trescu este răguşit (a stat plnă la patru dimineaţa la Kosmau), acordă cuvlntul d-lul Vizanti. Discursul d-lul Vizanti D. A, Vizianti face un apel tinerimel să intre In partidul liberal. Tinerimea are un ideal de satisfăcut. O întreabă deci, cu cine vrea tinerimea să rea-liseze acest ideal ? Cu conservatorii, sati cu liberalii ? Dar sufragiul universitar cu cine se va realisa ? Face apoi apel la socialiştii diu Capitală, să se unească cu liberalii, precum s’ati unit şi cel din Iaşi şi cel din Ploeştl. G. Meitani vorbeşte tn numele Focşanilor şi citeş'e o depeşă de felicitare, semnată de Săveanu. Apoi începe delapaşopt, trece prin 1857, 1866, 1877, 1882 şi sfîrşeşte acla-mtnd pe Sturdza de şef. D. Ferechide in contra drapeUsIllor I). M. Ferechide, felicitindu se că se află iar în mijlocul cetăţenilor, atacă pe drape liştl, cari contestă şefia d Iul Sturdza, ata-cludu-1 cu violenţă, pe cită vreme laudă pe conservatori. Aceste atacuri sunt fireşti din partea conservatorilor, dar din partea disidenţilor este o monstruositate. Disidenţa drap liş'ilor nu este o disidenţă de idei pornită de jos Iu sus, ci o mişcare factice, pornită de sus In jos cu scopul de a se pune el lu fruntea partidului, race apel la cetăţeni să respingă sus şi tare atacurile drapeliştilor In contra d-lul Dim. Sturdza, căci acele atacuri ating nu numai pe şef, dar partidul întreg. D. Ferechide Întăreşte din noti pe d. Stu-dza ca şef al partidului liberal, căci dinsul e singurul care are o ambiţie uetnfrlnată pentru propăşirea ţării. Sfirşind, asigură li-nerfatea alegerilor, ca să dovedească, că nu Fleva este apostolul libertăţii alegerilor, ci partidul liberal întreg, pe care în 1895 d. Fleva numai l’a repreziutat ca executor al libertăţii alegerilor. D. Take Giani citeşte cîte-va depeşl de felicitare din ţară. Reclamele d-lul C. V. Robescu D. C. F. Robescu face o lungă reclamă administraţiei sale de trei ani, de clnd e primar al Capitalei. Spune că a făcut o hală pentru păsări, clte-va şcoli, filtre noul, a complectat antrepozitele de la Giagoem şi că va dărlma magherniţele din piaţa Ghica, va face două şcoli lu Verde şi una In Albastru, va canaliza Dîmboviţa plnă la Ciurel, va para şoseaua plnă la Cimitirul Bellu şi după doul ani va aduce 20 000 metrii cubl de apă de la Ferăstrăti şi Filaret. Cu aces* program se prezintă u aintea alegătorilor, solicitlndu-le voturile. ’Şl rezervă dreptul de a continua reclamele electorale lu Întrunirea viitoare ce se va ţine Joul. Prostiile d-lor Palladi şi Nacu G. D. Palladi Înjură partidul conservator In mod ordinar, peutru că n’a participat la tămbălăul de la 11 Iunie. Se laudă că deşi n’a făcut nimic bun la domenii şi la justiţie, dar o'* făcut uiel ilegalităţi aici pro- stii ; iar la finanţe va căuta să menţină echilibrul budgetar. Atacă apoi rlnd perind cu glume de obor pe d-nil Lascar Catargi’ P. Carp, Take Ionescu şi Gh. Panu şi sflr-şeşte zicînd că nu 1 e frică de conservatori şi cu attt mal puţin de d. Take Ionescu, căci liberalii ati; du i pe Impftratul|Franţ-Iosef In Bucureş'I şi tot el ati purtat lu triumf pe Rege In Rusia. Discursul d-lul Nacu D. C. Nacu spune că partidul conservator se prezintă la alegeri fără nici un program, ci numai cu atacuri personale In contra d-lul Sturdza. Aceasta, după d-sa, Însemnează că opoziţia vede lu d. Sturdza pe cel mal redutabil adversar al lor. D-sa citeşte apoi moţiunea ce s’a citit la Întrunirea din Iaşi, prin care d. Dim. Sturdza e reîntârit In şefie. Şi cu asta lulruuirea s’a sfirşit la orele 5 şi un sfert, după care s’a făcut o manifestaţie de agenţi electorali Înaintea clubului colectivist. Aproape 41 de profesori universitari din Capitală s’au întrunit Sîmbătă la Liga Culturali §i după animate des-bateri au ales o delegaţie compusă din d-nii dr. lstrati, Valerian Ursianu şi Gr. Todlescu, care să comunice ministrului instrucţiei, că noul rector, d. Coco Dimitrescu, nu este agreatul profesorilor universitari. Delegaţia se vi presinta Marţi d-lul Stoicescu, ministru ad interim al uni-versităţei. După acest demers, profesoral se vor intruni din nou ca să ia hotărîri în consecinţă. La direcţiunea C. F. R. se hu-rează la planul unor noul vagoane de marfă. Parte din aceste vagoane se vor fabrica In ţară, in atelierele C. F. R, şi parte In străinătate la aceeaşi fabrică, unde s’ati lu crat şi nouile vagoane de călători. Constituţionalul află că nouile titluri de renlă 4 la sută, tipărite în Imprimeria Sta tulul, ati eşit aşa de prost îu cit bancherii din Berlin refuză primirea lor. Pe lingă a-ceasta imprimatul costă iudoit de cit ar fi trebuit să coste. D. Pallade se roagă ca aceste titluri să fie primite, promiţlnd că pe viitor va face treabă mal bună. Criza bisericească Drapelul afirmi din uoA, In mod categorie, c& : Fruntaşii partizani ai guvernului dezaprobă unanim, energic şt făţiş, discursul nesoeotit al d-lui Sturdza rostit la Craiova. Miniştrii,colegi ai d-lui Sturdza, nu s’au sfiit de a spnue c& afi rămas uimiţi de buleta pe care a fâcut’o preşedintele consiliului; Că tu clubul liberal, primul ministru a fost vlfi erlticat şl Învinuit eă a stiruit iarăşi lumea eoutra partidului liberai; Că tn cercurile guvernamentale se spune lu gura mare că d. Sturdza, va duce de rlpă partidul. Drapelul e in posesiunea unor mărturisiri şl dovezi cari vor confirma tot ce afirmă, şi deaflde pe Voinţa Naţională să dea o precisă şl categorică desmlnţlre. Mal mulţi negustori toptangil din Serbia, şi mal ales din Belgrad şi Raduievaţ, ati sosit In ţară să facă mari aprovizionări de mărfuri. Vr’o 12 negustori ati plecat la Brăila şi Galaţi să cumpere o mare cantitate de peşte din bălţile exploatate de Statul ro-mlu, pentru consumaţia internă a Serbiei. Cronica electorală Craiova Sîmbătă seara, amicii noştri ati ţinut o prea frumoasă întrunire îu strada Bucureştilor. A luat parte uu mare număr de alegători. întrunirea a fost presidată de d. Alecu Popper. Ati vorbit d-nil Nicu Eîonomu, Rusăueseu, dr. Atanasescu, Guran, Târnoveanu, Boite >cu, Erl, Duminică, a avut loc o altă lutrunire In strada Tabacilor. Iar Iu seara de 30 c. partidul conservator va ţine o mare Întrunire îu sala Belle Vue. Ameninţările poliţiei din Galaţij Agenţii poliţieneşti de toată mina se laudă că ati ordin de sus de a mal bate pe toţi acel ce-I vor prindă că fac propagandă peutru conservatori. Pe asemenea agenţi Poşta din Galaţi U a-vertisează să-şi aducă aminte cuvintele din cărţile Înţelepte: (polemică), de Vindex; Grenada (poesie), de Elvira Sautoriuo; Sfaturi tinerilor, de Mad.; Epigrame, de D. Teleor ; Un romancier Olandez, de Derenefi ; Ocna virţii-moarte (tantezie), de Hjalmar ; Venera (poesie), de Naia ; Cronica Teatrală, de Tlialia; Muzicanţi celebri, de C. St.; Revista cărţilor, Ecouri literare, Glumele noastre, Poşta redacţiei, etc. Poesia Grenada e Însoţită de o splendidă ilustraţie originală. — Marţi, 10 Noembrie, va avea Ioc, In palatul Ateneului, un mare concert dat de d ra Lucreţia Pretorian, pianistă, şi d Oito Teutseb, violonist, cu bine-voitorul concurs al d-rel Aurelia Pretorian. Programul admirabil. Atentatele Socialiştii ţf anarchiştil De o bucată de vreme afl izbucnit In Ger-mania, lntresocialiştil-democraţl şi anarchiştl, discuţi'inl violente asupra asasinatului să-vîrşit de Lucheui. In ultima întrunire b'nută de socialişti la Berlin, Bebel a căutat să dovedească ln-tr’un discurs, că anarchiştil sunt cu totul o-puşl social-democraţilor şi că Marx şi Nor-dau, lntemeetoril socialismului german, afl atacat cu violenţă pe Bacunin, câpitenia a-narcliiştilor. Bebel a mal căutat să arunce tn spatele burgheziei anarchismul, presintlndu 1 ca pe un resultat al regimului burghez liberal şi cu care sociaijdemocraţia nu are a face; soeial-democraţia, afirmă Bebel, caută numai să pregătească şi să organizeze pe muncitori pentru lupta de clase. Socialiştii ştifl că prin Înlăturarea cltor-va, ori-clt ar fi de pu ternici aceştia, nu ajung la nici un resultat. Oameni ca Lucheui, cari ered că prin ase raeuea f*pte pot fi utili omenirii, sunt pur ţi simplu idioţi. Oratorul depllnge asasina-i»a Împărătesei de Austria, care a fost o femee foarte nobilă şi plină de spirit şi care de multe ori ’şl a exprimat 'adoraţia pentru Heine, poetul slăvit de socialişti. O ratorul mal afirmă să Îndărătul numeroaselor atentate de multe ori se ascunde poliţia. Bebel sft şeşte, critictnd cu energie relaţiile sociale şi trista situaţie a claselor de jos din Italia, al cărei guvern e mal puţin ca ori care lu drept de a convoca la Roma un congres contra anarchiştilor şi socialiştilor. Nu uvrierii italieni, ci miniştrii Italiei ar trebui arestaţi. Anarchistul Landauer, editorul gazetei Socialist, de asemenea regretă fapta lui Lucheni. Slngele i s'a urcat În faţă de ruşine clnd a auzit. Caracteristic e că acest orator a declarat cum că tactica anarchistă nu e violenţa. Dacă totuşi, unii recurg la atentate, oratorul atribue aceasta disperării. Landaner afirmă că şi el e so ialist şi nu recunoaşte nici unul congres dreptul de a l tăgădui acest epitet. Un al douilea anarchist, lăcătuşul Wie-senthal, spuue că proletarii ar trebui pregătiţi pentru Statul socialist prin societăţi de consum, asociaţii colective, etc. E trist că două partide de proletari tşl aruncă murdării una asupra alteia. Most a propagat de mult violenţa şi a comunicat chiar in-strucţil asupra atentatelor. Din nenorocire, anarchiştil n’afl nici o organizaţie, nu formează o unitate de partid. Oratorul nici nu vrea să mal discute cu aceia cari după dispoziţie se numesc socialişti sad anarchiştl. Adunarea s’a sftrşit lulnd o rezoluţiune In sensul celor spuse de Bebel. JJepeşie de erî Viena, 24 Octombrie.—Se anunţă din Petersburg Corespondenţei Politice că basele principale ale programului conferinţei de desarmare, afl fost deja stabilite de contele Muravitw cu cooperarea activă a Ţarului, In clte-va din părţile sale. Aceste base tre-buesc să fie comunicate lu mod oficial gu vernelor în a doua jumătate a luuel Noembrie. Baden Baden, 24 Octombrie.—Prinţul de Iloheulohe a sosit şi a tost primit In au dienţă de marele duce. Atena, 24 Octombrie.— Regele şi familia regală afl sosit aseară la Pirefl şi afl fost primiţi cu entuziasm. Recepţiunea populară preparată la Atena a fost Impedicată din cauza doliului regal ; cu toate astea mani-festaţiunile poporului afl fost foarte simpatie. Berlin, 24 Octombrie.—Din causa căldurii t opicale ce domneşte în Palestina şi Siria, doctorii au sfătuit pe împărăteasa de a nu se întoarce direct de la Sud la Nord Este probabil că MM. LL. germane se vor întoarce în Germania pe mare. Paris, 24 Octombrie.—Ministerul de războiţi desminte ştirea după care s’ar fi închis instrucţia lu privinţa Iul Picquart şi că liberarea acestuia ar fi iminentă, de D. Frey-cinet n’a luat încă nici o hotărîre. Depeşile de azî (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris, 25 Octombrie.—O depeşă particulară anunţă că nişte ofiţeri englezi, sosiţi de curtnd la Canneea ca să petreacă sezonul de vară acolo, afl primit ordin de a merge la garnizoanele lor îndată Ziarele continuă să discute limbagiul ţinut de marchizul Salisbury la Mansion IIou-se. Limbagiul presei engleze demonstrează că evacuarea Faşodel nu dovedeşte nimic şi că ne găsim In faţa unei puteri a cărei ostilitate dovedeşte că trebue safl să renunţăm la caloniile noastre, safl să organizăm In mod serios apărarea lor prin mijlocul unei armate mari coloniale şi a unei marine bine ordonate. Caneea, 25 Octombrie.—O corabie cuira-sată turcească cu soldaţi de marină a fost avariată lingă foitul Izedin şl bombardată de insurgenţi. Cuirasatul italian Castelfidaro a venit să protegeze corabia turcească. Berlin, 25 Octombrie.— Nordeutsche Al-Igemeine Zeitung, taxează de născocire curată ştirea dată de Frankfurter Zeitung in privi iţa unei convenţiuul turco germane după care G rmania garantează integritatea pos • siunilor asiatice ale Turciei şi primeş'e In schimb oare-carl privilegii pentru comerţul şi industria sa. Constantinopol, 25 Octombrie.— Circulă ştirea In cercurile diplomatice că cele patru puteri s’afl înţeles p.'ntru a instala In curtnd pe Prinţul George al Greciei, ca «o-comisarul şi ordonatorul lor Iu insula Creta. Ţarul ar fi gata să comunice această hotărîre Porţii. Plnă acum nu s’a făcut încă notificarea. In cercurile turceşti se prevede o protestare din partea Porţii, de oare-ce Sultanul u’ar putea, ca Kalif, să suporte in tăcere instalarea Prinţului George, din causa mahomedanilor. CHESTIUNEA ZILEI Chestiunea Fasoda o Telegramele din Londra anunţă că, In urma informaţiunilor luate, ştirea eă guvernul englez are intenţiunea de a declara protectoratul asupra Egiptului, poate fi dezminţită tn mod absolut. De asemenea, a mal circulat zgomotul că Rusia ar avea intenţiunea de a redeschide cestiunea egipteană. Plnă acum ştirea a-ceasta nu pare a fi fundată. Aceeaşi dezminţire se poate da afirmaţiu-nil că guvernul francez a pus safl se pregăteşte să pună la Londra chestiunea Egiptului. Din contră, totul arată, plnă acum, că această informaţiune nu este exactă. Preparativele In toate arsenalele şi tn toate centrele militare, urmează cu o foarte mare activitate; se pare că este vorba de o corn- Slectă manifestare a forţelor de uscat şi e apă. Dintr’o notă publicată In Prese asevda-Uon, resultă cft autorităţile uu se opun ca să se anunţe prin ziare, că preparativele navale se fac cu mare activitate In toate porturile şi In toate arsenalele, dar ele doresc ca datoriile, precum desemnarea escadrelor, disposiţiunile luate peotru operaţiunile ofensive şi defensive, să fie ţinute tn secret. Pentru acest lucru, autorităţile fac apel la patriotismul presei, pe care o invită să suprime orl-ce detalii cari ar putea să servească adversarului. Press association adaugă că din ancheta sa rezultă, c& nu trebue admis ca probabil un râsboifi cu Franţa; dar că Încordarea care există Intre cele două ţări, II obligă a lua toate precauţiunile pentru a fi pregătiţi la eventualităţile cari ar rezulta. Aceste precauţiunl sunt atlt de bine luate, în cit cu cea mal mare încredere ţara poate face faţă tuturor eventualităţilor de ordin defensiv. S’att imbarcat la arsenalul dinWoolwich 300 tone de material de războifl cu desti naţiune pentru Malta, Intre cari, două tunuri enorme ; alte 300 tone afl plecat la Gibraltar. La Portsmoulh, unde se înarmează va poarele, se lucrează continua cu mare activitate. Se anunţă că în curlud se va forma o nouă escadră de fncrucişătoare de rezervă. îmbarcarea cărbunilor continuă; In porturi sunt depozite mari de cărbuni. Două co itra-torpiloa^e afl plecat deja spre Gibraltar pentru a ajunge escadra din la Manche. Se anunţă de asemenea din Sheruess presenţa In acel port a Incrucişăto ului GalathAe, înarmat pe picior de războifl. Mal multe canoniere afl fost trimise pe bordul lui San8-Pareil. Lucrătorii din arsenalul din Devanport, lucrează şi noaptea. Ofiţerii, chemaţi din concediu, m:şună pria port. ULTIME INFORMATIUNI Tîlhăriile d-luî Ferechide Teroarea in Capitală Mahalalele Capitalei au fost terorizate astă noapte de o mulţime de bande de bătăuşi, înhăitate asupra cetăţenilor de d. Ferechide. Pretutindeni aceste bande au comis ttl-hării grozave, sub auspiciile mizerabilului Micşunescu, inspector de poliţie, şi ajutate de comisarii poliţieneşti şi comisarii comunali. Iată unele amănunte pe cari le am cules despre ttlhăriite săvtrşite de bandele d lui Ferechide : Devastarea elin strada Itagianoff 0 bandă de bătăuşi în cap cu un ipia-lut al mizerabilului Micşunescu, au nă vălit astă noapte in prăvălia d-lui Ghiţă Cristescu, comerciant, alegător tn colegiul I, din strada Hagianoff No. 34. Banda a urlat după d■ Christescu, unii sbierind : — Unde-i Ghiţă, să’l învăţăm minte ca să meargă cu conservatorii! D. Gh. Cristescu ne fiind acasă, banda a voit să năvălească asupra soţiei sale ; aceasta însă a fugit. Atunci banda voia să freacă prin odăile casei ca să prindă pe d na Cristescu, dar muşterii ce se aflau în prăvălie s’au opus. Bandiţii au spart apoi tot ce le-a eşit in cale, in prăvălie. Muşterii, revoltaţi de aceste mişelil, au pus pe goană pe bandiţi. Poliţia a refuzat să facă anchetă. Berastarea din strada Precupeţii Vechi * 0 altă bandă, în cap eu comisarul Me-cnleseu, de la secţiunea 12, a năvălit a-supra unei case noul a d-lui Al. Staieo-vid din strada Precupeţii Vechi. D. Al StaicovicI ne fiind acasă, comisarul a început să spargă geamurile casei, iar banda a început să rupă lemnăriile de la ferestre, să spargă poarta, să mln-jească zidurile casei, etc. Aproape o oră întreagă a durat aeeastă orgie, spre groaza locuitorilor din acea stradă. Bătaia din suburbia Diehiu D. Dim. Olangiu, plimbindu-se aseară pe stradă cu sora sa, se pomeneşte de odată cu doul indivizi, Niţă al lut Anton Clanţă, funcţionar la primărie, de meserie zidar, gi Ghiţă Mineiti, comisar comunal. Aoegtl dou\ mizerabili aii năvălit a-supra d-lui Olangiu gi a aurorei sale, bătindu-i cu ciomege. Pe urmă aii dispărut. Isprăvite comisarului Belian Eri după amiasi d. C. lonescu din strada Sălcuţei a surprins pe comisarul Belian de la secţiunea 14 rupînd afişele partidului conservator, in strada Polonă. — De ce rupi afişele noastre P — îl întreabă d. C. lonescu. — Ce, mă ? Tu eşti conservator ? Las’ că-ţi arăt eă! Şi comisarul era cit pe aci să năvălească asupra d lui C. lonescu, dacă nu i săreau în ajutor d-nii Iancu Dulcescu din str. Sf. Spiridon. N. Budişteanu din str. Ţărani, Negruszi din str. Ţărani, preotul Ghiţă de la Biserica Icoanei, toţi alegători tn colegiul I. Ptingerea la parchet Azi la amiazl d. advocat Gogu Flo-rian, asistînd pe d. Nae Bănică, victima de astă-noapte a bandelor mise-rabilulul Micşunescu, a depus la parchet o cerere de dare în judecată a inspectorului Micşunescu şi a comisarului Mănescu, autorii intelectuali al banditismului din Calea Dorobanţilor' Cererea de darea în judecată a' fost însoţită de un certificat medical încheiat astă-uoapte de d. doctor Eleute-rescu, prin care se constată gravele lesiunl ale d-lul Nae Bănică. Afl&meăguvernul masă tragă pe sfoară pe d. C. F. Robescu in eaanl foarte problematic etnd lista guvernamentală va cţl In Capitală. Guvernul, Izgonind de pe lista guvernamentală pe toţi amldl Ini Bobeacu, a isolat pe aceata cn desăvtrijlre. D. Robescu simţind aceasta, se siee că nici nn mal ţine să figureze In capul listei. Aceasta e causa marilor greutăţi pe cari le luttmplnă guvernul In alcătuirea listei sale pentru alegerile comunale din capitală. Cronica electorală D. general Ma iu Ia Bîrlad Btrladul anunţă că, Intorcindu-se din Iaşi, d. general Mânu a bine voit să se oprească pentru clte-va ore în oraşul nostru, Vineri 23 O tombrie. In timpul serei o consfătuire politică a a-vut loc la d. Teodor Emandi şi la care s’a convocat In grabă eomitetul executiv al par* tidulul Conservator. După un schimb de vederi asupra situaţiei politice, In care preşedintele clubului nos'ru central, a fost pus in curentul atitudiuel noastre politice şi după ce d. general a bine-voit să se lutre-ţină cu toţi membrii presenţl, lnsufl -ţindu-’l pe toţi la muncă şi la luptă, a plecat la o-rele 12 din noapte, fiind condus la gară de mal mulţi din amicii noştri. Presenţa d-lul general Mânu prin’re noi, de şi pentru aşa de seurt timp, a făcut o impresie excelentă, şi a lăsat urme adinei de dragoste şi devotament către fruntaşii noştri. 0 nonă disidenţă în Botoşani Steagul spune că, Duminica trecută, a fost o Întrunire a bătrlnilor liberali convocată de d Ilie Ciolac In saloanele clubului.— Grupul Vasiliu Uile a răspuns cu refuz, şi dispreţ In urma discursurilor d-lor Ilie Ciolac şi N. Giurgea, profesor, cari afl făcut un rechizitor violent, dar meritat, contra primăriei d-lul Ulle, bătrlnil liberali afl be-tărtt să opună si el o centra listă, listei d-lul Ulle. Vom avea ast-fel In Botoşani, la alegerile comunale viitoare, trei liste, lista conservatorilor, lista liberalilor şi lista administraţiei. Ferechide şi MSncinlescn Aa fost zadarnice toate osanalele d-lul M. Mănciulescu prin ziarul săfl «Aurora»i la adresa d-lul ministru de interne, Ferechide, de oare ce prefectul Bildirescu a primit ordin de a nu se pune d. Măuciulescu In listele comunale, căci, chiar dacă s’ar a-lege, casează alegerea. Aceste cuvinte le a spus d. Bildirescu In gara Roşiori mal multor persoane In gura mare, spune ziarul înainte. întrunirea disidenţilor din Ctinrgiti Erl, la orele 2 p. m., disidenţii din Giur-gifl afl ţinut o întrunire publică; lume toarte multă. Afl vorbit d-nil Bălănescu, Ctrligeanu, Au-tonescu-Remus şi alţii. După întrunire, un agent al d lui Epu-rescu, ocrotit de o bandă de bivolari, a năvălit asupra d-lui Bălănescu, şeful disidenţei, Iovindu-1 cu un ciomag. GALAŢI Dim. Sturdza şi d. G. D. Palladi afl plecat aseară la Galaţi, ca să reediteze azi a-colo, pros'iile pe cari le afl spus erl la băile Eforiei. D. îî. Fleva la Iaşi (După Evenimentul) Niculae Fieva se află lu mijlocul nostru. Toate presiunile şi ademenirile poliţieneşti afl rămas zădarnice, şi de şi venirea lui Fieva se anunţase pentru orele 11 şi 20, totuşi deja de pe la orele 10 multă lume se adunase pe peronul gărel, care prezintă o animaţie neobişnuită şi sinceră. Erafl cetăţenii cari veniseră să întimpine pe iubitul tribun, să I manifesteze iubirea ce afl pentru dlnsul. Trenul intră In gară, lumea recunoaşte pe Fieva şi isbucneşte In urate nesfirşite. Fieva e Iiconjurat, fie-care vrea să-l vadă, să-l strtngă mina. Iu acest moment, bătrlnul Lascar Sion, apropiindu se de Fieva, II zice : — Bine al venit In cetatea Moldovei. — «Am venit chemat de inimă», răspunde Fieva. Cuvintele sale sunt acoperite de strigăte unanime Trăiască Fieva ! împreună cu d. Fieva afl mal sosit şi amicii noştri d-nil deputaţi Dobrescu-Pra-hova şi Vasile Cogâlniceanu. Toţi sunt găzduiţi de directorul nostru, d. G. A. Scorţescu. In darea de seamă a intrunirei noas] tre de la Dacia s’a strecurat o mică eroare. S’a scris că d. Filipescu ar fi zis că hala de pasări s’ar fi făcut sub administraţia conservatoare. D. Filipescu n'a putut zice una ca asta, de oare ce nici azi nu există o asemenea hală. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: Buletinului meteorologic, Cota apelor, Uosnlta Pielei, JLicttallunl, Bursa Bucureşti şi Mersul trenurilor ce înserăm pe pagina IV. ----------------numii----------------— Poşta Administraţiei B. G. Martnescu, încasator, este rugat sd comunice administraţiei ziarului, in ee oraş din provincie se află acum. Les Verlîablss FaslOles de Vicliy 0:i suit combien les estoif.acs dtilkals sont parfois gânes au theâtre, en soiree, au concert, pur les malaises de la digestion : bâillements, aigreurs ou pesanteurs d’estomac. Quelques Pastilles de Vichy-Etat suffisent ponr detruire ces malaises. II est vrai que ee bonbon, delicieux au gout, est fabriqud avec le sel naturel extrăit de l’eau des sources de l’Etat frangais, â Vichy, et cela explique qu’il possede les rnerveilleuses qualites digestives de ces sources, si connues dans nolre pays sous les noms de Vichy- Cfelestins, Vichy-Hâpita! ct Vichy-Graade - Grille. PROPRIETATEA NICULESCU-ANDRONACHE DIW (JOLESTIJi A De vînzare în ioturi micT Un leii Metrul Util ral Teren situat la marginea CapUalel pe şoseaua Colentina-Ştefâneştl, depărtat numai la un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă, prezenttnd o admirabilă privelişte asupra Bucureştilor. Hal este de vînzare* terenul din partea stîn-sr* a că lei ferate Bacnreşti-Constanţa, foarte favorabil şi pentru instalaţinnî de fabrici, în care scop s’a rezervat terenul necesar pentru o gară (haltă). In zonele rezervata pe dreapta şi stingă ctt-lel ferate preţul variază Intre lei 1.50 şi lei 2.25 de metru pătrat. Terenul ce se vinde este in afară de zona de servitute a fortificaţiilor, fiind in imediată apropiere de Colentina. Această localitate va cîştiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de tramway, care va merge plnă la Zalhana şi al cărui trasefl este Încă in studifl. S’a rezervat loc pentru : parc, şcoală, biserică, cimitir, piaţă şi primărie. Biserica va fi construită de proprietari eu cheltuiala lor îndată ce 3 părţi din loturi vor fi vindute. Vtmarea se face in loturi de ori-ce întindere, plătibile tn 4 ani şi in 4 rate pe an din 3 în 3 luni. A se adresa d-lul Căpitan GH. I0ANIN Strada Surorilor, il'o. 97 vis ă vis de biserica Popa Chiţii Imediat Bani Ţ nou i Mobile de Seson HI UUiril) WIIjIP lazab In Curtea Bie. Zlătari f Pr«(*rl i R, l'onrto *‘f .n| iu>««*♦<» aţ«no|)aajaa psxa emţnoa îs ‘îbq ap iain8dtno3 Baţaaad pun-ind {.inqtun[d na p8e| a)sa obs a.iBO-eg ‘le^ţinaiă înţniojpoa V0a;osa[n{ n.quad ţi mnaejd ‘oţiqnj \iouo B^UBinSis tujnaj •ţniq ep f is'i ep ţxs) o snjd ni edeaaed es eiţeugtep ep jnaoj bj jnpgsodep îs pas u| jnjiodsnBj) njţuej jadniţ^ij-zBij op ■Bujzfj ‘oaoq «™«I «fi l»n“ •p y i;ţ) inimţoa jn^a.id euqaieides ţ ep eaadeaoi na ga agqnj jono B^niiSonne B[ eanpe uSamangaip zs[) ep ieiUBdaioa'siţaejiQ wurlvirjcsAf Ij&9jnong uip zbq ep BiBduiOQ fcAfai5 MV130H0d 30 380S '3N20I1VQ3H ‘3SVA ‘3131UVIS ‘31Sn8 : uinaaid 0imţ$«in0itrBTixo op iniej io; oonj j^bwji ugdep OOOOOS'T inoaojqoQ ni ep IBIOOS [BţţdBg V&IMVU&3 imagpjy iiwswa aa _______V31Y13I30S________ ţ ‘jojtaopnoy tupABAOing f : iQujznSfcu rt ’«s (ajdoosidj ap $|A-ţ-s|A) 91 'ON ‘iajJOjoiA «3|B0 XOU&&VJ& *i aos-g ireiixţţfi 'm *eqog ep njţson înţxiodep ţoţ B[ ajun) >ad sapei pb«8 pinţliodoid eţseon nj ţoj, fZ < « « OST * lZ < * 9T P7 Wdlu OOiyuîmm ‘T ’0tf zqos : ţz»etojn tnna ej jnţwd snpaj ure ennq • q*j jaun BeJBJBdaina minajiqnd ţnsafoi b njjnej ■aujiftij »p MţsţUîffl ’jlouq 'i§ % -j[ -Q veunţf •o»xţq jouq v\ snpo.tţuţ ii ţvqoxdv poj o wapxs p»oy •aţe uibju«a nasaaţpjsjţ ‘uopoaqx 'JP lin-p ep e)sagţ|jaa nud eispUBUioaej ţuns ! enni^j} -naA ep ioj in,nuiais;s jb iS leaniVanaţanoa [B ejepaA ep lannd mp eainaţâi ţâ aaiţaBjd ism a[ea Ba ejnasonnaeg senaxiugiS subj «^1009» Vauiiiy Bjtcnnnej mp 3NVIB138 3B3JIH01V3 380S ®P «inimoşi fiţi njţoad ||«odaa inapij iAUiiivuui »p y v-iiijo^f •o;9 ‘oisaiunj annnog ‘azinuoQ ‘aoîunqoain jaimnA -ld ‘onţioj; ‘oţednioji ‘j.inţnţnBAa ‘annoing nxţuad jxnţ -injsf) Bzeonţoaja 9S opun auaiidfex ep |rţd9(îs .ieiţeţy ifs *«>ia *31® ‘[ayrfi op aţoaiqo ‘0a«oao3 ţă janujjtog ‘0J|oa -■bi ‘0S9H ‘ejeţnojfg ‘atranog ‘ţanţnj ‘jtznţţSo ap inara -rj.iosB ajBui un i§ umoajd ‘soqrana op o^ooţqQ ‘jjnoj -îff jîxaSfljjng ‘ojBOiţtnjod ap apaţdindo aţuauiBfiiB.iy b*jim nţ |& uajBznţ^ 3HVOAOO I§ aiiaOM no MISTOTK ariaHVK fusaao n***>3) y *<>M — ‘^ţtnapBDV upu.iţ^ — ‘p -o^j H30H39 nost: nn Bdnp ţzeauBjţ B[Bio.ij •nieţţq.iţn lisnisa ep jzuamoa ni|ueu luiaa uoiey -eijaSnif op injej ţoj op ejBuoţVaajnoa nj|ued eudojd 0.101 [0)n aJBjţ 3IUYSVIYW !6 IHHI9VNIV1 9P «OBodna aţuajjp op ojaanjsap ajBjţ pa f uf ut n u f& i«/» â .1» a-a f 3 •oţa onnjjttx ‘5«îl op 'ejaneij sNvonow 'mmsHouvH ‘wnisROiJ nuua&ia ifoipre aug imn ejaa bi ţuţd ieq 091 ®I ®P epa^moa jjnosnjţ Bjnaojd a]«od as uisbShjv ţseaB nj TKVvi*«.i ara is rxvo ihi1objh.i. jidoo i& eraug ‘i^Bqjţg njţnod euoSaiq fi itht.iof,) ‘jrfno*o.img Ova/i' rtffinBa t§ aiatni^Bi aţaoţ nj aKTeiodvnfij 16 1 vo «1 s ‘aflftfrio joitj0}kIbi BStre-iq ap a.monjâunB aiajoaiiJB aţBoţ ţft •op oiţqora njiu©d ojoţs ‘unloaj ‘©ppjQd ‘©jyoaoo BMtvsis.1 »* avro.ţnr xînm.ua aujye ap ţţznsan nnţajd na puiA as aj«a •»»» ‘aianiYO ‘aiHvmiifi ‘jhiiioyjjiyi I tgooa ti.tiu.nl |Jp/nou mumii uj/i a/a.) ţn.nîj ap inuosas n.quad i.înţ.iodsu!U| (jrejg «ut xisos nv (uoţuy *Jg «i«îd:) ‘Ţ *0X ‘JOtlSojtt B0I«O nosîaiid 3iuiiHioi NVIMOH NISVOVW 313HVW I joiunţBţvq BJ?uoo ^najeoxe aţdox—*3raj •Bţşq *ji»ţ«uqA ‘jiîţi ‘fjuj'injjji (oiemtpBiffinM jiainp ‘nlnoiiy \ ‘jpn|oţdod {[onn^vţm ‘(«jnjnS ep [njnainsţBj] ai es ne]Bi iouedns ţarepoad boooiu [0901 ap i/, ap uuw \vjg "oţe ‘eDţjţoeie en?o ‘enJnABMUiBJi js eţnaej aoiţşo ţzneiţiuisn es i5 Gejţui jnţu§iuBd ruţuBd BjjqB|BA 9 BejBJnBisy ■jiiosooo'B snjcl ‘06 J91 ep eţse 0|rm înţraajd ‘yortrtţz ajBZŢUtaepin ţdaip iz ed oi ieq ţâ amoeid 1 ‘ţ^aau'BOLied ecfB^Ţpn'CAui nxjued ‘erans ţe^eaon ajnoqşzundsej ■’ -eo ^ţnei o ţâ a^'eora ep pizno ruţuad jţra-joez-xaxi jaq vHneisv y naxN3d •e.i0X9O tbţ ootrexj eioodsoXcj oqŢuiixq ţ5 p aJ jojşajim wjjoj omn j3iM3Hd no I3HIA vivano V1V0I njpd V3UVdn9ISV : SnaO'dXNI Y Y3XYX3I00S UOŢIlIU IItl pi ţTJSJŞA ITJIDOS IBţţdnQ losaxnonQ; trj eJuxaSisnea ep ţS H3VHaOISV 3a YNYWOH 31V1HIDOS viaivd 95 ais ■u -p !_88i 9.tqm303 'iot U '■'""a <1'0«H fin.ujo (, -jj, *01 • • • • *«4fX*opi"0 riTi-HJva •»U (* »®.î • • • «isedfipng-niji • iodouîi-o-*i“*l8noo oiOl nl.oij’ii.i mII • ■ • • d*i»o n*»oia nO . • «^nqnio «^neisnoo .... nfreoM-enej.A ^01 116 • • *9jeqaie (| uf . . . -iifteiM-tipnoT . • «^nqnjo-Ma«^8aoO o*9 . • «ţsadtpng-liSooid uSI ot9 . • ■tizoqo|c;»'.TID o»n i*C .18 .... Aotrig-lihotg •a«es otll • ribota .js»d*pns .... d«i«e iiiaou MII . «ţu«ţsaoo-I°doan-D oii »i01 .... n»«Jtd-ruiooj, (1 nil .... .jpuoa-.ilejid 1*01 • . . eu«taoQ-«pajinc 016 .... «naiA-IlS-oid uOI . . •»|ioqoiE-ilwiiţri 008 • • • «pjŢTng-wafiTHOO 11O1 . . • aun'i-,o-*s»0!°®<î ni . • • AoBug-nlaotd ni . . . B»»oiJ in»il*nri ml M» . . . uIjo|,j *Jcqnisa •ti .« • • • '«Ull-.issd.pn (1 ooi .... BiMj-raSaiid io9 . ilamsuoo iodonn-0 «9 . . . jCu*n»s-»qninio os9 • • • • nHorj-rt«t*£> oi9 . • *unq-Q-fMi«ofoaj •tnia joţiunji«iH eiemnu mia joiiduiWib .|.ni*H PJCII ep *4*y a) «eaisog | P*K>N ep »a«» UIP uexeoeij 89 ? en-uq ep ®iqna ‘liOVS • • • [niiuou OH'co • HUBUioţo Bj;q Oi'tS • • • • BUJRJţ 5105 • ' inuoeiodBjtf — • ţjBjţna'j bibq — ţon jnXBMniBJX — 0JBIŢIŢUI IJnţlUJtl j — Beţaq — 'piagn-re UBZBg 601 • •’ • idanj|Btio3 — ......... 909 • • 'EiBno;^B>j 9ft • Biuinioa-BiaBa li8 qn’oaB ap * — •iaintnioâ « 698 ţjoauSv * 0SY5 • 'noipx: Baung */,:86 ' lS«I « « B/o9 •IU6 'eng ’q-m « »/ts ’h 56 - ‘ ‘ « « %f */,001 • • 'euog o/oS */i8C 9681 « « « ‘/.t ‘/iOOI 0681 « « « »/o9 ooi 888i a 3 qqo ^9 — jfliiunisuad bsb[) — apinj 0>r)jaAno3 */i 16 8681 « */iI6 9681 « 86 f6'06 « 86 6881 « ’/«86 t681 « */i001 8681 « ‘/iOOI 5681 « */s66 1881 'nm * °/o9 — d Bţnaa %9 aijquioţao f5 bj ap insjn3 Tj^airaona aa vsana •I®1 000 081 ap e ‘siAep ţdnp bojbojb^ •eţSiAoa.qx bj ‘bîjiuo] [ eysad iiqnpod ep aai[BÎaiu JO[ea[ -na ‘JO[e[id Baispiaexe nipad •aaiyqnd ‘janj •unu bj uu -d f aţeio Vuquiaaag — •[UB oi obs g ed ‘pţzng ‘nsBjţBg i§ îaojji ‘nâajiiiiBQ ţ§ j]§aiţ[3 iSoujji[3 ;‘a|u -npunj niSBjg% iijiiiim i laasnjţ 'npanqţig ejeiuni^ : jo]ii£oui -puejB njţued •ajj joj pţ •idsBiJojg Bţ ‘ ui b oi epjo ‘ajjquieo^ i — •a]i ‘zbJI ep innijB[Bisui ‘ejBOs -id is; aiesoţajejBA‘iţq‘epAna ep lunţJsitcjsuj ‘iadeS Bauniţnqupip mpad ‘e[iAia jojapiids Biaojg bj 'iii -B oi apjo'euquio'po 18— •enoţ Qi pţ ‘|)b[r9 uip pa njped jbi ‘euoţ qi BAopjg uip iniBiauaguad njţuod ‘sqna euo"i 68 na nfeeiţapA ItijrijBjaneiţued BejBiioiziAOjdB nijued ‘euje]iu ep jniopiu -itu B| ;ui -Bf apjo ‘eŢjqmopo 65 l°f — ■ ——’ • • ii L.jki jKmiYxiin 01 00 OG-l-J 05 0»~0I 09—OC 58 Ol 00 *t 00*t 0» 00* OO’S 00‘8 OO’I 00*9 Of 09 98 01 91 Of 08 •onq) npoa (*onq) ©tBooţJioi (•onq) IţcufT • • • P4H0 • • • ©uhjj • • • • eaojţ .... 0XOJ . xnţ iui«k • • • «d«©o («ins) «IO0J8 (fiţns) fiqno . . «2-I«A (vins) ofitu^isoi *(«ins) «unaj, v;ns) iaoojor OpJdA ©IOSVJ («ins) •io«»n«d (vins) iepay onq ©prdoaoc . . . ovuvds . . . ©jan jnon yovi«o •jrqo yoţj«o • • • ©J0ZVR • • . 910SVJ 081 .... yuninş aig 06*1 • «oraoiaj, jzufjq — • yofiA ep yznfjs Of'8 • • • lydsfiOid 0i*8 ........«doi ian 08 9 .... («ins) yno 00 0 .... (»ms) j;>bh 00'8 nanjojn 008 nxiasfe 09 .nfinfi 00*8 «Sao 09 ndcjo 09*1—09................«oiţe 00*8-1 ............... 00 8-05'f..............sosyo 00t-8 novojiiQ 09 noaqxeg — ..... niooxijj 08*1 «saţso 081 «anian 00*1—06 • • oiod ep eaj«o 00*1 pag 01 • • yo«A ep enj«o 06 ..... «ţezuvjj 98 «iqtnif 08 voaiţd •8581 auqiuopo fZ ‘miWS i 313Id VllN^OD :t‘i - 9t‘i.......................'iIbibo 19 I - I£'I.......................niSjnig i0 5 — 05 5..................uueAeg-nujnx «jqaioţoo IZ ojqaioioo EZ : ţs >j b auquiopo 85 55 ep ejagz uţ jojiiSbiid BjdnsB(p iejuunQ iadă Bjog—-goiadV VX03 •aţJaziţatil as jndmţi ţ§ ţBuţuasu, b.s ţzBiniB ajpa -ţiinui Bpazautii ţs aaaj diuq ‘ţsnojS sVea ‘sţqaaţ drag ţpanrtiip izy -111010 na ţiao[ftni uj ‘joiţ'iuns ţjj -oqoa" b,’s injţaaiojTtg -#jBi riip ilţiţfBooj agnui icul apa ui poj b ţsBap ţ^nag ’iijţd BA-ega uj n \nd iBnojd b sns ap BAOppjţ uj 'bjb^ ţţBoţ ni ţBDipu jbui b,s BinjRjadiuaţ i pniţnara b.s sompivâ ;§ qţisnjŢi ‘somn.ij aţ.iBOj ţndiuţx : apa •Boţţutan şaiunoioa au at^oiojoapiţ ppţgsnj *’. * •ajBajn nî aţsa puţanio.iBg •ţs'noumjj qnpjaa b»j -bis îuirugei ‘gaujaaiojBq Bauii^ţţu] •„<)!4- ‘izbjui *Y :oOî+ ‘BţBanjunp aio 1 fg,l+ ‘laţdoupzarjf : 8681 euquiopo f5 ap Bniz ad ‘88 iajoţa;^ sapa ‘ duioa qa nuoiţ ' V I0SB3 agunţ^BAJasqo—^•otfloiojoawty uijopiff •aiiiaomJţf •poj Ol M MB3 qoinf) ininaojprii b«jb! -tqnqejţui nud ‘pi ţnpdeani B[ ep pţi ! •eji&jiAţeep na ţBjapuiA eped -oj ţsoj e ‘anei ţjţseoA-p ţnţnaiaosa na dmi) BA-ga ţoui pnognoa « ea ţdnp ifi guaAej ţs-; epţiox 'gin) pin b,u edeojdB ii esioanm pin ‘ţgq piu ţJBje ţsp pin e,u ‘eemu) ip-mi ea uoipnl'ep inuoaţg ptq « ţetu jng ea ţppn| ‘)oXng 0{ q 'gţsi euqmeotf ţ{ : ţon uip tuis xiensaa bu-q ‘inimţ)dţ6 BA-ega ţdng 'ţnjea inuoasg ţţBpui samiJ) b 8681 euqaiopo 61 ®I eposuas ţţsseaB g'uiud b eisa' înţsiaBUUBj •* ' '«SIJHJ 'eeiAţg ep enj ‘gjj *x;ousaa eţJijţ : pnuies 'uoaeg un ejra P iţeţemu) im. ţs Soi VA f^eeoA-a înnoip -nS na ţeoepufA «,e eata ţueţeud o uioav» •eigmej ai ţea •iyo un pţu ! ţ)tp o pţn gini 0».u ee iranm }i m«I '|unq ape ejeaugu ep eyod ‘60)ţuţs eiea b)sb ep ţjsjy '0)S3|sţu|i es sasni ie euiq pm e^jetu ţinpţţa bj ţjgii pupi anp' ‘gniu pm aţiain) 3;jj a pujf) ii&aiSjDii pui os Bas -ni ‘unfap ţdnQ 'BlBiep 0| b n.gned egqnejji ejBm pui eaa bjb ii esnoanui ii ţgq ţjnp ţp Iţjo o ep dini) ‘eiftainj ajaieniunp eţeo) uj» •)Bf||ien ţiojninâ înnn siujn uj JBggtn ţţs minţaiAJes guiuiiţ ui bisb )Biţd •ţa b iâ 'ţpmJB njp bs BeiBjeqii sţ ep eţiein) ejBa ţem ţng nagied epa ‘oj.ias ba ţaBQ* EjBuuy uip ţiejaqii