SERIA II.—ANUL IV, No. 883—276. abonamentele In tarii, pe un an . 20 lei H streinătate . , 40 „ Manuscrisele nu se înapoiază BEDiCţli STRADA CLEMENŢEI, No. 3. NUMĂRUL 10 BANI ■ i i ■ i — Ediţia de seară DUMINECĂ, 4 OCTOMBRE 1898. PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. Ill-a 30 bani linia IV 15 » » u 11 IJ 19 |f Publicaţi!: Reclame 2 Leî linia ADJD NISTIUŢU STRADA CLEMENŢEI. No. 3. DESTĂINUIRILE GUVERNULUI ASUPRA TRATATIVELOR O remaniare ridiculă Aq trecut pati'u-zecl şi opt de ore de cînd Sturdza a comis re-maniarea ministeriala, şi publicul lot rîde încă. Contagiunea este irezistibila. Nu se pot înttlni doul oameni fâra ca, aducîndu-şl aminte ca d. Pallade este ministru de finanţe, iar frumosul Stoicescu a reintrat, pentru a treia oara, în minister, sa nu’şl ţină coastele de ris. E o veselie generala; opozanţi şi guvernamentali, conservatori şi liberali, rîd, rîd, rîd. Nicl-o-data Sturdza nu a avut asemenea succes. O situaţie de ilaritate generală nu o găsim de cât în romanele lui Jules Verne, în Doctorul Ox, care, împrăştiind oxigen în cantităţi mari, face să râză cu spasmuri un întreg oraş. Dar, aveţi să ne întrebaţi, ce e de rîs ca d. Pallade devine ministru de finanţe şi d. Stoicescu de justiţie ? Ce? Oare nu este în tradiţia liberala ca la finanţe sa fie aproape totdeauna nulităţi saQ necunoscatorl, iar la justiţie toţi pomădaţii şi toate secaturile înamorate de propria lor persoană? Aşa este. ion Bratianu a avut ca ministru de finanţe un om ca răposatid G. Lecca, care nu ştim dacă putea sa scrie şi sa citească curent, iar ca floare financiară a figurat d. Nacu, care şi el, pe timpul lui, a făcut deliciile unei generaţii întregi. Ministerul de justiţie sub liberali—de cîte ori reputaţia uzurpata care se numeşte Eugen Stă-tescu —nu-1 ocupa, a tost umplut ca o gaură incomoda, cu toate fructele seci ale partidului, iar frumosul Stoicescu poate trece chiar ca o stea de a douâ-zecea mînă pe lingă alţii cari 1’aU precedat. De altminteri, nu e de rîs daca cine-va este prost saQ imbecil; este de plîns. Nu poţi batjocori pe un tata, pentru cuvîntul ca iubeşte pe copiii lui, măcar că sunt idioţi. Nu poţi acuza pe Sturdza că a pus pe d. Pallade la finanţe şi pe d. Stoicescu la justiţie. Mal la urmă, a-ceştia sunt elementele de cari dispune ; mal buni nu are, de vremc-ce toată lumea l’a părăsit. Cînd un şef de partid, un prim-ministru, ajunge ca să nu aibă sub mînă de cît pe Krumuşenil de la Gorj, pe Nicolaeştil de la Tîrgovişte, pe Sâvenil de la Focşani şi pe Vultureştii de la Bucureşti, plusd. Tarlie Giani, plus d. C. Dimitrescu, plus C. Nacu, iar ca minus o imensă serie de liberali cari i-aQ întors spe-tele, înţelege orl-cine că un Pallade şi un Stoicescu sunt oameni aproape de geniu. Prin urmare, nu de acest lucru rîde lumea. Lumea a devenit sceptica ; ar fi o naivitate ca să rîda de nesuficienţa d-lul Pallade, saQ de secatoria d-lul Soicescu. Lumea rîde de alt-ceva. Rîde de neputinţa lui Sturdza de a remania altminteri cabinetul de cît cu slabele forţe ale coteriei sale, rîde de fiasco care l’a făcut cu tratativele urmate, de imposibilitatea de a atrage la sine un liberal mal curăţel şi mal cu vi ză, de efortul disperat pe care l’a făcut şi care nu i’a reuşit, de a face nu o concentrare, ci măcar o răliare de indivizi izolaţi. Cînd cine-va pleacă la yînatoare de urşi şi de mistreţi şi se întoarce cu doul epurl în tolba, înţele- geţi ce rîs provoacă viteazul şi abilul vînător. Aşa i s’a întîmplat şi lui Sturdza. A plecat să vîneze pe d-nil Au-relian, V. Lascâr, Delavrancea, Cos-inescu, Xenopol, şi s’a Întors cu d-nil Pallade şi Stoicescu. încă un succes la activul igno-jilulul! DESTĂINUIRILE GUVERNULUI ASUPRA TRATATIVELOR Ziarul ofioios al guvernului publică, n numărul său de aseară, o notă oficioasă asupra remanierei ministeriale fi asupra tratativelor de împăcare ce »’au urmat între fracţia partidului liberal de la putere şi drapelişti. Din această notă reiese: 1) D. Sturdza a propus ca să intre în minister numai d-nil Aurelian şi Stâtescu. 2) D. Stătea u a declarat că intră în minister, dacă se face împăoarea. 3) Tratativele nu au avut nici un rezultat, pentru că unii din drapelişti aii cerut eliminarea lui Sturdza cu dtin-vtrşlre de la şefia partidului, iar alţii au admis ca Sturdza să rămît în guvern, însă într’un minister fără caracter politi", de pildă, la finanţe, dar toţi au cerut capul lui Sturdza. 4) In asemenea (ondiţil "împăcarea nu s’a putut face, şi ast fel s’a făcut re-maniarea care are un caracter definitiv Acest comunicat este şi clar şi precis. Aşteptăm destăinuirile Drapelului. CONTRA BENERALULUI BERENDEI Am Înregistrat încă de acum trei zile zvonul despre demisiouarea d-lul ministru de războiţi. Joul seara, organul oficios al guvernului apărea cu un articol îu care d. general Berendel era direct atacat. Se spunea în acest articol: InIiini! d-lul Cantacuzino ştiO că pe d-sa îl preocupa în cel mal înalt grad îmbunătăţirile indispensabile de adus administraţie! ţărel şi că a fost şi este partisanul realisăre! imediate a uuor reforme politice prevăzute în programul partidului naţional-liberal : şi mal ştiQ că, dacă de exemplu s’ar fi aplicat părerea d-sale sau dacă d-sa ar fi trecut pe la ministerul de războiu, n’am fi avut de înregistrat regretabila insuficienţă a comandamentului superior în manevrele de la Roman. Atacul e vădit. Nemulţumit cu atit, organul guvernului revine in număru-I de as?a â, într’un articol special asupra manevrelor de la Roman. De astă dată se încearcă a se marca atacul îndreptat contra generalului Berendel ; tendinţa e însă aceeaşi. Coteria de la guvern vrea să silească pe d. general Berendel a se retrage de la ministerul de războiţi. BIRUI PATENTELOR Nu s’a uitat încă goana pornită anul trecut de guvern, In toată ţara, contra noastră, fiindcă tipărisem In broşuri proiectul ministrului de finanţe, Cantacuzino, pentru urcarea patentelor. Prin comunicate In Monitor, prin circu-lărl către prefecţi afişate pe zidurile tuturor oraşelor, guvernul tăgăduia că ar fi a-vut de gtnd să spo ească taxele de patentă şi ne acuza pe noi că spunem şi răspîndim neadevăr. Să se noteze că In acea broşură nu se făcea nici o critică, ci se puneaţi pur şi simplu laxele proiectate in vedere cu taxele existente. Guvernul minţea, cînd ne dezminţea. Şi minţea oficial, prin Monitor, prin prefecţi. Astă zi avem mărturisirea vinovatu'ul. Voinţa Naţională, vorbind de activitatea d-lul G. Cantacuzino ca ministru al finanţelor, spune în număru l de la 2 Octombrie, următoarele : «Budgetul pe 1897-98, presentat de d. Cantacuzino, se echilibra prin plusul ce ar fi resul-t it din reforma legeî patentelor propusă de d-sa, în dispreţul unei popularităţi raft înţelese, după care aleargă atîţl nemernici în ţara roinî-neasefl. D. Cantacuzino, după studii amănunţite, cerea reforma impositulul patentelor ca o reformă dreaptă şi, prin urmare, ce se impunea ca atare, menită să compenseze în fapt sacrificiile bmigetare provenite din desfiinţarea altor imposite.» Pentru ca reforma proiectată de fostul ministru al finanţelor să fi putut da un piua, trebuia ca taxele să fie urcate. Aceasta e evident. Prin urm * * re, guvernul liberal a minţit cînd prin comunicate şi prin eirculărl, făgăduia că se proiectase urcarea patentelor. OrI-ctt de tl ziti vine această mărturisire, ea e totuşi folositoare, căci arată ce pre trebue să se puie pe comunicatele guvernului liberal. Un ministru agent electoral Trlbalnţinuile mml pai venit. Ministrul nuanţelor Iu mijlocul agenţilor electorali. — Palladi asmuţă banda «*genţilor.—P© răspunderea lui Palîadl. Tribulaţluntle nmtl parvenit Spre ruşinea areifeî ţări, un Pallade a-juna ministru prin forţa împrejurărilor critice în care se află colectivitatea, se tî-reşte prin noroiul împuţit al bandelor de bătăuşi, degradînd portofoliul ministerial, se transformă în cel mai ordinar agent electoral, se amestecă printre toţi agenţii şi bătăuşii primă isi şi al politiei şi as muţă bandele în contra adversarilor politic*. Ministru al justiţiei pînă eri, a tolerat şi a îndemnat ca un membru al Curţei de Apel, d. Spir ido n Stătescu din Gal iţi, fratele ridicolului pacificator, să participe într’o circiumă infectă la o consfătuire electorală a agenţilor electorali ai lui Zorilă; a tolerat şi a îndemnat ca procurorul general al Curţii din Iaşi să ia parte la consfătuirea clubului colectivist din localitate şi să îndemne pe agenţi a recurge la toate mijloacele posibile ca să asigure reuşita listei colectiviste. Azi, ministru de finanţe, se dute prin mahalale şi ţine consfătuire cu cei mai 8cîrboşt agenţi electorali şi cm subalternii săi, cu perceptorii ; îi asmuţă în contra impozitelor, în mijlocul aplauzelor perceptorilor, şi îndeamnă, pe răspunderea sa proprie, pe agenţii şterşi cu sentinţă judecătorească de pe listele electorale, să meargă la vot. Un ministru de finanţe agittnd în contra impozitelor 1 Un fost ministru de justiţie themînd pe agenţi la revoltă în contra sentinţelor judecătoreşti ! MluUtrul finanţelor In an jlocnî agenţilor electorali Di.r să ne oprim; mai bine să vorbească faptele: Joi seara, la orele 8 şi jumătate, a fost convocată o consfătuire a agenţilor electorali colectivişti din culoarea de Galben în casele d-lul Al. Chiriţescu, din strada Săl-cuţei No: 28. La ora fixată soseşte şi ministrul finanţelor, parvenitul Palladi, şi dă ochi cu opt inşi, anume Al. Chiriţescu cîrciumar, Al. Călinescu, samsar de vinuri, diaconul de la biserica Silvestru, Andronache Bărbieru. cîrciumar, Tache Slăvescu, comerciant, Tănase Săndulescu, măcelar, Coatică Ionescu, băcan, Tănase Ionescu. cămătar. Pe urma lui Palladi sosesc Tănase Mihailovici, fost perceptor destituit pentru pungăşii, Ştefan M. Po-pescu, şters din listele electorale. Pândele Marinescu, şters din listele electorale, Ion Stoenescu, fost cântăreţ la biserica Icoanei, N. Dărăscu, avocat, Niţă Ripichiu, falit, şters din listele electorale, Stan Rusescu, falit, şters din liste, Alecu Mihaiu Dul-gheru, şters din liste, şi N. Negrea, cîrciumar. Palladi aeinuţă banda agenţilor La orele 9 seara, Palladi îşi pierde răb darea şi se adresează amfitrionului Al. Chiriţescu în termenii următori: — Numai 17 inşi suntem din opt suburbii, d-le Chiriţescu ? D ta mi ai spus că dacă nu o sută, dar cel puţin 60-70 alegători vor veni. De ce m’ai adus aici ? — Ploaia i-a făcut să nu vie, — răspunde Chiriţescu încurcat. — In sfîrşit, iubiţii mei fraţi, — spune Palladi luîndu şi o ridicolă poză de orator,—sunt orele 9 şi eu trtbue să plec la gară să primesc ps d. Sturdza. Să isprăvim deci mai repede: De mîine ni trec la ministerul finanţelor ; înainte de a pleca de aici ţin să vă spun două-trei vorbe : Să băgaţi de seamă că conservatorii umblă ca nişte turbaţi; ei vor să vie la putere să facă iarăşi împrumuturi, sii pună impozite noul şi altele. Noi sin tem în contra impozitelor. Gîndiţi-vă, că v’am convocat să facem comitete pe suburbii ; şi apoi la 18 Octombrie vom ţine o întrunire publică la care să faceţi tot chipul să vie cît mai mulţi... — D le Palladi — întrerupe Andronache Bătbieru,— noi suntem aid vr’o 20 şi vorbesc în numele lor: dacă vor fi puşi pe listă pungaşu ăla de Mellisiano şi 80-lacolu, cu sunt cel întîi care voiu face scandal, voiu rupe lista pe ori unde voiu găsi o şi voiu îndemna şi pe alţii să facă tot aşa. — Fii pe pace, nene Andronache,— răspunse Palladi, — garantez eu că nu vor fi nici Melissiano, nici Solacolu. Dar a-cum să alegem un preşedinte al culourei de galben ; eu vă propuiu pe d. Procopie Dimitrescu şi vă rog să mergeţi cîţl va la d lui acasă ca să poftească aid. Cîrciumarul Călinescu şi alţi doui a-genţi pleacă la d. Procopie Dimitrescu, dar după vr’o zece minute se întorc spu-nînd că preşedintele culoarei declină onoarea de a-se presenta în mijlocul iluştrilor săi alegători. Pe răepnnderen Ini Palladi Cîrciumarul Al. Chiriţescu propune a-poî ca în comitetul electoral din suburbia Sf. Ion Moşi să fie numiţi perceptorul destituit pentru pungăşii Tănase Mihalo-vid şi Ştefan M. Popescu, cîrciumar falit. — Eu sunt şters cm sentinţă judecătorească din listele electorale, — strigă Ştefan Popescu,— prin urmare vă rog să nu mă puneţi în comitet, căci mi e frică să merg la vot. — Sunt aici eă şi don ministru,— ţipă cîrciumarul Chiriţescu,— vă luăm pe garanţie pe toţi cari aţi fost şterşi de pe liste. Mergeţi la primărie şi luaţi-vă carta de alegător, apoi să votaţi pe garanţia noastră. — Eu nu pot, spun drept că mi e frică, căci mă cunosc toţi, — replică Ştefan Popescu. — Cînd vă spun « ă eu am să fiu a-colo şi că don ministru vă ia pe garante ! — strigă Chiriţescu. — De geaba, nu pot ! — Dar aproape toţi cel şterşi şl-nă luat deja cărţile de alegător... — Am luat’o şi efi, — întrerupe Alecu Mihai,— deşi am fost şters cu sentinţă udecătorească. Tot aşa a luat’o şi Tom a Jttunteanu din Sf. Ion Moşi şi alţii. Ce-ţî e frică nene, cînd vezi aci pe don ministru, care te ia pe garanţie ! Ast fel s’a sfirşit această întrunire în care un ministru de finanţe, în aplausele perceptorilr r «ăl, se declară în contra im-positelor şi îndeamnă pe cei fără drept de a vota să se ducă la vot pe răspunderea sa. Oronica electorală» BRĂILA Duminică, amicii noştri au ţinut o întrunire, în care s’au luat toate disposiţiu-nile în vederea campaniei electorale. S’a închiriat un local spaţios pentru redacţia Mesagerului Brăilei, local care va servi şi de club. S’a hotărlt a se ţine o mare întrunire publică, Duminică, 18 Octombrie. O comisie de avocaţi s’a însărcinat să pledeze gratis toate procesele alegătorilor persecuţi ţi de administraţie şi mai mulţi avocaţi din Galaţi şi din Bucureşti an luat angajamentul de a susţine procesele la Curtea de apel şi la Curtea de casaţie. Măsurile ce s’au luat sunt menite a pune capăt traficurilor şi scandalurilor d-lui Codaş cu magistratura. Căci, la Brăila, pe lingă cele-l-alte mijloace de inge. rinţă ale administraţiunei, se pun în joc şi ingerinţele judecătoreşti. Scandalurile in justiţie ale d-lui Codaş, o fiinţă degradată, întreţinută de o bubă bătrînă,au trecut ori-ce margine. Hotărîrile tribunalului Brăila, în afa cerile în cari e amestecat d. Codaş, aii a-juns a revolta şi pe membrii Curţii de a pel, nevoiţi să caseze mai toate hotărîrile tribunalului de Brăila, privitoare la celebrul Codaş. Ca dovadă, se va întocmi o statistică a sentinţelor dobîndite de Codaş la tribunal şi apoi reformate de Curtea de apel. Cu toate ingerinţele administraţiunei, la ordinile căreia e pusă şi justiţia, a mi.ii noştri vor lupta cu toată energia posibilă şi nu vor cruţa nimic pentru a pune capăt tiraniei exercitată in Brăila nu nu mai ds administraţie, dar şi de justiţie, lucru care pînă azi nu s’a mai pomenit. A ne vedea In pag. Il-a cro niea externelor : Rnila, Germania ţi Anglia şl politica din extremul orient, precum şi am& uuute aanpra grevei din Pariu. ~ DIN ALE NOASTRE Asupra cauzelor cari au provocat retragerea d-lul G. Cantacuzino din guvern, aii circulat diferite versiuni. Unii au vorbit despre mici neînţelegeri, alţii despre starea sdruncinată a sânătăţel fostului vistier. Voinţa Naţională,'într’o oraţiune funebră, înşiră meritele defunctului, dar lasă să se întrevază pentru d-nu G. Cantacuzino posi bilitatea unei reînvieri ca pentru Christos şi ne destăinueşte, printre rîndurl, pentru ce a demisionat ministrul de finance. *Dacă zice organul oficios, — d-sa ar fi trecui pe I4 niinisterul de răsboiu n’âm fi avut de Înregistrat regretabila insuficienţă a comandamentul uf superior in manevrele de la Roman. In urma acestei semeţe destăinuiri, nu mal încape îndoială că vom avea în viitorul guvern liberal, pe generalul Gogu Cantacuzino, în capul departamentului războiului şi că d-sa se retrage astăzi spre a studia mal de aproape serviciul în campanie, tragerea la ţintă, mânuirea armelor, şi cele l’alte, spre a nu da probă de vre-o regretabilă insuficienţă, la caz dt...concentrare. Tiblţlr TRIBUNA LITERARA Expoziţia Rembrandt din Amsterdam Cu ocazia festivităţilor de încoronare a Reginei de Olanda, s’a deschis la Amsterdam o din 1658 des hide o perioadă de muncă febrilă Io care Rembrand şi-a pus in joc toată puterea de creaţie. Din această epocă fac parte diferite tablouri biblice, representlnd pe Cbrist, «David înaintea lui Saul», apoi celebrul «Homer», precum şi marele tablou pe care l’a trimis de la Sinaia regele nostru: «Ester, Haman şi Ahasver» ; din nenorocire, plnza e tntr’o stare puţin îmbucurătoare, mul ales capul Estercî e cu desăvîrşire şters. Aclaeou. www.dacoromanica.ro Litere, Ştiinţe, Arte Numărul bibliografic al marel reviste franceze EMAVlR$IKE PE D-nul Ol». tiTlIHDXA DE EA CONDUCEREA PARTIDULUI, alţii de a-1 Isoia de majoritatea acestuia. *ln asemenea împrejurări, încercările preşedintelui de lonsiliu n’au putut is-buti. «Fiind, însă, că d. G. C. Cantacuzino fixase ziua de 80 Septembre ca ultima a ministerului săti, şi fiind că pe de altă parte, epoca începerii lucrărilor parlamentare s’a apropiat, preşedintele consiliului a crezut că nu poate să mat urmeze, lung timp,nisce tratative cari nu dădeau speranţa de a ajunge la un resultat p08itiv.» In urma iniţiativei d-lul dr. Maximilian PopovicI, profesor la şcoala centrală de agricultură, zilele acestea se va Înfiinţa In Capitală o societate cooperativă a agricultorilor roiului. Micul principe Carol împlineşte asl cinci ani. Registrele de felicitare sunt detch, j la Palat şi la Castelul Cotrocenl. *• d Duminecă se va inaugura la T.-JiO noul local al gimnaziului. Inaugurarea va fi presidată de d. Haret, ministru al instrucţiunel. «Rescriptul» d-luî Haret D. Haret a trimes erl dimineaţă o adresă consiliului universitar, prin care cere să i se dea răspuns, dacă tot * cei patru aleşi pentru rectorat sunt candidaţii colegiului universitar, sau numai d. Gr. Ştefănescu. Ţinem din sorginte autorisală că scopul pe care îl urmăreşte d. Haret prin această adresă, este următorul: Dacă consiliul va răspunde vă menţine pe tofl patru candidaţii, d-nil Gr. Ştefănescu (40 voturi), F A. Urechid (22 voturi), T. Maiorescu (16 voturi) şi 0. Dimitrescu-laşl (16 voturi), de şi în contra legel care prevede numai trei candidaţi,—atunci d. Haret va numi rector al universităţii din Capitală, post salariat cu 520 lei lunar conform noueI legi, pe d. C. Dimitrescu-laşl. Iar dacă consiliul va răspunde că alesul său pentru rectorat este d. Gr. Ştefănes u, care a întrunit cele mal multe voturi, atunci ministrul va cere să se aleagă încă doi candidaţi, conform legel. Şi la noua alegere, guvernul să se pună luntre şi punte ca să aleagă pe d. C. Dimitrescu-laşl. Consiliul universitar este convocat pe Duminecă ca să se pronunţe asupra trescriptulul» d-lul Haret. Distinsul filolog romîn, d. dr. Weigand, profesor la universitatea din Lipsea, a se-sit In Capitală, venind din Banat şi de pe Valea Timoculul (Serbia), unde a studiat graiul romînesc, precum şi obiceiurile şi moravurile romlnilor. Simplă întrebare: Ce s’a făcut cu lotul XVII al canalizării din Capitală ? Am ajuns în Octombrie şi nu s’a lucrat încă nimic. Ar putea pt'imarul Robescu să ne dea răspuns ? D. Em. Şendrea, din Tecucifi, ne trimite următoarea scrisoare: Un prietin ’ml comunică că printre liberali, se vorbeşte că efl aşi cocheta cu d-lor, In vederea viitoarelor alegeri, positiv In schimbul unei funcţiuni. Spre a dispare această versiune şi să nu mal spuie d-nil liberali că pentru o funcţiune ce mi s’ar oferi mi-aş părăsi principiile, fac următoarea declaraţiune : înscris în partidul conservator, voiţi rămîne pentru tot d’auna în el, lucrind in modul cel mal devotat şi leal. Nu numai pentru present, dar chiar de va sta partidul liberal la putere încă 12 anî, nu voiţi ocupa funcţiuni sub colectivişti. Emanoll Şendrea. Se dă ca sigură plecarea, la 1 Notm-brie, a A. S. R. Principelui Bomîniel la Cannes sau la Nice, unde va petrece iearna. Toţi soldaţii cărora li se dăduse congedil In vederea trebuinţei de braţe pentru muncile agricole, s’afl întors erl, 1 Octombrie, pe la regimentele lor. La ministerul de răsboifi este vorba să se elaboreze un regulament special pentru congediile de asemenea natură, după care toţi soldaţii muncitori de pâmînt vor beneficia de un congediu de trei luni. repartizat în două: jumătate primăvara şi jumătale toamna. Uârcitima lui Zaharia Faimosul şef al poliţiei comunale, Andrei Zaharia, in dorinţa lui de a cîştiga mult, cît de mult şi ori şi cum, i-a trăznit prin cap să deschisă şi o circiumă. El a deschis stabiliment în apropiere de biserica Silivestru şi licenţa de băuturi spirtoase este plătită pe numele adu. Alaltăeri asoral a avut loc inaugurarea noului local al lui Zaharia. Poliţia comunală era în păr. De la Can tuniari şi pînă la ultimul agent, nu lipseşte nici unul. S’a chefuit pînă in ziua albă şi reţeta consumafiunilor a fost rotundă. Toţi comisarii şi agenţii, subalterni ui lui Zaharia, casă intre in bunele graţii ale şefului,’nu mai socoteau preţul şi plăteau larg, larg de tot consumaţiunile ce li se serveau. Orgia a fost in aşa hal, în căt poliţia comunală a lipsit in păr a doua zi de la serviciu. Vinzare bună, d-le şef I Se lucrează eu multă activitate peutru ca exposiţia de vite şi de produse agricole şi industriale din Craiova să fie biue întocmită. Toate produsele agricole şi industriale destinate pentru această exposiţie trebue să fie sosite la 5 Oct., iar animalele la 10 Octombrie. Transportul pe C. F. R, e redus cu 50 0/0. Juriile secţiilor industrială şi agricolă îşi vor Începe lucrările de la 8 Oct., iar juriul pentru secţia animalelor la 10 Oct,, aşa In cit la 11 Oct,, ziua hotărllă pentru deschiderea exposiţiel, premiile să fie deja hotă-rlte şi afişate. Animalele cari vor figura la exposiţie, vor fi hrănite cu grăunţe şi fin In comptul ministerului domeniilor. In toate ministerele se lucrează cu o activitate febrilă la alcătuirea budgetelor respective. Această grabă e motivată pe un ordin al ministerului de flnance, care impune EPOCA ministerelor ca pînă la 16 Octombrie să-t înainteze negreşit budgetele. * ’ Ceea ce dovedeşte, că colectivi şliiflSDtvui. îndată după deschiderea Camerilovjiăith-ducă în discuţia lor budgetele şi apoi să dizolve Corpurile Legiuitoare cît mpi ferind posibil. îirnwrr _____ . iii * Vaporul Attila, al societăţii de navigaţie ungurească pe Dunăre, s’a inămolit la cea-talul Sf. Gheorghe, oprind cu desăvîrşire pentru o zi trecerea prin canal. Vasul a fost remorcat de lotrul. Iu primăvara auulul viitor se vor începe lucrările de desfundarea Dunăvăţulul, pentru a se permite ast-fel trecerea peştilor de apă dulce din Dunăre In lacul Razelm, precum şi pentru Înălţarea nivelurilor lacurilor Razelm şi Babadag, cari In vederea con-struirel nouel linii ferate Tulcea-Babadag-Constanţa, vor trebui neapărat să devină navigabile. Cu începere de la 1 Septembrie, orî-cine va dori să se aboneze la ziarnl „Epoca“ plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şi 2 lei SO bani pentru ju-dete, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JVo-rac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în & de 204 paf/ini elegant tipărit9 cum şi Trişti», cel din urmă articol al lui Alexandru Ua-liovari. ECOURI — Cursele? vaporululjlocal între Gaţaţl Isacea—Tulcea, vor fi făcute lu fle-care zi, afară de Joia, la 2 ore p. m.; iar de la Tul cea la Galaţi, In fie-care zi, afară de Vinerea, la 7. 15 a. in. Prima plecare după acest itinerar se va face mline, Duminică. — Aflăm că vechia şi cunoscuta droguerie Uie Zamfirescu s’a mutat In propriul săfi local din strada Academiei No. 8. Sit. 131. — Doctorul Olchowski dă consultaţiunl, între ore'e 6-7 seara. Strada Călăraşilor No. 16. Cronică, judiciară. Crima Ii prea «clă oaie*, ca să nu să vadă trucul vostru electoral mizerabil ! Şi cu'mea insipidităţel şi a cinismului e că ticăloşii vroesc să înşele opinia publică cu banii so-cietăţel femeilor de sub conducerea d-nel Giurgea ! Tocmai acum In preajma alegerilor, colectiviştii au găsit de lucru cu cel 10.000 de lei pe cari i-a strlns societatea doamnelor ? Apoi acum se lace şcoala ? Cind mal este o lună, pînă cind aveţi să fiţi luaţi de guler ca să vă daţi seamă de actele voastre? Spuneaţi că şcoala o să se facă imediat după venirea voastră la putere, din alte fonduri, nu din fondurile acelei societăţi fi lantropice, înfiinţate sub conservatori, pentru ajutorarea copiilor săraci din şcolile primare 1 Se vede că v’aţl perdut alîla minţile, în cît aţi uitat pînă şi dictonul popular câ x VERS kT“ DIN CAPITALA Copil lepădat.—Erl dimineaţa, pe la orele 7, soldaţii din serviciul arsenalului armatei afi găsit în’ curtea acestui stabiliment, cs da vrui unul copil de sbx masculin, de curlnd născut. Ofiţerul de servicifi al stabilimentului militar a anunţat poliţia şi s’aft început cercetările. Din ordinul parchetului, micul cadavru a fost transportat, la orele 12, la institutul Medico-le-gal pentru a-i se face autopsia şi a se constata cauzele morţii. Comisarul secţiei respective cercetează peu-tru a descoperi cine a depus cadavrul copilului în curLea arsenalului. DIN ŢARA BBînrwnwi lu 1— Comerţ de carne vie. — Zilele trecute, poliţia din gara Tecuci a reuşit să pună mina pe un ovrei, care se îndeletnicea de a specula fetele tinere pe «'ari le ademenea. In momentul cînd a fost arestat, Şloim fle-ker, aşa se numeşte evreul, avea cu dînsul o tinără fată, numită Zahara Zaharia, din comuna Crăineştl, «iin Bucovina, care afl!ndu-se la lucru în tîrgul Bueecea, a fost ademenită de evrei! pentru a o duce la Brăila. Şloim Beker, de fel chelner la Brăila, a fost arestat şi Înaintat parchetului. îngropat de viu. — Băiatul Ţonea Go-tovan. din comuna Băileşti, Dolj, s'ăpînd la o groapă de pămiut, uliul din muluri s'u surpat peste dînsul. Cantitatea de pămint care a acoperit pe nenorocitul era aşa de mare, In cît, cînd, după o muncă de o jumătate de oră, locuitorii din comună afi reuşit să o dea la o parte, afi găsit cadavrul băiatului literalmente stîlcit. In urm* cercetărilor legale, parchetul a autorizat înmormlntarea. Copilă, urnă de vle.-O copilă a femeii I.eana Anica din comuna Turia, judeţul Olt, fiind lăsată siugură In casă şi apropiidu-se de foc, s’»a aprins hainele de pe «linsa. Nenorocii* copila, cuprinsă din toate părţile de flăcări, a suferit arsuri Îngrozitoare, din care cauză a şi sucombat. Londra, 2 Octombrie. — Se anunţă Jin Alexandria Agenţiei Reuter că poliţia a arestat nouă anarchiştl italieni, printre cari pe proprietarul un?I cafenele la care s’a găsit bombe. Probabil că aceste bombe erafi destinate împăratului Wilhelm şi poate şi Kedi-vulul. In urma s himbăril planului de călătorie al împăratului german, anarchiştiî aii schimbat de asemenea pe al lor. Proprietarul cafenelei, arestat, luase o corabie care mergea tn Siria, pentru a lua pe bord o ladă conţinînd bombele. Această ladă era de sigur cu destinaţie pentru Palestina. Afaoerea» Droyfus O interstelar* Libre Parole publică o scrisoars pe care d. Eduard Drumont a adrssat’o d-lul Sarriou, ministrul justiţiei. Domnule ministru, «Am onoare d’a vă informa că la deschiderea Cernerilor, am intenţiunea de a v» adresa o interpelare asupra urmăririlor auuu-ţate în eoutra onorabilului mett coleg şi a-mic, d. Lasies. Alătur la scrisoarea mea căte-va specimene din injuriile pe cari ziarele sindicatului le aruncă armatei. Veţi vedea că un comandant de corp de armată este tratat de mizerabil. Pentru ce urmăreşti pe d. Lasies şi nu pe ziarele sindicatului ? Dacă nu urmăreşti pe nimeni, pentru ca al mal scris circularea aceea ? Ce interes al avut să te fa I grotesc ta faţa magistraţilor al căror şef eşti, dându-le instrucţiuni pe cari îl opreşti să le execute? Ce efect crezi d la că produce asupra soldaţilor citirea articolelor ignobile, In care se spune că un comandant de corp de armată, care in timp de războiţi ar avea 50.000 de oameni sub ordinele sale, este eu mizerabil, un şarlatan? Pentru ce, fiindcă al un un băiat, te dezonorezi in faţa lui, trecând de partea sceleraţilor cari lucrează sub ordinele Iul Schwarzkoppen ca să tirască in noroifl armata noastră? Pentru ce ne al minţit, când In faţa Iul Millevoye, înaintea lui Lasies, înaintea mea. Înaintea a cincisprezece martori, al afirmat sentimentele tale patriotice şi întenţiunea de a lua măsuri energice in contra organizatorilor complotului? Acesta sunt chestiunile pe cari voifl avea onoarea şâ ţi le pun la deschiderea Came-rilor şi asupra cărora, sper, veţi bine voi a vfi explica. Primiţi, etc. Edouard Drumont NUVELA Oele trei sertare Cu un gest hofăriţ, ca şi cum nu o să-şi mul schimbe părerea de aruin înainte, contesa Madelena arătă dulăpiorul săfi japonez cu trei sertare, al cărui lustru roz şi auriii tremura la lumina lămpel, şi zise : — Des hide unul din aceste sertare. Valentin, şi cată să alegi bine, căci Iu fie care am ascuns clte uu răspuns la rugăciunea ce mi-o faci de aproape şase luni de zile. Dacă pul mina pe răspunsul bun, pe care zice ; Da 1 atunci uu o să te mal resping; dar bagă de seamă să nu găseşti uuul din cele rele, — atunci nu al să mal niă vezi. — Tal, zise Valentin, am două noroaca contra unu 1 Ce idee al avut, drăguţa mea i — El zise, Madelena, voifl avea cel puţin mlngtierea dacă voifl fi a ta, că pot să învinovăţesc lnllmplarea de greşala mea. *** Mlinile II tremureflea unul bolnav şi era In neputinţă ea să poată căuta lntr’unul din sertare. In tine, ruglndu-se clte-va minute www.dacoromarrica.ro EPOCA 8 Complotul antirepublican din Paris Ofnerallt BoUiletfre şi Pellleux in coreapoiidenţi cu prinţul Victor Napoleon. Paris, 2 Octombrie. — Ziarul Droits t!e l’homme pretinde că şti» că un general, angajat in afacerea Dreyfus, a plecat de curind în străinătate şi a avut conferinţe cu prinţul Victor Napoleon. Liberte semnalează ştirea după oare guvernul vrea să facă cunoscut că cunoaşte corespondenţa secretă angajată de generalii Boisdeffre şi Pellieux ou prinţul Victor. Patrie anunţă că poliţia a aflat că regaliştii aii ţinut de curtnd o întrunire secretă, în presenţa prinţului d’Or-leans şi a ducelui de Luynes. lUinioterni ş< Complotul Paris, 2 Octombrie—Ministrul de interne păstrează cel mai absolut mutism asupra pretinsei (onspiraţiuni de care vorbesc ziarele. I). Bourgeois a conferit o oră şi jum. cu d. Brisson. Sî asigură că generalul Chanoine care trebuia să meargă Duminecă la Chaumon, nu va părăsi Parisul. dumnezeire!, el scoase o ftlâ de htiiie roz, dintr’un sertar, şi citi: Da 1 Atunci luă pe Madelina In braţe, transportat de bucurie. Nici o Împotrivire uu mal era cu putinţă acum, numai dacă nu şi-ar fi ţinut cuvlntul. Fericirea dură pînă în dimineaţă, dar deodată ea se schimbă în tristeţâ. Pe faţa iul Valentin, lacrămile se scurgeaţi In abondenţâ. — Ce al, zise Madelina, foarte intrigată de această schimbare neaşteptată ? Nimic. — Atunci ? Te rog, te implor, spune-mi. — După o tăcere de clte-va minu*e, Valentin adăogă : — Slut trist că te datoresc unei simple tntlmplărl, lu uu mă iubeşti! — Prostule, zise Madeleua, iu toate sertarele era acelaşi răspuns : Da ! Cuinile IfrudO Greviştii din Paris Paris, 2 Octombrie.—De dimineaţă fisio-nomia Parisului era normală. Lucrătorii sunt liniştiţi. Aproape toţi terasieril lucrează. Companiile de drumuri de fier semnalează funcţionarea normală a reţelelor lor. CHESTIUNEA ZILEI Greva lucrătorilor din Paris O telegramă sosită azi din Paris ne anunţă că greva lucrătorilor a luat propor-ţiunl colosale. Iu urma rezoluţiunel sindica tulul drumurilor de fier, lucrătorii de drum de fier afi declarat şi el greva. Trupele afi fost consemnate la Lyon, Grenoble şi Roueu. Mal multe gări slnt ocu pate milităreşte. Consiliul de admiuistraţie al sindicatului drumurilor de fier este pus în urmărire. Mj Foarte puţini grevişti s’att presentat eri la diferitele lucrări. La lucrările de la Ma-zas, de la gara de Lyon, de la gara de Est, e linişte complecta. -------------------*asi«a«------------------- Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Romîns*) Viena, 2 Octombrie. — Răspunzind la • interpelare în privinţa iniţiativei în favoarea păcii luată de Ţar, ministrul-preşedinte, conte de Thun, declară că ministrul afacerilor străine a primit în modul cel mai simpatie, ideia generoasă şi umanitară a Ţarului şi a injormat guvernul rusesc că Austro- Ungaria, departe de a opune dificultăţi unui asemenea proiect, îl va seconda pe cit îi va fi cu putinţă. Contele de Thun declară Camerei că se asociază pe deplin cu atitudinea guvernului comun şi nu vede dificultăţile ce se opun realieărei acestei idei mari, pentru care face cele mai bune urări. Răspunzind la nişte interpelări în privinţa exceselor anti-italiene, comise la Pa-renzo, Triest şi Gorizia, ministrul preşedinte relevează faptul că aceste excese n’afi motive politice, ci mal mult o încordare socială şi o sensibilitate sporită în urma oribilului eveniment de la Geneva. Viena, 2 Octombrie. — împăratul a plecat seara, via Budapesta, la Goedoeloe, unde va sta mal multe săptămlul. Vierta, 2 Octombrie.— Se anunţă din Pe-tersburg Corespondenţii Politice că Ţarul se va întoarce la Livadia la 8 Octombrie. Contele Muraview va merge acolo la 27 Octombrie. Rusia menţine candidatura prinţului George al Greciei la poetul de guvernator- gen ?ral al Cretei, dar această cest iun e nu se v% pune la erdinsa zilei de cît peste cile va luni. Paris, 2 Octombu-ie.— Generalul de Boisdeffre a fost operat azi de un antlirax ; starea Iul este satisfăcătoare. Paris, 2 Octombrie. — După amiazl s’afl făcut noul percbeziţiunl la diferiţi oratori al întrunirilor politice şi la mal mulţi anar-chişti. COTA APELOR Cota apel Dunărei deasupra etagiilor în zilele de 2 şi 3 Octombre, a fost: 2 Octombre 3 Ootombr* Turnu Severin • • • • • • 0.74 — 0,67 Giurgiu • • • • • • • • • 0,21 — 0,27 Galaţi. 0,19 ULTI1E MMAÎIUNi In vederea alegerilor comunale, partidul conservator va fine o serie de întruniri publice. Brlma întrunire se va {Ine probabil la II Octombrie la Cralora. ha această întrunire vor lua parte d-nll hasear Va-targl, Maiorescu, Tahe lo-nescu si al\l oratori dfn Capitală. D. Ilarei a corni* o nouă ilegalitate monstruoasă : Eri a trimis o telegramă d-lui Al. B. Brtneă, dierctorul liceului naţional din laş*, ameninţindu-l că dacă pînă mîine, Duminecă, nu şi regulează drepturile la pensie, îşi va pierde pensia cuvenită. Acest ordin e de o monslruositote fără seamăn, de care numai un neruşinat ca Haret e capabil. D. loc.-colonel N. Coustautinescu a fost trimis la Berlin, ca să instaleze lu şcolile militare de acolo pe cel d'iutlio şease elevi de clasificai ie diu şcoala specială de artilerie :şi fii de militari, destinaţi a-şl complecta instrucţia militară In şcolile germane. "ţc.. ţ ■ — Circiuma lui Zaharia De la inaugurarea circiumei lui Zaharia, desprv. care am vorbit In numărul nostru de dimineaţă, mal aflăm următoarele picante amănunte: Pe clnd cheful comisarilor şi agenţilor comunali era In toiul lui, pe la orele 3 din noapte, clnd Zaharia socotea că e timpul să pună capăt inaugurării, s’a încis o băiae in regulă. La momentul plftţel, fâclndu-se repartiţia pe capete, fie care din invitaţi trebuia să plătească clte 25 de lei. Unul diu comisari, numitul Iancu Cojescu, a protestat In contra acestui fapt. — Cum ? a esdamat comisarul, m’aţl invitat aci şi acum mă puneţi să plătesc? Nu dafi nici un ban. N’apucă insă să sflrşească ultimul cu-vînt şi doul diu favoriţii lui Zaharia se reped la dlnsul şi II ameţeşte In palme. — Ce mă, domnu şef daschide prăvălia, face inaugurare şi tu nu vrei să faci saftea? Las eă te învăţăm noi. Şi cu toţii tabără asupra nenorocitului recalcitrant, pe care l’afi stlicit în bătaie. Iu clte-va clipe mesele afi fost răsturnate, farfuriile şi paharele sburatt prin văzduh, lăsînd urme vizibile priu capetele combatanţilor. Epilogul acestei inaugurări a fost a doua-zi după amiazl,— căci de dimineaţă nici u-nul n’a venit Ia slujbă — în biurourile poliţiei comunale, clnd mal toţi comisarii a-veafi urme diu lupta crtuceuă de peste ueapte. Aşa Cojescu avea uu ochifi umflat, comisarul I. Niculescu, din Negru, era eu nasul cit o pătlăgea şi alţi mulţi cu diferite alte semne din zburăturile paharelor. Toţi erafi plouaţi şi ofiliţi. Telegraful Romîn din Sibiu publică următorul comunicat : « Cu adîncă durere aducem la cunoştinţa cititorilor noştri, că starea sanitară a Ea-cilsnţsi Sale I. P. S. D. archiepiscop şi metropolit Miron Romanul s’a întors spre rău, şi în ori-c» moment ns poate intra o catastrofă.» Poliţia ţi bătăuşii Comisarii de poliţie afi început iarăşi să umble însoţiţi de bătăuşi, să ameninţe şi să atace pe cetăţeni prin localuri publice. Iată un caz: Alaltăerl, seară, uu spion şi bătăuş poliţienesc, numitul Nae Dricaru, însoţit de comisarii Veltz şi Niţâ Ştcfftnescu, afi atacat în magazinul D. Petrescu, 'din calea Grivi ţel, pe d. Florea Ionescu, proprietar şi alegător In colegiul 1, din culoarea de Verde. Bătăuşii şi poliţiştii afi căutat pricină numitului domn, pentru că nu împărtăşeşte vederile politice ale iul Nae Dricaru. Mal mulţi cetăţeni cari afl'asistat la săi-bălăci» la care s’afi dedat agenţii poliţiei, afi protestat lu contra acestei mişeii!, şi s’afi oferit să dea mărturia lor înaintea justiţiei. D. Florea Iunescu a reclamat parchetului în contra bandei care l’a atacat. Consistorul mitropolitan din Cernăuţi, in-vitlnd pe arebimandiitul Ciuntuleae, egumenul monăstirel Sinaia, să demisioneze din mandatul de deputat,‘acesta s’a plîus guvernatorului Bucovinei, d. barou Bourguigoon. I. P. S. Sa Mitropolitul Arcadie a fost ameninţat — după cum spune Patria din Cernăuţi—că va fi suspendat dacă uu va casa hotărlrea Consistorulul. Se ştie că arhimandritul Ciuntuleae a fost ales deputat în contra candidatului partidului naţional romin. Congresul pensionarilor Mîine, Duminecă, la orele 2 după amiazl, pensionarii civili şi militari se vor întruni în congres, în sala Băilor Eforiei. La acest congres vor lua parte şi delegaţi din judeţe. D. colonel Anghelescu, comandantul pieţei Bucureşti, a fost trimis în misiune, In stre-iuătate, ca să studieze organizarea şcoale-lor militare streine. Suntem informaţi că un număr de cetăţeni afi luat iniţiativa de a forma o Societate cooperativă pentru consum şi altele, cu un capital de lei 200.000, împărţit în 8000 acţiuni a lei 25 fie care şi revărsaţi în rate lunare de cîte 5 lei. Această Societate va coprinde 4 secţiuni şi anume : Secţiunea I-a, va coprinde coloniale, băuturi, ete ; Secţiunea II a, va coprinde mărfuri de manufactură ; Secţiunea IR-a, se va ocupa cu cumpărarea lucrurilor manuale şi vlnzarea lor ; Secţiunea IV-a, niateriate de construc-ţiunl. Ideia este nemerită şi să sperăm că noua Societate îşi va ajunge scopul. Consfătuirea conservatoare din laşt Citim In Opinia: Aseară a avut loc întrunirea comitetului clubului conservator. In această întrunise comitetul a consfinţit în unanimitate înţelegerea intervenită între prezidentul clubului conservator şt d. P. P. Carp şi a hutărît să se formeze de îndată lista colegiului I care va fi compusă din 5 junimişti şi 5 conservatori avind cap de listă p» d. Grigors Kogălnicsanu, prezidentul clubului conservator. In ce priveşte alianţa cu elemente neconservatoare, comitetul a decis ca a-coastă chestiune fiind o chestiune locală, să fie rezervată pentru a fi hotă-rîtă de comitetul central din Bucureşti, In ori ce caz, fiind-c& lucrarea trsbue a.tivată imediat, lista colegiului I rămine definitiv stabilită. Alianţele, dacă se vor face, nu vor avea efect de cit asupra listei colegiului II, a cărei formare s’a şi a-minat din cauza aceasta pentru cîte va zile. Comitetul a hotărtt ca următorii mem bri ai clubului să intre în formarea lie tei colegiului I: Grigore Kogălniceanu, I D. Greceanu, A. Bădărăii, dr. Philipescu, ~ colonel Tassian Dimitrescu. Ministerul instrucţiei a numit la şcoala primară de fete din Pancifi o domnişoară în postul vacant de institutoare. Cum Insă după acest post umbla şi o nepoată fără drepturi şi fără titluri a satrapului Săveanu, acesta a ordonat primăriei din Pancifi să nu primească pe institutoarei numită de minister. Primăria a făcut întocmai. Acum institutoarea stă pe drumuri cu tot or linul el de numire. Statuia luî Tudor Vladimirescu va sosi peste două săptâmlnl la T.-Jifi, venind din Milano. Inaugurarea statuel, ce trebuia să se facă In primele zile a'e luneî Octombrie, a fost amînată in primăvara viitoare. In urma ştirilor de ameliorare sosite eri la Brăila şi Galaţi din străinătate, o sensibilă urcare s’a produs la Bursă, la toate cerealele noastre. Secară : 54-56 lbr., fr. 7.75-8 25. Orzuri : 45-46 libr., fr. 5.30 5.50. Păpuşoi: 60 libr., fr. 6 75. Grlfi : 58 61 libr., fr. 10.50 12. Aceste preţuri sunt pe hecto. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: mersului trenurilor, Bursa Bucureşti, Cos ni la Bietei, Buletinul cerealelor şi Buletinul meteorologic ce Inserăm pe pagina IV. ULTIMA ORA Serviciul «Agenţiei Rornlne» Paris, 3 Octembrie. — Afirmuţiunea despre un complot militar nu emoţionează prea mult lumea politică. Tăcerea guvernului se explică, făcînd ză se observe că ar fi imprudent de a des-minţi această ştire în mod catigorie, faptele neflind destul de precise. Ştirile despre complot ar fi luat naş Icre in urma unor întrevederi atribuite la trei generali-, una cu părintele Du-lac, o alta cu d. Derouleie şi a treia cu prinţul Napoleon. Bruxelles, 3 Octombrie.—Ziarele anti-revizioniste consideră complotul ca o pură mistificare, pe cînd ziarele revizioniste menţin exactitatea informaţiu-nilor lorfşi asigură că guvernul a primit din diferite părţi avertismenta demne de încredere asupra acestui complot. Coustantiuopol, 3 Octombrie.— Cele patru puteri n’au satisfăcut dorinţelor exprimate de Poartă în răspunsul său la ultimatumul puterilor, dar au manifestat intenţiunea de a face mai tîrziu oare-cari concesiuni spre a dovedi suveranitatea Turciei asupra insulei Creta. SPORT Duminecă va avea loc pe Ipodroinul d# Ia Băneasa prima alergare de toamnă. Iată pronosticurile noastre : Premiul Floreasca : Belle Marion ; Preratul Meri-Naniel: Fata Aerului; Premiul Soc. Equestre : Florin ; Premiul Herestrăfi : Daisy-Btlle II ; Premiul Saint Leger Rom ; Eole. SPECTACOLE Teatrul Naţional.— Asta-seară, Simbâta, se joacă Scrisoarea pierdută, de d. I. L Cara-geale. Teatrul Bulevard. — Se deschide Juol 8 Octombrie cu o trupă aleasă. Velociperie „CRESCENT" CHICAGO I-a marcă americană 1 Model 1898, neîntrecut îa seli-iditate, eleganţa şi ruliment, preţul lei 875. Nu cumpăraţi biciclete pînă cînd nu aţi văzut marca americană . Sit. 9S Crescent fără. lanţ. Ideal al unei biciclete. Depesit general: COMPANIA AMERICANA Bulevard Elliabela Caua Girând Hotel du Bonl«var4 BUCUREŞTI. De închiriat şi de vînzare fiŞ/* Ciclopilor No. 23 compuse din 5 camere sus şi trei jos, curte singură. A se adresa la proprietar in localitate. PROPRIETATEA NIQULESCU-ANDRONACHE DIN COLEITIIA De vînzare în ioturi micî Un leă Metrul JPătrat Teren situat ia marginea Capitalei pe şoseaua Colentina-Şteftiueştl, depărtat numai 1* un kilometru de ia barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă, prezentind o admirabilă privelişte asupra Bucureştilor. Hal este de vînzare terenul din partea «tîa-gS a c&lei ferate Bucnreştt-Constaoţa, foarte favorabil şi pentru instalaţinnl de fabrici, în oare ■cop s’a rezervat terenul necesar pentru e gară (haltă). In zonele rezervate pe dreapta şi stîuga oă-lel ferate preţul variază intre lei 1.50 şi lei 2.26 de metru pătrat. Terenul ce se vinde este iu afară de zona do servitute a fortificaţiilor, fiind în imediată apropiere de Colentina. Aceasta localitate va ctştiga o mare valoare prin construirea gărel de îa Obor şi prin faco-rea liniei de tramway, care va merge pînă la Zalliana şi al cărui trosefi este încă in studia. S’a rezervat loc pentru : parc, şcoală, biserică, cimitir, piaţă şi primărie. Biserica va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor Îndată co 3 părţi din lotuxl voiţi vi nd ute. Vînearea se face în loturi de ori-ce întindere, plătibile în 4 ani şi iu 4 rate p* an d'm 3 in 3 luni. A se adresa d-lul Căpitan GH. I0ANIN Ml rada Surorilor, A». 99 vis ă vis de biserica Popa Chiţii Doritorii de a vizita localitatea găsesc trasoare spre a-l transporta de la capul liniei trana-wayulul diu calea Moşilor şi pînă la localitate în fie-care Duminica. Avi» Important Subsemnaţii avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că cm iiiccjinr tir la 2 Octombrie curent, vom redem-e hi tir fontul lorttl ,, Continental Bar** anexa Hotelului Continental ca TU.I* WEBIVA de unde consnmaţiunile se vor servi şi în afară. M*e lingă vinurile indigene a venit şi un mare depozit de vinuri otreine. MAXCABM BECI şi delicioasa sunt la dispoziţia onor. Public la orl-ce timp. De asemenea se va servi Bere indigena in butelie precum şi bere importantei din AMunehen ai din lEngtilera (Porter BierJ. Cu deosebită stimă TEMBBMCMM tf- BEHTSdMK Antreprenprii Marelui Hotel Sit. 114 Continental. Maison NouveIle 8. MODE Strada Regală. - 8 Are onoare de a informa t»r j eleganta ou clientela că a aţinu! erlr^ mai frumoase modele de i jtntării create de modistele cele \ mai e-ememite din Parim. Sit. 123 < <3i«EaSiBrw»——0 TornkJWio———w 8 E VAX RE ptin licitaţie pnblloă îa ziua da 15 (27)]Septembri« la Trib. din BaoAd, pentru eş're din indifizinne : 1) 3Io ia GIod«rl-Pădurent, 830 fâtol, păruînt arabil, fîu«« ţurl, lam::şe, piinco, ţi aoarete în stare bani 1% 80 klm. gara BaoAd. 2) Mo ia Gltfjă R&căcluni 520 fălci păoiîut de arătură, fî-neţe, iamaţe, pădure, ziroate fi aoarete, această moţle tra« rersată de apa Şiretului e ad( ia 5 minute în aprepisre de gara Faraoni. 8) Moara din comuna Letca lîogă Bacăd, sttaatf aja Bistriţa, avînd patra perechi p*tre de măcinat. Toate situate în judeţul Bacă A. A se vedea si publicaţia Tribunalului de Bacăd, fl pentru informaţiunl mal detaliate a se adresa la D-na Murim Th. Hanutz la Galaţi, Str. Cuca- Vodă, No. 26; 1. S4 VIZITAT! CROITURI! CENTRALA FCIIIISOARFA „LIGEI CULTURA UF/ 3. - PAS AC IVI. IIOUt\. - 3 (VEL VECIIIV) Unde a sosit pentru sesonul de TOAMNA şi IARNA un bogat asortiment de stofe fine ENGLEZE şi FRANCEZE pentru comenzi WOCBOIAJEA ŞI A*M VSTA B.E E t. Mi II A Uf T A -om PREŢURILE CONVENABILE Sit. 121 SpeclaUtale in Bobe pentru Bomnil Jflagt&truţi aasawesiSEEfi SE FJElilţl-VE ©E IlUTAţlUOT UNICUL DEPOSIT PENTRU TOATA BOIUANIA DE Sobe Calorifere Belgiane din renumita Fabricii «GODIN» Paris şi Bruxelles Recunoscute ca cele mal practice şi igienice din punct do vedere al construcţiunel şi al sistemului lor de vent'lnţiune; sunt re -omandate prin certificate de călre d-cil dr. Theodori, Maldărescu, Varlain etc. Acest sistem a fost aprobat şi introdus la Onor. Direcţiunea C. F.R. şi Onor. Minister de Interne. Pentru a înlesni publicului cumpărarea unei sobe bune am redus prtţur le cum urmează : Sobe JVo. 1, inedizinft 10O metri cubi i^el IR 99 99 %9 99 ISO „ ,, ,, %A Tot în aceste proporţiunl s’afi redus preţurile la tot depositul nostru de Sobe. 3VL X«ittman S-sor I. Wappner Calea Victoriei, Ho. OI. (Vin-â-elta tle Episcopie) www.dacoromanica.ro mile ’I veniră în ochi. Tu, cel puţin, eşti tot maica mea adevărată, zise ea îutorcîndu-se către Zinca. - Oh ! Chivo, Chivo, am multe să'ţl spuitt ; sese la o slugă credincioasă; murind el şi fe-meea lui, numai eti cunoşteam cuvintele cu c ri le puteam cere... dar aideţl să căutăm ceea ce ţi se cuvine. toare de minte, în mijlocul acelei deslănţuirl de elemente ale uaturel Vasile a urmârit-o şi aşteptat-o la poarta mânăstirel unde s’a botezat şi dacă n’a ucis-o, Chivel, zărind în apropiere un copil mic, se repezi la el, îl luă de picioare şi începu să izbească cu el în dreapta şi în stînga. Răsplata nu întirzie, fratele săfl fu apucat aşişderea de fost interii al spitalelor şi Insti-tiitahii «Maternitatea» Sit. 41 Slratla Dr;‘as>9ă, No. Tipografia H ELI A DE executA tot felul de lucrări atingătoare de acea stă artă, ou eea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. ________Promptitudinea şi exactitatea sunt deviaa Tipografiei._____ Alai mult de ‘/» «©col succes proclamă supenoT fatea sa In tratamentul de gutural, iritaţluneS peptnlul, f .fluenţa, dureri reumatismale, scrlntituri, răsti, T&n&(«ri, furi.—Topic excelent contra bătăturilor. T>E TOATE SISTEMELE PENTRU încălzire cn coxs, Cărbuni de Piatră şi Lemne MÂŞIJXTI BE BUCATE MOBILE DE FIER INSTALAŢIUNI DE ÎNCĂLZIRI CENTRALE FABRICA „COMETUL“ AV* )UUSALOMON DEFOSIT : 14, Strada Doamnei, 14 Sit. 1 DEPOSITEjIN PROVINCIE : Iaşi, la d. Jacquos DavidovioT. atr. LSpnşnean MARELE MAGAS1N ROMÂN Calea Moşilor, No. I, (Piaţa Sf. Anton) AU SOSIT -3551 Mart transporturi pentru sesonul de Iarnă Cefe tUn urmă noutăţi pentru rochi I.AIXAGIUBf, MATASARUiî, CATIFELE, ctc, cure se vînd cu preţuri neauzit de eftine \E ţ* PEI.EHtU’E DIEERMIE JVi Covoare, Perdele, Preşuri, Stofe pentru mobile etc. si toate articolele atingătoare de branşa tapiţerilor OLiNDE, SI FOXE şt MAoAl’OLOASE in toate laţimele şi calităţi SSercete, Jfirae, M*roaoape, Ciorapi şi Batlaie Lingerie pentru Bărbaţi, Dame şi Copil rargoriu «axa şi de comanda Ia acest. Magasin se poate procura trusourl complecte de la 150 Lei pisă la cele mal line calităţi DIFERITE PICEETURI, BARGHETURI, MOLTOANE Flanele, Piăpăm! de lină, Tartane, eto. jF ie -ca re Joi si Duminică Mare desfacere de diferite cupoane de LA1NAGIUR1 şi MĂTaSARIE Mare ateliere proprie pentru confecţionare de tot felul do lingerie. Rayon special pentru comenzi de cămăşi bărbăteşti. Croiala franceză după un sistem special. nar J?voturile cele mal moderate "VBQ Sit. 19 No. 87. Craiova, la d. Petracho Andreescu & Fii, str. Lipscani, Urgent De dnxare două Corpuri de case noi solide şi luxose cu faţadele pe 2 strade, situate în Bucureşti lîngă grădina Sf. Gheorghe, a-fectală la credit pentru 30 mii lei, expertisate 82 mii şi se mal cere 32 mii lei Adresa Tarfie B. Constanti-nisru, Rtr. Labirint, 96. Sit. 36 Tipografia „HELI & DE“ execută tot felul de lncrărî atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte a-vantagioase. Specialitate de Cai F uni cui ar© Representant pentru Romînia AROL A.* FRANCKE BIUROVi TECHN1C Bucureşti, Strada Academiei No. 47 SH : Diferite clişeurl pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cn preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarului. Pentru a vă păstra SĂNÂTATEA PURTATI NOMAI A B-rutuî HAJSf UREE CAM ASM, EUAMEUE, BAATAUOAM şi CMOBABM. Suni sin-gurele cari JUU MJVTBÂ EA SM*ALAT, anse BASM,ESC, absoarbe şi evaporează transpirat ia9 foarte călduroase9 deci CE UE MAM MM YGMEJWMCE. B ecom an ti a te de toate somităţile medicale contra răcelei, durerilor reumatismale, pneumonia, bronşita, ele. Depozitul generai pentru Bucureşti şi toată ţara la Magazinul rasln «le danii faulalitni «le «litiu» pantaloni DE B A K B A 'I1 I FLANELA DE IUKBAŢ1 \\ fi-1, ir : • •»-^rj' nra Hlgienteă Calea Victoriei, 92 (în faţa Palatiluî) J \J \ VICTOR KB AUS (furnisorul Curţel Regale) J w»iM Hţ" I> E P O Z I T E IN PROVINCIE 3VA : S. Benvenisti (Bazarul Oltenia), Gherman F. Lazăr, S. Laz.ir Benvenisti, GALAŢI: «La steaua Romîniel», Magaz Fraţii G. Perlea, PLOEŞTI : Constantinescu & Bucarescu (La curcubeu), BUZĂU: Fraţii Stoicescu, FOCŞANI : Jacob K. Hunagik Succesor, BACĂU IA-NEAMŢ : I. Apotheker, BOTOŞANI: Abr. Mohnblatt, ByyRLAD : W. B. Sanft (La Luna), TECUCI : Fraţii Ibraileanu, CONSTANŢA : L. & I. Lascaridis, CĂLĂRAŞI iescu, GIURGIU : Luea Lucalos, T.-MĂGURELE : Gherasirn Lucatos, CARACAL :Tbeodor Vlădescu, R.-VÂLCEA : I. Zurescu, CAMPU-LUNG : Nae Aronescu, TÂRGO asile Mihăilescu, TURNA-SEVERIN : Abr. I. Aladgem, HUŞI : L. Herşcovicl. SW Catalogul ilustrat se trimite gratis si l'ranco •%! Ciorapi II Igienici Oiitară II Igleulcii Flanela «lv damă Bucureşti, Tipografia «HF.LIÂDE». Clemenţei No. 3 C. No. 218.-Exemplare 10.000, Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»), EPOCA Buletin Meteorologic.— Observaţiunile caseî A. Menu et. comp., calea Victorel 8», pe ziua de 14 (2) Octombrie 1898: Miezul nopţel ..............................+6° 7 ore dimineaţa...........................-j-80 Amiazl..................................+ 15°5 înălţimea baroinetricâ................... 755.7 Starea cerului ........................ miroasă Barometru] este ....................in urcare • * .» Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : ErI timp pVo«, în aproape foa'â Muntenia şi unele locali1 aţi din Moldova. Manif-staţiuni etectrioe ad însoţit ploaia în multe localităţt. La Craiova a căzut grindină mare pe timpul pi0-iei. Acum temperatura r’a ridicat binişor in toată ţara ; termomrtrul a crescut în mij'o itl cu 4 grade. îngheţ n’a fost nicâerl. La Sinaia a fost ceaţă groasă. Vîuttare a bătut noaptea in ap'oa-pe toată Muntenia. Barometrul care se coborîse foarte mult piuă eri, s'a ridiert repede în timpul nopţel, el continuă a creşte. Astă-zT nor, timp umed, termometrul s’a ridicat mult. COŞNIŢA PIEŢEI Vineri, 2 Octombre 1898. Pâine» 30 Fasole 20 Jimbl» 20 Mazere • • • • • *0 Franzela • • • • 30 Cartofi eblf. • • 16 Carne de vacă * 70 Crtofl noul - • 10 Beâ 1.00 Linte 25 Carne de poro • 90-1.00 Spanao • • * • • 60 Untur» 1.20 Conopide buc.) 30-00 Osinza 1.20 Ardei (suta) • • 1.00 Parcela • • • • — Pătlăgele (suta) • 3.00 Berbeca • • • • 60 Fasole »erde • • 00 Curoanu • • • • — SIorooTl (suta) • 2.00 «isca ..... — Ţellna (suta). • • 2.00 Kata .— Postârnac (suta). 2.00 Găina — Varza N. • • • • 20 Crapu 60 Gulia — Ce^a 1.50-2.00 Sfecla 10 Şalău â0-70 Ceapa 15 Nisetru .... 1.00 Mal al lux • • • 25 Mor unu .... 1.00 Pere 40-1.00 Ilaul (suta) * • • * -6.00 Mere 20 - 50 Ou£ (suta) • • * 5.50 Prune 30 Unt topit.... 2.70 Strugnrl ...» 80-1.60 Unt proaspăt • • 2.4« Gutui ..... K) Brânză de vaoă — Lămâi (buc.) • • 10 Brânză Telemea 1.00 Portocale (buc.) O .î w Smântână • * * 1.20 Rodii (buc. • • !*—i BANflA AGRICOLA SUCURSALA BRAILA Orlne Anvertferm susţ. » JPamOct.fr. 21.55 » » N.Sep. » 21.70 » Amsterd. fl. 178 .Secară 135 Porumb Londra susţ. Ovăz » ca’rn Orz 1 Octombrie 1898 stil fei Londra susţinut Hamburg ferm Pesta Oct. fl- 8.90 Hait. ' mal slab Liverpol calm AMERICA (NeivYurk) Orii* 73 */« Porumb » Dec. 707» » » Maia 70V« BRĂILA OriA scadent k. pe bt, 73—75 Lei » mijlocia » » » 76—77 » » fin » » » 78—82 Secară » » » 68—74 Porumb » » » 75—79 » roş » , » 78—81 Orz » » » 58—67 9.07 7.66 4.69 5.83 34’/. 35’/. 9 10 Rapijă nu există; sălbatică H -97» -107;, 11 -12-13 TI*-8 tt'/« — 7 7*/«—8 B'/«- 67« 6-77* Ooăz comun */« k. 9.00/9.40. Superior 9.75/10.50 BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 2 Octombrie 5% Renta p. — Banca Naţion. • 2475 5'/. » am. 1881 997» » Agricolă 375 5% . » 1892 100’/a » Romîniel. — 5% » . 1893 1007, » de scont. 345 5% . . 1894 98 Dacia-Rominia • 459 47„ . » 1889 927» Naţionala. • • 519 5% . . 90-94 927a Patria 130 47. . . 1896 93 Construcţii. • • — 47. » > 1893 93 Bazalt artificial. 400 Convertite rurale — Letea — Casa pensiunilor — Furnituri militare — 5/1 Obl. c. B. 1883 100 Tramwayul nod 1200 5% » » » 1890 1007a Baia Centrală • — 4 y. . . » 1895 98’/, 57» Fonc. rur. . . 997» Napoleonul . ■ 20.03 47. » .... 92 7« Marka .... 24.70 6V0 . urb. Buc. 977a Lira otomană • 22.80 57. . . Iaşi. 937« Florinul - - • 2.10 Rubla de hlrtie 2.70 MUHSUIj TilKMIlMIXm Plecarea din gara de Nord Sosirea T11 O kt* de Nord Numele Staţiunilor Dim Numele Staţiunilor Dim. Pucloastt-C.-Lung • . VircloroTa-Tltu • • . 7* Ploeştl-Galaţl .... 6*° Smirăa-Comana * * * 7* Tltn C -Lung .... u» BraţoT Ploeştl. - - . V* Hoeş tl-Ungheuî • * * 2“ Vlena-Ploeşti .... Constanţa Olulnlţa • . 9‘» Ploeştt-Lemberg. • * 10“ 9* Ploeştl GelaţI .... 11» ieţl-PIoeţtl 10* Constanţa C tlnopol * Tltu-Budapesta • • • 701 «1 Parie-Tltu 6” «) 11* 0 -Lttng-Tltti. .... io* Tr. >) olroull Luni,») Simb., ») Joi, *) Simb.,») Joi, • Simt. ITUIŢA ZIARULUI * EPOCA* COMTESA DA8CH 29 CHIVA ŢIGANCA CAPITOLUL XIX Iu tabăra ţiganilor Chiva, după plecarea sa de la Cramsa, începu să rătăcească prin munţi, în neştire, sdro-bită de durere, cu lacrimile curgind şiroaie pe obraz. I se părea că Mihail primindu-î jertfa, o iubea mal puţin. Şi, aceasta ÎT sfişiea inima de durere. Sub o stîncă d’asupra căreia stătea înfiptă o cruce, pribeagă dete de adăpostul a cîţl-va călugări cari se grăbiră să-l dea îngrijirile cele mal mlngîietoare. Călugării îl deterâ lămuriri şi despre tabăra polonă din apropiere, şi cu toate că el o îndemnaţi să nu plece numai de cît, spre a ocoli vre-o primejdie, Chiva însă mulţumindu-le, îşi luă rămas bun de la el şi porni. Arşiţa soarelui începu să fie nesuferită şi o furtună înfricoşată începu să se răscolească. Cerul se acoperi repede cu nori, tunetul bubuia surd şi înfiorător, cite-va picături începură să cadă late şi arzătoare pe fruntea el. Chiva înainta mereti, găsind par’cfi o plăcere răpi- ziceai) baborniţeie ţigăneşti, e tot aşa de vinoat ca şi dînsa. — Chiva e de faţă, strigail toţi, să vorbească ea însăşi. Lepădatu-s’a de Romînitocil ? —- Chiva nu va vorbi întrerupse Vasile, ea va aştepta pe maică-sa. căci numai el are sâ-şi dea seamă de purtare. Chiva n’are ce să vă spună vouă. — Ţigancele însă îmboldindu-şl fii şi bărbaţii cereaă cu stăruinţă ca să vorbească cu Chiva apropiindu-se tot mal încet şi tot mal ameni-ţă toare. De o dată se auzi o cintare de glasuri sălbatice, apoi, altele răspunseră, numele el fu repetat cu o furie grozavă şi o mulţime sdrenţuită alergă spre ea, inconjurind-o. Chiva se văzu în mijlocul lăel sale, acea lae pe care o stăpînise pînă atunci cu o singură vorbă, dar care acum se ridicase ameninţătoare in potriva el. Ţiganii, şi mal ales ţigancile bătrâne, cereau moartea Chivel; moartea acestei ţigănci care se creştinase. In tabăra ţiganilor aceasta se pedepsea cu moartea, în tot-deauna, Vasile cu cuţitul scos, îşi apăra logodnica, pe care o iubea mereti cu aceeaşi orbire. Ţiganii voind să năvălească asupra Chivel, Vasile începu să izbească cu furie. Se încinse o luptă crînceuă, sîngeroasă. Petrache ţinea de mînă pe nepoatâ-sa, o siloa să şează lîngă dînsul. Vasile se ţinea bine; pe la spate nu-1 putea lovi nimen', căci era rezemat de tronul lui Bulibaşa, totuşi trebuia să cază in faţa acelei mari mulţimi. Rănile i se înmulţeaţi; unul îl smulse cuţitul din mînă. Atunci fierosul apărător al alţii, cari începură sâ-I răspundă in acelaşi chip barbar. Chiva nu mal putu răbda; se smuci din mli-nile unchiului săd; păşi pe o piatră, şi strigă la sălbaticii luptători : — Opriţi-vă ! Ţiganii se opriră. — Nu mal vărsaţi sînge zadarnic. Du! eti nu mal sunt de legea voastră. Vreati să mă duc, să statl departe de voi, vă mărturisesc; sunt creştină ! Atunci turbarea ţiganilor izbucni cu mal multă sălbăticie. Douâ-zecI de inşi se repeziră la ea, o legară şi o trlntiră Ia pflmint. Dar atunci, in mijlocul furtunel, un ţipăt răsună puternic şi Zinca năvăli din vîrful dealului ca o leoaică. Ea înţelesese totul. — Petrache, zise ea, cînd ajunse in mijlocul lăel, porunceşte să înceteze această ocară. Chiva trebue să fie cinstită de toţi, ea e fiică de boer; nicî o picătură din sîngele nostru nu curge în vinele el. Mirarea cuprinse pe toţi. Taina aceasta, părea neînţeleasă pentru el. Cliiva insă o cunoştea de mult, de aceea nu fu mirată. Ţiganii, după ce o deslegară, se deteră la o parte, lăsîndu-le pe amîndouă să se depărteze. — Aţî vrut moartea mea, zise Cbira, dar eti vă ert. Rămîneţl sănătoşi, şi să ştiţi că nimic din inima mea nu s’a schimbat faţă de voi. Apoi, urmată de Zinea, eşi din tabăra ţiganilor. O mare sdruncinare se citea totuşi în faţa el. Se vedea singură, urgisită de toţi şi lacră- simt că a venit vremea să mă destăinuesc... Mă vel erta de cîte am sâ-ţl spun ? — Spune, te ascult, şi iert totul. — Tu nu eşti fiica mea, eşti copila lui Ion de Courtenay, şi al contesei Maria, eti te-am înlocuit cu copilul meO mort, copil făcut cu acel om care ’şî bătuse joc de mine. Eti te-am furat Chivo, cînd tata] tăd cădea sub lovirile lui Vasile, In lupta aţiţată de mine. Sint vinovată, mumei tale i-am răpit pînă şi dulcea amintire a copilei sale. Vinovată sînt, dar tot vid să’ţl cer ertare in genuclil, cu lacrăml şi cu obidă. — Dar mama, sărmana mea mamă, zise Chiva podidind-o lăcrâmile, mal trăeşte ? — Nu, comtosa Maria e în ceruri ; după cîţl va ani de la naşterea ta, s’a sfirşit sdrobitâ de durere într’o mînăstire. Ciad a murit mi-a dat cite-va daruri pentru tine, căci te credea fata iubitului săd, căci prinţul Vasile, călugărul de azi, aşa 7 spusese. Acum, după ce ţi-ain spus totul, mă erţl Chivo ? — Te ert, zise Chiva, cu amărăciune, te ert cu toate că mi-al sdruncinat pînă în temelii viaţa mea adevărată, le ert, mergi în pace. — Nu mă vel mal iubi ? — Nu void putea să te mal văz. — Val, nenorocita copilă, ce soartă grozavă te aşteaptă! ’Ţl void da dovezile naşterii tale, pe cari le am ascunse. ’Ţî void da şi avuţia ta, pe care nu o cunoşti încă. Poţi să te înfăţişezi soţului tăd ca o prinţesă, Chivo, saa mal bine Eleno, că aşa s’ar cuveni sâ-ţl zic. Călătoria ce am făcut la Ţarigrad a avut de scop numai să strîng aceste comori. Prinţul Ioan le ascuns Chiva mergea ca într’un vis. Văzu pe Zinua deschizând uu cotlon făcut în zid din care scoasa două sipete grele. — Aid sînt hirtiile şi pietrile nestimate; mal bine să le laşi tot aici, că nicăerl nu pot să fie în mal mare siguranţă. Polonii ad intrat în ţară, Mihail se va duce să cerceteze mlnăstirile.... — Ed am să mă duc, Zineo, zise Chiva în-trerupind’o. Mă duc Ia Iaşi, unde o să fie primejdie pentru Mihail, plec cu Vasile iar pe tine te las fără nimic: te pling şi le ert. — Oh ! fii bine cuvîntată, copila mea, pentru aceste cuvinte.... Ed trebue să părăsesc locuinţa aceasta. Rămil cu bine şi gîudind la mama ta, nu blestema pe ceea care i-a ţinut locul atita vreme. Zinca se repuzi afară. Peste cile-ra clipe, Chiva găsi pe Vasile cu capul în miinl pliu -ghid. — Vasile, zise ea, atingîudu-1 cu mina, vrei să mergi la Iaşi ? r— La Iaşi, ori uud« vel vrea, Măria Ta, şi în Iad. — Zi-mî Chiva, Vasile ; pentru tine credie-ciosul med prieten rămin tot Chiva. Vasile ’î sărută mina cu umilinţă. — Cind vrei să plecăm ? Acum, raîine ? Slut gata să mor în slujba d-tale, porunceşte. (Va urma) Dr. N. Stavrescu www.dacoromanica.ro i