SERTA n.—ANUL IV, No. 885—278. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE Tti tarâ, pe un an . 20 let strein&tate . . 40 19 99 Manuscrisele nu se înapoiază BEDiCŢIA STRADA OLiUMZENŢEI, No. 3. *■ CA PUBLICITATEA AminturY pe pag. Ill-a 30 bani liniai IV 15 „ » ii Publicaţii: Reclame 2 Lei linia A1>MI NISTBAŢIA STRADA OI.EMENŢELI. No. 3. Ediţia ele seara Moartea Mitropolitului Miron OMUL ŞCOALEI Totdeauna am fost foarte sceptici faţă cu aşa numiţii oameni ai şcoalei, titlu cu care cîţl-va şarlatani aQ cercat şi izbutit să parvină. Aşa, totdeauna am susţinut că d. Foni, aşa numitul om al şcoa-lel, nu este de cit un ipocrit şi un vulgar ambiţios. Acelaş lucru am afirmat de cel de al douilea om al şcoalei, de nesăratul şi plicticosul d. llaret. împrejurările aQ dovedit că a-veam dreptate. Cel intîiQ om al şcoalei, după ce pe rînd a fost ministru conservator şi apoi liberal, a sfirşit prin a lua slujba foarte îndepărtată de afacerileşcolare, aceea de comisar general al expoziţiei ro-mîne la Paris. Cel al doilea om de şcoala, după ce a căutat să înşele lumea didactică vre-o cite-va lunî, astăzi se a* rată ceea ce este în realitate, un vulgar politician cu apucături poliţiste. Isprăvile d-lul llaret sunt multe. Instrument servil în mîinile lui Sturdza, el este un fel de Palade la ministerul de instrucţie, cînd are iniţiativa sa proprie. Nu astăzi ne vom ocupa de fâră-de-legile, de hatîrurile şi persecuţiile făcute de acest politican in corpul învfiţămîntulul. Dosarul acestora ni’l complectam în fie care zi şi va fi gata odată cu deschiderea Parlamentului. De astă dată voim să punem în evidenţă neruşinarea individului, care merge pînâ a’şl tace meseria chiar în alegerile înaltului corp universitar, ca un Chită Mîrzeseu în vre-o alegere politica. Iată faptul. Zilele acestea, ambele universităţi au procedat la alegerea de rectori. Cea din Iaşi a prezintat trei profesori, în frunte cu d. Culianu, care a întrunit cele mal multe voturi, şi cea din Bucureşti, o altă listă, în care d. Gr. Ştefânescu este în frunte cu 40 de voturi, iar d. Coco-Dimi-trescu la coadă, numai cu 1G voturi. Ce face plicticosul d. Haret? începe cu universitatea de Iaşi, la care comite marea, marea necuviinţă de a confirma în demnitatea de rector, nu pe d. Culianu, întliul ales, ci pe un al douilea profesor, în contra căruia nu avem de altminteri nimic de zis şi care nu este în chestie. D. Culianu este rector al acelei universităţi de un îndelungat timp, de 18 ani: este stimat şi iubit de întregul corp profesoral şi nu era pernjfs unul fost inspector şcolar al lui Sturdza — singurul titlu al d-lul Haret — ca să comită necuviinţa de a-1 trece cu vederea şi a se opri la cel al douilea candidat, chiar cînd el se numeşte Al. Xenopol. Din punct de vedere al intereselor înaltului învăţămînt, aceasta necuviinţa nu se explica, căci nu se poate pretinde că demnitatea şi prestigiul universilăţel de Iaşi pot fi mal cu vază reprezintate de d. Xenopol, de cit de d. Culianu. Necuviinţa nu are explicaţie de cit politică, poliţieneasca. Fapta d-lul llaret este faptă nu de ministru, ci de agent electoral. D. Culianu este conservator, d. Xenopol este liberal; iată de ce ministrul-poliţist a confirmat pe cel din urmă şi a înlăturat pe cel dinlîiQ de la demnitatea de rector al universitaţel. Cu universitatea din Bucureşti, purtarea omului şcoalei este şi mal scandaloasă şi deochiatâ. Aici un singur profesor, d. Gr.Ştefânescu, capătă majoritatea voturilor corpului profesoral, iar d. C. Dimitrescu, per- soana familiară ministrului instrucţiei publice, numai 1G voturi. Atît d. Urechiă cît şi d. Maiorescu, cari au căpătat voturi, nu ’şl puseseră candidatura, prin urmare nu ţin să fie numiţi în demnitatea de rector, nici nu fac vre-o pretenţie asupra rezultatului alegerel. Cu alte cuvinte, dintre cel doul candidaţi la rectorat, cari şi-afl pus serios candidatura, unul a întrunit 40 de voturi, iar cel-l’alt 16. In asemenea condiţie, mal poate fi vorba care trebue să fie confirmat ca rector ? Mal poate fi loc a se proceda la o nouă alegere, în privinţa unul candidat care, la în-tîiul scrutin, nu s’a putut urca mal sus de cît la minimul de 1G voturi P Evident că nu. — Numirea d-lul Ştefânescu se impunea cu o forţă iresistibilâ faţă de slabele voturi ale concurentului său. El bine, poliţistul de la instrucţie are curagiul ca, sub pretext de a tălmăci art. 81 din legea instrucţiei şi sub acela de a salvgarda litera şi spiritul legel, are, zicem, curagiul a se adresa rectoratului şi a cere consiliului universitar a decide ori că alegerea cu 16 voturi a d-lul C. Dimitrescu este bună, ori, în cazul contrar, a procede la o nouă alegere. Şiretenia este cusuta cu aţă albă. In ambele aceste cazuri, d. C. Dimitrescu este avanlagiat. In adevăr, consiliul decizîndcă o alegere cu 1G voturi din 5G de votanţi este bună, d. Haret se va grăbi să numească rector pe d. Dimitrescu. Iar, dacă consiliul universitar decidea ca să proceadă la o nouă alegere, ministrul spera că, uzînd de presiune, va isbuti să facă ca pro-tegiatul săQ să capete încă cîteva voturi peste cele IG şi că, prin urmare, îl va putea şi in acest caz numi rector. Aşa e că d. Haret este numai o-mul şcoalei? DEBANDADA Cele ce ie petrec cu prilejul alegerilor comunale, ne arată partidul de la guvern In plină debandadă. Alaltă-erl ee adună corpul profesoral al Universităţii şl cu mare majoritate la o liotărtre ce con-stltue cea mal dureroasă lovitură pentru ministrul instrucţlunel publice* In altă ţară, acest ministru, mare maestru alUnlver-sităţei, n’ar mal sta 34 de orc la locul lui, dud ar fi ast-lel blamat de corpul universitar. Erl se adună patru sute de pensionari civili şl militari şl a-dunarea lor se transformă tntr’o energică protestaţlune tu cont ra guvernului. Membrii baroului ţiu consfătuiri pentru a chibzui tu ce mod să se mnnileste tu contra guvernului* Zilnicele manifest aţi uul «le ostilitate tn contra gnvernulul ale diferitelor corporaţlunl dovedesc că guvernul e luat «le curent. $1 nici că se poate ca fiturdza, împreună cu Ntolceseu şl Fallade, să reziste ţării Iut regi. S’A ÎNTĂRIT... Înainte de a se face remaniarea ministerială, guvernul avea pe Gogii Cantacu-zino, avea perspectiva unei Împăcări cu drapeliştil şi mal avea, zicea el, concursul stăiesciştilor. Cu toate acestea, toată lumea era de acord că situaţia guvernului era deplorabilă Se face remaniarea. In locul lui Gogu Cantacuzino, intră tn minister unStoicescu. împăcarea cu drapeliştl nu numai nu s’a făcut, dar s’a perdut şi orl-ce speranţă de împăcare. Nici Stâtescu, nici stătescişlit nu sprijină pe guvern. Din contra. El, nu-1 aşa că guvernul s’a întărit ? Cum nu, cînd el, pentru cimentarea si tuaţiel Iul, a recurs la cel mal eficace ma lerial, recomandai de spe îialiştl, la Puzzo lana ?!.. f Mitropolitul Miron Romanul Moartea Mitropolitului Miron O itienlere dureroama De mai bine de o lunii de zile, I. P. S. Sa MdropoHtul Miron al Transilvaniei şi al Ungariei suferea de o boală grea; de cîte-va zile ştirile cele mai alarmante circulau prin Sibiu, Braşov şi Arad despre boala vrednicului prelat; o catastrofă era iminentă ; de Sîmbătă Mitropolitul intră în agonie. Si Duminecă noaptea, la orele 11 şi jumătate, a încetat din vieaţă. In aceste momente de crisă prin care trece Mitropolia romînă ortodoxă din causa trădării lui Dimitrie Sturdza, moartea Mitropolitului Miron e o pierdere foarte grea, aproape ireparabilă. Spirit blînd şi împăciuitor, suflet nobil, inimă romînească,— Mitropolitul Miron, timp de 25 ani cit a ocupai tronul mitropolitan, a avut să susţină o luptă înverşunată în contra şovinismului maghiar, pentru apărarea autonomiei bisericei sale ; şi în acelaşi timp trebuia să se apere şi în contra campaniei de calomnii şi de răsturnare ce aii purtat timp de ctţl-va ani in contra sa, aşanumiţii « vechii tribunişti*, adică minusculul grup de peste munţi al lui Dim. Sturdza. înconjurat de sfetnici cuminţi şi cumpătaţi, el însuşi om cu mintea pătrunzătoare, spirit fin de observaţie şi cu manieri de lume mare, I. P. S. Sa a isbutit a salva autonomia bisericei, o ţine sus prestigiul mitropoliei şi a înfrina lăcomia guvernului de a se amesteca în afacerile interne ale bisericei, pe care a administrat’o atît de bine. Pe cît îi permitea situaţia materială,— avînd o leafă de 40,000 lei pe an,—Mitropolitul Miron era mereu în fruntea tutulor operelor de bine facere şi adeseori îşi dădea ultimii fiorini ca-i avea pentru o ajuta pe studenţii săraci. Biografla Mitropolitului Miron Mitropolitul Miron Romanul s’a născut în comuna Mezieş din comitetul Bihorului distanţă de o jumătate de oră de orăşelul Beiuş Fiu de ţăran romîn, el a trebuit să îndure multe mistrii pînă şi-a terminat studiile secundare în liceul romîn din Btiuş. După trecerea bacalaureatului, Miron Romanul s’a înscris la drept, la Acade mia de drept din Oradea mare şi de ai A a trecut în seminarul teologic din Arad. Terminîndu-şl studiile superioare, a fost numit profesor la seminarul teologic din Arad, apoi inspector şcolar şi pe la sfîr-şitul anilor 1860 călugărindu-se, a fost numit vicar în Oradea mare, de unde după cîţi va ani, tn 1871, a fost numit Episcop în Arad. Ca episcop a făcut multe bins-faceri şi mulţi tineri romîni aii fost ajutaţi de dln-sul ca să-şi compledeze studiile. Pe la sfîrşitul anului 1873, in urma morţii Mitropolitului Andrei, baron de Şa guna, Episcopul Miron Romanul a fost ales Mitropolit al bisericei romtne orto doxe din Transilvania şi Ungaria. Deşi de aproape 25 de ani Mitropolit, el n’are nici o decoraţie, ceea ce cons'itue dovada cea mai strălucită a romînismu lui său. Ca fisic, a fost un tip de frumuseţe băr bătească, înalt, impunător, cu ochii vii de o bllndeţe rară. Succesorul Mitropolitului Miron Biserica romînă ortodoxă se află acum în cel mal mare doliil, căci în afară de pierderea unul Mitropolit bun şi excelent administrator, mai rămtne a se găsi un succesor care cu toată inima romînească să salveze şcolile din Braşov din ghiarele guvernului unguresc, unde le-a aruncat Dim. Sturdza, din păcate prim-ministru al Romîniei. Conform constiluţiunei bisericei ortodoxe romine, tn curind urmează să fie convocat congresul bisericei compus din cite trei deputaţi aleşi (o parte din cler şi două părţi mireni) de către credincioşii fle-că rul protopreshiterat. Congresul urmează să aleagă trei candidaţi la Mitropolie, din-'re cari unul să fie numit Mitropolit de către împăratul Frantz Iosef, bine înţeles după propunerea guvernului unguresc. Prelaţii romîni de peste munţi, cari întrunesc condiţiile spre a putea fi candidaţi, sunt PP. SS. LL Episcopii Ioan Mtţianu din Arad şi Nicolae Popea din Caransebeş; apoi Archimandritul dr. Ila-rion Puşcariu, actualul vicar al Mitropoliei din Sibiu, Filaret Musa, vicarul Episcopiei din Caransebeş şi Ioan Goldiş, vicarul din Oradea-mare şi deputat bănffyst in Camera ungurească. DIN ALE NOASTRE Afiptc lipite pe zidurile caselor din Capitală, anunţă o mare representaţie la teatru, cu Nottara în rolul principal. Cînd se ridică cortina, regisorul se a-propie de rampă, se pleacă respectuos în faţa publicului, şi ’1 ţine următorul discurs : «Doamnelor şi Domnilor, din causa in-disposiţiunel subite a d-lul Nottara şi spre a nu amîna representaţiunea, d. Montau-reanu a fost însărcinat să citească rolul d-lul Nottara. Facem apel la indulgenţa publicului !» Aşa s’au petrecut lucrurile cu numirea d-lul Palladi la finance. Din causa relei disposiţiunl a d-lul Au-relian, preşedintele consiliului a crezut că e bine să dea un comunicat în Voinţa Naţională, spre a ne încunoştiinţa că, ne avînd în cotro, a dat portofoliul (mancelor d-lul G. Palladi ! Facem şi noi apel la indulgenţa funcţionarilor financelor Statului. Tiblşlr. Cronica electorală. C H A I O VA Lista conservatoare, care va avea în capul ei pe d. Boldescu, a fost alcătuită, coprineînd pe membrii cei mai marcanţi ai partidului conservator. Această listă va fi proclamată în întrunirea publică de la 11 Octombre. De citre liberali s’a hotdrît a se pune in capul listei d. Romanescu, care a căpătat mină liberă in alcătuirea listei. D. Romanescu însă, acurat că vrea să distrugă influenţa celor-l’alte coterii liberale, întâmpină din partea colectiviştilor din Craiova multe vrăjmăşii. Din această ciusă, d. Romanescu nu a isbutit să formeze o listă şi va întâmpina multe greutăţi la alcătuirea ei. Un curent din cele mai favorabil» s’a pornit la Craiova, în favoarea listei partidului conservator. TÂRGOVMŞTJE Lista conservatoare pentru colegiul I comunal s’a alcătuit din următoarele persoane : Elie Angelescu I. Grigorescu Toma Cîmpeanu Vasile Dimitropolu D. Condnrăţeanu. DIN STREIN ATATE Complotul din Franţa Deşi atl trecut clte-va zile de cînd s’a rfispîn-dit vestea despre un complot mililâresc îndreptat contra Republicel, pînâ acum nu poate spune nimeni dacă complotul a existat in adevăr. Ziarele radical-republicane afirmă hotărlt că un complot a fost urzit de mal mulţi generali, în scopul de a răsturna republica. Lovitura trebuia să se dea Sîmbătă, 4- (16) Octombrie. A-ceste ziare spun că guvernul cunoaşte numele tuturor conspiratorilor şi are dovezi suficiente despre vinovăţia lor. Ziarele statulul-major şi ce’e naţionaliste spun tot atît de hotărît că complotul e o invenţiune a partizanilor lui Dreyfus şi a guvernului, care, spre a influenţa asupra parlamentului, ce urmează să se întrunească în curind, vrea să ’şl dea aerul că a scăpat Republica din cine ştie ce primejdie. Ceea-ce e curios şi di de gindit, e că guvernul nu răspunde nici da, nici ba. Partizanii guvernului explică această atitudine indoioasă, in cbipul următor: Complotul a existat in adevăr şi guvernul a căpătat, din mal multe izvoare, cunoştinţă despre el. Dar nu sunt probe suficiente şi de aceea guvernul nici nu confirmă, nici nu dezminte. Pe de altă parte, de şi unii generali sunt nemulţumiţi de republică şi ar vrea să răstoarne actuala formă de guvernămint, totuşi el nu se înţeleg asupra pretendenţilor la tron, !i;nd o parte pentru Victor Napoleon, altă parte pentru Filip de Orteans ; deci, nu e primejdie apropiată. Ori cari ar li motivele pentru cari guvernul francez nu se pronunţa şi nu face nimic, consecinţele acestei afaceri nu pot li folositoare Republicel. Dacă complotul a fost inventat de către gu vern, aşa cum pretind mulţi, atunci el va servi ca un imbold pentru adversarii Republicel; căci, lucru remarcabil, perspectiva de a se restaura monarhia n’a turburat conştiinţa publică în Franţa; numai ziarele radicale s’afl Intierblntat, lumea a rămas insă toarte liniştită, ca şi cum o asemenea schimbare ar li aşteptată. Dacă complotul a avut fiiuţă, dacă in adevăr cel mal de seamă generali doresc monarhia şi lucrează la restaurarea el, atunci atitudinea cabinetului Brisson va Încuraja pe conspiratori. Căci in acest caz republicanii se simt de sigur slabi, de vreme ce nu iaiî nici o măsură de repre siune. Forelgn TRIBUNA LITERARA BASSARABIX Sub titlul «Y a-t-U encore des Bas saraba?—Les pr4tendu8 et Ies vrais Bassarabss», zilele acestea a apărut de sub tipar, o broşură scrisă in franţuzeşte şi datorită d-lul Octav-George Lecca. După cum se ştie, Bassarabil au jucat cel mal însemnat rol în trecutul Istoriei noastre naţionale şi cestiunea pusă în broşura sa de d. Lecca ne pare destul de importantă, spre a vorbi ceva despre dînsa cititorilor, cari n’aO avut încă prilejul s’o aibă la îndemină. Familia Basarabilor este una din cele mal glorioase din întreaga Europă, şi origina el, după arătările d Iul Hasdeti, datează încă din timpurile dacilor, al căror regi şi nobili de frunte se numeau Saraba, de unde mal tîrzia Bas-saraba. D. Lecca voeşte să ne dovedească, în broşura sa, că în zilele noastre sunt cite-va familii romîneştl, coborîtoare direct din vechil BassarabI, cari insă poartă acum numiri deosebite. Autorul, spre a-şl dovedi afirmaţiunea sa, se în-temeează pe o axiomă istorică a d-lul Hasdeu, cara spune că: «ori ce famile care a avut, înainte de 1000, pe vr’unul din membrii săi Mare Ban al Craiovel, trebue să fie considerată ca l'âcînd parte din BassarabI»! Căci «Basarabii nu eraO o familie, ci mal mult o colectivitate de familii, a-vînd tradiţiunl comune, un fel de castă avindu-şl reşedinţa în Oltenia şi în Haţeg». De un veac şi jumătate, nimeni - nu mal purta numele de «Bassarab»; acum în urmă familia Bibeseu prin adopţiune Brincoveanu, pe lingă aceste două nume şi-a însuşit şi pe acela de Baasaraba D. Lecca socoteşte că însuşirea acestui ilustru nume de către familia Bi-bescu-Brîncoveanu s’a făcut fără motive bine-cuvîntate. Brîncovenil, zice d-sa, nu sunt BassarabI; prinţul Brincoveanu (1G89—1714), folosindu-se de faptul că nimeni in vremea sa nu purta numele de Bassarab, şi-a adâogat numele acesta care aparţinea familiei bunicii sale, după cum a adăogat şi pe acela de Cantacu-zin după maică-sa. Faptul insă că bunica lui Brincoveanu era o Basaarabă, nu îndrituia oare pe prinţul Brincoveanu să creadă că în vinele sale curge sîngele acestei ilustre familii? Aceasta e chestiunea de discutat, pe care istoricii noştri o vor rezolva, dar pe care noi o punem numai pe tapst, ca o simplă obiecţie la afirmaţia d-lul Lecca. D-sa e de părere contrarie ; afirmînd că «e cel puţin o pretenţie hazardată să se agaţe epitetul de Bassarab la numele purtat de cine-va.» Acest cine-va vizează familia Bibesco-Brincoven. Familiile, în cari d. Lecca vede pe adevăraţii urmaşi al Bassarabilor, sunt: Filipeştil, Floreştil, Bllenil, Creţuleştii şi Blldoenit. Ramuri ale acestui trunchift ilustru inal au fost «Cindeştil» şi «Floreştil», împreună cu două altele mal laterale: «Muşat» şi «Mănescu». Rezumtnd : d. Lecca socoteşte că a-devăraţil BassarabI, cari mal trâesc astăzi, sunt cel cari fac parte din familiile enumărate, mal sus, iar Bibeştil-Brînco-venl, sunt numai nişte pretinşi BassarabI Cestiunea, cum se vede, interesează de aproape pe istoricii noştri şi modul cum d. Octav Lecca arezolvit-o, e menit să stîrnească violente discuţii. Noi ne mărginim numai să o aducem la cunoştinţa cititorilor, atrăglnd lot deodată atenţia specialiştilor. Broşura d-luT Lecca mal conţine, în ultimele-I pagi ne, lista principalelor fa- www.dacoromanica.ro milii nobile valahe, cu origina lor; lista principalelor familii moldave şi lista prinţilor din dinastia Bassarabă. Zara Litere, Ştiinţe, Arte Iueă o stea a apărut de curînd pe orizontul frumoaselor arte. D-ra Lucreţia A. Pretorian, din Ploeşll, a absolvit, eu mare dislincţiune conservatorul din Viena, fiind clasificată Ii ti şi premiată. Peste puţine zile vom avea plăcerea de a asculta pe noua muzicantă; d şoara Pretorian, Împreună cu d. Otto Ţuici, de asemenea premiat al conservatorului din capitala Austriei, şi cu concursul surorel d-sale. elevă a profesorului Gansbacker, din Viena, va da o serie de concerte clasice, în principalele oraşe din ţară. Bucureştenil vor fi cel d’Intîl cari vor avea oeasiunea a admira talentul şi cunoştinţele muzicale ale compatrioatei noastre. OFORMAŢn Funerarii le Mitropolitului Miron — De la corespondentul nostru special — Sibiu, 5 Octombrie, orele 1 p. m. Agonia Mitropolitului Roman a început Dutninisă după amiazl şi la o-rele 11 seara a încetat din viaţă. împrejurul patului se oftau, d-na Ma-ria Cosma, nepoata Mitropolitului, cu d. Partenie Cosma, directorul băncet Albina, Arhimandritul Puşcariu, secretarul Mitropolitului d. Mateiu Voi-leanu, ele. Sibifl, orele 2.d0. seara Archimandritul dr. llarion Puşcariu, vicarul mitropoliei, a convocat azi dimineaţă consistorul mitropolitan. Consistorul a decis ca înmormînta-rea să se facă pe cheltuielile Mitropoliei. lnmormîntarea se va face Jouldupă amiazl. Corpul decedatului va fi în-mormîntat alături de mormîntul Episcopului Moga, mort în 1846, ultimul Episcop din Sibiu. Marii Duci Boris şi VladimirovicI vor însoţi pe A. S. R. Principele Ferdinand pe câmpul de la Jilava, la exerciţiile de luptă pe care le va Începe brigada 8-a MercurI dimineaţă. In ziua de 18 Octombre se vor face alegerile de delegaţi pentru alegătorii indirecţi al colegiului II comunal, în vederea alegerilor lomunale de la 1 şi 3 Noembre. O publicaţiune a primăriei Capitalei va indica localele şi ora t ind se vor e-fectua alegerile de delegaţi. In sftrşit d. Haret şi-a văzut dorinţa împlinită.. pe jumătate, cu privire la funda- ţiunea universitară. Noul regulament al fundaţiunel intrlnd In aplicare la 15 Octombrie, d. Oh. Dem. Teodorescu nu va fi mal director al aşeză-mlntulul, rămlnînd a fi numit în acel post rectorul universităţeî. Se ştie că locul d-lul Teodorescu a fost făgăduit d-lul Coco- Dimitrescu şi d. Haret, neputîndu’l face rector la universitate, nu ’l va face nici director la fundaţiuue. In cercurile militare se vorbeşte cu multă siguranţă de o serie de permutări, ce se vor face negreşit în primele zile ale lunii viitoare, între generalii comandanţi al marilor unităţi. O întrunire colectivistă In vederea alegerilor comunale, colectiviştii s’afl pus pe lucru. Vineri seară, mal mulţi alegători din Galben afi fost convocaţi la o Întrunire în casele d-lul C. Năcescu din strada Sf. Spi-ridon. Aă răspuns la invitaţiunea făcută nouă persoane, şi anume: Inspectorul de poliţie al culorel, d. Micşunescu, Belian, comisar la secţia 14, Mateifi, ipistat Ia aceeaşi secţie, Cuţescu, perceptorul circumscripţiei III, Ion Râzvan, clrciuniar iu strada Romană, colţ cu Polona, Mihail Dumitreseu, comerciant în strada Ţărani, Anghelovicl, agent, Petre Brătulescu, comerciant în strada Icoanei, şi Tănase Urzescu, bărbier In strada Icoanei. La această Întrunire era vorba să vie şi Chefereul primar al Capitalei, dar vâztndu-se că n’a răspuns nimeni la invitaţiunea făcută şi că este atlt de puţină lume, primarul a fost anunţat să nu se mal deranjeze de geaba. S’aft petrecut lucruri nostime la acea întrunire. Pe la orele 8 şi jumătate a sosit comerciantul Râsvan. In loc de «bună seară», negustorul apostrofează ast fel pe d. Năcescu : — La ce ne a-ţl chemat, d le Năcescu? Ce, iar a venit vremea să vorbiţi cu noi ? Sunt trei ani de etnd aţi venit la putere ; ce aţi făcut ? Aţi procopsit pe Sola-colu si pe Melisianu. Acum se vede că mal aveţi şi pe alţii de procopsit şi iar ne chemaţi. La acestea, Mihalm-he Dumitreseu, comerciant din strada Ţărani, adaogă : — Aşa e, oamenii ăştia după ce vin la putere nu te mal bagă in seamă. Bietul Năcescu, plictisit peste măsură de răfuiala pe care i-aft tras’o oamenii pe cari 11 invitase Ia Întrunire electorală, ingină cîte-va cuvinte şi asigură pe cel nouă, că nici Melisianu, nici Solacolu nu vor mal figura pe listă. Se începe a se citi lista alegătorilor, La un moment dat, d. Năcescu Întreabă pe Brătulescu despre alegătorul Blrcă din strada Icoanei, ce crede despre dinsul. — Ăla e un şarlatan, d le, răspunde Brătulescu, nu ştii! ce e şi nici cu cine votează 1 Se continuă apoi eu citirea listei alegătorilor, citindu se din neştiinţă şi morţii şi alegătorii şterşl cu sentinţe judecătoreşti. Răzvan, apilpisit de atlta nepricepere, se scoală şi Începe să strige: — Dar ce faceţi, d-lor, aţi început cu morţii şi cu acel şterşl prin sentinţe ? V’a luat D-zeii minţile! Şi ziclnd acestea ese pe uşă mormăind .- — Halal de guvern, nici nu ştii! ce fac; D-zeii cînd vrea să piardă pe om II ia Intll minţile. Răzvan a fost urmat de Mihail Dumi-trescu şi de Urzescu şi ast-fel întrunirea s’a sflrşit. Ieri, după amiazl, s’a trimis d-lul Haret procesul-verbal al consiliului profesorilor universitari ţinut Duminică seara. Acest proces-verbal este semnat şi de d. C. Dimitrescu-Iaşi, candidatul guvernului la rectorat. Se vorbeşte cu insistenţă că d. Haret, în urma poruncel Iul Dim. Sturdza, va numi rector pe d. O. Dimitrescu-laşi. Să o vedem şi pe asta. In noul budget al ministerului instrucţiune! se va prevede un spor de 100 Iei pentru profesorii universitari. Acest spor va fi prevăzut In fie-care an, timp de patru ani cînd salariul profesorilor universitari se va fixa de la 500 cit e acum, la 900 lei lunar, cit e prevăzut In noua lege a instrucţiunel. Asemenea se va prevede un spor de salarii şi pentru directorii şcoalelor secundare. Aflăm din sorginte sigură, că aquaticul d. G. Stoicescu abia a luat posesiune de portofoliul ministerului justiţiei, a ordonat parchetului de Ilfov să înceteze cu nouile urmăriri în contra cămătarilor. Prin cercurile judecătoreşti a produs o mare sensafie acest prim act al noului ministru de justiţie, cu atît mai virtos că se spun foarte multe despre rolul ruşinos pe care l’a avut şi ’l are d. Stoicescu în societatea cămătarilor. Prin lumea judecătorească circulă nişte amănunte senzaţionale despre complici tatea ministrului de justiţie în operaţiunile unor cămătari. Guvernatorul Bucovinei, d. baron Bourgu-ignon, a fost chemat la Viena de către primul ministru, contele Thun, ca să refereze asupra situaţiunel politice din Bucovina. Patria Înregistrează svonul, că guvernatorul Bourguignon şi cu sfetnicii umblă cu intrigile ca să Înlocuiască pe mareşalul Bucovinei, d. Ioan Lupul. Eri s’a serbat aniversarea naşterei Ducesei de Coburg, mama Principesei Ro-mîniei. Vineri se va serba aniversarea a 85-a a naşterei Principesei losefina Hohen-zollern, mama Regelui. Ministerul instrucţiei va înfiinţa o medalie cu două clase, ce se va acorda drept încurajare şi răsplătire pentru servicii aduse învăţămîntulul primar şi educaţiunel populare. Medalia va avea devisa: Muncitorului pentru învăţătura celor mici. Noul local al Seminarului Central va fi construit în curtea bisericel Antim din Capitală. Lucrările acestei şcoli, care va fi o clădire monumentală, se vor începe la primăvară. Atragem atenţiunea d-lul Saligny, directorul drumurilor de fier, asupra negii-genţel şi a revoltătoarei părtiniri cu care se datî vagoanele de marfă. O persoană care a cerut un vagon pentru lemne în gara Doiceşll, Dîmboviţa, de la 10 Septembrie şi pînă acum nu l’a putut avea. In acest timp Insă în toate gările s’afi trimes sute de vagoane, de şi cerute mal tlrziil. Cerceteze d. Saligny şi va vedea cu cită părtinire se face serviciul dărel vagoanelor de mărfuri. Vineri seara a avut loc In saloanele hotelului Continental, banchetul ataşaţilor militari streini cari aii luat parte la manevrele de la Roman, dat in onoarea d-lul căpitan Gorski, de la statul major general al armatei roinlne, însărcinat special pe lingă aceşti oficerl, In tot timpul cit s’ail aflat In ţară. Citim In Tribuna din Sibiiî : «Pol Correspondenz» insistă lntr’o corespondenţă din Budapesta asupra faptului, că prin regularea cuotel, clerul romln capătă sume mari, cari n’ar fi In proporţie cu numărul Romînilor. Guvernul maghiar vrea să pozeze ca generos faţă de Romlnl şi crede, că cu bani ar putea să expieze atentatele ce le a să-vlrşit asupra nonstră, ca organism politic naţional. D. V. M. Burlă a fost numit director al liceului naţional diu Iaşi, in locul d-lul Brînză, pe care Haret Ta înlocuit pe motivul că refuzase să se transforme în agent electoral al colectivităţii. D. deputat C. A. Vidraşcu şi soţia sa, cari se află la moşia lor DraguşenI din judeţul Tecuci aă fost atacaţi de hoţi în noaptea de Slmbătă spre Duminică şi n’afi scăpat cu viaţă safi nejefuiţl de cit mulţumită faptului că un servitor a dat alarma la timp. Cine se abonează la ziarul „E- poca“ plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală fi 2 lei &O bani pentru judele, ra primi franco, ca premifi, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba Novac «Judecata fi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8° de 204 pagini elegant tipăritf cum şi Trlstla, cel din urmă articol al lui Alexandru T^aliovari. ECOURI — Restaurantul Dimitrie Enescu, din str. Sft. Ionică, In dosul Palatului Regal, după o nouă şi îngrijită reparaţitine, a devenit una din cele mal curate săli de mîncare. Bucătăria aleasă, Romînă şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată în vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele. — Doctorul Olchomski dă consultaţiunl, Intre orele fi-7 seara. Strada Călăraşilor No- 10. — Societatea «Unirea Artistică» consti-tuindu-se, a ales, in seara de 2 Octombrie 1898, următorul comitet: Preşedinte : d. I. C. Petrescu, secretarul general al M. S Regelui; vice preşedinte : Petre AltinovicI; membri 1 comitetului: dd. N. Ionescu, avocat: A. Obedenarn, publicist ; C. I. Petrescu, architect; N. Burlă-nescu-Alin, publicist; P. Htirmuzescu, nu-dicinist; căpitan Sp. Nicnlescu; M. V. Schroff, profesor ; casier : Gr. Gălăşescu ; secretar : I. Gr. Perieţeanu. înarmări desminţite Paris, 5 Octombrie. — Mai multe ziare, zice o notă a Agenţiei Ilavas, au anunţat rechemarea la Toulon a amiralului Four-nier şi înarmarea unor corăbii îndreptate spre Brest Prima parte a acestei itifor-moţiuni este exactă, căci amiralul lour-nier s’a întors la Toulon înaintea d lui Lockrcy. Partea a doua însă, care zice că 8’au înarmat patru corăbii, ducind efective de răsboiu şi trebuind să se îndrepteze spre Brest, este inexactă. DIVERGE DIN ŢARA Copil ucigaş din linprndenţft. — Din Ploestl ni se anunţă o dramă mişcătoare, întim-plată în acel oraş zilele tre ute. Copilul M. Mor’oianu, reuşind, în lipsa părinţilor săi de acasă, să ia un revolver al tatălui săfl, se juca cu el prin curte, împreună cu alţi băeţî de vîrsta lui. Arma fiind încărcată, la un moment dat, copilul jucîndu se, a ameninţat pe unul din prietenii săi Dumitru Năstase îndrep-tînd revolverul spre dînsul. O detunătură puternică se auzi şi Dumitru Năslase căzu la pă-mînt scăldat in slnge. Glonţul lovise pe sărmanul copil în piept. Moartea a fost instantanee. Parchetul a fost avizat şi a început cercetările, Descoperire macabrii. — In marginea comunei Edilchioî, din Dobrogea, s’a găsit, zilele trecute de către locuitorii din sat, un schelet de om, oasele împrăştiate pe cimp. Autorităţile afl fost înştiinţate şi s’a deschis o ancheta. Sinuciderea din Iaşi. — Eri, pe la < r. le 11 şi jumătate, personalul hotelului de Rusia, diu laşi, şi pasagerii din vecinătatea camerei cu No. 14, a ti fost atraşi spre acea cameră, de detunătura unul revolver. Telegrafistul Mihal Cernătescu, în etate ca de vr’o 25 ani, care ocupase acea cameră, venind din Fălticeni, zăcea întins pe parchet, lingă fereastra camerei. Un revolver de calibrul 7 m. m . căzut pe duşumea, lingă nefericitul tiuăr, în direcţiunea corespunzătoare minei drepte a a-cestuia, făcea de prisos ori ce explicaţie. Pe măsuţă se aflaţi 6 scrisori adresate d-lul şi d-nel Cernătescu, Fălticeni, părinţii sinucisului, d-lul Maior Nicu Cernătescu, d-lul Gh. Cernătescu sub-locot. şi d-lul Vasile Cernătescu, de la «Evenimentul», fraţi al nefericitului; D-lul Ioan Gorscbi, Fălticeni. A şasea scrisoare, adresată d-nel Elena Cernătescu, soţia sa, era deschisă. Se atrihue acest fapt lui Cernătescu, care s’ar fi rflsgîndit în ultimul moment a mal scrie soţiei sale, cu care se afla în divorţ, şi ar fi desfăcut plicul, uitînd însă a mal desfiinţa scrisoarea. Doctorul Ţăranii, chemat să dea ajutor sinucisului, a declarat că sunt puţine speranţe de scăpare, de oare-ce glonlele s’a oprit în dreptul inimel. De abia putîinl vorbi, Cernătescu a putut pronunţa cuvintele următoare : «Copiii mei, cum aveţi să rămîneţl fără mine...!» «Dacă nimeream mal bine,n'aş suferit alila...!» «Aduceţi-mi nevasta şi copiii!» Nefericitul telegrafist, a cărui stare e desperată, a fost transportat la uu spital din localitate. TtHiilrl«‘.--Din Cîmpulung ui se anunţă că alaltăerl noapte, o bandă de 7 tîţharl u(î spart casa femeiel Maria Juga din acel oraş. Tîlharil, surprinzind pe nenorocita femeie în somn, afl lorturat'o In mod oribil şi după ce afi furat toţi banii ce afi găsit în casă şi alte obiecte de preţ, s’afi făcut nevăzuţi. Lnîndu-se măsuri de urmărire, cltl-va tllharl din bandă afi fost prinşi şi arestaţi. Se speră că şi restul bandei va fi prins in curînd, Mort din l»vţi*».— Ciobanul Mistea Lucim, din comuna CidăneştI, Ialomiţa, era un beţiv de frunte şi cunoscut în tot satul, pentru viţiul care îl slăpînea. Zilele trecute, beţivul fiind la circiuma din sat, a făcut rămăşeag cu mal mulţi flăcăi că el bea o litră de spirt. Beţivul a băut cantitatea de spirt, dar pe dală fu cuprins de dureri teribile şi sucombă în cîte-va minute, în convul-siunl îngrozitoare. Tentatlţii nnrenşUft.—Din Isaccea, Dobrogea, ni se anunţă că acum cll-va timp, un mare comerciant de băuturi spirtoase din Capitală, d. Costache Ionescu, era să (le victima unul furt îndrăzneţ. Iată împrejurările : D. Costache Ionescu, angrosist do vinuri, se dusese la Isaccea ca să se aprovizioneze cu vinuri din Dobrogea. Marele comerciant avea asupra lui flO.OOO de lei pentru cumpărarea vinului. Intr’una diu nopţi, pe cînd d. Ionescu şedea de vorbă cu comerciantul la care era In guzdfi, se prezintă în prăvălie doul indvizl necunoscuţi, cari prefăcîndu-se că sunt beţi, cereafi cu insistenţa ca să fie găzduiţi în aceeaşi cameră cu d. Ionescu, D. Ionescu cit şi gazda d-sale afi refuzat cererea celor doul necunoscuţi şi in urma insistenţei acestora i a dat afară din prăvălie. După cîte-va minute, s’a prezintat în prăvălie, un cafegiu vecin cu comerciantul la care era în gazdă d. Ionescu, numitul Nicola grecii, furios fiind că oamenii pe cari îl trimisese el fuseseră daţi afară. Nicola, grec pripăşit in Isaccea, trăind fără nici un rost, a insultat şi ameninţat cu bătaia atît pe d. Ionescu cit şi pe gazda d-sale. Ambii afi reclamat a doua zi, faptul acesta, atît sub-prefectulul cit şi şefului poliţiei locale, fără ea să se fi luat vre-o măsură in contra lui Nicola. Ambii comercianţi afi scăpat dar de la un furt sigur, poate chior de la moarte, numai graţie curagiulul şi energiei lor.-----------------«DIM»---------------- împăratul Wilhelm la Dardanele Constantiuopol, 5 Octombiie.— Hohenzol-lern a sosit la 4 ore în Dardanele; i s’a făcut o recepţiune entusiastă. Sultanul a trimes împăratului Wilhelm o telegramă, exprimîndu i marea sa bucurie şi ziclnd că a fost foarte îngrijit din cauza întîrzierel cauzate de timpul urît. ŞTIRI MARUtfTE * Din Buzătl ni se comunică moartea sublocotenentului Ion I. Dimitrescu din reg. Răsboeni No. 15, Sublocotenentul Dimitrescu abia ieşise din scoală şi lasă regrete unanime printre camarazii săi, * Simbătă, 10 Octombrie, va începe să apară In Capitală revista literară săptâmî-nală Floare-Albastră. Noua publicaţie, asi-gurîndu-şl concursul celei mal mari părţi dintre tinerii noştri de valoare, promite a deveni una din cele mal gustate de publicul nostru. Printre colaboratorii revistei Floare Albastră putem cita pe d-nil St. O. losif, D. Nanu, G.Madan, Stans, G Ranetti, Al. Ântemireann, Coriolan Stănulescu, etc. * D. general Băicoianu, inspectorul cavaleriei, a terminat, eri, inspecţia ce a făcut reg. fi de roşiori din Galaţi. D. general Băicoianu a felicitat pe d. colonel Corlăteseu, comandantul acelui regiment, pentru perfecta situaţie în care se află regimentul săfl. Aseară, d. colonel Corlăteseu a oferii un banchet ofiţerilor din regimentul săfl. * D. dr. colonel Georegscu, şeful serviciului sanilar al corpului III de armată, în urma accidentului ce i s’a Intfmplat la băile CălimăneştI in luna Iulie, a suferit timp de aproape trei luni. Acum d sa se află mult mal bine şi a putut să reia In primire postul săfl. * D nil AI. Potrca, sub-pretectul plăşel Mangalia şi C. Petrescu sub prefect la Medgidia, afl fost transferaţi unul în locul altuia. * D. Atanasie Petrescu, sul» prefectul plăşel Silistra, Constanţa, a fost autorizat să gireze afacerile poliţiei din Constanţa, pe timpul absenţei poliţaiului titular, plecat In concedifl. * D nil G. Saita şi general Otlio Saclie-larie afl fost aleşi membri în consliul judeţului Dolj, în locurile vacante. * Ministerul de interne a supus consiliului lechic superior, proiectul pentru construirea unei şcoalede meserii în Iaşi. Afl fost numiţi: D. Andrei Mumuianu, poliţaii! al oraşului Piteşti; D. N. Toporăscu, poliţam al oraşului Huşi; D. I. Manolescu, şef al biuroulnl de servitori din Botoşani. Compromisul Austro-Ungar Viena, 6 O.tombrie. — Vorbind In sinul comisiunel compromisului cu Ungaria, d. Kaizl, ministru de finanţe, expune avanta-giile proiectelor de compromis, mal cu deosebire în favoarea industriei şi agriculturel, Sporirea cotel-parte ungare este necesară progreselor economice şi financiare ale Ungariei. Obstrucţiunea In parlamentul austriac a causat tntirzierea compromisului şi starea critică a tuală. Ministrul termină ziclnd că dacă discuţia compromisului ar ţine Încă mult timp, se va risca mult mal mult de cit compromisul însuşi. CHESTIUNEA ZILEI Evenimentele din Paris IVîi-ci-I itnjjth-ţife La Paris, toată lumea se întreabă acum uimită dacă a existat în adevăr complotul militar, denunţat de gazetele radicale, ori e vorba pur şi simplu de o serie de mistificări. La ministerul de interne se păstrează o tăcere adlncă, nici o dezminţire, nici o confirmare. Figaro zice că ori cit ar fi de împărţite opiniile politice ale generalilor, In faţa legel însă, vor fi tot d’auna uniţi. Nici o provocare nu-I poate face să-şi uite de datorie. Petit Journal afirmă că Brisson a inventat complotul pentru a şi salva cabinetul săfl compromis. Eclair, Echo de Paris şi Libre Parole sunt de aceeaşi părere. Foile radicale insă nu se dafl bătute. Gazetele independente susţin că mal multe coincidenţe afl dat naştere la bftnuell. Matin scrie : «Credem a şti că nimic nu s’a trecut cu vederea pentru a se lămuri caracterul inofensiv al corespondenţelor şi faptelor mal multor generali. Publicul poate fi liniştit. S’a făcut apel la paza guvernului Să sperăm că nu va li nevoe de aşa ceva». Aurore şi Petite Republique aduc noul detalii asupra prelinsei conjuraţiunl. Aurore constală că nu s’a dat nici o dezminţire oficială; chiar Journal dea D&bata afirmase c.â s’afl făcut paşi neprevăzători cari afl deşteptat bănuell. S’a prins o telegramă cu un caracter misterios. Aurore mal povesteşte că chiar iu ziua Avem plăcui,a satin facţiune de a a-nunţa cititorilor Epocel, că Luni 12 Octombre vom începe publicarea în foileton a unui roman taior te original, luat din Istoria noastră contimporană. Romanul intitulat Căpitan Costache este datorit unuia dintre tinerii noştri scriitori, destul de cunoscut pubhoului romîn, şi este rodul unei munci îndelungate şi conştiincioase, pe care cititorii vor şti să o prtţuiască aşa cum se cuvine. Căpitan Costache mîna de fier a Agiei, de la 1848, şi eroul romanului cu acelaşi nume, a fost unul dintre personagiiie cele mai sălbatice şi mai odioase, de care ne vorbeşte Istoria pînă acum. Împrejurul acestui personaj, autorul face să se desfăşure întreaga revoluţie fie ta M848, sub adevărata ei lumină, cu toate personagiile marcante cari au, Insvfleţit-o. Pe lingă interesul istoric pe oare Căpitan Costache îl prezintă, cititorii vor găsi toate însuşirile unui roman frumos: peripeţii triste saă pline de haz; o acţiune vie, tablouri şi scene duioase, într’un cuvînt tot ceea-ce poate să ofere o operă literară de valoare. Nu ne îndoim că numereasele şi costisitoarele jertfe pe cari le-am făcut spre a dobîndi acest roman orlgln-il, vor fi răsplătite de cititorii noştri, spre a ne da curaj să continuăm şi pe viitor în această întreprindere folositoare lor, şi pe care Epoca o inaugurează. cbbinetulul Meline, cunoscutul general diu procesul Zola a plecat la Bruxel, unde avu o consfătuire cu prinţul Victor Napoleon, In ziua de 11 Iunie. Din acel timp generalul ducea o vie coresponden'ă cu prete-dentul bonapartist. Hotărîrea de a lucra s’a luat după ce s’a hotărît revizuirea. S’afl făcut pregătiri la Versailles. Aici s’afl ţinut conferinţe la cari a luat parte un general, precum şi Pere du Lac, şeful iesuiţilor. Un ministru a vorbit despre arestarea Ini Lee. Se făcuse planul de a teroriza Parisul şi de a repeta In mare, la Paris, aceea ce se petrecuse în Alger. «Liga patrioţilor» se reînfiinţase anume pentru a da ajutor. Cinci generali făceai! parte din complot. Un conflict Intre civili şi militari era iminent. Bandele de agenţi provocatori voiai! s’ajuugă la vărsare de sînge. Presa imperialistă nu înceta atacurile. Rochefort scria că Brisson treime aruncat în Sena; Cassagnac chema pe judecătorul Linch, ca să ocupe locul lui Bertulus, etc. Aurore mul afirmă că Brisson a primit din zece părţi deosebite ştiri cari nil mal lăsafi nici o îndoială. Guvernul avea multe dovezi palpabile de existenţa complotului; avea mărturii şi documente. Tot Aurore aduce noul amănunte despre «actul Bertulus» şi legăturile lui Esterhazy cu Boisdeffre. Scrisoarea lui Esterhazy către şeful statului major e în mtna Curţel de Casaţie. Esterhazy posedă şi o copie a numitei scrisori. Din Berna se telegrafiază că principele Ludovic Napoleon Bonaparte a sosit In Prangins la Nyon lingă lacul Genevei (cantonul Waadl). unde va aştepta desfăşurarea evenimentelor din Paris. Prinţul a avut o convorbire cu fratele răi! Victor. Ludovic Bonaparte n’a mal fost în castelul Prangins de ani îndelungaţi. In cercurile ttaiitice Agenţia Havas zice: Afirmaţia despre ezistenţa unul complot militar n’a provocat nici o impresie adlncă In lumea politică. Se zice că vre o ciţl-va jurnalişti afl sfătuit pe Brisson să supravegheze unele gazete a căror sinceritate dă de bănuit. Tăcerea păstrată de ministerul de interne e luată in sensul că n’ar fi înţelepţesc lucru de a da o desminţire categorică, o dată ce faptele nu sunt precizate In de ajuns. Svor.urile îşi au sorgintea din ştirea despre întrevederile ce ar fi avut loc Intre un general şi Pere du Lac, între un alt geueral şi Deroulede şi între un al treilea şi prinţul Victor Napoleon. Se crede că aceste întrevederi li’afl existat şi de alminterl un li se dă nici o însemnătate politică. Ctt priveşte scrisorile particulare ale ofieerilor, In cari aceştia îşi exprimă nemulţumirea lor asupra situaţiei actuale, ele nu dovedesc nimic. Agitaţia provocată de afacerea Dreyfus şi aducerea unul contingent mal mare de (rupe la Paris ml dat oare care credinţă acestor svonurl. In unele cercuri se crede că aceste svonurl sunt răsplndite de presa socialistă, în scop de a obţine retragerea trupelor din Paris. Presenţa trupelor esle o piedică pentru greva generală. Se mal spune că gazetele dreyfusisle se tem de uu act de descurajare diu partea generalilor compromişi şi, prin destăinuirile unul complot imaginar, ar voi să îinpedice posibilitatea unul complot adevSrat. Wahtech-UouHiseau tfi Urlettton In cercurile politice a fost mult remarcată o visită pe care senatorul Waldeck Rous-seau a făcut-o zilele trecute ministrului preşedinte Brisson. Waldeck-Rousseau, de şi nue amic politic al actualului cabinet radical, a ţinut de datoria sa să atragă atenţia ministrului preşedinte asupra situaţiei critice In care se găseşte Republica. Waldech-Rous-seau a ţinut să asigure pe şeful guvernului de sprijinul loial al republicanilor cumpătaţi, In caz cînd va voi să păşească cu energie pentru a pune capăt situaţiei critice care iace ţara să sufere şi ameninţă republica. jftititari HugtraregMaţi Patrie spune că mal mulţi oficerl cari afl servil sub generalul Metzinger In Madagascar, sunt supravegbiaţl. Asemenea şi generalul Torey a observat că e urmărit ae a genţi poliţieneşti. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Adresele comerciale unde abonaţii noştri se bucură de favoarea unul rabat comercial A. WLeun-opticien. Instrumente chirurgicale şi de ştiinţă, calea Victoriei 88, vis-ă-vis de Palatul Regal. Adoll' Nalomon—Sobe, maşini de bucate, paturi de fer, <08», sub pavilion german, cu diferite mărfuri din Hamburg. Pentru zilele acestea se aşteaptă Insă intrarea portului In plină activitate. Un mare număr de bastimente sunt rştiptate. Ieri dimineaţă a trecut vaporul «Frie■ drich> spre Tulcea, amenajat pentru transportul de peşte viu pină la Viena. La 4 Noembrie se va ţine la Galaţi un concurs pentru obţinerea brevetului de căpitan, secund, maşinist, sub-maşinist şi pilot pe bastimentele de comerţ. Consiliul universitar din Iaşi, Intrunin-du-se Duminică In şedinţă plenară, a ales membrii în consiliul general al instrucţiune! superioară şi secundară : Pentru învăţămîntul superior de la medicină : d-nil d-rl Peride şi Rojniţă ; de la litere, d-nil Ar. Densuşianu, C. Leonardescu ; de la drept, d-nil G. A. Urechia şi D. A-lexandrescu ; de la ştiinţe, d-nil N. Culianu şi P. Bujor. Pentru învăţămîntul secundar att fost aleşi d-nil I. Caragiani şi A. D. Xenopol, de la iacultatea de litere, şi d-nil dr. Cos-movicl şi A. Mănescu, din partea facultă-ţel de ştiinţe. Regimentele de artilerie ale brigăzii a Ill-a, cu garnisoana în Galaţi, att plecat in marş la Domneşti, judeţul Putna, sub comanda d-lul colonel Teii, şeful brigăzii. Se vor face manevre timp de 15 zile prin Împrejurimile Domneştilor. In ziua de 17 Octombrie, d. general Pi-lat, comandantul corpului III de armată, va trece în inspecţie la Domneşti aceste regimente. D. Miculescu, inspector şcolar, anchetează deja de două săptăinlnl potlogăriile săvîr-şite de secretarul liceului din Ploeştl. Toate matricolele, dosarele şi actele liceului att fost ridicate de inspector. D. Take Ionescu a sosit erl dimineaţă, la orele 7.40, la Craiova. D-sa a fost întimpinat la gară de toţi fruntaşii conservatori din localitate. Fiind preşedinte de onoare al clubului conservator din localitate, d. Take Ionescu a presidat aseară o şedinţă extraordinară a membrilor clubului. De la Teatrul Naţional Noua direcţie a Teatrului Naţional, ale cărei reforme se mărginesc, pînă acum, la noua frumoasă cortină a d-lul Romeo Giro-lamo şi la faptul că a desclvs stagiunea Întocmai ca la un teatru de varietăţi, ne face cunoscut, printr’o adresă, că a decis să organizeze Marţi literare şi matineurl in fie care Duminică. Odată cu adresa, onor. direcţiune a bine voit să ne facă cunoscut şi repertoriul respectiv pentru a-1 împărtăşi cititorilor. Repertoriul de Marţi, zice adresa, este ast fel alcătuit ca să poată asista şi «fetele din pensioane» şi suntem rugaţi «a îndemna pe doamnele din societate şi chiar pe di-rectriţele din pensionate, să se aboneze la aceste representaţil speciale». Acelaşi lucru despre representaţiile po pulare de Duminecă, cu preţuri reduse. Acestea din urmă iarăşi mal cu seamă pentru «fetele din pensionate». Săracele «directriţele»! Iată şi repertoriul : Repertorial pentru Marţea (pe trei luni). Marţi G Octombrie. Intriga şi Amorul (l.uisa Miller) de Schiller. Marţi 13 Octombrie, (Jăsdtoria Iul Figaro de Beanmarchais. Marţi 20 Octombrie, Huy-Blas de V. Hugo tradusa in versuri de Ascanio. Marţi 27 Octombrie, Denisa de A Duinas; fiul. Marţi 3 Noembrie, Vînturătoril mărilor (I.e Flibustier) de Richepin tradusă în versuri de Ţine. Marţi 10 Noembrie, Avarul de Moliere şi Sein-teia de Pailleron. Marţi 17 Noembrie, Burghesul gentilom de Moliere şi Actul al F de Ana Ciupagea. Marţi 24 Noembrie, llero şi Leandru de Gril-paizer tradusă In versuri de H. Lena. Marţi 1 Decembrie, Marchizul de Vilemer de George Sand. Marţi 8 Decembrie, Fetele de la Saint-Cyr de Al. Dumas. Marţi 15 Decembrie, Femea îndărătnică de Shakespeare. Marţi 22 Decembrie, Finttna Blandutiel şi Sfredelul dracului de V. Alexandri. Marţi 29 Decembrie, llamlet de Shakespeare. Matlneurile de Hninlnlcft Duminică 10 Octombrie, Scrisoarea pierdută de Caragiale. Duminică 17 Octombrie, Lipitorile satelor de Alexandri şi Milo. Duminici 25 Octombrie, Răivan şi Vidra de HaşdăG, Duminică 1 Noembrie, Don Vagmutru, de Grigoriu şi Fortunio. Duminică 8 Noembrie, Finttna BlanduMei şi Sfredelul Dracului. Duminică 15 Noembrie, Două Cumitre de Burlănescu-Alin. Duminică 22 Noembrie, înşelătoriile Iul Sca-pin de Moliere şi Dochia de Ascanio şi Dame. Duminică 29 Noembrie, Curcanii deventura. ■> 6 Decembrie, Vornicul Bucioc de V. A. Urechiă. Duminică 13 Decembrie, Noaptea furtunoasă de Caragiale şi Cinei-Cinei de Alexandri. Duminica 20 Decembrie, Mort fără luminare şi Moşii de I. Bacalbaşa. Duminică 27 Decembrie, Scrisoarea pierdută de Caragiale. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: Mersului trenurilor, Bursa Bucureşti, Cosnila Pielei, Buletinul cerealelor şi Buletinul meteorologic ce Inserăm pe pagina IV. ULTIMA 'DM. (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris, 6 Octombrie.— Rappel anunţă că dezbaterile asupra cererei de revizuire in faţa Camerei criminale, vor avea loc in audienţă publică, probabil la sfîrşitul săp-tămtnei. Procurorul general, consilierul-raportor şi avocatul familiei Dreyfus vor putea prezintă argumentele lor in deplină libertate. Constantinopo), 6 Octombrie.—Tewfik-paşa a făcut cunoscut dragomanilor celor patru ambasade că Poarta acceptă toate condiţiunile ultimatulul. In cercurile Porţii se asigură că evacuarea Uretil va începe Mercurl. Act de mulţumire In noaptea de 1 (13) spre 2 (14) Septembrie a. c., un puternic in endiu s’a declarat la Che-restreul cu vapor din ComănescI ale subsemnatei Societăţi, distrugînd clădirile, instalaţiu-nile şi maşinele. Fără nici o întîrziere Societatea «Dacia-Ro-mania», la care acel cherâstrăCi era asigurat a constatat şi lichidat dauna Însemnată şi a achitat şi despăgubirea, conform acteler încheiate la faţa locului, în suma totală de Lei 126,396. Subsemnaţii, în numele Societăţel Anonime penrtu exploatarea de păduri şi ferestrae cu vapor mal înainte P. & C. Goetz & C-ie, ne considerăm datori a exprima Societăţel de a-i-guraf'e «Dacia Romania», deplina noastră mulţumire, atît pentru modul cu care s’a efectuat lichidarea, cît şi pentru promptitudinea cu care am fost despăgubiţi. Bucureşti în 30 Septembrie 1898. Societatea Anonimă pentru exploata re de păduri şi ferestrae cu vapor, mai înainte P. <£• C. Goetz d C-nie Dr. Teodor Nica m. p. Zenon Zawirski m. p. Consilier delegat Secretarul Consiliului Velocipede „CRESCENT" CHICAGO I-a marc! americană Model 1898, neîntrecut ia soli-iditate, eleganţă şi ruliment, preţul lei 375. Nu cumpăraţi biciclete pînă cînd nu aţi văzut marca americană «OBK8CENT». Sit. 98 Creacent fără lanţ, Ideal al unei biciclete. Deposit general: COMPANIA AMERICANA Bnlavard EUaabeta Casa Grand Hotel du Boulevard BUCUREŞTI. HANTTT de pe moşia Săftica, proprie-lmnUlj tatea d-lul IOANN. LAHO-VÂRI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 se dă cu arendă. Doritorii se pot adresa la proprietar. Ca local de staţie pentru bicicliştî. A. V I St Joi 1 Octombrie s’a deschis li'oul tocai de ItKRAKIE şi RESTAURANT „BEÎBTOL” Str. Academiei, IVo. ti întreprinderea d-lor F. Stiefler dc Sickha Acest local va fi unic în felul sătt ea ELEGANŢA şi ARANJAMENT C’onsiimnţluntle vor eonsta din Ml ACARI CALDE şl RECI BERE INDIGENA Vinuri indigene st Streine Orchestra *-ir ii fi a regimentului .luntrine (ie infanterie I%a. 4 Hub tlireeţia tl-lul Bocit unit Beulch-meinter Ferii.'FAtstehauer ra eon-eerla in fie-care /seara. — INTRAREA LIBERA Tribunalul de Notariat Luaţi 30 Octombrie a. c. se ui mie locurile «lin Bulevardul Carol No. 25.27 ţi 29 (lingă coloana de marmură). Sit. 130 „S AY O R“ Cea mal bună apă de cap, opreşte căderea părului şi vindecă mătreata CU DESÂVÎRŞIRE şi face părul des şi lucitor. NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier din prima fabrică N. CTTARIDA «fc Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt «tot la canal» (tout â l’egout) precum şi sin-gurile admise la canalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţu de opt ori mal mare de cît aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile din preţui curent pentru provincie sunt înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimete franco la cerere SCHNEIDER & GRtiNENFELDER Degozitari generali Sit. 27 Bucureşti, Str. Sf. Vineri No. 12 DE VÂNZARE Locuri Parcelate DE LA 1 IjKV şi 50 f/IV# METRU PATRAT pînă la £50 1ÎAM De Malul Măre! negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL In condiţinni de plată FOARI E AVATTAGIOASE atUcă in tim%i ele 4 ani in itt rate trime/sf riale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cît şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-uatorium). Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul ])-nnl I. MOVILI Bucureşti, Str. Boantnel, 97. VE CADE PERUL ? AVEŢI MĂTREAŢĂ ? întrebuinţaţi apa de cap «SAYOR» a d-rulul MERTON din Londra care are efecte radicale şi sigure şi cu care se obţine un păr abondent, des şi lucitor. Efectele se observă deja după prima întrebuinţare. Succe# garantat. De vlnzare la drogueril, parfu’meriî şi coafori. Sit, 135 I EUGENIU BEIII.ES Representant şi depositar al fabrice! T MI. JF EiOTMMJE B, 14 as sen (Germania) 1 şl 3 — Strada Blbescn-VodA — 1 şl 3 Cel mal mare deposit de tot felul de Maşini şi Unelte Agricole şi Industriale De o Soliditate şi Perfecţiune neîntrecută Recomandă pentru sesonul corent fără piepl. Toate mărimile. ’l nnnmnklla model perfecţionat.cu feir* LOCOmODlle bux mărit, cu şi lârâ a- 1 parat de ars pae de 6, 8, 10,12, 14 şi 16 cal | putere. U TRANSPORTABILEpe postament de «•Oii lemn şi de fier, simple, duble, triplei ! si quadruple, din cele mal renumite fabrici 1 de 36, 42 şi 48 ţolurî. Pipfrp rtp Mfiflră FRANCEZE, I-a calitate, ricllc UD muma din Lafertâ-sous-Jouarre din renumita fabrică Grande Societe Meuli 6re Ouftefg 4’ Co., compuse din maxi- <; 1 mnm 4—5 bucăţi întregi. Batoze de porumb SIMPLE şi | DUBLE, manuale şi cu aburi, cu FW.F.VATOB ultimul] sistem perfecţionat. Curelede Transmisiune K ple şi duble, şi toate lăţimile. ; Pluguri, Grape şi orl-ce alte VIVEFTE] ACIBMVOtjE. Garanţie absolută pentru material solid şi buna funcţionare Condipiuni de vîmare avantagioase. www.dacoromanica.ro EPOCA Buletin Meteorologie.—Observaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Victorel 88, pe ziua de 6 (17) Octombrie 1898: Miezul nopţel • .........................-f C° 7 ore dimineaţa............................+8° ArniazI...............................-|-15<,5 înălţimea barometricâ....................746.3 Starea cerului......................frumoasă Barometrul este....................în urcare » * * Institutul Meteorologie ne comunică următoarele : ErI după amiază timp frumos, noaptea senin şi liniştit. Temperatura s’a ridicat pretutindeni in mijlociu cu 3 grade, Barometrul care era mult scăzut, s’a ridicat în Moldova cu 2 milimetri, iar în restul ţărel cu un milimetru în mijlociu. A plouat in multe localităţi din ţară. Astă-zl timp frumos şi liniştit, către amiază cerut s’a înorat. tTUlŢA ZIARULUI «ftPUUA* COŞNIŢA PIEŢEI- Luni, 0 Octombre 1898. i BANCA AGRICOLA snnrmsAT.A tîhait.a Pâinea • • • • • JtmbU • • • • • Franzela • • • • Came de vacă • Sefl........... Carne de porc • Untura • Osinza . . • • • Purcel u • • • • Berbec u • • • • Curoanu • • • • tiâioa........... Rata............. Găina.......... Grapa ........... Cega............. I Şalău......... Nlsetru . . • • Morunu • • • • Raci (suta) • • • Ou6 (suta) • • • Unt topit • • • • Unt proaspăt • • Brânză de vacă Brânză Telemea Smântână • • • 90- I 1.60 70 70 20 26 80 70 1.00 1.00 1.20 1.20 60 -4 00 -2.60 -1.20 -1.20 40 2.00 60 2.00 2.00 -7.00 6.50 2.70 2.40 1.00 1.20 Fasole • • • Mazere • • • Cartofi ohif. Cartofi noul Linte • • • Bpanao• • • Conopide buo Ardei (suta) Pătlăgele (suta) Fasole verde Morcovi (suta Ţelina (suta). Postăm ac Varza N Gulia • • • Sfecla » • • Ceapa • • • Mala! lux • Pere • • • • Mere • • • • Prune • • • Struguri • • Gutui • • • Lămâi (buc.) Portooale (buo. Rodii (buo. (suta; 20 40 16 10 25 40 30-60 40 5.00 60-80 2.00 2.60 *00 20 10 15 26 40-60 20-40 80 .00—1.60 40 10 O'lombrie 1898 SUCURSALA BRAILA Oriue Anueriferm susţ. Londra susţinut » ParisOct.fr. 21.55 Hamburg ferm » * N.Sep. » 21 70 Pesta Oct. fi. 8 90 » Amsterd. fl. 178 > Mart. » 9.07 , Secară 186 > • » 7.66 Porumb Londra susţ. > » » 4.69 O văt » ca'm > :> » 6.8:1 Ore » mat slab TAverpol culm AMERICA (New-York) Orîă 73*/s Porumb 34 T/s » Dec. 70s/b » 35T/8 » MaiU 70'/, BRĂILA Orii* scadent k. pe kt. 73—7.7 Le! 9 — 9'/, » mijlociu » » » 76—77 » 10 —108/< > fin » » » 78—82 » 11 -12—13 Secară » » » 68—74 » 7'/i—8 Porumb » » » 75—79 » fi'/a—7 » roş » » » 78—81 » 7a/,—8 Orz ... 58 -67 » 5'/« - 6s/« Rapiţă nu există; sălbatică II. 6-7’/< Ovăz comun °/o k. 9.00/9.40. Superior 9.75/10.50 BURSA DE BUCUREŞTI a Cursul de la 5 Octombrie 5% Renta p. Banca Naţion. • 2475 5% » am. 1881 99'/, » Agricolă 373 5% » » 1892 1003/. » Romlniel. — 5Vo > » 1893 100’b » do scont. 345 5% , » 1894 98 >/, Dacia-Romlnia • 456 4% » » 1889 92»/« Naţionala. • • • 517 5% » » 90-94 925/< Patria 130 4’/o » » 1896 931/,. Construcţii . • • — 4V. » , 1898 931/, llazalî artificial. 400 Convertite rurale — Lelea — Casa pensiunilor — Furnituri militare — 5/Obl.c. B. 1883 100 Tramwayul noQ 1200 5°/o » » » 1890 100’/, Baia Centrala • — 4‘/j » » » 1895 981/, 5% Fonc. rur. . . 99s/, Napoleonul . • 20,03 47. » .... 92'/, Marka .... 24.70 5Vo » urli. Buc. 97'/s Lira otomană • 22.80 57. > » Iaşi. 933/, Florinul • • • 2.10 Rubla de hlrtie 2.70 MERSUL TRENURILOR Plecară* din gara de Nord Sosirea în Gura de Nord Numele Staţiunilor Ulm Numele staţiunilor Dlcn. Paotoasa-O.-Lung • . 6io Galaţl-Ploeştt .... 6*° Oiulntţa-Saligay • • • 6“ O-tinopol-Oonstanţa • fio» Piteyttl-Parfs .... 7® i) udapesta Tltu. • • • 6“ Ploeştl-Iaşl 7»e Lemberg-Ploeşt! • • * 6** Tltu Smîrda 7» Unghenl-Ploeştl * • • 7°* Ploeşll-Braşov • • ■ 741 Pucloasa-O.-Lung . • • 10“ Comana-Smirda • • • g(10 Oălir*ţI Slobozi». • • 10“ Ploeftl-Ylena .... Plteşt'-Londra ... 910 OouBtauţa-Olululţa * » !»■» Ploeţ 1 Budapesta » • 6*« Londra-PItestt, - - - *" ‘i Piteşti-Paria 6“ Galaţl-Ploeştl .... b-JO Couaana.Giurgiu . * * (JO0 Virolorova-Tltu • • » 7‘» PIoeştî-Galaţî .... 6>° Hmîrda-Comana * » * 7*« Tltu-O. Lung • • • • 0*° Braşov PloeşU. • * * 8'» Ploeş tl-Uughen! • • • 9“ Viena-Ploestl .... Constanţa Oiulnlţa » • »>• Ploeştî-Lemberg. • • 10“ V** Ploeş ti Galaţi . . . . ]1*0 taţl-Ploeţtt IO10 Oonstanţa O-tluopol * Titu-Budapesta • * • 70» i) Parln-Tlttt 6U «) lt«0 0.-Lun*-Tltu 10" Tr. ‘) oiroulft Luni,1) Stmb., •■) Joi, 4) Sîmb.,1) Joi, •) Sîmb. COMTESA DANII 31 CHIVA ŢIGANCA CAPITOLUL XXI îngerul căzut La Cran)sa, lumea era foarte neliniştită; aştepta ştiri de principele, cu nerăbdare, şi Mi-clescu, care sosea de la Iaşi, adus de o tnlîm-plare de cea mal mare însemnătate, găsi pe prinţul Teodor şi pe Ruxandra cu totul bucuroşi să-I primească sfaturile. întoarcerea lui Mihail era neapărată. Se ho-tărîră să’l Înştiinţeze; sarcina aceasta şl-o luă asupră-şl bătrlnul învăţător al Iul Petru cel Mare. Petrache, vătaful de ţigani, prinsese de veste că Mihail d’impreunâ cu Chiva şi cu loţl ctţl scăpaseră din cetatea Neamţului, poposiseră la schitul Ciribuc. Miclescu, călăuzit de bătrlnul ţigan orb, ajunse lu schit şi ceru să lie primit de Mihail fără tnlirziere. Mihail dele ordin să'l introducă numai de cit. Miclescu i-aducea ştiri rele : liospodarul Constantin Cantemir murise, boerit aleseseră domn pe prinţul Dimitrie. Domnul Constantin, în ceasul din urmă, chemase pe boerl şi Ie vorbi despre Mihail; le arătă planurile lui, înfăţişîn-du-le ca pe ceva nerealizabil; apoi recomandase ca urmaş pe nepotul săU. r— Dimitrie, zise Miclescu, v’a amăgit pe toţi el şi-a făcut din d-ta o uneltă spre a-şl ascunde planurile. Cantacuzino, viitorul săU cumn it, i-a dat tot sprijinul. — Va să z:câ Dimitrie domneşte ? întreabă Mihail cu dinţii Încleştaţi. — încă nu, şi poate nu va domni nici odată. Brincoveanu stărue pe lingă Sultan să numească domn aici, pe ginerele sâU Constantin Duca; e foarte prohibii că vom fi clrmuiţl de un muntean, afară numai dacă...: — Dacă ! — Ain d n partea Dragomanului Mavrocordat o însărcinare El Iţi fâgădueşte tronul dacă ’I vel plăti o dare, pa care o veţi hotărî Împreună. — D-zeO să mă ferească de-o asemenea mi-şelie! zis9 prinţul. — O ştiam, adause Miclescu, de aceea ţi-am pus Inamte pe Duca. — Mal bine el, de cit vicleanul, meU văr. Mi-descuie, pleacă acum la Iaşi, poate că încă nu e perdut totul. — La boerl nu e nici o nădejde, zise mult veneratul bătrtn. Totuşi să încercă n. E nevoe însă ca să lucrezi şi d-ta, numai d-ta.. — Dar eU ? zise cu sfială Chiva. — Şi tu, Chivo, se ’nţelege. Miclescu se uită la ea. Sărmana fată păli şi o lacrimă ’l înecă pleopa. — EU nu, Mih&ile, nu merg. Poate te voiU stinjeni în treburile tale. Te voiU aşlepla la căsuţa noastră ; e mal bine. Noaptea trecu in planuri. A doua zi de dimineaţă plecară. Despărţirea fu duioasă; Gri-gore se tînguia de rănile sale ; Marchizul era resemnat; Chiva aproape perilă. Prinţul şi Miclescu puseră toată silinţa spre a ajunge la Iaşi, Din întrebările ce-şî făcură, Mitică altă că Edviga se alta tot în Moldova, cu toată retragerea Polonilor. — Principe, zise Miclescu, la vlrsla şi cu inima d-lale o femeie plăcută e primejdioasă. Chiva ştie ce-ţl spune; eU ’ţt repet vorbele sale ; ia seama. Ajungtnd la Iaşi traseră la Miclescu, iar slugilor li se porunci să lăinuiască sosirea lui Mihail. Bătrlnul se duse îndată la palat; voia să vază pe Dimitrie şi pe curteni spre a căpăta noutăţi. Sgomotul apărării Neamţului se răspîn-dise. Nu se spunea nimic de princip9 ; se vorbea numai de 19 vînătorl necunoscuţi, cărora li se dedese moşit şi case la poalele Carpaţilor ; satul care trebuia să se întocmească, după porunca stăptniril, avea să poarte numele de Vî-nătorii. Miclescu trecu prin mulţime, culegind părerile fie-cărul, iscodind, spre a prinde vr’o părere de răU prielnică planurilor lui Mihail. — Prinţul Mihail, mal mult a visat de cit a lucrat, zicea unul. — Păcat, adause altul, păcat că prinţul a greşit calea. Dacă ar fi avut mal multă îndrăsneală, am fi fost cu el. — Mi s’a spus, zise Miclescu, că el cu Bo-selti şi cu marchizul de Itonsard ar fi fost între col cari aU apărat cetatea Neamţului. — Adevărat ? întrebă Cantacuzino, Iată o faptă frumoasă, demuă de un cavaler rătăcitor, dar nu de un bărbat care voeşte să fie Domn unei ţări, aceasta mi se pare o nesocotinţă. — El, dacă Dimitrie Cantemir ar fi săvîrşit această nesocotinţă, zise în sine Miclescu n’aţl avea laude din destul ca să-l slăviţi. Iată ce însemnează să fii cu noroc! Dimitrie înnaintă către bălrîn, fâcîudn-I complimente asupra întoarcerii sale. L-întrebă apoi de pricina călătoriei lui, şi duse ast-fel vorba unde voia să ajungă; — AI văzut pe vărul, negreşit? — Da, principe. — El, boerl, nu ştiţi că prinţul Mihail oste cel ce a apărat cetatea Neamţului. Aşa e Mici eseul e ? — Nu ştiu ce aş putea să răspund. — De ce mi-al ascunde un lucru de care sunt încredinţat ? Da, boerl, aduse el cu glas tare, vărul meU e singur, cu 19 tovarăşi, întreaga oaste Polonă,.pricinuindn-I mari perderl. Sunt mîndru că s’o pot spune eU. Ce mare căpetenie ne fâgădueşte! dacă coroana hospodaruluI,aşa de mică pe cît ne-o lasă, ar putea să-I îndestuleze de-şărtâciunea, ar purla-o cu vrednicie şi mal bine de cit mine. Lăstnd pe Mihail, tocmai asupra slăbiciunilor lui, Dimitrie ştiea bine că ’şl atrage luarea a-minte a boerilor, puindu-Ie ast-fel înainte dreapta lui alegere. — Odinioară, ziceai Mieleseule, că planurile lui Mihail sînt lâră temelie; iată timpul etnd se vede limpede că ne-a jerlfit slăbiciunile lui de fiaeăU. — Pururea am cîrlil împotriva părerilor principelui, zise Miclescu, dar am avut şi tot mal am încredere in buna lui credinţă. S’a înşelat, iată totul, şi mal mult a fost Înşelat ; a pus dorinţele şi sentimentele sale prea pe faţă, în locul bunel judecăţi. Vorba rămase aci. Miclescu se întoarse acasă mal încredinţat de cît orl-cînd, de nefolosinţa cercărilor sale. Mihail ’l aştepta cu nerăbdare ; ascultă, fără întrerupere, povestirea celor în-timplale, ’şl muşcă buzele, şi după o clipă de cugetare se pregăti să plece. — Urzeala aceasta pe care n’o pot pricepe, trebue s’o cunoască Contesa ; ea mă va lămuri. E noapte şi mă tem să (iu cunoscut; nedo-mirirea nu pol s’o îndur. — Ia seama principe, zise Miclescu, ar putea să te inşole iar. — O, linişteşte-te, nu slnt din cel cari se înşeală cu una, cu două. Şi plecă. — Ce bine-am judecat, cugetă bătrlnul cu întristare, şi indrăcitul săU văr tot ast-fel. Ce-o să se întimple acum ? Se vor folosi oare de cunoştiinţele lor spre a-1 perde cu totul? Val! răii nu slăbesc prada piuă ce ea nu se mal sbate de loc în gbia-rele lor. (Va urma) A TI S Pe lingă articolele de ferârie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ml-a sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-cîmurl de masă, articole de menagiU ş. a., d. e.: Serviciurî de porcelan şi serviciurl de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciii de diferite sisteme. Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pen donatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’ml visita inagasiuul şi vor găsi toate articolele necesare cu preţuri foarte convenabile si serviciul prompt. DIMITRIE MANOLESCr Succesoral lui P. T. DaucovloI La „LEUL DE AUR“ Sil. 97 Str. TApscani, No. 61.—Bucurestfi. Boctor Besnea Medi j la spitalul de copil Special in bonte de copii Str. Popa Sore, No. 24 sit. 87 Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz 42.000 motoare de o putere mal mare de 170.000 cal îu exploatare, din cari peste ÎOO de motoare in Bomînia 210 premii şi distinepiuni numai pentru motoare cu gas şi benzină Motoare originale i9fPtlo“ cu gaz şl benzină pentru scopuri industriale si iluminat electric de l\9—GOO cal putere. Prospecte devisuri g-ratis şi lranco Singurul depozitar pentru Rominia JE. WOLFF Sit-27 BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 8 mii uiumim — 1 nunii ib ■IIWIII __ RepresentanţI generali pentru România Woss Siebeiteiclier No. 24, STRADA SMÂRDAN, No. 24 Sil 26 Hal mnlt de */i de secol racce» proclamă supeno* ratea sa In tratamentul de gutnrai, Iritaţi unei peptulul, I illnenţa, dureri reumatismale, scrtntlturi, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. rjnBHHQB@E3iS3« \ Magazinul: 4, Bulevardul Academiei, 4 SOCIETATEA DE Basalt Artificial ŞI CERAMICA de la Cotrocenl Capital social 1.500.000 deplin vărsaţi Pace tot felul de ornamentaţiune precum : BUSTE, STATUETE, VASE, MEDALIOENE, SOBE DE PORCELAN Compaia de Gaz din Bucureşti i \STMI\ŢA HM Direcţia Companiei de Gaz dinBucureştl aduce la cunoştinţa onor. Public că cu Începere de 1 Septembrie preţul cokulul fia fi de „I.ei 53 Tona” Loco, Uzina, A In acest Magasin se poale procura trusourl complecte de la 150 Lei piuă la cele mal fine calităţi DIFERITE PICIIE1URI, BARCIIETURI, MOLTOANE Flanele, PiăpămI do lină, Tartane, etc. Eie-care Joi si iPuminică Mare desfacere de diferite cupoane de LA1NAGIUR1 şi MĂTaSĂRIE Mare ateliere proprie pentru confecţionare de tot felul do lingerie. Rayon special pentru comenzi de cămăşi bărbăteşti. Croiala franceză după un sistem special. CASE DE BANI Englezesc! de STEEL Preţurile cele mal moderate "MCI C. No. 22y- Exemplare 10.000. www.dacoromanica.ro Sit. 19 Fer şl Oţel Sigure contra focului şi spargere! din Fabrica lMiiips «te S-sor Itfriuiiigfiiani DEPOSIT LA w WALTER T- FRANKISH I>epo»it