ABONAMENTELE
In ţarit, p© un an . 30 lei „ streinii ta te . . 40 ,,
•vwv*
Manuscrisele nu se înapoiază
REDACŢIA
STRADA CLEMENŢEI. No. 3.
Ediţia d© seară
PUBLICITATEA
Anunţuri pe pag. iii-a 30 bant linia
n	n II IV 15 „
»^vwv
Publicaţii: Reclame 2 Lei linia
AI>M1 IISTBAŢIA
STRADA CLEMP1NŢEI. No. 3.
Bandele
Clubul colectivist
Iu tot timpul perioadei electorale, d nil membrii al clubului conservator sunt rugaţi a se Întruni lu toate Ilercurlle, Ia orele 8 şl juni. seara, tu saloanele clubului conservator.
DOSARUL CHESTIUNEI NAŢIONALE
In desfăşurarea afacerel şcoahlor ro-mtne din Braşov, colectiviştii au contat şi contează încă pe Împrejurarea că fapta lui Slurdza e prea monstruoasă, atit de monstruoasă în cit opiniunea publică nu va putea crede In existenţa el.
Fără Îndoială, aşa s’ar şi Inlîmpla, dacă fapta de care e acuzat primul-ministru ar fi izolată, fără antecedente.
Dar primul-minisfru Sturdza are un trecut în ihestiunea naţională, şi fapta Iul din urmă e numai un inel dintr’un lanţ Întreg de fapte rele.
Cind desfăşurăm acest lanţ, vedem numai de cit că trădarea lui Slurdza nu numai nu e ceva cu neputinţă, ci e încheiarea logică, neapărată, a unul plan sistematic, urzit din infamie şi executat cu o stăruinţă criminală.
Astă zt, după toate cele ce s’a ti petrecut, oricine poate citi, ca într’o carie deschisă, în lucrarea lui Sturdza pe tă-rlmul naţional.
A supra-escitat sentimentul naţional pentru ca Romtnil din Transilvania şi Ungaria să vadă în el mlntuirea lor şi orbeşte să creadă într’insul, ascultînd de cuvlntul sâ&. Apoi, venind Ia putere, s’a pus să-I lege strins ca să nu se mal poată mişca, dezbinlnd dincolo comitetul naţional, amoiţind dincoace Liga, fficînd scuze Ungurilor, decorlnd pe Ies-ztnszky, vinzind, In fine, şcoalele din Braşov.
Toate astea sunt fapie, nu scornituri, nu bănuieli. Sunt fapte săvirşite In vederea întregului neam romlnesc, în vederea lumii.
Dacă n’a izbutit întru toate, dacă multe din socotelile lui aă dat greş, vina nu e a lui Sturdza. El s’a trudit mult şi cu mult meşteşug a lucrai; dar prea Îndelung aQ suferit Românii şi prea bine îşi cunosc el calea, pentru ca să-I poată rătăci combinaţiunile machiavelice ale unul Sturdza. Att putut fi ademeniţi de atitudinea lui în opoziţie, dar s’afl deşteptat Ia cel d’întiiă pas strimb ce l-a făcut, fiind la putere ; căci un popor simplu şi drept nu e primitor de Intortochierl diplomatice.
Pentru ca să înţeleagă şi colectiviştii de ce opiniunea publică nu s’a împiedecat de monstruozitatea ultimei fapte a şefului lor, le vom reaminti pe scurt principalele răsuflări ale acţiunii tenebroase a marelui trădător.
a ajun» acum fa un punt, tu care cu toţii vedem c& nu e posibil un guveru, tu ţara noastră, care să ne zică:—să lăsăm pe maghiari să maghiarizeze fu pace pe Romtnil din Ungaria, să nn ridicăm glasul ca nu cumva maghiarii să se supere şl să Intre guvernul in Încurcătură.»
«Partidul Naţlonal-Ulberal nu rtvncşte puterea ca să desfiinţeze libertăţile publice lu Regat şl să aplaude clud maghiarii sugrumă pe Rominll dlu Ungaria. Dacă condiţluuea putere! este să o e-xercltăm lu aceste direcţiuni, a tund zfc : nu dorim, nu vrem să venim Ia clrma Statului nici o-dată.»
Iar în Senat, vorbind iu numele partidului liberal, Sturdza a cerut guvernului să joace rolul de samsar între Romlnl şi Maghiari.
In ochii oamenilor de Stat, afirmaţiunea lui Sturdza că guvernul Romîuiel poşte şi trebuie să iutervie între Romîul şi Maghiari, era o nebunie saă o şarlatanie. Masele u’afl însă putinţa de a pătrunde lesne in miezul lucrurilor. Afirmaţiunea hotărltăa lui Sturdza trebuia să aibă şi avu de efect: în ţară for marea părerii că guvernul conservator nu e destul de patriot ; la Romtnil de peste munţi, nr şterea speranţei că Sturdza şi par tidul liberal, venind la putere, vor face ceea ce pretindeafl de la guvernul conservator Fraţii noştri din Transilvania şi Ungaria, împinşi de această deşartă speranţă, att înăs prit lupta, acordind agentului provocator tot creditul.
Scuzele ile la Iaşi
Primul act al lui Sturdza, venit la putere, în chestiunea naţională, a fost să ceară Ungurilor scuze formale.
La o întrunire publică convocată la Iaşi pe ziua de 13 Octombrie 1805, primul-mi-nistru librral a rostit următoarele cuvinte dictate lui de contele Welsersheimb, ministrul Austro Ungariei la Bucureşti pe acel timp :
^«S’a mal r&sptudit lucă vorba că ne amestecăm tu afacerile inferioare ale regatului ungar, «îilcl aceasta nu este exact* «Avem să ne abţinem cu toţii de la ori-ce act de agitaţie in a-facerlle Interioare ale Statelor veclue şl in special ale monar-chlel Austro-ungare.»
Ori cît de neînlăturabilâ era această u-milire, ea a trebuit să producă şi a produs o amară decepţiune la Romtnil din Transilvania şi Ungaria, dezgust la Roinînil din ţară.
Era deja o pagubă simţitoare. Totuşi, dacă din scuzele de la Iaşi seputeatî trage concluziunl defavorabile pentru Sturdza şi partidul liberal, cari evident speculaseră în opoziţiune chestia naţională ca să ajungă la putere, totuşi—dacă lucrurile s’ar fi o-prit aci—nu s’ar fi putut spune că Sturdza a lucrat cu precugetare la ruina cauzei naţionale.
AO urmat însă alte fapte cari n’afl putut lăsa nici o îndoială.
Agent provocator
Romihil din Transilvania şi Ungaria înteţiseră lupta contra asupritorilor, reela-tnlud respectuos, dar energic, de la Suveranul lor drepturile ce U se cuvin. Iii Romînia noastră, o mişcare sănătoasă se pornise, In unicul scop de a da fraţilor de peste inunţl sprijinul moral impus de legăturile de rasă.
Se amestecă Sturdza şi partidul liberal. Profillud de avîntul mişcării naţionale, Sturdza trece dincolo de ceea ce era Îngăduit şi afirmă, la Întruniri publice, în Parlament, că guvernul Romtniel poate şi trebue să iutervie în lupta Romtni'or din Transilva uia şi Ungaria.
Iată cile-va estrase din meşteşiigitele-I cuvlntârl de pe acea vreme:
«De ce ne temem de Rusia ? Pentru că aşa merge zicătoarea, că Rusia, mare şi puternică, vrea să meargă la Constanţi nopole, vrea să meargă din ţara unde sunt 8 luni de iarnă, in /ara unde sunt 8 luni de vară; pentru că Regatul nostru este trecătoarea spre acest scop; şi că ne temem că din trecătoare să nu-şl facă proprietate, de aceea, de ctte ori isbtnnea un răbboiă între Ruşi şi Turci, eram ingri-jaţt foarte.
«Azi, un pericol mal iminent de cit a-cela ne ameninţă. Atunci, cind cu răs-boaiele ruso turce, ne a ajutat mult, foarte mult, posiţiunea noastră, la gurile Dunărei, unde sunt interese mari europeane in joc. Cind Ruşii făceau un pas înainte, toate puterile săreau şi le tineaii calea. Dincoace însă, despre Ungaria, pericolul emal mare şi mal iminent; pentru că el este acoperit şi vine tocmai dintr'o parte, de unde nu credem că va fi vr'odată pericol pentru desfiinţarea neamului ronitncsc.
«Costlunea Naţională lu Rrgat j
Dezbinarea comitetului naţional
La 2 şi 3 Decembrie 1895, Tribuna din Sibiă (care se afla în mîna oamenilor lui Sturdza) publică două articole intitulate «Milleniul», şi in cari Romînil eraii îndemnaţi «să îndulcească pe Maghiari», de oarece lupta nu poate ti dusă mal departe.
Articolele eraă trimise diu Bucureşti, de către un om de aproape al primului ministru.
Scopul lor era ca comitetul naţional ro-mîn să înceteze lupta.
Era deja un amestec din partea lui Sturdza, dar nu în favoarea Romînilor, ci în a Maghiarilor.
D. dr. Ioau Raţitl, preşedintele comitetului naţional, împreună cu cel mal însemnaţi membri al comitetului, n’aft voit însă să se supună ordinului de la Bucureşti, n’aă consimţit să dezarmeze.
Atunci aă urmat acele scandaluri organizate de oamenii lui Sturdza, cunoscute sub numele de «Criza Tribunei». Neputlnd pune mtna pe organul partidulul-naţional, el nu s’aU sfiit să provoace dezbinarea în comitetul naţional.
Destăinuirile făcute în Martie 1896 de d. Aurel Popovicl, care fusese tîrit fără să ştie în conspiraţiile Ini Sturdza, aă dovedit că agenţii acestuia voiaă să distrugă partidul naţional, Inlăturînd pe vechil luptători Raţitl, Pop de BâseştI, etc. şi părăsind cu desăvîrşire programul naţional.
Prin toate aceste uneltiri, prin bcol-terea unul ziar la Arad, Sturdza a dezbinat partidul naţional romîn dia Transilvania şi Ungaria, tocmai atunci cind aoesta avea mal multă nevoie de unitate.
Niol piuă as] dezbinarea n’a încetat.
Amorţirea Ligel
Paralel cu această acţiune mizerabilă peste munţi, Sturdza întreprinsese o altă acţiune în ţară.
Liga culturală luase piuă Ia 1895 o dezvoltare puternică.
îndată însă după venirea liberalilor la guvern, L'ga dă simţitor Ir apoi şi amorţeşte cu desăvîrşire. Comitetul acestei insti-tuţiun! era în mina colectiviştilor.
Explicaţia acestei amorţiri s’a cunoscut la Congresul Ligel culturale diu Mal 1896.
In şedinţa a treia a Congreuu-tul, ţinută in ziua de IA Mal, un deputat liberal, d. O. C Dobreaeu de ta PIoeştI, a citit o circulară oficială a comitetului central către aeeţiunile din ţară, circulară prin care li ae apunea aă înceteze orX-ce activitate.
Faptul acesta a hotărit Congresul să dea vot de blam comitetului colectivist.
Atît acţiunea de peste munţi, cît şi cea din ţară, aii dovedit în chipul cel mal neîndoios că Sturdza trădează cauza naţională.
Decorarea tul IeazenazHy
In Septembrie 1897, Regele Carol a înapoiat împăratului Frantz losef, la Pesta, vizita pe care monarhul Austro Ungariei i o făcuse In 189G.
Nu mal relevăm că, pe cind era în opo-ziţiune, Sturdza făcea o gălăgie infernală, numai dacă Regele s’ar fi oprit la Pesta în întoarcerea ! din streinătate, iar acum, la putere, a prezidat o vizită oficială la Pesta.
Dar cu această ocaziune, Sturdza a decorat pe Ieszenszky cu ordinul «Coroana Romîuiel», pe Ieszenszky care în ochii Ro-mînilor diu Transilvania şi Ungaria e u-nelta cea mal tăioasă a prigonirel lor.
După loviturile pe cari le dăduse cauzei naţionale, prin dezbinarea comitetului din Sibiu şi prin amorţirea Lige^, decorarea a-ceasta a fost o stngeroasâ batjocorire a durerii fraţilor noştri.
Trădarea din urmă
Revoltătoarea transformare a aprigului naţionalist în gropar al cauzei naţionale era desăvîrşită.
După toate faptele enumerate mei sus, nu mal încape nici o îndoială că Sturdza, atît în opoziţie cît şi la guvern, a trădat interesele naţionale.
Un act de trădare mal mult ori mal puţin nu importă şi nu poate schimba nimic. Nici nu e surprinzător ca cel care a săvir-şit atîtea trădări, să comită una şi mal monstruoasă. De vreme ce Sturdza lucrează sistematic de atîţia ani la îngroparea chestiunii naţionale, nu e nici un motiv să se oprească, dimpotrivă, el trebue să lucreze înainte şi faptul că! n’a izbutit să Urască după sine pe Romtnil diu Transilvania, trebue tocmai să-l Îmboldească a săvîrşi trădări din ce în ce mal mari.
OrI-cît de monstruos ar fi un act de trădare, luat izolat, orl-cît de imposibil ar fi ca să-l comită ori-care alt Ilomin, eîud e vorba de Sturdza lucrul e cu putinţă şi mons truozitatea actului e numai o treaptă mal sus pe scara infamiei.
De altminterea, dovezile sunt zdrobitoare.
Actul trimes din cancelaria primului ministru unguresc Mitropoliei din Sibiă, spune lămurit :
„In urma acestora, guvernul ungar rege sc s’a nizuit a se ir forma despre starea reală a lucrurilor, şi pe baza acelor date din care o parte Vi s’aă comunicat Excelenţei Voastre, în 23 Martie, prin Excelenţa sa D. Prim-Ministru—s’a convins că ajutorai anual dat de guvernul romîn pînâ la 1876 pe faţă, a devenit secret şi că autorităţile susţinătoare a şcoalelor din 1875 şi, ce e mal mult, în contra art. de lege XXX din 1883 § 72 il primeso, ba îl chiar urgentează. Din canza aceasta, s’a văzut necesitat a interveni la guvernul regesc romîn pe cale diplomatică în chestia subvenţiei, şi acesta a dat în privinţa subvenţiunil o notă afirmativă ţa indicarea sumei.»
Autenticitatea aeeatul act, atita timp tăgăduită de guvernut Sturdza şi de patronii lui de la Peata, a foal eu prisoa dovedită prin acriaoarea Mitropolitului Mlron şi mal ia urmă chiar prin mărturisirea guvernului ungureae.
încercarea de a face ea actul aă treacă drept o aerlaoare privată, fără caracter oficiat, n'a reuşit. Căci chiar dacă autorul arin'ui ar ft laneao Denedeh, tiveai n e ţuncţlonar al prezidenţiei conailţulnl ungar.
In flăe, e Îndeobşte ştiut că Slurdza a 'fătat renta şcoalelor din Draşov* illvă de la ifSOO.
Iad penlru-ce, eu toată monstruozitatea faptului iu sine, opiniunea pubtică romineaacă n'a miat la gindurl aaupra vinovăţiei Iul Slurdza, şi Va omindit definitiv.
STURDZA LA IAŞI
Indr&sneala lui D* Sturdza Întrece ori-ce margine.
De pe aceeaşi tribună de Ia Iaşi, de nude făgăduia altă dată că va realiza programul naţional al Romtnllor de peste munţi, de pe aceeaşi tribună de pe care a rostit scuzele ce l-au fost dictate de contele Telsersbelmb, el se tucumetă a vorbi azi spre a apăra ruşlnele politicii sale externe şl nenorocirile ce* de pe nrma acelei politice, a grămădit asupra fraţilor noştri.
fie vede că Indrăsneala Ignobilului vrea să vază piuă unde merge răbdarea ţării.
A DOUA MANIFESTAŢIE
Dnpă Iaşi, PIoeştI
ColectivişHl proectează o serie de manifestaţii, cu scop de a reabilita, pe cit posibil, pe trădătorul Sturdza, atît de compromis. In acelaşi timp, aceste manifestaţii vor fi îndreptate şi in contra drapeliştilor. Se va întreprinde un fel de cruciadă în numele «sfintului mormînt de la Florica», în contra tutulor acelora cari nu recunosc pe Dim. Sturdza de şef.
Ast-fel, după orgia ce se va organiza pe Duminecă la Iaşi, va urma o altă orgie, organizată în stil mal mare, la Ploeşll, în ziua de 18 Octombre. Şi, apoi, resuflarea cea mare se va organiza in Bucureşti, în ziua de 25 Octombrie.
In contra d-lor Fie va şl Delavraucea
întrunirea de la Iaşi pres’ntă pentru guvernamentali însemnătatea, că acolo va încerca Dim. Sturdza să se explice in cea-tiunea rupturel definitoe cu drapeliştil. Va fi un fel de declaraţie de războiu în contra drapeliştilor.
Răsboiul se va începe la Ploeşll ; va fi o luptă parţială dirigiată în contra d lor N. FU va şi Delavrancea, al căror cuib electoral e în Ploeşll. Sturdza crede că cu glasu’l de ţîrcovnic va putea compromite în localitate situaţia şi popularitatea de care se bucură d-nil Fleva şi Delavrancea; că va putea sdruncina încrederea liberalilor din localitate în d nil Aurelian, C.
T.	Gregorescu, A. Ar ion, Al. Scorţeanu şi
G.	C. Dohrescu ; că pe ruinele acestora se va putea înălţa cămătarul Coalică Sloi-cescu.
Avem informaţii pozitive, că manifestaţia pe care o pregătesc colectiviştii în PIoeştI, va fi organizată numai în vederea decapitării d-lor Fleva şi Delavrancea, pe cari ignobilul Sturdza, în alianţă cu socialistul Radovicl, speră să I «execute».
Ridicolul Stoicescu
Cu organizarea intrunirel de la PIoeştI a fost însărcinat Costică Stoicescu.
Acest cămătar şi ridicol personaj lucrează acum ca să şl facă in PIoeştI o si tuaţie identică aceleia pe care au avut’o zeci de ani decedatul Radu Slanian împreună cu d. C. T. Gregorescu.
In acest scop, afară de Dim. Sturdza, se vor duce la PIoeştI şi d nil Haret, Ionel Brătianu şi G. D. Palladi, precum şi o delegaţie «monstră» a clubului colectivist din Capitală.
Prefecţii din Buzău, Brăila, R. Sărat, Ialomiţa şi Vlaşca vor fi invitaţi să trimită delegaţi in număr cit se poate de mare la acest tămbălâu, cu instrucţiunea să aclame pe Sturdza şi pe Stoicescu.
Cronica electorală»
CĂ Ei A H AŞI
Iu ziua de 24 Septembrie, trecut, primarul de Călăraşi a hotărit să facă, cu mare tămbălăă, inaugurarea noului local de şcoală, clădire proiectată şi pusă în lucrare încă din anul 1893.
Pe Ungă reclama electorală ce spera să facă cu ocaziunea inaugurărel, primarul a ales această zi şi în scopul de a împiedica pe cetăţeni să facă o primire strălucităd Iul Gh. Gr. Cantacuzino, care era aşteptat în acea zi în localitate. Bietul primar nu ’şl-a ajuns însă nici unul diu scopuri.
Intr’un discurs, în care tot timpul 'şl a adus laude sie-şl şi administraţiei sale, pri mărul a încheiat solicittnd voturile cetăţe nilor pentru viitoarele alegeri, promiţtnd o mulţime de înfrumuseţări lu oraş, dacă va fi reales. La toate aceste laude şi promisiuni, publicul auditor a răspuns printr’o indiferentă tăcere.
Plictisit de semnificativa tăcere a publi cuiul, primarul nu s’a lăsat Învins şi a convocat o nouă Întrunire intimă tn localul primăriei, despre care v’am scris tn corespondenţa mea trecută.
Pentru că la acea întrunire primarul Ene-scu nu a făcut de cit să se laude, amintim aci clte va din actele sale.
Intre multe altele, bunăoară, primarul Enescu şi a construit o pereche de case cu material din lucrările comunale şi îutrebu-inţtnd lu lucru oamenii antreprenorilor, cari aveaţi lucrările primăriei.
De cînd Enescu este primar al Călăraş/, lor, pentru cele mal multe din lucrările de edilitate nu s’a ţinut licitaţiune publică ; toate lucrările aă fost date în regie.
La construirea trotuarelor de basalt, cu toate că lucrarea a fost luată în licitaţie de un d. C. Gheorghiu, pe preţul de 1 led 10 bani m. p., totuşi primarul de Călăraşi a făcut lucrarea cu societatea de basalt pe preţul de 2 40 lei pe m. p.
Numai de la această lucrare, comuna a suferit paguba de 30.000 lei, din diferenţa preţului, pentru 25.000 m p. de trotuar.
Pentru numirile In funcţiuni în serviciul primăriei, Eih seu a inaugurat licitcţiunea şi nici un fun ţionar nu s’a numit în funcţiune, pînă ce nu a căzut la învoială şi nu a plătit, fie prin anticipaţie, fie prin reţinere din salarii, preţul ordinului de numire.
Funcţionarii primăriei, pe lingă alribuţiu-nile lor, o mare parte din el servesc de secretari de advocatură, samsari de procese şi oameni de casă al primarului.
Localul primăriei este transformat tn biu-rod de advocatură, unde clienţii intră şi ies pe uşi deosebite. Unul din funcţionari, d. Mogoş, nu face alt ceva de cît lucrările de advocatură şi notariat ale primarului.
Şi tncă alte multe afaceri de soiul a-cesta le face primarul Enescu în administraţia comunală, pentru care Îşi aduce laude. Piuă chiar şi din firma primăriei şi de la croitorul care a făcut hainele copiilor săraci, a căutat să tragă beneficii.
Şi cu toate astea, tot a îndrăznit să se laude !
D. Dim. Slurdza ss duce si vorbească, Duminică, într’o întrunire pub'ică la laşi.
Aşteptăm că, tn această întrunire, să se explice asupra unui angajament luat tn termenii următori, prin un manifest către ţară :
Cetăţeni
Să luptăm «lin toate puterile pentru a desfiinţa tegea comunală reacţionară, sub a căreia domnie se fac actualele a-legeri, precum şl legea apăsătoare $f nedreaptă a niajct-inulutf care a provocat nemulţumirea ţării Întregi şl a căreia aplicare a dat loc la attta vărsare de slnge.
In numele comitetului executiv al partidului lilational-liberal
21 August 1894	I>. Stil rdxtt
CANDIDATURILE OFICIALE
Am arătat faptul ne mal pomenit că un procuror general, d. Mîndru, de la Curlea de apel din Iaşi, ia parte la consfătuiri electorale şi vine în Bucureşti în delegaţiune politică.
Am arătat că un prefect, Zorilă de la Ga-‘aţt, şi un po’iţaiă, Ignat, din acelaşi oraş, participă şi chiar vorbesc în întruniri publice.
Iată fapte de o netăgăduită gravitate, cari nici nu aă fost, nici uu pot fi desminţite.
Dar nu numai atît.
Aşa numiţii delegaţi de mahalale uu primesc, in adevăr, leafă, dar afl o însărcinare publică şi se numesc în postul lor pe cale administrativă.
El bine. delegaţii din Bucureşti ad fost convocaţi la Întrunirea de aseară de la clubul colectivist, postaţi să se ducă acolo, şi un ziar guvernamental L’indepeniance Roumaine nu se sfieşte să publice aceasta.
In adevăr, acest ziar anunţă, tu numărul sătt de Joi, că :
«Comitetul electoral al partidului liberal a convocat, prin invitaţii personale imprimate, pe toţî delegaţii de mahalale din Bucureşti să ia parte la întrunirea ce va avea loc mline seară, Joi, la clubul liberal».
E ne mal auzit!
__________DIN ALE NOASTRE__________________
Se vorbeşte cu mare insistenţă, de cîte-va zile, că Gliiţă Pallade, noul ministru al finanţelor, îşi va părăsi portofoliul spre a lua succesiunea Iul C. F. Robescu la primăria Bucureştiulul.
De şi suntem în ajunul sfintulul Dumitru, cînd toate mutările au justificarea lor, totuşi trecerea lu! Pallade de la finanţe la primărie trebue să fie motivată de vre-o causă mal serioasă.
Toată lumea a înţeles, spre pildă, că intrarea lui Stoicescu în cabinet însemnează o îmbunătăţire a relaţiunilor noastre cu Turcia şi că, la deschiderea parlamentului, se impunea prezenţa pe banca ministeriali a celui ce strigă cu aşa mare foc: «Trăiască Sultanul !»
Tot ast-fel, trecerea Iul Pallade la primărie, are o mare însemnătate.
Pentru motive de economie, guvernul iberal a hotărit să întrebuinţeze pe Pallade a serviciul de... măsuri şi greutăţi.
Tlblşlr.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
EVFORMAŢII
Bandele la clubul colectivist
B’ocaren clnbnlai colectivist
Aseară, de la orele 8 şi ptnă la 10, clubul colectivist a fost blocat de o bandă de poliţişti şi agenţi al primăriei. Circulaţia pietonilor de la Capşa şi Bulevard a fost o adevărată tortură, căci mizerabilii bandiţi înhăţaţi pe trecătorii alegători şi I duceaţi cu sila la club, iar pe alţii ii ameninţaţi cu bătaia.
Un grup de patru cetăţeni trece, din în-tlmplare. spre Capşa, clnd inspectorul poliţienesc Bagdat, uitlndu şi demnitatea de om, începe să 1 Înjure, asistat la distanţă de clţl-va paşi de o droae de bătăuşi. Cel patru trecători atl rămas uimiţi de obrăznicia inspectorului şi, yăztudu-1 înconjurat de bătăuşi, aii Încercat să meargă mal departe. Atunci Insă ca din pflmint apare o bandă de bătăuşi cărora Bagdat le strigă :
— Pe el, băeţl!
Şi i-a gonit pină In dreptul lui Kosman. Lte la Capşa şi pină la Kosman, la distanţă de elte zece paşi. se aflaţi inspectorii Durma, Otnes u şi Bagdat, înconjuraţi de o droae de comisari şi bă ăuşl Iar în strada Nouă, în strada Sărindar şi Ungă fîntlna Libertăţi se aflai! postaţi Zaharia, Cantuniari, etc., cu Întreaga poliţie comunală. Toţi eraţi porniţi spre scandal şi spre bătăi.
Din cîiid In cînd, vedeai cîţl va comisari aduclnd clţl-va cetăţeni, întocmai cum al aduce nişte puşcăriaşi, împingîndu-I spre club.
La orele 8 "şi jumătate, apare şi şeful bandelor, G. D. Pallade, aclamat de bandele de bătăuşi.
Ast-fel întrunirea de aseară la clubul colectivist, la care nu s’a găsit să vorbească de cit un Pallade şi avocatul Petrovicl. nu a fost alt-ceva de cit adunarea bătăuşilor regimului.
Afară de bătăuşii, printre cari se remarcaţi, prin ati udinea lor, Lorenţ Zugravu, Cămilă, Mârăşescu, tot puhoiul poliţiei comunale şi administrative se postase la intrarea localului clubului. înlreruplnd circulaţia, jur în prejur. Cete din bandă se preumblat! pe trotuar.
■ Bandele In «entrnl oraşnlnl
Un cetăţean din culoarea de Negru, d. Al. Dobrescu, fiul marelui proprietar din strada Ţepeş-Vodă, treclnd pe la orele 9 şi jumătate pe calea Victoriei, este desemnat de şefii bandei şi urmărit de tîlhari.
La colţul câlel Victoria cu bulevardul Elisabeta. tîlharil atacă pe d. Dobrescu.
O bandă de peste două zeci de bătăuşi în cap cu Cantuniari, comisarul comunal Diaconescu şi alţi indivizi de acelaşi specimen se reped asupra d-lul Dobrescu, îl insultă, îl lovesc, fără ca acesta să le fi făcut ceva şuti să le fi adresat vre-un e.u-vînt. Bandiţii s’afl năpustit asupra d-lul Dobrescu, l’ail lovit cu ciomegele în cap şi peste tot corpul. După ce s’ail săturat de bătae, banda tllharilor afl tîrît pe d. Dobrescu pînă la secţia VL în strada Nouă. Starea în care a fost adus d. Dobres-u în localul secţiei este de nedescris. Cu pălăria sfărîmată în bucăţi, cu paltonul sflşiat In toate părţile, cu părul făcut vîlvol şi cu figura umflată de lovituri. La secţie aştepta unul din şefii bandelor, inspectorul Durma, care, după ce a asistat cît-va timp la operaţiunea supuşilor săi, s’a dus apoi în cabinetul secţ el ca să dreseze... cele legale. Neruşinarea acestui şef de bandă a mers pînă acolo, în cit a voit să arestezo pe d Dobrescu, sub pretext că a făcut scandal în stradă. Mişelul, ar fi adus la îndeplinire murdara-1 concepţie, dacă din Intîmplare d-nil avocaţi D. Şoimescu şi Brătescu, tre-cînd pe acolo, n’ar li văzut scandalul şi n’ar fi auzit din gura publicului revoltat, actul de tilhărie săvîrşit cu t-Re-va minute mal înainte. D. Şoimescu s’a dus în localul secţiei, unde şeful bandei i-a comunicat, cu un cinism demn de oameni de această trampă.Jcă d. Dobrescu este arestat, fiind că s’a bătut în stradă.
—	Foarte bine, a răspuns d. Şoimescu, arestaţi pe d. Dobrescu fiind că s’a bătut, —sati mal] bine, fiind-că a fost bătut în stradă—dar cari sunt acel cu cari s’a bă-lut d. Dobrescu ?
Inspectorul Durma, ueputînd să găsească printre aceia cari atl bătut pe d. Dobrescu un singur om care să nu fie cunoscut ca agei.t şi bătăuş colectivist, a fost silit să puie In libertate pe d. Dobrescu.
Victima tilharilor, pe lingă că a scăpat din minele lor cu toate hainele rupte, are două leziuni grave la cop şi se plînge de leziuni interne în regiunea inimii. Pa cientul a fost vizitat de medic, care i a şi eliberat un certificat de starea în care l’a găsit, pentru a se serii cu dînsul in faţa parchetului, care se va sesiza de afacere.
Este un scandal fără nume tîlhăria să-vtrşită aseară, chiar în centrul oraşului.
Noi aşteptăm ca parchetul să facă dreptate şi să pună la locul lor pe tî hari, dacă nu, le promitem că noi ns vom facedrep tate, şi are să-i usture.
(Scandalul de la Cinbui colectivist
La orele 9, clubul colectivist urla de a-genţil electorali. Cetăţenii aduşi cu sila se retrăgeau spre colţuri şi asistat! uimiţi la spectacolul ce li se înfăţişa.
Intrlnd în club C. F. Iiobescu, agenţii izbucnesc in urale, iar alţii strigă:
—	Tar ere ! Jos cu el!
Vâztiid că spiritele sunt dispuse spre
scanda1, d. G. D. Palladi se urcă repede pe o masă şi începe să răcnească în contra «reacţiuuel care şl-a ridi-at capul şi căreia trebue să i se dea la cap». Ministrul asmute bandele de bătăuşi în contra acelora ce ar îndrăzni să le fie potrivnici. Apoi laudă primăria, spunlnd ca toată lumea ştie că primăria actuală a făcut numai bine.
Palladi sflrşeşte, făcînd apel la alegători să nu lase «reaeţiunea să reînvie».
D. Al. Petrovicl, fost inspector poliţienesc, spune că «reaeţiunea şi-a ridicat ca-pnl, de oare ce crede că liberalii sunt divizaţi».	<
lu acest moment, prin cele-l’alle două saloane se produce un tumult enorm.
—	Jos Robescu 1 Jos Melissiano ! strigă Ionel Antonescu. Şi toate privirile se In-dreptează spre dinsul.
Palladi intervine pe Ungă Petrovicl să nu mal vorbească, căci se produce un scandal.
C. F. Robescu se urcă la tribună şi citeşte, In grabă şi cu frica In sin, o listă de 50 persoane, din care se compune comitetul electoral. Acest comitet, din care fac parte toţi deputaţii şi senatorii cari locuesc în Capitală, are însărcinarea de a alcătui lista colectivista pentru alegerile comunale.
După acestea, agenţii încep a goni pe cetăţeni, pe cari i-aă adus cu sila în club.
Conform constituţiei (statutul organic) a bisericei ortodoxe romim din Transilvania şi Ungaria, alegerea noului Mitropolit trebuie să se facă în termen de trei luni.
Deci congresul naţional bisericeso urmează să fie convocat cel mult pînă în Decembrie, aşa că pe anul noii biserica ortodoxă romînă va avea deja un Mitropolit.
AA. LL. 11. Marii Duci Boris şi Andrei VladimirovicI vor părăsi ţara Duminică.
Azi dimineaţă AA. LL. II. aă plecat la Sinaia pentru a lua rămas bun de la MM. LL. Regele şi Regina.
Banca Naţională a urcat taxa scomp-tului său la 6%. iăr taxa împrumuturilor pe depozite la 7°l0.
Aflăm că Ia recepţinnea perechel imperiale germane In Constantinopol. a participat şi vaporul serviciului maritim romio, Regele Carol, care a lntlmpinat pe împăratul Wilhelm şi pe împărăteasa Augusta în Dardanele.
Vaporul Regele Carol avea pe bord pe membrii coloniei germane din Constauti-nopol, căreia i s’a pus gratis la dispo-siţie, în urma unui ordin al lui Dim. Sturdza.
Astă-zl se celebrează a 85-a aniversare a A. S. R. Principesa Ioseflna de Hohen-zollern, mama Regelui Carol.
Membrii partidului conservator din Călăraşi aii autorizat pe d. advocat C. I. Ne-nişoru să’I reprezinte la Întrunirea publică, convocată pe Duminică de partidul conservator diu Craiova.
Un nou complot în contra Ungariei
Cabinetul Ieszenszky a descoperit un nofl complot romînesc ce se urzeşte In contra Statului ungar în Bucureşti, Paris şi Br i-xelles, cu firele îo Viena, Budapesta şi Cluj.
EgyeUrUs sosit erl după amiazl spune că în acest complot dirigiat din Paris de către «d. baron S. C. Filetti Slatineau, care lo-cueş*e în strada Longchamps No. 27», sunt amestecaţi toţi tinerii universitari romînl din Viena, Budapesta, Cluj şi Oradea Mare.
Complotul a fost conceput astă vară în Bucureşti de către... contele Angelo Guber-n a tis.
Drept conclusie, Egyetirtes cere darea în judecată «pentru trădare de patrie», a tuturor universitarilor romînl din Budapesta, Cluj şi Oradea Mare, cari ar fi pregătind acum un memoria, destinat a fi trimis tuturor parlamentelor din Europa, în contra Ungariei.
E pur şi simplu ridicul !
Aseară s’afi Întrunit la ministerul instrucţiei, sub preşedinţia d-lul Haret, toţi inspectorii şi directorii şcolilor secundare din Capitală, stabilind modelul uniformei, pe care vor trebui s’o poarte, cu începere de la 1 Noembrie, toţi elevii şcolilor secundare din ţară.
O şedinţă spiritistă la Dim. Sturdzţi
Oil-cît de strania s’ar părea, dar faptul este perfect de adevărat :
Dim. Sturdza, aflînd că un funcţionar superior se Îndeletniceşte în orele Iul libere, cu spiritismul, l’a invitat pe Miercuri la dinsul acasă ca să dea o ş dinţa spirtistă.
Eraa de faţă d-nil Haret, I. Bianu şi Ionel Brătianu.
Dim. Sturdza cere funcţionarului spiritist să cheme pe Ion Brătianu şi să-l întrebe asupra situaţiei guvernului.
Funcţionarul se execută: masa pare ase mteea In liniştea sepulcrală şi d’odată func ţionarul se închină respectuos Înaintea spiritului Iul Ion Brătianu, adresîndu-I urmă loarea întrebare:
—	Ce credeţi despre situaţia guvernului d-lul Dim. Sturdza ?
După clte-va secunde de atenţiune incor dată, funcţioparul se Întoarce plouat spre Dim. Sturdza şi-l spune cu un aer timid :
—	Spiritul marelui Ion Brătianu, a apă rut, dar cînd a auzit de întrebarea ce i-ain pus, a dispărut In mod brusc !
Tablotl!
Diu 23(1 de candidaţi pentru 25 locuri v caute In secţia conductorilor de la şcoa de poduri şi şosele, aii fost admişi numai 1
Primii cinci la clasificaţie aii fost prim ca interni.
Cine se abonează la ziarul „E-poca“ plătind costal abonamentului de 20 lei pe un an cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şl 2 lei *SO bani pentru judele, va pri ml franco, ca premiă, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor tiaba JVovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8° de 204: pagini elegant tipăritf cum şi Tristla, cel din urmă articol al lui Alexandru Lahovarl.
ECOURI
—	Doctorul Olchowski dă consultaţiunl, Intre orele 6-7 seara. Strada Călăraşilor No. 16.
Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. dl spitalelor din Paris, specialist in hoaţele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. S. 143
—	Restaurantul Dimitrie Enescu, din str. Sft. Ionică, In dosul Palatului Regal, după o nouă şi Îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de mîneare.
Bucătăria aleasă, Roinluă şi Franceză, de o 'perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată în vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele.
—	Aflăm că vechia şi cunoscuta droguerie Ilie Zamfirescu s’a mutat în propriul săil local din strada Academiei No. 8. Sit. 131.
Oronic& judiciarii
Crima din strada Clementei
Erl, s’a înfăţişat Înaintea Juraţilor din Ilfov, procesul sergentului Florea lonescu, care a u-cis astă vară, Iu ziua de ti Iulie, pe fosta sa amanta, Eva Georgescu, servitoare la d. C. Boe-rescu.
Şedinţa se deschide la orele 12 şi un sfert. Presidează d. Paleologu. Fotoliul ministeriulul public e ocupat de d. procuror Dobrescu. A-părarea este reprezintată prin un domn avocat Negri, necunoscut pe la palatul de justiţie.
Acuzatul pare tare slăbit tn urina suferinţelor sale fisice şi morale. întrebat dacă are apărător, el răspunde că rudele Iul i-aii numit pe d. Negri, care nu venise încă în sală. In fine, d. Negri, care uu era cunoscut nici de d. preşedinte, nici de nimeni din sală, soseşte şi se începe instrucţia procesului.
Din actul de recuzare se vede că acuzatul Fio-reu, care ocupa funcţia de factor postai prin 1890, a făcut cunoştinţă în acest timp cu Eva Georgescu, pe cînd aceasta se găsea ca servitoare în strada Popa Rusu, pe unde locuia şi dînsul. Prin Iunie 1896, pe dnd Eva se găsea ca servitoare la d. Boerescu şi intrase in relaţi-unl intime cu un vizitiu, Vicens Andraş, relaţi-unile el cu Florea se răciseră, şi acesta încetează de o mal veni pe la d. B erescu. Vine o singură data, în Decembrie 1896, cind sub pretext de a-şl lua nişte lucruri, a provocat ceartă şi bătaie, şi dacă nu interveneati nişte servitori s’ar fi făcut omor.
De şi trecuse mult de la ruperea rclaţiuni-lor dintre Eva şi Florea, zi -e actul de acuzare, de şi a-esta trăia de clt-va timp cu o altă femeie, Roşa lonescu, totuşi gîndul lui Florea de a se răzbuna asupra fostei amante nu’l părăseşte, şi’şl şi executa planul în ziua de 6 Iulie, anul acesta, cînd atlase că stăpînil, d-na şi d. G. Boerescu, pleca-erâ la băl. Actul de acuzare arată apoi cum Florea s’a ascuns tntr’un tufiş, în grădina d-lul Boerescu, şi cum după ce a luceicat să omoare pe vizitiu, a descărcat apoi două gloanţe asupra Evel, călcînd-o apoi cu tocurile picioarelor.
In terogatoru I
La interogatoriu, acuzatul răspunde că e de fel din Boliutin, pe care l’a părăsit la raoariea părinţilor lui, în anul 1875, cind era in vîrstă de 15 ani. A fost băiat de prăvălie pe la diferiţi stăptnl, clrciumarl şi băcani, pînă la vîrsta de 21 ue ani, dud a intrat în anuală. La eşirea din armată, în 1886, a intrat ca sergent de o-raş, apoi a fost gard comunal, factor postai. In 1890, cînd avea acest din urmă s rviciQ şi cînd locuia la un circiumar-bacan din strada Popa-Rusu, a făcut cunoştinţa cu Eva Georgescu, care se găsea ca servitoare prin vecinătate şi care venea des pe la băcănie ca să tirguiascâ pentru stăpînil el.
D. preşedinte. — Cain prin ce lună din anul 1890 al făcut cunoştinţă cu acea femee ? Nu cum-va prin luna Iulie? E o dată fatală, acea dnd nenorocita a avut imprudenţa de a-ţl a-corda favorile el. Tot în luna Iulie (1896) ’s’aO rupt relaţiunile dintre voi, şi tot in luna Iulie (1898) al comis asasinatul.
Acuzatul vrea să ingîne numai ceva, vrea să rectifice data numai cu favorurile acordate pentru prima oară, el crede că prin Octombre 1890. Din interogatoriul acuzatului mal reese că şi Eva Georgescu a lost nestatornică Iu stăpini; numai la d. C. Boerescu a stat mal mult, de la 1894, pînă a fost omorîtă.
D. preşedinte.—Nu eşti tu cauza acestei nestatornicii. prin scandalurile ce le făceai pe la stăpînil el ?
R.— Nu, ea era rea.
D. preşedinte.-—Nu te mal încerca acum, după ce al asasinat-o mişeleşte, să mal vestejeşti memoria el (acuzatul e fo*rte agitat). De ce aţi rupt relaţiunile in 1896 ?
R.—Fiind că s’a luat In dragoste cu vizitiu'. I.—De atunci al părăsit-o de tot, te-al luat In dragoste cu altă femee, cu Roşa lonescu. Al uitat-o pe Eva.
R.—Nu, n’arn uitat-o ?
I.—De ce al luat-o atunci pe Roşa ?
R.—Ca să mă mal ajut să mă spele.
I.—Ia spune, de cînd al început să hrăneşti în sufletul tăO ideia de a-ţl răsbuna?
R.—De Ia 1896.
I.—Cînd a trecut atîta timp Ia mijloc, mobilul crimei tale nu poRe fi dragoste. Ia spune, care e mobilul ?
£ R—Dragoste şi fiind că s’a dus după un altul de alt neam (ungur) şi fiind că mi-a mln-cat pai ale.
I.—Lasă chestia naţională la o parte, spune ce te-a determinat inal mult, dragoste saO banii V R.—Iubirea.
I.—Cind al luat hotărîrea ca s’o omori?
R.—Chiar în ziua de 6 Iulie.
I.—Cum aşa, intr’o dimineaţă ?
lt.—Am visat. M’&m sculat foarte supărat.
I.—Ce al visat?
R.—Că m’a lătrat nişte clini.
I.—Şi pentru asta se omoară o femee?
R.—Nu ni’am dns cu intenţia să omor.
I.—Cum n’al avut intenţia, cînd te-al ascuns în tufiş, al descărcat focuri de revolver şi după ce ţi-al văzut victima culcată jos, &I mal căl-eat-o şi cu picioarele.
R.—Nu ştiQ ce am făcut atunci.
L-In definitiv, recunoşti că al omorlt-o ? R.—Recunosc.
I.—Te-at lăudat că n’al avut nici un regret şi că ţi-a părut răă că n’al omorlt şi pe visi-tid. Al acum regret?
R.—Acum îmi pare răfi.
Iflarloril
Se asculta, ca martori, visitiul d-luT Boerescu care povesteşte ce a văzut In ziua crimei; Mu-şeteseu, fost advocat, secretarul d-lul Boerescu, Avram Constantin, cirpaciul din strada Clemenţei, căruia acuzatul ÎI povestise, inaiute de comiterea crimei, romanul săii cu femeea Eva; Roşa lonescu, feuteea din urmă a acuzatulnl. Aceasta povesteşte că n’a simţit nimic din atitudinea bărbatului cu care trăia, de vi’o 7 luni, de relaţiile acestuia cu Eva. Florea se purta cinstit şi venea regulat acasă. In dimineaţa rrimel, a venit, acisă de ’şT-a luat r*-velverul, zic ndu-I, fără să fie Întrebat, că aşa i »’a dat ordtu.
Se renunţa la cel-l’alţl martori.
HeeMmilorlul fi pledoaria
D. procuror Dobrescu Intr’un fin rechizitoriu t prezintă pe acuzat nu ca victima iubirel, ci ca victima geloziei. E o deosebire Intre iubire şi gelozie. Iubirea are un fond altruistic, pe cind gelozia are un fond egoist. Florea n’a iubit, dar a fost gelos cind un altul a reuşit să-I ia femea, pentru care pretinde că a cheltuit bani. In toată viaţa lui, prin nestatornicia sa, a probat că n’are euergia de a so menţine într’o situaţiune. El e un învins al acestei societăţi, un degenerat, un periculos, cu care societatea nu poate face alt ceva de cit să se scape de dinsul.
Reprezentantul ministeriulul public conchide la un verdict afirmativ, fără circumstanţe uşu-rătoare.
D. Negri pledează patima iubirel, care e o boală cunoscută in ştiinţă, sub numele de surescitare pasională sati demenţă accidentală.
Verdictul
Juriul răspune da la chestiunea de omucidere cu voinţa, nu la chestia de premeditare, da la chestia de pindire, e mut asupra circumstanţelor uşurâtoare.
Curtea condamnă pe Florea lonescu la munca silnică pe viaţă.
Iţugui verdict
Verdictul acestu a fost foarte mult comentat de numerosul public asistent. Se crede că juraţii s’aO înşelat. El credeaţi poate că respun-zînd negativ la chestia de premeditare, ar fi evitat acuzatului pedeapsa rnuncel silnice pe viaţă. Ar fi trebuit, dacă ar fi avut această intenţie, să fi răspuns negativ şi la chestia pîndirel.
ŞTIRI MĂRUNTE
* Aii fost numiţi;
D. Nicolae Răşcanu, comisar în Tulcea ; D. Chiriac Minciu, comisar In Huşi.
Wilhelm II
ABONAŢII NOŞTRI
pe un an, vor beneficia de un RABAT
la următoarele case comerciale dintre cele mai de frunte din Capitală :
A. Menu-opticien. Instrumente chirurgicale şi de ştiinţă, calea Victoriei 88, ms-ă-vis de Palatul Regal.
Adolf* Naloiuon—Sobe, maşini de bucate, paturi de fer, etc. str. Doamnei 14. H. LnMgnrlen—încălţăminte pentru Dame şi Bărbaţi, eto. calea Victoriei 55. F. NTovak—Mănuşi, calea Victoriei 72, Piane, calea Victoriei 126, Trăsuri de lux, calea Victoriei 91.
Tli. Rudivo» — Bijuterie, argintărie, ceasornice şi articole de fantesie, calea Victoriei 32.
F. I. Keaitel—Maşini de cusut Pfaff şi Werlheitn, precum şi toate cele-l’alte sisteme; Biciclete, strada Carol 14. fonul. Gebauer — furnisorul Curţet Regale. Note şi instrumente muzicale. Catalog gratis. Calea Victoriei N. 43. Tipografia «Ilellade»— Stabiliment de arte grafice, Cărţi de vizită, comp-turi, Compturl comerciale, Registre, Teze şi ori-ce uvraje, str. Clemenţei 3. Spre a benefi ia de rabat la articolele
acestor case, onor. noştri abonaţi vor prezintă chitanţa de abonament.
adică de la Urla de bol, pină la iaz, o distanţă de 2 chilometri.
la Constantinopol
Constantinopol, 8 Octombrie.— Maiestăţile Lor germane aii făcut aseară o plimbare pe vapor, pentru a vedea minunata iluminaţie a Bosforului şi nu s’ail Întors la Yldiz Kiosk de cit pe la miezul nopţel.
Majestaţile Lor s’ati dus azi dimineaţă, cu trenul de Anatolia la Hereke, să vizi* teze fabrica de covoare a Sultanului- Aîl fost primite de Haidar-paşa, în mijlocul ovaţiunilor entusiaste ale mulţimel şi s’ail întors seara la Constantinopol.
Constantinopol, 8 Octombrie. — D. de Bfl-low a făcut o vizită lungă d-lul Sinowiew, ambasador al Rusiei.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Aprovizionări de Inrnft. — Mal multe furturi s’aO comis în Capitală, în vederea iernel. — Zigmund Aizic, din calea Văcăreşti 122, a furat de la d. A. D. Iosif, din str. Isvor 36, suma de 500 lei.
Cînd ÎI era lumea mal dragă, insă, secţia 25 a pus mina pe Zigmund, i-a luat banii şi l’a trimes la arestul poliţiei.
—	Tomes Ianoş, din str. Vultur, 13, a furat —ce-I lipsea omului—un palton de la Petre Ştefan, din str. Fraţilor 83.
Nemiloasă însă cum e, secţia 38 i-a luat paltonul şi l’a încălzit în palme.
—	La arestul secţiei 36, Mihalache Dumi-trescu îşi ispăşeşte păcatele, fiind că a fost prins în momentul cînd se îmbrăca cu o manta —tot în vederea iernel — furată de la Dumitru Petre din str. încurcată No. 32.
—	Ţuică Iuţov, servitor al principesei Maria Ghica, diu şoseaua Kiseleff, a fost arestat la po* liţie, fiind-că a furat stăpinel sale. pe cind lipsea de acasă, o sută de lei.
—	V. Minculescu,—se vede că-I lipseaţi numai serviciile de masă, pe cari’ le-a furat de la d-na Angela Miclescu, strada Polonă 50, a tost arestat la poliţie.
—	D-lul An. Georgescu, din Cimpulung, i s’a furat, zilele trecute, un inel de aur cu pietre de diamant, de mare valoare.
Autorul acestui furt a fost descoperit erl in strada Parfumului 28.
Marcu Hairasohn, aşa se numeşte pungaşul, a fost arestat.
Ineercare de sluncldere. — Erl, pe la orele 5 seaiv, Moldoveanu Oprea, din Calea Ra-hovel 151, a cercat să se sinucidă, bind o soluţie de chibrituri disolvate în apă.
Vecinii Iul, auzind ţipetele nenorocitului care se sbătea de moarte, aă venit imediat în ajutorul victimei chibriturilor şi l’a ti transportat la spitalul Colţea.
După chiar declaraţia lui, Moldoveann a căutat să’şl râpue viaţa din cauză că furase o sumă de bani de la stăpînul sati Zaharia.
Condamn»! prin». — Ioniţâ Dumitrescu, autorul unei crime comisă în judeţul Ialomiţa, condamnat zece ani muncă silnică, dispăruse cît-va timp şi nu i se da de urmă.
Erl, agenţii poliţiei de siguranţă au prins pe Dumitrescu, în capitală.
Incendliirl. — Uu foc a distrus grajdul proprietarului tabricel de zahăr din Săscut.
21 boT, cari se aflat! în grajd, ati fost găsiţi, a doua zi dimineaţă, carbonizaţi.
Pagubele trec peste suma de 9000 lei.
»** In comuna Aghiol, din judeţul Tulcea, moara cu aburi a d-lul Ion Milian, a fost prefăcuta în cenuşă, de un incendia, declarat din cauza unor scînlel ce au sărit de la o locomo-bilă la paele morel.
După cum ni se comunică din Aghiol, pagubele trec peste 12.000 lei.
Mtrangnlare. — Femeia Safta Negru, din comuna Mibăeştl, Olt, suferind de o boală incurabilă, s’a strangulat, Marţia trecu1 ă, cu o fringhie, de un pom din curtea caselor unde locuia.
O crimă Îngrozitoare.— O îngrozitoare crimă s’a săvirşit, zilele trecute, în comuna Drîncea, din'judeţul Mehedinţi.
Din cauza certurilor dese ce avea femeia Călina Dincă, cu nora sa, bărbatul acesteia, fiul Calinei, a luat pe mama lui la bătae, pină a lăsat o moartă.
Parchetul de Severin, avizat de această crimă, a inc put anchetarea faptului.
Accident—Lucrătorul Ion Ţuluc, din Săscut, Putna, pe cind lucra la fabrica de zahăr din localitate, a căzut din pod şi a rămas mort pe loc.
Din ordinul parchetului, cadavrul lut a l'ost înmormintat.
Crima diu Blrleştl. — Erl dimineaţă s'a găsit In comuna BirleştI, din judeţul Iaşi, pe malul iazului de pe moşia SpinanI, cadavrul văcarului Gheorghe Strugariu. Pe corp sunt urme de violenţă şi răul.
Se presupune că Strungariu a fost ucis de tovarăşii săi văcari şi tlrlt de la locul crimei,
Focnl dela Pomul Verde, din Iaşi.—
Erl noapte, pe la ora 11, un incenditl a is-bucnil în Str. Primăriei No. 15, la casele d-nel Reghina Golţman, diu Iaşi. A ars caleneauaPo-mul-Verde, compusă din un salon, două odăi şi o bucătărie, locuită de cafegiul Carol Ifaber-mpn, şi de ia care a şi luat foc casa.
Mobilele şi toate lucrurile lui Carol Haber-man sunt asigurate la societatea din Brăila pentru suma de 6000 lei, iar casele eraţi asigurate la societatea Dacia pentru suma de 60,000.
Focul a fost mult activat de un puternic vînt, aşa că dacă n’ar fi venit la timp ajutoare, toate casele pînă în strada Ştefan cel Mare ar fi fost cu desăvirşire distruse. Mnlte din casete cari erafl alipite de acea incendiată eraa deja cuprinse de flăcări şi numai mulţumită activităţii pompieriloi, toate aceste imobile au fost puse în afară de ori- ce pericol.
Se crede că focul a fost înadins pus.
Cu această ocaziune. rău lăcăloril, proiiliud de marea învălmăşeală şi de spaima chiriaşilor şi a vecinilor cari 'si scoteafi bagajele afară, s’a ci introdus în locuinţa Iul Iancu Melţer, fabricant de broderii, furîndu-I linguri şi furcu-liţl de argint, linguriţî de aur, inele de anr cu diamante şi mal multe alte juvaericale in valoare de peste 1000 lei.
Ciuma la Viena?
Viind, 8 Octombrie.—Una diu îngrijitoarele de bolnavi a servitorului B-rriseh, mort !n urma unei infecţiunl de ciumă, a fost lovită de o uşoară iuJisposiţie cu o mică urcare a temperaturel.
De şi simptomele nu fac să se creadă încă că boala ar fi serioasă, comisiunea sanitară guvernamentală a făcut să se transporte bolnava Ia spitalul infecţiunilor.
Consiliul sanitar al Austriei de jos a constatat In şedinţă extra ordinară că măsurile de precauţiune luate cu ocasia acestei morţi care presiuta simptomele ciumei, sunt satisfăcătoare.
Se poate spera că nu se va mal presenta nici un cas de infecţiune.
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Dreyfus
O declaraţie a generalului Fellieua-
Ziarele parisiane publică următoarea de-claraţiune a generalului Pellieux :
«De cît va timp am luat rezoluţiunea de a nu răspunde la nimic şi de a rămîne de granit In faţa tuturor atacurilor. Faimoasa istorie a «complotului» nu este de natură u uiă scaste din decisiunea mea. Mi s’a spus că aveam şi eti partea mea In conspiraţiune şi că specialitatea mea consista în a face, din cind în cînd, călătoria de la Paris la Bruxelles. Nu ţiă ca să dovedesc netemei-i ic a acestor alegaţiunl. Ministrul de răs* boiă, care ştie că n’am fost la Bruxelles, dacă găseşte cu cale, trebue să apare pe subordonaţii săi.»
Origina Iul vPelil-Uleu»
Aurore publică, sub acest titlu, un acli-col în care reproduce revelaţiunle făcute de un ziar vienez, asupra 'originel lui «petit-bleu».
Articolul din Neues Wiener Journai, reprodus de Aurore, este intitulat: «Portarul de la Ambasada Germaniei», şi istoriseşte cum a fost organizat la Paris serviciul de spionagiii* în contra membrilor ambasadei Germaniei, la epoca In care aii fost luate, clteva documente cari figurează în dosarul afaeerel Drcyfus.
Portarul de atunci la ambasada Germaniei este inocent de acest act de spiouugiă ; nu era, afirmă ziarul vienez, complicele agenţilor francezi Statele sale de servicii! în ar mala prrusiană sunt foarte bune ; el era stimat de şefii săi şi cind a venit la Paris în 1864 el merită încrederea ambasadorilor pe cari i-a servil pînă Ia 1896. Acuin el are şeaptezecl şi patru de ani, e aproap orbe şi In urma certificatelor ce are, primeşte ca pensiune, leafa Întreagă.
Neues Wiener Journal esplică cum aii fost descoperiţi agenţii culpabili:
«Cari eraii spionii şi cum operaţi el? «Această enigmă nu trebuia esplicală de cil ani tlrziii.
Aci, ziarul vienez dă explicaţiunl precise, citează un nume, pe ca:e Aurore îl lnlo-cueşte cu X... Era un personagii), adaogă ziarul parisian, pe care serviciul săă îl introducea zilnic la d. de Schwarzkopeu.
www.dacoromamca.ro
EPOCA
«In adevăr, era X .. care făcea spiona- | giul pentru Franţa. Acest individ, locuia lu fata ambasadei, in care d. Schwarzkopen, ataşat german şi cu locotenentul, adjutantul săă, locuiafl şi el, şi unde îşi primeau corespondenta.
« In această casă locuia ataşatul german înainte de procesul Dreyfus şi mai locui Încă doul ani după condamnarea Iul Dreyfus.
«X... era ataşat la serviciul informaţiuni-lor şi el spiona palatul ambasadei şi a casei din tajă. El Îşi făcea meseria cu foarte multă dibăcie.
«El a reuşit să conrupă pe cel doul lachei al contelui de Muenster, alsacieni a-mlndoul.
«X... instalase la dlnsul un adevărat biu-roii de traducţiuue, la care lucra singur noaptea.
«El primea de la cel doul servitori al ambasadei toate htrtiile pe cari le puteai! găsi; el le traducea noaptea şi a doua zi înapoia originalele, pentru ca disparitiunea lor să nu fie observată.
«Demersurile lacheilor fură des.operite. «Ambasadorul se puse singur să pin-dească pe cel doul bandiţi, şi Intr’o zi îl surprinse pe dud forfoteai! prin hlrtiile cabinetului său de lucru, biuroul săfl particular.
«Imediat d. de Murnster îl dete afară.
«D. de Schwarzkopen fiind lnsciintat ,se mută, dar era prea tî'ziti : «petit-bleu» fusese deja furat din buzunarul hainei sale şi transmis de X . Ia serviciul de informa-ţiunl, dirijat de colonelul Picquart.
Xola in Pariz
Matin scrie: In urma unul svon care spunea că Zola s’ar găsi în Paris în Ave-nue Alma, la deputatul Rouvre, procurorul-general trimise un aprod acolo, pentru a comunica lui Zola sentinţa Curte! de Ver-sailles. Nu se ştie încă dacă aprodul a putut găsi pe Zola.
Petit Journal spune că Curtea de Ver-sailles ar fi făcut o propunere analogă şi deduce de aci că autorităţile vor fi de sigur înştiinţate despre eventuala veuire a lui Zola tn Paris.
Procezul Dreyfuz
Ea sfîrşitul acestei săptămînel, revisuirea va veni în şedinţă publică înaintea secţiune! criminale a Curţel de Casaţie. Procurorul general, raportorul Curţel de Casaţie şi advocatul familiei Dreyfus vor produce argumentele lor în deplină libertate.
Henri Rochefort atacă vehement pe Bris-son şi pe miniştri, acuzîndu l de îualtă trădare.
■Scrisorile iui Minierhar.y
Intr’un supliment al unei fol italieneşti, avocatul Cesare Agreti asigură că există trei scrisori ale lui Esterhazy către generalul Boisdeffre şi că una din ele cuprinde următoarele : «Generalul met! ! mulţumesc pentru sprijinul ce al lăsat a mi se da. Dar vă rog a’ml face şi mal mult. Scăpaţi mă, vă rog, în ce priveşte scrisoarea mea către Madame Boulancy, scrisoare care acum e în mina experţilor. Scăpaţi mă, după cum m’aţl scăpat deja din primejdia cu borderoul*.
Conflictul Franco-engles
Paris, 8 Octombrie.— Consiliul municipal din Paris a emis dorinţa ca guvernul fran-ces fără să neglijeze interesele ţării, să desfăşure toate silinţele spre a evita un conflict, grav cu Englitera, în privinţa afacerii din Faşoda.
Ziarele semnalează ştirea după care Fran:ia ar fi dispusă să evacueze Faşoda dacă ar obţine un alt punct pe Nil.
Paris, 8 Octombrie. — Relevînd însemnătatea discursului lui Sir M. Hichs Beach, Temps zice că atitudinea guvernului tn-gles va agrava sarcina diplomaţiei.
Depeşile de erT
Serviciul Ageuţiel Romîne
Budapesta, 8 Octombrie, — Camera deputaţilor. -T- încă nu s’att terminat desbate-rile privitoare la data punerii la ordinea zilei a proiectului de budget provisorifl.
Viitoarea şedinţă se va ţine Slmbătă.
Budapesta, 8 Octombrie. — împăratul a plecat seara.
Viena, 8 Octombrie. — După Corespondenţa Politică, cele patru puteri s’afl înţeles asupra punctului privitor la sporirea contingentului trupelor din insula Creta, urcîud numărul Iul la 14 500 de oameni. In consecinţă, lu curînd se vor imbarca pentru Creta 3000 oameni, dintre cari 1.200 englezi.
Viena, 8 Octombrie.— Corespondenţa Politică află că contele Muraview va sosi mîine la Viena, unde va sta mal multe zile. De aci va merge direct la Livadia, pentru a face Ţarului un raport asupra diferitelor eestiunl politice. Apoi se va Întoarce la Pe-tersburg după o şedere de 8 piuă la 10 zile.
ULTIME MFORMAHiTR!
Inmormîntnrea
Mitropolitului Miron
(Prin flr telegrafic de la trimisul nostru special)
Serviciul di viu s’a terminat la orele 11, după care Episcopul Meţianu a rostit un discurs funebru, storcind lacrimile iniilor de asistenţi.
£ Apoi, la orele 11 şi jumătate s’a format un imens coitegifl funebru, conform programului anunţat de Epoca. Ea ora 1 lungul cortegii! a ajuns Înaintea bisericel din suburbia fosefin, unde afi fost depuse la ultimul lăcaş rămăşiţele păminteştl ale Mi tropolitulul Miron.
Preoţii atl lngenunchiat şi Episcopii aă făcut ultimele rugăciuni de deslegare.
t	1‘omaim
La orele 2 p. m. s’a început «Pomana» în marea sală a Seminarului, la care atl participat peste 200 persoane distinse.
Atenţiunea tuturora era ludreptatâ spre fostul Mitropolit Primat Ghenadie, care şedea între Episcopul Popea şi d. Partenie Cosma, directorul băncel Albina.
La sfirşitul mesei Mitropolitul Gbenadie ] a fost aclamat eu căldură de conmesenl.
Condoleanţe
S’aU trimis sute de telegrame de condoleanţe la Sibifl, printre cari cităm următoarele :
Maiestatea Sa casară şi regească apostolică exprimă Prea veneratului Consistoriă mitropolitan. din incidentul decedăril Excelenţei Sale d-lul archiepiscop şi mitropolit Miron Romanul, Prea înalta Sa condoleanţă.
T.a însărcinare prea Înaltă :
Konig
consilier de Curte Carloviţ, 18 Octombrie.
Cu simţiminte frăţeşti şi cu durere sufletească, exprim in numele credincioşilor mei, eondoleanţa, asociindu-mă la jalea poporului romin, din incideutul trecerel la cele eterne a fericitului Mitropolit.
Pentru mtntuirea sufletului prea-sfinţitulul decedat, se vor trage clopotele la bisericile de aici.
George, patriarch.
Consistai-Ului,
Cuprins de jale pentru ciuda perdere ce Îndură Biserica şi naţiunea romlnâ, vă rog să primiţi expresia adlncel mele păreri de râfl. Dea Dumnezeă sfintei noastre Biserici păstori harnici şi inimoşi ca răposatul întru fericire Miron Romanul.
Take Ionescn.
D-lul P. Cosma
La suferinţa neţărmurită ce vă cuprinde pentru pierderea unul aşa de bllnd archipăstoriU şi aşa de bun romin, daţl-ml voe să unesc şi durerea mea, care este cu atlt mal vie, cu cit nu ml-a fost dat norocul să Intilnesc nici odată pe scumpul repausat. Dumnezeu să vă dea In milostenia lui, putere de a Înfrunta bărbăteşte nenorocirea care v’a isbit.
Take Ionescii.
*
* *
Agenţia Romină ue teRgrafiază : Inmormtntarea mitropolitului Miron Roman s’a făcut In mijlocul unei afluenţi mari a populaţiunel din oraş şi de la ţară.
Consistoriul se va întruni mîiue safl pal-mtine,sub preşedinţia Monseniorului Meţianu, episcop din Arad, pentru a fixa data Întrunire! congresului electoral.
Drapeliştii sunt covoiafî, pe mîine seară, la o consfătuire intimă.
Consfătuirea se va ţine în localul zia-ru'ul Drapelul, din strada Sărindar.
Cronica electorală
CRAIOVA
Partidul conservator a fixat următoarea listă pentru alegerile comunale:
Colegiul I.
D-uu Ulysse Boldescu « Toma Marocneanu « Ştefan Pleşea « Dr. I. Ceruăteseu « N. P. Guran « C. Dumitrescu « N. N. Popp < N. Economu
Colegiul II.
D nu Nae Coandă « Dr. I. Athanasescu « Alex. Varlam « 1. D Grecescu « St. S Rusănescu « N. Dlmboviceauu « G. Tiinoveanu.
tOCŞANl Ecoul Vrancei spune că promisiunile de slujbe şi favoruri ocultisle curg ca ploaea pe capul celor slabi de Înger, se întrebuinţează toate mijloacele, fie ele cit da ridicole, pentru izbtnda cel aşilor la a'egerea municipală.
GALAŢI
Situaţiuuea noastră a conservatorilor, în această campanie electorală, e ctt se poate de avantajoasă, zice Poşta.
Noi nu avem cu noi numai necinstea stft-pînitorilor, ura cetăţenilor pentru risipitorii banului public, trecutul compromis al celor, cari se pretind gospodari ; avem şi mărturisirea preţioasă a liberalilor însuşi cum că la comună nu s’a făcut nimic de către actualul consiliu.
Sarcina noastră, tn asemenea împrejurări, e foarte uşoară.
D. Nicorescu şi d. Moşoifl, doul colectivişti de frunte, afl declarat In Întrunirea ţinută Duminecă tn localul şcoalel No. 3, că actuala administraţie comunală e slabă şi Incapabilă.
Declaraţia aceasta e preţioasă pentru noi; brevetul acesta de incapacitate, dat edililor actuali, dovedeşte că tot ce presa conser-vatoare a scris In potriva ce or de la comună a fost întemeiat, iar dd. Moşoifl şi Nicorescu nu ue-ar fi făcut un asemenea servicifl chiar dacă i am fi plătit.
Confraţii de la Drapelul cred că pot băga vrajba în rîndurile noastre, arăttnd că în cutare localitate s’au admis pe lista comunală attţi junimişti şi atîţi conservatori.
II prevestim că toate încercările lor vor fi zadarnice şi că unitatea partidului conservator se va afirma cu toută puterea la alegerile comunale.
Cit pentru refiecţiunile lor ievorlle din faptul că d. Panu nu va merge la Cra-iova, ele sunt absolut ridicole. D. Panu a făgăduit că va lua cuvîntul în mai multe întruniri, şi puţin importă, din punctul de vedere al unităţii partidului, întrunirea în care d-lui Panu îl va conveni să vorbească.
Hturdza la laţi
Ziarele din Iaşi dafl, asupra acestui eveniment, următoarele amănunte :
In clubul liberal, s’a pus zilele acestea chestia ca premierul s& fie adus la laşi spre a lua parte la o Întrunire publică pregătită ad-hoc de poliţie şi in care şeful o-cnltel să vorbească norodului, Înconjurat de tot partidul local, din care, precum se şlie, cea inal mare parte fac la Bucureşti pe disidenţii.
Cel mal cuminţi din club ufl opinat ca nu care cum-va să se facă o asemenea poznă, c&cl atunci alegerile sunt perdute la sigur. A aduce pe d. Sturdza, in Împrejurările actuale, la Iaşi, zic pomeniţii cuminţi,
este a turna uut de-lemn pe foc; şi ace! cari susţiu aducerea primului ministru, pot trece ca piccadorî, cari afl misiunea de a zădări pe tauri tn arenă, ar&tlndu le peticul roş.
Conu Ghiţă, Insă, a fost de părere cou* tiară. D-sa a emis ideea că dacă guveruul s’ar hotărî să facă oare-carl sacrificii, s’ar putea face d-lul Sturdza o primire din cele mal spontanee şi mal entusiasle,, de cit — a adaos marele electe — pentru a-ceasta trebue trei lucruri: bani, bani şi bani !...
Clubul a rămas pe glndurl.
Azi dimineaţă, la orele 7.20, A. S. Regală Principele Ftrdinand o plecat, călare, la Măgurele, unde se fac exerciţii
de tir.
Contele Thun, consilier la legaţia Austro-Ungariel din Capitală, a fo3t transferat, in aceeaşi calitate, la Berlin.
In locul d-sale a fost numit prinţul Schoenberg, actual secretar la ambasada austriacă din Constantinopol.
Comitetul societăţii pensionarilor civili şi militari, faţă de incalificabilele atacuri ale Independenţei Romlne de aseară, a decis aă convoace o întrunire publică spre a protesta în contra străinilor cari îl înjură cu atita obrăznicie.
Comitetul societăţii a primit dela foarte mulţi pensionari din ţară telegrame de a-desiune la moţiunea votată în întrunirea de Dumineca trecută.
IT'Asoeiaţiunea franceză de chirurgie a ţinut, zilele trecuie, sub preşedinţia doctorului Le Dentu, profesor la facultatea din Paris, al 12 congres de chirurgie.
Prima chestiune discutată a fost : Nefro-tomia. Printre medicii cari afl luat cuvin-tul, ziarul le Temps citează şi pe d. Toma Ionescu, distinsul nostru chirurg.
Archimilionarul şi fiul său
Un proces senzaţional s’a înfăţişat azi înaintea secţiei I a tribunalului de ilfov.
D. I. Braicoff. cunoscutul archimilionas, a intentat un proces în contra d lui Gustav Braicoff, coutestînd că acesta ar fi fiul săfl. Istoricul acestui proces este următorul : Dezmoştenirea fiului
D. I. Braicoff trăia în termeni încordaţi cu fiul săfl Gustav şi cînd în 1893 a încetat din viaţă soţia sa, fiul săfl a trebuit să se expatrieze în Orşova, apoi la Făgăraş şi în 1898 la Braşov.
Bătrînul archimilionar, In vlrstâ de peste 60 ani, ca să desmoştenească pe fiul săfl, s’a Însurat In Aprilie trecut din nofl, adop-tlnd pe cel doul copil al soţiei sale. La Însurătoare, d. I. Braicoff s’a servit de un act dat de nişte martori falşi, prin care se certifică că d. I. Braicoff e născut In Bu cureştl, mahalaua Icoanei, şi că părinţii Iul afl murit tot acolo în 1834.
Origina ti-lui Draico/f
Aflînd despre aceasta, d. Gustav Braicoff a trimis două petiţiunl ofiţerului stăril*ci-vile diu Capitală, desminţind actul falş şi demonstrînd că Jeau Braicoff s’a născut în Amsterdam, Olanda, unde s’a şi căsătorit.
D. Gustav Braicoff a adunat un dosar întreg de acte prin care dovedeşte că tatăl săfl, născut în Amsterdam, a tost angajat în 1854—1875 ca muncitor la marele canal Skebdon din Belgia, lingă Gând, unde a fignrat cu .adevăratul săfl nume de Jeau Baikaert şi mal tlrzifl cu numele de Ba>k-mau.
In 1864 el se afla în Rusia sub numele de Bricovv şi pe urmă In Liban—Curlanda (Rusia) sub numele de Brieofi In 1871 s’a stabilit In Rominia, cu domiciliul în Seve in, cu fiul săfl Gustav şi cu soţia sa Maria, unde afl cumpărat o casă. întreaga societate locală ştia că Gustav Braicoff, e fiul tatălui săfl Jean Braicoff.
Acest proces va continua clte-va zile.
Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: Mersului trenurilor9 Bursa Bucureşti, Cosnita Pieţei, Buletinul cerealelor şi Buletinul meteorologie ce inserăm pa pagina IV.
COTA AEEEOMt
Cota apel Dunărei deasupra etagiilor în zilele de 8 şi 9 Octombre, a fost:
8 Octombre 3 Octombre
Turnu-Severin......0,57 — 0,70
Giurgiu............0,12 — 0,12
Galaţi........- - • 0,40 - 0,57
CLTIMA OM
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Viena, 9 Octombrie.— Contele Goluchotv-sky s'a întors din Galiţia la Viena, în vederea apropiatei sosiri a contelui Mu-
ravittv.
Ciuntă la Viena?
Viena, 9 Octombrie. — O adou a îngrijitoare a Iul Barisoh a foit transportată, ca măsură de precauţiune, la spitalul bolnavilor contagioş*. Ni:;l una din cele-l’alte îngrijitoare nu prezintă simptome de infecţiune şi starea ambelor două bolnave nu inspiră nelinişte.
SPECTACOLE
Teatrul Naţional. Mîine scară, Slmbătă, Ruy-Blas.
Teatrul Bulevard s'a deschis erl seară. Sala arhiplină. Astă seară a doua representaţie.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Puklleaţlunaj
D-nul Popescu Petre din Bucureşti, actualmente student tn şcoala politecbnică din Berlin a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Popeseu» tn cel de «Pretor» spre a se numi «Petre Pretor».
D-nul Grigore Popescu comerciant din comuna Peştişanl, jud. Gorj a făcut cerere la acest Miniser pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Popescu» în cel de «Gh. Brîncuş», spre a se numi «Grigore Gh. Brlncuş».
Domnul George Tabacariu, funcţionar la Tribunalul Bacăfl a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Tâbăcariu» In cel de «Gavri-lescu» spre a se numi «George Gavrilescu».
D nul Ion A. Babei, elev In clasa V»a a liceului real Petru-Rareş diu oraşul Piatra-Neamţu a făcut cerere la acest Miuister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «A. Babei» In cel de «Georgescu» spre a se numi «Ion Georgesiu».
Ministerul publică această cerere, coufoim dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoz ţiune în termenul prevă-zut de aliniatul 2 al zisului articol._______
Primăria Comunei Bucureşti
Consiliul de igienă comunal
M*oveţe zanitare preventive în contra tuberculozei (ofticaj
1)	Tuberculos» ("oftica) este boala cea mal râs-ptndită şi este molipsitoare.
2)	Tuberculosa se răsplndeşte prin scuipăturile şi flegmele ofticosului, precum şi prin stro-piturile aruncate din gura bolnavului In aer, prin tuse, prin vorbire, prin strânutare şi prin sărutări inul cu seamă a copiilor.
3)	Nu trebuie ca ofticosul să scuipe pe pardoseala camerelor, pe covoare, pe scări safl în trăsuri, in vagoane, otc. unde scuipatul se u sucâ, se prăfueşte şi pătrunde prin respiraţie in plămlnl, dlnd naştere tuberculosel.
i)	Tuberculosa se poate vindeca, dacă bolnavul se caută de la început ; se recomandă dar ca orl-cine s’ar simţi bolnav să se arate c.t mal de timpuria medicului, căci orl-ce intir-ziere este in dauna sânătăţel bolnavului.
Pentru a se feri de molipsire, se va ţine seamă de poveţele următoare :
a)	Bolnavul de Tuberculosa (oftică) trebue izolat, adică să locuiască siugur într’o cameră, dacă nu se poate face izolarea aceasta, atunci cel puţin să doarmă singur într’un pat, avind rufăria şi aşternutul deosebit numai pentru persoana sa.
b)	Bolnavul la locuinţa sa va scuipa tot-d’a una Intr’o scuipătoare cu lichid anli-septic pe fund (acid fenic 5 la sută, creolină 5 la sută sad lysol 8 la sută) şi nici o dată in scuipător] cu nisip, care nu Impedică molipsirea, iar dud ese din casă va scuipa Intr’o scuipătoare mică de buzunar, şi nici o dată pe jos mal ales pe trotuar.
c)	Scuipătorile se vor curăţi zilnic, puniadu-se In apă fiarta şi fierbîndu-se din nofl cu totul, in timp de 10 minute.
d)	Scuipătorile să nu S6 deşarte uiel odată prin curte sati grădini, căci sa pot molipsi animalele domestice, ci tot-d’a-una in latrină.
e)	Rufele şi mal ales batistele in care s’a scuipat, prosoapele, şervetele murdărite do bolnav, trebue fierte in clocote cel puţin timp de 15 minute, safl să se păstreze stilnse cu Îngrijire, nescuturindu-se pentru a le da serviciului municipal să le desinfecteze.
f)	In caz de deces de Tuberculoasă, se recomandă familiei să nu vînză, safl să nu dea de pomană rufele safl hainele defunctului, piaă ce n’afl fost biue dezinfectate, safl să le arză.
g)	Camera in care stă bolnavul să nu se măture nici o dată, ci să se şteargă cu clrpe u-date bine în acid fenic 5°,'« safl in sublimat l°/oo.
li) In cursul boalel să se facă mal multe de1 siufecţiuni la domiciliul ofticosului.
i)	La termenul mutărel într’o nouă locuinţă se recomandă chiriaşilor să desinfecteze bine noua locuinţă prin curăţire, prin spoire safl vopsire din nofl şi spălarea pardoselel came ri-lor, iar dacă se ştie că casa a fost locuită de vre-un bolnav ofticos, să se ceară serviciului municipal a se face o desinfecţnine radicală.
j)	Intre alimentele cari pot transmite tuberculosa (oftica), fiind mal cu seamă laptele şi carnea, se recomandă publicului ca aceste alimente să se mănince tot-d’a-unr bine fierte şi nici odată crude.
k)	Omul sănătos care trăeşte Împreună cu cel bolnav, poate căpăta boala, de aceea se re' comandă familiilor d’a nu consimţi la Însurătoarea copiilor, cind unul din tineri ar fi bol nav de oftică, In caz contrariu soţii se pot molipsi foarte uşor unul de la altui şi copiii, cari nasc diu asemeni căsătorii, vor deveni şi el ofticoşi, căci oftica se transmite şi prin beredi-tate de la părinţi.
l)	Familiile şi persoanele cari vor laa în serioasă băgare de seamă aceste poveţe pot fi sigure că a făcut totul pentru a fi ferite de molipsire.
Aceste poveţe s’afl făcut de Consiliul de I-gienă pubiică al Capitalei şi se recomandă pu biiculul a le îndeplini in interesul sănătăţel.
Aprobate de Consiliul sanitar superior prin jurnalul No. 659 din 26 Maifl 1898.
Primar,	Medic Şef,
C. F. Bobencn. Dr. N. Georgeacn,
II A WTTT de Pe moşia Săftica, proprie-OaLi U Lj taiga d-lul IO AN N. L AHO-VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 se d& cu arendă. Doritorii se pot adresa la ^prietar.	Sit. 141
local de staţie pentru biciclist!.
propr
Memet Eff. Aghazade
107, Calea Victoriei, 1(>7
întors din Smyrnacu un mare transport de covoare veritabile fie Turcia şi Ue Perzia, Invită onor. sa clientelă a vizita magazinul săfl Calităţi de covoare extra-fine de orl-ce mărime cu preţ foarte scăzut. Specialitate de covoare pentru saloane de lină si de mătase.	Sit 140
r _____________________________
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
1 LBUşi fiO BANI
METR» PATB4T pinii la 50 HANI
Pe Malul Măre! negre
ŞI LACUL TE0HIR GHIOL lu condiţinnl «le plată FOARTE AVANTAGIOASE
atlică in timp tio 4 ani in MB rate trimeztriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată diu cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mai salubră din toată Dobrogea, atit ca climă cit şi pentru calitatea apoi lacului ce o Învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Orl-ce iuformaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul
D-nul I. MOVILA
Hucureşli, Slr. Doamnei, 27
NOU DE TOT
Tuburi de beton sistem Monier
din prima fabrică N. CETIRI DA «Sr Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt «fof la canal» (tout â l’egout) precum şi sin-gurile admise la caualisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect, sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimata.
Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt Înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se triiuete franco la cerere
SCHNEIDER & GEtNENPELDER
Degoeitarî generali	Sit. 27
Bucureşti. Str. Sf. Vineri No. 12_
A vis Important
Subsemnaţii avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că cu începere tle la 2 Octombrie curent, vom vetlez-chifle fontul local „Continental Davi( anexa Hotelului Contineutal ca TttA-I Lff .V I de unde consmnaţiunile se vor servi şi in afară.
M*e lingă viiturile intUgene a venit şi un mare depoxit fie vinuri ztreine.
lUANC.tm IIMCM şi delicioase sunt la dispoziţia onor. Public la orl-ce timp.
De asemenea se va servi Miere Imtigenă in butelie precum şi bere importantă ftin JUiinchen şi tlin Englitera (Porter DierJ.
Cu deosebită stimă TEMHItMCMM 4• BEHTSCH Antreprenorii Marelui Hotel Sit. 114	Continental.
CROITORIA
LUIS RANG
Bucureşti. — Calea Victoriei, 52
A sosit ultimele noutăţi
de Stofe Franceze si Enolese
«i
oentru sezonul de Toamnă. Costume de vânătoare şi Livrele.
SPECIALITATE IN ROBE
pentru
D-NII RT AGiST RATI
Piatră Măcinată
De vîozare cu preţ avan*
t agi os.	sit. 129
A se adresa la ageuţia lucrărilor Casei de Depuneri.
De vinzare
Concesiunea unul teren petrolifer în mărime de 6 pogoane şi jumătate situat în comuna Băicoifl, judeţul Prahova. Condiţiunî avantagioase. A se adresa la d nu advocat M. Fălcoianu, Brăila.	Sit. 144
l>e arendat
Moşia Braniştea-Negoeştl cu trupurile Găvana şi Piatra, din judeţul Prahova, plasa Tirgşor, ca Ia 5000 pogoane şi in apropiere de Oraşul Ploeştl şi gara Brazi, se dă în arendă pe un period de 5 ani, începători de Ia 23 Aprilie 1900.
Amatorii se vor adresa la Doamnă Elena Dr. Tarnescu în Bucureşti, Calea Moşilor, No. 65, in toate zilele de Ia 9—11 dimineaţa şi de la 1—3 p. m.
D-tor Ecaterina Arbore -Ralli
Specialistă in boale fie eopil si femei
Strada Bomană-Tnnari, No. 10
t* O U C3- TJ E S
■A
sa
.ji
Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituantă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL
De pi*tru secole Mzvoru S iinl-M,eger la Pouguez este cel mal nnl-versaâ apreciat «le oiUre Doctori
CARABANA
www.dacoromanica.ro
— Poftim, Măria Ta, răspuusel în sfirşit, deşi al cernit astă casă, tot a d-tale este.
La „LEUL DE AUR“
Sit. 97 Slr. Lipscani, No. 61.— Bucureşti.
Dâră începu să se închine şi o tulburare gro-£ vă se zugrăvi pe faţa el.
— KămSI sănătoasă, Zinco, nu-ţl cer nici la. crăml nici vorbe de mingi ere, vreaâ să mor de
nicia, nici desfrînările tale nu m’afi făcut să-l uit. Fii bine-cuvintat, 1 te ert. Tu al fost cea
Diferite clişeuri pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse.
A se adresa la Administraţia Ziarului.
Tipografia „HELIADE* execută tot felul de lnerărl atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurate-ţă şi cu preţuri foarte a-'vantagioase.
Feriţi-vă «le IMITAŢIUlfl
-waresariB»». Unicul Depozit pentru 16tft Romlnia de
fel SOBE CALORIFERE BELBIANE
I. Bensimon
32, Calea Victoriei, 22
(Vis-ă-ms de Otel de France)
Execută ori ce comande de Mantale Impermeabile de Cauciuc, pentru Dame, Bărbaţi, Copii şi Militari, lu I6te genurile.
1898 Septembrie 80 No. 10231
Avlnd in vedere cererea făcuta do G. I. Panu cu petiţia reg, la No. 15916/98 prin care arătlnd că i-a dispărut două cambii şi adică, 1) una cu data d» 16 Maia 1898 cu scadenţa la 16 Noembrie 1898 semnată de d. Th. Rovaciu în valoare de lei una mie şi a doua cu data de 16 Maiti 1896 cu scadenţa în alb cu ordin des-
mdin renumita fabrică «GODIN» Paris şi Bruxelles
Recunoscute ca cele mal practice şi igienice din punct de vedere al construcţiunet şi al sistemului lor de ven-t leţiuue; sunt recomandate prin certificate de către d-nil dr. Thi odori, Mddărescu. Varlam etc.
Acest sistem a fost aprobat şi introdus la Onor. Direcţiunea C. F. R. şi Onor. Minister de Interne.
Peatru a înlesni pub icU'ui cumpărarea unei tobe bune am redus prtţurle cum urmează :
Sobe No. 1, încălzind 100 metri cubi, Lei 16 >	» 2,	»	150	»	» i 24
Tot în aceste proporţiunl s'ad redus pr» ţările la tot depositul
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare deaoea stă artă, cn oea mal mare acurateţa fi ou preţuri foarte moderate.
Promptitudinea ţi exactitatea sunt de visa Tipografiei._____
nostru de Sobe.
M. leittman S-s or I» Wappner
Calea Victoriei, No. 16 (vis-ă-vis de Episcopie) sit. *i
Ordonăm ea orl-cine posedă cambia cu dala de 16 Maia 1898 cu scadenţa la 16 Noembrie 1898 semnată de d. Th. Rovaciu în valoare de una mie lei şi cambia cu data de.16 Maiti 1896 cu scadenţa în alb, cu ordin deschis semnate de G. Rizescu în valoare de una mie lei să le presinte la greffa Trib. comercial Ilfov în termen de 40 de zile de la publicarea şi afişarea presentel Ordonanţe, cunosclndu-se că în lipsă se va declara fără tărie faţă cu posesorul el.
Presenta Ordonanţă se va publica în «Monitorul Oficial» şi în ziarele «Voinţa Naţională» şi «Epoca» afişîndu-se in sala Tribunalului, la Bursă şi la Primărie, (ss) Preşedinte Alessandrescu	(ss) p. Greffier (nedescifrabil)
Greffa Tribunalului Comercial Ilfov Presenta copie fiind conformă cu originalul se legalisează.
Greffier Niculescu
Portărelul Tribunalului Comercial de Ilfov Presenta copie s’a scos azi 7 Octombrie 1898 spre a se publica prin jurnalul «Epoca» conform disposiţiunel.
Portărel Minovici	R. 3485/98
VMM. DE VtAL este an modificator patern ic al organismului In caşurile oe: •Militai» generali, eretcerea întârziată, cca-valescenţa lungi, anemii, perierea apa-■ fitului, a forţelor slibiciunel nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficienţi a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Hal mult de */> de secol succes proclamă superior catea sa tn tratamentul de gutural, lritaţfunel peptulul, I (fluenţa, dureri reumatismale» scrintiturl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 ţi In tdte farmaciile
Pentru a vă păstra SÂNÂTATEA
PURTAŢI NUMAI
A R-rulul Ml AS ERE M
CĂMĂŞI, EMAYEME, PAJWTAMOAI fi CIORAPI, Sunt sta-f/urele cari JVWJ IJYTRA EA S PAMAT, nu se PASE ESC, absoarbe fl evaporeax.tl transpir alia, foarte călduroase, deci CEME MAI HYGIEAIICE, Recomandate de toate somităţile medicale contra rdcelel, durerilor reumatismale, pneumonia, bronftla, ele.
Depozitul general pentru Bucureşti şi toată ţara la Magazinul
Pantaloni de damă
PANTALON1 n E B A B B AŢI
AU PETIT PARISIEN
Centura III«lenlcfc
Calea Victoriei, 92 (în faţa Palatului)
VICTOR KRAUS (fumisorul Curbei Regale)
C iorapi Higienici
Cantoră 11 Igienică
Flanelă de damă
EPOCA
U Ulii
Buletin Meteorologic.—Observaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Victorel 88,
8 (20) Octombrie lb98: Miezul nopţel ....
7 ore dimineaţa • * • Amiazl. .......
înălţimea barometrică Starea cerului ....
Barometrul este. • •
pe ziua de
•	• + 5f5
•	• +7°
. . +70
•	762mm acoperită in urcare
Institutul Meteorologic ne comunică următoarele :
ErI, timp frumos şi liuiştit şi destul de călduros ; în timpul nopţel a începui un vint foarte tare de la NE, ca.e continuă şi acum. Cerul s’a Închis îndată şi către ziuă a Început o ploaie măruntă şi deasă. Vini foarte tare a bătut aproape In toată Muntenia; a plouat puţin în cîte-va localităţi. Temperatura s’a răcit foarte mult de erl, tn mijlociu cu aproape 10 grade. Barometrul a crescut simţitor pretutindeni in mijlocia cu 6 milimetri; el creşte încă şi este agitat. Astă'Zl timp urit. ploios, vlnios şi rece.
COŞNIŢA PIEŢEI
Joui, 8 Octombi e 1898.
Pitne»			20				20
Jimbla • • • • •		25			*	40
Franzela • • • •		80	Cartof! oblf. • • •	15
Carne de vacă •		80	Cartof! nou! • • •	10
Seti			1.00	Linte		30
Cârne de poro •		90-1.00	Spanac .»••••	50
Untura			1.20	Conopide buo.) •	40
Oiluza • • • • •		1.20	Ardei («ut») • • >	—
Pttrcelu • • • •		—	P»tl»gele (suta) • *	6.00
Berbecu • • • •		50	Fasole Yerde • > ■	50
Coroana • • • •		3-3 ao	Morcovi (suta) • •	2.00
GfUcft • • • • •		2 — 2.50	ŢeUna (suta). • • •	8.00
IUta .»••••		80-1.50	Postârnac (suta). •	2.00
Găina			80-1.50	Varza N.		20
Grapa			40	Gulia		05
Ctgâ			1.60	8fecla		05
alău			50	Ceapa •••••*	15
Nlsetra • • • •		1.60	Mala! lux ....	25
Morunu • • • •		1.60	Pere		30—80
Rad (suta) • • •		5-6.00	Ntere 		20- 40
Ou0 (suta) • • •		5.50	Pruue 		80
Unt topit • • • •		2.70	Struguri		80-150
Unt proasplt • •		2.40	Gutui		40
Brânză de vacă		—	Lămil (buo.) • • •	10
Brânză Telemea		1.00	Portocale (buo.) •	
Smântână • • •		1.20	Bodfl (buo. • • «	—
BilCl AGRICOLA
SUCURSALA BRAILA
GrlneAnt’era ferm înv.
» ParisOct.fr. 21.85 >	» N.Sep. » 21 85
* Amsterd. fi. 186 Secară	141
Porutnb Londra susţ. Ovăa » ferm Or»	»
5—7 Octombrie 1898
Londra	inactiv
Hambura	susţinut
Festa Oct. fi- 9.16 »	Mart. » 9.26
,	*	»	7.80
»	»	>	4.67
,	3	»	5.89
ferm
Oriă dispon. » Dec.
> Maia
Oriă scadent » mijlocia » fin Secară Porumb > roş Ore
erpe
AMERICA /New York)
75*/, Porumb 72’/.
71'/.
BRĂILA pe ht. 73—75 , » 76-77
» a 78-81
a » 68—73
> a 75-79 a a 78—81
a a 59 —67
38'/.
37'/,
Lei
Rapifă nu există; sălbatică
9‘/»—10 » 10'/«-ll *11'/» —12—13
»	7»/a —8'/«
» ti'1,-1 . 7'/«—8 » 5'/» - 6»/,
H. 6 -7
Ovă» comun “/o k. 9.60/9.80. Superior 10.00/10.75
BURSA DE
Cursul de la 8 Octombrie
5% Renta p. —	
5%	» am. 1881 99'/.
5%	» » 1892 100’/» |
57,	» » 1S93 iOOţ.
57.	» » 1894 98'/. ,
47.	» * 1889 92s/«
57,	» » 90-94 923/,
47.	» » 1896 93'/a
47.	» » 1898 93 */»
Convertite rurale —	
Casa pensiunilor —	
5v° Obl. c. B. 1883 100	
57.	» » » 1890 ÎOO'/a
i'h	» » » 1895 98>/a
5J/o	Fone. rur. . . 99’/«
47.	» » . . . 92'/.
57.	» urb. Buc. 97*/.
5Vo	» » laşi. 93'/«
Banca Naţion. • 2490 » Agricolă 875 » Romluiel. —
» de scont. 345 Dacia-Romiuia • 457 Naţionala. • •	517
Patria..........130
Construcţii. • • — Bazalt artificial. 400
Letea.............—
Furnituri militare — Tramwayul nofi 1200 Baia Centrală •	—
Napoleonul. • 20.03 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.10'/» Rubla de hîrtie 2.66
JMEMISUM TRKmJMMOn
Plecarea din gara de Nord Sosirea tn fi >r% de Nord
Numele Staţiunilor
Pueloaaa-O.-Luug • • OluJnlţa Saligny • • . PlteşUI-Paria • • • « Ploegtl-Iaşl • • • • • Tltu Smîrda • • • • • Ploeş II-Braţe, v • • • Oomana-Smlrda • • ■ Plorştî-VIena • • • Plteft'-Londra • • • Ploeştl Galaţi • • •
Ploeştl-Braşor • • • Olululţa-Oonstanţa • Constanţa O-tlnopol Olulnlţatalobozla. • Ploeş I Budapesta • Piteşti Peri* • • • • Comana.Giurgiu '. • Ploeştl-Galaţl • • • Tlttt-O. Lung • • • Ploeş tl-Unghen! • • Ploeştî-Lemberg. • Ploeştl Galaţi • • . Constanţa-O-tlQopol ■’*" “uaapi
Dim
610 0U 700 i) 7 »• 7»
7*»
8»
910
11» *)
li*»
sear*
8»
8*»
4** •)
510
6»
Q00
6*°
9» 10» 11" 7W «) 11*0
Numele HUtianilor Din*
GaUţl-Pioeştl • • • C-tlnopol-Constanţa udapesta Tltu. • • Lemberg-Ploeştl • • Onghenl'Ploeştl • • Pucioasa -O.-Lung . • Cftlăraşl-31obozia. • '’mirda-Oomana • • Teoud-Ploeştl • • • G-tlnopol Constanţa Budapesta-Plueştl • Parls-Piteştl • • • .
Braşov-Ploeştl • . . OonatanU-Oiulniţa • Londra-Piteşti. • • Galaţl-PloeţtX • • • Vîrelorova-Tltu • • Smîrda-Oomana • • Braşov*Ploeştl» • • Vleua-Ploeatl • • • Constanţa Ciulnlţa • laşi Ploeştl • • • •
Parla-Titn.........
0.-Lung-Tltu.
Tltu-Budapesta
Tr. *) circulă Luni,») Slmb., ’») JoT, *) Sîmb.,«) Joi, «) Sinib
5»
6»
5**
6«
700
10»
10"
10*»
10*»
lio»
H*o
11"
seara
190»
12»»
4» »)
5*>
T**
7»
8‘»
9*»
10»
6“ •)
10»
tt'Ul 'ţ A Ai AR ULUI *JtiPUVA»
QOMTE8A DASH
34
GHIVA ŢIGANCA
E PILO O
Mal mult de zece ani trecură de la iuţim-plările aci istorisite.
Intr’o frumoasă dimineaţă din luna ’ul Maia, în zilele acelea cind firea Întreagă se îmbracă in haina renaşterel, haina ce dă strălucire şi viaţă la toate,două femei urcafi încetişor coasta muntelui Pionul, lingă Docbia şi mînăstirea Hangului. Una gîrbovită şi abia ţinîndu-se pe picioare, se sprijinea Intr’un băţ de ştejar, cea-l’altă. tînără încă, dar figura el exprima o bă-trlneţe timpurie, bălrîneţea inimel de care faţa omului nu scapă nici odafă neveştejită.
îmbrăcămintea lor aproape sărăcăcioasă semăna cu aceea a ţăranilor ruşi.
După înfăţişarea lor posomorită, după privirile lor abătute, se învederau marile sufe-rinţl cari trecuseră peste capetele lor. Ce tristă privelişte era acum în jurul lor ! Acea frumoasă minâstire a cărei măreaţă zidire oprea odi-uioară toate privirile, acuin nu mal era'de cît o adunătură de ruine. Numai icoana Sf. Fecioare, scăpase neatinsă; la ea ardeatt luminări ziua şi noaptea.
La acest spectacol femeile se opriră; cea lî-
— Aici este ! Zise ea cu vocea sdrobită.
—	Aici, răspunse cea-l’allâ, — ea insâ-ml am adunat rămăşiţele trupului săa, aici l’am văzut pentru cea din urmă oară, unde călugării l’aa scos de sub dărâmături, cind călugării rai l’att luat. Aici îl plîng pînă voia intra în pă-mînt.
—	Aici a murit, aici răsbunarea cerească l’a lovit fără ea să fi primit ertarea mea, fără ca să fi aflat cel puţin că ett mal trăiam !
i — Fala mea, urmă bătrîna, ţi-am făgăduit că am să-ţi povea’esc aici cele din urmă tn-tîmplârl ale vieţel sale !
Şezi colea şi ascultă.
După ce Vasile le-a ridicat mal moartă, din lovitura care ţi-o dăduse acest smintit şi îutor. cîndu-te la viaţă, noi ţi-am tăinuit boala Iul Mihail. Cînd te făcuşi bine, şi vreai să-l vezi şi să afli totul, el era văduv. Domniţa Aniea murise, şi el, cînd la Iaşi cînd la ţarigrad, uimea lumea cu răsfăţul risipei sale. EI căuta ameţeala In desfătări, vrea să-şi ucidă şi trupul şi mintea lot de o dată.
Era mal bine de un an de cînd plecaseşi să vezi mormîntul raaicel tale, cînd într’o zi, cam pe sub seară, cind auzii bălind la poartă ; credeam că e Vasile; mă duseia să-I deschid şi mă aflai în faţa lui Mihail. Val! trebuia ochii mei spre a l recunoaşte: fără slugă, Îmbrăcat în nişte haine proaste, cu un băţ în mină, gtfăind şi galben.
—	Zinco, îmi zise el, şi lu rn’al părăsiţi*
Nu-I putui răspunde.
—	Multe am suferit, Zinco, şi pentru cea din urină suferinţa viO aici.
Mă urmă şovăind; cind se apropie de cămăruţa ta, căzu in genunchi pe prag.
—	Nu sunt vrednic să intru aiclj strigă el, aîcl unde am fost atîl de fericit, atit de iubit. O, cită dreptate avea cind îmi zicea acea sflntă fiinţă : nu te oa iubi ca mine. Nimeni nu m’a iubit ca dînsa şi acum nimeni nu mal mă iubeşte, nici chiar tu Zinco, a doua mea mamă
Apoi, Îmi povesti viaţa lui din urmă. Murind domniţa Anica, se văzu singur, părăsit de toţi. şi atunci se făcu în el o schimbare grozavă. Simţea nevoia de plăceri, de nebunii, şi vruse să-şi împace nevoia aceasta. A fost desfătare, tuturor femeilor, tuturor destrăbălărilor. Dar suferinţa nu-1 slăbia de loc, rcmuşcarea ’I rodea inerefl inima.
In sfirşit veni şi ziua in care nu mal avea ce cunoaşte. I se făcu dor de singurătate, dor de retragere departe.de lumea în care trăise şi îl scirbise.
Dăduse lui Mitică toate averile lui. Trimisese şi minăstirel Hangului o sumă de bani în-somnată.
Se furişase de oamenii lui, de femei, de toţi şi, singur, pe jos, aşa cum îl vedeam, plecase la mănăstire.
—	Înainte dea mă închide acolo, ’ml zise el ara dorit să te văz pe tine, aici, unde a domnit Chiva. Mă călugăresc, nu diu credinţă, căci nic aceasta nu-mi este lăsată, dar fiind că am gustat totul, chiar şi învăţătura, şi totul mă goneşte, totul îmi face silă. Mă călugăresc ca să cuget în voe, să tac şi să mă poeăesc. Poate astfel, voia fi cel puţin ertat în cealaltă viaţă-
Apoi sculîndu-se, adause :
viO şi dacă nu-mi răpuifl viaţa este că nici de aceasta nu sunt vrednic.
Şi fugi. Alergaia spre el, dar se făcuse nevăzut şi nu ştia pe ce drum apucase. M’arn dus de mal multe ori la schit să ’l văd, dar n’a voit să mă primească. Nu eşa din chilia lui de cit pînă la biserică.
In ziua de Pa^tl, din anul acesla, pe cînd se sluja leturghia, o ruptură do zăpadă căzu din munte şi făcu pulbere schitul. Toţi aa fost îngropaţi de vil. Mă duseia şi e0. Val, Chivo ! ’l văzul şi pe el, sdrelit sîngerind, cu părul albit de suferinţe. Aceea era tot ce mal rămăsese din frumosul Mihail de altă-dată.
Oflărl şi suspine curmă glasul ţigăucel.
Chiva nu plîngea, dar strîngea pumnii şi se făcea din ce în ce mal galbenă.
—	Tot vijelia aceea a i’ărîmat şi pe Docbia ? întrebă ea.
—	Da, i-a rupt capul; oiţele i le-a schilodit, Nu era oare el cel mal intndru copil al Moldovei? Ursita trebuia să se împlinească.
—	VreaO să văz şi această perdere, mamă-aideţl impreuuă.
Se scoborîră amindouă in vale, unde totul era stări mat.
—	Atit a rămas ! Ce jale! Totul s’a nimicit, totul, ca şi iubirea sa.
Chiva aruncă o privire lungă asupra acestor lucruri neînsufleţite, martore ale fericirel şi ale celor mal frumoase zile, şi apoi zise incet:
—	Mihail, fără îndoială (ă D-zea te a chemat Ia Dînsul; acum nu ştia bine că n’am fost nici odată vinovată faţă de tine. Aci am făcut un jurămînt pe care nici greşelile, nici nestator,
mal aleasă şi mal mărinimoasă fiinţă, de p» lumea aceasta.
înaintea amintirii tale, repet ceea ce şi altădată ţT-am mal spus că : mort, necredincios, dus, te voia iubi merett ; le ara iubit în totd’a-una, te iubesc şi te voitt iubi mereO, pînă lu ziua cînd îndurarea celui de sus ’ml va îngădui să via sus la tine.
Zinca asculta plină de tristeţe.
Soarele scăpătase, sgomotul serii se micşora din ce in ce, marea voce a naturii so 1 idi-ca recunoscătoare către cer pentru frumoasa zice i-o dăduse.
O femee plîngea, o inimă credincioasă trimetea şi ea lui D-zeO prinosul lacrimilor sale, El le-a primit fără Îndoială, şi a întins către dînsa mina Iul bine-cuviutătoare, căci el o D-zeul dreptăţii şi al îndurării, acel D-zett care a zis:
mult îl va fi ertat căci mult a iubit!
— Sfirşit —
Jl. Y 1 »
Pe lîngâ aiticolele de ferârie pentru construcţii şi unelte de industriaşi diu toate branşele, ’ml-a sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-cimurl do masă, articole de menagia ş. a., d. e.:
Serviciuri de porcelan şi serviciuri de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciu de diferite sisteme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pen donatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor.
Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’rnl visita magasinul şi vor găsi toate articolele necesare cu preturi foarte convenabile şi serviciul prompt.
umixitiu MA1MOLK8CU
Succesoral lu! P. T. DnocovicI
IAŞI BRĂILA :
I> EP O Z I T E IN PRO VINCI E
G. Karesch Succesor, CRAIOVA : S. Benvenisti (Bazarul Oltenia), Gherman F. Lazâr, S. Lazar Benvenisti, GALAŢI ; «La steaua Romîniel», Magazin cu încălţăminte, Fraţii G. Perlea, PLOEŞTI : Constantinescu & Buearescu (La curcubeu), BUZĂU: Fraţii Stoicescu, FOCŞANI : Jacol) K. Hanagik Succesor, BACĂU : M. Hirschenbein fils, PIATRA-NEAMŢ : I. Apotheker, BOTOŞANI: Abr. Mohnblatt, BaRLAD : W. B. Sanft (La Luna), TECUCI : Fraţii Ibraileanu, CONSTANŢA ; L. & I. Lascaridis, CĂLĂRAŞI: Dimitrie Iliescu, GIURGIU : Luca Lucatos, T.-MĂGURELE : Gherasim Lucatos, CARACAL :Theodor Vlâdescu, R.-VÂLCEA : I. Zurescu, CAMPU-LUNG : Nae Aronescu, TÂRGO-VIŞ1E : Vasile Mihailescu, TURNA-SEVERIN : Abr. I. Aladgem, HUŞI : L. Herşcovicl.
Catalogul ilustrat »e trimite gratis ^1 tranco
Bucureşti, Tipografia «HEIJADE». 'Clemenţei No. 3.
C. No. 242.—Exemplare 10.000.
www.dacoromardca.ro
Girant; Sute Elcfterescu.—(Teleion «Epoca»),