SERIA II.—ANUL IV, No. 884- 277. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE In ţari. pe un an . 20 let „ «treiuătate . . 40 „ Manuscrisele nu se înapoiază REDACŢII STRADA OLEMIENŢEI, No. 3. PUBLICITATEA Ammturl pe pag. Ill-a 30 bani linia * IV 15 »> ii || " n Publicaţii: Reclame 2 Lei linia ADMINISTBAŢIA STRADA CLEMENŢEI. No. 3. JEra Sturdza, eu talentul, cu inteligenţa şi voinţa (de fer, de sigur) ce posede, să ’ncepă acum marea muncă a adevăratei viitore artiste: dicţiunea. Altele afl muncit şi muncesc pentru a’şl drege şi completa lipsele corpului , figurel, mersului, menţinerel. D şăra Sturdza n’are ast fel de lipse Muncescă’şl deci vorbirea şi ’n prima linie (astă-I mal uşor) glasul. Dăcă aşi cunt'isce-o şi aşi avă orecare trecere cu sfaturile mele pe lângă d şora Sturdza, aşi îndemna-o să conjuge pe fie care $i, cel puţin de tjeceorl, Iu faţa oglin del bine ’nţeles (e fiica Evel), verbul românesc a înceţoşa, fără patinoge pe silabele finale şi cu legiuitele mişcări dilatoril, contractorii, pronatoril şi supinatoril (vorbesc cu o universitară) ale buzei de sus 1 Buza de sus! d şără ; buza de sus v’a rămas cu desăvlrşire imobilă şi la repetiţiune şi la representaţiune; a d tale sta, pe când a d-nel Romanescu, adevărată şopârlă, se ’ncolăeea, se pleca, se suia, s’aducea, vibra, sălta... un farmec de agilitate ! In fine, un cusur de care d şora Sturdza se va dezbăra cu uşurinţă : duce rostul frazei românescl pe franţuzesce. Mă explic ■ Francesul îşi inmlădie vocea într’un fel, Italianul alt fel, Românul în felul săli. Fiecare lşl cântă cântecul lui. Afl fost frase pe cari debutanta le a zis cu cântec franţuzesc. Răfi ! Detună şi supără. Acestea ’s observaţiunile pe cari frumosul şi distinsul talent al d şorel Sturdza mi le suggeră după un singur rol. E un frumos debut. Trupa atât de săracă în talente feminine a Teatrului Naţional face în persana d şărel Sturdza o fericită acliisiţiune. Gion. P. S Vom studia mal lîrdiu talentul d şărel Eugenia Ciucurescu al cărei debut a fost de asemenea fericit in Visul Dochiei, alături de d na Zoe Jianu (uă puternică şi emoţionantă voce de tragediană). jDfFOBMAŢII Din nelegiuirile şi falsificările Primăriei Capitalei I'ahfiflcavea lt*tclov In vederea alegerilor viitoare, primăria Capitalei încă din luna Ianuarie a. c. a început să se îngrijească şi să se pregătească pentru luptă, falşificînd listele electorale prin înscrieri de persoane, cari nu figurează cu nici o dare prin roluri, şi ale altora cari plătesc o dare insuficientă pentru colegiul la care le a înscris în liste. Iar culmea falşificărel, cu ştiinţă şi în dispreţul legilor, este că a înscris persoane fără nici un cens, iar altele cari plătesc o dare insuficientă, şi pentru a masca lipsa totală de cens şi de insuficienţă şl-a permis de a trece în dreptul numelui acelor persoane în coloanele listelor, unde trebue să arate censul şi rolurile, şl-a permis, în lipsă de cens, să pue adnotaţia «case noui» pentru a se Înţelege că, de şi nu afl cens, însă casele noul, cari sunt scutite trei ani de dări, ar constitui un cens, de şi Primăria şi avocaţii 'săi, cari in toate timpurile afl făcut contestaţii şi afl apărat şi anul acesta pe contestaţii, ştitt bine că Curlea de casaţie a emis sentinţe chiar şi în anul acesta, prin care a ordonat ştergerea din liste, acelor persoane cari afl fost înscrise cu «case noul», neevaluate şi ne impuse la dări. Dar Primăria Capitalei nu numai că n’a ţinut seamă de jurisprudenţele curţii în ceea-ce priveşte pe cel cari în realitate afl case noul, dar a mers mal departe cu în-drăsneala, căci a înscris persoane cu case noul, cari în realitate nu afl nici case noul nici vechi. Aceasta o putem dovedi cu acte oficiale şi pe teren, căci sunt unii înscrişi cari nici căile de comunicaţie nu le plătesc. !\'rrectificarea limlelov Faţă cu aceste sfruntate falşificărl, cetăţenii afl făcut contestaţii legale şi la consiliul comunal, şi la justiţie, cari, prin sentinţe definitive emise, a ordonat şi în 1897 şi 1898 ştergerea din liste a sute de persoane înscrise prin fraudă, şi pentru a 'şl avea efect asemenea sentinţe, afl fost comunicate primăriei capitalei în număr de 52 sentinţe încă diu luna Iunie 1898, cu petiţia înregistrată Ia No. 25.569, conform art. 15 din legea electorală, pentru consiliile comunale. Acest articol glăsueşte ast-fel: Art. Io. Pe temeiul unei botărtrl definitive, lista se rectifică de către consiliul comunal în termen de trei zile de la a lor presentare. Ce a făcut Primăria, după ce i s’a pre-senlat cele 52 sentinţe definitive, investite cu titlul esecutoriu ? Cum a respectat legile şi sentiuţele definitive P Primarul capitalei, îngrozit de înfierarea actelor sale de către justiţie, n’a dat nici un curs cererel. Ce s’a făcut cu petiţia şi cu sentinţele ? Aceste lucrări, ca multe altele, afl căzut In mlinile d-lul ajutor de primar, Solacolu. Ce a făcut d. Solacolu ca să se conforme literei şi spiritului art. 15 din legea electorală ? D. Solacolu a pus rezoluţia să se rectifice listele ! Dar legea electorală cere şi obligă ca cousiliul comunal să decidă rectificarea listelor. Pentru ce d. Solacolu nu a supus deliberării consiliului, chestiunea care era de resortul săfl după litera legilor. Şi dacă d. Solacolu, ajutor şi locţiitor de primar, a pus o asemenea rezoluţie, cum s’a executat ea ? Afişatu-s’a din nofl listele rectificate în termen de trei zile cum cer legile, pentru ca cetăţenii să cunoasce pe cel în drept a figura în liste ? Făcutu s’a cel puţin un supliment la liste cu rectificarea ordonată de justiţie ? Nu s’a făcut nici aceasta. Ce s’a făcut dar pentru credinţă ? Care este respectul care-1 are primăria Capitalei pentru legi şi justiţie ? Manopere Cinismul de care sunt conduşi cel de la Primărie în lucrările lor nu găsim cuvinte să-l calificăm. In loc ca consiliul comunal să fie sesisat conform art. 15 din legea electorală In vigoare, în loc să se rectifice listele dacă nu în termen de trei zile cum cere legile, cel puţin în 70 de zile de cînd s’afl comunicat sentinţele, ce credeţi că a făcut şi face Primăria ? A liberat şi liberează cărţi de alegători acelor persoane cari sunt şterse prin sentinţele, de cari a luat cunoştiinţă în interval de zece zile cît a avut la dispoziţie sentinţele comunicate de contestatorl. li ouă articole elin legea electorală Faţă de aceste manopere şi pînă ee vom lua cuvenitele măsuri de lecuire, reamintim următoarele articole din legea electorală .- Art. 117 şi 118 din legea electorală sun ast-fel: «Cel ce se vor înscrie în listele electorale sub «un nume falş, safl în virtutea unor drepturi pe «cari ştitt că nu le afl, precum şi cel cari cu «ştiinţă vor II ascuns vre-o incapacitate din cele «prevăzute de lege, se vor pedepsi cu o a-«mendă de 500—2000 lei.» «Ar/ 118. Cel ce vor vota în virtutea unei «înscrieri făcute în unul din cazurile prevăzute «în articolil precedenţi, se vor pedepsi cu in-«chisoare de la 15 zile la trei luni şi cu o a-«mendă de la 500 pînă la 2.000 lei» «Asemenea se va pedepsi cu aceeaşi pedeapsă «cel ce se va psesenta cu cartea uimi alt aleagă tor şi va vota sau va încerca să voteze pre-«cum şi acel care va ajuta să se comită această «fraudă îinprumutind cartea sa.» Aniversarea naştere! Prinţului Caroi Simbălă s’a serbat cu mare pompă la Castelul de la Cotroceni a cincea aniversare a naşterei Prinţului Caroi. Principesa Maria, în calitate de colonel de onoare al regimentului 4 de roşiori cu garnizoana în Birlad, a invitat pe mai mtilfi ofiţeri din acest regiment, precum şi cifi-va ofiţeri din regimentul de roşiori din Capitulă, la dejun. In cursul dejunului, la care au participat şi AA. LL. II. Marii Duci Boris şi Andrei Vladimirovici cu suita, precum şi Principele Caroi, d. general Robescu, mareşalul Curţii Princiare, a ridicat un toast pentru Principele şi Principesa Romîniei şi pentru Prinţul Caroi. După dejun s’a frint tradiţionala turtă pe capul Principelui Caroi. Seara s’a dat un prînz de gală, la care aii fost invitaţi miniştrii, mai mulţi ofiţeri superiori, precum şi mai multe persoane de dinstincţiune. Registrele deschide la Castel aii fost a-coperite de sute de semnături şi sute de telegrame de felicitare s’au trimis din toate părţile ţării perechei princiare romîne. 0 animaţie extraordinară a domnit toată ziua de eri la Castelul Cotroceni, micul Principe zburda de bucurie şi de sănătate în mijlocul numeroşilor invitaţi; Principele şi frumoasa Principesă a Romîniei erau veseli că aii putut serba în deplină sănătate a cincea aniversare a aceluia, pe care M. Sa Regele acum cinci ani «îl încredinţa cu mîndrie dragostei şi devotamentului poporului Săii iubit*. Hotărîrea consiliului Universităţii EH după amiazi la orele 5 s’a întrunit consiliul profesorilor universităţii din Capitală, spre a decide asupra faimosului «rescript* al d-lui Haret. Discuţiunile, foarte animate de alt-fel, s au prelungit pînă la orele 7 seara. D. dr. Severeanu a luat cel Intim cuvintul şi înfxerînd tendinţa adresei d-lui Haret, a propus să se menţină alegerea de candidaţi de rectori efectuată în ziua de 28 Septembre. D. Danielopol a propus să se facă o nouă alegere, dar nu aşa precum indică d. Haret, adică o alegere numai pentru doui candidaţi, rămînind d. Gr. Stefănescu bine ales, ci anulîndu-se întreaga alegere anterioară. D. Pangrati, pentru demnitatea corpului profesoral, propune să se menţină în întregime prima alegere. Rectorul universităţii pune la vot alternativa pusă de d. Haret. Resultatul votului este următorul: Pentru menţinerea alegerei trecute 24 voturi. Pentru o nouă alegere de doui candidaţi 12 voturi. Deci guvernul şi d. Haret aii căpătat o lecţie zdravănă de la corpul profesorilor universitari din Capitală. Şervet din Constantinopol anunţă că 46 musulmani din Dobrogea afl emigrat săptămîna trecută In Turcia. La ministerul de războifl se proiectează crearea unul nofl regiment de infanterie, al 35 lea, cu garnisoana la Botoşani. După datele statistice elaborate la ministerul domeniilor, de zece ani nici odată n’am avut un comerţ de export mai redus ca anul trecut. In cursul anului am exportat în sumă de 224 milioane 179, 680 lei şi am importat în sumă de 356 milioane. In 1896 am exportat în sumă de 324 milioane, în 1895 în sumă de 265 milioane, în 1894 în sumă de 295 milioane, în 1893 în sumă de 371 milioane. 0 nouă victorie romînească Citim în Tribuna Poporului : MercurI a fost luptă mare la congregaţia consiliului comitatului Caraş-Severin, unde d. Coriolan Brediceanu şi-a ridicat glasul întru apărarea drepturilor limbel ro-mîneştl. A cerut anume, ca procesele verbale în comunele romîneştî să fie purtate în limba romînească, iar nu ungureşte. De asemenea să se pună inscripţii romîneştî pe la căile ferate ce trec prin comune ro-mlneşlî şi să nu se aleagă doctori în sate romîneşlî jidovi şi unguri, cari nu ştifl ro-mîneşte. Se înţelege că ceata fişpănească nu s’a învoit la aceasta, ci a făcut un vuet ca de oameni apucaţi. *• * * Primim, în ultimul moment, din Lugoş o corespondenţă în care ni se vesteşte că vicişpanul a fost silit să primească propunerile susţinute de d nil Brediceanu. dr. Dobrin, dr. St. Pelroviciu şi părintele Pepa, cari afl cerut respectarea limbel romîneştî in comuue şi la căile ferate, iar în comune romîneştî afl pretins doctori cari să ştie romtneşle. D. Petre Konaki a fost numit consul o-norar al Romîniei la Atena în locul d-lul Kalergi. AA. LL. II. Marii Duc! Boris şi Andrei Vladimirovici, afl făcut eri o visită I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Sesiunea de toamnă a Sfintulul Sinod se va deschide în ziua de 12 Oetombre. Sîmbătă şl Duminecă s’a jucat la Teatrul Na- Jional frumoasa piesă: «0 scrisoare pierdută» le I. L. Carageale. A fost o sărbătoare şi pentru public şi pentru artişti. Sala teatrului gemea de liune. Dintre artişti, Brezeanu, în Cetăţeanul turmentat, Catopol în Farfuridis şi Niculescu in Caţavencu, afl fost favoriţii serei. La sflrşitul actului I-iu, publicul a isbucnit in aplauze frenetice, chemînd pe autorul atît de iubit de bucureştonl. Aclamările nu încetară de cit cind d. Nottara apăru la rampă, anunţind publicul că autorul fiind la Piatra-Neamţu, Direcţiunea işl rezervă plăcerea de a-I transmite aceste manifestaţii de simpatie. Intr’un cuvint, piesa a avut un succes enorm ; biletele s’afl vindul toate în amindouă serile. Hohotele de ris şi aplauzele nesfirşite afl dovedit cu prisosinţă că «Scrisoarea pierdută», departe de a fi o piesă demodată, poate fi jucată pe scena Teatrului nostru cu acelaş succes ca şi odinioară. Nu înţelegem deci pentru ce Direcţia Teatrului a găsit de cuviinţă să scoată piesa din afiş, abia după două reprezentaţi uni. Congresul pensionarilor Ieri după amiazi, la orele 2 s’afl Întrunit in sala de sus a Băilor Eforiei aproape 300 de pensionari civili şi militari al Statului din toate părţile ţării, ca să aviseze la mijloacele necesare pentru a sili pe guvern să respecteze drepturile lor. Congresul s’a transformat lutr’o energică manifestaţie în contra guvernului, care a dat dovezi că nesocoteşte drepturile pensionarilor. * * * D. Petrescu, secretar al M. S. Regelui, spune că pensionarii trebue să se presinte ca un element cu totul independent şi să se impună tuturor guvernelor. Roagă ca congresul să aleagă un preşedinte, care să conducă desbalerile. Congresul aclamă pe d. C. Bălcescu, fost ministru de justiţie sub Cuza-Vodă. D. C. Bălcescu, mulţumind de onoarea ce i se face, spune că pensionarii nu Irebue să fie în contra nici unul guvern, ci în contra acelora cari le fac răfi. Voci: Guvernul actual ne face răfi. D. Petrescu, secretarul Regelui, adaogă că pensionarii fiind cetăţeni, fie care poate să aibă opiniile sale politice şi să le manifesteze cum ti convine mal bine, pentru ca să silească pe guvern şi Corpurile Legiuitoare să se intereseze de soarta lor. D. Gr. N. Manno, roagă presa să ia act că la acest congres participă un mare număr de pensionari cu situaţii frumoase în Statul romîn, pentru ca să nu se zică apoi că congresul a fost compus din derbedei, cum unele ziare afl spus despre grandioasa manifestaţie ce s’a făcut d-lul Take Ionescu. D sa iotră apoi în discuţia legel asupra pensiunilor militare, pe care o numeşte draconică şi arbitrară, şi In mijlocul aplau- selor laudă pe d. general Mânu, care a modificat în parte această lege pe cînd era prim ministru. Apoi trece la memoriul cea presinfat pensionarii Regelui şi arată cum guvernul actual a retuşat să ţină seamă de dreptele cereri ale pensionarilor. Cere ca să se aviseze la mijloace necesare spre a sili pe guvern să ţină seamă de pensionari. D sa de şi e liberal, dar trebue să recunoască că guvernele liberale aii distrus tot binele ce l’au făcut conservatorii pentru pensionarii civili şi militari. (Aplause fur-tnnoase). Oratorul propune apoi să se aleagă un delegat care să meargă la Rege sâ-I expună soarta pensionarilor. D. General Algiu, spune că s’afl făcut toate demersurile posibile pe lingă guvern şi Corpurile Legiuitoare în favoarea pensionarilor, dar în zadar. Deci, singurul mijloc de a sili pe guvern, este unirea între pensionari şi toţi împreună afl ocazia alegerilor comunale să manifesteze în contra acelora cari îi nesocotesc, (Aplause frenetice). D. C. Enes'.u, preşedintele societăţii pensionarilor din Ploeştl, spune că guvernul conservator vroia să modifice legea pensiilor, dar trebuind să se retragă, a rămas ca guvernul liberal să realiseze dreptele cereri ale pensionarilor. Dar guvernul liberal de trei ani a purtat cu minciuni pe pensionari, deci acum e ocazia, ca să se ia revanşă în contra acelora cari le nesocotesc drepturile. Prahovenii se vor purta băr-băteşte. (Aplause). D. Stăncescu, delegatul pensionarilor din T. Severin, se asociază din toată inima cuvintelor d-lor General Algiu şi Enescu. D. Stroe Beloescu, senator şi delegatul pensionarilor din Birlad, crede că ar fi bine să se facă încă un demers pe lingă Corpurile Legiuitoare, şi dacă şi acest demers va fi intructuos, atunci d-sa se angajează a eşi din partidul guvernamental, căci reţinerea de 18 la sută din pensie este în adevăr enormă. D. Gr. Manno, spune că guvernul actual nu e liberal, ci un guvern de mincinoşi, care a făgăduit dar n'a făcut nimic pentru pensionari. D. colonel Ştefănescu-Kretzulescu, vorbeşte în acelaşi sens, numind nemernici pe miniştrii actuali. * * * D. Gr. N. Manno dă apoi citire următoarei moţiuni care a fost primită cu unanimitate : M OT1UNE a Pensionarii Statului civili şi militari, întruniţi In congres astâ-zl 4 Oetombre 1898 pentru a lua o hotărîre energică asupra revendicării drepturilor lor urmărite pe toate căile legale, încă din anul 1895, adică: Reducerea reţinerel la pensionarii civili de la 18 la 10 la sulă. Acordarea unei a f> părţi din solda care afl primit militarii cari afl făcut campania 1877-78 la cuantumul pensiunel de retragere după legea ordinară. Acordarea unei părţi ce afl primit o părinţii unei fete orfane a-junsă la majorat şi nemăritată, penlru a nu li redusă să nu aibă nici chiar existenţa. Avlnd In vedere discuţiunile urmate azi în congres, din care rezultă că nici Corpurile Legiuitoare, cărora li s’a adresat asemeni cereri, nici guvernele cari s’aii succedat şi mai ales cel actual, care a avut mal mult timp material ca să cugete Ia o dreaptă soluţiune, nu a voit să ţie seama de aceste cereri, de şi ele au fost recomandate in-tr’un mod călduros şi părintesc de M. S. Regele, prin înalta apostilă pusă pe peti-ţiunea noastră încă din anul 1895; HOTĂRĂŞTE Pe deoparte pensionarii Statului civili şi militari, în cazul de faţă, făcînd abstracţiune de credinţele lor politice, cînd vor fi chemaţi să-şi exercite dreptul de cetăţeni la alegeri, ca unii ce astă zi sunt independenţi să nu dea concursul lor de cît acelui guvern, care ne va face dreptate; iar pe de altă parte deleagă pe d. general Algifl ca să se prezinte M. Sale Regelui care in tot-d’auna cu înalta Sa bunăvoinţă s a interesat de soarta pensionarilor, foşti funcţionari al Statului, cu concursul cărora s’a Întemeiat regatul romîn, soli ittnd In aceas'ă afacere sprijinul puternic al M. Sale. Cine se abonează la ziarul „E-poca“ plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei penlru Capilală şi 2 lei SO bani penlru judele, va primi franco, ca premia, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JVovnc «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8° de 204 pagini elegant tipărit, cum şi Triaţii», cel din urmă articol al lui Alexandru Laliovari. ECOURI — Restaurantul Dimitrie Enescu, din str. Sft. Ionică, în dosul Palatului Regal, după o nouă şi îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de mîncare. Bucătăria aleasă, Romînă şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată în vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele. — Aflăm că vechia şi cunoscuta droguerie Uie Zamfirescu s’a mutat în propriul săfl local din strada Academiei No. 8. Sil. 131. — Doctorul Olchowski dă consultaţiunl, Intre ore!e 6-7 seara. Strada Călăraşilor No. 16. — Pentru a combate şi vindeca consti-paţiunile tari, e suficient să beţi dimineaţa un păhăruţ de Carabana, graţie căreia, congestia va dispare şi va reveni pofta de mlncare şi sănătatea. U-tor Ecaterina Arbore-Halii Specialistă in boale de copil şijfetnel Strada Romanâ-Tunarî, No. 10 ŞTIRI JUDICIARE înaintea Curţii cu juraţi din Ilfov a venit Simbălă un proces de calomnie, isvorlt din nişte olemice provocate cu ocazia devastărilor uin 3 Noembre 1897. D. Vasile Buiculeseu, bărbier prin calea Văcăreşti, este taxat de antisemit atit înlr’o scrisoare, publicată în I/umea Nouă, cit şi în nişte afipte apărute în limba ebraică. D. Buiculeseu, trăind prin cuartierele ovreeştl şi avînd o bună clientelă ovreiască, nu putea să sufere aşa uşor epitetul de antisemit. De aceea s’a hotărî! să facă un proces de calomnie atît girantului ziarului, d. C. Buzdugan, cit şi autorului afiptelor, d. David Feiberger, bărbier. La înfăţişarea procesului, s’a dat. citire tra-ducţiunil dm limba ebraică a afiptelor şi diu care se vede că se îndemna neamul lui Israel să nu frecuenteze prăvălia Iul Buiculeseu, care In capul căiţilor sale a luat parte la devastări. Apărarea representată prin d. Ştefan Şoimescu cerind prezenţa rabinului spre a depune supt prestare de jurămtnt de esactitatea traducţiunil, procesul Iul Feiberger s’a aminat pentru sesiunea viitoare. D. Buzdugan a fost judecat singur. Prietenul Al. Ionescu II apără, zicind că de şi girant, habar n’a avut de înserarea articolului. Juraţii dafi un verdict negativ. D. Buzdugan este achitat. **. înaintea secţiei a 2-a a Curţii de apel din Bucureşti a venit Simbălă apelul d-lul I. Mus-celeanu in contra hotărîril tribunalului de co-mercifi, care s’a declarat incompetent a judeca cererea sa de anularea unor poliţe de 10,000 de lei găsite în mîinele d-neî Zoe Ştefănescu, artistă, şi a soreî sale d-na Constantinescu. D-nâ Ştefănescu pretindea că a dat bani d-lul Musceleanu pentru acele poliţe. D. Musceleanu zicea că le-a uitat sau ie-a perdut într’o scurtă visită ce făcuse d-nel Constantinescu. Curtea a aminat cercetarea afacerel la 31 Octombrie, fâclndu-se aplicaţiunea art. 151. ŞTIRI MĂRUNTE D na Victor Miclescu, tlnăra soţie a distinsului magistrat al trib. de Ilfov şi fiica amicului nostru, d. Constantin Boerescu, a născut o fetiţă. Sincerile noastre felicitări şi urări de fericire înfregeî familii. * Ni se face cunoscut că examenele din sesiunea de Octombrie, la şcoala superioară de ştiinţe de Stat, vor începe la 15 c. înscrierile pentru examene afl loc în fiecare seară, cu începere de astă-zl, 5 Octombrie, în localul secretariatului, str. Eneî 9. * Afl fost numiţi : D. Ştefan Stănescu, comisar de poliţie îu Giurgifi; şi D. Constantin Ghenca, ofiţer al sergenţilor de oraş din T.-Severin. * D. T. N. Isvoranu a doua! comunei rurale Brabova, din judeţul Dolj, şease pogoane de pămînt, pentru a se construi acolo un spital rural. Evenimentele din Franţa (Prin fir telegrafic) încetarea grevelor. — Afacerea ncguarl. Paris, 3 Octombrie.—D. Brisson a anunţat consiliului de miniştri că greva tera-sierilor se poate considera ca terminată. A anunţat de asemenea că încercările de a se ajunge la o grevă generală a lucrătorilor drumurilor de fer, aii căzut. Consiliul a examinat caşul colonelului Picquart, menţinut la secret, ceea ce a ridicat un conflict între justiţia civilă şi militară. In această privinţă nu există nici un text de lege, nici un precedent. D nii Sarrien şi ValU vor continua să examineze cazul cu colaboraţiunea directorilor ministerului justiţiei. Paris, 3 Octombrie.— Forţa detaşamentelor de trupe a fost micşorată. Multe din acestea au fost suprimate. Nu s’a produs nici un incident serios. DIVERSE DIN CAPITALA Mort In areatnl poliţiei: Aseară, pe la orele 7 şi jumătate, agenţii poliţiei afl gă3il pe stradă pe un individ bătrîn, prăpădit de boală şi de sărăcie. Agenţii afl ridicat pe bătrîn din stradă şi s’afl preumblat cu dînsul pe la trei spitale fără ca să poată reuşi ca bătrinul bolnav să fle primit în vre-unul. Ne mal avînd ce face, agenţii afl dus pe nenorocit la poliţie şi l’afl depus In arest. Bietul om a şi sucombat acolo după o jumătate de oră. Din cercetări, s’a constatat că sărmanul se numea Andraş Orban şi era în vlrstâ de 75 ani. C&lcat de tramway. -Eri, pe la orele 8 dimineaţa, vagonul electric No. 7, a călcat, iu dreptul caselor cu No. 19 din bulevardul Paclie Protopopescu, pe un bătrîn care voia să traverseze strada. Nenorocitul, a eărul identitate e încă necunoscută, din cauza puternicilor lovituri ce a primit a rămas mort pe loc. Conductorul vagonului a fost arestai, iar cadavrul, oribil mutilat, a fost ridicai şi transportat la Morgă. Strangulare.—Eri, pe la orele 7 şi jumătate dimineaţa, s'a sinucis, prin strangulare, bă-trînul Alexandru Popescu, fost funcţionar la ministerul de războifl. Din strada Viorica 9, unde locueşte d. Trandafir Grigorescu, cadavrul bătrînnlul u fost transportat la Morgă. t*e coş.— Sergentul de stradă postat la capătul stradel Polonă, a zărit astă-noapte pe la orele 11 şi jumătate, pe casele cu N-r. 225, pe un individ care, cu mare băgare de seamă, se îndrepta spre unul din coşurile clădirel. Sergentul se puse la piudă şi urmări din oclil mişcările individului. La un moment dat, sergentul observă că individul intră pe coşul casei. Fără a pierde timpul, agentul poliţiei intră in curtea caselor, deşteaptă pe locator, comerciantul Toma Nistorescu, şi SI istoriseşte faptul. Atunci sergentul şi Nistorescu, intră iu prăvălie şi găsesc la cotlonul sobei pe pungaşul Ştefan Simion, care pătrunsese înăuntru prin coşul sobei. Murdar pe haine şi pe obraz ca un coşar, plin de funingine, pungaşul a fost ridicat şi condus la arestul poliţiei. (Joptl lepădat. — La spitalul Maternitatea a fost trimis In Îngrijire un copilaş, găsit pe un maidan din şoseaua Bonaparte. Nu se ştie dacă copilul e safl nu botezai, na-avînd nici un bilet care să indice aceasta. JDU^ARA înecat In Dnu&re. — In noaptea de £<> spre 27 Septembre un turc, anume Isinail, s’a www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Adresele comerciale unde abonaţii noştri se bucură de favoarea unul rabat comercial A. Menii-opticien. Instrumente chirurgicale şi de ştiinţă, calea Victoriei 88, vis-ă-vis de Palatul Regal. Adolf Nalomon—Sobe, maşini de bucate, paturi de fer, eto. str. Doamnei 14. lf. f.netgarten—încălţăminte pentru Dame şi Bărbaţi, eto. calea Victoriei 55. F. IVovak—Mănuşi, calea Victoriei 72, Piane, calea Victoriei 126, Trăsuri de lux, calea Victoriei 91. I. Relwcher— Vinuri alese, ort-ce comandă se execută la domiciliu. Cererile se vor adresa tn str. Răscruci 3. TI». Radlvon — Bijuterie, argintărie, ceasornice şi articole de fantesie, calea Victoriei 32. îtt-me S. I. Reasel—Maşini de cusut, Biciclete, strada Carol 14. Tipografia «Ifellade»— Stabiliment de arte grafice, Cărţi de vizită, comp-turi, Compturi comerciale, Registre, Teze şi ori-ce uvraje, str. Clemenţei 3. dus ^întovărăşit de Dragomir Pelcu, Neculal Gu-şatu’şi Pepi Grami, ca să treacă Dunărea cu luntrea de la Blasova la Igliţa. Insă fiind în stare de beţie, pe cînd luntrea se afla în dreptul carierei Blasova, pendinte de comuna Chiş-canl, judeţul Brăila, a alunncat şi căzînd In Dunărea, s'a înecat. Din cercetările făcute reese că a fost în cele mal bune relaţiunl cu tovarăşii săi de drum, aşa că neexistînd nici o bănuială, s’a dispus îngroparea cadavrului. Asupra sa s’a găsit o hîrtie de 20 lei şi trei piese de argint a 5 lei. Pretinsul complot Paris, 4 Octombrie.—Liberte asigură că svonurile ce aii circulat, în privinţa unui complot, se reduc la faptul că un amploiat de biurou al unui ministru a adresat generalului Zurlinden depeşa următoare : * Fiţi gata Sîmbătă. Semnat: General. A-ceastă depeşă a fost adusă la ministerul de interne şi a cauzat acolo o mare emo-ţiuni. Mai mulţi miniştri ar fi propus cercetări asupra eorgintei acestei ştiri, dar d. Brisson ar fi refuzat. CHESTIUNEA ZILEI Pretinsul complot anti-republican Co»t»t»lolul Parisul a primit veştile despre prelinsa lovitură de Stat cu cea inal mare linişte. S’a vorbit foarte mult în toate cercurile despre acest complot, dar fără să i se dea multă însemnătate. Bursa a fost foarte puţin influenţată de aceste svonurl. Agenţia Havas n’a dat nici o dezminţire. Agenţia Naţio* nală crede a şti de la ministerul de războiţi că svonurile despre pregătirea unei lovituri de Stat sunt nefundate. Chanoine nu părăseşte Parisul. Iu Jour găsim următoarea lămurire pe care un redactor a primit-o de la ministerul de interne : «Credem că e ceva la mijloc, dar nu putem vorbi. Aşteptăm ordinile ministrulul-preşedinte». Jour ne afirmă că ar fi încăput In mtiuile guvernului o scrisoare a generalului Bois-defl’re către generalul Zurlinden. In această scrisoare se spune: «Să fim gata pentru Sîmbătă». Jour afirmă că această scrisoare e falşificată şi guvernul a fost amăgit. Guvernul e dispus a crede în autenticitatea acestei scrisori; anumite persoane politice, între cari şi senatorul Ranc, de mal multe zile aii atras atenţia lui Brisson asupra unul eventual pronunciament. Ministerul de războifi a refuzat ori ce explicaţii şi se mulţumi a semnala neexaclitatea arestul svon. Ministrul de războiiî ar fi părăsit intenţia de a p’eca din Paris. Zurlinden este un soldat credincios legel; Republica poate conta pe dînsul. Acestea le găsim tu Jour. Dacă ar fi să credem povestirile presei radicale, atunci Brisson va trebui să ia măsuri severe. Mal multe ziare afirmă că Parisul e in stare de asedifl. In cele mal multe oraşe cu garnizoane trupele afl tost consemnate şi sunt în stare de mobilizare. Patrie publică un manifest contra lui Brisson. Camera îl va cere socoteală primulul-preşedinte. Dar acasta neputîndu-se lămuri, se va da drept un mlntuitor al Republcet. Millevoye zice: «Da, Parisul tot mal nădăj-dueşte că se va face dreptate, şi că Ma-thieu Dreyfus, Pressense, Trarieux şi CI6-meuceau vor fi aruncaţi în celule, că, în sftrşit, streinul va ^înceta de a mal fi stă-pîn, că această Franţă umilită şi vîndută va fi răzbunată lntr’o zi». Droits de l’Homme comunică ştirea că se observă o neobicinuită rezervă ta ministerul de interne şi se refuză orl-ce lămuriri. lutre Brisson şi Bourgeois s’a urmat o lungă consfătuire ; s’afl luat toate măsurile de siguranţă ; guvernul ar avea in inînă dovezi despre eventualul complot. Iu afară de schimbul de telegrame care a pus pe guvern de urmele conspiraţiei, mal este un fapt care dă de gîndit: plecarea în streinâ-tnle a unul general care a jucat un rol prim în procesul Zola (probabil, Pellieux) Acest general se zice că ar fi avut lungi convorbiri cu prinţul Victor Napoleon. Versiuni Circulă o mulţime de versiuni asupra scopului urmărit de acest complot. Cea mal rftspîndită e că militarii ameninţaţi prin instrucţia Curţii de Casaţie vor să scape de urmărire. După o altă versiune ultimele Încercări ale ducelui de Orleans de a atrage atenţia publică asupra sa, aii dat ocazie poliţiei să facă pe placul Iul Brisson, şi să descopere complotul. Agenţii ducelui de Orlâans sunt foarte activi, ţin numeroase conferinţe la «Hotel Rilz» şi ar fi întocmit chiar o listă cu militarii devotaţi regalităţii. Liberii crede că lotul e organizat de Bo-napartiştl. După acest ziar, care priveşte chestiunea cu scepticism, Brisson ar fi a-firmat că a prins o corespondenţă între Victor Napoleon şi doul generali : Boisdeftre şi Pellieux. Dar şi Liberii se ’ndoeşte de exactitatea acestei afirmări. Temp8, informlndu se la ministerul de războiţi, dezminte svonurile despre lovitura de Stat militară. Telegramele schimbate între diferite puncte din ţară şi cari afl deşteptat bănuell, priveai! numai mişcările de trupe, a căror cauze sunt cunoscute. Aceste svonurl afl fost provocate mal cu seamă de neliniştea ce domneşte In provincii din cauza dislocărilor de trupe şi de starea bolnăvicioasă în care se găseşte Franţa actualmente. Depeşile de erT (Serviciul *Agenţiei Romîne») Paris, 3 Octombre. — Contele Murarvieff a sosit. El a avut o lungă întrevedere cu d. Brisson. Roma, 5 Octombre. — Rusia, Suedia şi Norvegia au aderat la conferinţa în contra anarehiştilor. Copenhaga, 3 Octombre — Inmormlnta-rea Reginei s’a făcut după amiazl la Ros-hilde, în presenţa Ţarului, a Regilor Greciei şi Suediei şi a representanţilor aproape al tutulor Suveranilor Europei. Zont, 3 Octombre.—In urma unul sirocco tare, yachtul Holienzollern a ancorat aci clte va ore. Sofia, 3 Octombre.— In urma ploilor, manevrele din districtul Vidin afl fost contramandate ; probabil că acelea ale divisiel din Sofia nu vor mal ave loc. Djibuti, 3 Octombre.—Rasul Mangaşa lă-sînd să se vadă semne de rebeliune în contra lui Mnelike, şl-a orgauisat o expediţie de 40.000 de oameni In contra lui Mangaşa, a cărui atitudine se atribue influenţii engleze. Copenhaga, 3 Octombre.—Ţarul va pleca Luni. Călătoria Iul Wilhelm II Alexandria, 4 Octombrie.— Bombele confiscate într’o cafenea trebuiau duse pe o corabie ce pleacă azi la Jafa.— S’a arestat un anarchist angajat ca chelner în-tr’un restaurant din Ierusalim. Constantinopol, 4 Octombrie.— Din cau-sa timpului urît, trecerea Dardanelelor de către MM. LL. germane va întirzia. MM. IjIj. vor sosi aci Marţi de dimineaţă. Cu ocasia sosirei împăratului Wilhelm se va bate o medalie comemorativă.— A-ceea a împăratului va fl în aur, iar acelea pentru suită vor fl în argint şi bronz. Revizuirea procesului Dreyfus Paris, 4 Octombrie.— Avocatul Mornard a primit o parte a dosarului Dreyfus. Presa naţionalistă atacă în mod violent hotărirea luată în această privinţă. Depeşile de azi Serviciul Agenţiei Romîne Paris, 4 Octombrie. — Trupele cari o cupafi cea mal mare p3rte a gărilor din provincie, mal cu deosebire acelea din Lyon, Marsilia, Nancy, s’afl întors la casărmile lor. Paris, 4 Octombrie. — Precauţiunile militare continuă în gările din Paris. Chaumont, 4 Octombrie.—Generalul Chanoine a presidat la inaugurarea monumentului combatanţilor de la 1860. S’afl pronunţat mal multe discursuri. D. Mourgeot a făcut lauda armatei naţionale şi a terminat discursul săfl prin strigătul de: Sursum Corda ! Generalul Chanoine a mulţumit. Societăţile afl defilat pe ^dinaintea monu-menlululfstrigînd -.trăiască armata /şiacla-mînd pe generalul Chanoine. Anvers, 4 Octombrie. — Cu ocasia mani-festaţiunilor organisate de cercurile comerciale, în privinţa întrepriuderel Congulul, Regele a pronunţat un discurs asigurînd că se va sili să întraţie rebţiunl escelente cu toate ţările. întreprinderea Congulul este o operă de civilisaţiune, ce va servi păcii lumii. Camera de comerţ din Anvers trebue să imiteze exemplul Germaniei şi să creeze aso-ciaţiun! pentru a desvolta comerţul de xport. Bruxelles, 4 Octombrie. — Prinţul Filip d’Orleans a sosit ieri. ----------------NHHMa----------------- ULTIME INFORMATIUHI Statul romîn dat în judecată de eforia şcoalelor din Braşov Telegraful romîn diu Sibifi publică următoarea corespondenţă sensaţională din Braşov: «Vin a vă aduce la cunoştinţă un act de mare însemnătate al bisericei S tulul Nicolae. *ln şedinţa din 27 Sept. (9 Oct.) a comitetului parohial u'n deda Intentarea procesului contra Statului Romîn în scopul desdaunărei bisericei S-tului Nicolae pentru moşiile şi emo-lumentele care in puterea a 26 (hrisoave domntscl le-a avut în Romînia, recunoscute de statul romîn şi prin faptul că pe aceat titlu clilar prin legi a fost asigurat o rentă anuală bisericei noastre, pe care Insă de «Aţl-va ani Încoace nu o mal liberează, dar care tn forma de ptnă acum nici guvernul nostru nu permite să o mai ridicăm. *S’a ales şi o comisiune care să aran-geze adele cu cari apoi un delegat al parochiei, prevăzut cu plenipotenţa necesară, va pleca la Bucureşti, ca să angajeze avocaţi pentru purtarea procesului. «începutul s’a făcut deci din partea celor competenţi ca biserica Sfintulul Nicolae să devină tn folosinţa negenată a averei sale din Romînia şi sperăm că toţi factorii, de la cari atîrnă resol-virea acestei cause, vor nisui ca dreptatea să triumfeze. «S’aii făcut disposiţil ca şi dv. să căpătaţi in copie spre publicare, cele 26 chrisoave domneşti, pe cari îşi basează biserica Sfîntului Nicolae pretenţiunea faţă de Romînia.» £ întrunirea pnbllcă ce o va ţine partidul conservator la Cralova s’a hotărlt definitiv pe Duminică 11 Octombre^ la 5 ored. a. Tor Ina parte la această Întrunire dd. Lascar Uatargl, O. €an-tacnzlno, T. Ralorescn, Take lo-nescn, C. Arlon, etc. Partidul conservator din Brăila va ţine Duminică, 18 Octombrie, o mare întrunire publică în sala Paradis. La această întrunire vor lua parte şi fruntaşii partidului conservator din Capitală. Grenzboten, cunoscuta revistă politică din Berlin, publică un interesant articol despre Macedonia, presintînd în mod favorabil pe Romînl şi arătlnd că dacă aceştia ar avea un conducător bun, ar putea deveni un factor important în Peninsula balcanică. Suntem informaţi că guvernul studiază construirea noului pod peste Dunăre, la Gruia. Doul ingineri lucrează de mai bine de trei luni la acest proied. Pe care din oraşele Olteniei va păcăli guvernul ? Craiova ori Severinul ? Ca să se ştie aceasta, am dori să ni să răspundă oficial pentru oe nu sancţionează legile votate cu privire la construirea podului la Stverin-Cladova. Şcolile din Braşov în pericol Drapelul primeşte din Braşov următoarea scrisoare gravă în cestiunea şcolilor ro-mine, scrisoare care arată cit de mizerabil este primul-ministru Dim. Sturdza: «Stăm răfl de tot şi viitorul ne lngrijaşte afară din cale. Pe cînd la Bucureşti, fără nici o rezervă şi cumpătare, să desveleşte tot ce se ştie şi nu se ştie cu privire la cestiunea şcoalelor diu Braşov,maghiarii, sul» conducerea dibace a lui Bauffy şi a lui Ie-szenszky lucrează, din resputerl pentru a aduce sub stăplnirea lor şcoalele romîne. «De cînd cu oprirea rentei datorită şcolilor din Braşov, şi cu polemica din ziarele romîne, Unguri! caută a ne convinge că nu mai putem aştepta nici o mîngliere şi nici un ajutor din partea Romîniei şi că scăparea va fi numai iu împăcarea cu guverul maghiar. «I-a încurajat foarte mult în această di-recţiuue cele scrise în unele ziare din Bucureşti contra Romlnilor diu Transilvania. «S’a exploatat foarte mult pornirea contra noastră şi propunerile ce se făceafl de unele ziare bucureştene, că trebuesc goniţi din ţară acei transilvăneni cari fac greutăţi guvernului maghiar. «Ungurii nu încetează de a ne zice : Iacă ce vă fac fraţii voştri: nu numai că nu trimit nici un ajutor, că v’a suprimat renta ce vi se cuvine, dar acum se leapădă de voi, după ce s’a compromis faţă de guvernul şi poporul maghiar. «Nu înţelegeţi voi, ne zic Ungurii, că peutru hatîrul vostru, guvernul de la Bu-curaştl nu are să se strice cu împăratul şi Regele nostru şi cu guvernul austriac şi cel ungar ? Lăsaţi i dar pe vitregii voştri fraţi, ne zic maghiarii, căci s’afl compromis şi v’afl stricat rostul vostru, veniţi frăţeşte intre noi şi nu veţi avea să vă căiţi 1 «La Pesta se spun Romlnilor pe faţă: Ce tot umblaţi cu Romtnil diu Romînia, nu vedeţi voi că cu tot sgomotul, cu toată vio-lenţa presei, guvernul din Bucureşti este surd şi nu vă mai trimete nici un ban ? Şi nu poate să vă mal trimită căci are angajamente luate ca să nu inal trimită un ban şcoalelor romîne din Braşov. «Aceasta este trista stare In care ne aflăm. Oropsiţi de guveruul din Bucureşti, persecutaţi de Unguri, nu ştim In cotro să mal apucăm. «A făcut mare haz pe aici lumea, de stăruinţa cu care Voinţa Naţională cerefoto-grafiarea actului cu pricina. Dar actul acesta care a provocat allta polemică, a dispărut din archivele Mitropoliei din Sibiu, adevăr, îu urma discuţiunel întreprinse prin presă în chestiunea actelor, a venitleszenszky la Mitropolitul nostru şi a cerut cu toată ho-tărirea «actul* pe motiv că n’a ştiut să ţină secretul oficial. Şi Mitropolitul n’a putut să facă alt-fel de cît să ia diu dosare actul împricinat şi să’l dea lui Ieszenszky. «Aşa că astă-zî dacă cel de Voinţa Naţională, doresc să aibă fotografia actului cu pricina, n’an de cît să se adreseze la Budapesta. «După cum ştiţi, guvernul unguresc ne-a scos şcoalele de sub inspecţiunea protodi-rectorului din Sibifl, de sub Elischer, de şi acolo aparţinem de cînd s’a adus legea, şi ne-a pus numai şcoalele noastre secundare sub cel mal şovinist om, Jancsd Benedic, fost profesor şi director, dar ca om de alte treburi luat in cabinetul de naţionalităţi, cel care a făcut studiul depus lu actul renumit. «Despre acest Jancsd se ştie diu partea guvernului maghiar că e om privat, dar acum acelaşi guvern Îl numeşte inspector ataşat pe lîngă cabiuetul ministrului Bănfiy. «Pe cînd in Romînia se pare că s’a dat cu tetul uitărel cestiunea regularei rentei şcoalelor noastre, pe aici Ungurii lucrează fără preget pentru a ue smulge şcoalele, singura fortăreaţă a rominismulul. «Nu ştim ce zile amare ne mal aşteaptă. Un lucru Insă ştim că Ungurii vor face toate sacrificiile pentru a ne lua şcoalele din mină, şi atunci val de noi! «Oamenii de aici suut atlt de amăriţl in cît regretă din tot sufletul acele timpuri dud el se rezimafl pe propriile lor forţe. La ce le-afl folosit ajutoarele din Romînia dacă prin aceasta afl fost aduşi în mlinele celor de la Budapesta? «Aceea ce nu se pricepe pe aici este îndărătnicia cu care guvernul din Bucureşti refuză de a mal da renta cunoscută şcoalelor din Braşov. Pină cînd oare are să dureze această stare de lucruri ? «Ce răfl am făcut noi fraţilor din Ro-mlnia pentru ca să ne plătească atlt de amar ?» Neruşinarea agenţilor comunali a întrecut orl-ce margini. Sîmbătă seara, mai mulţi prieteni al d-lul avocat Sfetescu, erau întruniţi la d-sa acasă. In tot timpul ctt au stat amicii d-lul Sfetescu, casa era înconjurată de agenţii poliţiei comunale. La poartă erau postaţi Cantuniari cu comisarii Dumitrescu-Ctr-pa’n nas, I. Nicolescu Foişoreanu şi alţii. Ctnd cine-va eşia din casă, oamenii Chef*-reulul căutau să vadă şi să noteze pe persoana care eşia. Cu toate că procedeul acesta stupid nu ne supără întru nimic, protestăm totuşi în contra obrăzniciei agenţilor de la primărie şi ne facem o datorie să-i avizăm că 8’ar putea înlîmpla ca pe viitor să fie mai rău primiţi de cît la poarta d-lul Sfetescu. ErI, după amiazl, a avut loc în localul Şcoalel General Adrian din str. Sft. Vineri, inaugurarea şcoalel de adulţi a societăţet funcţionarilor comerciali. Pe lîngă un mare număr de comercianţi din Capitală, afl luat parte la inaugurare şi delegaţi din partea ministerelor de culte şi domenii. S’afl ţinut discursuri ded-nil profesor Ar-senescu şi Fain, preşedintele societăţel, şi alţii. Cursurile acestei şcoli vor începe Dumineca viitoare şi vor fi predate, la şcoala general Adrian, de d. institutor Pomponifl, şi la şcoala Golescu de către I. Teodoru. Se anunţă că pe la începutul lunel Noem-brie, brutăria cooperativă a societăţii Viaţa va începe cu fabricaţiunea jimblei şi a pîinsl de toate calităţile. Nu ne îndoim că bucureşteniî vor şti să aprecieze importanţa acestei instituţiunl menite a pune capăt speculei neomenoase a brutarilor naşaţioşl. Gheşefturi colectiviste D. Moscuna, secretar general la ministerul de interne, a propus Eforiei Spitalelor să’i vîndă un munte ce posedă în Gorj. Acest munte nu este mai mare de trei sute de pogoane şi d. Moscuna cere pe el suma de 120 000 lei, de şi în cazul cel mai favorabil nu face nici 10.000. Eforia, de şi are alături cu acest munte, munţii săi anume Novaci, cu trupurile, se vede că agrează această cumpărătoare, căci a trimis astă-vară pe d. dr. Cherembach în localitate, ca să vadă dacă nu ar fi bine să se construisacă în acel munte un Sanatoriu pentru ftisici. Destăinuirile drapellştllor In urma destăinuirilor guvernului în cestiunea tratativelor, a venit acum rîndul dra-peliştilor să facă noul destăinuiri prin Drapelul de azi dimineaţă, din care reproducem următoarele : «In adevăr, totul se mărgineşte la o simplă convorbire care a avut loc între d-nil D. Sturdza, Stătescu şi Aurelian şi în care cel d’intîl a propus celor din urmă clte un portofolifi ministerial. Fie-care înţelege ce efect a trebuit să producă o asemenea propunere asupra unor bărbaţi politici ca d-nil Stătescu şi Aurelian, cari nu numai că nu aspiră după portofolii ministeriale, dar cari le-afl refusat de atitea ori pină acum cu cea mal mare şi mal statornică persistenţă. «La această propunere a primul ministru, care a fost răspunsul celor doul bărbaţi politici cărora ea era adresată ? D. Stătescu a declarat că nu ar intra de cît Sutr’un guvern care ar fl expre-siunea întregului partid uaţional-liberal, de oare ce d-sa nu înţelege a da sprijtnul său unei formaţiuni ministeriale care ar repre-sinta lupta unei fracţiuni a partidului contra celor-l’aite. Iar d. Aurelian, complectlnd ideea d-lul Stătescu, a arătat primului ministru că această concentrare a elementelor liberale, de altminteri foarte de dorit din punetul de vedere al intereselor publice, nu poate avea loe de cit dacă s’ar face să dispară cauzele de nemulţumire cari există astă-zl in sinul partidului na-ţional-liberal în contra politicei guvernului şi s’ar cădea de acord asupra unor puncte din programul partidului cari afl rămas neaduse la îndeplinire şi cari trebuesc realisate chiar în viitoarea sesiune legislativă. «Cu alte cuvinte, d-nil Stătescu şi Aurelian s’afl arătat foarte dispuşi a încerca să readucă armonia şi unitatea în rîndurile partidului na-ţional-liberal, dar în acelaşi timp afl recunoscut că lucrul acesta nu se poate face de ctt cu îndeplinirea unor condiţiunl şi cu acceptarea unor sacrificii în privinţa cărora d. Sturdza era ţinut sâ-şl spue cuvlntul săfl. «In loc de a primi cu recunoştinţă concursul bine-voitor al d-lor Stătescu şi Aurelian şi a căuta să înlesnească la rîndul săfl o operă de la care atirnă prestigiul guvernului şi soarta partidului naţional-liberal, d. Sturdza a aşteptat plecarea din Capitală a d-lor Stătescu şi Aurelian şi a profitat de absenţa lor pentru a se grăbi să-şt umple tn modul ştiut golul lăsat în guvern prin retragerea d-lul G. Cantacuzino.» Drapelul promite a reveni cu noul amănunte şi mal grave In cazul cînd Voinţa s’ar declara nemulţumită. Azi trebuia să se judece de către înalta Curte de casaţie, secţia a II-a, recursul a-bâteiul Morisseau. Apărarea, In comun acord cu partea civilă, afl ainlnat cercetarea recursului pentru 10 Noembrie. Furtul de la Institutul Meteorologic Un furt tnsemuat s’a descoperit Ia Institutul Meteorologic. Un amploiat de la acest institut, numitul Economu, falşifictnd semnătura funcţionarului Însărcinat cu maniarea banilor, d. Ca-ludi, a ridicat de la Casa de depuneri o sumă Însemnată de bani şi s’a făcut nevăzut. Pină acum s’a constatat lipsa a 8.000 de lei. D. Hepites, directorul institutului, a făcut o pllngere Ia parchet. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: Mersului trenurilor, Bursa Bucureşti, Cosniia Pieţei, Buletinul cerealelor şi Buletinul meteorologie ce Inserăm pe pagina IV. I LT1MA ORA Moartea Mitropolitului Miron t Mitropolitul Miron Romanul In ultimul moment am primit următoarea depeşă din filblfl cn data de azi; 5 Octombre : «mitropolitul miron Romanul, Archleplftcop al Transilvaniei |I Ungariei, a mărit astă noapte la orele 11 şl jumătate». mitropolitul snierea de vr’o cinci săptămtnl; Tineri, se manifestase o ©are-eare îmbunătăţire tn starea bolnavului. Imbu-lăţirea a tost Insă de senrtă durată. Riserlca ortodoxă romînă din Transilvania şl Ungaria suferă prin moartea mitropolitului miron Romanul o crudă pierdere, care umple de durere pe toţi Romfnll. SPORT Cu tot timpul frumos, foarte puţiuă lume. Putem spune că-nicl odată nu afl fost mal puţini sportmanl ca la aceste alergări. Explicaţia stă în faptul că erl a avut loc cununia religioasă a d-lul Leon Cantacuzino cu d-şoara Văeărescu. Premiurile oferite er! afl fost puţin interesante şi surprizele de altă dată afl lipsit. lată rezultatul curselor: Premiul Florensca. Distanţa'900 metri. Premiul I 1.800 lei, al II-lea 200. Afl eşit în ordinea următoare: 1) La Belle Marian, eapă a d-lul N. A. Papadat, călărită excelent de jocheul Moon ; 2) Miss. Pari mutual: 5=6. Miss plasată: 5=45. Premiul Merl-Nantel. Distanţa 1000 metri. Premiul I 2.500 lei, al II-lea 500, IlI-lea 200, oferiţi de ministerul domeniilor. 1) Biscuit, 2j Melingue, 3) Docliia. Pari mutual : 5=16. Melingue plasat”: 5=21. Premiul Societăţel Uqnestre. Distanţa 2000 metri. Premiul I 800 lei, II-lea 100. 1) Fedora, condusă de d. Bădescu; 2) Lelio, 3) Fontaine. Pari mutual: 5=23. Premiul Herăstrău. Distanţa 3000 metri. Premiul I 2.500, 11-lea 250. 1) Daisy-Bell II, 2) Francesca. Pari mutual : 5=13. Premiul Salul TCger romîn. Distanţa 3000 metri. Premiul I 3000 lei, II-lea 300,IlI-leu 200. 1) Monrose, călărită de Gallaspy, a făcut o cursă admirabilă ; 2) Allah, 3) Eole. Pari mutual: 5=10. Pe Duminica viitoare, a doua alergare la hipodrom. Ple. de pe moşia Săftica, proprietatea d-lul IOANN. LAHO-VARI, din Calea Dorobanţilor. No. 97 se dă cu arendă. Doritorii se pot adresa la proprietar. Ca local de staţie pentru bicicliştl. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlune! D-nul Costică Dumitru, comerciant diu comuna Patulele judeţul Mehedinţi a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Dumitru» a celui de «Sepuuă» spre a se numi «Costică Dumitru Sepuuă». D-uut Anastase Dumitriu, comerciant In comuna Patulele, jud. Mehedinţi a făcut cerere le acest Minister peutru adăogirea la numele săfl patronimic de «Dumitru» a celui de «Sepunâ» spre a se numi «Anastasie Dumitriu Sepuuă». Ministerul publică această cerere, confo-Un dispoziţiuuilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. /SE VINDE prin licitaţie publică fu ziua de 10 (27)'Beptembrie la Trib. din Baoăfi, pantru efire din lndlvlzlune : 1) Mo ia Gloduri*Fădureni, 830 filof, păraînt arabil, Itne* ţurl, iamitşe, pădure, fl aoarete îu stare bună la 00 klm. \e gara Baoăd. 2) Mo ia Glejti Răc&ciuni B20 fălci pămînt de arătură, fi* neţe, lamage. pădure, zăvoaie fi aoarete, această mofle tra* versată de apa 81retulul e atU la B minute îu aprcplcre de gara Faraoni. 8) Moara din comnna Lelea lingă Baoăâ, situat! a)a Bistriţa, avtnd patru perechi petre de măolnat. Toate situate în judeţul Baoăfl. A se vedea fl publloaţta Tribunalului de Baoăâ, şl pentru Informaţlunl mal detailate a se adresa la D*na Mitria l'li. JJunuU lu Galaţi, Btr. Chmu Vodă, Ho. itiţ b. Oi HANUL www.dacoromanica.ro * EPOCA Păduri de Braţjî Ori cine ştie ca doctorii trimit pe aceia cari sunt bolnavi de bronşe saQ de inima să trăiască în vecinătatea pădurilor de bradl, ale căror emamaţiunl a Q o acţiune favo- ramia asupra piaminnor. uin nenorocire mulţi bolnavi nu se pot deplasa ; acest articol se adresează mal cu deosebire acestora. Cum lucrează aerul bradilor ? Bradul al cărui afluviQ îl respiră bolnavii, dă un produs reşinos bine cunoscut prin acţiunea sa din cele mai remarcanne şi mai iencne asupra bronşelor: acest produs este gudronul. Ast-fel, exista un mijloc uşor de a înlocui acţiunea bine-fa-catoare a bradilor, acest mijloc este de a lua la fie-care masă Gudron de Guyot. O linguriţa de cafea de Gudron Buletin Meteorologic.—Observaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Yictorel 88, pe ziua de 3 (15) Octombrie 1898: Miezul nopţel ............................+6° 7 ore dimineaţa • .......................+8° Amiazl..................................+1&05 înălţimea barometrică.................. 755.7 Starea cerului........................noroasă Barometrul este...................în urcare COTA APELOR Cota apel Dunărei deasupra etagiilor în zilele de 2 şi 3 Octombre, a fost: 2 Octombre 3 Ootombre Turnu-Severin • 0,07 Giurgiu • • • • 0,21 — 0,27 Galaţi. , . . . . o,20 - 0,19 COŞN1ŢA PIEŢEI Sîmbătă, 3 Octombre 1898. Pâinea • • • • • • 20 Fasole ..... . 20 Jimbla •••••. Mazere Franzela • • • • . 30 Carto fT ohlf. • • . 15 Carne de vacă * • 70 Cartofi noul • * . 10 Seă ...... Linte Carne de porc • . 90— 1.1)0 Bpanao . 40 Untura • • • • • • 1.20 Conopide buc.) . 30-60 Osinz.a • 1.20 Ardei (suta) • • . 40 Purcelu . . • • ■ • — Pătlăgele (suta) • . *5.00 Berbecu • • • • • . 00 Fasole verde » • . 60-80 Ouroanu • • • • • 2-4 00 Morcovi (suta) • • 2.00 GAwa Ţelina (suta). • • . 2.60 Raţa ...... PObtârnac (suta). . 2.00 Găina Crapu Gulia * • • • • Cega . 2.00 Sfecla • • » • • • 10 Şalău Ceapa Nlsetru .... . 2.00 Malal lux * • • 25 Muruuu .... Pere ...... Rad (suta) • • • • 4-7.00 Mere • 20-40 Oui (suta) • • • . 5.50 Prune Unt topit.... • 2.70 Struguri .... • 1.00-1.60 Unt proaspăt • * . 2.40 Gutui Brânză de vaoi . — Lămâi (buc.) « • • 10 Brânză Telemea . 1.00 Portocale (buo.) . — Smântână * * • . 1.20 Rodii (buo. • • • — Londra susl ţiuut Hamburg ferm Pesta Oct. fi. 8.90 Murt. » 9.07 > > > 7.06 » » > 4.69 9 3 » 5.83 'A AUKli/IMi.l. SUCURSALA BRA1LA Grine Anversferm susţ. » jParifiOct.fr. 21.55 » » N.Sep. » 21.70 » Amsterd. 11. 178 Secară 136 Porumb Londra susţ. Ovăz » ca’in Orz » mal slab Liverpol calin AMERICA (New-York) Oriă 73% Porumb 34% » Dec. 70% » 85% » Maiu 70% BRĂILA Oriă scadent k. pe ht. 73—75 Lei 9 —9% » mijlociţi > » » 76—77 » 10 —10*/* » fin » » » 78—82 » 11 -12-13 Secară » » » 08—71 » 7% -8 Porumb » » » 75—79 » 6% —7 » roş » » » 78-81 » 7%—8 Ore » , > 58 -67 » 5% 6% Rapiţă nu există; sălbatică H. 6—7% Ovăz comun % k. 9.00/9.40. Superior 9.75/10.50 iiuyoi ainesmcaia m ne-care pahar de apa saO băutura ce se o-bişnuieste a se lua la masa ajunge foarte adesea pentru a vindeca în puţin timp guturaiul cel mal încăpăţînat şi bronşita cea mal in-veterata. Ast-fel se poale chiar a-junge la vindecarea ftisiel. In acest BURSA DE Cursul de la 5% Renta p. — 5% , am. 1881 99'/» 5% » » 1892 lOO'/t 5% » » 1893 100% 5% » > 1894 98% 4% » » 1889 92% 5% » » 90-94 92% 47o » > 1896 93 4vo » » 1898 93 Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5i'° Obl. c. B. 1883 100 5°/. » » .. 1890 100'/. 4>/« » » » 1895 98% 57a Fonc. rur. . . 99% 47» » » . . . 92 '/4 5V» » urb. Buc. 97*/* 57o » » Iaşi. 93% BUCUREŞTI 3 Octombrie Banca Naţion. • 2475 > Agricolă 374 » Romlniel. — » de scont. 345 Dacia-Romînia • 456 Naţionala. • • '518 Patria • • • • • 130 Construcţii. • • — Bazalt artificial. 400 I.etea........ — Furnituri militare — Trarmvayul nofi 1200 Baia Centrală • -— Napoleonul . • 20.03 Marka • • • • 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.10 Rubla de hirtie 2.70 cas gudronul opreşte descompune rea tuberculelor plămînulul şi* natura ajulîud adesea, vindecarea este mal repede de cît se putea spera. Cereţi un flacon farmacistului d-voastra. JIVBtSl #> THMSXUHIWjOH Pleoarea din gara de Nord Sosirea In G*r» de Nord Numele Staţiunilor Dlm. Numele Htatlonllor Dlm. Paoloasa-C.-Lung • • 610 Galaţl’Pioeştl .... 5» Clululţa-Sallgny * • • 0“ 0-tlnopol*Con8tanţa • 60» Piteşttl-Paris .... 700 ij uudapesta-Tltu. • • • 6w Ploeştl-Iaşl 710 Lemberg-Ploeştl • • . 6M Tltu-Bmîrda 7*> Unghenl-Ploeştl • • • 70* Ploeştl Braşov • • • 7« Paoloasa-O.-Lung .. • 10“ Comana-Bmirda * * * goo OfităraşI-bloborta. - ■ 10*» PloeştT-Vlena .... 910 3inîrda-Oomana • • • 10*» PiteştT-Londra • . . . 11»*») TeouoI-Ploeştl .... 10** Ploeştl-Qalap .... 11« O-tlnopol-Oonatanţa • 11« Budapest a-Ploeştl • * nw Ploeştl-Braşov .... 8U Paris-Plteştl 11** Ciulnlţa-Constanţa * * 3a Constanţa-O-tlnopol • 4m i] Braşov-Ploeşt! • • • • 120* Clulniţaîbloboz.ia. • * 510 Oonstanţa-Clululţa * • 12** Ploeş I Budapesta • • 540 Londra-Plteştl. • • • 4» *) Piteşti ParU 5“ (ialaţl-Ploeştl .... 5W Comana.Giur*ln . • • 6 COMTESA DiSCH CHIVA ŢIGANCA CAPITOLUL XX Mtazboiul Mihail slălu pe gindurl mal toată noaptea ce urma după o zi aUt de sbuciuinată. Se gîndi la starea lui ciudată : între trei le-inel, care cîte-şi trele 1 iubeaţi. Slăvea pe Chiva şi n’ar fi jertfit-o pentru nimic în lume ; totuşi voia să aibă ajutorul pro-tivnicilor el. înainte de a se lega cu ceva, tre-buea să se asigure de buna credinţă a contesei dar nu se putea întîlni cu dinsa. Trimise totuşi pe George s’o roage ca să vie la Piatra într'o zi hotărită, la casa unuia dintre oamenii săi. De altă parte vorbi cu Anica de o iubire ce n’o simţea. Descoperirile pe cari în ajun i le făcuse Zinca asupra naşlerelChivel, nu avu puterea să’l facă să ia o hoţărîre desăvtrşită. Dorea Insă pe a-ceasta iubită depărtată, o dorea nebuneşte şi trebuea să lupte mult spre a n’o rechema lingă el. Totuşi împrejurările se făceaţi din ce în ce mal serioase. Regele Poloniei, după ce stete cît-va timp în Iaşi, îşi risipi oştirea în toată ţara, prăpădind totul. Proviziunile lipseaQ. Turcii şi Moldovenii ardeatt totul piuă şi iarba, otrăveau apele, în calea ploonilor. Mii de glasuri începură să se îndrepteze către Mihail; prietenii începură să-l silească a cerceta mî-nâstirile spre a atrage ceva părtaşi. George se întoarse aducînd un răspuns de la Contesă. Ea nu indrâsnea să primească o in* tîlnire în Peatra, în mijlocul oştirilor polone. Ea spunea că, dacă principele voeşte să vie la Iaşi, într’o zi anumită, pe ascuns, îl va înlesni o întrevedere cu Sobiesky, după care regele avea să părăsească în taină Moldova. Aceasta veste îl bucură foarte. Pină la ziua hotărîtâ pentru întîlnire, - avea destul timp să cerceteze mînâstirile şi cu prilejul aces'ă spera să vază şi pe Chiva. Porniră la drum dis de dimineaţă, eu marchizul, cu Rosetti, doi boerî tineri şi apoi credincioşii săi Albanezi, dimpreună eu o ceată de plăeşl. Visitară mal multe schituri şi mînăstirl. într'o seară pe cind se afla Ia mînăstirea Dra-gomira, fu vestit că Vasile îl aşteaptă în curte. Acesta ÎI dete o scrisoare de la Chiva, care îl chema lingă ea. Cum îuoptă bane, principele plecă cu Vasile, pe furiş către locuinţa Chivel. După un drum din cele mal ostenitoare, zări acoperămîntul micei căsuţe. Mihail deschise uşa tremurind, şi Chiva i se aruncă în braţe. E de prisos să mal descriin aceste momente, precum şi întreaga noapte a revederel. Bucuria Snloarcerel, a iu-birel din nott începută, nu se poale descrie. A doua zi Chiva, începu să-I descopere cercetările el. Se dusese la Iaşi; Micleseu îl descoperise eursa polonezei. Regele vrea prin iubirea el să depărteze un duşman primejdios. Intîlnirea pe care ţi-a cerut’o ea era o cursă. Pe Sobieski-în’avea să-l vadă, ci numai pe contesă şi pe ciţl-va soldaţi cari aveaă ordinul sâ-1 lege şi să-I însoţească în Polonia. Acolo trebuia să aleagă ntre o închisoare veşnică şi iubirea Edvigel, care i-ar fi adus avuţii şi onoruri mari. — Eu ara văzut pe Edwiga, zise Chiva, şi mă urăşte, căci a voit să vorbească Chivel ca Doamnă şi domniţa Elena i-a vorbit ca uneia mal de jos şi a sdrobit-o cu siguranţa iubirii sale. In acest timp George bătu la uşă şi spuse lui Mihail că Vasile, gîfiind, cere să*I vorbească. Prinţul îl spuse să intre şi cîud Vasile ii stătu înainte : — Ce este ? întrebă Chiva. — Polonii aii pătruns în CarpaţI, merg spre Neamţu; vor să prade şi să dărime cetatea. Mîine seară vor ajunge negreşit la porţile el. — Să ia Neatnţu ! să dărime cetatea Neamţului, brăţara de aur a Moldovei! Nici odată, zise Mihail. Să mergem acolo cu toţii, să ne închidem între zidurile el şi mal bine să murim sub dărîmăturl de cit să o lăsăm neapărată. Chiva împărtăşea entusiasmul patriotic al iubitului săfi. Se îndeletniciră grabnic cu pregătirile,’ şi se îmbrăcară toţi ca plăeşl şi plecară către cetatea Neamţului, pe un drum cunoscut numai de Chiva. Ajungînd, Mihail găsi cetatea cu desăvîr.şire pustie ol 'şl jnarmfl oamenii, adună de ale hrănel, cercetă zidurile. întăririle şi întocmi un plan de apărare. — Chiva îl urma pretutindonl, ii ajuta cu sfaturile sale, întărindu-I hotârlrea si curaginl, arătîndu-I gloria de a scăpa cetatea ori d’a mur apârînd’o. Unul dintre el se aşeză pe eoperişul cel mal înnalt spre a urmări mersul oştirel polone, care se apropia meretî de cetâţue. Eraţi cu toţii nouă-spre-zece, afară de Chiva, care îmbrăcată aşişderea in portul plâeşilor, părea un copil de vre-o trel-spre-zece saiî patru spre-zece ani. A doua zi, oştirea vrăşmaşului era la porţile cetăţuel. Sobiesky trimise un sol, cerind asediaţilor să se predea. Drept răspuns, plăeşil începură atacul. Istoria ne-a lăsat povestirea acestei memorabile lupte unică în felul el, în care nouă-spre-zece plăeşl aO putnt să ţină pe loc, şi să zădărnicească mersul unei oştiri de opt-zecl de mii de oameni. Aceşti nouă-spre-zece plăeşl nu eraţi de cît boeril noştri de Ia Cramsa, cu arnăuţil lor şi vitejia desfăşurată în cele trei zile e vrednică de cel mal vestiţi eroi pe cari ni-I pomeneşte istoria lumel. A treia zi însă, cind doi plăeşl era morţi, şi alţi trei, printre cari şi Rosetti, zăceaiî răniţi, Mihail, după o matură chibzuinţă cu ltonsard, hotărî să înfigă steagul alb. Polonii încetară imediat ostilităţile şi, se ştie, că făgăduiala Craiului polon de a-I lăsa liberi să meargă ori unde vor voi, era cit p’uci să fie călcată şi în loc de InberLate eia să li se dea spînzurătoarea. Dacă nu era Jablonowski, care să atragă atenţia lui Sobiesky asupra vitejii acestui pumn de oameni, bravii plăeşl e rad destinaţi să se deţine în vînt, la un slin-jen d’asupra păraîntulul. Ceva mal lirziO, după plecarea plăeşilor, pe turnurile cetăţuiel Neamţului filfiea steagul polonez, iar mîndril şi apărători mergeai! spre Cramsa unde, cel puţin, străinul nu avea să fie nici odată stăpîn. (Va urma) înnhiria+ ,le ,a Sf. Dumitru a. c. una IliGlIll lai jin ceie două case cu No. 102 din Calea Călăraşilor. Cea din faţă cu un autrefl şi 4 camere, saă cu 7 camere, avînd 2 antreuri, două bucătării, magazii, pivniţe, curt* pavată, apă, canal, etc. Cea a doua din curte are două etajurl, fiecare cu un antrefi şi trei încăperi, pivniţe, ma-găsii, etc. Casele sunt situate foarte aproape de bală, avînd tramwayul la poartă, trotuar de basalt şi iluminaţia stradel cu gsz aeriform. A se adresa chiar acolo. Dr. N. Stavrescu fosl interii al spitalelor ţi Institutului «Maternitatea» Sit. 41 Strada Dreaptă, i«. 98 Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special in boate de copil Str. Popa Sdre, No. 24 sit. 87 B IU BOUL DE PLASABE „EXPRES" Strada Cîmpineann, No. 10, Bucureşti Oferă şi plasează : Meuagere, Bone, Guvernante, Chelneri şi Bucătărese. Agentura ele Artişti Sit 115 Const. Simionescu Doctor In Medicină Ml-a. Aroga, ăit, M*arln Consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea ’ de medicină din Paris. Consultaţiunl şi prin corespondenţe, SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale fost OREKSTEIN & KOPPEL R E R E IIV Fabrica E. LESSEL Depozitai cel mal important ţi cel mal bine asortat in toate dimensiunile corente ţi specia Ir. se furniseazâ prompt în detaliu şi în vagoane. Representant general 13. COU R ANT Bucureşti, Strada Academici N’o. 3 Mare depou permanent la Bucureşti ţi Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Sit. 22 Cumpărăm orT-ce cantitate de ţine ţi vagonete usate, ou preţuri convenabile 6LrCERDPROSrilA T DUBLU de Calciu si de Fier efervescent. Biosina este cel mai desăvârşit rccoustltuant şi tenie al organismului. Acţiunea sa puternică se exercită in acelaşi timp asupra sistemului nervos, osos, şi sanguin, adică asupra tuturor elementelor vitale. Ea se recomandă in special prin întrebuinţarea sa şi prin gustul său plăcut, be fiind cu baza de zahăr, ea convine tuturor temperamentele-, nu provăcă constipatie şi pdte fi întrebuinţată şi de diabetici. l.uatS la masă ea activează digcsUunea prin acidul carbonic ce kdegajează si care inlesneace asimilareît ei. LE PERDRIEL & CIe, PARIS. rfsiică «le Florica Lacrima* de Prune ’ Ţuica de Goleşti (Marca de Corner dă este depusă la Tribunalul Argeş) Ţoiea este fabricată din prune; singură Tătămătăre săuătăţel; cel mal ban apetissant. Nu trebuie să lipsească clin nici o casă Mare Bepozit ia Ooleţtl Bwertlo prNfru rn gram «df •< eezlrememe tm ^ M0A M. MtĂMlVM.KMiCV, _ Jr*iVîfî’ Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3. Lemne de construcţie { Duşumele uscate de molift <£ît?8Sft UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Pier I tip 12 pîna ia 30. Ciment portland din Braşov {: LEMNE