SERIA n.—ANUL IT, No. 887—280. ABONAMENTELE In ţară, pe un an . 30 let „ «trein&tate . . 40 „ Manuscrisele nu se înapoiază BED1CŢIA STRADA CLEMENŢEI, No. 3. NUMĂRUL 10 BANI ————- VINERI, 9 0CT0MBRE 1898. PUBLICITATEA uâLnuninx*! pe pag. (II-a 30 bani linia n v |, IV 15 tt Publicaţii: Reclame 2 Lei linia A D3IS NISTKAŢIA STRADA CLEMENŢEI, No. 3. Ediţia de seara IRIANTAIEA BITROPOLITULII URII ÎNALT PREA SFINŢITUL MIRON Arcliicpiseop şi Mitropolit al Transilvaniei şi Ungariei Astă-zl se conduc în Sibiu, la lăcaşul de veci, rămăşiţele pămtnteşti ale unuia dintre cel mal mari Ierarchl ai Bisericei ortodoxe şi al neamului ro-mine8c. 1. P. S. Archiepiscop Miron fu, de fapt, al dvuilea Mitropolit ortodox al Rominilor de peste munţi, de la restabilirea Sfinţitei lerarchil naţionale, că:;i, imediatul Său înuinle-mergător şi părinte sufletesc Mitropolitul Ivici-covict d’abia ales, părăsi scaunul din Sibiu, spre a se întrona Patriarch al Sirbtlor la Carlovitz. Ast-fel Mitropolitul Miron luă în realitate succesiunea uriaşe a marelui Andrei Şaguna, întemeietorul mitropoliei romine a Transilvaniei şi Ungariei, în nişte împrejurări deja destul de grele pentru neamul romînescde sub coroana Ungariei, peste care începuse a se încătuşa lanţurile maghiarismului desfrî-nat prin dualitm. Pe ci ni Mitropolitul Andreii*, mai norocit de împrejurări, favorizat de Curtea imperială, a cărei persona gratissima era, a putut trage prielnic brazda a-dînoă în care a sădit aşeeămintele bisericeşti şi culturale ale poporului său, Mitropolitului Miron i-a revenit greaua sarcină a creşte gingaşele mlădiţe şi a le feri de seceta pustieloara a maghia-rizmului. Pătrarul de veac al arehipăsloriel sale a fost o luptă crlncenă cu duşmanii văzuţi şi nevăzuţi al Sfintei noastre Biserici naţionale, pe care fericitul întru pomenire Mitropolit Miron a dus’o nepregetat şi fără răgaz. In timpul din urmă, bătrîn şi cu sănătatea sdruncinată, n’a părăsit o clipă cîrmuirea navei sale, şi pe timpul ultimului consistor mitropolitan, fiind bolnav, a hiat parte la lucrări, culcat pe un divan, într’o chilie de alături cu sala şedinţelor, de unde asculta desbaterile şi dainforma-ţiunile ce i se cereau. Ast-fel, Mitropolitul Miron a crescut şi înmulţit aşttămirdele credinţei naţionale, pe care o transmite poporului sdă îngrădită într’o cetate tare, care poate sfida marea ispitelor şi viforul furiei vrăşmaşilor neamului nostru cu siguranţă, asemănat devizei: «In tempestate Salus»... Dar sufletul acestui mare Ierarch al neamului nostru, trecea peste hotarele strimte ale eparhiei Sale, cînd era vorba de credinţa Bisericei ortodoxe romine şi de cinstea neamului, înfierind nelegiuirea cu toată greutatea sfinţitei Sale judecăţ { archipăstoreşt l. In aceste momente de jale generală a fraţilor noştri de peste munţi, ca prinos al recunoştinţei noastre veotnioe, cu sufletul plin de umilinţă ne plecăm genunchii în faţa sicriului marelui Ar-chipâstor, in credinţa de a obţine iertarea păcătoşilor din Romînia cari ’i aă amărtt cele din urmă zile prin a lor nemernicie. Baba-Novak. Apoteoza Iul Sturdza ca romîn şi ca naţionalist In sfirşit, ne va fi dat să asistăm şi Ia ultimul act pe care patriotismul nemaculat al (l-lul Sturdza ni’l rezervă. In curind tribunalele romine vor fi sesizate, de comitetul parochial al bisericei Sf. Neculal din Braşov, de o acţiune prin care Statul romîn va fi chemat în judecală^ca să se vadă condamnat a plăti venitul anual către acea biserică, venit reclamat In puterea a 26 de hrisoave domneşti vechi, In puterea legel de la 1873 şi in puterea alocaţiilor bugetare anua’le. Ne va fi dat să vedem pe avocaţii Statului—în urma ordinelor primite de la Sturdza — opuntndu-se la acea plată. Suntem curioşi să vedem pe ce teren Sturdza se va’pune Înaintea tribunalelor noastre, pentru a cere respingerea acţiunel şi chiar cheltuell de judecată. Noi, profanii, plnă acum nu vedem— faţă cu recunoaşterea reiterată din partea Statului Romîn a datoriei—de cit următoarele patriotice argumente: Statul romîn va opune datoriei şi le- gilor romîne legea ungurească din 1880 prin care este oprit ca Statele streine să servească subvenţii şcoalelor şi bisericilor din regatul unguresc. Acesta va fi, probabil, principalul argument. Sturdza va mai obiecta că refuză subvenţia şi pe motivul că membrii comitetului bisericei Sf. Nicolae, nu-1 inspiră Încredere şi nu sunt la înălţimea sentimentelor naţionaliste ale lui. Al treilea argument va fi, de sigur, imposibilitatea de a servi—chiar de ar voi Statul romîn—acea subvenţie, de vreme ce, neavînd alt mijloc de trimitere a banilor de cît prin poşlă, Sturdza se teme ca banii să nu ajungă la destinaţie. Al patrulea argument va fi că Sturdza este dispus să servească renta cu ştirea şi învoirea guvernului maghiar, căci aşa procedează cu şcolile din Macedonia, cărora le trimete ajutoare cu Învoirea Sultanului şi prin un om — A-poslol Mărgărit — care se bucură de încrederea atit a guvernului otoman, cît şi a celui romîn. In fine, ca surprindere pentru toată lumea, de sigur că, în ultimul moment poate înaintea Curţel de Apel—Sturdza va exiba poate un act de la guvernul maghiar, prin care va dovedi că statul romîn şi-a îndeplinit obligaţia, trimiţînd renta direct şi necondiţionat ministerului de instrucţie unguresc din Braşov. Acest ultim argument va fi irtsistibil, căcf, va adăogi Sturdza, că, de vreme ce Statul romîn a plătit odată guvernului maghiar, nu mal poate fi condamnat a mal plăti încă odată comitetului bisericei Sf. Nicolaie. In subsidiari va cere un termen ca să se poată pune de acord cu guvernul unguresc asupra unei persoane care să inspire încredere ambelor State, pentru a servi renta prin acea persoană. — Sturdza va anunţa chiar că este aproape înţeles cu guvernul de la Pesta asupra persoanei, care va fi un d. Ieszenszkv safl d. Benedek Iancso, In orl-ce caz, procesul va fi foarte interesant. La timp vom face cunoscut ziua înfăţişăreî, şi încă din timp, pentru ca toţi naţionaliştii, toţi admiratorii Iul Sturdza In chestia naţională din anii 1893, 1894 şi 1895, să vină din toate unghiurile ţărel ca să asiste la o exibare de sentimente naţionale din partea primulul-ministru, necunoscută încă în nici o ţară din lume. Vom face special cunoscut tuturor secţiunilor «Ligel culturale» din ţară ca să trimeată cîte un delegat. Vom lua toate măsurile ca reporterii şi stenografii noştri să reproducă exact mijloacele de refuz ale lui Sturdza, pentru a le ră3pîndi cît se poate mal cu profusiune în toate părţile. Cu ocasia tratărel acestui proces va avea loc, suntem siguri, şi apoteoza lui Sturdza ca romîn şi ca naţionalist. In tot timpnl perioadei electorale, d-nii membrii ai clubului conservator sunt rugaţi a se Întruni lu toate Mercurlle, la orele 8 şl jrmi. seara, tu saloauele clubului conservator. Prin urmare, la Iaşi Dimitrie Sturdza va declara, Dumineca viitoare, că este absolut imposibil pentru viaţa politică că vorbeşte pentru ultima oară ca prim ministru. Astea vor forma tema discursului lui Dimitrie Sturdza Ia apropiata întrunire de Ia Iaşi. Acolo ’şl va lua adio de la şefie şi de la guvern. Fără nici un regret. STURDZAJ.A IAŞI Ziarele anunţă că guvernamentalii vor ţine, Duminica viitoare, o întrunire publică la laşT, la care va participa şi va lua cuvîntul şi Dimitrie Sturdza. Toată lumea se întreabă, cu drept cuvînt, ce va putea spune Sturdza cetăţenilor eşenl ? Unii cred că trădătorul chestiei naţionale va vorbi despre chestiunea şcoalelor din Braşov. Noi credem că această părere este greşită. Dimitrie Sturdza nu va vorbi nici despre şcoaieie din Braşov, nici despre decorarea lui Ieszensky, nici despre episcopalul din Macedonia. La Iaşi, Dimitrie Sturdza a fost proclamat şef al partidului naţional-liberal. La Iaşi, Dimitrie Sturdza a luat angajamentul să aplice, venind la putere, programul partidului, votat in congresul ţinut tot la Iaşi. La Iaşi, Dimitrie Sturdza, cîle-va zile după venirea sa la putere, în 1895, a vorbit pentru prima oară cetăţenilor ca prim-ministru. EI bine, la Iaşi, Dimitrie Sturdza va spune că este incapabil să suporte mal departe greaua sarcină de şef al unul partid. La Iaşi, Dimitrie Sturdza va spune că este incapabil să aplice măcar un rlnd din programul partidului. S’o vedem gi p’asta! Circulă cu perzistenţă zvonul că d, general Eraclie Arion, comandantul corpului II de armată şi unul din cei mai distinşi ofiţeri ai armatei noastre, va fi înlăturat de la comandamentul său, S’o vedem şi p’asta ! Să vedem dacă le va fi permis organizatorilor de pronunciamente, oamenilor cari au introdus politica în armată, să se atingă de cei mai de frunte generali, spre a-şi satisface se tea de răzbunare. Să vedem dacă nici înaltele sfere mi lităreş'4 nu pot scăpa de atingerea criminală a unui guvern care n’are nimic sfint, şi dacă toate instituţiile pe cari se întemeiază Statul sunt osîndite a fi zdruncinate de acest guvern. Conflictul Palladi-Robescu Gestiunea listei colectiviste Un conflict grav, care poate să aibă drept consecinţă o debandadă generală în tabăra colectivistă din Capitală, a izbucnit între marele elector Q. Palladi şi între primarul Capitalei d. C. F. Robescu. Despre acest conflict, un guvernamental marcant, ne a făcut următoarele destăi nutri preţioase : — Pină în ziua remanierel ministe riale, guvernul nu putea să se ocupe des pre cestiunea primăriei Capitalei, aşa că tot ce 8’a fă-.ut pînă atunci în vederea a-legerilor comunale, s’a făcut pe răspunderea primăriei. Guvernul spera că se va putea face o înţelegere cu o parte din drapslişti şi, fireşte, că în vederea aceasta a suspendat cestiunea alcătuirei listei, precum şi cestiunea dacă Robescu va mai fi menţinut în capul listei. Odată rema nierea făcută, guvernul a trebuit să se intereseze de campania electorală şi să se organistze mai ales in Capitală, unde situaţia partidului liberal este foarte corn promisă, în urma netrebniciei de care a dat dovezi actuala administraţie a comunei. Dona agenţii electorale «Campania electorală din Capitală a fost încredinţată d-lui Palladi, care cu noaşte toate mahalalele şi e in măsură de a organiza o luptă în condiţiunl egale cu conservatorii. D. Palladi s’a pus pe lucru. Neavînd nici o treabă la ministerul de finance, unde nici nu se pricepe, căci biu-rourile fac tot, el ziua şi noaptea aleargă prin toate părţile Capitalei, face vizite electorale, organizează comitete electorale pe suburbii şi ţine conciliabule acasă la el; pot să zic că loctiinţa d-sale s’a transformat într’o agenţie electorală. *Pînă aici lucrurile ar merge bine. Dar de vr’o două zile cei de la primărie aii început să bănuiască pe Palladi şi să-l spioneze. Bănuiala lor provine din declaraţiile făcute de însuşi Palladi, că Meii-siano şi Solacolu nu vor mai figura pe listă ; din şoaptele unor oameni de încredere ai guvernului, că Robescu nu va mai fi primar. Şi în consecinţă, noi guvernamentalii,ne aflăm acum împărţiţi în două tabere, cu două agenţii electorale, una la primărie şi alta la Palladi. Şi ambele a-genţii, deşi în aparenţă lucrează împreună, în fond Insă f ie-care lucrează pe socoteala sa». Mtobeneu aaă /*/•. Omnitremeu *ln acest moment lucrurile stau ast-fel: guvernul voind să sacrifice pe d-nii Robescu, Melissiano şi Solacolu, lucrează prin mahalale in comptul său prin d. Palladi; iar Robescu, simţind o mare tragere pe sfoară din partea guvernului, lucrează prin primărie pe socoteala sa.» acord asupra întocmirei listei. Ba chiar se vorbeşte că va fi exclus şi d. Nicolae Smadu, din cauza nemulţumirilor ce a provocat de cînd este în comisia interimară. In afară de acestea, d. Smadu a perdut sprijinul ginerelui său, d. G. Scăneru, fost ajutor de primar, care nemulţumit cu cele ce vede că se petrec în tabăra liberală, va da concursul său opoziţiei. DIN ALE MOASTRE _________________ Sunt tipuri fără absolut nici o instrucţiune, fără nici o posiţiune sociali cari, spre a arăta că sunt oameni cu greutate, tipăresc pe cărţile de visită, sub numele lor, următorul titlu : « Alegător în colegiul I-itî pentru Cameră pi Senat.» Ast-fel procedează d. C. Stoicescu, de cîte-orl e chemat să facă parte dintr’un minister. In lipsa unor merite speciale spre a atrage atenţiunea lumel politice din străinătate, actualul ministru al justiţiei, s’a grăbit să telegrafieze ziarului Le Temps că d-sa este proprietarul celei mal frumoase case din Bucureşti şi că salonul d-sale vine al doilea după al doamnei Zoe Sturdza. Nu lipseşte acestei înformaţiunl de cît explicaţia distribuirel camerilor din întreaga clădire, cu apă, gaz, la toate caturile, odae lentru bae, cabinet de toaletă şi tout h l'e-goţii... y compris proprietarul! — «Fericiţi oameni mal sunt şi RomîniJ, o fi zis Brisson, citind telegrama publicată în Le Temps, Ei au avut norocul să găsească lentru departamentul justiţiei un om ideal, omul care posedă cel mal frumos salon din îucureştl, după acel al d-nel Zoe Sturdza!» Mal bine de cît aşa, ce ar putea dori magistratura noastră ? Tiblflr. Discursul d-lui general Arion pronunţat ta tlemvelirea monumentului generalului Aon £m. Floremcu Credem de actualitate să publicăm discursul rostit de d. general Arion, comandantul corpului II de armată, la inaugurarea monumentului ridicat de ofiţeri în memoria generalului Florescu. Facem aceasta, cu atit mal mult, cu cît pronunţarea acestui discurs a fost un adevărat act de curaj. Se ştie, in a-devăr, că la inaugurarea monumentului, de şi era vorba nu numai de un fost prim-ministru, ci şi de un ilustru militar, n'a asistat nici un adjutant al Ilegalul, Se spunea chiar de atunci că d. general Arion va fi lovit. Iată patrioticul şi curagiosul discurs al d-lul general Arion: Scumpi camarazi, Onorabilă Adunare, Nu ne-am adunat azi d’inaintea vre uuut catafalc; totuşi inima mi se strînge de durere. Am venit aci pentru a sărbători una din cele mal frumoase acţiuni, care mal mult onorează pe acela care o provoacă de cit pe acel cari îndeplinesc o recunoştinţă către un om însemnat al ţărel, călre un susţinător al oştirel. Noi voim să gravăm in piatră şi în bronz aducerea aminte despre acela care a lucrat la desvollarea şi propăşirea instituţiunilor noastre militare. Noi voim să arătăm tiuerilor şi generaţiunilor care ne vor urma, că nu prin ingratitudine şi uitare cine va răsplăteşte munca acelora cari, ca generalul Florescu, şl aQ sacrificat toată viaţa lor pentru armată cu un devotament fără margini- Care om din generaţiunea sa, aşa de bogată In oameni de frunte, a putut să ră-inînă strlns legat de meseria sa ? Epoca în care el a trăit era aşa lu cit curentul deşteptărel naţionale l’a aruncat,fără casă vrea, în vîrtejul luptelor politice. De aceea lutîluim pe generalul Florescu In numeroase alte ramuri de activitate omenească şi ocupînd tot-d’auna primul loc de brav soldat. Nu ne este dat nouă de a-1 descrie, de a’l aprecia şi de a l urmări în această altă cale ; însă nu ne mirăm nici de cum de a găsi la dtnsul, şi In aceste direcţiuni, aceeaşi vigoare, aceeaşi înţelepciune şi aceeaşi pricepere ca In ale armatei. Istoria nepărtinitoare îşi va lua sarcina de a arăta aceea ce a făcut generalul Florescu ca om politic şi ca om de guvernămînt. Noi, vechil săi amici şi discipoli, cari ain crescut în braţele lui şi cari am primit de la dtnsul educaţiunea militară, nouă ne este dat de a vorbi numai ca militar despre vechiul nostru şef şi camarad. Acela care ar voi vre-odată să scrie istoria propăşirel oştirel noastre, ar fi obligat, Slin singurul acest fapt, de a face biogra-a generalului Florescu. Aceea ce reese mal înainte de toate în viaţa sa şi din actele sale, şi învăţămîutul ce el ne a lăsat, este iubirea fără de margini pentru oştire şi credinţa ce a avut în viitorul el. Numai cu aceste două pîrghil şi cu cunoştinţele dobîndite de el în şcoala de stat-major din Franţa, generalul Florescu a întreprins opera gigantică de a transforma vechia «streajă pămlntească», ce a găsit la întoarcerea sa din streinătate, într’o armată pe care am văzut-o pe cîmpurile de râsboiti din Bulgaria. Această mare idee nu era vedenia unul visător şi realizarea sa nu era de asemenea nici de cum mulţumirea sufletească a vreunul ambiţios ; ea îşi avea origina Iu studiu! profund al trecutului nostru istoric, în prevederea viitorului ţării şi în convincţiu-nea luminată a misiune! sale naţionale. «De azi Înainte, ne zicea el adesea, nu trebue să mal căutăm vre un sprijin nici în simpatiile popoarelor de aceeaşi rasă cu noi şi nici în acelea cari afi interes de existeuţa noastră politică ; ajutorul cel mal puternic trebue să-l găsim în noi lnşi-ne. De aceea, repeta el fără încetare, ne trebue o armată tare, a cărei instrucţiune şi armament ne va da calitatea care lnloeueşte numărul». Dacă îmbrăţişează epoca cînd el a început să realizeze această mare cugetare patriotică, ne întrebăm cu mirare dacă cumva el nu urmărea o utopie şi nu era des-curagiat dinaintea numeroaselor obstacole cari se ridicaţi atunci Iu contra Îndeplinirii nobilei sale doriuţe. Ştim, in adevăr, cit de mici eraţi atunci resursele ţării la această epocă, şi ştim de asemenea cit de numeroase erau trebuinţele de tot felul cari cc-reatl importante sacrificii generaţiunil de atunci. A trebuit generalului Florescu un spirit excepţional de organizare, o inteligenţă supeiioară şi o activitate neobosită pentru a face, relativ, multe lucruri cu nişte resurse insuficiente. Insă, mal Înainte de toate, el avea de învins rezistenţa şi inerţia acelora cari nu împărtăşeaţi încrederea sa, cari considerau armata ca o iiisliluţiune aproape iuutilă şi o cauză de risipă a averel Statului. Ce frumoasă desininţire le a dat acestora lupta pentru independenţă ! Ce mare satisfactiune şi ce răsplată pentru munca acesul om ! www.dacoromardca.ro 2 EPOCA Nimic nu descuraja pe generalul Fiore-scu. Cu cit vedea mal mult In pericol edificiul, cu atlt euergia sa sporea şi Îl Încuraja pentru a adăuga In fie-care zi Încă o piatră fundamentală. Această luptă eroică, —putem zice din cauza obstacolelor ce în-tllnea la fie care din paşii săi — era rezultatul natural al iubirel sale călduroase pentru armată. De aceea generalul Florescu va rămtne o figură măreaţă lu istoria armatei, tot d’auna demnă de a fi imitată şi arătată de exemplu tinerilor noştri ofiţeri. Atlt de pătrunzător a fost spiritul săfl de organizare, şi atlt de generoasă ţara pentru armata sa, că era cu neputinţă a se rămtne numai cu cele trei regimente de infanterie pe cari generalul Florescu le găsi In Valacliia, la intrarea sa în armată, şi cu slabul contingent venit din Moldova ; el ştia imediat să formeze cadrele şi personalul de ofiţeri pentru 4 divizii complecte, pe cari le-a lăsat atunci clnd a părăsit armata. A trebuit Insă ca el să poseadă neapărat marele talent al organizatorilor celebri: ordine In idei şi spirit practic. De aceea prima sa preocupare a fost desvoltarea şcoalelor militare. Numit membru în ^omisiunea primei scoale de ofiţeri, întemeiată de principii Bibescu şi Ştirbey, el ia aci o parte activă ca profesor, făclnd, pentru prima dată In ţară, nişte cursuri de ştiinţă şi artă militară; dorinţa sa de a resplndi cit mal mult a-ceste cunoştinţe era atlt de tare înrădăcinată Intr’lnsul, In cit îl vedem pînă In cel din urmă ani al vitţel sale făclnd cursul de fortificaţiune elevilor societâţel pentru Învăţătura poporului romln şi ţinînd conferinţe militare chiar în localul Ateneului. Văzlnd că producerea de ofiţeri al şcoa-lel militare nu mergea de front cu desvoltarea repede a armatei, generalul Florescu se preocupă şi de alte isvoare, pentru a răspunde necesităţii de a spori trupele. Om al secolului, el lmbrăţişă cu înlesnire progresul şi deschise accesul corpului ofiţerilor — deschis pînă atunci aproape exclusiv numai pentru fiii de boerl — şi noul-lor pături sociale, care se formaţi prin lucru şi instrucţiune. Acesta a fost scopul lnfiinţărel şcoalel de sub-ofiţerl. Să urmăm, însă, viaţa sa în ordinea cronologică a faptelor. Pînă la 1843, Romînia nu mal avea tunuri de multa vreme. Generalul Florescu aduse el însuşi de la Constantinopole, lu timpul domniei prinţului Bibescu, cele d’în tlifl 4 tunuri şi formă cu ele slmburele artileriel^repreziutată astă zl prin 14 regimente. Devenit ministru de răsboifl în 1859, el începu a pune bazele solide ale instituţiu-nilor noastre militare. Atunci începe el a-devărata organizare a armatei şi avem : Legea asupra puterii armate . Legea cadrelor şi erarhia militară : Legea asupra Înaintării în armată şi legea posiţiunil ofiţerilor; Codul de justiţie militară ; Legea administraţiunel şi a corpurilor de armată, etc. El este acela care întinde orgauisaţiunea teritorială In Întreaga ţară şi transformă astfel pe «grănicerul» regulamentului organic In legendarul dorobanţ de la Plevna. El lnfiinţă o serie întreagă de regulamente de aplicarea legilor militare, regulamente tactice, instrucţiuni şi decişii publicate In Monitorul Oastei, pe care 1 lnfiinţeeză la această epocă. Toate aceste lucrări, necunoscute pînă atunci în armata noastră, formează un monument neperilor de activitatea şi lucrul fără încetare consacrate pentru armată de către generalul Florescu în timpul întregel sale cariere. Tot aşa de mare a fost preocuparea sa şi cu privire la materialul de răsboifl. El a adus arme, tunuri, muniţiunl, trăsuri, etc., el dotează, lntr’un cuvînt, armata cu tot acel material cu care am intrat în campania din Bulgaria. El se preocupă de asemenea a înfiinţa în ţară nişte stabilimente capabile de a produce lucrurile necesare armatei, precum : arsenalul, piroticnia, fabrica de pulbere, a-telierul pentru confecţionarea efectelor de Îmbrăcăminte, depozitele de muniţiunl şi de echipament, manutanţa, spitale, cazarme etc. El Infiinţă: trenul, corpul ofiţerilor de intendenţă şi de administraţinne, reorganiză minislerul de răsboifl. statul-major, depozitul de răsboifl, etc. El ştia bine că bravura şi serviciul conştiincios trebue să fie răs- {ilâtite: înfiiuţă în acest scop atunci meda-ia < Virtutea militară» şi ordinul * Steaua Romîniei», cu care marele nostru Căpitan trebui să răsplătească pe aceia carljlşl făcură datoria pe clmpul de bătaie. Pretutindeuea regăsim mina generalului Florescu; el prevăzu totul şi dădu iinpul-siune spre progresul şi desvoltarea ce in curînd luă puterea noastră militară. Nu există nici o ramură din acest mare tot ce numim armată, a cărei bază n’a fost, dacă nu pe de-a întregul clădită de el, dar cel puţin Începută şi asigurată de generalul Florescu. Spiritul săfl de organizare se întinde pînă In cele mal mici detaliurl ; el nu uita nici de cum îmbunătăţirea vieţii materiale şi intelectuale a ofiţerilor de trupă ; el prescrise popotele şi conferenţele pe corpuri ; el înfiinţa «Cercurile militare», şi avu ochiul la tot ceea ce poate desvolla inteligenţa, a atrlnge legăturile de camaraderie, a forma caracterul şi a perfecţiona educaţiunea ; în fine el formă pe ofiţerul de răsboifl în a-celaş timp cu omul de societate. El nu pierdu din vedere nici faptul că, pentru a avea o armată numeroasă, prima condiţiune era reducerea timpului de serviciu activ şi mărirea celui de rezervă ; apoi că recrutul trebue să vie cu un început de instrucţiune militară; şi în acest scop, precum şi pentru a ridica sus spiritul militar exerciţiul militar, Infiinţă miliţiile, se sili de a introduce concursurile de tragere la semn prin comune; ast-fel atinge toate coardele care, prin vibraţiunile lor, deşteaptă simţimlntul naţional, oţelesc naţiunea şi o pregătesc pentru luptele cari o aşteptafl în viitor. In fine, ca coronare a acestei colosale munci, el ne obicluui la şcoala luptei din timp de pace, prescriind pentru prima dată la noi şi depăşind sub acest raport al ua-ţiunel, marele manevre, cari afi fost o adevărată şcoală unde am Învăţat opera- ţiunile pe cari, in urmă, a trebuit să le a-plicâm în răsboiul din 1877—78. Cu cit a fost de mare opera, atlt a fost de fericită reuşita e). Sunt rari acel cari, ca generalul Florescu, se duc lăsîndu-ne în urma lor atîtea lucruri. El poate să se prezinte înaintea lui Dum-nezefl şi dacă ciue-va îl reaminteşte versurile marelui nostru poet: Iu ziua cea de judecată Clnd faţă ’n cer cu Domnul sflnt, Conştiinţa lui va fi întrebată Ce al făcut pe acest păralnt ? sufletul generalului Florescu va putea răspunde : «Mi-am iubit ţara şi mi-am făcut datoria.» Iată pentru ce, la apelul ce am adresat ofiţerilor invitîndu 1 a contribui la ridicarea acestui monument, toţi mari şi mici, afl răspuns aducind obolul recunoştinţei către acela care a lăsat în armată cele mal a-dtncl regrete. Nu am şti mal bine cum să profităm de învăţămintele ce el ne a lăsat şi să îndeplinim dorinţele sale de cît declarînd că vom iubi armata ca şi el, că vom avea a-ceeaşl credinţă în viitorul săfl şi că noi în-şi-ne, ca şi urmaşii noştri vom fi o sentinelă neadormită la frontiera ţării, gata la toate sacrificiile pentru apărarea el. Fie ca memoria generalului Florescu, re-prezintată prin acest modest monument, să rămînă pentru tot-d’a-una printre noi! lorii {fi deputaţii guvernamentali, precum şi ciţl-va «delegaţi». * * » Se zice că Dim. Sturdza va face declaraţii categorice in ce priveşte pe dra-pelişti şi în urmă se va propune o moţiune, priu care drapelişfll vor fi consideraţi ca ne mal făclnd parte din partidul liberal. In urma acestei întruniri publice se va convoca o întrunire a membrilor clubului colectivist din localitate în scopul de a soma pe d. Ştefan Şendrea, vice-preşedinte at clubului, ca să facă declaraţii categorice în termen de trei zile, că reintră în rîndurile partidului. Contrar va fi somat să demisioneze din vice-preşedinţie şi din club. neaţă prin Capitală, venind din Bulgaria. La gară a fost salutat de personalul agenţiei diplomatice a Bulgariei şi de d. Caton Lecca. UVFOKMAŢn Crisa de la Primăria Capitalei Şoaptele unor amici ai d-lul Palladi, că guvernul e hotărît a sacrifica pe d. C. F. Robescu şi pe d nii Melissiano şi Solacolu, au produs o consternaţie generală la primăria Capitalei. D. C. F. Robescu a solicitat imediat o întrevedere cu ministrul de interne asupra acestei cestiuni, întrevedere care a a-vut loc Marţi după amiazi. In urma acestei întrevederi, d. C. F. Robescu a rămas şi mai nedumerit asupra soartei ce i se pregăteşte. *% Marţi seara d. Robescu a convocat pe ctţi-va amici ai săi, printre cari d-nii Solacolu, Melissianu, Zaharia, etc., la primărie ca să discute măsurile ce ar trebui să se ia, măsuri pentru dejucarea planurilor guvernului şi in special ale d-lui Palladi. In urma acestei consfătuiri s’a hotărît să se convoace o întrunire intimă la clubul colectivist, unde să se ia o hotărîre definitivă în ce priveşte alcătuirea listei şi în ce priveşte lupta surdă ce s'a pronunţat între d. Pallade şi d. Robescu. * * * Eri înainte de amiazi s’a distribuit de către d. Crihan, secretarul primăriei, funcţionarilor şi agenţilor primăriei mii de inivitări tipărite cu următorul cuprins: Domnul meii, Hotărîndu-se a se ţine o consfătuire în seara de Joî, 8 Octombrie la orele 8 juni., in localul Clubului Libera1, atît în vederea alegerilor comunale, cît şi a discuta mal multe alte cestiuni importante, vă rog să binevoiţi a lua şi D voastră parte la această consfătuire în ziua şi la ora sus indicată. Primiţi, vă rog, Domnul mefi, asigurarea osebitei mele consideraţiunl. COMITETUL Clubului Naţional-Liberal Adăog&m că această invitare s’a făcut in urma consfătuirei de Marţi seara de la d. Robescu. Toţi oamenii d lui Robescu au primit asemenea invitări, cu instrucţiunea ca să nu spună nici o vorbă agenţilor d-lui Palladi. D. Robescu speră că va putea ast fel majorisa la întrunire pe d. Palladi. * * * Pe de altă parte, printre colectivişti e-xistă şi un al treilea curent, acela de o împăca atît pe Robescu cit şi pe Pallade. Aceştia propun următoarea şiretenie cusută cu aţă albă. D. Robescu aă fie menţinut în capul listei, dar alt-cineva dintre candidaţi să fie asigurat că va fi ales primar, nu Robescu. D. Robescu simţind însă aceasta, cere ca să fie menţinuţi, spre siguranţa sa,pe listă, cîţi va devotaţi ai săi printre cari Melissiano şi Solacolu. MM. LL. Regele şi Regina, împreună cu AA. LL. RR. Principele şi Principesa de Saxa Meiningen cu suitele aii fost Marţi la Buşteni, visitind biserica domnească, şcoala şi parochia. MM. LL. şi Auguştil oaspeţi afl fost călăuziţi de Prea Cuvioşia Sa Archi-mandritul Dionisie. Suveranii şi perechea princiară cu suitele, In total 14 persoane, afl luat dejunul Ia Părintele Arcliimandrit Dio nisie. Visitind localul şcoalel, MM. LL. şi AA. LL. RR. afl rămas surprinse de progresul elevilor, cari formind un cor, afl cîntat după note mal multe clntece bisericeşti şi naţionale, precum şi celebrul Imn al lui Haydn, sub conducerea bravului Învăţător Mihăilescu. AA. LL. RR. afl felicitat cu multă căldură pe Archimandritul Dionisie şi pe învăţătorul Mihăilescu. Dim. Sturdza la Iaşi Guvernamentalii dau proporţiuni de mare importanţă întrunirei publice convocate In pripă pe Duminică după amiazi la Iaşi, întrunire la care Dim. Sturdza va ţine un discurs plin de.. «grave destăinuiri». D. Ferechide, pe de altă parte, a invitat telegrafio pe toţi prefecţii din Moldova să trimită la Iaşi pe toţi sena * * * Se vorbeşte că fot nşa ie va proceda şl fa clnbnl colectivist diu Capitală faţă de drapelfştl, Imediat după alegerile comunale. * * * Clubul colectivist din Iaşi va da Duminecă un banchet în cl o primejdie, fiind sigur de sprijinul întregului popor. H fl MJIÎ de pe moşia Săftica. proprie-nAHUIj talea d-lul IO AN N. LAHO VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 se dă cu arendă. Doritorii se pot adresa la proprietar. Sit. 141 Ca local de staţie pentru biciclişll. Mare Depott de Lemne cu Stiiijenu si Tăete duse la domiciliu în cor.diţiunl avantagioase, Cer, Tu fa n, elCm cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa Strada Filantropiei, No. 6 la B-nii 1*01*0-FlC'l TMMEOBOBfJ st C-la. 8 < b % M> s s S3 ** PM E Maison Nouvellei MODE 8.—Strada Eegală.-8 4i'c onoat-e de a infot-nta yte | eleonnta sn clientelă că a adun ■ eele^ mal fenimtane modele de! ftălăi-il eretele de tnodinlele cele | mai renumite din 1‘ari*. Sit. 123 1 W Velocipede „CRESCENT CHICAGO I-a marcă americană Model 1898, neîntrecut Ia soli-iditate, eleganţă şi ruliment, preţul lei 375. Nu cumpăraţi biciclete pină cînd nu aţi văzut marca americană «CRK8CENT». Sit. 98 Creicent fără lanţ. Ideal al unei biciclete. Deposit general: COMPANIA AMERICANA Bulevard Elisabet» C«u& Grand Hotel da Boalevard BUCUREŞTI. laBSHHBH Din eduza retragere! din Comerţ a D-iui H, OEHLBERG «lin Str. Carol Xo. 6 vis-i-vis de clădirea noulnî S1 a lat al Poştelor s’a cumpărat şi se vinde ea 27°/o snb cost Vînzarea acestui depozit durează numai scuii timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mai ef-tin de cît ori unde Mobile fine şi bune, tn diferite stiluri. Aranjament» complecte de dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile ele fantezie. Depozit mare de garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite saă negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc. IsxXtrsr-t VIZITAŢI CROITORIA iJ FUBNI80AREA „LtGEI CULTURALE' S. - PASAGIU!, HOMtiV. - S (CEI, VECHlt) Unde a sosit pentru sesonul de TOAMNA şi IARNĂ un bogat asortiment de stofa fine ENGLEZE şi FRANCEZE pentru comenzi ■r CUOIAIjA ŞI AJUSTAU!! EIEfl AlVTA-ma PREŢURILE CONVENABILE Sit. 121 Specialitate iu Bobe pentru Bonmlî Magistrali ■Z. FERIŢI-VE 1»!3 IMIT ATI IJWI II Ni ICUL DJBFOMT PEVFKE TOATA ROM ANI A DE Sobe Calorifere Belgiane din renumita Fabrică «GODIN» Paris şi Bruxelles Recunosrute ca cele mii practice şi igienice din punct de vedere al cons'rucţiunel şi al aisiemulul ior de v ni iqiune; sunt recomandate prin certificate de că1 re d-nil dr. Theodori, Mddărcscu, Varlam etc. Acest sistem a fost aprobat şi introdus la Onor. Direcţiunea C. F. R. şi Onor. Minister de Interne. Pentru a înlesni publicului cumpărarea linei sobe bune ara redus preţui le cum urmează : Sobe H o. I, htvtiiiiuif lOO metri cubt JLet IO 99 99 **9 »» tîZO M 99 99 Tot Sn acesta proporţiuuî s’aii redus pr, ţari’e la tot depositnl nostru de Sobe. M. XAt'tman S-s or I. Wappner (alea liclcrtrl, 'îo. Of. (9’lu-â-rla tle Episcopie) ssaaEBgaifflasre«iaEgamE3Biiara www.dacoromanica.ro EPOCA *DE CITIT De acel ce locuiesc Ţari Nesănătoase ŞI BÎNTUITE DE FRIGURI Una din bolile cele mal teribile, mal cu deosebire In tarile calde şi marecagioase, una din acelea ce causeaza in fle-care zi numărul cel Buletin Meteorologic.—Observaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Victorel 88, pe ziua de ti (18) Octombrie 1898: Miezul nopţel............................-flO° 7 ore dimineaţa.........................-j-12° Amiazl..................................-}-2Ao înălţimea barometrică................... 752mm Starea cerului.......................frumoasă Barometrul este......................staţionar * • * Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : ErI limpul foarte călduros; termometrul s'a urcat şi mal sus ca în ziua precedenta, ajungînd pînă la 31 grade pe malurile Dunărei. In cea mal mare parte a ţârei, termometrul a trecut Ia 25 grade. In Moldova de sus a plouat puţin, iar la Stre-haia a fost ceaţă. Barometrul s'a ridicat pretutindeni in mijlocia cu 4—6 mm. Astă-zl timp frumos, cald şi liniştit. mal mare de decese, una din cele mal disperate şi din cele mal lungi, sunt frigurile. De aceea n’ain şti recomanda lu de ajuns persoanelor ce locuesc ţări nesănătoase unde bîntue frigurile şi acelora ce momentan sunt siliţi să rămiie acolo, de a lua măsuri în contra invaziei flagelului. Pentru aceasta există un mijloc simplu şi sigur; aceasta este de a lua vin de Quinium La-barraque, cure este un extract complect de quiuquină disolvat in cele mal bune vinuri de Spania. COŞNIŢA PIEŢEI Mercuri, 7 Octombre 1898. Pâluea ..... 20 Fasole 20 Jimbla • • • • • 25 Mazere ...... 40 Franzela • • • • 30 Cartofi ohlf. • • • 16 Carne de vacă • 70 Cartofi noul • • • 10 Se 1.00 Linte • 25 Carne de poro • 90 — 1.00 Spanac 50 Untura 1.20 Conopide buc.) • »0 Osinza 1.20 Ardei (suta) • • * — Purcelu • • • . — Pătlăgele (suta) • • e.oo Berbecu • • • • 50 Fasole verde • • * 60 Ouroanu • • • • 2-4 00 Morcovi (suta) • • 2.00 Gâscă 1.50-2.60 Ţellna (suta). • • • 3.00 Raţa ...... 80-1.50 Postarnac (suta). • 2.00 Găina 80-1.50 Varza N. 20 Crapu ..... 40 Gulia — Cega 1.60 Sfecla •••••• 10 alău 40 Ceapa 15 Nisetrn .... 1.60 Malal lux .... 25 Jforu.ua .... 1.60 Pere 30-80 Raci (suta) » • • 5-0.00 Mere ••••••• 20-60 Ou6 (suta) • • • 5.50 Prune •••••• 30 Unt topit.... 2.70 Struguri 80-1.60 Unt proaspăt • • 2.40 Gutui 40 Brânză de vacă — Lămâi (buo.) • - * 10 Brânză Telemea 1.00 Portocale (buo.) • — Bmâutână • • • 1.20 Rodii (buc. • • • — întrebuinţarea Quiniumuluî Labarraque în dosă de un păhărel în fie-care dimineaţa pe nemlncate preservă in mod sigur de friguri, chiar in ţările cele inal nesănătoase. Dacă din nenorocire s’a contractat frigurile şi dacă accesele sunt violente trebuie să se ia chinină ; dar pentru a vindeca apoi iu mod sigur şi fără sdrunciuălurl, cel mal bun remediu cunoscut este tot vinul de Quinium Labarraque. El împedică reîntoarcerea frigurilor şi vindecarea ce se obţine cu el este mal radicală şi mal desăvîrşilă de cit cu chinina din cauza celor-l’alte principii active ale quinquinel ce conţine Quiuiumul I.abarraque şi care complet-tează acţiunea chiuinel. Mal cu deosebire în ţările bîntuite de friguri, acţiunea vinului de Quinium Labarraque e comparabil superioară ori cărui alt medicament, cînd bolnavul este silit să rămiie în mijlocul miasmelor ce i-aO causat boala. Din causa eficacităţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs, Academia de Medicină din Paris, a aprobat formula Quiniumuluî Labarraque, distincţiune foarte rară şi care reco- IlANî’A AUKHIOLA BtJOCESALA BRAILA Qrine Anversferm susţ. » ParisOct.fr. 21.55 » » N.Sep. » 21.70 » Am ster d. fi. 178 Secară 136 Porumb Londra susţ. Ovăz > ca'm Orz s mal slab AMERICA (New-York) 735/» Porumb 705/« 70 'j, BRĂILA Griit scadent k. pe ht. 73—75 » mijlocia » » fiu » » 7 Octomhrire 1898 Londra susţinut Ilamburg ferm Pesta Oct. 11. 8.90 » Mart. » 9.07 » » » 7.66 > » » 4.69 5.83 Liverpol calm Qriă Dec. MaiQ 34’/» 35 Lei Secară Porumb » roş Ore 76-77 78-82 68-74 75-79 78—81 58-67 9 10 Rapiţă nu există; sălbatică II -9'/. -10 3h 11 -12—13 VI* -8 O'/,—7 73/*—8 5'/( ■ 63/« 6—7>/« Ovăz comun °/o k. 9.00/9.40. Superior 9.75/10.50 BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 7 Octombrie 5% Renta p. — 5% » am. 1881 99'/< 5% » » 1892 100'/» 57o > » 1S93 lOO'/a 57, » > 1894 98'I, 47, » » 1889 9PI, 57, » , 90-94 92'/! 47, » » 1896 933/« 47, , , 1898 933( Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5/Obl. c. B. 1883 100 57, » » » 1890 lOO'/s 4V» » » » 1895 98<1, 57, Fonc. rur. . . 997/, 47, , , . . . 92'/, 57, » urb. Buc. 973/< 57, » * Iaşi. 933/4 Banca Naţion. • 2490 » Agricola 375 » Romlniel. — » de scont. 345 Dacia-Romînia ■ 457 Naţionala. • • 517 Patria.........130 Construcţii. • * — Bazalt artificial. 4-00 Letea • • • • ■ — Furnituri militare — Tramwayul noO 1200 Baia Centrală • — Napoleonul. • 20.03 Marka • • • • 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.101 /* Rubla de hirlie 2.66 maudă acest produs lucrederel bolnavilor din toate ţările. Acest produs se găseşte la toate drogueriile şi farmaciile. In vederea eficacităţii sale suverane şi capacitatea flacoanelor salo, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mal puţin scump de cit cea mal mare parte a produselor similare, din care trebue absorbat o foarte mare cantitate pentru a obţine o mică Îmbunătăţire, in loc de vindecare. mfhsvIj TnwxuntMjon Plecarea din Rara (le Nord | Sosire, tn a,r« de Nora Numele Staţiunilor Dim Numele Staţiunilor Dim. Paoloa8a-0.-Lung • • eto Galaţl-Ploeştl .... B*o Cluiniţa-Sallgny • • • C“ O-tinopoI-Constauţa • 604 Plteţttl-Paris .... 700 !) udapesta-Tltu. • • • 6*° Ploeştl-Iaţl 710 Loraberg-Ploeştî • • • 6W Titu-Smîrda 7*° Ungheul-Ploeştl • • • 70» Ploeştl-Braţov • • • 7u Pacloasa*0.‘Lung . • • 10“ Comana Smirda • * * 8 Londra-Piteşti. • • • 4“ l) Piteşti-Parts 6“ Galaţî-Ploejtl • • • • fi»» Oomana.Giurgiu . • • 600 Vîroiorova-Tltu • • • 7“ Ploeştl-Galaţl .... 6» Smîrda-Oomana • • • 7“ Tltu*C.-Lung .... 0» Braşov-PJoeştI. • • • 8“ Ploeştl-Unghenl • • • 9“ Viena-rloeştl .... 910 Ploeştl-Lemberg. » • 10“ Constanţa Clulnlţa • » 9“ PloeştX Galaţi . . . . 11» Laşl-Ploeştl ..... 10« Constanţa-C-tiuopol • 70» 4J Paria-Tltn 6“ •) Titu-Budapesta • • • H40 O.-Lung-Titu. .... 10** Tr. ') circulă l.unî, ’) Sîmb, *) Joi,4) Sîmb, *) Joi, •) Sîmb. HXtl'l'A 'MARULV1 «EPOCA» COMIESA 1>ASII _ 33 OHIVA ŢIGANCA » CAPITOLUL XXII După nelegiuirea sa, Mihail se întoarse cu grabă la locul unde lăsase călăuza. Porni ca un nebun spre Cramsa, pînă ce calul căzu sub el, apoi o luă pe jos, înainte, pînă ce ajunse la castel. Acolo, se sui drept la apartamentul unchiului săO, intră înăuntru fără să bată 1a uşă, fără să întrebe măcar pe slugi. Neinplinirea acestor convenienţe atit de mult păzite, descoperea o turburare adincă. Mihail merse drept la patul principelui Teodor. Unchiul săd se deşteptă, se uită lung la dînsul crezînd că este jocul unul vis. — Unchiule, zise 'el, nu mă întreba nimic, nu căuta să ştid ce s’a intîmplat, nu mă întreba de ceea-ce am făcut. De vrei să scapi pe fiul fratelui d-tale, scoală pe Domniţa Ru-xandra, pe logodnica mea, şi du-ne acum înaintea altarului. lini trebuie un înger care să se roage pentru mine ; îmi trebuie o soţie; nu mal pot rămînea singur nici o clipă, nu vreau să mal am nici prieteni, nici iubită. Ascultă-mă, ori mîine nu raă vel inal găsi cu viaţă. — Facă-se cum doreşti, niepoate, răspunse principele. Să vestesc pe părintele Vasile, ca să vie să vă citească cununiile, slugile vor sluji de martori, căci Miclescu cu Mitică ati plecat de patru zile, şi în Castel nu se află nici un strein. Dar Anica e cam bolnavă, trebue luate lucrurile cu binişorul, spre a nu-I pricinui vr’un răO. Mihail se duse în odaia sa, in care intrînd, se pomeni chemind pe Grigore, care lipsea. — Mort! murmura el cu un glas stins, mort şi el! Apoi se aşeză la masă şi scrise următoarea scrisoare ; «Am d »vezl de trădarea d-lale ; totul s’a sfirşit, înţelegi bine, nu ne vom mal putea vedea. Marchizul de Ronsardîntoarcă-se în Franţa, e0 nu 1 mal ţia în această ţară ; Miclescu şi Rosetti sâ-şl cruţe osteneala de a mal umbla să mă mal vază; o desluşire între noi de acum mi se pare de prisos. Prietenii cari se despart după o asemenea descoperire nu mal aa nimic să-şi spue. Aşa dar, rămas bun, nu mal am prieteni şi jur că nu voifl mal avea nici odată». Trimise scrisoarea la Schitul Ciribuc şi, în năuceala sa, nici nu băgă de seamă ce costum purta; era să se scoboare la paraclis aşa cum se alia. Oamenii ii aduseră aminte. Imbrâcindu-şl hainele sale de boer, înaintea ochilor săi se înfăţişă umbra acelei fiinţe drăgălaşe, jucînd, cîntind şi aruncindu-sein braţele sale nebunatică şi visătoare. îşi aduse aminte de toate întimplările iubire! lor, şi o îndoială sfişietoare începu să-I zdrobească sufletul. — Dacă toate acestea vor fi fost minciuni! Dacă dovezile acelei femei vor fi fost calpe! Se sculă, îşi sfirşi găteala şi se duse la Domniţa. Anica se înfăţişă; la flacăra luminărilor, cu zăbranicul alb pe cap, semăna mal mult cu o iasmă de cît cu o mireasă; totuşi găsi un suris; Ruxandra sta rece şi posomorită. — Principe, zise ea, drept răspuns la închinăciunea lui, în neamul nostru cuvîntul dat nu se calcă ; dar, dacă vrei să capeţi diu nofl dragostea mea, ar trebui multă osteneală spre a şterge şi îndrepta viitorul. Uită-le la nepoala mea şi mă vel înţelege din destul. Paraclisul, altarul, împodobite, aşteptau pe miri; dar val! feţele lor nu se potriveaţi de loc iu împrejurarea care ’I adusese acolo. Mihail, cuprins de friguri, abia se putea ţine pe picioare, iar cînd Ruxandra îl bine-cuvintă, i-coana Chivel se puse între el şi soţia sa, şi căzu la păraint fără cunoştinţa. Această fire a-tît de tare, după ce se luptă cu aceea ce pe alţii i-ar fi omorît, fuse înfrînt în cel diu urmă. 11 duseră în casă şi primul pas pe care Anica îl făcu ca soţie, fu să se aşeze la căpătîiul principelui, cuprins de spasmuri. Vracii chemaţi din toate părţile, puseră cele mal călduroase îngrijiri şi Domniţa nu mal puţin, nepărăsindu l de Ioc, cu toată suferinţa sa. Cînd Mihail se făcu mal bine, Anica căzu mal greQ bolnavă de cit dînsul. Ea ’şî văzuse viitorul sâfl, sdrobit, şi începu să dorească moartea. Din aiurările soţului el, aflase de iubirea lui cu Edwiga, care ’l împinsese la omor ; bănuelile sale se întăriseră. La scrisoarea prinţului, Grigore şi marchizul răspunseră numai un singur cuvînt: ncrecunos cător, şi părăsiră umîndol ţara. Iarna întreagă trecu în deplină linişte. Mihail, posomorit şi încă slab, află, fără să se turbure, de plecarea lor şi a comlesil. In primă-vară, MihaiQ se întoarse de la Iaşi, unde şezuse cu Miclescu. Acesta se dusese în Rusia. Sultanul chemă pe Dimitrie la Constan-tinopol, după ce nu-I dete învestitura pe care o primi Constantin Duca. Mitică povesti tatălui săQ, unchiului şi Domniţii, amănuntele şederii sale la Iaşi, le dete scrisorile ce învăţatul om ÎI încredinţase şi ceru vărului sâh o încredere deosebită, căci mal avea ceva de împlinit. La această întrevedere Mitică T dete un ghiosdăuaş de catifea, cusut cu aur. Mina lui Mihail tremura cînd îl deschise şi scoase trei scrisori. — Asta e lot ? întrebă el. — Bine, dute acum, însărcinarea ţl-al îra-pliuit-o.» Copilul plecă, iar Mihail, cu ochii pironiţi a-supra serisorilor, nu îndrăsnea să le deschiză. In sfirşit, rupse peceţile. Cea d'intl era de la Miclescu. Bătriuul om ii trimetea, o dată cu cele mal aspre mustrări, dovezile sigure despre înşelăciunea Contesei. Scrisorile pe cari i le arătaseră eratt plăsmuite de un fălşuitor.... Uciderea Chivel înfiorase pe toţi de spaimă’ chiar şi pe Edwiga. Miclescu sfîrşa scrisoarea indemnîndu-1 să caute a uita, căci «amintirea e cea mal grozavă dintre suferinţo cînd e amestecată cu remuşcarea.s — Nevinovaţi! gemu nenorocitul, cînd sfirşi scrisoarea. Miclescu are dreptate, sint un mişel,’! Oh ! Chivo 1 Chivo ! După această citire, prinţul nu se mal duse ca de obiceiă la Anica; trimise numai să întrebe de dinsa, nu inînca, nu se mat odihnea. A doua zi trimise vorbă părintelui Vasile ce* rindu-I o intilnire. Acesta se sperie văzîndu-1 în cîte-va ceasuri îmbătrîuit cu zece ani. Mihail mărturisi cucernicului om nelegiurea sa, şi-l rugă să pue să se caute rămăşiţele nefericitei spre a-I face o înmormiutare vrednică de amintirea el. Părintele Vasile răspunse, că, de acord cu Domniţa Ruxandra, a voit să preîntimpine dorinţele prinţului, dar toate cercetările lor ah fost zadarnice; n’a putut găsi nimic. Aşişderea nu mal auzise nimic de Chiva. — Cum ? n'al putut găsi rămăşiţele Chivel, întrebă Mihail. Şi, nici n’al mal auzit ceva despre dinsa... Val, nici o miugîere nu mal am! Sînt blestemat, da.... blestemat de D-zeO... Am nevoe de singuritate, nu pot vedea pe nimeni acum, nici pe Anica, pe care fără îndoială că mi-o va lua D-zeG, căci nu sint vrednic de ea, şi nici nu mă iubeşte. Oh! Nimeni, nimeni nu mă mat iubeşte 1 (Va urma) JL. Y I ^ Pe lingă articolele de ferărie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ml-a sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-cîmurl de masă, articole de menagiti ş. a., d. e.: Scrviciurî de porcelan şi serviciurl de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciA de diferite sisteme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar po onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’ml visita magasinul şi vor găsi toate articolele necesara cu preturi foarte convenabile şi serviciul prompt. DIMITRIE MTAXOI.RS