SERIA PIANUL IY, No. 901—304. abonamentele Tt> ţaHk P« an an . 90 1«J M strein&tate . • 40 M M&nuscrisela &u n taapoiazâ BSDlCţll STRADA auaaOCNŢKI. No. 3. NUMĂRUL 10 BANI DUMINICĂ, 2» OCTOMBRE 1898. PUBLICITATEA A annţuri p« pag. Ul-a 30 bani Boia " "_JL IV 15 * ” Publicaţii: Reclame 2 Lei linia UMDimTIlAŢIA BTRĂDA OLEMJENŢEI, No. 3. Ediţia de seară — NcrsoaiTa I. P. S. S. (nlipnariic către Mitropolitul Pentru d. Prim-procuror In afară de cele-l’alt« bande de pungaşi cart operează la primăria Capitalei, şi despre isprăvile cărora am vorbit deja, mai este una, şi anume cea compusă din persoanele următoare: Senat Rădulescu, Melissianu, Qheorghe Constandinescu, şi fiul acestui Con-standinescu. funcţionar la primăria Capitalei, lată unul din gheşefturile acestei companii. Pub'icăm fascimilul unei cărţi de visită, a d-lul Conslandinesou, carie de vizită, pe care eficris următorul răvaş, de mina lui Gomlaniinesou-fiu1, f uncţionar la primărie. Aşteptăm să vedem dacă şi’n urma acestora, colectiviştii vor îndrăzni să pue pe Melissianu pe listă. Iată facsimilul: ys Pe verso /\ „ . V <£•*-*«. 'Z-P r-y--*, f. _ >C~ - ■C.Vjtre, /? 1 '**«* ’ t* u^ru». \^oioM, cum zic el. Şi teatrul iu Spania e slab ; represeulanţiî lui joacă după vecliiul calapod, şi sunt mediocrii ; viaţa In Madrid şi în toate oraşele mari ale Spaniei nu e de loc favorabilă Thaliel şi Melpomenel. E firesc daci ca un turneu in «Europa» a celor mal buni artişti al teatrului spaniol să stlrnească puţină senzaţie. Nu se ştie dacă Maria Guerrero şi bărbatul el, Diaz de Mendoza, vor culege multe aplause de la publicul rafinat din restul Europei. Fără Îndoială, amtndoul interpreţii reper' toriulul clasic, şi chiar al celui ultra modern spaniol, sunt actori de talent; natura i-a dotat din belşug; dar situaţia şceuel spaniole, tradiţia greşită şi lipsa unei des voi-ţări unitare, necontenite a dramei spaniole, sunt tot atîtea piedici cari att avut o lu-rlurire dăunătoare asupra reputaţiei lor.’ Căci teatrul spaniol se poate zice că nu e de cit o ruină, timpurile lui de glorie aii h-ecut. Aceste glorioase timpuri ah început sub domnia lui Ferdinand al Vil-lea, ort, mal bine zis, sub domnia soţiei acestuia, Maria Cristina care, pentru a procura o distracţie mal înaltă bărbatului săh, lovit de un atac de paralizie, şi ostndit la nemişcare, organiza foarte des reprezentaţii teatrale In palatul regesc. Teodora Diaz şi Jose Valero, amintesc tn memoriile lor, despre aceste serate de Îs Curte şi vorbesc cu recunoştinţă de prietenia ce le o arăta regele bolnav. Teodora Lamarid, care la bătrîneţe a fost profesoară de dramă la Conservatorul dia Madrid, muri în anul 1896. Diusa fu cel mal puternic talent din acel cerc de actori, şi influenţa el se resimte pînă Iu generaţia artiştilor spanioli de azi. Pe timpul domniei reginei Isabela, şi ptnă In timpul ultimului răsboifi civil, teatrul era Încă bun. lusă de atunci a decăzut cu desăvîrşire şi foarte repede. Cu toate astea, Spaniolii s’ar părea că sunt născuţi pentru scenă. Iţi fac impresia unul popor de adori. Armonia lim-bel, mimica, gesturile lor largi şi variate, limbuţia lor proverbială, sunt calităţi inerente firii lor ; dar atît artişti*, cît şi publicul, desmint rezultatul aşteptat. Cel d’in-II sunt uedis uplinaţt; fiî-eare joacă pentru el, cum ll tae capul şi nu urmăreşte nici odată succesul piesei întregi ; e mulţumit dacă seceră aplausele unul public nu tot d’auna competent. De altă parte, publicul nimiceşte tot e-fectul scenic, stiogheriud pe actor prin a-plauze exagerate şi inoportune, însoţite de larmă, de gesturi neastîmpărate, ce merg cresdnd de la parter la galerii. In afară de asta, Madridul posedă uu sinj gur local de operă, Teatro Real, mal confortabil. Cele-l’alte scene ale Madridului uu se ridică d’asupra mediocrului. Repertoriul se compune In mare parte din traduceri, piese franţuzeşti şi nemţeşti, şi toarte puţiue localizări sah piese originale. Scenă naţională spaniolă s’ar putea zice că nu există, căci chiar la «Teatro de la Zar-zuela» unde se mal represintă şi azi piese cu clntece naţionale, afluenţa streinilor a impus pe nesimţite introducereaopsretelor şi vodevilurilor din alte ţări. Acum cîţl-va aul, «Teatro Espaniol», siu gurul teatru cu repertorii! clasic, a primit o lovitură aproape mortală, prin faptul că directorul, Antonio Vico, care cumula rolul de eroO şi pe acela de prim-amorez, şi-a dai dimisia şi u plecat In America. Teatrul ’şi Închise porţile, şi nu şi le mal deschise I EPOCA plnă In a. 1895 clnd, Don Ranion Guerrero a luat direc(ia ; şi dimpreună cu fiica sa Maria Guerrero şi cu bărbatul acesteia afl reluat repertoriul clasic, dtudu-’şl toate străduinţele de a tnfrlnge dificultăţile ce li se pun tn cale... Actaeon DIN STREINATAJE mmmmmmmmmmmmmmammmms Noul minister francez Gravitatea situatiunel, atit interne cit şi externe, In care d. Dupuy ia puterea, face să se aştepte cu nerăbdare declaratiunea noului guvern asupra liniei de purtare ce are de gind să urmeze. Ziarul Radical din Paris se pretinde autorizat de un membru al cabinetului să dea următoarele desluşiri asupra politicei ministerului Dupuy : Noul guvern nu face nici o deosebire între republicani, lie el moderaţi, radicali săil socialişti. Actualmente, toţi republicanii trebuie să formeze un singur mare partid, căci numai cu ajutorul lui poate spera guvernul să lupte cu suc es contra regaiiştilor şi cezarianilor de toate nuanţele. Guvernul priveşte ca adversari numai pe mo-nurchiştl. pe naţionalişti şi pe anti-semiţl. In privinţa afacerii Dreyfus, miniştrii sunt toţi de acord: de oare-ce Casaţia se ocupă de afacere, guvernul nu aro de cit o singură datorie, aceea de a satisface toate cererile secţiei criminale a Curţii; toate actele şi toate dosarele pe cari le va cere, i se vor da ţâră escep-ţie. Dacă cercetarea va descoperi noul responsabilităţi, atunci guvernul e hotârit să urmărească judecătoreşte pe persoanele vinovate. Chestiunea Faşodel Deşi în cercurile politice se asigură că chestiunea Faşodel a fost rezolvată în principia, otuşl ştirile despre înarmări Întreţin neliniştea, La Paris a făcut mare impresie intervenţia autorităţilor militare engleze pe lingă ziarele din Londra ca să nu mal publice de cit cu cea mai mare băgare de seamă ştiri privitoare la la înarmări, de oare-ce, în caz de războia. Francezii ar trage fol-s din ele. Se conchide din aceasta, că Anglia cu adevărat înarmează. Forelgu OHFOMMAŢn Criza bisericească Scrisoarea fostului Mitropolit Ghenadie către I. P. 8. 8. Mitropolitul Primat Am anunţat, eri, că este de regulă, după sfintele canoane, ca alunei cind un prelat intentează o acţiune să comuni ie aceasta chiriarcului său. Pentru a îndeplini această îndatorire, 1. P. S. S. fostul mitropolit Ghenadie a trimis o scrisoare I. P. S. S. Mitropolitului Primat losif, prin care ii face cunoscut că a dat in judecată pe Linii-trie Sturdza. Iată textul acestei scrisori. înalt Prea Sfinte, Ga dnrere sunt nevoit a vă aduce la cunoştinţă că am fost adine turburat în liniştea mea sufletească zilele din urmă, prin neauzitele calomnii şi injurii ce din noâ ml-a aruncat, într’o adunare publică la Oraiova, <\ D. A. Sturdza, ministru-pre-şediute al M. S. Regelui, şim’am văzut nevoit spre a infrîna o dată pentru tot-d’a-una nelegiuitele porniri ale acestui nepocăit, în potriva mea, de a mă adresa justiţiei ţărel, pentru care vă rog zmerit să bine voiţi a’ml acorda chiriarchicescul sprijin pentru demnitatea Sfintei noastre Biserici. Bine voiţi, vă rog, înalt Prea Sfinţito a primi respectuoasele mele închinăciuni frăţeşti ce cn zmerenie vi le depnl, Fost al Uugro-Viahiel şi Primat al Romîniel t GHENADIE Bucureşti 22 Octombrie 98. întrunirile noastre Partidul conservator va ţine Duminecă trei întruniri publice : în Capitală, la Botoşani şi la Cra-iova. In Capitală, vor lua cuvintul d-nii L. Catargi, General Mânu, P. Carp, N. Filipescu, Barbu Păl-tmeanu. La Botoşani vor vorbi d-niî Titu Maiorescu şi Take Ionescu. La Galaţi, d-nii G. Gr. Canta-cuzino, G. Panu, C. Arion, M. Cornea, Ionel Grădişteanu, D. Ne-niţescu, Pantazi. In aceeaşi zi disidenţii ţin o întrunire publică la Iaşi, în care vor lua cuvintul d-niî Fleva, Dela-vrancea şi Scorţescu. Colectiviştii, în schimb, nu ţin de cit o singură întrunire în Capitală, pentru că ei n'aii de cit un public pentru toată ţara. Cronica electorală BUzEtr Suntem In plină perioadă electorală, şi seria Întrunirilor a Inceput’o colectiviş'il. Grăbit a-şl încerca norocul şi a pipăi pulsul opiniunel publice, d. Nicu Constautiueseu a convocat o întrunire publică ce s’a ţinu zilele trecute; dar a făcut dureroasă constatare că mofturile şi vechile banalităţi demagogice nu mal prind. Lume puţină şi entosiasm şi mal puţiu, ba mulţi din cel prezenţi nu s';-tt sfiit a manifesta nemulţumirile lor In tot timpul cit a vorbit d. Nicu Constautiueseu. Aceste nemulţumiri sunt explicabile ; căci dacă e ciue-va vinovat de mizerabila stare financiară a comunei şi de nemăsurata urcare a dărilor comunale, acest cine va e Nicu Constanlinescu. Astă zl comuna este Înglodată In mari datorii, din cari nu se scapă mulţi ani şi aceste mari datorii aQ făcut să crească dările comunale. Creşterea dărilor comunale şi inutilitatea multora din lucrările executate aâ produs aşa nemulţumire, că mulţi din cel cari’l susţineaţi, 1’aQ părăsit acum. FOCŞANI La Focşani domneşte o adevărată teroare. In fie-care zi toţi membrii din opoziţie sunt urmăriţi pas cu pas de bătăuşii regimului liberal, cari nu aşteaptă de cit ocazie priin-cioasă pentru a zdrobi In bătăi pe cel cari scria la ziarele conservatoare. Joi, 15 curent, individul Panaite Martac, a pîndit pe reda-torul de la Ecoul Vrancei, d. Const. Gheorghiu, pentru a’l bate. Cetăţeanul liberal a stat In acea zi ore întregi la cafeneaua I. Rot, de unde pîndea trecerea d lui Gheorghiu pe stradă pentru a’l lua la bătae. Domnul avocat Euibace, este şi d-sa urmărit de bătăuşi, şi i se pregăteşte şi d-sale o tGrnosialâ liberală. Bătăuşii sunt asmuţiţi de d. Săveanu ; Martac e rudă cu d. Voicu, secretarul poliţiei. Membrii oposiţiel din Focşani sunt siliţi a purta revolvere. Astă-seară, Sîmbătă, profesorii universitari sînt convocaţi de noul rector spre a face cunoştiinţă şi-a alege membri tn comisiunea pentru întocmirea regulamentului de administraţie interioară a universităţei. Profesorii, dorind a sci ce atitudine au să ţină cu noul rector, se vor întruni in localul Ligei strada Nouă No. 3, la ora 5. Prin urmare, sînt rugaţi domnii profesori a lua parte la această întrunire preparutorie. * * ♦ Profesorii din Iaşi au dat un ban hei in onoarea vechiului rector Culianu şi nu au invitat pe noul rector. Colectiviştii şi socialiştii Plnă şi socialiş'i, la al căror sprijin a recurs acum Dumitru S urdza, în starea disperată In care se află, Îşi bat joc de el şi de partidul guvernamental. Iată, în adevăr, ce găsim în Lumea Nouă, într’o corespondentă pe care acest ziar o primeşte din Iaşi: «... alianţa cînd ea fost comunicată clubului liberal de către comitetul electoral, tunete de aplauze aii primit’o, şi în oraş de asemenea ea a fost bine primită. Căci în afară de contingentul electoral, pe care aseastă alianţă îl aduce liberalilor, ea ridică prestigiul listei 1 hernie şi e o garanţie pentru cetăţenii ieşeni că viitorul consiliu comunal va îngriji bine de interesele lor» Şi mal departe: «Duminică seara seva ţinea o mare întrunire publică la care prietenii Sterie şi Krupenscky vor declara categoric că în viitorul consiliu comunal aii primit de a intra ca socialişti şi nu alt-fel:» Care va să zică colectivişti'or din Iaşi le att trebuit socialiştii ca să le ridice prestigiul listei» lor, şi aceşti socialişti «uu afl primit să şl dea sprijinul» de cit ce «socialişti şi nu alt-fel!» Proprietarii să ia seama. Joi a avut loc în saloanele spitalului de Copil cursul de deschidere al d-lul dr. N. Thomescu, protesor de clinică iufantilă şi şef al acestui spital. Profesorul Thomescu a ştiut, In faţa u-nul numeros auditor, să-şi desvolte opinile sale proprii asupra importanţei studiului pediatriei, aşa cum se înţelege actualmente, raţiunea pentru care acest studia necesită o catedră specială, diferinţa curioasă Intre boale la copil şi adulţi; iar ca punct de mare importanţă rolul ce ’l joacă ştiinţele biologice, ştinţe cu totul moderne,— bac-tereologia, experimeutaţiunea etc., In stu diul clinic. După 2 ore de expunere, şedinţa se termină tn mijlocul aplauselor entusiaste ale auditorului. AA. LL. RR. Principele Ferelii) and şi Principesa ,Maria, împreună cu suitele Lor şi ciţl-va invitaţi, pleacă azi, Sim-bătă, la orele 11.25 dim., cu un tren special, la salinele din Slânic, unde vor ajunge la ora 1 35. Alteţele Lor Regale vor porni apoi din Slănic la orele 3.35 p. m. şi se vor Întoarce la Sinaia la orele 6 seara. Anul acesta nu vor avea de loc examenele pentru gradul de maior. D-l Gustav Mendl, consulul general al Rominiel la Anvers, a venit eri in Capitală. Mal mulţi institutori diu proviucie ui se pllng că prin noul regulamente, ministerul instrucţiei publice II obligă a munci peste puterile lor. Iată clte-va din aceste lucrări: Bună-oară, unul institutor de clasa III i se cere a corecta nouă lucrări la aritmetică şi 9 lucrări la gramatică, pe fie-care lună şi pentru fie-care elev ; reea-ce face pentru un număr mijlocia de 60 de elevi, 1080 de lucrări, cari trebuesc citite şi corectate pe fie-care lună, In afară de orele de clasă. In afr.ră de acestea el trebuesc a revedea şi corecta cîte 21 de probleme de aritmetică şi cîte 9 exerciţii de gramatică de fiecare elev, lntr’un an, ceea-ce face a citi şi corecta pentru 60 de elevi, 1800 de lucrări pe an. Şi, ca şi cum acestea n’ar ii de ajuns, d. Haret a mal fost obligat pe institutori ca să şl facă In fie care zi planul tuturor lec-ţiunilor. Ast fel, dacă tntr’o zi are de făcut lecţii la cinci obiecte de studia, institutorul va trebui să scrie, lntr’un caet special, planul acestor cinci lecţiunl, ceea-ce Însemnează o muncă de ctte va ore pe fie-care zi. Acestea sunt obligatoare nu numai pentru institutorii şi Învăţătorii provizorii, dar pentru toţi acel cari fac lecţie cu o clasă nouă, ceea ce Înseamnă că Iu fie-care an, după rotaţie, este obligat a face această muncă inutilă. Orl-cine poate judeca dacă ’I posibil a Îndeplini conştiincios şi bine toate aceste îndatoriri, cari iaa Institutorului cel puţin 10 ore de muncă In fie-care zi, pe lingă ocupaţia ce are de Ia 8 12 diminenţa şi de la 2 4 după amiazl. Cine se abonează la ziarul „E-poca“ plătind costul abonamentului de 20 iei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şi 2 lei SO bani pentru judeţe, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JVovac < Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8° de 2041 pagini elegant tipăritf cum şi Tristia, cel diu urmă articol al iul Alexandru lialiovari. ________________ .«».«*»•»-_____________ Cronică, judiciarii Răpirea de la şosea.—Sunt doul ani şi mal bine, Intr’o zi de vară, spre înserate, şe-deaa la o masă, d-şoara Ioanide, fidanţatul el, d. Brătăşanu, d-na Fargeon, muma, d-şoara Ro-sina Fargeon, fiică, şi alte prietene. D-şoara Fargeon propune d-şoareî Ioanide să facă împreună o mică plimbare. Ele se urcă într’un cupefi lăsat la oparte ex-pre de d. Jean Fargeon, şi o iaU spre rondul al 2-laa. Aci se scoboară jos din trăsură d-şoara Fargeon şi se urcă tînărul Fergeon. Trăsura o ia apoi în direcţiunea GilavnI, o prindu se la vila d-lul Diamandi. Sa ştie restul, d. Fargeon şi cu d-ra Fargeon an fost daţi judecăţii pentru răpire şi condamnaţi de tribunal, cel d’întîia la 3 luni de zile înebisoare şi cea de a doua la 100 de lei a-mendă. Afacerea a venit eri, în urma apelului pri-mulul-procuror şi al condamnaţilor, îuaintea secţiei I a Curţii de apel din Bucureşti. Inculpaţii eraO asistaţi de d-mi Disescu şi Vlădoianu. S’aO ascultat trei martori. Birjarul Ivanof, care a condus pe răpitorul şi pe răpită pină la Jilava, zice că n’a observat nimic extraordinar. Preşedintele.—Cum uu te-al uitat în trăsură ? R. — Ba da, dar am văzut că stăteau foarte bine (rîsete). D. procuror.— La Jilava nu’şî frîogea mlinile d-şoara ? R.—Nu d-el, ci jupîneasa care ’mi-a adus mîn-care (rîsete). Martora Maria Niculescu depune că a doua zi s’a dus la Jilava cu d-na Fai jeon ca să ia acasă pe tînărul Farjon şi a văzut pe d-şoara Ioanide foarte liniştită, spunînd că ea nu va pleca a-casă de cit însoţită de tînărul Farjeon. Martorul Cohinos, fostul tutor al d-şoarel Ioanide, zice că nu şedea cu pupila sa, care ste-tea cu o guvernantă. El nu putea avea nici o autoritate asupra d-rel, fiind o fată mare de 19 ani. In urma rechizitoriului d-lul procuror Zam-firescu şi a apărărel prezentate de d-nii Vlă-doianu şi Disescu, Curtea, Su majoritate, condamnă pe Jean Fargeon la 0 luni închisoare, respinglnd apelul primului procuror, în ceea-ce priveşte pe d-ra Bosina Fargeon, care rămtne condamnată la 100 de lei amendă. ---------------------------------------- ECOURI —Doctorul 1. Lu8tgarten,fost intern pr al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 6 ore p. m„ strada Episcopiei, 7. S. 143 — Doctorul Olchowski dă consultaţiunl, între orele 6-7 seara. Strada Călăraşilor — Restaurantul Dimitrie Enescu, din str. Sft. Ionică, In dosul Palatului Regal, după o nouă şi Îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de mincare. Bucătăria aleasă, Romtnâ şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată In vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele. — Funcţionarea neregulată a iuimel, e cauza numeroaselor stftrl supărătoare şi boale grave la bâtrînl şi slăbiţi. Cel mal renumiţi doctori recomandă, In aceste cazuri, Vinul Bravais, care, prin principiile sale tonice fără seamăn, posedă o acţiune efectivă şi cumpânitoare, universal apreciată asupra circulaţiunel şi sistemului uervos sleit. Conflictul Franco-Englez Paris, 23 Octombrie.—Agenţia Ilavas zice că consiliul de miniştri a decis, după o examinare adîncită, de a nu menţine misiunea Marchand la Faşoda. Cair, 23 Octombrie. —Circulă ştirea că maiorul Marchand se va întoarce la Faşoda şi va conduoe misiunea aa la Djibuti. ŞTIRI MĂRUNTE * Astă-zl, Sîmbătă, 24 curent, o mare revistă literară, săptăralnală, ilustrată. Tribuna Familiei, ’şi-a făcut apariţia în Capitală. Această publicaţiune. In partea el practi ă, pe lingă literatură, ştiintft popularizată şi alte multe lucruri folositoare, se va ocupa, tn sperial a da sfaturi de tot felul pentru gospodărie, agricultură, horticultură, medicină popularizata, sfaturi pentru educaţiuuea copiilor, asupra modulul cum s’ar putea realiza diferite economii, lucru de mină, industrie, comerciO, dări de seamă asupra e-venimentelor zilei, etc., etc. Il urăm viaţă lungă. * D. Crisoveloni a dăruit comunei LieştI, Tulova, un hectar de pămlnt din moşia sa, pentru a servi la clădirea unul local de şcoală. * Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului ordinar al comunei BacăU, pe eserciţiul curent. * D. M. Semaca a fost numit ajutor comp-tabil In serviciul prefecturel de Covurlul. DIVKBSK DIN CAPITALA Fn fort lndrftenoţ.—D. Zuharia George-scu, din clmpul Inginerului, du lndu-se eri după ami»zl ca să schimbe uu bilet de 1000 lei la fabrica Luther. pe şoseaua Basarab, a fost în-tllnit de numitul Zahari, Florescu, care, trecînd pe lingă dlnsul, i-a şters din fugă biletul din mină şi s’a făcut nevăzut. Victima acestui furt Îndrăzneţ a reclamat pe dată comisarului secţiei respective. Pungaşul Inaă, nu a puiuţ fi prins. Hoţ d« eal prin*.—Individul Radu Ioniţă din comuna Căldăruşanl, Ilfov, care furase doul cal de la un consătean al săfi, a fost prins astă noapte In Capitală. Hoţul de cal a fost Înaintat astă-zl parchetului. DIN ŢARA Striviţi de cftrnţ&. — Locuitorul Ioniţă Tânăsache din comuna Pohor, judeţul Tecuci, jlntorclndu-se do la cîmp spre casa cu căruţa ncârcată, pe drum boii ’şl-aa făcut vint şi aU răsturnat căruţa lntr’un şanţ. Nenorocitul Tâ-nâsache a fost strivit cu desăvlrşire. Moartea a fos instantanee. Doi copilaşi al nenorocitului cari eraa in căruţă aă fost răuiţl de moarte. El a0 fost transportaţi Într’o stare disperată la spitalul rural din apropiere. Ncnoradrea din Axlntele.—Diu Călăraşi ni se anunţă o groaznică nenorocire in-tlmplată, zilele trecute, in comuna Axintele, din judeţul Ialomiţa. Locuitorul Dumittu Tinase din acea comună, p'eclnd de aca-A, a lăsat in colibă pe cel doi copilaşi al săi. Unul din copil, in lipsa părintelui, a făcut foc Id uşi colibei. Flăcările s’aU comunicat Învelişului colibei şi Intr’o clipă mizerabila clădire fu înconjurată de fiacărî. In foarte scurt timp coliba fu disUusâ cu desă-virşire. Cel l’alt copil care se găsea înăuntru, cuprins de flăcări fără de veste, a ars cu desă-vîrşire împreună cu avutul nenorocitului san păiiu'e. Cadavrul copilului a fost găsit carbonizat in rămădţele colibei arse. Incendii» — Din Craiova ni se anunţă că un incendia a distrus, alaltăerl noapte, moara d-lul Florea Conciat, din comuna Stonia, judeţul Dolj. Pagubele cauzate de acest incendia se urcă la suma de 10.000 lei. Plnă acum nu se ştie de unde a provenit focul. Autorităţile din localitate cercetează. — Tot alaltăerl noapte, un incendia puternic a izbucnit la grajdurile d-lul D. Costache, din Galaţi. Pînă la sosirea pompierilor, flăcările s’att Întins cu repeziciune şi a0 cuprins şi un grajd vecin al d-lul Andrei Petrescu. Pagubele incendiului se urcă la suma de 11.000 Jel. Abonamentul la ziarul 1Epoca este 20 Iei pe an şi IO Iei pe O luni, plă-tibil la 1 şi 15 diu lună. A se cili în pagina IV, începutul noului roman Căpitan Costache. c]Te sTTun eXzTTeî Chestiunea Faşoda Din te'egramele sosite din Londra, re-sultă că noua escadră constituită de englezi va fi gata în clte va zile. Ea se va compune din două spre-zece vapoare. Scopul acestei puternice demonstraţiunl este de a arăta că Anglia poate să-şi a-pere litoralul fără ca să slăbească flota sa in nici uu punct de pe glob. Este de asemenea o Încercare de mobili-sare care este făcută în aceleaşi condiţiunl, in cari ar trebui să se facă ciud un răs boiâ ar fi să izbucnească. In sflrşit, este probabil că ideia de a fi gata Iu faţa ori cărei eventualităţi, nu este străină constituire! nouel escadre. Punctul de concentrare al nouel escadre va fi Portsmouth şi Plymouth. Vasele înarmate vor fi: cuirasatele de rlndul I Nile, 11 420 tone ; IIave 10,300 tone ; Reubtw 10,600 to ie ; Rjdvey 10,300 tone; Sans-Pareil 10,470 tone; Irufatgar 11,940 tone; Collingtvood, 9,500 tone; cuirasatele de rlndul al II-lea, Thunderer, 9,330 tone, Cotossus 9.490 tone; Alexandra 9.490 tone, şi Incrucişătoril de clasa 1 Australia 5 600 tone; şi Niob6 11,000 tone. Escadra va avea In deosebit un oarecare număr de vase mal mici, mal cu seamă o divizie Însemnată de torpiloare şi contra-toreiloare. Toate aceste vase setnarmează. Ele Îşi complectează previziunile de hrană, de mu-niţiunl şi de cărbuni şi vor lua pe bord numărul complect al oamenilor. .. S'afi luat de asemenea măsuri pentru a se aproviziona din nofi depositele de cărbuni. Mal circulă sgomotul asupra instrucţiunilor ministrului de râsboifl cu privire la a-părarea forturilor Sued şi de Est şi asupra strlngerel voluntarilor. Aceste sgomote Insă nu sunt confirmate. Este cu neputinţă de a se obţine infor-■naţiuni oficiale asupra Întregului armament existent, dar, de şi nu se dă nici un detalia, nu se desminte de loc ştirea că amiralitatea şi ministerul de răsboifi iaa toate măsurile necesare pentru a pune ţara în stare să ţie piept otl cărei eventualităţi. D-tor Ecaterina Arbore -Ralli Speciati&td în boale de eopil şl femei Strada Bomană-Tunarî, No. 10 De Luni, 1* Octombrie, Eptna, a In' ceput publicarea In foileton a romanului Căpitan Costache Situaţiile afară din cale interesante, peripeţiile mişcătoare, precum şi ces-tiunile istorice pe cari le atinge Căpitan Costache vor robi atenţia cititorului Încă de Ia primele numere, şi-I asigură o călduroasă primire in lumea literilor. Afacerea Picquart Paris, 23 Odommbrie.— Circulă ştirea că raportorul pe lingă consi iul de războia ar fi propus o sentinţă de neurraărire în favoarea lui Picquart, care ar fi fost tn ne-peti iţă de a fi autorul că'ţel pneumatice (petit bleu). Oepeşile de azf (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris, 22 Jctombrie.—Consiliul de miniştri s’a ocupat de cestiunea Faşodel. Circulă ştirea că maiorul Marchand va primi la Cair instrucţiuni pentru a lăsa pe comandantul egipţian să ia în posesiune Faşoda. Londra, 22 Octombrie. —Agenţia Reuter află că acum există motive bune pentru a spera că situaţiunea politică se îmbunătăţeşte. Se aşteaptă că peste puţin să dispară cauza ntînţelegerei dintre Franţa şi Englitera. Paris, 23 Octombrie.— Generalul Brault, comandantul corpului al 11-lea de armată, a fost numit şef de stat-major general, în tocul generalului Renoaurd, chemat la comandamentul corpului al un spre zecelea de armată. Londra, 23 Octombrie.—Lord-primarul a numit pe generalul Kitchner, cetăţ-an de onoare al oraşului şi i a conferit o sabie de onoare. Generalul Kitehener este obiectul unor ova-ţiunl vil. El a declarat că reocuparea Sudanului se datorează mal cu deosebire dibăciei lordului Cromer, Canea. 23 Octombrie.— Trupele internaţionale au luat in posesiune forturile la 5 ore de dimineaţă. Oraşul este liniştit. Rettmo, 23 Octombrie.— Aniversarea urcării pe tron a Ţaru ui s’a serbat în mod solemn. Notabilii creştini şi mahometanl afl rugat pe amiralul Skrydlow si exprime Ţarului mulţumirile lor pentru procedeurile ruseşti. Reintegrarea maliometanilor In proprietăţile lor rurale se face sub protecţia trupelor ruseşti. Vietta, 23 Octombrie. — Camera deputaţilor. La ordinea zilei este discuţiunea mo-ţiunel d-lul Kronawetter/care cere punerea sub acuzaţie a contelui Badeni, fostul preşedinte al consiliului, pentru că a risipit fonduri publice, prin cumpărarea ziarului «Reichswehr». Ierusalim, 23 Octombrie. — Majestăţile Lor germane ad plecat azi dimineaţa In mijlocul ovaţiunilsr entusiaste ale populaţiunel şi trupelor turceşti. laffa, 23 Octombrie. — Majestăţile Lor germane aU sosit şi s’aa imbarcat pe bordul Iul Hohenzollern, care va pleca după amiazl la Beyruth. “Evenimentele din Paris Serviciul «pecial al F.POCEI Paris 23 Noembrie Sosită ora 11 juni. seara. Şedinţa de azi a Camerii aşteptată cu multă nerăbdare. Declanraţiunea ministerială afirmă supremaţia puterii civile, ex-primînd în acelaş timp deplina încredere în armată. Camera votează o rezoluţie contra ultraglilor aduse armatei naţionale* Guvernul n’a pomenit nici nn cuvtnt despre chestiunea Faşodel. Paris, 23 Noembrie. Sosita ora 1 Noaptea. In şedinţa de azi a Camerii, d-l Mirman, deputat', socialist a adresat o interpelare guvernului in afacerea Dreyfus, atacind cu violenţă pe generali. Ministrul de răsboiu Freycinet a declarat, răspunzlnd la această interpelare că va face să se res-pedeze armata. (Serviciul Agenţiei Romîne) Declaraţie guvernului Paris, 23 Octombrie.— Camera deputaţilor.— D. Dupuy citeşte o declaraţie cere zice: Afirmăm, de acord cu ordinea de zi de la 12 Oct., supremaţia puterii civile care este principiul fundamental al Statului republican şi încrederea noastră In armată. Noi nu vom lăsa armata naţională ladis-posiţia unei campanii de injurii tndreptată în contra sa, noi o punem d’asupra unor solidarităţi ce nişte polemice oarbe pretind să-l atribue şi care nu o ating. — Credem că armata are cu atit mal muite drepturi la solicitudinea noastră şi la protecţia puterilor publice, cu cit ea n'ar putea lucra la siguranţa patriei de cit In reculegere şi tăcere. Opera justiţiei uu mal puţin cere linişte şi respect.— Datoria noastră este de a executa sentinţele sale, orl-carl ar fi părerii» uoastre individuale ; acesta ar fi mijlocul www.dacoromanica.ro EPOCA a cel mal sigur de a linişti spiritele şi conştiinţele turburate de o afacere care nu tre-bue sâ mal absoarbă Încă mult timp preo-cupaţiunile ţării. Declaraţia reaminteşte apoi exposiţia de la 1900. Trebue ca popoarele străine să constate că industriaşii noştri, comersanţil ţi agricul'oril noştri aii ştiut, cu toate incidentele dureroase ce am avut, sâ-şl Îndeplinească obligaţiunile lor faţă de lume şi de noi Inşi ne. Declaraţia enumărâ proiectele a căror a-doptare va cere guvernul. — Primul este budgetul, apoi va trebui să abordeze studiul legilor fis ale aşteptate de ţară. Declaraţia anunţă menţinerea regimului economic şi stabilitatea tarifelor vamale aşa de necesare comerţului. Francia nu trebue să neglijeze nimic, zice terininlnd declaraţiunea, pentru a’şl conserva situaţia ce şi a creat prin lealitatea sa, forţa sa şi dragostea sa pentru pace. O alianţă preţioasă a consacrat In ochii Intregel lumi politica noastră externă care se va inspira din interese bine Înţelese de ţ*ră. Cabinetul se va sprijini pe o majoritate republicană. (Aplause). Vot tie încredere După o discuţie asupra politicei generale, Camera adoptă cu 429 voturi contra 64 o ordine de zi primită de d Dupuy, care zice: Camera aprobind declaraţia guvernamentală şi încrezătoare că nu se vor sprijini de cit pe o majoritate republicană, trece la ordinea silei. Chentla I'amotlei Doul deputaţi cer să interpeleze guvernul asupra chestiunel Faşodel. D. Del-eass£ declară că nu poate să fixeze ziua discuţinnel, In faţa intereselor ce are de păstrat. Interpelanţil nu iusistă. Interpelări Desvoltind o interpelare asupra politicei generale, d. Mirman se plînge de măsurile excesive luate In timpul ultimei greve şi vorbeşte de sentimentele reacţionare ce se infiltrează puţin cîte puţin în armată (protestări vil). D. de Freycinet zice că va face să se respecte legile de toţi şi va face să se respecte şi armata. D. Dupuy zice că uu va cere legi noul, cele existente fiind suficiente la garantarea ordinel şi la protecţia armatei. Cit despre afacerea Dreyfus, preşedintele consiliului zice că ministerul va face aă se respecte sentinţele justiţiei. Se va face lumină şi in ziua clnd va fi vorbit justiţia, noi ne vom înclina (aplause). D. Raianet, socialist, Întreabă ce măsuri are de gtnd să ia guveruul pentru a impune voinţa sa puterii armate şi pentru a tmpiedica reproducerea uuor incidente re-eente. Proiectul lIrevitle-Beache D. Greville-Reache dă citire unei propuneri, cerfid ca toate procesele de revisuire să fie supuse Curţel de casaţie, toate Camerele Întrunite. El cere urgenţa. D. Lebret declară că va combate propunerea de urgenţă. Şedinţa se ridică. ----------------•* ci»*----------------- ULTIME INFORMATIUNI Consfătuirea de la d. Take Olani Aseară e’au întrunit la d. Take Giani mai mulţi membri al faimosului comitet central, printre cari d-nii Ferechide, Pul-ladi, Nacu, Pr. Dimitrescu, C. F. Robescu, etc., ca să stabilească in mod definitiv lista guvernamentală pentru alegerile comunale din Capitală. Deşi consfătuirea s’a prelungit pini după miezul nopţii, totuşi nu s’a putut ojunge la nici o înţelegere, căci d-nii Pulludi şi Robescu ţin morţiş la d. Molia-siano. D. Robescu a repetat din nr/ii, că nu vrea să figureze pt listă fără Melissiano; iar d-nii C. Nacu, Pr. Dimitrescu, Moro-ianu şi al/i doul au declarat că nu vreau să figureze alături de Melissiano, Toate stăruinţele d-lui Giani pentru a împăca cele două tabere, rămînînd zadarnice, s’a hotărit ca să se convoace din nou pe astă seară comitetul central, precum şi to{* miniştrii, spre a se decide intre d nii Robescu şi Melissiano pe de o parte, şi între d-nii C. Nacu şi Pr. Dimi-tre8cu pe de altă parte. Scrisoarea deschisă a d-luî Aurellan Sub titlul «Un răspuns d-lul Sturdza», Drapelul apărut szl dimineaţă publică o lungă scrisoare a d-lul Aurelian. In această scrisoare, d. Aurelian răspunde acuzărilor făcute la Craiova guvernului săfl de către d. Sturdza. Reprodu.em aci clte-va pasagil din această scrisoare. Formarea ministerului Aurelian In privinţa formării ministerului d-sale, d. Aurelian zice: «Iu una din zile, ministrul preşedinte uni face onoarea de a veni la mine şi a-ral spune hotă-rit că domnia-sa nu mal poate sta la guvern şi că a povăţuit pe M. S. Regele să-mi încredinţeze formarea unul nod minister. «Ara rămas surprins, de oare-ce, mărturisesc, nu mă aşteptam ca lucrurile să ajungă la un asemenea desnodămînt. Am ositat de a primi o asemenea grea sarcină, cu toate că d. Sturdza susţinea că aşi putea fi taxat de un dezertor al partidului clnd nu l’aşl servi In timpuri aşa de grele. «Aiu mers în urmă cu d. D. Sturdza la M. S. Regele şi Înaintea Suveranului mi-am exprimat aeeletşl esitărl. Majestaten Sa a bine-voit a-ml spune că datorez Coroanei, ţârei şi partidului acest serviciu. In Întrunirea ce am avut după aceasta cu un mare număr de senatori şi deputaţi, îutrunire din care nu lipsea nici un fruntaş, d. Sturdza a declarat că nu poate râmlne In capul guvernului şi că partidul, prin represeutanţil săi au-torisaţi, trebue să-ini dea concursul pentru a comp ne un nod guvern. Toţi clţl erad de faţă m’ad Încurajat şi m’ad Îndemnat cu stăruinţă să primesc această sarcină. Ca unul care nici o dată, de clnd am intrat In viaţa politică, nu m’am despărţit intru nimic de hotărlrile luate de partid, nu puteam face alt fel şi tn acele grele Împrejurări de cit să iad Însărcinarea ce mi se impunea. «De la o oră la alta agitaţia creştea, liniştea şi ordinea erad ameninţate. Compunerea fără intlrziere a guvernului se impunea. Ne-am a-dunat la Cousiliul de miniştri şi acolo eu toţii, prin bună înţelegere, am alcătuit guvernul ce am avut onoare să presidez.» Umilirea Parlimentalnl şi a Sinodala! Ca răspuns la acuzarea că ar fi umilit Parlamentul, d. Aurelian scrie: «Dar dacă este vorba de umilinţă, apoi cel d'intîid care s’a lăsat a fi umilit este însuşi actualul preşedinte al consiliului, de oare-ce tot ce s’a îndeplinit în chestiunea Ghenadie s'a făcut cu ştirea sa şi dîusul a participat la toate hotărîrile luate». In ce priveşte umilirea Sinodului, d. Au relian răspunde lui Sturdza : «V’aşI ruga ca asupra acestui punct să cereţi i părerea Sinodului şi în sperial a Eminenţiel iale Iosif, actualul Mitropolit Primat. «Vă rog a întreba pe acest înalt şi respectabil prelat, una din podoabele Risericel noastre, dacă ar fi primit să se ur.-e pe scaunul de Mitropolit Primat cînd cestiunea Ghenadie nu s’ar fi regulat aşa după cum a fost regulată de guvern, Parlament şi Sinod.» Vicierea atmosferei morale.-Incheerea Cu privire la acuzarea că a călcat legile : «Departe de a fi călcat legile şi de a fi viţiat atmosfera morală a ţârei, noi am restabilit liniştea în conştiinţile pe cari le găsisem adine turburate, ara restabilit pacea în Biserică şi am readus încrederea şi ordinea în Stat. Scrisoarea d-lul Aurelian se termină ast fel: «M’am explicai, şi de va fi nevoe mă voiQ mal explica. Acum răraine ca cetăţenii, Parlamentul, Sinodul, partidul naţional-liberal, şi dacă-ml este permis, aşi adăoga chiar M. S. Regele, să aprecieze unde este dreptatea, buna-credinţă şi adevărul». Un fruntaş oouUist din laşi va fi dai zilele acestea pe mina parchetului, pentru escrocherie săvîrşUă In dauna unei case comerciale din streinâtate. Evenimentul va publica in curînd a-facerea cu toate amănuntele. In urma nesiguranţei situaţiei internaţionale, o complectă abţinere de transac-tiuni mari domneşte atlt în Capitală, cît pi în Brăila, Galoţi şt Constanţa. Afişe lipite pe zidurile Capitalei a-nuntă că d. Ferechide va lua cuvîntul la întrunirea colectivistă de mtine. Credem a şti că numai în urma lacrimilor vărsate de Dim. Sturdza, la ultimul consilia de miniştri, s’a putut obţine făgăduieala d-lul Ferechide de a vorbi. Putem să mal adaogăm, că Dimitrie Sturdza s’a pus cu desăvîrşire sub epitropia d-lul Ferechide, luind angajamentul de a nu mal vorbi nici o dată In nid o cestiune înainte de a-se fi consultat cm colegul Iul de la interne. Cronica electorală întrunirea din Craiova Marţi seara la 20 curent a avut loc o Întrunire a partidului conservator în mahalaua Obedeanu. Ah vorbit d-nil Nae Coandă, Nae Guran, Boldescu şi alţii. Mal toţi cetăţeuil alegători cari asislah, ah aclamat cu mare entusiasm pe oratori. Campania conservatoare În Bacăâ Membrii partidului conservator din Ba-căh, intrunindu-se In seara de 21 Octombrie, ah decis convocarea unei mari întruniri publice pe Vineri, 30 Octombrie, orele 8 seara, iii salonul clubului conservator, instalat In casele d-lui M. Vasiliu. întrunirea din Galaţi In vederea îutrunirel publice pe care partidul conservator din Galaţi a convocat’o pe miine, comitetul local publică următorul apel : Duminică 25 ale curentei, partidul conservator va ţine o mare Întrunire publică in Teatrul Temistocli, în vederea alegerilor comunale, ce vor avea loc la 1 şi 3 Noembrie viitor. La această întrunire membrii marcanţi al partidului conservator veniţi din Bucureşti vă vor arăta cu cuvinte pline de adevăruri starea lucrurilor din ţară, care este a noastră a tuturora, şi unii din localitate vă vor arăta nenumăratele gheşefturl ce se fac de către administraţia actuală. Nu vă lăsaţi a fi nici intimidaţi nici ademeniţi prin făgăduell pentru a nu veni la întrunirea de Duminică. Puternicii de astă-zl. din cauza păcatelor lor ăi a nelegiuirilor ce ah comis in timp de 3 ani !e cînd sunt la putere, sunt pe ducă ; şi ameninţările ce el vă vor face suot ca un paia, de care cel Înecaţi încearcă a se agăţa pentru a fi scăpaţi. VeuiţI dar liniştiţi şi fără nici o frică la marea întrunire a conservatorilor de Duminecă 25 curent, spre a auzi unde ne duc puternicii de azi al ţârei şi deţinătorii puterel din localitate. La ameninţările lor, răspundeţi cu dispreţ şi veniţi cu toţii la întrunire. Hoţiile de la primăria din Tlrgu-JIâ Lupta Jiului publică următorul apel, de-nunţlud o gravă hoţie la primăria din Tîrgu-Jih, hoţie asupra căreia e sesizat deja şi parchetul local : Orăşeni, Banda de la primărie, ne mal avlnd nici frîQ, nici teamă, nici ruşine, ea 'şi-a dat poalele peste cap şi a eşit la drumul mare. In noaptea de Luni spre Marţi, 19—20 c., în localul primăriei chiar, a fost spartă o ladă de fier, în care un amploiat al primăriei conserva bani strlnşl din diferite taxe, pentru a-I vărsa perceptorului. Cetăţeni, cînd suma a fost mal mare in lada primăriei, banda a dat năvală de odată, a spart-o ca In codrul Vlăsiel ţi a golit-o. Cetăţeni, Nici nu se putea, ca jefuitorii averel comunei. cari de trei ani de zile, ti dah iama fără control şi fără teamă de răspundere, să nu termine printr'o tllbărie In torwă şi regulă fi să nu-I vezi luaţi de glt de legile penale cart pedepsesc jaful şi hoţia. Procurorul tribunalului anchetează faptul, Orăşeni, acest fapt îndrăsneţ, această o) peră a codrului, pentru prima oară se Intlmplă la Primăria oraşului nostru. Cetăţeni« aflăm din isvor sigur, că din casa comunei lipsind o sumă Însemnată de bani, jefuitorii vor să pună şi această sumă in spinarea ttlhărieî de la Primărie, pentru a justifica lipsa el. Aşa dar la Primărie se petrec lucruri mal Inspăimintâtoare de cit ne închipuiam şi de a-ceea cerem «u insistenţa parchetului ca să întindă investigaţiunile sale. Pentru cinstea oraşului nostru, in interesul viitorului lui, gaşca trebue descoperita toată şi luată de git fără cruţare. PIATRA-N. Comitetul partidului conservator din localitate a fixat următoarele candidaturi pentru alegerea consiliului comunal. Colegiul I: Grigore Gr. Isăcescu, Dimitrie Corbu, Costache V. Andrieş, Niculae Ş.jarec, Locot. Gh. Nicolau, Ghi(ă Ionescu. Colegiul II: D. Colonel N. Burcile, Căpitan I. Efstatiade, Dimitrie Teodoru, Iorgu Eşann, Vasile I. Manoliu. R. VILCEA Lista conservatoare pentru alegerile comunale s’a alcătuit ast-fel: Colegiul I: Constantin N. Herescu, Constantin Golescu, Ion Dumitrescu, Anton P. Bottea, Matache I Temelie. Colegiul II: Colonel M. Ivanovicl, Nae G. Dobriceanu, Teodor Popescu, Petre Con-stantinescu, pensionar. Un umnlfeast la Iaşi Pe zidurile oraşului Iaşi s'a afişat erl următorul manifest : Către domnit alegători al colegiuul al doilea comunal. In curlnd veţi li chemaţi a vă exprima votul pentru alegerea comunală. Nu uitaţi, că dacă astă zi laşul are teatru, abatorih, şcoli comunale, se datoresc lucrârel neobosite a partidului conservator. Studiul apelor, tramvaih şi lumina e-lectrică este opera partidului conservator. Nu uitaţi că colectiviştii, în patru ani, n’ah făcut alta de cit ah secat finanţele comunei şi In schimb nu ah dat nici o lucrare de folos, milioanele din lada comunei ah dispărut pentru a Îmbogăţi decomfituriştil. Dacă sunteţi cu durere pentru interesele comunei, dacă doriţi ca laşul să prospere votaţi lista de mal jos : Catargi Nicu, Vasiliu Ion, Preot Gri-gorescu Constantin, Botez V. Nicu, Dabija S. Alexandru, Catargi A. Gheorghe, Cos-tichescu Gheorghe, căpitan, Daraban Gheorghe, Botez N. Gheorghe. Consiliul comunal al Capitalei, care era convocat pentru astă seară, ’şl-a amtnat şedinţa pentru Marţi 27 Octombrie. Niţă Sterie, candidatul guvernului la consiliul comunal e foarte ingenios cînd e vorba să găsească bani spre a-şi sprijină candidatura. Aşa de pildă, ştiind că cîrciumarii de-bitanti de tutun şi timbre sunt nemulţu-mifi find-că In 1897 li s'a redus remiza de la 4 la 3 la sută, a ticluit o petifiune către ministerul finanţelor ca să acorde din nou remiza de 4 la sută şi a trimes pe un om al său cu această petiţiune pe la ctrciumarildebitanţl ca să o iscălească, cerindu-le în acelaş timp cîte doul trei |lel de fie caro pentru stăruinţă. Cu chipul acesta, Niţă Sterie a încasat o sumă respectabilă. Bine înţeles, petifia n’a fost înaintată ministenilul de finanţe şi Ni fă Sterie n’a făcut nici un demers în privinţa remizei. Epoca va apare mîine Duminica, 35 şi Luni 36 Octombrie, ca de obiceiii. Comandele din judeţe pentru Buletine şi Plicuri, necesare la alegerile comunale, se e-feetnează imediat de către Tipografia „lleliade“ strada Clemenţei, No. 3. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: Buletinului meteorologic, Cota apelor, Cosnita Pieţei, MAcitatluni, Bursa Bucureşti şi Mersul trenurilor oe înserăm pe pagina IV. Poşta Administraţiei B. O, Martnescu, încasator, este rugat să comunice administraţiei ziarului, în ce oraş din provincie se află acum. Funcţionarii politiei administrative şi comunale din Capitală au fost transformaţi in aflşori. Ei cutreeră stradele, rup afişele cari a-nuntă întrunirea partidului conservator şi lipesc afişele întrunireI guvernamentale. îndrăzneala poliţiştilor merge aşa de departe tn cit intră chiar prin curţile cetăţenilor ca să rupă afişele lipite pe pereţii caselor acestora. Azi dimineaţă au fost mai multe conflicte între poliţişti şi cetăţeni din cauza aceasta. Agenţii poliţieneşti au fost izgoniţi cu ruşine. * * * Un asemenea caz s’a intîmplat aseară şi în prăvălia d lui Nae Bănică, comerciant şi proprietar în calea Dorobanţilor 157. Comisarul Mănescu, însoţit de subco-misarul Grindeanu, au intrat in prăvălia d-lui Bănică şi l’au ameninţat cu urgia lor pentru faptul că a lipit afişe conservatoare tn prăvălie. Soitarii politiei au fost puşi la locul lor de persoanele cari erau în prăvălia d-lui Bănică şi au fost forţaţi să iasă cu coada intre picioare. Ceva mai ttrziu a venit in prăvălia comerciantului, inspectorul Micşunescu şi a început să răcnească ca un sălbatec, ce-rtnd ca să se rupă afişele. La refusul d-lui Bănică, Micşunescu şi-a îndeplinit singur slujba cu care este însărcinat, slujba de rupător de afişe, sfî-şiind cu bastonul afişele întrunireI noastre. Protestăm în contra procedării sălbatecului inspector, şi îl sfătuim să-şi domolească avintul, dacă nu doreşte să păţească ea subalternii săi. Prigonirea tinerimet romîne din Transilvania şi ţinuta el demnă a produs a-dincă impresiune în toate părţile, chiar şi în strein&tate. Din Germania, Tribuna are dovezi de interesul ce i se arată. Tinerii din Oradea primesc mulţime de scrisori de încurajare, printre cari unele din Germania. D. Ioan Kalinderu a trimis următoarea scrisoare de eondoleanţă, cu ocazia Încetări! din viaţă a Mitropolitului Miron: Ioan Kalinderu exprimă d-nel Maria Cosma şi d-lul Parteaih Cosma, condoleanţa sa cea mal vie pentru prea greaua şi prea dureroasa pierdere ce ah suferit prin -ncetarea din viaţă a Exc. Sale I. P. S. Mitropolit Miron Romanul, unchiul d lor. Fie, ca dovezile aşa de numeroase de simpatii, ce ah primit, să le aline durerea. Ne aducem aminte cit de mult ah atacat colectiviştii In opoziţie pe d. P. P. Carp, fiind că a angajat pe d. Ioan Pilschak, consilier silvic tn Boemia, pentru reorgani-sarea serviciului silvic şi pentru Împădurirea Dobrogel şi a judeţelor Ialomiţa, Brăila, etc. Contractul încheiat de d. Carp cu d. Pitschak, expirlnd la 31 Decembrie a. c., colectiviştii, acum la putere, aveah ocasie ca să îndreptăţească In aparenţă insultele lor In contra d-lul Carp. arătlnd că d. Pitschak n’a făcut nimic. In loc de aceasta însă, colectiviştii ne dah o strălucită satisfacţie, căci d. Stolo-jan a Încheiat un noh contract pe termen de trei ani cu d. Pitschak. SE VINDE prin licitaţie publică în rina de 1B (27)';8eptembrle la Trib. din Baoăfi, pentru eş're din indltizluua : 1) Mo ia Glodurt-POdurml, 830 fălci, pămînt arabil, fineţuri, l&rnaşe, pădure, şl aoarete în stare bună la 80 klen. 'e gara Baoăfi. 2) Mo ia Gltjă BUcăciunl 520 fălel pămînt de arătară, fineţe, lamaşe, pădure, zăvoaie şi aoarete, această moşie traversată de apa Şiretului e afli la 5 minute iu apropiere de gara Faraoni. 8) Moara din comuna Letca lingă Baoăfi, situată aţ» Bistriţa, avînd patru pereohl petre de măolnat. Toate situate în judeţul Baoăfi. A se vedea şi publicaţia Tribunalului de Baoăfi, şl pentru iniormaţluul mal detal-ate a se adresa la D-na Maria Th. Uanutz la Galant, Str. Cusa- Vodă, No. 26\ 8, 64 XI A KfTŢT de pe moşia S&ftica, proprie-Alnll UIj tatea d-lul IOANN. LAHO-VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 se dă cu arendă. Doritorii se pot adresa la proprietar. Sit. 141 Ca local de staţie pentru bicicliştl. Mare Depott de Lemne cu Stinjenu si Tăete duse la domiciliu în condiţiunl avantagioase, Cer, Tuf an, etc, cea mal buuă calitate. Comenzile se pot adresa Slrada Fi-lanlropiei, No. 6 la B-niî 1*0 MmO-VMC1 THKOBOBUsi C-ia, MAKIE YOGT MODE ŞI PAB.URE 36, Calea Victorie!, Bucure tî A primit un bogat asortiment de Pălării pentru sesonul de Toamnă şi Iarnă. Mare asortiment de Coroane de flori artificiale, cu senturl şi inscripţii cu preţuri foarte avantagiease._ A V I & Pe lingă articolele de ferărie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ml-a sosit şi’ral soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-clmurî de masă, articole de menagih ş. a., d. e.: Serviciurl de porcelan şi serviciuri de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de luciii de diferite sisteme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’ml visita magasinul şi vor găsi oate articolele necesare cu preţuri foarte convenabile şi serviciul prompt. DIMITRIE MANOEF.REE 8nco«sonil lai P. T. Banco viei La „LEUL DE AUR“ Sit. 97 Str. Lipscani, No. 61.—Bucuresd. „S AY O R“ Cea mal bună apă de cap, opreşte căderea părului şi vindecă mâtreaţa CU PESĂVÎRŞIRE şi face părul des şi lucitor. Manutanţa Armatei Avînd necesitate de grltl şi secară, aduce la cunoştinţa generală, că primeşte in orl-ce zi oferte însoţite de probe în greutate de 5 chi-lograine, iar licitaţia va avea loc In ziua de 22 Octombrie curent ora 9 dimineaţa in localul Manutanţe! din Bucureşti; fa se vedea şi eae-tul de sarcine publicat în «Monitorul Oficial» No. 89 din 24 Iulie 1898 relativ la condiţiunl. Sit. 142 Diectorul Manutanţei Adjunct clasa I, (ss) QEVICA No. 801 1898 Octombrie 0 L APT ARIE ELVEŢIANĂ I orvto *1® Vacă şi Bivoliţă puritatea abse-LapiC iui garantată, cu preţul de 50 bani cel de Pocii, 60 vor»! cel de Bivoliţo ş» Lap tele Bătutt 40 bani Litru, dus la domicilia în vase sigilate. Asemenea se găsesc de vînzare Tauri, Viţel şi Viţele de rasă pur Elveţiană. Cererile se vor adresa la Farmacia I. Mnntennn, ' alea Victoriei, No. 78, in faţa, Pasag tulul Romin, B. -i!!i?firVc0LE *' Industrial^ Academi^ J3UCURESCI «f-f , CALATZ, 5TM0» PORTVIUI 5> - HRÂILA , bfSAOA R ECX A_A Imediat Bani DaO cu ipotecă I satt II rang după credit 300.000 cu dob. 9»/o şi 300 000 separaţi orl-ce sumă cu dob. 10° o pe Moşii şi Case. Adresa JDumiireemu - Cin*t»ineanu, Strada Dionisie No. 11, Bucureşti ora 8—10 a. in. şi 1—4 p. m. Sit. 149 Memet Eff. AghazadS 107, Calea Victoriei, 117 întors din Smyrna cu un mare transport de covoare vet-ita-tie Turcia fi fte Prt-eiia, Invită onor. sa clientelă a vizita magazinul sâil Calităţi de covoare extra-flne de orl-ce mărime cu preţ foarte scăzut. Specialitate de covoare pentru saloane de lină şi de mătase. Sit. 140 DE VÂNZARE '"j Locuri Parcelate | DE LA 1 BWJşt 50 BANI METRU PATBAT plnă In 50 BANI Pe Malul Mârel negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL in condiţiunl de plată FOARTE AVANTAGIOASE activă in timp tle 4 ani in IU trate trimeutriate întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cît şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din BucnreşII a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al ase3teî localităţi se vor trimite franco Ia eerere de către proprietarul I>-unl I. 9IOYIL1 Bucureşti, Str, Doamnei, 27. S’a deschis în Calea Victoriei, 117 co!ţ cu Strada Banului, alături de Palatul Ştirbei Depoul şi Magasinul Datculescu de arbori fructiferi altoiţi cu cele mal bune varietăţi Arbori şi arbuşti de ornament Legături de Sparanghel Vinuri naturale în sticle Seminţe fnragere şl cereale alene Unt proaspăt fi topit Transporturi zilnice de la ferma C. C. Datculescu, de la Slobozia-Galbenu Bit H8 AVIS IMPORTANT Am oneare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că la 5 Noembrie viilor votă deschide „HOTELULCAROL“ Casă de primul rang, situată in STRADA LIPMUIO în centrul cel maT comercial al Capitalei şi Iu apropiere de Ministere, Parlamente, Palatele de Justiţie, Poşta şi Telegraf, Ca^a de Depunere, Bănci, etc. Acest noii hotel are numeroase Camere şi Saloane luxos şi confortabil mobilate, Sală de Reaiauraut, Salon de lectură, Telefon, Răi, etc. In cit nu va lăsa nimic de dorit în ceea ce priveşte cerinţele moderne ale confortului. Restaurantul hotelului este prevăzut cu o bucătărie Franceză şi Konilnă din cele mal alese şi bine îngrijite, iar vinurile şi cele-l’al e ronsumaţiuul ce se vor servi vnr fi numai naturale. Sil. 145 Servicih prompt. — Preţuri moderate Cu deosebită stimă ______ Antreprenorul, O, G. IivIESCVF. ...........—wwimirr.mni* — A vis Important Subsemnaţii avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că eu ineepere tte ta 2 Octombrie curent, vom retleu-chitte fo-tul tocat ,,Continental Bar** anexa Hotelului Continental ca VBA-TJBBHA de unde consmnaţiunile se vor servi şi în afară. Jf*e tmgă vinurile ineiigene a venit şi un mare depozit de vinuri eilreine. .BAIVCABl BWSCM şi delicioase sunt la dispoziţia onor. Public la orl-ce timp. De asemenea se va servi Bere indigenă in butefie precum şi bere importantă din Bune/ten şi din Bnglitera (M*orter Biet-). Cu deosebită stimă TBMBBIVU 4• BBBTSVII Antreprenpril Marelui Hotel Sit. 114 Continental, www.dacoromanica.ro EPOCA Liberat din Armată «Daci vl scritt, este pentru fiul mefl care tuşeşte de la liberarea sa din armata. El a căpătat asta tn timpul serviciu.ul s&U militar In urma unul guturaitt neglijat. oln toate dimineţele tuşeşte, timp de o oră; dă afară bilă şi mucoase şi are cea mal mare greutate pentru a Ie. detaşa. Dnpă dejun, tuşea se mai linişteşti. Ciad e frig tuşeşte mal mult, dar clnd intră la căldură merge mal bine si 'usea se linişteşte. Afară de asta este sănătos, pofta de mtncare este bună. Tatăl şi muma sa n’aă tuşit nici o dată; nici un ofticat tn familia. «Avem o prietenă care s'a vindecat cu gudronul D-voastră. Vă rog să 'ml trimeteţl şi mie un flacon. Semnat: Mărie Desnoix, 125, rue de Sâvres, Paris». Farmacistul care a primit această scrisoare la 19 Octombrie 1898 a trimes Îndată flaconul cerut. Oupă clte-va săptămlnl. D-na Desnoix acria din nod : 21 Noembrie 1890. D le Guyot, Îndată ce fiul mefl a luat fliconul de gudron ce mi-aţl trimes, u'a mal dat afară nici bila, nici mucoase şi aproape n’a mal tuşit. Forţele i-atl revenit şi după ce a continuat Încă cit-va timp cu escelentul d-voastră leac, a fost repede vindecat cu desăvîrştre. «Toate mulţumirile noastre. In toată viaţa vă voiQ păstra o mare recunoştinţă, căci începusem să mă tem de sănătatea copilului met) care are nevoe de a fi sănătos, pentru a 'el ctştiga viaţa. Vă autorizez cu plăcere, să publicaţi scri- soarea mea şi n'aşl şţi să recomand !n de-ajims medicamentul D-voastră tutulor acelora cari sunt atinşi de bronşe sud de piept. Semnat : Mărie Desnoix». întrebuinţarea gudronului Guyot, la fie care masă, In dosi do o linguriţă de cafea, de pahar de apă safl de băutură ce se obişnuieşte la masă ajunge intr'adevăr pentru a vindeca in scurt timp guturaiul cel mal Încăpăţînat şi bronşita cea mal inveterată. Clte o dată se ajunge să se vindece chiar ftisia bine declarată, căci gudronul opreşte desoompunerea tu- berculelor plăralnulul, omorlnd microbii răi, căuşele acestei descompuneri. Este simplu si adevărat. Cel mal mic guturaio dacă se neglijează, poate degenera In bronşită, de aceea nu s'ar putea recomanda tn de sjuns bolnavilor de • sttrpi răul de la începutul lui, prin Intrebuin-Urea gudronului Guyot, care se găseşte In toate farmaciile. otUMtn Jiomuruujffte.—Obaervaţiuuile casei A. Menu et. comp., calea Victerel 86, pe ziua de 23 Octombrie 1898: Miezul nopţel, -ţ-6°5; 7 ore dimineaţa, +9I>; A-miazi, +17». înălţimea barometrisă, 763mm; Starea cerului, noroasă. Barometrul este Ia urcare. * • • Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : Timpul foarte frumos, liniştit şi călduros s'a menţinut; temperatura s’a inal ridicat in toată ţara. In Moldova de sus a plouat puţ n în clte-va părţi. Ceaţă deasă a fost In cele mal multe localităţi din ţară. Barometrul s’a cobo-rît simţitor, in mijlociu cu 5 mm. Azi dimineaţă timp închis, ceaţă groasă, timp rece şi umezeală multă. Către amiază s'a ’nseninat şi timpul se Încălzeşte. GOTA APELOR.—Cota apel Dunărei d'asupra etiagiilor tn zilele de 22 şi 23 Octombrie a fost: 22 Octombro 23 Ootombro Turnu Severin.............. 2 32 — 2.20 Giurgiu....................1,75 — 1.71 Galaţi.....................1,46 — 1,41 COŞNIŢA PIEŢEI •Teul, 23 Octombre 1898. Piiuea......... Jimbla • • • • • Franzela • • • • Oarne de vaci • Bed............ Oarne de poro • Untura......... Osinza......... Parcela .... Berbeoa .... Curcuna .... GAsoa.......... Rata........... Găina.......... Grapa ......... Oega........... Şalău.......... Nlsetra • • • • Moruna • • • * Raci (suta) • • * Ouă (suta) • • • Unt topit »••• Unt proaspăt * * Brânză de vaoi Brânză Telemea Smântână • • • 90- 2 1,50 1 W- 20 25 80 70 1.00 1.00 1.80 1.20 50 -4.00 -8 00 -2.00 -1.50 60 2.00 60 2.00 2.00 0.00 6.20 2.70 2.40 1.20 1.20 Fasole • • • • • M&r.ere • • • • • Cartofi ohlf. • • Cartofi noul • • Linte........... Bpanao.......... Conopide! buo.) Ardei (suta) • • Pătlăgele (suta) * Fasole verde • • MoroovI (suta) • ?elina (suta). * * ostârnao (suta). Varza N. • • • • Gulia (sata) • • Sfecla (suta) • • Ceapa .......... Mălai lax • • • Pere............ Mere............ Prune . . . . . Struguri • • • . Gutui........... Lămâi (buo.) > * Portocale (buo.) Rodii (buo. • • 20 4U 16 10 20 60 40 6.00 1.00 2.00 8.00 2.00 80 4.00 4.00 10 20 20-60 15-40 80 1-1-50 00 10 LICITAŢIOI — 4 Noembrie, orele 10 d., la primăria Capitalei, pentru vinzarea unul loc al comunei, de pe calea Plevnel, colţ cu splaiul sting al Dîmboviţei. — 5 Noembrie, orele 10 d., în localul comandamentului divisiel 7 infanterie, minis. de râs-boitt, pentru aprovisionarea cu290.000 kgr. făină, necesară manutanţei din Roman. — 7 Noembrie, orele 10 d., Ia primăria Capi-falei, penlru darea tn întreprindere a imprimaţii şi confecţionării registrelor, condicelor, şi roilor volante necesare serviciului primăriei, — J2 Noembrie, orols 10 d., în localul pre-fecturel poliţiei Capitalei, pentru aprovizionarea corpului de sergenţi a 500 perechi cismeşi250 bucăţi pături. — 17 Noembrie, orele 10 d., in cancelaria icoale Imilitare de administraţie, Bucureşti, pen-ru aprovisionarea cărnel pe timp de un an. I BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de k 23 Octombrie 5% Renta p. 5% 5% 57. 57. 47. 57. 47. 4% am. 1881 9»3/« » » 1892 100*1. » » 1893 Hm',» » » 1894 983/. » » 1889 93 » » 90-94 93 » » 1896 91 */. » » 4898 91 */* Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5/1 Obl. c. B. 1883 100 57. a » » 1890 100'/» *V. » » a 1895 98'/» 57. Fonc. rur . . 100 */« 47. » » . . . 923/. 57. > urb. Buc. 97‘/e 57. » > Iaşi. 93'/, Banca Naţion. • 2480 » Agricolă 869 a Romlniel. — > de scont. 371 Dacia-Rominia • 446 Naţionala. • • 506 Patria............— Construcţii. • • 109 Bazalt artificial. — Letea.............— Furnituri militare — Tramwayul nofl — Baia Centrală • — Napoleonul. <20.12 Marka • • • • 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.101/. Rubla de hîrtie 2.68 nmmchsvEj irtaii/miiOii Plecarea din *ara de Nord Boslret* (n G-*r« de Nord Nmm.la SLţlunllor Dim. Numele «staţiunilor Dlto. Paoloaaa-O.-Lang • • «10 GtU.ţl-Plo.ft' .... 5* CUxlnHi-SallgDy • • • 8“ 0-tlnopol-Ooost»nţ» • Plteşttl-ParLs • • • • 700 i) udap**nta Tlttt. • • • «*« Ploejtl-Iiţl 7“ Lemberg-Ploeştl • • . «*' Tlta Suiîrda 7» Unghenl-Ploeţt! • • • Ţ0« Ploe|tl-Braţov • • • 7“ Pnoioasa-O.-Luog . • • io» Comana-Smlrdu • • • 8oo Căllrafi-Slobozla. • • 10" PlOfţtl-Vlena .... 910 ainîrdn-Oomana • • • 10» Plte8t*-Londra • • • • n“ ■> Tooud-Ploeţtl • • • • 10*’ piootti-eiiiţt .... n** O-tinopol-Oooatanţa • li» Budapesta-Ploeţtl • • 11» PloeţU-Br»ţoT .... 8“ Paris-JPiteţtl..... 11» Olulniţa-Oonstaaţa • • 3“ Constanţa-O-tlnopol * <«4 •; Bragov-Ploeştl • • • • 12°' Giulnlţaialoboala. • • OonstanţvOluIniţa • • ii» Ploefl-Budapesta • • 5“ Londra-Piteţtl. • • . *) Plteştl-Pirla 5“ Galaţl-Ploeştl • • • . 5» Cooaana.Glurglu . • • e* Virolorova-Titu • • • 7» Plooţtl-Galaţl • • • • 6*° Smîria-Comana • • • 7 " Tlttt-O. Lung • • • • «»o Braţov-Ploeţtl. . . . 8>* Ploeş tl-Ungbenl • • • 9“ Vl.n.-Ploeţtt .... »'• Ploeştl-Lemberf. • • 10» Oonstanţa Oiaiolţa • * 9“ Ploe»tl 8»laţl • • • • 11*0 laşl-ploeţtl 1(M8 Constanţa-O-tlnopol > 7*«; ParL-Tltu 6“ */ Tltu-Bad>p*aU • • . 11“ U.-Lang*Ttta. • • . . 10*< Tr. *) circulă Mere-, *) Dom., •) JoT, *) Dum., *) Jo!, •) Dum TOi{A AiAKUhUl *KEUliA> AI.. ANTEMIBEiNV DIA VREMKA LVI CĂPITAN COSTACHE — ROMAN ISTORIC — — Vă mulţumesc de cinstp, şi să mă ertaţl, că trebue să plec... N’aţî văzut p’aicl pe vr’o haimana d’alea ? — De unde Căpitane! ? Noi ne vedeam de petrecerea noastră cu nepoţii. — Apoi rămlneţl cu bine ! zise Căpitan Costache, eşind pe uşă. — Să dea D-zefi noroc, Căpitane, răs-punsoră toţi, petreclud pe supărătorul musafir. Omul Agiel încălecă Îşi diurnă dorobanţii şi plecă ; la capul uliţil, însă se opri şi după clte-va minute de vorbă cu doul diutr’înşil, o luă luuainte dispărlnd după colţ. Cel doul dorobanţi rămaseră locului, apoi o luară încet Îndărăt, merseră la circiuma lui Iordan, care era In mijlocul uliţei, des-câlecară, şi aşezîndu-se la o masă afară, eerurâ de băutură. Acolo, cu ochii veşnic spre curtea lui Jupîn Tudose stătură pîuă tîrzifl din noapte. In casa fostului staroste, după ce se a-sigurarâ că temutul om a plecat din partea locului, Moş Tudose cu toţi mosafiril săi, In număr de cinci, cu nevasta şi cu fiica sa Incuiară poarta, şi intrară In casă, pătrunşi de gîndurl Îngrijitoare, Cheful era stricat. Bătrlnil se aşezară toţi. tăi uţl, cu fruntea increţită, cu inima învăluită într’un giulgiă rece. Zadarnic gureşul Ilie Postovaru, uepot de soră al Iul Jupln Tudose, mal încerca să spună cîte o glumă şi să readucă veselia de mal ’nainte. Odaia, In care cu clte-va clipe mal ’naiute, nu putea să Încapă veselia mesenilor, acum părea că un duh Întunecos a inrăluit’o In aripele-l mohorîte. — Să nu zic într’un ceas râd şi să ferească Sflntu Dumitru, dar n’o să ne fie a-bună venirea lui Căpitan Costache, In casa noastră, zise jupln Tudose, fâcîudu-şl cruce. — Pe unde calcă el, paşte necazul! oftă bătrlna Smarauda. Să ne fereas -ă Maica Domnului! Tăcerea întreruptă o clipă se întinse din nod şi mal rece şi mal greoaie. In mintea fie căruia Începu să se desfăşura tabloul îngrozitor al isprăvilor săvlr-şite de acel om fatal. Şl aducead aminte de casele necinstite, de femeile şi fetele batjocorite, de copiii rămaşi orrfaul, pe drumuri, pe cîud părinţii lor Îşi dădead duhul in chinurile cele mal grozave, cu trupul vînăt de loviturile nemiloase ale dorobanţilor : vedead toate grozăviile cari se svouiseră pe seama Iul şi cari făcead să tremure toate mahalalele la auzul numelui Iul pe care T purta cruutul om al Agiel. — Da, nu vă mal faceţi spaimă degeaba, moşule, zise Ilie. Căpitan Costache nu 1 aşa de negru, cum îl face lumea. Nu ştiţi cum este gura lumii ? Dintr'un od face un bivol. Ia să ne căutăm de chef şi nu vă mal fr&mtntaţl cu grijile. Acum s’a dus,—ducă-s’ar pe pustii.. — Să dea Maica Domnului să fie precum zici, Iliuţă, da mie, par’că mi s’a pus ceva pe inimă, de cînd ne-a păşit el pragul. — El, ia un pahar de viu să goneşti grija... Şi, ce focu ? prea vă speriaţi de fite-ce umbră... Mesenii Închinară dte un pahar, dar ju-pîn Tudose nu putu săi bea nici jumătate, se uită la Smaranda, şi fără voie ochii a-mîndurora se ’ndreptară spre Elencuţa, care sta tristă la o parte şi oftară din adine sărmanii bătrinl. In momentul acela, un tluâr Înalt, îmbrăcat Intr’un surtuc negru, cu fular alb la gtt, apăru în prag. — Păzeşte te, să nu te vază p’aicl, zise clud 11 zări jupln Tudose, galben de grijă. — S’a dus ? întrebă tînărul. — S’a dus, dar a lăsat, la circiuma lui Iordache, doul dorobanţi să ochească, răspunse bătrlna Smaranda. — Să nu eşl d’aicl, pînă n’or pleca, a-dause juri în Tudose, că şi de tine şi de noi o să iic /ăă ! — N’aveţl nici o grijă, ascunzătoarea mea e bună şi n’am cuvinte să vă mulţumesc, jupln Tudose. — Mulţumeşte mal bine lui D zeii, că am scăpat toţi teferi şi cu faţa curată. Elen-cuţo, să mai eşl tu pe afară... adică nu, tu să nu eşl... Smarando, din etnd în clnd, mal trage cu ochiul dacă nu ne dă tRcoale vr’un copoiă d’al Agiel... — Da’ ia spune, musiu Radule, ce v’a venit să scoateţi pe uliţă mascaraua aia ? întrebă Ilie, în glumă. — Cum, mascara ? Mascara numeşti d ta obiceiurile noastre romîneştl? Mascara e anteriul şi işlicul lui jupln Tudose ? răspunse, iritat, ttnărul numit Radu. Ilie luglnă clte-va cuvinte de ertăciune. — Trebue să respectăm obiceiurile pe cari le-ati avut părinţii noştri, şi noi romînil trebuie să ne mtndrim cu tot ce e romînesc. — Aşa e, are dreptate, răspunse jupîn Tudose, da’ clnd ofhul cîrmuirel uu îugă-due, d-v... — Da, noi am ju.:at Geamala in potriva celor rlnduite de ofis. Dar intru cit este primejdios înaltului Proiector, jocul Gea-maleî ? Să ne lase obiceiurile noastre, dacă aO gtnd curat. Noi am jucat astă zi, dar u’am ţinut nici o cuvlntare, nimic. Eliad ne-a spus că e un joc rămas de la strămoşii noştri Romani şi pe care îl luase şi el de la Egipteni... Ne a plăcut, l’am jucat, dar nu facem răscoală... — Să lăsăm astea, zise jupîn Tudose, da’ d’acu ’nainte să ştii, Radule, că nn vreaO să mal mi se îutlmple aşa ceva. £d, de !... slut om bătrln... Căpitan Costache te-a cunoscut ? — De unde să mă cunoască ! Nu mai m’a văzut poate nici odată. Şi, apoi, acuma doar haiuele să mi le ii zărit, şi cum e el chior... — Chior, chior, da are ochii! de uliii, răspunse jupîu Tudose cam ţifuos. Apoi, după un moment de tăcere: — Să nu ţi fie cu supărare, Radule, dar eh aş zice ca de azi Încolo să te muţi de la noi... — Să se mute! z'seră îutr’uu glas Elencuţa şi mama Smarauda. — Tăceţi din gură! Da, să se mute... nu de alt ceva, dar vezi, Căpitan Costache are miros de copoii! şi... nu de alt-ceva, dai1 noi suntem oameni bătrtnl, şi... — Şi? —Si nu sî întlmple ceva., firească D zeii I. Ochii lui Radu se lnttlniră cu privirea plină de lacrimi a Elencuţel. ’Şl plecă în jos capul şi tăcu, clte-va clipe. Apoi cu glasul mişcat, zise lui juptu Tudose: — Eil pot să zic că am crescut în casa d-v., şi nu v’am adus nici o supărare ptnâ acum... Si acum să mă despart de d-v.... (o* ehi t căutarâ pe E encuţa, care eşi repede a-farâ, plinglud) îmi vine greu, jupîu Tudose, prea greă.. — Trebue, Radule... nu de alt-ceva, dar... suntem oameni bătrinl, cum vezi şi ni-e frică .«ă nu ni se lnttmple ceva... — Frică I La toţi vă e frică!... răspunse Radu trist. Unde o fi şi vr’un romtn cu inimă. Astâ-zl era pe maidan ca la o inie de bărbaţi şi fugeaţi toţi. ca nişte şoareci mişel, din naintea a şapte păcătoşi de dorobanţi!.. După cîte-va momente de tăcere, în care lacrimile se ureaă fără odihnă In ochii negri al lui Radu, el adause : — Dacă e voia la d-ta aşa, Jupîn Tudose, eă o să mă mut... Mă doare Insă inima cînd văz că nu te gîndeştl mal departe. Şi clnd vrei să mă mut? — Mîine, că azi te ’nhaţă dorobanţii. Radu eşi afară. Iu curte întllui pe Eleu- cuţa, galbenă şi tremurlndă. — Auzi, Elencuţo, mîine plec de la voi ! — Si, un plîns amarnic 11 podidi fără de veste pe amlndol... Fără să-şi zică o vorbă, fără să se privească, pltngeaă ca doi orfani despărţiţi pe vecie... Fiiudu-I ruşine de plînsul a esta. Radu se duse iu camera Iul diu fundul curţii, se aşeză pe un scaun, îşi lăsă capul pe masă şi dete filă liber lacrimilor, cari nu mal conteneaţi ; simţea că un gol, adine şi dureros, i-se deschidea iu inimă. Afară, Bucureştii vuiatt de clntece şi de strigăte de veselie. Maidanul din Dealul Spirei se umpluse din noh de lume. chefurile reîncepuseră, dulapurile iar se învîr-teafl, horele se încinseseră din noii, iar lăutarii trăgeati din arcuşuri mal vîrtos şi mai cu inimă ca innainte. Par’ că nimic nu se iutimplase în mulţimea aceasta nenumărată, par’ că nu primise ea loviturile de iglrbaciil, par’ că nu ea fusese gonită şi călcată îu picioare de co pitele celor şeapte oameni at Agiel. (Va urma) SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale Ţuică «Ie Floi’ieia Lacrima de Prune Ţuica «Ie Goleşii (Marca de Cotmroiu este depusă la Tribunalul Argeş) l'uiea este fabricală diu prune; siugură ne* văt&Miăidre sănâluţei; cel mai bun apetissant. INu trebuie tsă lipsească, din nici o casă, Mare Bepa25ti Ia g'ara Goleşti Cererile eu t/ron să se atlrenexe la /OA ti. Uliii Ct, ESC U, - Piteşti. Ilepresentant general 13. C O U R ANŢ Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare «lcpoA permanent Iu Bucureşti şi Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Sit. 22 CmmpSrlm orî-ce cantitate de şine şi vagonete nsate, ca preţnri convenabile Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingdtoare de această artă, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte modârate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. ---- mmm-------------------------------------- „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI Capital de acţiuni vănat integral franci nur .... 2.000.000,— Fondai de reservă din prime şi daune „ „ .... 2.956.688,60 Fonduri de reservă din capital si alte diforite reserve . 1.075.848,60 Total franci aur . . 7 032.531,36 Danne plătite în romurile elementare aproape . . Lei 88.000.000,— Preşedintele consiliului de administraţiune : O. C. FUipescu.—Vlce-prcşe-dinte, A. Raima»,—Director general, E. Grunvold. „NAŢIONALA” Asigură în contra incendiului, grindineî, contra■ daunelor de transport precum §i valori. Asigură asupra vieţei omului se primesc în toate condiţinnile usitate, precum : etv» tte moarte, ouţrrarefe, xemtre şi rente Sediul Social: Palatul Societâţel, str. Doamnei, 12 Bucureşti Representauţa generala în Bucureşti, st. Smlrdau, 5 Agenţi in toate oraşele ţârei. sa. e Diferite clişeurî pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cu preţuri foarte rednse. 1 ÎNCHIZĂTOR automat al usei 3#, a Oh Clititl CBL MAI PBRFECTIOA.IT APARAT Bit. 87 Blaimayer şi Lorenti, Str. Clcuenleî, k 20 SOBE DE TOATE SISTE3IELE PENTRU Inc&lzlre cu coxs, Cărbuni de Piatră şi Lemne M AŞ IUTI nE BUCATE KOBILE DE FIER INSTALAŢIUNI DE ÎNCĂLZIRI CENTRALE FABRICA „C0METUL“ Jl. 11OLF HALOMON DFPONIT: 14, Strada Doamnei, 14 Sit. 38 DBPOSITBţIN PROVINCIE : laşi, la d Jacques Davidovicî. str. Lăpuşneanu, No. 87. Craiova, la d. Petrache Andreeson & Fii, str. Lipscani. Lsi «rftAies uttx ■isfefci di WiQHY wA le* toane* V1CHY-ETAT CELESTIMS mmDE-GmjJL HOPITAL fulf )• un n U ««pwit* «I MaUgnaHn Lcstartnvirtîbta I PiSTILLK FICIT-IUV tabriqudes aveo Im «eb i extnits 4m Baux da fiomppîmâs de •amli aatara!* V*OM*dT*T KTUKtU MUU 1. INGINER BUCUREŞTI-FILARET S TB. UŢITU »E ABGOT, ÎTo. 6. Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acesta artă. I. Bensimon 22, Calea Victoriei, 22 (Vis-ă-vis de Otel de France) Execută orî-ce comande de Mantale Impermeubile de Cauciuc, pentru Dame, Bărbaţi, Copii şi Militari, în tute genurile. TELEFON Ateliere Mecanice Vagoane de Mărfuri, Vagonete şi Şine Poduri şi Construcţiunî metalice Maşini, Unelte şi Material mic de cale ferată TURNATORIE DE FER SI ALAMA Piese <1© Maşini pînă la 7 tone greutate Roti dinţate oi de transmisiune Robinetărie FONTA ŞI ALAMA DE ARTA TELEFON % CQEOÂKEj CANDELABRE CAZANGERIE Vagoane Cisterne Beservoare BUTOAE de IŢ©x-Ateliere de Smălţuit Olarie de Fier presat si de Fonta SMĂLŢUITE Atelier de Electrolisâ pentru aurit, argintat, nichelat, ată-rnuit, eoaitorit, minenit şi buit oi-f-ee metal. Sit. 40 | Sit. 40 Jbucnrcştl, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3. wwh! ^€oromamc£bF0 10.000. Girant: State Elehercscu.—(Teleton «Epoca»).