SERIA ID—ANUL IV, No. 900—2». ABONAMENTELE JLn ţară, pe an an . 80 lei m etrei n&tate * • 40 M Manuscrisele nu se înapoiază BEDlCţli BTRA.XAA CIT JCMKN’yia. No. 3. numărul io Bani Kcliţia dle «oara PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. Hl-a 80 bani Inia IV 15 m w u 11 13 » |» Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ADXHfMTBAŢIÂ STRADA mr.TIAfKNrpST, Ho. 3. '* 1,1,1 Sturdza Juraţi Colectiviştii si Creditele In mintea legiuitorilor cU şi in mintea ori-cârui om sănătos, Creditele fondare urban Şl rural au exclusiv menirea de a înlesni dezvoltarea proprietăţii. Şi, cum proprietatea nu are ouloare politică, cum interesele proprietăţii sunt mori interese naţionale e bun înţeles că de la Creditele funciare trebuie să fit cu de8ăvlrşire exdusă politica. 1 Colectiviştii nu judecă aşa. Lor li se pare că Creditele funciare sunt tocmai un bun instrument politic cu nare se poate ciştiga partizani şi zdrobi adversari Iată o dovadă. Regimul, stlnd foarte rău in toată ţara şi fiind sigur de infrîngtre tn ale gerile comunale, colectiviştii daă năvală la Credite ca prin mijlocirea lor să clştige voturi. x! a%*>?n fac-simile, scrisoarea primarului colectivist din Călăraşi către d Leza, sub-directorul Creditului urban. Primarul colectivist stârneşte să se acorde un împrumut d-lul Dumitru Banciu, de oare-ce «are nevoie de dineul la alegeri». lată scrisoarea : r - /O uri- /O . ■ i - mir™ /fu-yts&Ar^ &XSOJL (%'v e ^U., fae'-oC’-vJ . @t ->U^ 1 a -y^c^,’ • C%i' W?Jsv* ^ c ^ c// ---- y CC fou* 6«_ fa Duminică 25 Octombrie La 2 ore după amiazl Partidul conservator VA TINE O MARE ÎNTRUNIRE publica IN SALA DACIA Vor lua cuvtntnl domnii Eascar Catar/yi, Generai Mânu, P. Carp, A7. M'ilipe-8Cu9 JBarbu JPditineanu. SĂI PĂSTREZE!.. Sturdza a devenit, zilele acestea, subiectul de studiu şi de observaţie, al tuturor oamenilor curioşi din natura saQ interesaţi de afacerile Statului. Primul-ministru se impune analizei şi observaţiei prin colosalele sale prostii, platitudini, furii şi mi-şelil. Mulţi nu ştia ce să creadă, ^ste el un impulsiv, un neresponsabil ? Este un prost ordinar?Este un veninos cărui patimele mici şi meschine ÎI întunecă puţina inteligenţa care o are ? SaQ e un amestec din toate acestea ? Sunt lucruri observate la Sturdza cari îţi încurca ori-ce părere la care te-al hotărî sa te opreşti. Aşa, omul cu natură violenta, nu’şl poate stăpîni temperamentul în nicl-o împrejurare faţă cu cel mari, ca şi cu cel mici. Primul-ministru se abate de la aceasta regula. Pe cît e de îndrăzneţ şi obraznic cu cel pe cari îl consideră de slabi, pe atîta este de laş şi de linguşitor cu cel mari de cari simte că are nevoe. Aceasta purtare dovedeşte că nu este atît de iresponsabil pe cît pare a fi, luat după uncie acte nebuneşti. Sturdza este capabil de a comite cele mal mari infamii, cu sînge rece. Aşa, toata politica sa externă, mal ales faţa cu guvernul unguresc, est: o pură infamie. Cînd acest om suprima subvenţia şcoalelor de la Braşov, cere scuze Ungurilor, divizează partidul naţional din Ungaria, .complotează culeszenszky şi persecut a Biserica din jTransilvania, — nu face operă de nebun, ci de mizerabil. Dovada este că a căutat în parlament să justifice asemenea măsuri cu argumente cari tind a-1 desculpa de ceea ce este cu drept acuzat. Dovadă că îşi dă seamă de infamia conduitei sale, mal este faptul că în nici o Întrunire nu a îndrăznit să reia Chestia naţională, să se explice asupra celor pe cari le atinsese numai in treacăt în Parlament. Cînd primul-ministru a calomniat, la Craiova, pe Drapeliştl, evident că ştia ce face; voia ca să le dea o lovitura, să-I descrediteze înainte de alegerile comunale. Prostia a început numai cînd Sturdza a trecut măsura acuzaţiilor, mergînd aşa de departe, în cit, fără să-şi dea seama, a atins plnă şi pe Rege. Unde Insă Sturdza se arată pur impulsiv, un om cu creerul dezechilibrat, aproape nebun, este cînd persecuta pe Romînil transilvăneni individual, din ura contra piotestărel lor; este cînd face acte de o vădită inutilitate pentru dlnsul, dar cari ridică furtuni în ţară, revoltînd prin inepţia lor superflua pe toţi oamenii serioşi. Aşa, niciodată nu va putea cine- va să înţeleagă de ce Sturdza a redeschis chestia fostului mitropolit Ghenadie, chestie din care el nu putea să cîştige nimic, ci, din contră, să piardă.—Aici impulsivul se arată In toată goliciunea. Fiind-câ, se spune, Prea Sfinţia Sa Ghenadie a fost foarte bine primit laSibiQ, cu ocazia înmormîntârel mitropolitului Miron Romanul, primul ministru şl-a eşit din sărite şl-a făcut scandalul cunoscut la întrunirea de la Craiova. Apoi era acela un motiv pentru a deştepta chestia mitropolitana? Iată de ce zicem că Sturdza este un amestec de toate instinctele rele şi de toate slăbiciunile unei minţi mărginite, în care răspunderea, se ciocneşte cu nerăspunderea, prostia cu violenţa, slugărnicia cu trufia, actele infame lung meditate cu sbu-ciumările de nebun. Dacă partidul liberal crede că asemenea om este cel mal potrivit ca să ’1 reprezinte, şi dacă M. S. Regele socoteşte că asemenea individ — bun de pus în observaţie in o casă de sănătate — este i-dealul primului consilier, nu aQ de cît să ’1 păstreze. Noi însă ne vom face datoria. Atragem atenţiunea cititorilor a-muftra telegramelor noantre particulare atu Paris aouftra evenimentelor tte aeolo. OrganiainA un aervletH telegrafic regulat, vom putea publica miluţe telegrame rtin Capitala Afundei. Core&ponfientul nostru c unul atu cri mal distins» ziarişti din Pariu. 1 T Sturdza la juraţi Nu a’a mal pomenit în ţara noastră, nn s’a mal pomenit în toată lumea, ca nn prim-ministru să fie tras în judecată pentrn calomnie. Sub regimul colectivist a trebuit să se întîmple şl nn asemenea lucru. Primul-ministru Sturdza e chemat înaintea juraţilor, ca să răspundă de zmintitele calomnii debitate la Craiova în contra I. P. 8. S. fostului mitropolit Ghe-nadie. Şi în ce sitnaţinne se va găsi primul ministru în faţa justiţiei populare ! In adevăr, ca să se apere, el ar trebui să poată răstnrna o sentinţă definitivă a S-tulni Sinod, o hotărîre a Camerei de punere sub acuzare şi însemnate acte politice făcute snb preşedinţia Regelui si cn asentimentul Camerelor şi al întregei naţiuni. Toate aeeste ar trebui să le poată răstnrna. Calomniatorul nn va pntea să atace însă nici unul din aceste acte şi prin urmare nn se va pntea apăra nici într’un. chip. Va mal încerca, precnm a făcut în 1896, să scape printi’o tăgadă de justiţie, făcînd să nn se dea curs reclamaţinnii I. P. S. S. fostului Mitropolit Ghenadie ? Va recurge la amînări, ca să nn dea ochi cn jnstiţia ? Sau poate va înşcena tot ca la 1896, o instrucţiune, judecătorească contra victimei, contra fostului Mitropolit ? Cn nn om ca Stndrza, te poţi aştepta la ori-ce. Un lucru trebue să se ştie însă: ori-ce va face, pimul-ministrn Sturdza nu va m&rlscăpa de astă dată nepedepsit. Campania opoziţionistă Campania prin pruă a drapefletl-lor.—Campania de dup& alegeri.-Manifestaţia de la Senat.;~ Campania prin preeă *• drapellţtller Renunţind de o-cam dată la campania de întruniri contra guvernului, drapeligtil au hotărlt ca tn timpul campaniei electorale să facă e vie campanie prin presă, Campania ee va începe printr’o scrisoare deschisă pe care d. Aurelian o a-dresează Iul Dim. Sturdza prin Drapelul, de mtine dimineaţă, Slmbătă. După a-ceaetă scrisoare va urma pe rînd o serie de articole semnate de fruntaşii drapeliştl al cărăr ton va merge crescendo ptnă la alegeri. Campania de după alegeri Imediat după alegerile comunale, se va deschide o vie campanie de întruniri şi de presă în cesttunea fostului mitropolit Ghenadie. Această campanie, la care va participa întreaga opoziţie, va fi una din cele mal energice ce s’aă întreprins vr’o dată In Romtnia ; ea va fi lupta cea mare pe care ţ<.ra o va da in sontra celui mal mizerabil regim, in contra oamenilor cari in trei ani au terfelit tot ce este mal scump Ro-mtnilor : religia şi sentimentul naţional. Manifestaţia de la Senat Campania va culmina în ziua cînd sz va cere de la Senat, curînd după deschiderea Corpurilor Legiuitoare, suspendarea imunităţii senatorului Dim. Stnrdsa. întreaga opoziţie de la Senat, in frunte eu d-nil Lascar Catargi, Gh. Gr. Con-tacusino, P. Carp, General Mânu, Titu Maior eseu, Gh. Panu, etc., vor sprjini cererea I. P. S.Sale Ghenadie pentru darea tn judecată a lut Sturdza. Şi această acţiune parlamentară va fi eprijinită printr e eguduitoare manifestaţie, pe care o va face In ziua aceea populafiunea Capitalei înaintea Senatului. MINTE... Iu mal multe numere am publicat amănunte foarte grave, cu date precise, asupra unei bande care^operează pe o lotinsă scară gheşefturl la primăria capitalei. Drept ori-ce răspuns, şi In loc ea acţiunea publică să se pue In mişcare, Voinţa Naţională a afirmat, tntr’o notită pierdută la rubrica informaţiilor, că s’a găsit de vină un copist de la contencios, anume Gr. Şte-fănescu, tn funcţie de pe timpul administraţiei conservatoare. Voinţa Naţională minte. Numitul Gr. Ştefănescu a fost destituit din slujba ce oeupa la primărie, de losta administraţie conservatoare. El a fost numit Insă diu nod In slujbă la primărie In 1896, Octombrie In 3, de actualul primar C. F. Robescu. Ordinul de numire poartă numărul 42 016. Dat afară de la primărie pe ziua de 1 Octombre 1898. el a fost numit pe ziua de 15 Oct. c., tot de actuala administraţie comunală, ca delegat al suburbiei Dichifl, din culoarea de galben. încă un amănunt. Pa clnd acest Ştefănescu era slujbaş la serviciul contenciosului a fost vorba să fie transferat de la acest serviciu. Melissiano Insă. care luase sub aripele sale protectoare pe Ştefăuescu, s’a opus şi transferarea n’a avut loc. Aşa statt faptele. Prin urmare Voinţa, lu loc să mintă, ar tace bine să tacă din gură, dacă nu g seşte alte mijloace cu care să apere banda de pungaşi de la primărie. Profităm de ocazie pentru a Întreba din nod parchetul, cind are de gtud să cerceteze cele denunţate de uol cu privire la Primăria Capitalei. TRIBUNA LITERARA „FREAMAT11 Versuri de T. Dnţeecu-Dnţn, cu prefaţa de Alex. I. Hodoş. «Versuri 1—Care este îndrăsnetul ce vine să mal dea glas cuvlutulul înaripat, In urma atttor maetril, Intre cari, val! atiţia uitaţi şi mal ales după ce pusderia celor nechemaţi, a făcut ca numai cu temere şi cu sfială să e resfoiască astă zi paginile rimate ?,.. Oare totul nu s’a spus ? Oare coardele lirei e-terne se mal pot tnstruna pentru vibrări cari să răsune ca o împrospătată melodie, nouă şi reînsufletitoare sufletelor de aslă-zl ?...» Aşa ’şl începe frumoasa-I prefaţă, d. Al. I. Hodoş. D. T. Dutescu-Dutu, cunoscut publicului de cîtl-va ani, de la primul volum al săfl : Crîng şi Luncă, Încearcă din nofi, să dea glas cuvtntulul Înaripat... Ca şi In primul volum. în Freamăt «primează dorul şi dragostea de viată, viaţa omenească şi via(a naturii,—aci ne intimpiuă mal ales farmecul care ne ţine legaţi de existentă,— şi chiar relele şi durerile vieţii sunt îmbrăcate In raza luminoasă a speră-ril, cînd Ioc de sperare este, sad In haina senină a resemnării, clnd fatalitatea inexorabilă le impune>. Aceasta e tot ce se poate stune despre fondul noului volum de versuri al d-lul Duţescu Dutu. Atlt despre fond cit şi despre formă, cele ce s’ad scris şi s’afl zis la apari(ia volumului Crîng şi Luncă, se pot spune şi acum. Corecte versuri, frumoasă şi curgătoare limbă, dar... poetul prea e absorbit de «farmecul vieţel» şi uită aiesea, foarte adesea, farmecul poeziei. Aproape toate versurile sunt pline de vigoare, ca acestea: Din pâmlnt răsar creştinii într’un euget şi [tr’un gînd, Mulţi ca frunza cit dă ’n codru două primă-verl [oe rînd ! Şi sa durdue văzduhul d’atlt zornat şi de tropot Şi de trlmbiţe de luptă şi de sunete de clopot. Aid să fiu un critic ştiinţific, aşi avea prilej minunat să mă leg de temperamentul autorului, de constituţia lui fizică... Aşi putea să dovedesc cu argumente irefutabile că autorul unor asemenea versuri viguroase trebue să poseadă o constituţie robustă ; un temperament sanguin, şi chiar o rotonditate abdomenală... Şi, cum ştiti ce constituţie are d. Duţescu Duţu, articolul med plin de «date sigure» ar putea să figureze cu succes alături, poate, chiar de eminentele articole ale criticilor ştiinţifici. Dar m’aş isbi numai de cît de o întrebare a publicului: ce rost are constituţia autorului, prin raport la valoarea operilor lui ? Un om robust poate să fie un poet foarte slăbuţ, şi atunci ?... Dar să revenim la Freamăt. Răsfoind volumul in căutarea unei idei mal originale, ori a unul sentiment mal bine exprimat, sînt de părere să ne întoarcem iar la prima pagină, unde e bucata Intitulată Mamei, care Îmi pare cea mal reuşita diu volum, şi In care găsim strofele acestea pline de duioşie : Împrăştiaţi in lume ’ţl sunt copiii, Pustiul a cuprins a ta căscioară In care mi-al clntat odinioară.. Te odihneşti... odihna veşniciei... Dormi, mamă, dormi, şi fle-ţl somnul dulce Şi sufletu-ţl triraite-mi-1 de pază Să-mi fie, cînd a luuel blinda rază Mi ’ndeamna ochiî pllnşl să mi se culce. Peste două pagini găsim bucata Răsărit, al cărei colorat tabljfl la început, nu este de lepădat: Şi-a făcut spriceană ziua peste deal, la răsărit; Şi luceafărul — şiretul — dulce ’ntrrmur i-a [ztmbit. Printre nourii in straturi dungi roşeticî, pur- [puriî Furişindu-se, din vineţi îl preschimbă în viorii Aurora împletit-a o ghirlandă ’n fel de feţe Şi-o aşterne blîud pe fruntea albă a mîndrei [dimiueţe. Forma inaugurată de d. Coşbuc, după cum s’a observat în Crîng şi Luncă, a influenţat mult pe d. Duţescu Duţu. Iată o strofă la felul acesta, din Dragoste vitregă : Aşa-I cum zici!... n'am ce să fac I... Ci, bine ştii, că eil nu vream ; Şi cînd ml-aî zis, Intliă rldeam... Azi pling şi vrei să tac, Tu pleci — vezi bine — n’al habar De ăl pe care ’I laşipămlnt 1 — Da, nu glndeştî c'o fi vr’un sfint Ce m’o îndemna ca să-mt deactut Pe pragul din altar ?... Din putinele rindurî ale recenaiel şi diu versurile citate cred că cititorii şi vor fi făcut o idee de valoarea volumului de versuri al d-lul Duţescu Dutu. Şi, cum nu trebuie să primeşti uicl o afirmaţie ue-control&tă, recomandăm volumul Freamăt şi celor credincioşi şi celor necredincioşi. Zur» www.dacoromamca.ro s EPOCA i lOTOBMAŢn Zăpăceala guvernului Cererea fostului Mitropolit Glienadie peutru darea Iu Judecată a mi nistrului preşedinte d. iturdza, a băgat spaima în guvern. Îndată ce primul preşedinte Ştefăuescu a primit petlţiunea, a alergat la ministrul justiţiei spre a'i comunica faptul. Peste o oră consiliul de miniştri a fost convocat de urgenţă şi în sîuul consiliului au izbucnit discu-ţiuni furtunoase. Toţi miniştrii calificau discursul d-lui 1>. Hturdza de fapta unui nebuu. Preşedintele consiliului, cu lacrâmile în oclii, se roagă atunci «le colegii săi să nu-1 părăsească şi să’l scape de ruşine. Primul-procuror al tribunalul ui a fost chemat la consiliu şi s’a discutat mult timp la ce tertipuri s’ar putea recurge spre a nu da curs cererei mitropolitului Ghenadie. Jfu s’a luat «le o cam dată nici o decizi uue. Ancheta la Primărie Suntem In sltuaţlniiede a afirma c& tu contra dorinţei d-lui C« F. Robotea, s’a Început o anchetă la primărie, pentru dovedirea hoţiilor conţine de banda de pungaşi care operează chiar fn localul primăriei. D-l fi. F. Robescu a sfirşit prin a mărturisi existenţa bandei şt a recunoaşte că Or. Ştefănescu uu este amestecat fn afacere. Instrucţia a dovedit pînă acum că banda avea chiar jun (odălaş ata şat pe lingă serviciul ei de Jeluire. Mai multe arestări sfnt Iminente, de şl d-l Robescu caută a tntlrzla mersul justiţiei. — Lăsaţi cel pnţln să treacă alegerile! implora d. C. F. Ro. bescu. strtnglud mfna primului procuror. Agitaţia de la clubul colectivist Criea tn sinul faimosului comitet central al colectiviştilor a atins culmea. D. C. F. Robescu a declarat că demisionează de la primărie şi refuză să mai figureze in capul listei colectiviste, dacă bunul său tovarăş de potlogării, Meii-siano, nu va fi pus pe listă. Faţă cu această ameninţare, d. Take Oiani a convocat pe eri comitetul central ca să aplaneze criza şi să fixeze lista colectivistă. Nu s’a ajuns însă la nici un rezultat, căci nici Robescu, nici majoritatea comitetului central n’au vroit să cedeze în ce priveşte sentimentele lor despre Melisiano. —• Vom fi bătuţi dacă ne prezintăm în faţa alegătorilor cu Melissiano, zic cei mai mulţi dintre liberali. * • * La clubul colectivist e mare agitaţie din această cauză şi se prevede izbucnirea u-nei disidenţe printre colectiviştii din Capitală. D-nii Procopie Dumitrescu şi N. Moro-»a»w .ria Chiriţă, care voia să traverseze liniile ferate. Cadavrul nenorocitei, oribil mutilat, a fost ridicat şi transportat la casa mortuară a spitalului comunal. CHESTIUNEA ZILEI — ■ ■ t ■ - — ■' -—- - * 1 —■" ■ Dreyfus la insula Dracului Mal multe ziare pariziene au trimis corespondenţi speciali la Cayeune pentru a le culege amănunte despre modul cum trfteşte Dreyfus, ce mănlncă, ce aspect are şi dacă are vre-o cunoştinţă că nu nuoial Franţa, dar lumea Întreagă se ocupă de dlnsul. Abeuiacăr, un colaborator al revistei Illustration, care a fost şi el la Căyenne, complecteazâ amănuntele date de colegii săi de la Matin, publiclnd o serie de detalii interesante. Dlnsul descrie In primul rlnd dificultăţile ce le lutlmpină orl-cine ar voi să alte ceva de la faţa locului, despre Dreyfus; istoriseşte Împrejurarea care i-a permis sft a-dune acela date autentice şi face clte-va observaţii cari puu In cea mal favorabila luminft discreţia şi buna sa credinţa. Abeniaear povesteşte cft Dreyfus se deş- teaptă zilnic la orele 5 dimineaţa. Sentiue-lele ’l deschid uşa spre micul spaţiu de loc, tu care 1 este permis sft faeft mişcare. Pri-sonierul îşi pregftGşte singur dejunul, fumează şi se plimba pe acea bucata de pa-mint, Încoace şi încolo, adlncit In gtndurl. Sţ La ceasurile 10 e nevoit sft intre din noă în colivie a cărei uşă sta închisă plnft la 11. De la 11 plnft la 5 ceasuri, uşa sta deschisa. In timpul zilei exilatul se ocupa foarte mult cu scrisul şi şl omoarft vremea desemnurl de architecturft. îşi îngrijeşte foarte mult exteriorul, se imbraeft de obi-ceiă In plnză alba şi multă vreme a purtat cămăşi scrobite. Mal înainte, se aducea mîncarea gata, acum trebue să şi o gătească singur în bucătărie, ast-fel că se nutreşte mal mult cu conserve cari nu cer multă bătaie de cap. In fie care lună prizonierul prezintă o listă de tot ce are nevoe. Pentru luna Octombrie, după spusele jurnalistului, Dreyfus a cerut următoarele articole : 1 litru spirt, 2 sticluţe de apă de portocale, 3 oale cu unt conservat, 1 chilo ciocolată, 2 cutioare cu brlnză Camembert, 6 sticle de apă gazoasă, 2 sticle Hunyadi Ianos, 6 perechi ciorapi coloraţi, 1 şi jum. chilo de tutun, 1 lulea de lemn, 50 ţigări, 2 cutii cu chibrituri, 2 caete cu hlrtie albă, 2 funzl de luminări, o sticluţă de Cola, 5 chilo săpun şi 6 batiste. Toate la un loc costă suma de 139 franci 25 centime ; media cheltueliîor lunare ale ex-căpitanulul n’aă trecut nici odată peste suma de 250 franci. Din banii trimişi de familia sa, Dreyfus posedă o sumă de 8000 fr. la casa de consemnaţii a îudusorilor. Tot timpul, prizonierul [a fost aproape deplin sănătos ; barba i-a Încărunţit, e a-proape aibă, şi a slăbit mult. Exilatul ştie sitl nu ce se petrece acum In Frauţa ? Jurnalistul parizian spune că o mulţime de oameni fac negoţ de aur cu negrii. Unul dintre aceştia i-a afirmat că ar putea să se pue în contact cu Dreyfus. Ceea-ce e Insă sigur, este faptul că Drey-fus nid-o dată n’a Încercat să evadeze. Conflictul Franco-Englez Paris, 22 octombrie.—Consiliul de miniştri s’a ocupat de cesliunea Faşodei. Circulă ştirea că maiorul Marchand va primi la Cair instrucţiuni pentru a lăsa pe comandantul egipţian să ia în posesiune Faşoda. Londra, 22 Octombrie. —Agenţia Reuter află 0 acum există motive bune pentru a spera că situaţiunea politică se îmbunătăţeşte. Se aşteaptă că peste puţin să dispară cauza neînţelegerei dintre Franţa şi Englitera. Londra, 22 Octombrie. — Se anunţă din Hong-Kong Agenţiei Reuter că, în ultimele ztle, in 8fer ele armatei şi ale marinei a domnit o activitate extraordinară, a cărei ţintă nu se cunoaşte. Toate corăbiile englezeşti ancorate in port încarcă proviziuni de gură şi muni-ţiunl, şi ar fi primit ordin de a se ţine gata de plecare. Circulă ştirea că canonierele Asiei extreme se vor întilni la Hong-Kong. Cair, 22 Octombrie.— Maiorul Marchand a sosit azi. ---------------;«*$#»?-------------- Evenimentele din Franţa Servictnl parllcnlnr al KM*OCEI Paris, 23 Octombrie 1898 Sosită Ia ora 12 15 noaptea. In cercurile politice se aşteaptă cu mare emoţiune deschiderea şedinţei de azi, Vineri, a Camerei. Se vor adresa guvernului mai multe interpelări, atlt în afacerea Dreyfus, cît şi asupra conflictului cu Anglia. Dar punctul de căpetenie va fi depunerea unui proiect de lege din partea d-lui Gerviile Rsache, deptdat al Guadelupa, proiect in care să se atribue Curţii de Casaţie să examineze în secţiuni unite cererile de revizuire, cu aplicarea acestei Irgl la Afacerea Dreyfus. Acest proiect de Uge va fi depus pe biuroul Camerei imediat după declaraţia noului guvern. Paris, 23 Octombrie Sosita ora 1, noaptea. Proedul de lege Gemille-Reache are de scop să zădărnicească revizuirea procesului Dreyfus, căci majoritatea membrilor Curţii de Casaţie sunt in contra revizuirii. Numai membrii secţiunei criminale sunt pentru revizuire. Dacă dar Camera va admite acest proect de lege, revizuirea procesidui Dreyfus se poate considera pe deplin naufragiată. Paris 23 Octombrie Sosita orele 1 noaptea Conflictul cu Anglia cu privire la portul Faşoda, ia o întorsătură îngrijitoare. înarmările vaselor de războiu, în porturile militare, se fac cu mare activitate. Ziarele englezeşti publică articole provocătoare la adresa Franţei. Teruter. ULŢIME^NFORMATIUNI l>it»curNiil «1© la Craiova al Iul IMinltrle Sturdza a slîruit o furtunii chiar printre cel mai aprigi colectivişti şl chiar în mîiiuI con-«illului de miniştri. www.dacoromanica.ro EPOCA 8 Dlmltrle fittardza, pentru a menţine închegat guvernul său, a fost nevoit să primească o epitropie compusă din doui miniştri şl de d-nul Carada, cari vor censura toate discursurile primulul-ministru şl din cuvintul cărora nu va putea să iasă. Consiliul a şi redactat un text de scuze pe care zilele acestea va avea să le facă Sturdza. Nu ştim încă sub ce formă se vor rosti aceste scuze, dar afirmăm faptul. întrunirile noastre Partidul conservator va ţine Duminecă trei întruniri publice : în Capitală, la Botoşani §i la Craiova. In Capitală, vor lua cuvintul d-nii L. Catargi, General Mânu, P. Carp, N. Filipescu, Barbu Păl-tineanu. La Botoşani vor vorbi d-nii Titu Maiorescu şi Take Ionescu. La Galaţi, d-nii G. Gr. Canta-cuzino, G. Panu, C. Avion, M. Corn ea, Ionel Grădişteanu, D. Ne-niţescu, Pantazi. In aceeaşi zi disidenţii ţin o întrunire publică la Iaşi, in care vor lua cuvintul d-nii Fleva, Delavrancea şi Scorţescu. Colectiviştii, în schimb, nu ţin de cit o singură întrunire în Capitală, pentru că ei n’au de cit un public pentru toată ţara. întrunirea de la Ploeştî La gard Întrunirea pe care amicii noştri, din Plo-eştl, att ţnut’o, In vederea alegerilor comunale, a fost strălucita. Pe peronul garel, un mare număr de cetăţeni fruntaşi ploeştenl, aşteptatt trenul din Bucureşti, cu care trebuia să soseassă d-nii Take Ionescu, D. Aug. Laurian şi Ciboski, cari anunţaseră că vor lua cuvintul la a-ceastă Întrunire. La sosirea trenului In gară, orele 7 seara, mulţimea cetăţenilor cari umpleatt peronul, att venit In faţa vagonului, In care eratt fruntaşii conservatori, şi le a urat bună venire. D. G. Gr. Cantacuzino, care era la moşia d-sale, Floreşll, a sosit la Ploeştî, la orele 8, cu trenul de Predeal. D sa a fost lnttm-pinat de cetăţenii ploeştenl cu căldură şi entusiasm. BesoMUerea intrunirel De la gară. fruntaşii din Capitală aii mers la clubul conservator, însoţiţi de marile număr de cetăţeni cari veniseră întru întlmpinarea lor, şi de aci s’att dus la liceul vechiă, unde se ţinea întrunirea. Sala cea mare a vechiului liceâ era literalmente ticsită de alegători. Foarte mulţi cetăţeni cari, veniţi mal tîrziâ, nu aa mal găsit loc în sală. ah fost silişi să stea în coridoarele liceului, cari eraa de asemenea pline. D-nil G. Gr. Cautacuzino, Take Ionescu, Th. Văcărescu, D. Aug. Laurian şi cel-Talţl fruntaşi sunt primiţi In sala lotrunirel în a-plausele furtunoase ale cetăţenilor. Timp de aproape un sfert de oră ovaţiunile nu s’att curmat şi strigătele de : «Trăiască fruntaşii partidului conservator ! şi trăiască par-ţinui conservatori» att fost îndelung repetate. Întrunirea se deschide la orele 8 şi 40‘ D. Răşcanu, cel d’tntll, arată marea in.; portanţă a întrunirel, la care asistă iluştrii reprezentanţi al comitetului central conservator, d-uil G. Cantacuzino, Take Ionescu, Laurian. In aplausele frenetice ale sălii se proclamă de preşedinte al întrunirii d. G. Cantacuzino. Illseid-auf il-lui (Jaulaeuxiuo D. G. Cantacuzino mulţumeşte pentru o-noarea ce i se face de a fi ales preşedinte al acestei frumoase întruniri. D-sa arată în cuvinte vil cum partidul colectivist nu şl a îndreptat vechile năravuri. Firul de la 88 s-a reluat. 0 chestiune insă care a pus vlrf tutulor greşelilor şi păcatelor colectivităţii este chestia naţională (aplause). Modul odios cu care acest guvern a condus această gingaşă cestiune ne scuteşte de a arăta lungul şir al celor Talte greşeli. Cu toate acestea, acest guvern cutează fiică să ceară voturile d v. Aveţi să alegeţi dv. alegătorii, în lupta ce se deschide şi suntem siguri că veţi tri-mete la comună oameni destoinici şi cinstiţi. Contam pe judecata dv. şi vă urăm izblndâ. (Aplause furtunoase). M&curtiul d-lut Lauriau D. Laurian, lntr’o frumoasă introducere, arată cit de râa Ploeştii s’a numit cetatea liberalismului. Ploeştii trebue să se numească cetatea oamenilor liberi. (Apl use). Oameni (liberi sunt aceia cari nu se Înhamă la căruţa guvernului, aceiaţcari cu|cursj şi judecată luptă pentru bine şi In contra răului. N’am venit din Bucureşti să încurajăm pe ploeştenl, ci ca să luăm curaj de la cetatea oamenilor liberi, să ne oţelim de curajul vostru. (Aplause furtunoase). De ubiceifi, în luptele comunale nu se a-mestecă luptele politicei generale ; de obi-ceia la alegerile comunale se Îngrijeşte a-leg&torul de trebuinţele gospodăriei locale. şi trebuie să fie. Dar cel de la guvern nu fac tot nst-fel. D. Sturdza se plimbă de la laşi Ia Craiova şi pune chestia pe politică generală. Ii vom răspunde pe aceeaşi temă. Le primim lupta politică şi avem, din nenorocirea lor, să’I atacăm prin toate părţile. N’avemjde cit greutatea de a alege. Liberalii aâ degradat magistratura, aa Înjosit biserica, şi acum, cu o neghiobie fără seamă, primul-ministru a deschis din noa criza bisericească la Craiova. Acum fostul Mitropolit Ghenadie a dat în judecată pe Sturdza. (Aplause. Strigăte de Bravo!) Dar de unde să Începem? Cu desconsiderarea armamentului ? Cu chestia naţională ? Cu ce ? Să Începem Insă discuţia de mal sus. Să vedem dacă el, politiceşte vorbind, sunt cinstiţi. Să luăm legea maximului. S’att găsit şarlatani, cari, ca să revolte poporul, att spus că ciocoii vor pune taxe pe copil ! AO făcut agitaţie pe această lege şi chiar răscoală şi acum primul ministru, care în opoziţie a luat angajament solemn prin manifest să desfiinţeze această lege, acum n’ad mal desfiinţat o; ba o aplică chiar. (Aplause). Legea minelor, aceeaşi agitaţie, acelaşi s -andal în opoziţie. Ctnd aa venit la guvern, n’aa desfiinţat o, ci aa aplicat’o şi au apli-eat’o numai pentru ai lor. (Aplause). A-ceasta este necinstea flagrantă. Purtarea regimului In Chestia naţională este culmea ruşinel şi a şarlataniel. (Aplause prelungite). Această chestie giugaşe nu suferă luptele politice In jurul el. Istoria va spune cine a servit Chestia naţională şi cine o va mal servi fii viitor. In toate chestiile mari. colectiviştii s’att purtat necinstit. In chestiile mici s’att purtat şi murdar. N’avem cel puţin consolaţia de a spune că, dacă avem un guvern prost, este cel puţin cinstit. Nu, este şi prost şi necinstit. (Aplause sgomotoase). Acest om, d. Sturdza, pe care-1 blesteamă Romlnil din Transilvania şi Romînil din Pind, nu poate să fie susţinut de noi £1 este piaza rea a ţărel romlneştl. Dlmeuraui it-lui CittoaM D. Ctho8ki. Arată cum partidul liberal, venit In mod anormal la putere, anormal s’a condus la guvernămlnt In tot timpul de cînd este la guvern In starea In care se găseşte partidul liberal azi, nu merită nici cinstea denumirel de partid. Liberalii nu mal aâ nici şef, nici stat in»jor, nici soldaţi. Sturdza este contestat de şef, cu toate că la Iaşi a fost proclamat de Chiriţopol şi Dimancea. Drapeliştil şi fteviştil 11 atacă în ziarele lor mal rătt de cit noi conservatorii. Stat major iarăşi n’aO Tot dementul mal de frunte, adevăratul stat major, l’a părăsit şi Sturdza a rămas cu putregaiul, cu vechiturile. Partidul liberal este descompus şi u’are cu cine să se prezinte în faţa alegătorilor (aplause). MHneuraul a-lui Cneeeu ______________ D. Eneacu începe prin a spune că numărul cel mare al alegătorilor veniţi la Întrunire, ÎI aminteşte vremurile de la 88. cînd, iarăşi lupta în contra soitariilor de la putere. D sa mulţumeşte fruntaşilor din Capitală cari aO venit la această întrunire. Guveruul de azi este fără nici un rost. Nu poate fi calificat. Nu este guvern liberal. Conservatorii îl combat, liberalii demol eraţi îl combat. Ce fel de guvern libera-este atunci? Guvernul n’are de cit eticheta, de cît firma. Acest guvern compromite reputaţia acestei ţări şi compromite viitorul el. (Aplause). El nu sunt liberali şi mal puţin nu sunt naţionali. Oratorul arată toate mişeliile făcute de Sturdza In chestia naţională. Trebue să punem toţi, cu toţii, inima şi mîua să râsturnăm acest guvern, Încheie oratorul, şi ett nu am speranţa reuşitei, dar am credinţa el. (Aplause prelungite). MUaeuruut d-lui Tahr Ioueaeu D. Take Ionescu. Este primit la tribună în aplause furtunoase. După cum am spus la Craiova, începe oratorul, dacă ar trebui sa măsoare cine va serviciile pe cari Sturdza le a adus conservatorilor, ar trebui săi se ridice o statue. In chestia de la Braşov, Sturdza are îndrăzneala să spue că ed m’am înfund >t; în afacerea Ghenadie, după ce noi l’ani scăpat şi I’am ridicat de milă, acum are neruşinarea să spună că tot el a avut dreptate. Răa şi mi; la suflet, stricat la minte şi la inimă a fost Sturdza in tot-d’auna. După detronarea Iul Cuza, cînd ţara era în grea primejdie, Sturdza n’a avut alt ceva de făcut de cit să adune acte din minister în minister, In contra miniştrilor lui Cuza. (A-plause). A fost războiul din 77. Singmul om care a fost contra războiului a fost Sturdza. A-cum însă el se glorifică cu războiul independenţei. La Ifşl şi a creat alt merit, a-cela de a fi adus pe împăratul Frantz losif la Bucureşti şi de a fi dus pe Regele Cârd la Petersburg. Dar care e meritul lui Sturdza în aceste vizite ? Că In opoziţie a atacat pe împăratul Frantz losd, şi pentru că a atacat pe ruşi. Deci la Petersburg Sturdza nu şi a dus de cit ruş nea lui. Lauda lui Sturdza că are a-face cu împăraţii, este adevărată Intru allt, Intru cit Sturdza eere scuze împăraţilor. (Aplause îndelung repetate). sLa Craiova a spus că e tare fiind că a caterisit pe fostul Mitropolit Ghenadie. Aşa obrăznicie nu s’a mal auzit. In chestia bisericească, toată ţara era aprinsă şi străinătatea nu vorbea de cit de acest scandal bisericesc. S’a găsit d. Lascar Catargi care s’a pus la mijloc şi a Împăcat scandalul. Şi, unirea pentru un moment a celor două partide în această afacere s’a făcut sub chezăşia Capului Statului. El, acum, Sturdza atacă pe Mitropolit, pe conservatori şi, negreşit, şi pa Rege, sub chezăşia căruia s’a aplanat revolta în biserică (Aplause prelungite.) Aşa stînd lucrurile, acest guvern trebue să cadă, nu este nici o vorbă. Chestia este cum se va duce, cum va cădea, va cădea prin d-v., sad va cădea aşa, cum vine cutremurul, cum cade ninsoarea. Nu s’a văzut guvern mal urlt de ţară şi mal puţin apărat de tovarăşi. La Iaşi Sturdza a fosl cu Săveanu, Picleanu, RadovicI, Îi la Craiova d'abia a putut pune mina pe loco şi pe Giani. Deci, dacă un guvern ca acesta nu va cădea prin alegeri, prin dv., pentru ce oamenii politici ar mal lupta, de ce var mal vorbi dv., şi n’ar aştepta căderea guvernului cum aşteatpă ploaia şi seceta de la D-zed ? Cînd veţi şterge din jocul polic voinţa dv., oamenii politici vor sta, nu se vor mal mişca. Vor mişca numai oamenii şarlatani politici cari vor umbla cu zizanil şi şarlatanii prin coridoare. Aceasta este marea importanţă a alegerilor ; se va vedea modul cum va cădea Sturdza. Guvernul este ticălos, murdar, trebue ca dv. sâ arătaţi la vot aceasta. Partidnl conservator, în mod cinstii şi dezinteresat, s'a cousultat cu cetăţenii In toate chestiile mari. Am adus In Parlament marea chestie a şcoalelor din Braşov. La Craiova, am pus chestia supremaţiei cetăţenilor. Noi ne am făcut datoria, am prius pe Sturdza trădlnd, da, trădlud, i-am dovedit existenţa şi autenticitatea actului şi peutru neruşinarea lui vom mal arăta, la timp, altele. Chestia aceasta nu este sflrşită. Cînd Sturdza s’a atins de biserică, plnâ ce n’a restabilit In ţară respectul bisericel naţiouale nu l’am slăbit. Şi acum, cînd noi ne am făcut datoria, aşteptăm să vă o faceţi şi dv. Cum vă veţi aşterne aşa veţi dormi. Noi, personal, n’avem nimic de pierdut, ţara şi dv. foarte mult. Ceea ce a adus Sturdza de ctnd guvernează, cu grea se va îndrepta. Sturdza a adus scăderea în credinţa şi în sentimentele dv. ale tutulor şi In ceasul cînd el se va duce, cu greO vom putea pune la loc ceea ce acest om ne a furat. (Aplause). Dacă el va putea fi ertat pentru toate cele-l’alte greşeli, pentru aceasta nu merită ertare şi nici un romîn nu-1 poate erta. (Aplause furtunoase). Linia candidaţilor D. G. Cantacuzino arată, in faţa situa-ţiunel create de colectivişti, marea importanţă a viitoareler alegeri comunale şi în aplausele furtunoase ale lntregel săli, citeşte lista candidaţilor conservatori la colegiul I comunal. întrunirea se sfîrşeşte la orele 11 din noapte, cînd marele număr al cetăţenilor att făcut ovaţiunl fruntaşilor conservatori. Procesul Ghenadie-Sturdza Presentindu-ne astă-zl In cabinetul primului preşedinte al tribunalului Ilfov, d. Ştel&ueicu» l’am întrebat asupra cursului ce •’a dat petiţiei de darea tu Judecată a lui Hturdza. Primul preşedinte ne a declarat că această petiţie a fost Înregistrată sub Io. 36,251 dlu 22 Octombrie 1808. Pe petiţie s’a pus următoarea : Resolnţle La dosar, pînă ce petiţionarul va presenta antorisaţia ceruta de art. 10 din legea asupra respon-sabilităţeî ministeriale. (sş) Prim-presedinte ŞTEFANESUU Această resoluţle s’a hotărtt In eonslllul de miniştri care s’a ţinut aseară. 8e ştie că d. $(etănescu, primind erl petiţia de la I. P. 8. fostul mitropolit, l-a declarat : — Vă asigur I. P. Sfinte, că se va Înregistra şl transmite C^nrţel cu juraţi. Cronica electorală BRĂILA Colectiviştii vroind să ţină mliue, Duminică, o Întrunire publică, In sala Paradis, s’aa adresat d lui AL Djuvara, alesul col. II din Brăila, şi TaO rugat să ia cuviutul la această Întrunire. După cit se zice, d. Djuvara ar fi reiusat Invitarea colectiviştilor. GALAŢI D. An. Stolojau, ministrul domeniilor, pleacă astă-seară la Galaţi. Se zice că Conu Năstase se duce în misiune politică şi cu hotărlrea de a face tot posibilul ca să împace pe liberalii din localitate. Putem afirma că nicl-o unire nu e posibilă între aceste disidenţe, cari toate vor da sprijinul listei conservatoare. Se zice c& colectiviştii organizează pentru Duminică, după întrunirea ce vor ţine la băile Eforiei, o manifestaţie la Dim. Sturdza acasă. O ast fel de manifestaţie în favoarea ministru ul care nesocoteşte sentinţele judecătoreşti şl batjocoreşte biserica, este o îndrăzneaţă provocaţie. Dacă una ca aceasta se va întîmpla, vom ţine şi noi o întrunire şi vom merge şi noi să arătăm lui Dimitrie Sturdza, earl sunt sentimentele populaţiei Capitalei faţă de dineul. I>e la Oradea Mare Din Oradea Mare ni ee anunţă că atu denţii romtni de acolo, att hotărtt, In ur ma invitaţiei rectorului Universităţii locale, să ee preeinte la cursuri. In adevăr, ei aii asistat la prelegeri, erl, Joi. Studenţii romtni e'aii dus la Universitate in corpore. Nu ştim incă dacă a’a înltmplat, cu a-ceastă ocasie, vre-un incident. D. Spiru Haret, ministrul cultelor şi instrucţiei publice, a plecat azi In concedia pentru o lună de zile. Iu timpul absenţei sale, interimatul mi nisterulul instrucţiei va fi ţinut de d. C. Stoicescu. Banda de pungaşi de la primărie Asupra gheşefturilor de la primăria Capitalei, Voinţa Naţională scria deunăzi: «Este adevărat că mal multe procese verbale de con traveuţie att fost sustrase de către un copist de la serviciul contencios al primăriei, un anume Gr. I. Ştefănescu, rămas de la fosta administraţie* a d-lul N. Filipescu. Acest copist, care era Insăreioat cu ducerea actelor şi htrtiilor pe la iustanţele judecătoreşti, a contra făcut In acest scop şi semnătura d-lul Faur, registratorul serviciului. «Faptul fiind dovedit, Ştefănescu a fost destituit pe ziua de 1 Octombrie». Acum, ctnd insuşi primarul Robtscu a recunoscut la judecătorul de instrucţie că Ştefănescu nu este vinovat, cum rămlne cu afirmaţia Voinţei ? Somăm pe Voinţa să ne răspundă. Dar in privinţa pungăşiilor de la primărie mai avem o observaţie de făcut : Noi n’am dat asupra acestor hoţii de oit numai un act din dosarul ce am format. Oare parchetul nu are ouriosi-tatea să afle ce cuprinde întreg dosarul nostru ? întrunirea de la Iaşi Mtine inoepe in Drapelul campania in contra lui Dumitru Sturdza, prin-tr’un artiool semnat de d. P. S. Aurelia». Luni se va ţine, holărtt, prima întrunire publică la Iaşi. Vor lua cuvintul în această întrunire d-nii Fleva şi Delavrancea. D-nii Fieva şi Delavrancea pleacă chiar astă-seară la Iaşi. Colectiviştii nu s au înţeles incă asupra alcătuirei listei comunale din Capitală. O nouă întrunire s’a ţinut aseară la clubul colectivist, la care au luat parte şi d-nii Pallade şi Stoicescu. Candidatura lui Melissianu, susţinută din resputeri de Robescu, a făcut o a cearta să ajungă la culme şi cei întruniţi să se despartă fără resultat. P&lmuirea primarului din Galaţi Evreul, care a pălmuit pe primarul Ţine, se numeşte Carol Rosenthal. El a fost supus la mari presiuni şi violenţe chiar, ba ameninţat că va fi expulzat, dacă nu va da o dezminţire la cele relatate de noi. Dezminţirea d lui Rosen'hal Insă, chiar de s’ar publica, n’are nici o valoare. Noi menţinem cele ce am spus şi garantăm perfecta exactitate a faptelor. Zeci de martori se pot invoca. De alt-fel, Înşişi însoţitorii lui Ţine mărturisesc faptul pe jumătate, dar cu nuanţa că primarul ar fi lovit pe evrett, iar acest din urmă a fost Împiedicat de căpitanul Chebac, şeful poliţiei comunale, să riposteze. O asemenea mărturisire este de ajuns. Nnmărnl de mtine al MSpoceI va fi Însoţit de un supliment, care se va Împărţi gratuit tuturor abonaţilor şl cititorilor noştri. Acest supliment va cuprinde discursul rostit de d. IV. Filipescu la Întrunirea partidului conservator de la Brăila, in ziua de 181 curent. Comandele din judeţe pentru Buletine şl Plicuri, necesare la alegerile comunale, se e-feetnează imediat de către Tipografia „Helia am. 1881 991/, > Agrieoli 370 5*'. » » 1892 100S » Romlniel. — 5’/. » » 1893 100'/, » de acont. 372 5% » » 1894 98’l. Dacia-Romînia • 447 4% » * 1889 93 Naţionala. • • • 507 5“/. » » 90-94 93 Patria — 4’/. » » 1896 91 */» Construcţii. • -110 45/« » » 1898 91'/» Bazalt artificial. — Convertite rurale — Letea — Casa pensiunilor — Furnituri militare — S/’Obl. c. B. 1883 100 Tramwayul noQ — 5% » » » 1890 100'/, Baia Centrală • — 4V, » » » 1895 98'/, 57» Fonc. rur . . 100'/» Napoleonul . • 20.05 47. » » . . . 92»/» Marka .... 24.70 57» » urb. Buc. 975/, Lira otomană • 22.80 57. » » laşi. 93»,» Florinul • • • 2.10'/, Rubla de hîrtle 2.68 iumshswjmj TtiKXinEtjon Plecarea din d« Iford lUmele Staţi «ai Io# Chat. Puoioaao-G.-Luug • • Olulnlţa-Boligny • • • PI teţlti-Paris • • • • Ploeţtl-Ioţî • • • • • Tit» Bmtrda • • • • • Ploeţtl* Braşov • • • Comons-Bmlrda • • • Plo#ştI-Vl«na • • • • PlUatMiODdr* • • • • Ploeţt!-Galaţi • • • • Ploeşd-Broşov • • • • OluLolţo-Constanţa • • Constanţa C-tJnopOl • Ciulnlţatalobozla. • * Ploefl-Badapeata • « Piteşti Paris • • • • « Coeaana.Qlurghi. • < PloeştT-GolaţX • • • < Tlt®-0 Lung • • • « Ploeş tJ-Unghenî • • « Ploeştl-Lemberg. • . PloeştJ dalaţl . . . . Conatauţa-C tinopol • Titu-Badapesta • . « Tr. *) circuli Mero., «io 7® i) 7» 7» «io 11»* *) 11** iflir* Sosire»* fn • r* da Nard Mamaia "Uviaallur Ol a. 8** »*» 4** •) 6» 6** B** 6°° e*° 6» 9“ 10“ 11» 704 4j 11» GaUţl-Ploeşu C-tinopol-Oenstanţa udapesta Tlta. • • Lemberf-Ploeţtf • • Uugbeol-Ploeştl • • Ptoioaaa-O.-Lung . * OAiăraşX-Slobosla. • *nurdâ-Oomanâ • • Teovaf-Ploeţti . . . C-tlnopol Constanţa Budapesta-Ploeş tl • Parte-PlUftT • • • • Braşov-Ploeştl • • • Constant*-Ol a Ini ţa • Londra-Piteşti. • • Galaţl-Piotştf • • • Virolorova-Tltu • • Smîrda-Oomana • • Braşov-PloeştJ. • • Vienn-Ploaştl • • • i Olulnlţa • Constanţa Uşl-Ploeştl Parls-Tita........ O-Lung-Tltu. • • • *) Dam., •) JoT, <) Dam., *) Joi 6» 6* 6*° 6*’ 7* ia»» io** 10** 10“ 11» 11» n** seara 12** ir* 4»i •) 600 7** 7» S»* f»* 9** 10» 6" ») 10“ •) Duiu. rUI'lA hlAHULUi •Jtl'UUA* AI» ANTEMIBEiNU I>ir\ VREMEA LVI CĂPITAN COSTACHE - ROMAN ISTORIC - Şi, tn urma acestei turme Îngrozite, cu gtrbaciul lui cu două-spre-zece var vâri chiurl, Cftpitan Costache Chiorul, în frunte a şease dorobanţi călări, venea In goana calului, izbind In dreapta şi In stingă, glonţ spre locul unde se vedea Încă Geamala trîn-tită la pămlnt, cu oglinzile sparte, părăsită da toţi clţl o înconjuraseră plnă atunci. Purtătorii se ascunseseră In lumea care făcuse un gol imens Împrejurul el. In urma dorobanţilor, rămlneafi copiii călcaţi, obrazurl tăiate de bice, urechi crăj pate, spete învineţite, fără ca un sigur braţ să se ridice Împotriva acelor fiare, fără ca un singur glas să Îndrăznească a striga Împotriva acelei cruzimi care întinase cu slnge nevinovat sfiuta sărbătoare a ispăşi rtl tuturor. Cînd Căpitan Costache ajunse lingă mo-mîia răsturnată, nevăzlnd pe nimeni împrejurul el, turbat de turie, se repezi spre mulţimea înfricoşată şi Înghesuită, şi răcni: —Să’nil scoateţi pe smintiţii cari aii adus mascaraua asta pe stradă, ori vă dac pe toţi I* Agie. Nici un glas, nici un cuvlnt nu se auzi In mulţimea care se da merefi Îndărăt. Biciul se ridică diu nod şi începu să lovească. Iar ţipete de durere, iar răcnete, iar blesteme. . şi nici un suflet de bărbat. Atunci, făcîndu-şl loc prin mulţime, eşi o figura cu mustăţi rare şi ciupit de vărsat, care strigă către sbirl : — încoace Căpitane ! încoace, suut patru elevi de la Sf. Sava. Căpitan Coslache, Însoţit de dorobanţii săi, despică gloata cu lovituri de bicifl şi o luă In fugă, călcînd tot ce era In cale spre partea pe care i-o arăta spionul Agiel care se pierdu In mulţime. Cel patru tineri eraii, Intr’adevăr, In partea aceea. Trei se ascunseseră repede In ctte o prăvălie şi de acolo dispărură prin curţi şi grădini, scăptnd de ochii vultureşti al oamenilor Agiel. Unul Insă, ţinut In loc de lume, tăie maidanul spre circiuma lui Ma tache Ciohodaru, o luă spre uliţa de alături şi de acolo trecu Intr’alta, care se făcea la stingă numai de cit Căpttan Costache. deşi slab de un ochid, 11 zări şi pomi lu goana calului după el. Dar, cînd ajunse In uliţa pe ca-e dispăruse junele, braţul de fier al Agiel trebui să se oprească nedumerit. Uliţa era lungă şi dreaptă, dar nu se zărea nici un picioar de om. Junele trebuia să fi intrat In vre o curte. Unde şi cum să 1 găsească ? Să caute priu toate curţile II era uşor lui Căpitan Costache; ştia că pe uliţa aceasta stad tot negustoraşî mici şi fricoşi, dar se făcea prea multă tevatură. Două curţi Insă, aşezate chiar la începutul uliţil, II dă-dead mal mult de bănuit. Fără să stea mult la chibzuire, lăsă cinci dorobanţi la poartă, iar el, însoţit de un ţigan Înalt şi spătos, intră Iu curte şi începu să caute. Stăplnil casei erad duşi şi cercetarea Iul Căpitan Costache fuse zădarnică ; uşile erau încuiate şi Câplazul înalt. Junele nu putea să fie acolo. Cînd eşi afară din curte, văzu mal pa toată uliţa, lumea slind pilcuri pe la porţi, uitlndu-se Îngrozita la oamenii Agiel. La a doua poartă, Căpitan Costache fu tntîmpinat de toată casa, în frunte cu bă-tiInul neguslor, Tudose abagiul, fost pe vremuri staroste al isnafulul săd. Jupln Tudose cunoştea pe omul Agiel, de mal mulţi ani, Încă de pe clndbătrînulul îl mergea bine negoţul. — Hristos a luviat, jupln Tudose, zise Căpitan Cos'ache, recunosclndu-1. — Adevărat a înviat, Căpitane, dar ce cauţi prin partea noastră ? — Ce, p’aicl stal ? — Chiar aici, Căpitane. Da’ce vînt te aduce Încoace ? In vremea asta ochii lui Căpitan Costache căzură asupra chipului curat şi frumos al Elencuţel, fiica bătrlnulul negustor. Descoperirea asta ’l schimbă toate glodurile de piuă atunci. Se întoarse la dorobanţi şi le zise : — CiucI din voi să umble pe toată uliţa şi să bage bine de seamă dacă nu ese vr’o haimana. Tu să stal aci, Gavrilă. Apoi descăiică, dete frtnele calului în mîinile spătosului ţigan, numit Gavrilă, a-pol, şchiopăllnd ca lu tot-d’auna, intră pe poartă, — Iacă nişte păcate, jupln Tudose 1 N.cl la o zi ca asta să ii’am linişte. Nişte păcătoşi de cărvunari s’afi apucat să scoată pe uliţă o mascara, In potriva ofisulul dom' nesc. A Inebunit lumea şi pace ! N’avead altă petrecere ? Nu’s lăutari destul ? N’avead hori, dulapuri? Ce le mal trebuia să joace şi Geamala. Ad jucat Geamala? Cine? Întrebă cu temere jupln Tudose. — Nişte stricaţi de la Sf. Sava. Băeţl fără minte... Ce-I drept, el nu-s de vină. Mintea le e prea necoaptă... De vină’l Eliad, care le b gă In cap parascoveoiile astea... Uf! Cum am ostenit, dacă nu vă supăraţi o să stad puţin pe prispă. — Val de mine, Căpitane, poftim in casă să bem un pahar de vin Împreună. Intrară cu toţii iutr’o odae curată, largă şi bine Îngrijită, unde se afla o masă aco perită de pahare, ouă şi friptură.,. Iu tiudă stătea pitulat un taraf de lăutari. — Aţi dat de bine, cioroilor, le zise Că pitan Costache, treclnd pe lingă el. — Ce sa I faci, sărutăm mlinile, măria ta 1... cu ce-am apucat! răspunse un ţigan mal bătrîn, pe clnd celTalţt tremurad, galbeni de spaimă, şi se uitad unul la altul. In casă, se aşezară la masă cu toţii. Căpitanul Începu să povestească, fără ca să şt ridice o hil de pe Elencuţa, care sta ca pe ghimpi. — Păcate, taică, păcate !... Să nu ml tih nească nici ziua de azi! După ce că toată săptămtna trebue să alerg pe unde a înţărcat Dracu copiii (Elencuţa şi maică-sa ’şl făcură cruce, pe ferite) apoi acu şl ad făcut de cap; hal să scoată şi mascaraua aia! Ce-I Geamala ? Joc de copil fără minte. Da’ el aprind capelele oamenilor cu vorbele lor smintite ; spun câ-I un joc al nostru, romloesc, şi dacă ad scos Geamala, cum vă spuid ad scos-o numai ca să aţtţe lumea In potriva bunilor noştri apărători.... — Da’ las’ Căpitane, nu te mal necăji, acuma ! Ia să bem un pahar in cinstea zilei de azi, l’lntrerupse jupln Tudose. Ciocniră şi băură cu toţi. — A dumitale este, jupln Tudose ? întrebă Căpitan Costache, arătînd la Elencuţa. — Fata mea. Căpitane, atlt ml a dat şi mie D-zed! — Să ţi trăească şi să te bucuri, că al de ce ! adause omul Agiel, ue slăbind diu o hi, fata. — Apoi atlta bucurie am şi ed cu mai-eă-să, Ia bătrlueţile noastre, după clte am avut de suferit. Căpitanul se sculă. ___________________________(Va urma) ]>ootor Besnea Medic leţ^pitalul de copil Special în boate de copil Str. Popa Sdre, No. 24 sit 87 MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) ar au sosit -»»» Mari transporturi pentru sezonul de Iarnă Cele din urmă noutăţi jtimtru rochi LAIUAGlCHi. M ATA* ABiIE, CATIFELE, ctc. care se vînd cu preţuri neauzit Hp pfiine V1EEUIME JVVOAXE ;< EE1ER1XB Covoare, Perdele, Preşuri, Stofe peniru mobile etc. şi toate articolele atingătoare de branşa tapiţerilor OLiJlillE, S1M) X K şl MI pAPOLO AIE in toate laţimele şi calităţi Şervete, 9fee*et M*rof*oniie, Ciorapi şt Halit*te Lingerie pentru Bărbaţi, Dame şi Copii TBi’SorBI GATA ŞI UE CmJIA.MiI In acest Magasin se poate procura trusourl complecte de la 150 Lei pînâ la cele mal fine calităţi DIFERITE P1CHETURI, BARCHETURI, MOLTOANE Flanele. Piăpămi de lină, Tartane, ete. JFie-care Joi si MMuminică Mare desfacere de diferite cupoane de LAINAGIUR1 şi MăTaSĂRIE Mare ateliere proprie peniru confecţionare de tot felul do lingerie. Rayon cămăşi bărbăteşti. Croiala franceză după un de special pentru comenzi sistem special. gO* Preţurile cele mal moderate SOCIETATE PE ACŢIUNI — V I E N A. — Separatori de Lapte Instalaţium complecte de lăptărie toate aparatele şi uneltele pentru lăptăril CANR DE TABLE DE OŢEL pentru transportul laptelui Renumite Centrifuge de Lapte ALFA, NAVAL, etc. / Devlse şl proecte gratis. Pentru orl-ce lămuriri a se adresa la —BUCUREŞTI. — NTKA1LA SF. miMITItlJ Mo. 3 - „DAC fA-BOIMIA" SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI Asociatîunl mutuale de supravieţuire împărţirea averel a grupei anului 1898. Avem onoare a lncunoştiinţa pe d-nil interesaţi al grupei «România» care expiră la 30 Iunie 1898 st. n. că averea acestei grupe se va împărţi, cu începere de la 1 Noembre s. v. a anului 1898, Intre membri în drept. In conformitate cu coudiţiunile generale imprimate pe poliţele d-lor, d-nil contractanţi înscrişi în această grupă sunt invitaţi de a trimite fără îutârziere, prin scrisoare recomandată, direcţiuni generale a societăţel «Dacia-Romania», În Bucureşti, următoarele acte: 1. Actul prin care să se constate etatea asiguratului (adică actul de botez sud de naştere, sail un extract din registrele stărel civile pentru constatarea etăţel, legalizat de autoritatea respectivă ori de-poziţiunea a 5 martori înaintea tribun., conf. art. 33 din codul civ.). 2. Un certificat de viaţă prin care să se constate că asiguratul a fost în viaţă la 30 Iunie 1898 s. n., sad un act de deces în caz când asiguratul va fi încetat din viaţă după ziua de 30 Iunie 1897 st. n. Subsemnata direcţiune generală atrage cu deosebire atenţiune membrilor acestei grupe, că sus menţionatele documente trebue să i se trimită cel mal târzid în termen de 3 luni, adică să fie depuse societăţel până la 30 Septembre 1898 s. n.; cunoscând că acel cari nu vor trimite de loc acele documente justificative, sad cari nu le vor fi trimis complecte şi în regulă, vor perde, în conformitate cu condiţiunile contractului orl-ce drept, fiind-că în ziua de 1 Octombre 1898 s. n., numai pe baza documentelor depuse se va constatata numirul asiguraţilor acestei grupe spre a se putea imediat începe calculul păr}ei ce se cuvine fie-căruia din membrii părtaşi. Este deci în interesul tuturor d-lor asiguraţi al acestei grupe de a trimite actele lor sus menţionate cât mal curând posibil, pentru că dacă unul sad altul din acele acte n’ar fi în conform, cu coudiţiunile generale, să aibă timp să le rectifice sad să le facă din nod. Direcţiunea Gen. a Soc. DACIA-ROMANIA. Bucureşti, 31 Decembre 1891 st. n. Sil. 0 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI Capital da ncţinnl vftrsat Integral franci anr .... 2.000.000,— Fondai de reservS din prime şi daune „ „ .... 2.956.688,60 Fondări de reservS din capital si alte diferite reserve . 1.075.843,60 Total franci anr . . 7 032 531,36 Danne plătite în rumurile elementare aproape . . Lei 33.000.000,— Preşedintele consiliului de administratinne : O. C. Filiptscw.—Vict-preşe-dinte, A. Bairnan,—Direotor general, E. GrunvM. „NAŢIONALA" Asigură în contra incendiului, grindinel, contra-daunelor de transport precum şi valori. Asigură asupra vie[ei omului se primesc în toate condiţiunile nsitate, preenm : cat* de moarte, t*up arefe, neştire şi rente Sediul Social : Palatul Societăţel, str. Doamnei, 12 Bucureşti Representanţa generala în Bucureşti, st. Smîrdan, 5 Agenţi în toate oraşele ţârei. sit 6 filfcJU>A4AJK*;&T rMoMniAlIC IN DE VIAL Dc VIAL este un Modificator m- ® ternic al organismului tn caşurile oe : •Militate generali, crescerea întârziată, cu valescenţa lungi, anemii, perderea apt • fitului, a terţelor slăbiciune! nervoasa. * Dosa este de un păhărel de lichior tn-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a con raieacenţilor. Farmacia YIAL Lyon, rne Victor-Huge, 14 şt In tBte farmaciile Bucureşti, Tipografia «HElŢADEaŢOemenţeî No. 3. Societate Romînâ de Asigurări Generale B K A I E A. Oarflal Sostal, fef 3.000,000 deplin w*r«a{I CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE t \1. Murghlloninu, fost ministre, deputat, Tri.ro proprietar. Bucuroţtî. '««nr Anneuautu, Depatat, maro proprietar, Teoaola. , , f*. Aaann, Preşedintele Oemerel de Oomerolfl din Bn-areeo). mare mdeetriaf. Bnonreţtl. M. Blwnk, Şeful oase! -Uarmoroaoli BlunB & Oo. eto. Buoureţtl. omandoral Maree Beaao, Direotor'pene-ral alsoolettţU -Aaloaraxlonl Generali-, Trleate. VeneUa. CarneenU, mare armator, el exportator, Briila. anstaatla 6. Cocina, Depatat, Adtooat, Brătla. •tollf Krfllas, Goneai Qerman, exportator. Brăila buri ca Olrtanner, Dlrltlntele r amarei da DIKEC Olrefilor, €. ASOOLI. traatport lâ0oo'>.A*lcar**lonl generali»Trlest« F.rnmuo Gentilii, Directorul Generai al Jhn-inel Societăţi autrlaoe de Anii arări Generale contra Accidentelor, eto., eto. din Vleoa. Vttiorfo B.Btrndl, Şefal Caselor L. Mendl Oo. ţl F> ate 111 B. Mendl. UrăUa. Colonel G. Ronuovaai, foat preşedinte al Camerei deputaţilor, mare propr., Roiaoy Edmoudo BlebeUl, Direotor al Booiet, ■«Analcorastonl General»*, Trişat. D. G. RoNettl, Prese ilnte'e Consiliului de Administraţi ane al Creditului Funciar Urban, eto. laţi. Th. ^tftlineiea, Director la Banca Naţionali a Rom Iniei etc Bncureţcl. Fbflllppe Welais, Direotor la Poster Un#a* rische, Comercial Us.nk eto. Badapeit. EăMiiflr Zamfir etc a, mare propr., Brăila. ŢICNEA Bul-dir«ctor, O. Sere tortei. „GENERALA44 asigură în contra daunelor de: in cm: ivn w u G a IN UIN Ă THANSPOHT pe uscat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Vielel* In toate combinaţiunile de Oas de moarte, Zestre, Rente Viagere, tn condiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase. N.B —Toate cererile de informaţiunl a ee îndrepta Direcţiunii în Brăila Representaiiel Generale din Bucureşti, a Ir. SmSrdan No. 2 a&fl euouraalelor din toatA ţara. LEON BERGER No. 4, — Strada Academiei, — No. 4 (Casa Oresa) MARELE MAGASIN cu MOBILE ŞI COVOARE Tinzarea şi în rate Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerii Birouri, Obiecte de Bambos, precum şi un mare asortiment de Oglinzî, Paturi, Scaune, Şifoniere, Mese, La-voire, Scrinuri şi Covoare, Lămpi, Obiecte de Nikel, etc. etc. Sit. 42 Atelier special de Tapiţerie unde se efectuează Garnituri pentru Saloane, Evantaiurl, Trompete, Perine, Di-vannrl mechanice, Dormeze, Scanne Fantesie, etc. Tipografia HtiiLIADE executa tot telul de lucrări atingatore de această artă, ou cea mal mare aouratetă şi ou preţuri foarte moderate. Magazinul: 4. Bulevardul Academiei, 4 SOCIETATEA DE Basalt Artificial ŞI CEHAJWMCA de la CotrocenI Capital social 1.500.000 deplin vărsaţi Face tot felul de ornamentaţiune precum: BUSTE, STATUETE, VASE, MEDALIOANE, SOBE OE PORCELAN G No. 277 — Exemplare 10.000. www.dacoromanica.ro Girant; Sute Eleltcrescu.—(Telelon «Epoca»).