SERIA n.—ANUL IV, No. 889—282. NUMĂRUL 10 BANI DUMINECA, 11 OCTOMBRE 1898. ABONAMENTELE In ţar&, pe un an . 30 let „ 8 trei nătate . . 40 „ Manuscrisele nu se înapoiază REDACŢIA STRADA QT jKMTgNŢEI. No. 3. Kdiţia pled cînd mă duc. Eîî am plecat de mult; tu ce mai aştepţi?» Tlbtjlr, TRIBUNA LITERARA Debutul Iul Traian Demetrescu (Urmare şi fine) Rămăsese corigent la limba grea ă şi căutase bietul să se corecteze, dar profeso rul aflase că băiatul se amuzi din cîud t i etnd să facă versuri şi fusese condamnat Înainte de a’l asculta. Se Înţelege aşa dar uşor că nu’l trecuse. — Dragă Traiane, va trebui să înveţi singur, zisei efi, mal mult spre a’l mingtiu. Şi meritul tăft va fi cu mult mal mare cînd mal ttrzifl Iţi vel spune cuvîntul alături de cel cu titluri acadenvr.e. Efl Insă nu cunoşteam voinţa prodigioasă a acestui copil. Dorul lui nemărginit de a cunoaşte frumuseţile maeştrilor, a fost singura armă a acestui desmoştenit. Intr’o zi, cu o naivitate de nedescris, ’tnl făcu următoarea întrebare : — Victor Hugo e mal mare de cit Ah • xandri ? Rămăsei un moment fără răspuns. — De ce-I pul alături, ii răspunsei efl ? Comparaţii de felul acesteia nu duc la nici un rezultat. Unul place mal mult pe Victor Hugo, altul pe Alexandri. Poeţii se adresează inimel, nu judecăţii şi mal puţin Încă cîntarulul. Ast-fel petreceam ore întregi cu diusul. Ml era drag ca un frate mal mic. Ii spuneam tot ce ştiam şi’ml plăcea cu atlt mal mult să 1 spun, cu cît vedeam că i place mal mult să asculte. Te asigur, dragă domnule................. că u’am avut în viaţa mea un elev care să-I semene. Era prin August. Mă întorsesem de la munte, şi prima gîn dire fusese pentru el. L’am lutllnit In faţa Teatrului. — Am făcut o piesă de teatru, zise el radios. — Ce ? Ia să văd. — Vino diseară la d na Teodurini, o vel auzi. — Cînd al făcut’o ? — In vara asta. — Cum se cheamă ? — Alexandru Renea. Seara ne-am lutllnit la d-na Teodorini, care dirija teatrul din Craiova. Am ascultat cu o atenţie Încordată cele trei acte. Erau faţă şi vr’o eîţl-va actori. El făceau din cînd In cînd cîte o observaţie. Efl am rămas nemişcat pînă la sfirşit. Am eşit amîndoul. — Ce zici? — Nu zic nimic. — Nu-ţl place? — Ba da, îl răspunseift efl. îmi place foarte mult, actul I mal cu seamă. — Dar restul ? — Restul, dragă Traiaue, e un contrast cu începutul. Va trebui să 1 refaci. E o copilărie. Pentru întîia oară îl spuneam că ceva făcut de el nu mă satisfăcea. Avea lacrăml în voce şi mi se părea că se iviseră chiar la coada ochiului. Nu ştia că tocmai atunci mă uimea mal mult taleutul lui. N’a ştiut o nici odată. Piesa s’a jucat. S’a Întîmplat ce prevăzusem Actul I emoţionase sala pînă la lacrăml. Restul a ucis un început atlt de frumos. Totuşi piesa era salvată, cu toate că d-na Teodorini nu se gîndise de cit la rolul el. Nota neplăcută era un tlnăr care se întorcea ofticos din străinătate, un tlnâir foarte bun, cu sentimentele cele mal frumoase şi care găsea de cuviinţă să moară In scenă, pe cînd alături iubita Iul, o altă fiinţă tot atlt de eterată, cînta Ia pian ultima gîn dire a lui Weber. Nu pricepea In ruptul capului că aceasia scenă — tocmai această scenă — făcea un rău efect şi strica tot rostul piesei. Avea el de pe atunci intuiţia boalel ce urma să I curme zilele, s al o presimţire precoce îl călăuzea glodurile spre tristul desnodămtnt ? Nu ştifi, şi nici nu caut a şti. Tot ce ştifl e că moartea lui, legată de acest episod al vieţii lui, m’a făcut să cuget mult. Publicul, caraghios cum e, or de clte ori i se prezintă prilejul de a judeca o operă de artă, a pltns seara pierdută şi In special banii daţi la casa teatrului. Nu in’a mirat de loc. Asupra acestui punct nu mal am de mult iluzii. Ceea-ce însă m’a indignat peste măsură, a fost atitudinea a doi oameni cari şi prin cultura lor şi prin situaţia lor socială, ar fi trebuit să judece alt fel Erafl cel doi membrii onorifici cu comitetului teatral, rare ordonase d nel Teodorini să nu mal joace piesa, de şi pe acea vreme teatrul din Cra'ova nu primea subvenţie. I am luat apărarea tu zi irul Romînia liberă. Aceasta a fost singura satisfacţie ce i-am putut procura în această ocazie; iar celor doi domni cari merseseră cn îndrăzneala să nu priceapă cum am putut Încuraja «o prostie», le am spus verde : «Să ferească Duinnezefl pe toţi muritorii «de cei cari nu ştiu şi sunt convinşi că ştiă» A Închis Traian caetul Iu care era scrisă piesa, şi de atunci nu s’a mal gludit la ea. CI. T. Buzoiaun www.dacoromanica.ro 2 EPOCA fOTOBUAŢO I» vederea apropiatelor alegeri comunale, povăţuim pe foţi alegătorii oă ne presinfe din vreme la Primăria Capitalei, intre orele 10—12 dimineaţa, apre a ţi retrage cărţile de alegători. Ast-fel ae vor putea pnue ţi la adăpoatnl ţlcnnelor ultimei ore. Zilele trecute deputatul liberal Nae Stă-te8cu din Buzău a fost prins cu ocaua mică la jocul de cărţi numit *Baccarat*. Conform obiceiului, Stătescu, fala colectiviştilor din Buzău, voind să înşele cu 5 lei pe bancher, a fost prins şi ţinut de guler. Atît a fost destul pentru ca să nu lip-sescă la adresa cremei colectiviste cuvinte ca : *falitule, pungaşule, betivule, ruşinea Parlamentului» etc. Un ziar din localitate ne spune că dacă nu intervenea poliţaiul oraşului, amarele* cetăţean Nae Stătescu era să înca, un volum în &° de S£€t-ă pagini elegant tipărit9 cum şi Tristia, cel din urmă articol al lui Alexandru I^ahovari. ECOURI — Doctorul Olchotvski dă eonsultaţiunl, între ore'e 6-7 seara. Strada Călăraşilor No. 16. Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist in hoaţele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m„ strada Episcopiei, 7. S. 143 — Restaurantul Dimitrie Enesou, din str. Sft. Ionică, în dosul Palatului Regal, după o nouă şi îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de mlncare. Bucătăria aleasă, Romînă şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată Iu vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele. — Cari sunt adevăratele alimente dătătoare de forţe ? Cacao priii teobromina sa, Coca de Peru, nuca ie Kola şi In deosebi guraua, bogată în cafeină, sunt agenţii din cari medicina contiporană scoate cele mal bune efecte pentru a combate slăbiciunea, orl-care ar fi gravitatea, cauza şi vechimea el. Aşa fiind, toate persoauele delicate afl recurs, după sfaturile medicilor, la singura preparaţie serioasă, conţi ntnd extractele a-cestor nutrimente întăritoare, în doze în a-devăr active şi medicinale : vinul Bravais. Cronică, judiciarii Procesul dintre Iran T. Guran ţi moştenitorul Evloghie Glieor-ghlrff—Ştiri Judiciare. Se ştie că defunctul Evtoghie Gheorghieff, lăsase, ca legatar universal al intreegel sale a-verl, pe d. Gheşoff, fostul ministru de finanţe al Bulgariei, cu însărcinarea de a executa mal multe Jegate particulare, îutre eare, cel mal însemnat era de peste şease milioane pentrn fondarea unei Academii de ştiinţe pozitive. O rudă a defunctului Gheorghieff, anume Ivan T. Curau a venit din Bulgaria şi a făcut acţiune la tribunalul Ilfov pentru a cere anularea testamentului. Aceasţă afacere s’a înfăţişat ieri înaintea secţii l-a a tribunalului Ilfov. D. Gheşof. care era present, la iu făţiş a re era asistat de d-nil Eugeniu Stătescu, C. Boerescu, Gr. Triandalil şi Al. Vericeanu. La apelul procesului nu răspunde nici reclamantul nici vre-un avocat cu procură. D. Vericeanu cere pur şi simplu respingerea acţiunii. Tribunalul respinge acţiunea d-lul Guran ca nesusţinută, condamnindu-1 la 100 de lei chel-tuell de judecată. Asemenea s’a răspins tot in lipsă şi cererea d-lul Guran pentru a se înfăţişa provisoriil un sequestru judiciar asupra Intregeî averi rămase de la defunctul Gheorgbe. * * * Afacerea Farjeou, pentru răpirea de minoră, a venit iert înaintea Curţii de Apel. După o divergenţa, Curtea u admis noul martori ia descărcare şi a ainlnat judecarea procesului pentru' 23 Octombrie. ,*% Curtea cu juraţi a judecat ieri pe un anume Cbristea Panailescu, acuzat că prin «Lumea Nouă» ■ a calomniat iu chestiuni de familie pe d. Avramescu, funcţionar la Curtea de corn-pturl. Juraţii afl dat un verdict afirmativ, fără circumstanţe uşrătoare. Christea I’anai-tescu a fost condamnat la şase luni închisoare, 1000 de lei amendă şi 400 de lei despăgubiri fixate prin verdictul juriului. w * * Ieri s’afl început şi s’afl terminat înaintea secţiei a 3-a a Curţii de apel din Bucureşti, desbaterile in procesul cămătarilor. După rechisitoriul d-lul procuror Tstăranu. a apărării prezentate de d-nil N. VJădescu, Al. Giuvara, Ath. Popovicî şi Disescu. Curtea a aminat pronunţarea pentru Luni. Inculpaţii cart afl figurat la curte, nu sunt de cit curtieril Max Zentler şi Jean Avramescu, condamnaţi la trei luni închisoare şi cari afl făcut apel, bancherii N. Ciurcu şi A. Mărcu-lescu, achitaţi de tribunal şi în contra cărora a făcut apel primul procuror al tribunalului Ilfov. Conferinţa păceî Petersb .rg, 9 Octombrie.— După Nowoie Wremia, d. Sinowiev, ambasador ia Con-slantinopol, a fost chemat la Livadia. Contele Muraview se va întoarce la 15 Octombrie. Atunci se va fixa dota conferinţei internaţionale a păceî. probabil pentrn începutul lui Ianuarie, la Petersburg. „epoca”¥provi!icie Domnul Staricu, directorul poliţiei, este de profesiune: căldărar şi cămătar. Este oare drept şi documentat că un căldărar are privilegiul de a fi director de poliţie Intr’uD oraş ca al nostru ? Banditismele acestui onorabil domn director afl trecut şi trec peste marginile Închipuite. Sunt probe palpabile, şunt fapte incontestabile, atît de neruşinate şi infecte în cît va rămîne proverbială şi ca o tristă amintire interesanta figură a domnului Staricu. Cazul cu funcţionarul, care a per-dut o sumă de 24 000 lei, găsită de o femeie în urmă, şi pusă la dosarul veniturilor personale, nuanţează foarte trist onestitatea acestui representant poliţienesc. Nu există registru, in care să se poată trece actele comise în modul cel mal cinic de către nesaturatul şi perversul văr al prefectului de Dolj! Un frate de moralitate este şi domnul comisar Iovipali, individ — odinioară samsar de servitori — de origină ţigan; îşi arată mutra d-sale de veritabil comisar, prin toate localurile. Bătaia memorabilă căpătată de la un cîrciumar, care l a prins pe cînd voia să violeze pe soţia aceluia; neomenoasa şi barbara purtare faţă de un student G. Theo-dorescu, sunt fragmente din isprăvile acestui om. ŞTIRI MARCXTE * Iu editura libiăriel David I. Benvenisti, din Craiova, va apare în curînd un volum de nuvele ale tînărulul scriitor Nora. O nuvelă intitulată: Mama, pusă la în-început, va da şi titlul volumului. * A apărut No. 32 al excelentei publica-ţiunl săptămtnale Foaia Populară. Acest număr, ca şi cele precedente, are o materie aleasă, o formă elegantă, numeroase ilustraţiunl şi o bucată de muzici «Dîmboviţa», versuri de M. S. Regina. * Astăzi a apărut în Capitală revista literară Floare-Albastră. Tiparul excelent, sumarul variat şi ales fac din această revistă una din cele mal distinse publicaţii pe care le-am avut pînă acum. * D. I. V. Constantinescu a fost ales primar al comunei Ocnele Mari. Afl fost numiţi: D. N. Constantinescu, şef de biurofi la prefectura judeţului Ialomiţa ; D. C. Gheorghiu, comisar la Călăraşi; D. Andrei Popescu, comandant al sergenţilor de oraş din Piteşti; şi D. C. Provinceanu, comisar la Salina. * Următoarele comune din judeţul Roma-naţî afl fost autorizate să contracteze împrumuturi de la casa şcoalelor pentru clădiri şcolare : Pîrscovenl 22 000 lei; Islazu 36 000 lei; Brostăreţu 36.000 lei; Osica de sus 29.000 lei; şi Leul 36.000 lei. * Consiliul de miniştri, în ultima sa şedinţă, a autorizat comuna Huşi să primească legatul lăsat de defunctul St. Stoiaiiovicî, consistînd tn avere mobilă şi imobilă în valoare de 110,000 lei. Afacerea Dreyfus «Neue freie Presse» pub'ică următoarele telegrame asupra afacerii Dreyfus: Chestiunea revizuirii îşi va găsi în curînd o soluţie principală : referentul Bard îşi va expune raportul săfl Curţel de Casaţie, la începutul săptămînel viitoare. E sigur că înaltul tribunal se va decide pentrn revizuire. Se pune însă chestiunea dacă în-nalta Curte va proceda ea însăşi la revizuire, safl va decerne unul consilia de răs-boifl sarcina de a conduce instrucţia. Liberti crede că secţia penală a Curţii nu va examina numai actele ce i afl fost comunicate, ci va supune curţii de casaţie toate documentele produse plnă azi. E sigur că vor fi citaţi martori, şi în primul rlnd co'onelul Picquart care va fi interogat mal de aproape asupra memorandului săfl înaintat ministrului de justiţie. Noul fapt care după părerea Curţel cere Introducerea revizuirii, nu constă atît în descoperirea falşului Iul Henry, ci în convingerea că întregul borderofl, singura dovadă pe baza căreia Dreyfus a fost condamnat, ar fi scris nu de Dreyfus, ci de Esterbazy. Trei din cinci experţi afl declarat consiliului de răs-boifl că borderoal e scris de mîna lui Dreyfus, Curtea de Casaţie a găsit acum în actul Berti lus conceptul scrisorii lui Esterhazy, din care reiese în mod neîndoios că borde-roul e scris de acesta din urmă. Esterhazy în acea scrisoare evită să mărturisească a nume cui era adresat, făclnd următoarea declaraţie: «Dacă d-voastrâ nu sunteţi siguri de ex perţl în ce priveşte scrisoarea Boulancy, voifl fi silit să mărturisesc că borderoul a fost făcut după scriitura sa, prin calchiere». Această declaraţie a lui Esterhazy, care a fost confirmată prin instrucţia lui Bertu- lus, desbracă de ori ce valoare declaraţia celor trei experţi, pe baza căreia a fost condamnat Dreyfus. In cercurile parlamentare se povesteşte că fostul ministru Cavaignac va propune ca afacerea revizuirel să fie sustrasă de la Curtea de Casaţie. Se crede Insă cft orl-ce măsură In acest sens, e imposibilă pe cale legală. Conflictul Franco-engîes Londra, 9 Octombrie.—Tn şantierele din Portsmuihnu domneşte nicl-o activitate ex tra ordinară. Azi s’a dat ordin de a nu se incepe nici o reparaţie a vr’unei corăbii ce nu s ar putea executa tn termen de 48 de ore. Acest ordin pare curios. Paris, 9 Octombrie.—Raportul căpitanu lui Marchand a sosit la ministerul afacerilor străine. El nu conţine nimic în privinţa intrevederei exploratorului cu generalul Kitchener, dar povesteşte zi cu zi exploraţia căpitanului._ DIVERSE DIN CAPITALA Spargere. — Astă noapte, de către spărgători de meserie, s'a spart băcănia d-lul Sterie Dobrescu din str. Clopotari No. 39. Hoţii s'afl introdus tn băcănie printr'o fereastră pin curte şi afl furat tot tutunul în valoare de pesto 500 lei şi alte obiecte. Hoţit afl spart apoi teşgheaua în care însă nu afl găsit nimic, căci negustorul in toate serile işî punea baniî In casa de fler. Un chiriaş al d-lul Dobrescu spunerea toată noaptea a auzit hodorogell prin curte şi sergentul de stradă dlnd semnale In dreptul prăvăliei. jjdiyjijEA Patrn oameni îngropaţi do ţIL— O groazni ă nenorocire s’a intlmplat iu ziua de 7 curent in comuna PăuneştI, din judeţul Putna. Pe cînd mal multe femei şi fete din saţ, să-pafl pentru a scoate păinînt de lipit dintr’o groapă situată In marginea comunei, unul din maluri s’a surpat fără de veste şi a îngropat de vil pe femeia Ilinea Ursu, pe feţele Manda Bostan şi Anasia Aniţoifl şi pe băiatul Anton Bostan. Cele 1-lalte femeii cari erafl acolo şi cari, ca prin minune, afl scăpat din acea tâ nenorocire, afl alergat In sat şi afl dat alarma. Toţi locuitorii afl venit la faţa locului şi după o muncă de aproape de o jumătate de oră. afl reuşit să dea la o parte pâmintul care se surpase şi a-coperise pe nenorocitele fiinţe. Cadravrele lor, oribil mutilate, afl fost lăsate locului piuă ce parchetul a făcut cercetările legale şi a autorizat îumormintarea lor. Crima dlu Cocanl. — O crimă îngrozitoare săvîrşită Miercuri, seara, a emoţionat vitt populaţiunea micului cătun Cocanil-Bărbătescu, din judeţul Ilfov. Iată împrejurările : Clrciumarul Nicolae Nestor, de la banul situat pe moşia Cocanii-Bărbâtescu, după ce a făcut chef cu douî ţigani din localitate, de la cari cumpărase o cantitate de porumb şi după ce cu toţii s’afl Îmbătat tun, s’a luat la ceartă cu ţiganii, din cauză că aceştia afl refuzat să plătească ceea ce consumaseră. Cearta a degenerat repede în bătae şi timp de aproape un sfert de oră, ţiganii cu hangiul şi nevasta acestuia s’afl bătut pe înfundate, cu uşile circiumei încuiate. La un moment dat, ţiganii văzîndu-se răzbiţi, afl forţat uşa hanului, care era încuiată pe dinăuntru şi afl eşit în sosea. Maria, femeia hangiului, ameţită şi ea de băutură, a eşit şi ea după ţigani şi s’a luat din nou la bătae cil dînşit. Hangiul, furios de bălae şi îndîrjit de băutură, se repede în casă, !?! ia arma şi ese pentru a trage în ţigani. Abia eşit în uşa prăvăliei, el trage un foc şi deseărcătura loveşte tn şale pe soţia sa Muria, oraorînd-o pe loc. Niculae Nestor mal trage un al douilea foc a-supra unuia din ţigani, care fugea spre casă, dar alicele nu 1'aO atins şi s’afl dus toate tn zidul casei din faţă. Hangiul, vâzînd că şl-a ucis nevasta, e cuprins de desperare şi jeleşte mal bine de o jumătate de oră pe cadavrul nefericitei. Apoi singur s'a dus spre primărie spre a mărturisi faptul. In acelaşi timp, primarul, înştiinţat de locuitori, venind spre locul crimei, a tntilnit pe criminal şi l’a arestat. D. procuror Nicolafl şi d. jude instructor Crăsnaru, au făcut ieri cercetările legale la faţa locului. Autopsia cadavrului s’a făcut de medicul plăşel.d. doctor Pitişteanu. Criminalul a mărturisit faptul in toate amănuntele lui. El a fost depus la Văcăreşti. Îngrozitoarea crimă din Prlstoln.— Din T.-Severiu ni se anunţă că o crimă Îngrozitoare s’a săvlrşit acum cite-va zile tn comuna Pristolu, judeţul Mehedinţi. Locuitorul Niţâ Efrim din acea comună, a fost ucis prin ptndire de fiul s30 Marin, în complicitate cu un frate al mortului şi cu un alt locuitor din sat. Criminalii, dintre cari unul fiul şi altul frate al victimei, după ce afl săvîrşit crima, afl săpat singuri o groapa în curtea casei mortului şi afl îngropat acolo cadavrul. Criminalii afl fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. Contele Muraview la Viena ABONAŢII NOŞTRI pe un an, vor beneficia de un RABAT la următoarele oase comerciale dintre cele mai de frunte din Capitală : A. Reuu-opticien. Instrumente chirurgicale şi de ştiinţă, calea Victoriei 88, vis-â-vis de Palatul Regal. Adolf Nalomon-Sobe, maşini de bu-cate, paturi de fer, etc. str. Doamnei 14. H. Luittgarten—încălţăminte pentru Dame Bărbaţi, et \ calea Victoriei 55. F. Novak—Mănuşi şi Depoă de Piane, calea Vitoriel 72, Trăsuri de lux, calea Victoriei 91. Th. Ritdivon — Bijuterie, argintărie, ceasornice şi arlicole de jfantesie, calea Victorul 82. F. I. Ressel—Maşini de cusut Pfaff şi Wertheim, precum şi toate cele-Vaite sisteme; Biciclete, strada Carol 14. Fonat. Gebauer — ftirnisorul Curţel Regale. Note şi instrumpnte mnzicale. Catalog gratis. Calea Victoriei N. 43. Tipografia «Ileliade»— Stabiliment de arte grafioe, Cărţi de vizită, comp-turi, Compturl comerciale, Registre, Teze şi orl-ce uvraje, str. Clemenţei 3. Spre a benefi ia de rabat la articolele acestor case, onor. noştri abonaţi vor pre- zintă chitanţa de abonament. CHESTIUNEA ZILEI Cil Al ORIA I» ORIENT A ÎMPĂRATULUI WllHE M Cititorii noştri afl văzut, din depeşl, strălucita primire ce s’a făcut la Constantino-pol perechel imperiale germane, care aluat dejunul la ambasadă, în prima zi. Asupra celeiTalie jumătăţi a zilei, găsim în Neue Freie Presse următoarele amănunte: Iu drumul spre şcoala germană din Pca, perechia imperială fu obiectul aclamărilor şi uralelor entusiaste a maselor de privitori. Ambasadorul german se grăbi a a-junge înainte penfru a saluta dimpreună cu direcţiunea şcolii pe Auguştil oaspeţi. împăratul Wilhelm se informă de progresul şcolii şi, între altele, îşi exprimă bucuria că In cartea de cîntece şcolare se găseşte şi imnul-naţional turcesc, numit Ilamidfl-marş, imn care fu executat de cor. La întoarcerea prin sîrada Pera, i s’afl făcut împăratului ovaţinnl furtunoase. La 7 ore seara are loc la IHiz-Kiosk un prlnz de gală cu f20 tacîmurl, in onoarea perechel imperiale germane. La acest prlnz participară, în afară de Suverani, întreaga suită, toţi miniştrii şi demnitarii Statului şi al Curţii, toii membrii ambasadei germane şi al consulatului german cu doamnele lor, precum şi germanii funcţionari turci. Dineul fu servit la trei mese. Sultanul, în uniformă de mareşal, decorată cu ordinul «Vulturulul-negru», şedea în fruntea piesei imperale, avîmţ la dreapta sa pe împărăteasă, la stingă pe împăratul Wil-helm în uniforma primului regiment de infanterie de gardă, decorat cu ordinul «Ini-tiaz». întreţinerea Sultanului cu perechea imperială a fost foarte vioaie. Nu s’a ţinut nici un toast. După dinefl, Suveranii visitară foişorul de foc şi iluminaţia întregului p-lat. In frontispiciul clădirii, dia faţa moscheel, se vedea inscripţia în turceşte : «Trăiască împăratul Wiibelm.» înainte de dinefl, împăratul Wilhelm oferi Sultanului două statul, a împăratului Wilhelm I şi a împărătesei Augusta. In contra anarchiştiior Viena, 9 Octombrie. — Se anunţă din Roma Corespondenţii Politice că conferinţa anti a narchistă se va ocupa mai cu seamă de următoarele cestiuni. Definiţiunea anar-chismului din punctul de vedere al dreptului criminal ; măsuri de luat în contra presei anarchiste; extrădarea anarchiştiior, calificarea crimelor anarchiste, ca crime de drept comun ; organisarea unui serviciu de poliţie pentru a înlesni schimbul mutual de eomunicaţiuni în privinţa anar-chiştilor. Berna, 9 Octombrie. — Consiliul federal a aderat la conferinţa anti anarchistă. Viena, 9 Odombrie. — Noua Presă Liberă scrie : Drumul cel mal direct de la Paris la Livadia fiind prin Viena şederea contelui Muraview în acest oraş ar trebui să fie fără însemnătate politică, dar ea presintă siniptomele evidente ale unul fapt politic foarte remarcabil, prin întoarcerea contelui Golucliowski din excursiunea sa In Galiţia, prin întreruperea congediuluî ce contele Kapnist petrecea In Abazzia, precum şi prin faptul <ă împăratul va primi pe contele Muraview In audienţă. Mal iutlifl de toate, se po Te conchide de aici că raporturile Austro-Ungariel eu Rusia sunt excelente. Contele Muraview era deja de acum un an, cînd cu vizita împăratului Frantz Iosef la Petersburg, şeful politicei străine a Rusiei. Primirea ce se face la Viena contelui Muraview este de sigur dovada conlinuărel fără schimbare a fericitei Înţelegeri obţinute cu ocazia zisei vizite, In ceeu ce priveşte atitudinea de observat faţă de Statele Balcanice. Viena, 9 Octombrie.— Contele Muraview a sosit seara. A fost primit de Contele Kapnist, ambasador rus la Viena, şi de prinţul de Lichtenstein, ambasadorul Aus-iro Ungariei la Petersburg. Contele Muraview a tras la ambasada rusească. împăratul a primit pe prinţul de Rieli-teustein în audienţă particulară. ____NUVELA__ NtdEEDINŢA Hm ! Puteţi să vă Îmbrăcaţi, zise celebrul doctor Patentson, ridiclndu şl capul, pa cînd, tot tuşiud, clientul săfl ’l privea cu mare nelinişte. — Şi, mă rog, ce trebue să fac ? — Orl-ce poftiţi, stnteţl perdut — Ah, drace, asta I foarte plicticos, şopti bolnavul, vădit contrariat — Zăfl, da, dar aşa e. Şi marele doctor Patentson luind după masă caetul unde ’şl înscria toţi bolnavii, şterse cu o linie de creion roşu, numele nenorocitului care eşea, după ce ’şl Îmbrăcase mototolitul Iul par- desifl. Aruncînd apoi o privire de satisfacere la cea din urmă invenţiune a sa, o trusă de disecat microbii, căruia ÎT era pe cale sâ-î aducă ultimele perfecţionări, doctorul ’şl puse şorţul şi eşi din cabinetul săfl situat în spitalul din New York, unde era medic şef, pentru a merge să viziteze saloanele spiţa'ului. * Şase luni după aceasta, în cabinetul medicului intra un om, care nu avea de loc aspectul de suferind. — D-voastrâ sunteţi bolnav ? — Dimpotrivă. Sunt sănătos tun. Am venit numai să vă fac cunoscut că sunt bine. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Eti sunt bolnavul pe care ’l condamnaserăţi acum şase luni. Pentru prima oară un bolnav ’şl bălea joc de diagnosticul săt). După ce a reflectat, el reluă : — Slntetl pe de^bn vindecat ? — Da, pe dep'in ! — Nu e adevărat; av {I bunătatea să vă desbracaţl ? Fostul bolnav se lăsă să fie examinat de doctor şi explică savantului cum s’a Însănătoşit, In urma tratam ntulul ce i’l dăduse o babă. — E imposibil! Asta ar ti contraria tu turor regulelor. Sunteţi bun să treceţi In cabinetul med de experienţe ? Acest cabinet, plin cu instrumente chirurgicale, seămăna mal mult cu un cabinet de tortură ; In mijloc se afla o masă mare de marmură, pe care doctorul întinse bolnavul, bombănind : «Nu şl bate joc cineva, In aşa chip, de ştiinţă.» Pipăind bolnavul, savantul doctor luă o lanţetâ şi şl frecă nasul, ca un om care gîn-dea adine. Bolnavul rtdea de toate acestea şi promitea să povestească această Intlm-plare tot New-Yorkulul. De odată, doctorul Patentson vlrt lan-ţeta în inima bietului om, care deveni nemişcat, fără a scoate un ţipăt şi fără a Înceta chiar de a surlde. Era mort I Punlndu-şl şorţul, doctorul Începu să facă disecaţia cadavrului. Examină plămtnil cicatrizaţi şi, foarte mirat, şopti j 88— Bietul om, avea dreptate că e pe deplin vindecat !... Yanrof Depeşile de azî (Serviciul Agenţiei Romîn») Conatantinopol, 9 Octombrie.— Poarta a răspuns In mod oficial la nota colectivă a celor patru ambasadori, primind fără rezervă conditiunile propuse de ultimatumul şi exprimlnd speranţa că se va observa suveranitatea Sultanului şi protecţia musulmanilor. Constantinopol, 9 Octombrie. — Marele vizir a primit ordinul* Vulturului negru». Toţi funcţionarii Înalţi afi primit decoraţiunl de un gradÎnalt. Tewfik paşa, care posedă deja ordine germane de un grad înalta, primit un dar de la împăratul Wilhelm. Majestăţile Lor germane atl vizitat azi moschea sfluta Sofia, unde afl fost aclamate de public şi primite de un cler numeros. Budapesta, 9 Octombrie. — Şlirea că d. Zo!a a stat aci este falşă. Anvers, 9 Octombrie.—Asociaţia lucrătorilor tipografi s’a pus In grevă. Azi n’aft apărut de cit 2 ziare. Roma, 9 Octombrie.— D Macola, care a omorlt In duel pe d. Cavalloti, a fost con damnat la 13 luni Închisoare. Martorii aii fost achitaţi Madrid, 9 Octombrie.— In urma publicării unul articol In National, care nu fusese supus censurel politice, căpitanul general a suprimat acest ziar şi a ordonat arestarea, prin doi gendarml, a d-lul Figueros, director al ziarului Nacional, de şi este deputat. COTA AJPEEOU Cota apel Dunărei deasupra etagiilor In zilele de 9 şi 10 Octomhre, a fost ; ţ) Ootombre 10 Ootombre Turnu Severin.............0,70 — 1.03 Giurgiu...................0,12 — 0,12 Galaţi....................0,57 - 0,4-9 --------------------------------------- Ciuma la Viena ? Viena, .9 Otombrie. — Starea îngrijitoarei Perha este disperată. Doctorul Meiller, care a îngrijit pe Barisrh şi pe cele două îngrijitoare, s’a înbolnăvit de asemenea. Starea d-rnlul Meiller este foarte serioasă. O altă îngrijitoare, care a fost transportată la spitalul bo alt lor contagioase, este bine. Un servitor de la institutul baotereo-Icgic a fost transportat la spitalul hoaţelor contagioase numai ca simplă măsură de precauţiune. Et nu presintă nici o simptomă neliniştitoare. Din ordinul ministrului, preşedintele cotnisiunti sanitare al spitalului hoaţelor contagioase a fixat azi dimineaţă măsurile de luat pentru a combate tntr’un mod eficace întinderea in-ferţiuml. La primărie s’a instituit ocomisiune permanentă compusă din membri ai ministerului de interne, al departamentului sanitar şi guvertiămîntului provincial, ai capitalei şi poliţiei. Cursurile studenţilor univsrsităţei ce se ţin în clădirea unde se oftă institutul bactereo’ogio aii fost suspendate. Toţi servitorii institutului badereolo-logic precum şi familia Barisch atl fost izolaţi şi supuşi unei observaţiunl medicale. mm INF0RR3ATIUNI Flevlştll şl Drapeliigtli D. N. Eleva a renunţat de a se mai duce diseară la laşi.' D aci va lua însă cuvintul la o serie de întruniri publice, ce vor fi convocate de liberalii drapeliştl şi liberalii democraţi din Ploeşti, T.-Severin, R-Sărat etc., spre a răspunde elucubraţiunilor ce le va face Dini. Sturdea miine la Iaşi. E probabil că d-sa şi drapelişlii, în urma consfătuirel ce ae va ţine diseară la Drapelul, vor convoca pe ziua de 18 Octombrie o mare întrunire publică în Capitală. Cronica electorală IAŞI In Întrunirea de Mercurl seară de la clubul liberal, clnd d. Eduard Ghica a Întrebai In ce mod se va face lista, cu oameni noul satt tot cu caracudele vechi, conu Ghiţă avea deja lista gata In buzunar, dar s’a temut să o arate. Marele elector pregăteşte un chiul ex* tra-fain tuturor aspiranţilor la primărie; d sa va ruga pe d. Sturdza să citească lista In Întrunirea de Duminică, pentru ca apoi să poată răspunde reclamanţilor: — Nu se poate frâţicule modifica lista, de cit cu învoirea d-lul Sturdza, care a citit-o ’n public. Pas apoi să mal mergi In hagiallc la Bucureşti ca să schimbi lista! Nostim chiul!... PLOEŞTI Comitetul executiv al partidului conservator s’a întrunit aseară şi a fixat în mod definitiv următoarea listă la colegiul I comunal: D-nil Răşcan, fost deputat, C. Ienescu, fost primar, Dim. Hariton, fost primar, Luca Elefterescu, fost prefect, Bucur Spi• rescu, Matache Ştefănescu, M. Dumitres-cu, Oogu Gogălniceanu. Apoi s’a ales un comitet electoral compus din 50 persoane. GALAŢI » Poşta din Galaţi spune că colectiviştii s’afl întrunit Joul seara In localul Ligel Masonice. Cetaşil colectivişti şi funcţionarii fri coşi In păr. D. Buhociu a luat cel lntîiti cuvintul şi a dat o săpunealâ sdravăuă partidului. Ce tot vă lăudaţi, c’aţl făcut înbunătăţirl pentru Galaţi? Canriurile, iluminarea oraşului şi chiar facerea celor 17 strade nu sunt datorite liberalilor. «In Brăila cel d’intîifl lucru care te frapează, e curăţenia oraşului şi pavarea ; in Galaţi din contra strade stricate şi infecţie, datorit acest lucru incuriei liberalilor In res-timpul de la 1879—1888 şi de la 1895 încoace. «Vă lăudaţi cu pene streine; tot ce s’a făcut în Galaţi mal de seamă se datoreşte conservatorilor. «Vă spun adevărul, căci suntem noi in de noi, în familie cum s’ar prinde, n’a-vem destoinicia şi prevederea conservatorilor. înainte, advocatul primăriei avea numai 300 lei lunar, n’avea nici un ajutor şi nu perdeail procesele; acum are 500 lei lunar şi II mal daţi şi ajutor şi procesele se perd. D. Buhociu mal aminteşte şi adlncirea nesocotită a stradel Tecucifi, fără să se consulte serviciul technic superior, negligenţă care a pricinuit comunei atîtea p°gube » Aspro 1 rechisitor al d-lul R hociu a fost primit fie mare parte fiin asistenţă cu aplause, fruntaşii colectivişti însă l’aă desaprobat că de ce a denunţat păcatele partidului, incuria şi aviditatea Iul tocmai tntr’o întrunire mare a colectivităţel. New Yorkul a trimis o nouă urcare apretului griului, care a provocat In portul Galaţi încheierea mal multor trnnsaeţiunl importante asupra acestui articol. Şi la cele-l’alte cereale preţurile se menţin bune. Navlurile se menţin urcate. D. dr. G. PopovicI, a anunţat In şedinţa de Miercuri a Reichsrathulul dinViena, două interpelări, una ministrului justiţiei în privinţa deselor confiscări ale Patriei din Cernăuţi şi alta primului ministru In privinţa scandaloaselor ingerinţe ale administraţiei din Bucovina cu ocazia ultimelor alegeri. întrunirea colectiviştii din laşi Guvernamentalii sunt foarte îngrijiţi că întrunirea colectivistă, de miine, din Iaşi, va da un complect fiasco, dată fiind antipatia generală de care se bucură Dim Sturdza, precum şi falimentul moral al colectiviştilor, mai ales in Iaşi. Pentru a preveni o dureroasă înfringere, d. Ierechyde, a trimis eri telegrafic prefecţilor din Moldova o lungă circulară ci frată, prin care îl invită să trimită delegaţi cît mai numeroşi la Iaşi. Patru din prefecţii din Moldova ae aflai* ieri in Bucureşti, şi aflind despre această circulară, aii fost la d. Ferechide şi i-aii comunicat: — Bine, d le ministru, noi o să trimitem delegaţi, dar să ştiţi că oamenii nu vreai* să meargă fără a le da cheltueli de drum. Şi noi n’avenv bani ; ar trebui să ne daţi d- voastră cîte va mii de lei. D. Ferechide a rămas foarte încurcat in faţa acestei cereri, căci fondurile secrete ale ministerului de interne sunt cu desă-virşire sleite. Se va face apel la fondurile ministerului de externe- Aflăm că d-nil Zaharia şi Oantu-niart de la primăria Capitalei, aii demisionat pe ziua de eri, numai de formă, ca să poală luora cum ştiu el, cu ajutorul bandelor, pentru alegerile comunale. D. colonel Bereşteanu a fost numit director al clubului militar din Galaţi. Demisiile din comitetul central colectivist Voinţa Naţională de aseară publică lista noului comitet central al partidulni colectivist, comitet compus din 50 persoane. Organul guvernului însoţeşte această listă de următoarele explosii de bucurie : «Această impunătoare Întrunire ne a rea mintit tutulora zilele cele mal frumoase ale partidului naţional-liberal. Din timpul lui Ion BrătiaDu, poate, nici odată comitetele partidului n’afl răspuns In chip mal strălucit chemării lor. Spectacolul era din cele mal tusufleţiloare, văzlnd de ce forţe vil şi puternice dispune partidul liberal, ce disciplină le ţine la un Ioc şi cu cit res- pect şi devotament înconjoară pe şeful partidului». Dar abia aii apărut aceste rinduri, au început să curgă demieiunile şi protestările energice, printre cari Drapelul şi Dreptatea citează pe ale d-lor Al. Djuvara, G. Aesan, Gr. Alexandrezcu, Toma j'aciu, Eugen Petrescu, etc. n. Al. Djuvara In ce priveşte pe d. Al. Djuvara, Drapelul de azi dimineaţă e autorizat a da următoarea desrainţire : «iS’au pus mari stăruinţe din partea guvernului pe lingă d. Al. Djuvara ca d-sa să-t dea concursul in viitoarele alegeri, şi mai ales să primească a face parte din comitetul electoral întocmit în Capitală. * Credem a şti că d. Djuvara a refuzat guvernului ori-ce concurs, căci d sa nu înţelege să ajute o fracţiune a partidului, clnd unirea şi armonia sunt departe de a domni în rindurile partidului naţional-liberal. «Aceasta e cauza pentru care d-sa s’a retras din minister, şi această causă neincettnd, d. Djuvara nu poate acorda astă zi concursul său guvernului, după cum nu i l’a putut acorda nici în trecut. *In cît, dacă numele d-lui Djuvara a fost trecut în comitetul de care vor-vim mai sus, aceasta nu s’a putut face de cît fără ştirea şi învoirea sa. D. G. As&au In ce priveşte pe d. Assan, preşedintele Camerei de Comerţ, Drapelul publică următoarele : Voinţa Naţională fie aseară publică în frunte o listă lungă de persoane cari au fost ţn'oclamate, in întrunirea ţinută Joul seara la clubul liberal, ca membrii în comitetul central al partidului naţional-liberal din Capitală. Mai multe persoane din această listă ne-aă declarat că nici n’au fost la întru nire şi că n’ai* autorisat pe nimeni a i pune in vre un comitet. Chiar d. Assan, care se află în fruntea listei, ne a declarat'.că n’a participat la întrunire şi că nu ştie de alegerea vre unui comitet. IVumaî pMugaşIj D. Dim. Comşa, membru în acest comitet, este advocat al ministerului de răsboiu. Am dori să ştim dacă d-sa e înscris măcar între membrii clubului colectivist. Toţi oamenii cinstiţi se retrag dar din faimosul comitet. 0 să rămină pe listă Al. Chir iţe acuşi Melisiano, cei dc iii stîlpi al colectivităţii, cari astă vară s’au tratat in public cu epitete de pungaş, escroc, tilhar, hoţ, potlogar, gheşeftar, etc. Voinţa citeaeă printre membrii comitetului şi pe fi. Emil Ioarhimovici, despre care a spus că a luat cuvintul tntr’o întrunire din culoarea de verde. Adevărul e că fi. Ioachimovicl nu participă la campanie şi m* a luat cuvintul in acea întrunire, de cit pentru a blama purtarea guvernului. Despre aceasta putem da chiar şi probe scrise. în procesul intentat de d. Jean Braicoff fiului săfl Gustav Braicoff, căruia ÎI contesta legitimitatea, Tribunalul de Ilfov şi-a declinat competinţa. D. Jean Braicofî', dacă mal are veleităţi de un nod proces în sensul a-cesta, u’are de cît să intenteze o altă acţiune la T -Severin, unde d. Gustav Braicoff a probat că şl are domiciliul. Afl pledat asupra incidentului de incompetenţă, d nil D. Giani şi Stavri Brătianu pentru d. Jean Braicoff şi d-uil V. Lascar şi Rădoifl pentru Gustav Braicoff. Printre internii spitalelor civile din Bucureşti domneşte o vie agitaţie din cauza insultelor la cari a fost expus internul Bruk-ner din partea d-lul medic secundar de la spitalul Colţea, doctorul Ciru Iliescu. Internii sunt convocaţi astă-seară la o întrunire. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: Mersului trenurilor, Bursa Bucureşti, Cosnita Pielei, Buletinul cerealelor şl Buletinul meteorologic ce Inserăm pe pagina IV. S P O R T Alergările tle Dumiulră Iată lista înscrierilor fSctile pentru alergările de Duminică: Premiul eousiHului ntuuielftal. 2000 lei. 2000 metri 1. C. Marescu Epatant (1000) 4-8 şi juni. k. 2. M. Marescu Eole (3000) 57 şi jum. k. 3. A. Marghiloman Francesca (2000) 61 k, 4. Cap. D. Paiauu Florin (1000) 60 k. 5. Căp. Arhip Fedora (1000) 56 k. 6. N. A, Papadat Dragoste (3000) 56 k. Premiul fie tnamne. 2 fi."tO lei ISO O metri 1. M. Marescu Fata Aerului 48 k. 2. N. A. Papadat La Felie Marion 64 şi jum. k. 3. A. Marghiloman Eric 49 şi jum. k. 4. Căp. D. Paiauu Dochia 48 k. 5. G. G. Plessea Biecuit 49 şi jum. k. Premiul •Woeheg-dubulul 3AOO lei, 2000 metri 1. A. Marghiloman Sagesse 66 k. 2 « « Monrose 49 k. 3. Căp. D. Paianu Dai.sg Bell II 55 şi jum k. 4. G. Porumbarii Mindrum 49 k. 5. N. A. Papadat Etincelle II 50 şi jum. k. Prem’ul miuietl. flomeuiilor 17SO lei. 2400 metri 1. M. Marescu Eole 61 k. 2. A. Marghiloman Cocodes 49 şi jum. k. 3. G. Bădescu Allah 50 şi jum. k. 4. Cap. Arhip Fedora 6S k. 5. N. A. Papadat Dragoste 58 k. Premiul lUngonoaia alerg, (garduri) 32 & O lei. 2000 metri 1. Căpitan Arhip Lelio (2000) 05 şi jum. k. 2. N. A. Papadal Fontaine (2000) 65 k. * * * lată pronosticurile noastre : Preţului eotiafliului municipal t Francesca. PremiuI *te toamnă t La Belle Marion. Premiul doelteg-f tubului * Sagesse. Premiul miuimt. domeniilort Eole. Premiul .Mogotfoaia i Lelio. • ♦ * _______________ Ziarul parizian Figaro anunţa că la cursele de la Vincennes, Navarin III, oal al d-lul M. Marghiloman, a clştigat premiul des Ecwyers. t Jalnicii: Maria D. Staicovicl, soţie, Eca-terina G. Uiescu-Măsiucă, Malilda doctor Ion G. Nanu, Elisa şi Olga D. Staicovicl, fiice; Mihail D. Staicovicl, doctorul N. D. Staicovicl, Belizarie, Christache, Ionel şi ■ Evloghie D. Staicovicl, fii; Virginia doctor Nicolae D. Staicovicl, noră ; G. Iliescu-Mft-ciucă şi doctorul Ion G. Nanu, gineri ; căpitan Mihail Staicovicl şi Ion Staicovicl. fraţi; Elisabeta N. Staicovicl şi Maria A. Staicovicl, cumnate ; Eeaterina şi Dim. Săvulescu, Elena şi căpitan Dim. Niculescu, Paulina şi doctor I. Zătreanu, Alexandrina şi Lucreţia Nicolae Staicovicl, Vicenta şi Ioan Signu-reanu, Marioara I. Staicovicl, nepoţi şi nepoate precum şi familiile S. NicolaO, Ceci lia Protopopescu, S. Blebea, G. Nanu şi inginer M. Tănăsescu, cu durere anunţă per-derea prea iubitului lor: DUMITRU STAICOViCI în vîrstă de 65 ani încetat din viaţă în ziua de 9 Octombrie, orele 12 din zi, şi vă roagă să bine-voiţl a asista la ceremonia funebră care va avea loc In ziua de 11 Octombrie, ora 1 după amiază la domiciliul decedatului strada Pri-măverel No. 5, de unde rămăşiţele mortuare vor fi duse la cimitirul Şerban-Vodă. Persoanele cari din eroare’ nu vor fi primit invitaţiunl speciale sunt rugate să considere aceasta ca atare. MWWaBMBMBHBI—B: PROPRIETATEA NICULESCU-ANDRONACHE DIS OOLESTOA De vînzare în ioturi micî Win teă metrul Pătrat Alt unei ii ln provincie se caută pentru o afacere comercială avînd restaurant, magazin de coloniale şi băuturi spirtoase, o persoană activă care să Înţeleagă a-ceste ramuri şi să cunoască şi ţin rea registrelor. A se adresa Domnului Apostol Bnu-rescu în Bucureşti Strada Sfinţii Apostoli, No. 74. Sit. i:i9 Î^CALAT Z , PORTULUI UCURESCi . BRA1LA . Strada rec ala ■I© venzare fosta Vila Băicoianu, restaurată din notl, ea pendinţe, grădină spaţioasă, ca terase frumoasa şi pivniţe vaste. Platoul grădinet Băicoianu ln întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, având plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra Întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat saQ altă clădire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri tn diferite strade ale cartierului Gramont. ^ Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria. Case de vînzare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate Ia Creditul funciar ,rban. Case şi locuri de vînzare pe strada Laboratorul. Plăţile tn rate. Dobânda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa k» proprietar O. A. SUTJEB. Str. Suter No. 9 (Gramont) SE VMJV-MWE Teren situat la marginea Capitalei pe şoseaua Colentina-ŞtefăneştI, depărtat numai la un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă, prezentind o admirabilă privelişte asupra Bucureştilor. Mal este de vînzare terenul diu partea stingi* a e&leî ferate Bncnreştl-Constanţa, foarte favorabil şi pentru instalaţinnî de fabrici, în care scop s’a rezervat tereaul necesar pentru o gară (haltă), ln zonele rezervata pe dreapta şi stingă că-lel ferate preţul variază intre lei 1.50 şi lei 2.25 de metru pătrat. Terenul ce se vinde este in afară de zona de servitute a fortificaţiilor, fiind tn imediată apropiere de Colentina. Aceasta localitate va cîştiga o mare valoare prin construirea gârel de la Obor şi prin facerea liniei de tramway, care va merge piuă la Zalhana şi al cărui trăsei! este incă în studio. S’a rezervat loc pentru : parc, şcoală, biserică, cimitir, piaţă şi primărie. Biserica va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor îndată ce 3 părţi din loturi vor fi vîndute. VImarea se face în loturi de ori-ce întindere, plătibile în 4 ani şi în 4 rate pe an din 3 in 3 luni. A se adresa d-lul Căpitan GH. I0AN1N St raţia Surorilor, Xo. 27 vt8-ă vi8 de biserica Popa-Chiţi* De arendat Moşia Branişlea-Negoeşll cu trupurile Găvana şi Piatra, din judeţul Prahova, plasa Tirgşor, ca la 5000 pogoane şi în apropiere de Oraşul Ploeşti şi gara Brazi, se dă în arendă pe un period de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1900. Amatorii se vor adresa la Doamna Elena Dr. Turnescn în Bucureşti, Calea Moşilor, No. 65, in toate zilele de la 9 — 11 dimineaţa şi de la 1—3 p. m. II A NTTT de pe moşia Săftica, proprie-I1AIVUG la)ea d_lul I0ANN LAHO- VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 se dă cu arenda. Doritorii se pot adresa la proprietar. Sit. 141 Ca local de staţie pentru bieiclişll. prin licitaţie publică în zltia fle 18 (27) Septembrie la Trib. din Bao&ti, psntru eş?re din ludlviziune : 1) Mo ia O Iod url-Păd u reni, 830 fălci, pXmînt arabil, fineţuri, iamaşe, pădure, şl acarete în atare bană U 30 klai. *e gara Bacăd. 2) Mo ia Clejă RăcăciunX 520 fălci pătnîut de arătură, fineţe, lamaşe, pădure, zăvoaie şi aoarote, aieastă moşie traversată de apa 8iretulul e afli ia Q minute în aprepiere de gara Faraoni. 8) Moara din comuna Letca lîngă Bacăd, situată aţa Bistriţa, avînd patru pereohl prtre de măcinat. Toate situate în judeţul Bacău. A ee vedea şi pubhoaţla Tribunalului de Bacău, ş< pentru intormaţiunl mal detailate a se adresa la D-na Maria Th. Hanutz la Galaţi, Str. Cuca-Vodă, No. 26', S. 64 lloctor Besnaa Medic la spitalul da copil Special în boate «te copil Str. Popa Sdre, Mo. 24 sit. 87 S’a nai’iiut 0 căţeluşe mică (şorecarl) pă-a JJCI UUl ruj lucia negru cu extremităţi galbene ; răspunde la numele «Fidi». Cine o va aduce la d-nu L. C. Ficher, Caiea Moşilor, No. 90, va primi o foarte bună recompensă. Mare Depoti de Lemne cu Stinjenu si 'Făete duse la domiciliu în condiţiunl avantagioase, Cer, Tufan, ele. cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa Strada Filantropiei, No. 6 la Si-nii FMCM TFiKMBOBWJst C-la. LAlHAffiiuOuATE diTOURBE duIkcicurîfouiţEL PENTRU A VA PARTE A SÂNÂTATEA Purtat! numai LINGERIA FRANCEZA DE VATĂ DE TURDA a D-rului RASUREL vetememtsmDessoos mreidii wes CIA MANI, FLAMELE, PANTALONI şl CIORAPI. Simt singur-le c»rl NC INTRA LA 8PALAT, nu se PASIJESP, al»so»rbe şl eviiporenză transpiraţia, foarte călduroase, deci cele MAI IUIENIl E. Recomandat de toate souilt&ţtle medicale cositra răcelel, linierilor reumatismale, pneumonia, bronşita, etc DEPOZITUL GENERAL pentru BUCUREŞTI Şt TOATĂ ŢARA LA MAGAZINUL ,, A. TJ PETIT PARISIEN" C’alen Victoriei, 92 (tu faţa Palatului) Dettax.ite iu prorlnrtr t Iaşi : G. Karakach S-ccesor, Crai ova : S. Benvenisti (Baz. Oltenia), GhermanuF. I.azăr, S. Lazăr Benvenisti, Galaţi: «La s’eaua Romluiel», Mag. cu încălţăminte. Brăila : Fraţii G. Perlea, Plo>ştl: Cons'antinescu & Bucarescu (La Cumibetl), Bu-zăii: Fraţii Stoi eseu, Focşani : Jacoh K. Hangik Succesor, Bacău : M. Ilerschenbein fi Îs, Piatra-Neamţ: I. Apotheker, Botoşani: Abr. Mobnblatt, Bîrlad : VV. B. Sanft (La Luna), Tecuci: Fraţii Ibraileanu, Constanţa: I. & I. Lascaridis, Călăraşi: Dimitrie Iliescu, Giurgiu: Luca Lucatos, T.-Măgurele: Gherasim I.ucatos, Caracal: Teodor Vasileseu, B- Vîl cea: I. Zn-rescu, Ctmpu-Lung: Nae Aronescu, Tlrgovişte : Vasile Mibftilescu, Turnu-Severin: Abr. I, Aladgem, Huşi: I. Iierşcovicl. gr catalogul ilustrat ssrBinnEGiMTU şl i'RAiive. www.dacoromanica.ro EPOCA Buletin Meteorologic.—Observaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Victore! 88, pe ziua de 8 |30) Octombrie 1898 : Miezul nopţel............... 7 ore dimineaţa.............. Amiazl...................... înălţimea barometrică • • • Starea cerului ............. Barometru) este............. • • +5°5 • • +7» • • +7® • 762inm acoperită In urcare Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : ErI timp închis şi vintos toată z'ua. Noaptea a început a ploua mal pretutindeni în ţară, cantităţi mari aO căzut in Oltenia. Timpul continuă a se răci. Cea mal coborîlâ temperatură a fost In Moldova, unde a ajuns pînă la 1 grad la Doro-hoiu. Vlnt tare continuă de asemenea in toată ţara; la Constanţa marea este rea. Barometrul, cu un mers foarte agitat, este staţionar în Moldova, iar în Muntenia a crescut cu 2—3 mm. Ceaţă groasă a fost p in Moldova. Astă-zl cerul acoperit, cu burniţă de ploaie şi vlnt târicel de la NE. COŞNIŢA PIEŢEI Vineri, 9 Octombre 1898. Pâlnet 20 Fasole ...... 20 Jimbla Mm ere 40 Franzela 30 Cartofi ohlf. • • • 15 Carne de vacă • 80 Cartofi noul • • • 10 Seă 1.00 Linte 30 Carne de porc • • 90-1.00 Spanac »•«... 50 Untura 1.20 Conopide buo.) • 40 Osinaa •••••• 1.20 Ardei (suta) • • • . — Parcelu ' •— ■ Pătlăgele (suta) • • 8.00 Berbeoa • • • • • 50 Fasole verde • • • 50 2-a 20 2.00 Gâscă 2 — 2.50 Postârnac (suta). • 2.00 Raţa Găina 80 -1.50 80-1.50 Varza N. • • • • • 20 Crapu 40 Gulia 05 Cega 1.60 SfeoU 05 alâu •••••• 60 Ceapa ••*... 15 Nlsetra 1.60 Mulai lux • • • • 25 Mortinu 1.60 Pere 30-80 Baci (suta) • • • • 6-0.00 Mere • 20-40 OuS (suta) • • . . 5.50 Prune 80 Unt topit • • • • • 2.70 Struguri 80-1.50 Unt proaspăt • • • 2.40 Gutui 40 Brânză de vacă • — Lămâi (buo.) • • • 10 Brânză Telemea • 1.00 Portocale (buc.) • — Smântână • • • • l.«0 Bodil (buo. • • • — Liverpol BANCA AGRICOLA buoubsaljl braii.a Orîne Anvers ferm ur. » PamOct.fr., 22.— » » N.Sep. » 22 10 » Amsterd.Q. 190 Secară , 145 Porumb Londra fer a Ovă» » maehiv Ore » mal cal. AMERICA /New-York) Qriii dispon. 78!/« Porumb » Dec. 76>/« ' V » MaiO 73 'j, BRĂILA Orii* scadent k. pe ht » mijlociu » » » » fiu » > > Secară » » » Porumb » > » » roş » » » Ore » » » Rapiţă nu există; sălbatică 8—9 Octombrie 1898 Londra ferm Hamburg foarte ac. Pesta Oct. fl. 9 33 » Mart. » 9.50 > » » 8,08 , > » 4.75 » 5.95 ferm 39’/, 38’/* 76-77 Lei > 9'Zt-lO'/* 10'/.-îi 78—81 >11'M2V*13‘/. 69—73 » VI* —8 ■/« 75-79 > O'/i—7'/» 78-81 > Vl*-8 '!< 59 -67 > u'/a -6 tii-ă II. 6 -7 1.85. Superior 10.25/11.00 BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 9 Octombrie 5°'o Renta p. i Banca Naţion. • 2475 5’/, > am. 1881 991/4 » Agricolă 369 5% » » 1892 1007, » Romlniel. — 5% . . 1893 100'/. » de scont. 345 5% . . 1894 987. 92'/. Ducia-Romînia • 457 4% . . 1889 Naţionala • • 514 5% > » 90-91 927* Patria 125 47. > . 1896 93 Construcţii . • • — 47. » » 1898 93 Bazalt artificial. 400 Convertite rurale Lelea ..... — Casa pensiunilor — Furnituri militare — 5v° Obl. e. B. 1883 100 Tramwayul nou 1200 57. » . » 1890 lOOVa Baia Centrată • — 41/. » » » 1895 987. 57o Fonc. rur. . . 993/* Napoleonul . • 20.05 47. » > . . 92'/* Marka .... 24.70 57. » urb. Buc. 977. 93'/. Lira otomană • 22.80 57o » » Iaşi Florinul • • • 2.103/* Rubla de hlrtie 2.66 IMEHSUIj TH KiWniMjfPH Plecarea din gara de Nord Sosirea In G *r« de Nord Numele Staţiunilor Dlm Sumele staţiunilor Dl a. Pocloasa-C.-Lung • . 6«o Galaţl-Ploeţt! .... 6* C#ulniţa-8allgny • . . 6U C*ttnopol*Con8tanţa • 6«» Plteţttl-Parls .... V» 1) udapesta-TItu. • • • 5»o Ploeftl-IafT 7>« Lemb9rg-PloeţtI • • • 641 Tttu Sinîrda • • • • • 7» Unghenl-Ploeţtt ■ • • 704 Ploeftl-Brafnv • • • 7“ Pucioasa-0.-Lung . • • 10»» Comana-Smlrda • • • 8« CftiăraşI-31obosla. • • 10»» Pio-ftI Vi**na • • • • 910 °nurda-Oomana • • • 10« Plteft'-Londra • • • • n>< •> Teouol-Ploeţt! .... to« Plooţt! Galap .... 11** O-tlnopol-Oonatanţa • 110» Budapesta-Ploeetl • 11»° Ploeţtl-Braţov .... 8“ Parls-Plteţtt • . . . . 1140 Oiulolţa-Oonstanţa • • 3* seara Constanţa O-tlnopol • *“ ■] Hrafov-Plocftl.... 12» Ciulolţatalobozia. • • 5»° Oonstanţa-Olulnlţa • • 1214 Plooţ t Budapesta • • 540 Londra-Piteşti. • • • 4M ») Piteftl-Parls ..... 6“ Galaţl’Ploeţt! .... bno Comana.Giuriflu . • • a1» Vîrclorova-Tltu • • • 74» Ploejtl-Galatl .... a» Hmîria-Comana • • • 7M Titu*C. Lung .... a*0 Braşov Ploeţtl. . . . 8»1 Ploef tl-Unghenl • . . 91* Vlena-Ploeţtl .... 910 PIoeftl-Lemberg. . • 10“ Constanţa Ciulnlţa - . 0“ Ploeştl Galaţi • . • . 11*> laşI-Ploeştl ..... 10‘° Constanţa-C-tluopol • 70» 4) Parls-Tltu 6M •) Titu-Budapesta * • • H40 C.-Lung-Titn. .... 10»» Tr. •) olroulă Lani, *) Bîmb., •) JoT,*) Sîmb., *) Joi, •) Sîmb. JTUlfA ZIARULUI •EPOCA* IGIENA PUBLICA LA ORAŞE de Ur. JVeeulal Crisohefato Astă zi este recunoscută de toţi, starea de nepăsare orientată In care zac literalmente toate oraşele din ţara nostră, dar absolut toate, împreună cu Bucureştii, Capitala ţărel. In general stradele, locurile virane, pie-ţ le publice, curţile locuinţelor, curţile diferitelor stabilimente publice şi particulare, precum; Şcoli, palaturl saO loca’url administrative şi de justiţie, oteluri, băcănii, cofetării, cafenele, birturi, crîşme, fabrici, etc. etc., toate sunt Întreţinute într’o stare igionică, cu toiul primilivă. Immondicităţile cari infectează aerul în-tr’un mod detestabil, sunt păstrate aproape In perpetuitate ca nişte reliqnil antice, de mare preţ. Asemenea şi întreţinerea grădinilor publice, lasă foarte mult de dorit şi ca exemplu : fără replică, prezint starea de colosală infecţie In care se găseşte grădina Cişmegifi, situată în inima Capitalei Bucu reştl Iar, în ceea ce priveşte ahmeritaţiunea oraşelor cu apă potabilă, pot să afirm cu conştiinţa pe deplin senină, că populaţiu-nea lor este otrăvită prin apa de băut. Şi chiar dacă cîte-va oraşe sunt în present abimentate, într’un mod mal sistematic cu ape potabile şi acolo, din causa nepăsărel, s’afl infectat reservoriile şi conductele şi atl dat ast-fel naştere la epidemii îngrozi- toare, cum s’a întîmplat la Focş ml, Bucureşti, Iaşi etc. etc. Şi pentru ca să constatăm că acest fapt există şi astă zi, în susţinerea lui aducem o probă irefutabilă : ce ne-o indică însuşi existenţa în oraşele noastre a boalelor in fecţioase, fie în stare endemică, sad epidemică, dar bîntuind populaţia acestor localităţi, de un şir de ani neîntrerupt. Ast fel că din punctul de vedere al stărel noastre igienice, suntem foarte înapoiaţi şi dacă am împrumutat oare care spoială din civilisaţia occidentului, am rămas însă mal în toate privinţele, sub imperiul moravurilor patriarhale ale orientului. Este vre-un mijloc de îndreptare a acestei stări de lucruri ? Putem să forţăm timpul şi să înviirgem prejudiţiile trecutului, atît de adine înrădăcinate în inima poporului nostru? La amlndouă aceste premise, răspundem în mod afirmat v că: T)a ! Ne vom Încerca dar, să expunem Intr’un mod pe cit de sumar, dar precis, starea actuală a higienel publice din oraşele noastre şi în urmă să indicăm mijloacele de ameliorare. /. Starea h igienică 1) Construcţia stradelor şi ridicarea necurăţeniilor din strade, locuri virane, pieţe publice, curţi, hale, etc., etc. Am observat că majoritatea oraşelor din ţară, afară de cîte-va excepţiunl, şi-afi transformat stradele în şosele, avînd numai bordura şi trotuare. Acest sistem este condamnabil din mal multe puncte de vedere: Mal întîifi în timpul verel şi cînd este secetă, toată atmosfera urbelor se inpregnează cu nori de pulbere ce se ridică de pe şosele ; al douilea inconvenient este că toamna şi primăvara noroiul este inevitabil, în plus prin acele localităţi unde locuitorii — în timpul nopţel — aruncă imonidiciile lichide în stradă dimineaţa se exală o infecţie nesuferită, ce face aerul irespirabil. Credem că suntem cu toţii de acord, întru a recunoaşte, că o atmosferă încărcată cu pulbere, este din toate punctele de vedere, vătămătoare sănăfăţel. Nu mal ţin compt de infecţiunea produsă prin imondiciile li.thide, ceia ce se lntlmplă şi la stradele construite cu piatră cubică, sat) bolovani de rîtt : totuşi în cazul acesta stradele nu sunt atît de permeabile ca şoselele cu mocadam şi lichidele infecte se pot scurge în canaturi, bine înţeles unde există. Nu înţeleg dar, p-nlru ce se face o economie liră sens, care vatămă sănătateapu blică Dacă ar fi apa sufî ientă, ca în timpul secetei să se ude toate stradele de prin oraşe, cel puţin de două ori pe zi, aşi fi de acord, admiţtnd sistemul acesta de strade şi atunci numai în parte. Dar cum Insă din împrejurări fortuite, numai una sad două strade din oraş s > udă zilnic cu apă şi eele l’alte rămîn cu praful pînă la genunchi şi din alt moliv, pentru că nu există apă suficientă în oraş, nici spre a servi înde ajuns trebuinţelor casnice ale loeuitori'or etc,, dar să mal rămînă apă şi pentru stropitul stradelor. Ast fel resultă într’un mod evident, că trebue cu orl-ce preţ, ca edilii oraşelor, să renunţe la sistemul construirel stradelor cu mocadam şi să Ie facă ori cu peatră cubică, ori cu bolovani de rîiî, ori cu lemn cătrănit, materii prime ce se găsesc mal mult de cît abondente în ţara uoastră. Aceste economii, făcute cu banul public, cari tocmai lovesc în sănătatea acelora ce ne procură aceşti bani, nu sunt de Ioc justificate. Dacă ne întoarcem acum să cercetăm diversele sisteme întrebuinţate la rădicarea imondiciilor de prin curţi, strade, hale, publice etc. ; afirm cu deplină convingere că în această privinţă nu exista la noi in ţară nici un sistem bine întocmit; căci afară de cî'e-va oraşe mal principale, cari ş’afl înfiinţat cîte un astfel de servicitt, în colo : totul este primitiv, te apucă groaza cînd observi de aproape curţile otelurilor, ale stabilimentelor publi :e etc. In primul loc în strade şi mal cu seamă în locurile virane şi îu pieţele publice, imon-di iile stafi săptămînl şi luni, dacă nu şi ani, infectînd atmosfera oraşelor şi a tîrgu-rilor pînă să îndure cine va să Ie ridice. Nu pot să califie această stare de lu crurl, de cît ca sălbatecă; aci ne mal fiind vorba de menţinerea safl tolerarea unor obi cei uri orientale. Şi cînd cuget că totul s’ar putea remedia In doi trei ani; rămîn Înmărmurit de atita nepăsare. 2). întreţinerea igienică a locuinţelor, a edificiilor şi grădinelor publice, a şcolilor, a otelurilor, birturi, băcănii, cofetării, crlşme, cafenele, fabrici, etc. La uol în ţară atît locuinţele particulare cît şi edificiile publice sunt întreţinute foarte rău şi cînd starea lor de ruină, ne-cesitează a Ii se face oare-carl reparaţiunl şi atunci reparaţiunile să execută în timpu rile umede şi ploioase, de ordinar spre toamnă. Ar putea să observe cine va, că nu avem oameni speciali, dar faptul nu este aşa, fiind că din contră sunt destul ingineri şi architecţl şi destule servicii techniee ale Statului Ori este bine să reţinem în me moria noastră şi să insistăm asupra faptului, că mal cu seamă Slatul, face reparaţiunile edificiilor publice atunci cînd a trecut sesonul favorabil al verel Pe cî d logica ne-ar obliga, ca cel mult la 1 Maifi să se înceapă toate reparaţiile de clădiri, fiind destul timp înaintea acestui termen, de a să face studiele şi a să da în întreprindere prin licitaţii, ast fel de lucrări. Dar lucrurile se petrec din contră, de unde resultă ca şi particularii, prin spiritul de imitaţiune, cad în as°menea păcate. Iu privinţa grădinilor publice te apucă o jale, privindu le în ce stare de neîngrijire să găsesc şi nu pot înţelege, cum nici prin oraşele mari nu se găsesc destul oameni, cari să priceapă utilitatea grădinilor publice de prin centrele întinse de populaţie, menite eminamente de a servi ca resor-voril de aer curat, cari purifică continuă infecţiunea oraş-lor In plus ca agrement şi ca un loc de recreiţiune în timpul serilor de vară cînd căldura devine înăbuşitoare în timpul zilei prin oraşe. Mal mult, grădinile publice ar trebui ca în tot timpul pri-incios să fie exclusiv un loc de promenadă şi de joc al copilaşilor din oraşe, îi majo-r.tatea cazurilor, anemici şi debili. Dacă întoarcem o privire scrutătoare şi asupra şcoalelor, vom constata, fără să putem fi desminţiţl, că afară de puţine escep-ţiunl, starea igienică a şcoalelor, lasă foarte mult de dorit. Lăsînd la o parte cubajul aerului din clase, în proporţie cu numărul elevilor, cantitatea de lumină ce primesc camerile şi mobilierul de care dispun ; fă-cînd numai o inspecţiune cit se poate de sumară localurilor dc şcoli, vom constata cu suficienţă, că lipseşte prin şcoli o bună gospodărie, chiar şi acolo unde Directoarele staă In beneficiul şcoalel, ocupînd de multe ori, cele mal spaţioase şi mal frumoase camere. In privinţa otelurilor şi a birturilor, este ceva revoltător, mal lutlit) mobilierul lor să perindează zecimi de ani dintr’o cameră în alta şi de Ia un antreprenor la altul, pînă cînd devin cu totul infecte, iar cînd e vorba de renovaţii, se întorc pe faţa cea-l’allă. (Va urma) MARELE MAGASIN ROMÂN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Btr atj SOSIT -WR Mari transporturi pentru^ sesonul de Iarnă Cele flit* urmă noutăţi pentru rochi EâlNACilIJ t , MLATASARIE, CATIFELE, ele. care se vînd cu preţuri neauzit de eftine DIFERITE JVPOANE şl PELERINE Covoare, Perdele, Preşuri, Stofe pentru mobile etc. şi toate articolele alingătoare de branşa tapiţerilor OLANI* E, SI FON E şl SI A dAPOLOAIE In toate lăţimele şi calităţi Servele, Mese, Prosoape, Ciorapi şi Batiste Lingerie pentru Bărbaţi, Dame şi Copil TB! sori» OAT.4 ŞI UE CoMAXoA In acest Magasin se poate procura trusourl complecte de la 150 Lei pînă la cele mal line calităţi DIFERITE PICHETURI, BARCHETURI, MOLTOANE Flanele, Piăpăml de lină, Tartane, etc. Eie-care Joi si Duminică Mare desfacere de diferite cupoane de LA1NAGIUR1 şi MĂTaSĂRIE Mare ateliere proprie pentru confecţionare de tot felul do lingerie. Rayon special pentru comenzi de cămăşi bărbăteşti. Croiala franceză după un sistem special. Preţurile cele mal moderate ‘VD Sit. 19 u cumpărat! pînă nu veţi visita xMAGAZINIir. A. IGHTAUREANU Culca IVo. 81 (Casă proprie vis-ă-vis de Bis. Albă) Sobe Veritabile Belgiane din renumita fabrică „GODlH‘< Paris-Bruxelles Cea mal frumoasă şi sistematică construcţiune. Dă o căldură igienică şi plăcută. T/lllf; DEPOZIT DE EĂIMPI de bronz şi de cristal pentru gaz aerian. Filtre Chamberlain sistem Pas-teur. Instalaţiunlde Gaz Apă, Tout ă l’egout etc. ÎNCHIZĂTOR automat al usei f» 0 e+ 2 w a’ o V. 5 g~ J5" 03 S--00 ® ft> 81 o *-• • o CEL MAI PERFECT IO NAT APARAT Sit. 37 Blaimayer şi Lorentl, Str. Clemenţei, No. 20 m O 0 81 5 o I—I CG îzj UI !> W Fabrica E. LESSEL Depozitai oel mal important fl cel mal bine asortat în toate dimensiunile oorente fi speciale. Lemne de construcţie { Duşumele uscate de molift UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pînă ia 30. Ciment portland din Braşov GSsţî'SEî tie FooflJ&âSrSS Serviciul prmpi şi conştiincios. — Dimensiuni exacte.—Toate protluse tte t-a calitate. — Tiuia fie garagiu C. B. B. in curte. Telefon No. 25. Sit. 33 Compaia de Gaz dm Bucureşti MXSTMIXŢAHE Direcţia Companiei de Gaz dinBucureştl aduce la cunoştinţa onor. Public că cu ÎDcepere de 1 Septembrie preţul eokulul fia G de „liei 53 Tona” lioco, TJzina, de Graz-T^ilavet Pentru transporlul în saci şi d^positatul Ia locul de destinaţie se percepe tn plus o taxă de Lei 3 de tonă. Pentru siguranţa onor. Public, precum şi pentru înlesnirea controlului greutăţel, fie-care sac este legat cu plumburl purtind pecetea Companiei de Gaz, şi conţine exact 40 kgr. de cok net. DIRECŢIUNE A. __ Representang generali pentru România Woss & Siebeueicher No. 24, STRADA S5IÂRDAN, No. 24 Diferite clişeur! pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarnlui. Sit 26 Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare do acea stă artă, ou oea mal mare aourateţâ şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.______ Ţuică «ic Florica Lacrima'de Prune Ţuica «ie Goleşti i (Parca Comfroiu este dejiwiâ la Tribunalul Argeş) # Ţuica este fabricată «lin prune; singuri ne* vătămăfărc sanătnţei; cel mai bun apetissant IVn trebuie tsn lipsească din nici o casă Mare Depozit ia. g-*’’» Goleşti Cererile pentru en gros mă me năremeae Im ( sa ma m. mAdvm.kbcv, — _________ ^Urgent De vînxare două Corpuri de1 case noi solide şi luxbse cu faţadele pe 2 strade, siluate In Bucureşti lingă grădina Sf. Gheorghe, a-fectală la credit pentru 30 mii IeT, expertisate 82 mii şi se mal cere 32 mii leî. Adresa Tuche B. Constanti-niscu, Str. Labirint, 96. Sit. 36 Tipografia HGLIADE execută tot felul de lucrări, afingătoare do acostă artă. Tipografia „HELIADEU execută tot felul de lncrări atingătoare de această artă, cu cea mal maro acurateţa şi cu preţuri foarte a vantagioase. Ies vjritabiet Eaux mMm it ICHY iert lei Setuves 1TICHY-ETAT CELESTMS GRANDE-GRfLLE HOPITAL Eil|tr I* w «or la ««ţwt* «t lm uit** rimata Nsttttafc«Mnan* PiSTILLE TICHY-KTAT fabriquAw aveo Im Mia «xtraita 4m Baux d* n»kj- Comprimă* do an M aatarata VtaMP