SERIA IL—ANUL rV, No. 899-262. NUMĂRUL 10 BANI VINERI, 23 OOTOMBRE 1898. abonamentele In ţarft, pe an a.n . 90 leS M streinfttate . . 40 „ Manuscrisele nu se înapoiazA REDACŢIA STRADA CLEMENŢEI, No. 3. Ediţia de seară PUBLICITATEA Anunţurt pe pag. Ill-a 30 bani inia ” ,V 15 • »» Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ADMINIHTBAŢIA BTRADA CUEMENŢEI, No. 3. STURDZA REVOLUŢIONAR BAJIDA DE EA PBIMABIE r PROCES-VERBAL- is - din Rufnreţll. In virtute» ], legel asupra Poliţiei Municipale promulgat» tn M<-nilorul Statului No 133 din 17 » )jî& !' Ari. 16 şi ISÎ di» .procrdura penala^/eons^Mm i i 0> i-*t**h g*UUAf'--- ‘,f Profesiune - domiciliat *ti-arl şi din nuanţele delicate răsfrlnte din colori, o statue babiloniană tronează, acoperită de flamuri aurite şi ramuri de oliv; pe sănii goi şi plini, pe bratele-unde împreunate d’asupra capului, In formă de semi cerc, pe lungile ei pleoape închise pe jumătate In somnolenţa unei smerenil ciudate se resfrlng înmiitele lumini şi tremură sub balsamul mirositor revărsat in jurul el. * * * Paula, vibrînd de spasmul poesiel, ridică potirul cu şampanie : — Void bea, voitt bea. Şi pare o moartă smerită şi frumoasă, mal frumoasă sub înaltele cădelniţl ce răs-p'ndesc miresme delicioase. Flora cîntă de rytmurl vibrante, iar printre camelii şi înalţi ficuşl In hirdaie poleite aleargă roabele pe jumătate goale şi cîntă tremurător arse de văpaea vinului; saltă brcantele In mersul lor învăpăiat, saltă hysteric ea depravatele pe balta Agripel şi tot cîntă. Iar noaptea de orgia vibrează iu adlncul atltor suflete şi le coprinde lu mirajul superb de spasm şi desfrtfi. Şi Vioris strtnge mijlocul Paulei: — Iu beţie lasă mfi să cînt. Cu lira Încordată In mina dreaptă, cu stingă coprinztnd trupul alb, sbăt!ndu«se încă In delirul de nevropată, poetul pare un eroO diu cîntece edale. Aiurează în beţie un cintec ciudat şi foarte vag. O serenadă modernă cu broderii antice, acompaniată de o dulce simfonie, iar refrenul vag ca un vis delicios ciută iubitei prea înalte : «Aşa de albă Istar, superbă Zarpanit... Prea fecundă doamnă a luinel şi-a nopţei In hymnul meii te ’nalţ.... Aşa te clnt In bymuuri şi ’n oda sfinte flstar. Iar simfonia ealdă vibrează şi tremură, sufletele veşnic tremură şi cîntă în beţie, In vis,'In nebunie». Iallii Draguinlrescn •) Din volumul do proză ly riefl Iubire oîn-tec ce va apare In curlnd. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA 99» mFOKMiţn Crlsa bisericească Sub titlul Ce va zice Majestatea Sa, ziarul Constituţionalul publică aseară un articol din care extragem următoarele în privinţa crisei bisericeşti: Clnd a rostit aceste cuvinte nesocotite, a cug. tat oire măcar o clipă d. Dim. Stur-dza ia rolul odios pe care 'l atribue implicit M. S. Regelui, cu prilejul for măr ei Ministerului Aurelian ? «Misiunea de a compune un cabinet, M. S. Regele a Inerediiiţat’o în 1896 d lui Aurelian şi ctud şeful partidului afirma că a* cel minister a fost resullatul unul complot spre a usu pa puterea, ridiclnd în sus pe un om vicios, şeful cabinetului, credinciosul servitor al Coroanei insultă pa Suveranul ţăreî. Cum ? adică M. S. Regele a fost complicele unul complot spre a reabilita pe un om vicios complicele unui complot spre aluf'unda si legile şi morala .şi Biserica, spre a umili Parlamentul, Sinodul, spre a vicia atmosfera morală a ţârei romineştl 1 ! «Ast-fel vorbeşte ministrul-preşedinte de Suveranul « are a îucredinţat unul fruntaş al partidului liberal misiunea de a împăca spi ritele şi repara greşalele fostului ministru Dim. Sturdza, ast fel judecă ministrul preşe dinte evenimentele sâvlrşite cu sancţiuuea regală In Noembre 1896 ? «Ce va zice Mojtstatea Sa, etnd va citi discursul rostit de Dim. Sturdza in întrunirea de la Crai ova ? «Va zice negreşit ceea-ce gîndeşte mal toată lumea noastră, că soarta ţârei este pe mîinele unul dement, unul nevropat, şi eă e prea mult timp d« ja de cînd se fac experienţe zadarnice, spre a’l readuce la sănătate». Guvernul unguresc a destinat 12 000 pogoane de pămint prin diferitele regiuni ale Banatului romtn, ca să le coloniseze cu Unguri. Scopul acestei colonisuţii ar fi maghiarizarea Banatului. Constanticescu-Negru, inspector poliţienesc în Capitală, intrtud erl Iii mod provocator Iii camera advocaţilor de la Palatul Justiţiei, a fost dat afară de unii avocaţii presenţl. Vu escroc inspector «lc poliţie 0 plîngere la parchet In arhiva cabinetului 5 a Tribunalului Ilfov se găseşte un dosar care poartă No. 60 din 1890. In acest dosar se găseşte o petiţie a unul domn Luca Holac către judecătorul de instrucţie. cabinetul No. 5. D. Holae aduce la cunoştinţa parchetului următoarele fapte: D. Holac a angajat pe avocatul Constau-tinescu să-I sprijine două procese pentru care Pa tocmit şi 11-a şi plă'it 80 mii de lei. Pe timpul duratei acestor doue procese, avocatul Coustantineseu cere de la d. Holac un împrumut de 300 lei, pentru care dă următoarea chitanţă, care se află In dosarul sus pomenit: Chitanţă lq* b. adică lei noi trei sule 300 00 am primit de la d. Luca Holac drept plaiu «re-îuunei ariulul» meă în termen de două luni. Pentru care am dat aceasta. 1889 Iulie 14. După această primă înşelăciune, căci a-vocatul îu chestiune în loc să dea o chitanţă de împrumut după cum dovedesc şi cuvintele «In termen de două luni» are aerul de a da o chitanţă de primirea unul drept al săli. escrocul atacă a doua oară pe d. Holac. Avocatul Constantinescu mal obţine 500 de lei. Nu trece mult timp, şi profitînd de naivitatea d luî Holae, care nici romîueşte uu ştie, avocatul Constantinescu propune acestuia să cumpere In tovărăşie un teren din strada Popa Soare. D. Holac ^refuză a eastă propunere. Peste cîte-va zile, avocatul Constantinescu propune din nofl d lui Holac, să 1 împrumute cu 1 200 lei şi atlt pentru această sumă cit şi pentru cel opt sute de lei, împrumutaţi m>I înainte, să-l asigure cu ipotecarea uuul imobd al lui. D. Holac, gtndiiidu-se că are să ia 500 lei pentru care nu avea chitanţă, se hotâreşte să dea cel 1.200 lei şi săia înscrisul pentru suma întreagă de 2.000 lei. 0 poliţă D. Holac dă dar cel 1.200 lei şi cere actul de ipotecă. In loc de aceasta, avocatul Con-stautinescu dă o poliţă. La protestările d-lul Halac, avocatul Con-stanlineseu răspunde că nu l de demnitatea lui ca pentru o aşa mică sumă să facă ipotecă şi insistă să se primească poliţa. D. Holac, primeşte în cele din urmă cu condiţia ca poliţa să fie iscălită şi de d na Constantinescu. Propunerea aceasta primită. Avocatul Constantinescu scrie şi subscrie poliţa. Arestea să întîmplă la 10 Octombrie 1889. Escroheria Cînd soseşte termenul de plată al poliţei, d. Holac se presintă spre achitare. Avocatul Constantinescu ÎI ride In nas şi îl spune; . — Ce, eşfl prost ? Asia nu e poliţa mea! Vă închipuiţi figura d-lul Holac. El cercetează şi în adevăr constată că poliţa era iscălită : V. d. Constantinescu S. d. Constantinescu. Avocatul Constantinescu, iu loc să iscă» lească după adevăratul săfl nume : Alexandru Constantinescu, is alise după cum se vede mal sus. La parchet Desperat, d. Holac face o plîngere la parchet. O prima expertisă făcută de d. profesor P. loncscu constată că scrierea din poliţă este a avocatului Al. Constantinescu. Se face o a doua espertisă, de astă dată de d nil profesori Al Zamfirol şi D. Mari- nescu. Resultatul este, identic. Şi aceşti domni experfi jurafi constată că scrierea de pe poliţă este a avocatului Al. Constantinescu. Parchetul se prepară atunci să dea o ordonanfă de urmărire in contra avocatului escroc. Acesta, In faţa primejdiei, depuse banii şi să roagă să fie ertut. Este ertat. Cine este acest Constantinescu ? Avocatul Constantinescu care In anul 1889 a voit să escroi-heze pe d. Holae cu 2000 de lei, avocatul Constantinescu care nu a scăpat de puşcărie de cit graţie bunel voinţe a uuul judecător do instrucţie îngăduitor, acest avocat Constantinescu nu-i altul de cît domnul Al. Constantinescu-Negru, numit de guvernul liberal inspector la prefectura poliţiei Capitalei. D. M. Ferechide, miuistru de interne, are cuvîntul. Se spuue că s’a făgăduit d-lul Teodor Vasilifl, profesor în Iaşi, postul de director al tnvăţămtntulul secundar, imediat după alegeri, drept recompensă pentru serviciile electorale ce le va aduce d lui Ghiţă Mîrzescu. Voinţa Naţională a afirmat că funcţionarul Gr. Ştefănescu de la Primăria Capitalei, a fost destituit de la postul său pe ziua de 1 Octombrie pentru *neglijen{ă, abuz de încredere şi incorectitudini». Acestui funcţionar Voinţa fl imputa că a furat procesele verbale de contravenţie ale brutarilor. Noi am somat pe Voinţa să dovedească această afirmare. Nu a făcut’o pînă azi. El bine, iată un fapt ncu. Gr. Ştefănescu care pe ziua de 1 Octombrie a fost destituit de la primărie pentru abuz de încredere, cum afirmă Voinţa, a fost numit pe ziua de 15 Octombrie de primăria Capitalei, delegat al suburbiei Didrii, din culoarea de Galben. După ce a apărut notifa din Voinţa, abum trei zile, Gr. Ştefănescu a primit de la primăria Capitalei adresa No. 7038 prin care i se cere înapoi cartea de de legat. Aşteptăm explicările Voinţei. Agitaţia îu gruparea dr^pelista Membrii grupărel drapeliste, agitînd ideia unei mari demonstraţii In contra guvernului, nu’şl pot ascunde indispoziţia lor In contra d lui Aurelian, care azi aplaudă cu entusiasm ideia unei demonstraţii, iar mîine revine. Ast fel, într’o consfătuire de acum cîte-va zile, d. Aurelian nu numai că s’a manifestat ea partizan al ideel unei demonstraţii în contra guvernului, dar a schiţat chiar şi di cursul săfl ce avea să’l citească la întru nirea publică de Luni. Discursul, f arte energic de alt fel, a produs o aşa impresie printre drapeliştl, în cît unii uu s’afl putut stăpîni să nu exclame : — Ne prindem, că u’aî să’l rosteşti la întrunire I — El cum, nu mă credeţi pe cuvînt? — răspunde d. Aurelian. Şi, în adevăr, lu şedinţa de Marţi seara, d. ‘Aurelian a devenit mult mal blajin, a-vînd aerul că n’ur fi dispus să mal vorbească la Întrunirea de Luni. * ' * * Se mal vorbeşte că uuul din motivele e-sitârilor d-lul Aurelian ar fi şi faptul, că d. Vasile Lascar, de şi nu e In contra unei demonstraţii puternice, nu Încurajează destul de tare pe d. Aurelian, ci’l lasă în nedumerirea în care se află de vre-o două zile. D. Emil Costinessu, însărcinat de amicii săi, a avut erl o lungă intrevedre cu d. Eugen Slătescu asupra situaţiei. Astă zi se va lua o hotărîre definitivă în privinţa lnlrunirel de Luni, a cărei convocare e cam problematică. luspecţiunile generale ale armatei se vor termina la 5 Noembrie. E probabil că pe la sfirşitul luneî Noem-bria, d-nil inspectori generali al armatei se vor întruni la ministerul de răsboifl, sub preşedinţia d-lul general Berendeifl. pentru a alcătui tablourile de înaintare. Gho^eft municipal Mal mulţi locuitori din strada Maica Domnului din Capitală ne denunţă uu ne mal pomenit gheşeft săvîrşit de banda de la primărie, din ordinul şi sub ocrotirea şefului bandei. Iată de ce este vorba: Anul trecut, locuitorii din strada Maica Domnului, afi făcut o plîngere la primărie, cerînd să li se paveze strada şi trotuarele, şi arătlnd că, în timpurile de ploaie, sunt ameninţaţi să fie inundaţi cu avutul lor. O delegaţiune a locuitorilor s’a dus în persoană cu petiţiunea şi a îmnînat o Kefe-reulul. Acesta a promis reclamanţilor că le va satisface cererea cu condifiune ca dînşil să cotizeze cu toţii şi să adune suma de 1500 lei, pentru costul şoseluirei stradei şi a facerei trotuarelor. Cu strîngerea banilor, a fost însărcinat de însuşi primarul Capitalei, uu delegat al suburbiei, numitul laneu Anastasiu. împuternicit de şeful bandei de la primărie, Anastasiu, de a doua zi. umblă din casă în casă şi strînge paralele. Bieţii oameni,—în partea locului mal toţi lipsiţi de mijloace—afl dat ultimul lor gologan, şl-afl lăsat copil desbrăcaţl, numai pentru a mulţumi pe Anastasiu şi sperînd că, şoseluin-du-se strada şi făeîndu-se trotuarele, vor scăpa de mizeria In care trăiafl. Anastasiu a strlns o sumă Însemnată, lutnd cu japca de la cel cari n’aveaQ parale, partea lor In obiecte. De la mulţi locuitori sărmani drept cotizaţie, Anastasiu a luat partea lor In natură, porci, ol şi alte animale safi obiecte casnice. Dură ce s’efl strlns banii îu acest chip scandalos, primăria a început lucrările. S’afl făcut trotuare de 40 centimetri lăţime şi aceasta numai Iu faţa locuinţelor acelora cari afl putut da parale colectorului. C'ţl-va o meni sărmani, cari nu afl putut să dea nimic şi cari n’afl avut In casă nimic ea să poată da in schimbul părţel lor, afl fost notaţi din vreme şi lu faţa caselor lor nu s’n făcut trotuar. Locuitorii afl reclamat din uofl la primărie, rugind pe Keferefl să termine cel puţin. ?şa cum a fost începută, lucrarea. Şeful bandei a răspuns că nu s’aii a juns banii adunaţi şi de aceea nu s’a pu tut termina lucrarea şi dacă locuitorii voiesc aă aibă trotuare să mai strîngă parale. Şi acum starea bieţilor oameni este aceiaşi. Pe strada Maica Domnului şi pe toate stradele învecimte carldafl tn soseaua Şte-fan-cel Mare, casele locuitorilor sunt pe jumătate în apă şi uoroifl. Clnd plouă, nenorociţii locuitori nu mal pot eşi din case. Dacă vă trebue trotuare, stringeti parale şi daţi-le lui Robescu. Cronica electoralii Ni se spune că guvernul caută îh ruptul capului oratori pentru întrunirea publică de Duminecă. D. Ferechide refuzind să vorbească; s’a făcut apel la celebrul Take Giani, care va seconda pe eminenţii oratori Dim. Sturdza, Palladi şi C. F. Robtscu. At * Se spune că în întrunirea de Duminecă a colectiviştilor se va citi lista guvernamentală pentru alegerile comunale din Capitală, listă pe care figurează şi d. Melisiano. 4 * 4 D, Zăgănescu, senator guvernamental, va pune o listă deosebită la alegerile comunale din Slatina, eombătiud lista guvernamentală. TECUCIU Duminecă a avut loc o întrunire a partidului conservator, pentru a hotărî lista candidaţilor la colegiul întiifl de comună. Iată numele acelor cari afl fost aleşi în unanimitate : d-nil T. Cincu, C. Bobeiea, Al. Răşcanu, Gh Petroviel şi Gh Angelescu. •% Colectiviştii şi afl pus în mişcare toate mijloacele, de cari sunt capabili, ca să compromită pe eminentul nostru dr. veterinar, d. Mineu. Pentru că d. dr. Mincu, n’â vroil să frustreze Statul, Impotriviudu-sedin loate puterile ca să se cumpere caii frateîul subprefectului de Gâiceana cu suma de 500 lei, deşi nu preţuiafl de cit cel mult 200, medicul a fost permutat din Tecuci. Sclrbit peste măsură de mişelia lui Pă-târlăgeanu, d. Mincu şi-a dat demisia din postul de veterinar al judeţului, pe care l’a ocupat timp de 20 ani, devotîndu se cu totul intereselor amicilor sal. R.-SĂRAT Dumineca trecută colectiviştii din R -Să rat convocaseră o întrunire In sala Sanison S’afl prezintat vre o 50 de persoane. Pe cînd perora un d. L.Vcniaraio, socialist-colectivist, un cetăţean îl [întrerupe, adre-sîndu-se către primarul oraşului, care era de faţă : — Bine, d-le Ghergbicene, nu putuşi să ne aduci ca să vorbească despre finanţele comunei de cit oameni de aceştia fără că-pătîifl, cari nu plătesc nici un bir ? Ilaritate generală; oratorul rămîne cu gura căscată. D. Gherghiceanu ia cuvîntul ca să dreagă dezastrul. Dar pe cînd vorbea, un alt ce tăţeau îl apostrofează din publis : — la lasă ne In pace, d le primar, cu mofturile d-lale. Te cunoaştem noi: la primărie al adus 12 faliţi şi la axize te faci tovarăş la contrabaudele lui Oroveauu. întrunirea s’a sfirşit in cea mai mare neregulă. * * Disidenţa liberală din R.-Sărat a liotărit să prezinte o listă deosebită, în cap cu d. Zamflrescu, In contra listei guvernamentale n cap cu d. Gherghiceanu. Legaţiunea Angliei din Bueureştl a comunicat ministerului afacerilor străine dis-posiţiunile luate de direcţiunea vămilor engleze, cu plivire la mărcile de pe mărfurile importate din străinătate în Anglia. Disposiţiunile sunt cele următoare : 1) Mărfurile străine importate îu Regatul Unit şi cari nu poartă nici o marcă, atlt pe obiect, cît şi pe lăzi, nu sunt ţinute a purta nici o declaraţie calificativă de origine*. 2) Mărfurile de fabricaţie străină, pur-tind uu nume safl o marcă de fabrică, treime să fie Însoţite de o indicaţie asupra ţăreî de origine. 8) Mărcile de pe eşantiloane nu sunt ţi-uute a fi însoţite de vre o calificaţie. £ D. Exarcu, maior de artilerie, a fost numit ataşai la legaţia din Viena. Zilelele acestea, d-sa va pleca la postul săfl. Un cadou princiar Succesul colosal ce ziarul umoristic Mos Teacă a obţinut săptămîna trecută cu supli-rnen'ul săfl gratuit Dom Paladu, l’a determinat să facă cititorilor săi un uofl şi splendid cadoO. Fiind-că am îaceput-o, să mergem pînă la capăt cu indiscreţia: Miine, toţi cititorii săi, — indiferent de sex, naţionalitate, religie şi culoaru politică, — in schimbul modicei sume do 20 de bani, vor primi pe lingă numărul obişnuit al lut Moş Teacă un supliment gratuit de opt pagini cu titlul : Mitifâ Scuza. Suplimentul acesta cuprinde o sumă de caricaturi admirabile, iar ca materie toate perlele literaturel umoristice inspirate de primul* ministru. Mitiţă Scuza al Ocultei face numai tiascurl, dar Mitiţă Scuza *1 lui Moş Teacă va repurta de sigur un adevărat triumf. lată şi aderarea pensionarilor civili şi militari din Drăg&şanI la moţiunea Congresului pensionarilor: Sub-aeinnsţil pensionari civili şi militari din comuna urbană Drlgăşanl, aderăm tn totul la moţiunea votată de Congresul nostru in ziua de 4 Octombrie, şi declarăm că vom susţine toate punctele prevăzute în acea moţiune. (as) Căpitan Parapancea, Petre Oromolu‘ C. M. Burean. I Celăreanu, N. Henu. Cine se abonează la ziarul „E-poca“ plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Cupilald fi 2 lei ăO bani pentru judeţe, va primi franco, ca premiă, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba IVovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Gkenadie», un volum in 8° de 20-1 pagini elegant tipărit, cum şi Trist ia, cel din urmă articol al lui Alexandru Uahovarl. -----------------------------f-----— ECOURI —Doctorul 1. Lustgarten. fost intern pr al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7, S. 143 — Doctorul Olchowski dă consultaţiuul, între orele 6-7 seara. Strada Călăraşilor No. 16. — Restaurantul Dimitrie Enescu, din str. Sft. Ionică, în dosul Palatului Regal, după o nouă şi Îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de tuîucare. Bucătăria aleasă, Rornînă şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată în vinuri indigene şi strciue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele. — Tînărul Principe Constantin Bişurub Brincoveanu, proprietarul moşiei Co-teanca, din judeţul Olt a înfiinţat, pe ihel tuiala sr prea frumoasă bibliotecă rurală la şcoala din comuna Coteanca, înzes-trlnd o cu 1000 volume, toate cărţi de ştiinţă de multă valoare. Această faptă este mal presus de ori ce luudă şi dorim să găsească cît mal mulţi imitatori. ŞTIRI JUDICIARE P&<-ălelî. — Marcel Roseidal, minor de 19 ani, fiind concediat din magazinul de toptauge-rie al d-lul LazarovicI, ’şl-a propus de a păcăli pe mal toţi amploiaţii şi cunoştinţele acestui stabiliment. Intr'o zi se duce la neva-' i lui Ro-semberg, expeditorul casei LazarovicI, şi-î spune că a fost trimis de bărbatul el ca să-l dea 40 de lei. avind trebu uţă de această sumă la gară. Altă-dată, Rozental se duce la nevasta lui Marca Cernea, amploiat tot la LazarovicI, şi-I cere, Sn numele bărbatului el, 20 de lei, avind trebuinţă acesta pentru a cumpăra nişte ghiveciuri cu flori, de ocazie, «a o licitaţie, iyi, peatru a convinge pe d-na Marca de veracitatea însărcinării, cere să vie şi slujnica pentru a aduce florile. Rozental intră pe o poarta pentru a eşi pe cea-l'altă. Slujnica a tot aşteptat In zadar pînă seara la poarta Băncel Naţionale, şi d-na Marcu incă aşteaptă ghiveciurile cu flori. Şi tot aşa Rosental 'şi-a bătut jo: de vr’o alte 20—30 de inşi, Rozental s’a înfăţişat en înaintea tribunalului Ilfov, pentru a răspunde de aceste păcăleli calificate escrocherii. Vr’o 30 de păcăliţi eraţi prezinţi la înfăţişare, declarind ca n’aă nici o pretenţie, rămtnind a se asculta ca martori. Dar n’a fost trebuinţa de ascultarea lor, căci Rosental ’şl-a mărturisit singur păcatul. El a fost condamnat numai la o luuă de zile închisoare. împăratul Wilhefm II la Ierusalim Ierusalim, 21 Octombrie.—Făcînd o vizită coloniei Templierilor, împăratul a exprimat speranţa că relaţiunile amicale cu Turcia, şi mal cu osebire amiciţia dintre el şi Sultan, vor înlesni sarcina germanilor. Dacă vr’unul din d-voastre, a zis împăratul, de orl-ce confesiune aţi fi, are trebuinţă de protecţia mea, poate să se adreseze mie, pentru că, din fericire, Imperiul german este în stare să acorde o protecţie e-ficace naţionalilor săi îu străinătate. Majestăţile Lor afl vizitat Luni mormtn-tul lui David, apoi Cuenaculum şi patriar-chalul armenesc. Seara, Majestăţile Lor afl oferit un prînz în onoarea autorităţilor turceşti. Erl, Majestăţile Lor afl vizilat muntele Măslinilor, Gethsemaue, Bethauia şi Casa e-vanghelică siriană a orfanilor. Căldura este mal puţin tare. Majestăţile Lor afl părăsit proiectul de a vizita Naza-reth şi vor rămîne la Ierusalim pînă la 23 uctombrie. Majestăţile Lor sunt sănătoase. Primind o deputăţie israelită, împăratul a declarat că toate silinţele ce tind să ridice agricultura în Palestina, iu profitul Turciei, pot conta pe bine voitorul săfl interes. Colonia, 21 Octombrie. — Se anunţă din Ierusalim Gazetei de Colonia că vizita la mormînlul lui David de către Majestăţile Lor, unde piuă acum n’a putut pătrunde nici uu mahometan, s’a făcut cu permisiunea expresă a Sultanului, ceea ce imanul a relevat In discursul săfl de omagii. Atitudinea Împăciuitoare a Sultanului a losf pretutindeni foarte mult remarcată. ŞTIRI MĂRUNTE * D. N. Romanescu a fosl numit comisar de poliţie la P.-Nea*iţ. * Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului comunei Caracal, pe exerciţiul curent. De Luni, 18 Octombrie, Epo:a a Început publicarea In foileton a romanului Căpitan Costache Situaţiile afară din cale interesante, peripeţiile mişcătoare, precum şi ces-liunile istorice pe cari le atinge* Căpitan Costache vor robi atenţia cititorului Încă de la primele numere, şi-I asigură o călduroasă primire In lumea literilor. DIYERHE DINCAPITALA Sinuciderea diu str. Jupiter. — Erl. pe la orele 6 şi jum., Elena Ştefănescu, o femee de moravuri uşoare, tînără, In vlrstâ de 20—25 au), a cercat să se sinucidă, absorbind o cantitate de apă în care disolvase cîte-va cutii cu chibrituri. Secţia 25, înştiinţată, a putut da ajutor nefericitei, care se svlrcolea în durerile cele mal atroce, transportîndo la spitalul Brlncovenesc. Elena Ştefănescu lo-uia in strada Jupiter 2, în casele—proprietate a‘e cîrciumarulul Petrică Nicolafl. După declaraţiile medicului care îngrijeşte pe E ena Ştefănescu, se speră ca ea să fie scăpată de orl-ce pericol. Furt cu «pmrgcre.— Astă noapte un furt cu spargere s’a săvîrşit la brutăria Iul C Toţi din calea Rahovet 13. Hoţul, un anume Dumitru, de fel diu comuna Geamăna, judeţul Argeş, după ce a spart un geam de la brutărie, a spart tejgheaua şi a furat dinăuntru suma de 111 lei şi un ceasornic de aur. Păgubaşul, vestind poliţia de acest furt, a-genţil siguranţei afl reuşit a aresta pe hoţ la gara de Nord in momentul cînd el vroia să ia trenul de Cimpu-lung. Ucis de traravHy.— Azi dimineaţă, la o-rele 7 jum., uu teribil accident, care a costat viaţa unul lucrător, s’a întlmplat pe bulevardul Pake, in faţa şcoalel comunale «Iancu». In acel punct se fac reparaţiunî de pavagiii. Pe cînd mal mulţi lucrători pietrari lucraţi la pavagiul dintre şiaele tramwayulul electric, vagonul cu No. 5, venind Intr'o viteză colosala, a surprins pe şine pe lucrătorul Petre Ion. Nenorocitul n'a avut timpul necesar ca să se dea îu lături la sosirea vagonului, iar mecanicului de la vagon i-a fost cu neputinţa să oprească, şi vagonul a trecut peste corpul nenorocitului rănimlu-1 în mod oribil. Ridicat de ios pentru a fi condus lu spitalul Colţea, Petre Ion a suceombat pe drum. Mecanicul tramwayulul a fost arestai. DIN ŢARA Iucendlu. — Un incendiu a distrus, zilele trecute, armanul de pe moşia CosimbeştI, Ialomiţa, proprietatea d-lul M. Gheţu. Pagubele sunt evaluate la suma de 10.000 leb Tllh-a noastră. Ziarul din Budapesta, Budapesti Hirlap, publică o scrisoare eşită din secţiunea pentru naţionalităţi, din cabinetul ministrului nostru preşedinte, şi datată acum nu din Braşov saii Bucureşti, ci din Sibiu In acea scrisoare se comentează, după Tribuna Poporului, faptul, că Părintele Mitropolit Ghtnadie a luat parte la înmormântarea fericitului Mitropolit, Miron şi ee face politică înaltă. I. P. 8. S. mitropolitul Ghenadie a venit aici spre a face politică inattă, spre a pune, vezi Doamne, lucrurile la cale, ca viitorul mitropolit să fie nu aderent al conservatorilor. Tot această menţiune a avut şi o cunună pusă pe sierul răposatului mitropo lit de către d. Tache Ionescu. De bună seamă I. P. 8. 8. Ghenadie a adus şi bani cu sine, ca să cumpera pe deputaţii congresuall, ca apoi aceştia să voteze ca un când dat al conservatorilor. Fiind că in articolul din Tribuna Poporului a fost pus şi domnul dr. Corneliu Diaconovich, ce era mai natural ca şi provocarea la vorbi ea d-lul Sturdza, in care a spus, că domnul dr. Corneliu Dia-conovlcli a adus banii din Bucuroşii eu sacii şi i a împărţit prin Ardeal. Ou cită rea credinţă ni se însinuă vena' itatea, coruptibilitatea. Scrisoarea din Budapesti Hirlap însinuă I. P. S. Mitropolitului Ghenadie misiune politică, şi dă să se înţeleagă, că el a fost misionariii al conservatorilor, spre a influenţa încă de acuma pentru un om bine văzut la conservatori. No! trebue să respingem insinusţiunile cari se fac de acuma încă, în vederea a-legereî de mitropolit. Biserica noastră are principii stabilite şi în punctul alegere! de mitropolit, şi noi suntem de credinţă, că de la aceste principii ea nu se va abate nici acuma. In era constituţională la rangul de mitropolit tot d'a una s’a ridicat episcopul cel mai bătrîn ia această demnitate. După fericitul Şanguna s’a ales fericitul Ivaci-covid, după fericitul Ivacicovicl, s’a ales fericitul Popasu, după fericitul Popasu fericitul Miron Romanul. Consecuent s’a respectat seniul pînă a-cuma, şi nimeni nu e’a întrebat: a plăcut aceasta conservatorilor saă liberalilor din Romtnia. Gonsecuent credem noi, se va grapa congresul în unanimitate în jurul e-piscopulul mal bătrin tn a-ceasld demnitate, şi ori va plăcea ori nu-x va plăcea domnului Tache lonescn, ori ’i va plăcea ori nu-I va plăcea dtmnnlnl Sturdza, biserica noastră îşi va merge drumul sătt bine croit prin princiipile observate pînă acum şi la a-legerea de mitropolit. Aceasta va fi ţinuta bisericii—şi tare se înşeală cel ce voiesc să ne strice bunul nume prin articlil ca cel din «Tribuna Poporului», care a fost foarte bine venit celor din cabinetul din Buda-pesta pentru secţiunea naţionalităţilor. La alte inesactităţl şi insinuări nu mal reflectăm, regretăm numai din toată inima netactul cu care s’a pus în discuţiune persoana episcopilor noştri». Rtnunţind cu desăvîrşir* la idtia convocării unei întruniri publice în Capitală, spre marea surprindere a amicilor săi, d. P. S. Aurelian va publica mîine sau Sîmbătă prin Drapelul o scrisoare deschisă adresată Iul Dim. Sturdza, ca răspuns la insanităţile debitate de acesta la întrunirea din Craiova. Ostdeutsche Rundschau din Viena anunţă ca probabilă retragerea celor şease deputaţi romtnl bucovineni din majoritatea guvernamentală a Reichsrathutul. Bau da de la primărie Voinţa Naţională, vorbind de Gr.Şte-fămscu, funcţionarul pe seama căruia voeşte să arunce ponosul pungăşiilor de la primărie, a spus că este un vechia funcţionar, numit din timpul adminis-traţinneI comunale conservatoare. Organul lut Mărgărilescu a minţit. Gr. Ştefănescu a fost nnmit în funcţiunea de copist, în aerviclnl contencios al primăriei, cn ordinal 42.016, din 3 Octombrie 1896, de actualul primar 0. F. Robesou. Încă o dată, falşificatoare şi mincinoasă — Voinţa Naţională. Comitetul naţional studenţesc a delegat pe d-nil B. Demetrescu-Brăila şi G. Ior-gala, membrii In comitet, pentru a lua parte ta congresul internaţional universitar care se va ţine Intre 9 20 Noembrie stil n. la Turin. Diu partea asociaţiei generale va fi delegat studentul I. Popescu-Pion Ce fac drapeliiştil Fruntaşii drapeliştl afl liotărit, drept manifestaţie in oontra guvernului, să publice, pe rind, în Drapelul, articole vehemente în contra lui Dimitrie Sturdza. Seria acestor articole o va începe d. Aurelian în numărul Drapelului care va apare Sîmbătă dimineaţă. Aseară s’a făcut cu r.iare pompă logolna amicului nostru d. N. Gane, fost inspector şcolar si profesor In Capitală, cu d-şoara Elena Vullurescu, fiica d-lul senator Gr. Vulturescu. Inregistrlud cu bucurie această ştire, transmitem sincerile noastre urări de fericire tinerilor logodiţi. ---------------IOT!--------------- ULTIMA ORA Procesul Ghenadie-Sturdza Astă zi, la orele 11 precis, I. P. S. Sa fostul Mitropolit Ghenadie Petrescu, s’a presintat în cabinetul primului preşedinte al tribunalului Ilfov, pentru a i îninîna petiţlunea in contra lui Dimitrie Sturdza. Trecînd prin sala paşilor pierduţi, I. P. 8. Sa a fost salutat cu adine respect de numerosul public care se afla acolo. HI. P. S. Sa era însoţit de amicul nostru d. Milone Lugomirescu. D. C Ştefănescu, primul preşedinte al tribunalului de Ilfov, fiind ocupat în oraş, trimişi se răspuns la tribunal că nu va veni de cit mal tîrziă. I. P. 8. Sa a aşteptat în cabinetul primului preşedinte pînă la orele 12 trecute, cînd sosind d. Ştefănescu, I. P. S. Sa i-a inraînat petiţiunea. D. prim preşedinte a primit petiţiunea I. P. S. Sale şi i-a spus că o va înainta d-lul preşedinte al Curţii cu juraţi. Iată textul petiţiunel: Domnule preşedinte, In gazeta Voinţa Naţională de la 17 Octombrie curent, s’a publicat o cuvin-tare pe oare a rostit'o d. Dimitrie A. Sturdza într’o întrunire publică In Craiova, în ziua de IA Odtombrie a a-cestul an. Prin această cuvtntare d. Dimitrie A. Sturdza a îndrăznit să mă ponegrească arumîndu-mi tot felul de defăimări şi imputîndu-mt fapte uricioase, cari, de ar fi adevărate, m’ar supune la pedepse precum şi la ura şi dispreţul cetăţenilor. Pe temeiul dar al ari. 294 din C. p. care glăsueşle : «Este culpabil dc calomnie acela care prin cuvinte rostite în public, prin strigări, prin vre-un act autentic sau public, prin scrieri, prin imprimate, prin desemne, prin gravuri, prin embleme vîndute saă expuse spre vînzare, distribuite sau afipte în public, va propune asupra unui individ fapte cari, de ar n adevărate, ar*supune pe presupusul la pedepse sau măcar la ura sau dispreţul cetăţenilor». Mă văd nevoit a ve ruga, domnule preşedinte, să dispuneţi chemarea în judecată înaintea Curţel cu juraţi din Bucureşti a d-lul Dimitrie A. Sturdza cu locuinţa în Bucureşti, strada Mercur No. 13, spre a se auzi condamnat a-ml plăti suma de un le-ă despăgubire pentru vătămarea adusă mie prin făptuirea delictului mal sus citat. Alătur pe lingă aceasta şi un număr din vorbitul ziar Voinţa Naţională cu data de 17 0:tombrie a. c. Bine-voiţl, domnule preşedinte, a primi pe lingă încredinţarea consideraţiei mele şi archiereasca bine-cuvtntare. Foit al Ungro-Vlahieî şi Primat al Roraîniel ţ GHENADIE (Serviciul Agenţiei Romtne) Viena, 23 Octombrie. — Fremdenblatt a-nunţă că corveta austro ungară Frunds-berg, care s’a oprit cîte-va zile la Talien-tvan şi apoi a continuat călătoria sa, va debarca un detaşament de mateloţi, care va merge la Pehing. pentru a protege, împreună cu trupele celor-l’alle puteri, lega-[iunile străine. -----------------*•**•!---------------- Atragem atenţionea cititorilor noştri asupra : BBuletin ml ui meteorologie, Vota apelor, Cosnila Pieţei, B.icttatiuni, Bursa Bucureşti şi Mersul trenurilor ce înserăm pe pagina IV._________ AVIS IMPORTANT Am ouaare a aduce la cunoştinţa Ou#r. Public câ Ia H Xoeinbrte viitor votu deschide HOTELUL CAROL“ Casă de primul raug, situată iu S T K A D A LIKsCtVI In centrul cel mal comercial al Capitalei şi in apropiere de Ministere, Parlamente, Palatele de Justiţie, Poştaşi Telegraf, Ca a de Depunere. Bănci, etc. Acest nod hotel are numeroase (îaiinsee şi fiaioaim luxos şi confortabil mobilate, iulă do Rf nlHiirunt, Salon de lectură, T*-V S«n?. Băl, etc. iu cit nu va l»sa nimic de dorit in ceea ce priveşte cerinţele moJerne ale confortului. Restaurantul hotelului este prevăzut cu o bucătărie Fr»n«ezăşi Kouiluă din cele mal alese şi bine îngrijite, iar vinurile şi cele-l’al e t onsumaţiuul ce se vor servi vor fi numai naturale. Sit. 145 Serviciu prompt. — Preţuri moderate Cu deosebită stimă _____ Antreprenorul, O. G. Il.IESOtţ. ! Ţ ifou T Mobile de Seson ,wi entriti FitjEf rtztn In Curtea Bis. Zlătari L Preţirl  ^ lotirte eftiue JR Mare Depoti de Lemne cu Stinjenu si Tăete dus- li domiciliu îu condiţiun! avantagiou.se, €Ier, Tuf an, ele• cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa Strada Filantropiei, No. 6 k* B-nif POPO-VIVI THtSOBBBl’ si C-ia. Piatră Măcinată De vînzare cu preţ avan* tagloe*. Sit. 12*1 A se adresa la agenţia lucrărilor Casei de Bepuneri. IIA MIIT de pe moşia Săftica, proprie-AAAL1UU ta(ea d lul IOâNN LAHO- VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 sa dă cu arendă. Doritorii se pot adresa la proprietar. Sit. 141 Ca local de staţie pentru bicicliştl. VE CADE PERUL ? AVEŢI MĂTREAŢĂ ? întrebuinţaţi apa de cap «SAYOR» a d-ruluî MERTON din Londra care are"efecte radicale şi sigure şi cu care se obţine un păr abondent, des şi lucitor. Efectele se observă deja după prima întrebuinţare. Suecets garantat. De vînzare la drogueril, parfumeril şi coafori. Sit. 135 VIZITAŢI CROITORIA FITRNINOAREA „LIGEI fVLTURALB1 «. - PASAGIVL nOUtiY. - 3 (CEV VECUIU) Unde a sosit pentru sesonul de TOAMNA şi IARNA un bogat asortiment de stofe fine ENGLEZE şi FRANCEZE pentru comenzi W* C no IA IjA ŞI AJ VSTAItE K I K fi a at t a PREŢURILE CONVENABILE Sit. 121 Specialitate in Bobe pentru Bomnii Magistraţi ■■MTn——nTifnTrMiBii^r^Tr-.......... - Din cauza retragere! din Comerţ a D-!ui H. OEH BERG din Str. Harol No. 6 ria-â-vis de clădirea nonln! Palat al Porniţilor s’a cumpărat şi se vinde cn 27°/o »ut» cont VI O 1 t I Vînearea acestui depo-it durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mal ef-tin de cit ori unde Mobile fine şi bune. tn diferite stiluri. Aranjamente complecte ce dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantezie. Deposit mare de garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc. www.dacoromanica.ro EPOCA « DE CITIT De aceia ce suferă de FUIGUHI Una din bolile cele mal teribile, mal cu deosebire tn ţările calde şi marecagioase, una din acelea ce causeazA In fie-care zi numărul cel mal mare de decese, una din cele mal disperate şi din cele mal lungi; sunt frigările. Omul se simte de o data apucat de o stare rea de oboseala, de cAscaturl şi mal cu deosebire de un sentiment de friguri care In curlnd ajunge pină la spasmuri, tremuraturl şi clănţănitul dinţilor. Bolnavul se pune In pat tre-rourlnd şi ne parvenind a se încălzi. Această stare se prelungeşte clte-va ori, timp de mal multe ore. La sflrşit se produce o schimbare serioasa : frigul Încetează şi este Înlocuit cu o căldură uscata arzătoare, tot aşa de penibila ca şi fri- gul care l'a precedat. Turmentat de o sete arzătoare, bolnavul nu parvine a'şl o linişti. Iu sfirşit după un oare care timp mal mult saO mal puţin lung, vine o năduşeai! abundentă care aduce o îmbunătăţire mult dorita Acest ansamblu de trei perioade, frig, căldură şi sudoare constitue un acces de friguri intermitente, a doua zi saQ a treia zi la aceiaşi că se produce un acces asemenea si se repeta mered cil ţine boala ; In intervalul acceselor bolnavul slăbeşte. Clte o data accesele suct aşi de violente In cit pot aduce moartea tn două sao trei zile şi chiar in cite-va ore; atunci se cbiamă friguri pernicioase, Cind nu sunt destul de bine vindecaţi, acel ce aO avut accese de friguri, sunt expuşi să mal aiba şi alte ori. De aci rezulta o sărăci j deetnge, o stare generala rea care merge crosclnd mereO piuă ce o stare oare care grava aduce moartea. De aceea n’am şti recomanda in de ajuns bolnavilor de a combate frigurile cil mal curlnd. Pentru a ta a un acces violent trebue luat chinină. Dar cind este vorba de nişte friguri tenace persistente şi vechi vindecarea este mal sigura şi fără zdruncinare luind vin de Qui-nium Labarraque cel mat activ din toate vinurile de quinquină. Iotr’adevăr vinurile de cbinchină ce se găseşte foarte adesea in comerţ, se prepară cu coaja de chinină, a cărei bogăţie in principii active este extrem de variabila ; apoi procedeu-rile de fabricaţiune sunt aşa de dofectudse tn cit scoarţele cart aO servit la prepararea vinului de cbinchină se pot întrebuinţa apoi la fabricarea sulfatului de chinină. Aceasta Însemnează că nu s'a extras din scoarţă principiile sale active. Ast-fel aceste vinuri suut foarte puţin eficace. Din contra Quiniumu) Labarraque, preparat după procedeurl speciale, conţine toate principiile folositoire din cbinchină, ba chiar şi şinconia şi toate principiile tonice şi aroma- tice. Este un extract complect al cbinchinel, un medicament in tot-d’a-una de aceeaşi compoziţie titrată şi in dosa exacta, pe care doctori) şi bolnauil se pot baza tn mod absolut. Quiniumul Labarraque se fabrica cu cele mal bune vinuri din Sp-mia. Întrebuinţarea Iul QuiDium Labarraque iu dosa de un păhărel safi două de lichre, după fie care masă este de ajuns pentru a vindeca in scurt timp, frigurile cele mal rebele şi cele mal ve.hl. Vindecarea obţinută prin vinul de Quinium Labarraque este mal radicali şi mal sigură de cit ru ajutorul chininei singure, din cauza ce-Ior-1'alte principii active ale chinchinel ce conţine Quiniumul Labarraque şi care corn-pledează acţiunea chininei. Acţiunea vinului de Quinium Labarraque este incomparabil superioară ort-cărul alt leac, mal cu deosebire în ţările unde domneşte boala frigurilor, cind bolnavul este silit să trăiască In mijlocul miasmelor ce i-aO cauzat beata. Acest vin este nu numai regele febrifugilor, dar şi cel mal eficace şi cel mal energie din tonicele cuuoacute. El ne restabileşte forţele fl da repede vigoarea şi energia. Din cauza eficacităţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs, Academia de Medieini din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, distincţiuue foarte rara şi care recomand a acest produs locrederel bolnaviler din toate ţările. Acest produs se găseşte la toate drogueriile şi farmaciile. Io vederea eficacităţii sale suverane şi capacitatea flacoanelor sale, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mei puţin scump de cit cea mal mare parte a produselor similare, din care trebuie sa se absoarbă o cantitate foarte mare pentru a obţine o miel Îmbunătăţire in loc de vindecare. ntuaun Metvuroiuytc.—Obsorvaţiunile casei A. Meuu et. comp., calea Victorel 8b, pe ziua de 21 Octombrie 1898: Miezul nopţel, -j-95; 7 ore dimineaţa, +13°; A-miazl, -f-13'1. înălţimea barometrica, 765mm; Starea cerului, acoperita. Barometrul este ta urcare. • * Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : Timput foarte frumos, cald şi liniştit s’a menţinut şi erl. Temperatura s’a ridicat în teta ţara; pe marginea Dunărei temperatura a ajuns piua la 24 grade, la Călăraşi. Ceaţă groasă a fost in multe localităţi. Barometrul a crescut foarte puţin in aproape toata tara. In Bucureşti a fost dimineaţa puţină burniţă de ploae. Astă-zl, timp închis, mal reco şi u-ined. COTA APELOR.—Cota apel Dunărei d'asupra ctiagiilor in zilele de 19 şi 20 Octombrie a fi st: 19 Octombre 20 Octombre Turnu-Severiu............2 46 — 237 Giurgiu....................1,75 — 1.76 Galaţi.....................1,23 - 1,36 tTUlpA AlAKUhUl 'AfUUA* 4 Aii. ANTEMIKEăNU DII> VREMEA LVI CĂPITAN COSTACHE — ROMAN ISTORIC — In drumul nostru, de o parle şi de alta vor rărnlne maidane mari, locuri virane, uliţl strimte, case mici în curţi mari pline de pomi roditori. Ar fi trebuit însă curiosului hotărît să meargă la Zlătari, pină în Dealul Spirei, multă rîvnă, multă deprindere şi mal ales multă tărie sufletească, spre a vedea toate aceste lucruri din prejurul săO. Baltacele aproape eterne, de prin mijlocul uliţelor, făceaţi mersul afară din cale anevoios. Trebuia să al multă băgare de seamă, şi multe zigzaguri trebuia să faci spre a le ocoli pe toate. Trecînd însă peste toate aceste lucruri de mal puţină însemnătate, iată-ne ajunşi in Dealul Spirei. Maidanul gemea de lumea înghesuită împrejurul celor patru dulapuri mari în caii se InvirteaQ flăcăii, fetele mari şi copiii. D8 jur împrejurul acestor dulapuri pe pămîntul plin de cojf de ouă roşii, stă- COŞNIŢA PIEŢEI Mercur!, 21 Octombre 1SW. Pifuea ..... . 20 Fasole »••••• 26 Jimbla • 25 Maaere 40 Franzela .... • 80 Cartofi ohlf. • • • 15 Carne de vaci • 70 Cartofi noul • • • 10 Bei • 1.00 Linte «••••• 25 Carne de poro • • 90-1.00 Spanac 00 Untura • 1.80 Conopide buo.) • 40 Osinza • 1.20 Ardei (suta) • • • — Puroelu .... • — Pătlăgele (suta) • • 6.00 Berbeou .... • 50 Fasole verde • • • 1.00 Ouroanu .... . 2-L00 Morcovi (sat») • • 2.00 Găso» • 1,50 — 3 00 Ţelina (suta). • • • S.00 Bata ...... • 1-2.00 Postârnac (suta). • 2.00 Găina • 80 -1.50 Varza N. 20 Crapu • CO Gali» (sat») • • • 4.00 Oeg» • 2.00 Sfocl» (sat») • • • 4.00 Şalău ..... • CO Ceapa ••*••• 10 Nlsetra .... • 2.00 Mala! lux • • • ■ 25 Moruna • • • • . 2.00 Pere 20-60 Baci (suta) • • • • 6.00 Mere ....... 15-40 OuC (suta) • • • . 6.20 Prune ••••#• 80 Unt topit.... • 2.70 Struguri 1-1.50 Unt proaspăt • • • 2.40 Gutui ...... 50 Brânză d* raoă . — Lămâi (boo.) • • • 10 Brânză Telemea l.?0 Portocale (buo.) • — Smântână • * * 1.20 Bodil (buo. • • • teaO lurceşle oameni şi femei în vîrstâ, aşezaţi pe cîte o velinţâ vărgată şi priveaţi cu ochii înnecaţl de mulţumire la ţinerile lor odrasle cari se roteaţi în văsdub, în policioarele de lemn ale dulapuri or. In prejurul lor mişuna mulţimea c*-lor oarl nu-şf găsiseră safl nu aveaţi de gînd să-şi găsească un locşor de stat jos. Mal încolo, hore întinse, alcătuite din tineri cu haine nemţeşti negre sat! pestriţe, din femei şi fete mari, se mişcaţi vesele după viersul lin al cobzelor şi lăutelor. Iar pe sub umbrarele de lîngâ dulapuri, bătrînl şi tineri, femei şi copil, în grupuri, se veseleaţi la glasul altor cobze, altor lăute şi altor voci ale acelor trubaduri naţionali. Romtnul, pe atunci, ca şi pe acum, nu făcea nici un chef fără lăutari şi, de lăutari, n’aveal unde să te mişti Iu ziua aceea, pe maidanul din Dealul Spirei. Ici, după gustul unul lînâr liamorari-sit, un lăutar din Scaune cinta : Arzâ-ţl rochiţa pe tiue Cum arde inima ’n mine !... Dincolo, un altul, zicea, pe acelaş gust: Cine la amor nu crede N’ar mal călca iarbă verde, Mal colo, unul striga, la un grup de chefuitorl: Rata ici, raţa colea Raţa paşte papura. Iar alţii, cu toată duioşia plină de ahturi ale bâtrîneţil lor, cîntaO de mama focului: *lunae lumina lumii» ; «cm <;u- LICITAŢIIT^I — La 7 Noembrie, 98, licitaţie, Su Brăila, pentru construirea unul local de şcoală primara de băeţl, No. 8. — 24 Octombrie, c., licitaţie. Iu cancelaria regimentului 5 reiate, fortul Chitila, pentru a-provisionarea cSrnel necesara pe un an şi a zarzavatului pe C luni. — 2 Noembrie, orele 3 p. m., licitaţie publici la serviciul studiilor şi construcţiunilor, ministerul lucrărilor publice, pentru furnisarea 40 slinjenl lemne de cer. — 22 Noembrie, orele 4 p. m., la direcţiunea Cailor ferate, licit, pentru 36.000 bucăţi măture de pae, predabile clte 3000 pe lună. — 28 Octombrie, orele 11 d, licitaţie la prefectura de Botoşani, pentru darea in Întreprindere a clădirilor şeoilelor diu cătunele; So-crujenl. Dorobanţii, Leorda-Dolina, Zlătunoaia Mire, şi BrebueştI. /e/ peniţă snră»; ora mă pedepsi stă-ptnă», în sfirşit tot cîntece la moda pe vremurile acelea. Rar, cîte un negustor bătrîn, îmbrăcat in anteriu şi giubea, mal poruncea, amintindu-şl din tinereţe, să-I zică lui pe coarda a groaeă, cele prea mult iubite odinioară : «psi-tri ath'ia mu» or «feretri vait». Soţiile şi fetele lor, cari începuseră să apresia-triseasaă din spusele altora muzica streină—cereai! : marşul lui Napoleon, valsurile lui Lanner şi ale lui Straus... Prin mulţimea aceasta sgomotoasă, adăogindu şl strigătele lor ascuţite, umblat! simigil cu table rotunde, bragagii, salipgil, alunaril, vînzătoril de dulceţuri, tot atîtea costume deosebite cîte meserii aveau şi cîte naţionalităţi reprezentat! fie-care. D) odată, la ora pe care o pomenirăm, dinspre cazarma pompierilor, se ridică o gălăgie imensă ; chiote, rîsete, cîntece de lăutari, precedate de o mare înghesuială de lume. Lumea de pe la mese se sculă în picioare, horile se întrerupseră, dulapurile încetară din învîrti-rea lor, odată cu cintecile de lăutari: toţi se uitat! în partea din cotro venea larma. Atunci, din marginea maidanului, precedată de o lume imensă, se văzu venind o momiie de femee uriaşă, înaltă de vr’o trei stlnjenl, drept cap avînd o oglindă acoperită de numeroase cordele de şic, cu trapul gros cit o batie şi cu un costum foarte ciudat. — Geamala! Geamala! strigară toţi într’un glas, plini de bucurie. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 21 Octombrie 5% Renta p. Banca Naţion. • 2485 5% » am. 1881 993,. » Agrieolâ 871 6“/. > » 1892 100'-, » Romlniel. — 57. » » 1893 100'/» » de «cont. 375 5% » » 1894 983/« Dacia-Rominia • 45o 47. » » 1889 93 Naţionala. • • 5 !0 5*/. » » 90-94 93 Patria 112 47. » » 1896 93'/, Construcţii. • • — 4% » » 1898 931/, Bazalt artificial. 400 Convertite rurale I.etea — Casa pensiunilsr — Furnituri militare — 57° Obl. e. B. 1883 J00 Tramwayul noQ 1200 57. » » » 1890 100’/, Baia Centrală • — 4‘/s » » » 1895 987. 57. Fonc. rur . . 1007. Napoleonul . • 20.05 47. » > . . 923/. Murka .... 24.70 57. » urb. Buc. 977. Lira otomană • 22.80 57. » » laşi 937» Florinul • > • 2.101/» Rubla de hirtie 2.68 — Geamala? Întrebă un scriitor de la logofeţie, care ascultase pînă atunci versul înfocat al unul cîntec de amor. Geamala ? Dar e oprită de Regulament ? Iar niscaiva elevi de la St. Sava ! De-o auzi căpitan Costaehs, e val şi amar de pielea lor! Cortegiul Gcarnalei trecea insă fără păsare, prin mijlocul gloatei, care o a-plauda frenetic. Ce era Geamala? Un joc cu care bu-cureştenil noştri plnâ la Regulamentul Organic, se desfătat!, văzlndu 1 pe uliţe saO prin curţile lor, de la Paşte şi pină după Rusalii. Era un fel de simbolizare a puterilor Naturii cari rtinviază in primă-vară, şi consta din următoarele : O tnomSe de femeie uriaşă, înaltă de trei slinjenl, avînd două feţe, înlocuite cu cite o oglindă mare peste care atîr-nsfl panglici, cu trupul gros cit o butie, juca încet după cîutecul lăutarilor, mişcată de un om care era înăuntrul el. Geamala era p3 dinăuntru ţesută cu cercuri şi pe din afară acoperită cu bîrtil colorate; purta cămaşe albă, la spate cu fotă, în faţă cu pestelcă, roşii amindouă şi pline de cusături. Avea patru mîinl : împreunate două cite două pe piept şi la spate; în cele din faţă ţinea un buchet de fieri. Geamala era uşoară şi ast-fel omul din iăuntrul el o putea mişca lesne cu ajutorul belciugelor. Ea juca pe strade şi oamenii o chemat! prin curţile lor, aşa cum în zilele noastre se cheamă steaua sat! căluşarii. După cum zisese, însă, scriitorul de la MEHSUMj iu te A Ml 11/ « fi Pleoarea din gara de Nord 8oslre« (n G*r« de Nord Numele Staţiunilor Dim Nomele NUtlanilur Din. Pucloasa-C.-Lung • • 6*o Galaţl-Ploeştr • • • • 5» Oloiul ţa-Săligny • • - «*• O-tinopol-Constanţa • 6°* Piteţttl-Paris • • • • ■) ndapesta Tltu. • • • 5“ Ploeştllaţl 7“ Lemborg-Ploeţtl • • • Unghenl-Ploeţtl • • • (H< Titu Smîrda 7*> ŞOI Ploeţtl Braţor • • • 7“ Pnoloasa-C.-LnRg . • • 10»« Comana Sinirda • • « 8* Călăraşi-Slobozi». • • 10»* PlOfţtX-Viena ...» 910 Jmird»-Oomana • • • 10“ Piteţt -Londra • . • • n" ■) Tecaol-Ploeţtl .... 10“ PlOCftl 0»]»*! .... 11“ O-tinopol-ConsUnţa • 11* PlocştJ-BraţoT .... sear« 8“ Budapesta PI jeţtl • • Parls-Piteştl . • « • . 11» 11* Olulnlţa-Genstanţa • • 8“ Braţov-Ploeţtl • • • • sear a Constanţa O-tinopol • «“ ■) 12®* Clnlntţaî.elobozla. • • 5W Oonstanţa-Oiulniţa • • un Ploeţ l Budapesta • • 5« Londra*Piteşti- • • • 4“ •) Piteşti P.rU 0“ ailaţl-Ploertl .... 5» C om an a. Giurgiu . • • 6ac Vîrclorova-Tltu • • • 7“ Ploeştl-Galaţ! .... 6* Smlrda-Comana • • • 7“ Tlta-O. Lung .... G*° BrajOY-Ploeţtl. • • • 8»* Ploeţtl-Unghenl • • • 9i* Viena-Ploeţu • • • • Constanţa Ololnlţa • • 91» Ploeţtî-Lemberg. . • 10« 9“ Ploeştl Galaţi .... 11» laşi Ploeţtl 10»» Constanţa-O-tlnopol • Titu-Budapesta - . . 7»' *) P»rl»-Tita 5“ •) 11» O.-Lang-Tltu. • • • • 10» Tr. ') olroulâ Mere-, *) Dom., •) Joi, ‘) Dnm., •) Joi, •) Da. logofeţie, jocul acesta fusese oprit odată cu punerea în aplicare a Regulamentului Organic, jprintr’un afiş special. Dar, cu to ite că toţi ştiatl asprimea cu care se aplicat! legile pe vremea Protectoratului, veselii privitori din Dealul Spiril, tirlţl de plăcerea pe care le-o făcea acest joc atil de plăcut odinioară, se înghesuiţii cu mic cu mare împrejurul Geamalel, scoţind strigăte de bucurie şi de aprobare. Geamala era precedată de patru lăutari cari ziceaţi cîntecul obişnuit la acest joc şi era urmată de patru tineri, cu mustaţa abia mijindâ, îmbrăcaţi în surtucurl negre cari acompaniat! diu gură pe lăutari. Pe cind jocul era în toifl şi veselia lui se împărtăşise intregel mulţimi care în conjura alaiul din partea opusă căzîrmel, se produse o învălmăşeală neprevăzută. Se auzeai! ţipete şi răcnete, înjurături şi blesteme,—dintre cari se deslănţui un strigăt înspâimlntâtor care zăpăci toată mulţimea adunată pa maidan : — Căpitan Costache ! Vine Căpitan Costache! Femeile şi copiii începură să ţipe, bărbaţii se îngălbeniră ca ceara, toata gloata începu să fugă, care in cotro vedea cu ochii, inghesuindu se, câlcîndu-se unii pe alţii, glnontuindu-se şi sgirîindu-se ca să se poată depărta mal repede. Un trăsnet de sus, căzut in mijlocul unei serbări, n’ar fi produs atita spaimă, n’ar fi sugrumat de groază atltea inimi, ca numele acesta, aruncat în mij'ocul acelei mulţimi. (Va urma) SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTBO Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale I Reprezentant general 13. O O XJ R ANŢ Bucureşti, Strada. Academiei No. 8 Mare depon permanent la BncnreştI şl Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Sit. 22 Cumpărăm ori-c* cantitate de fine fi vagonete nsate, ou preţuri convenabile Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingdtoare de această artă, cu oea mal mare aourateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografici.______ 'Ţuică. «Ic Florica Lacrima de Prune 'Ţuica «le Goleşti (Marca de Cornerciu este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica esle fabricata «lin prune; singura ne-vâtăină!6re itiiiiătăţci; cel mal bun apetissant. IVu trebuie să lipseaseă clin nici o casă. m va twM-fte pentru cn oro* *â *e aetretteme la iov «. nintr,t:,st'i, _ mtrrfti. WMWBBI 1II IIIWMWWWWWWBMSWaUMMUSBWBMUMU——1— Bucureşti, Tipografia «HELIĂDE». Clemenţei No7 j. r* Lu «ritzhles Eaux mbMh 4» VICHY lent Ies toimn V6CHY-ETAT CELESTMS GRANOE-GimjJE HORIT AL *•0o*r la mm ht ta easMto a* LuMriesrtrttata I pastille ncif-gm MDriquta» ave© im «aia extntte des Baux de Comprimă» de vmh*4tbt «• METALURGIA ROMANA JACOVESS I. OATZ W INGINER BUCUREŞTI-FILARET STB. C1TŢITF DE ARGINT, No. 6. TELEFON TELEFON _______L_ Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acestăartă. I. Bensimon 22, Calea Victoriei, 22 (Vi8-ă-vi8 de Otel de France) Execută orl-ce comande de Mantale Impermeabile de Cau ciuc, pentru Dame, Bărbaţi, Copii şi Militari, în tote genurile. Ateliere Mecanice Vagoane de Mărfuri, Vagonete şi Şine Poduri şi Construcţiunî metalice Maşini, Unelte şi Material mic de cale ferată TURNATORIE DE FER SI ALAMA Piese ti îg in ' W s- z 2. ►► wg o h— Et- Girant: State ELctteresca.—(Telefon «hpoca»).