SERIA ÎL—ANUL IT, No. 882—375. NUMĂRUL 10 BANI SÂMBĂTA, 3 OCTOMBRE 1898. abonamentele Iii ţarft. pe an an . 30 tel w «troinfttate . • 40 ,, Manuscrisele nu se înapoiază BEDlCţll STRADA CLEMENŢEI, No. 3. Ediţia de seară PUBLICITATEA Anunţuri pe pag. lll-a 30 bani Hnia * IV 15 »» ii ii " f» |i «A/WW Publicaţii: Reclame 2 Lei linia 1DHIMISTBAŢU 8TRADA CLEMENŢEI. No. 3. REMANIAREA ŞI LIBERALII CINE ESTE STURDZA CINE ESTE STATESCU De sigur că Coroana a. fosl mal mult de cît mumă pentru partidul liberal şi In special pentru Sturdza, şi aproape, aproape ciumă pentru noi conservatorii, cînd a rechemat, pentru a doua oară— spre marea uimire a tuturor—pe omul incapabil şi veninos, la guvern. Tot aşa este sigur că Coroana a lăsat să se înţeleagă chemind pe nemernicul omuleţ la guvern, fără sâ’l lase măcar timpul de expiaţie, că partidul liberal, maarele partid se reduce la minusculul, foarte minusculul omuleţ Sturdza. Pe cît Coroana a fost mumă pentru Sturdza, pe atlt a fost ciumă pentru restul partidului, care nu merge cu actualul prim-ministru. Căci, este o mare mortificare pentru un partid cînd Coroana, după ce demite pe un om politic din funcţiile sale pentru incapacitate şi greşeli grave de guvemâmînt, înlătură ori-ce combinaţie nouă pentru a reveni la acelaş om, ca şi cum altul nu ar exista, nici poate exista. Mal este ceva. Coroana, recliemînd pe Sturdza la guvern, a reabilitat şi pe d. Stă-tescu care, în primul-ministeral omuleţului, a arătat tot atîta venin şi tot atlta incapacitate ca şi şeful săQ oficial. S’a vorbit foarte mult de sfaturile pe cari d. Stătescu le da partidului—după ce căzuse de la guvern—că nu îl rămlne alt-ceva de cît să se retragă definitiv de la putere. In principia şi în fapt, d. Stătescu avea dreptate. Un partid care, plecînd în o campanie de guvernămînt, greşeşte, şi greşeşte răQ, trebue să se retragă. Scurtul timp cit a stat şi timpul convenabil cît ar trebui să stea un partid la putere, nu poate influenţa nici rezolvi nimic. Guvernele, in general, durează cîţl-va ani, pentru cuvintul că ele caută a evita o cădere, pentru că ele nu provoacă, nu justifică o cădere. Cînd insă un guvern, de la început se compromite, atunci •ste ridicul ca el să fie menţinut, numai fiind-că nu a Împlinit un număr oare-care de ani. Dar, dacă d. Stătescu avea dreptate clnd la 1896 sfătuia pe liberali ca să se retragă de la guvern, nu este mal puţiu adevărat că in gura lui, sfatul era absolut interesat, dictat de situaţia lui personală. D. Stătescu se compromisese în chestia mitropolitului Gbenadie. El fusese nevoit să fugă, Împreună cu tovarăşul săQ Sturdza. Pentru un egoist şi un sceptic ca d. Stătescu, aceasta însemna sfirşitul lumel. După mine potopul, era singura soluţie a indolentului, a vinovatului şi a egoistului. Iată de ce sfătuia pe liberali să se retragă. Sfatul nu pleca dintr’o bună pornire. Dovadă că dînd acum doul ani sfaturi de asemenea natură, d. Stătescu nu se gindea la partid, ci numai la bolnăvicioasa şi preţioasa d-sale persoană, este că astă-zl, aslâ-zl cînd prostiile lui Sturdza ati atins culmea şi cînd situaţia Întregului partid liberal este în adevăr deplorabilă, d. Stătescu, departe de a Îndemna pe Sturdza la retragere, din contra se agită, cit indolenţa şi trindă-via naturel sale ii permit, pentru ca coteria să rămină la putere. Pentru ce? Pentru că acum doi ani, el, Stătescu, era compromis şi silit să fugă, pe clnd astâ-zl Sturdza, cu nouile sale prostii, i-a refăcut o virginitate şi îl face deci posibil pentru o nouă combinaţie. Coroana, readucînd, prin urmare, In mod neopinat, pentru noi, pe Sturdza la guvern, a dat in acelaşi timp viaţă artificială şi celul-lalt tovarăş căzut odată cu Sturdza, d-lul Stătescu. Şi acest lucru este o greşală. Astă-zl, greşala se vede In mod lămurit. Căci d. Stătescu, reabilitat, nu a luat posiţie pentru partid contra omului incapabil şi nefast al partidului, ci din contră, după multe lngăimell,explicabile pentru o natură egoistă şi indolentă, d. Stătescu u luat partida lui Sturdza contra a tot ce a rămas curat în partid. In adevăr, pentru prima oară d. Stătescu s’a amestecat In tratativele dintre diferitele grupări liberale. Rezultatul, care a fost ? A fost că gruparea Fleva este înlăturată pur şi simplu, iar gruparea Aurelian este ameninţată de a fi distrusă, ruptă cel puţiu in două. Pentru a se vedea care a fost rolul pe care l’a jucat d. St&tescu In această campanie de Împăcare, citiţi Voinţa şi veţi fi edificaţi complect. D. Stătescu nu a fost de cit samsarul necinstit al lui Sturdza.—El a trădat interesele partidului, Inşelind pe drapeliştl şi înlătu-rlnd pe Fleva. Aceasta este morala fabulei, cu toate protestările interesate şi prefăcute cari ar putea face Drapelul saG alte gazete. Noi nu scrim acestea în favoarea safi defavoarea cuiva ; noi le scrim pentru a arăta cine este Sturzda şi cine este Stătescu. Coroana deci şi-a plasit rău încrederea, cînd a lăsat pe d. Sturdza la putere şi clnd a reabilitat pe d. Stătescu, crezlnd că procedînd ast-fel ajută partidul liberal şi reconstituirea lui. — Contrarul a resultat. Este o lecţie înaltă. — Partidele de la putere trebuesc lăsate propriilor lor forţe şi iniţiativei lor, iar nu ajutate in mod artificial, in detrimentul existenţei naturale şi normale ale acelei politice a ţărel. Semnalăm o manoperă electorală, care conatltue o neînchipuită necuviinţă ţaţă <1. M. S. Regele. De ctte-va zile, nişte agenţi al guvernului merg din caaă tu «•»*», zlctnd că «unt Însărcinaţi să facă lista celor decoraţi şi nedecoraţi, făgăduind şl unora şl altora numirea ori Înaintarea tu ordinul «Coroana Romtnlel». Cerem să se facă o anchetă tn această privinţă şl Înaintea comis! unei de anchetă vom produce probele pe cari le avem. Socotim eă prestigiul ordinului «Coroana Romtnlel» a fost desfnl de coborll, prin deeora-rea jnl Ieszenszky tn cit să nu mai supne pe cel ee-1 poată la penibila Încercare de a păstra an ordin eare a ajuns a constitui nuni din cele mai blamabile niIJloace de cornpţlnne.____________ RASPLATA COLECTIVISTA «Concentrarea tutulor elementelor libe râie e un moft.» Aşa spune gazeta guvernului. F&ră a cerceta dacă, după nereuşita tratativelor, se cade ori uu ca guvernul să facă asemeni declaraţii, suntem îndreptăţiţi să tragem din ele următoarea consecinţă: «t>. Stătescu e un moftangiii» Nu se poate alt-lel. D. Stătescu a început tratativele de concentrare, avlud mandat pentru aceasta şi din partea guvernului. Dar,pentru guvern,concentrarea e un moft. Mandatarul guvernului, d. Stătescu, e deci un moftangiii. Aceasta e răsplata pe care colectiviştii o daă negociatorului lor; drept e lusă că nu le-a făcut nici o treabă. UN MARE mm DE STAT SAU UN MARE FIASCO D. Eugen Stătescu este un mare bărbat de Stat, atlt de mare, in cit a întrecut şi pe Ghimpa de la Liberalul şi pe Niţă, intendentul de la clubul colectivist. In afară de d. Gogu Cantacuzino, căruia nu i ar fi părut răQ dacă d. Stătescu, in loc să facă politică, s’ar fi ocupat exclusiv cu gheşeftari, asociîndu-se la biuroul de pe cheiul Dîmboviţei, al cumnatului săQ Malla, printre toţi cel-l’alţl colectivişti se făcuse par’câ prinsoare, cine poate găsi laude mal bombastice pentru omul cu faţa verde. «Eminent bărbat de Stat», «politicul fără seamăn», «fruntaşul între fruntaşi», iată ce se spunea despre d. Stătescu, care incasa aceste gogoşi cu aceeaşi neruşinare cu care încasează grasele diurne ce i-a dat guvernul, precum a Încasat şi cele 45 de mii de lei ce i-a dat primăria Capitalei pentru exproprierea unul zid ruinat din str. Luterană. Iar «fruntaşul între fruntaşi» clnd a fost vorba să facă ceva, s’a trudit două sâptămlnl de zile, a dejunat azi la Di-mitrio Sturdza şi mline la Aurelian, ca a treia zi să fie dat afară din casă de Sturdza şi a patra zi să fie dat afară de Aurelian, să plece apoi la Clmpu-Lung, unde sâ-şl vază de reumatisme şi de afurisita aia de răceală, lăsind în urma sa două decrete : unul prin care don Paladu se numeşte finanţiar şi altul prin care un proxenet este numit ministru de justiţie ! Aşa bărbat de Slat mal rar! D. Eugen Stătescu s’a dat azi pe faţă aşa cum este : un caraghios, care nu poate fi luat tn seamă de cît clnd este vorba despre vr’un gheşeft. REMANIAREAJI LIBERALir Teste» concediere! guvernului.— Im» presiunea tutre gnvernauicn» toii.— Remanierea Vestea concediere! guvernului Eri, după amiazi, atmosfera Capitalei bubuia de criză ministerială. Calea Victoriei populată, ca în frumoasele zile de primăvară ; localurile publice archipline ; o lume întreagă se concentrase veselă in centrul Capitalei şi toţi întrebau : — E adevărat că Regele a refuzai să semneze decretul de numire a d lui Stoi■ cescu ? — E adevărat că Regele o concediat pe Sturdza ? Asemeni întrebări umpleaă pină seara tîrziu centrul Capitalei. Şi vestea despre căderea guvernului, răepîndindu-se ca fulgerul, a produs pretutindeni o bucurie nemărginită, o însufleţire fără seamăn şi o uşurare generală. Iinpresinnea tutre guvernamentali Vestea asta răspândită în urma neapa-r>ţiei în Monitorul Oficial, a decretelor pentru numirea d-lor Sloicescu şi Paladi, era însă greii de controlat; guvernamentalii cari altă dală se îngrămădesc la Capşa şi pe calea Victoriei, aii dispărut ca prin farmec, ceea ce a contribuit în parte la persistenţa ştirei. Apoi, Monitorul Oficial, care apăruse erl după amiazi, nu conţinea nici decretul de numire a d lui C. Stoi-cescu, dar nici măcar demisiunea d lui Gogu Cantacuzino, al cărui concedia expirase Mercuri seară. M’am adresat directorului Monitorului Oficial, d-lui C. Iiiescu, şi l’am întrebat ? — De ce n’ati apărut decretele ? — Fiind-că nu le-am avut. Dar nu ţi pot spune, dacă acum le am sau ba. Am pornit deci în descoperirea vizui-nelor unde s'au ascuns guvernamentalii. Am găsit pe cîţi va, şi răspunsurile pe cari mi le au dat sunt o strălucită dovadă a prestigiului de care se bucură guvernul printre partizanii săi. Intllntnd pe prefectul din Ba căii, d. Sachelarie, şi eomunicîndu i vestea, a răspuns: — Poate să fle adevărată. Şi-ar fl mai bine să se sfîrşească odată cu dandanaua asta, căd prea e’aă ticăloşit aceşti de la centru. Apoi am întîlnit pe d. deputat Horia Rosetti, care a observat: — Nu ştiu nimic, dar nu cred, căci aş fi aflat de la d. Ferichide de care m’am despărţit mai adineaori. Dar ştiu un lucru, câ prea suntem demoralisaţi politiceşte, şi guvern şi majoritate. D. deputat Georgescu-Bmău, la vestea despre crisă, a izbucnit: — Bine că s’ati, dus odată, că prea ne-ai\ plictisit ! — Cum P D-ta guvernamental să vorbeşti ast fel P — Eii, guvernamental P Ferească D-zeii! Şi toţi guvernamentalii pe cari i-am in- iilnit, dar absolut toţi, înjurau zdravăn, tn termeni ireprodudibili, pe Dim. Sturdza şi pe guvern. Remanierea Abia seara tîrziu s’a auzit cîts o şoaptă timidă guvernamentală, că d. C. Sloicescu a prestat ori la amiazi legiuitul jurămint şi că decretele respective vor apare prin Monitorul Oficial de azi dimineaţă. Şoaptele aii fost timide, căci guvernamentalilor le e ruşine de intrarea d lui Sloicescu tn minister şi-şi ascund ruşinea cu falşa mîngîere că după alegeri se va face o remaniere mai largă. Intre Drapeliştl, vestea despre intrarea d-lui Sloicescu în minister, şi despre trecerea d-lui Palladi la finanţe, a produs sentimente varii. Aceia cari în timpul tratativelor nutreaă oare-cari veleităţi de a intra în minister, izbucneau cu profundă revoltă sufletească ! — Cum se poate ca un om compromis, care m fost silit să iasă din ministerul Aurelian pentru apucături aquatice, să intre în minister P Cei mai mulţi insă, rid şi acum cu hohote de această remaniere şi fac spirit ps socoteala pacificatorului Stătescu. ACCESELE PRIMULUI MINISTRU Aproape întreaga presă din Capitală, din care nu lipsesc nici Drapelul, nici Dreptatea, publică de cite-va zile ştiri alarmante despre starea sănătâţel primului ministru. Să precisează fapte şi se numesc persoane cari aQ avut ocazia să vadă pe Dimitrie Sturdza într’o stare dureroasă. Accesele d-lul Sturdza s’aQ repetat in faţa mal multor persoane, şi cazul cu d. deputat Poenaru-Bordea este tipic. Ori cit am fi de adversari al d-lul Sturdza, orl-ctt am blama actele sale politice, faptul că un om este lovit de o grea boală, nu ne poate de cit Întrista ; datoria orl-căruia ar fi să păstreze tăcerea asupra unei ast-fel de în-tîmplărl. Totuşi chestiunea nu este cu totul lipsită de interes, şi din punct de vedere politic. Dacă d. Sturdza, cit timp a fost pe deplin sănătos, a comis actele ştiute, la ce ne putem aştepta acum, cînd une ori nici nu-I stăpin pe sine ? Interesele ţărel cer ca ea să fie condusă de o minte clară şi nevătămată. dInWnoastre = Să ie! pe un membru al guvernului de la departamentul ce i s’a încredinţat la început şi să-l permuţi la alt departament, ar trebui să însemneze că însuşirile speciale ale acelui ministru îl chiamă la un moment dat, fie în capul justiţiei, fie la finance, fie la externe. Negreşit că, atunci cînd, spre exemplu, un guvern cugetă si faci o reformă judecătorească, oferi portofoliul justiţiei unul Stătescu, unul Maiorescu, în sflrşit unul jurisconsult; dacă e vorba de o reformă financiară, simte nevoia să aibă în capul financelor pe un Ghermani, un Sturdza, un Cantacuzino. Ast-fel se petrec lucrurile în toate ţările. La noi merg treburile alt-fel. Cu cît un individ are mal puţine cunoştinţe speciale, cu atît e mal apt pentru toate departamentele. Priviţi cazul lui Palladi. A fost ministru al domeniilor, al justiţiei ; acum e la finance. Cînd a demisionat d. G. Cantacuzino, guvernul liberal s’a gîndit pe cine ar putea găsi destul de fără rost spre a-1 pune în locul acestuia. Nedibuind pe nimeni şi Stoi-cescu rcfuzînd să fie ridicol pînă în aşa grad, Palladi a primit succesiunea. Permutarea unu! ministru liberal de la un departament la altul, însemnează însuşiri speciale... spre a fi luat în bătae de joc. Tiblşlr. A se vedea tn paginele următoare noul amănunte aanpra ultimelor evenimente din ţară ţi ■trălnătate. DIN STREIN ATATE Călătoria lui Wilhelm II împilatul Germaniei şi-a început călătoria în Orient, în jurul căreia de cîte-ra luni de zile se face mult zgomot. Scopul oficiaT al acestei călătorii e sfinţirea catedralei protestante din Ierusalim, prima biserică de această confesiune în tocurile sfinte. Franţa nu s’a mulţumit insă cu această motivare a călătoriei; a văzut in ea un pretext şi a bănuit că împăratul Vilhelm urmăreşte, cu aducerea sa în Palestina, ştirbirea protectoratului tradiţional francez asupra catolicilor — de orl-ce naţionalitate—din Orient. Din aceasta bănuială a izvorit o întreagă acţiune diplomatică, care pe de oparte a pus in joc Vaticanul, pe de altă parte a căutat să in-dispue pe Sultan faţă de Germania. Papa, în curs de numai cîte-va săptămînl, a făcut două manifestaţiunl în favoarea pretenţiu-nilor Franciel. Acum cît-va timp, Leon XIII a trimes cardinalului Lanjenieux o scrisoare în care recunoaşte legitimitatea protectoratului fraucez în Azia mică şi în tot Orientul. Cabinetul imperial diu Berlin a făcut atunci demersuri la Vatican, amintind că protectoratul francez în Orient nu mal are valoare legală încă de.la tratatul din Paris şi că nu mal departe de cît acum şase ani, cînd s’a ridicat chestiunea protectoratului asupra societăţii germane din Palestina, Însuşi Papa s’a rostit contra preten-ţiunilor franceze. Ca răspuns la aceste demersuri, Vaticanul a manifestat din notî iu favoarea Franciel. Zilele acestea, cu prilejul primiră! unor pelerini francezi, Papa a confirmat din nod pretenţiunile Franciel la protectoratul asupra catolicilor din Orient. Manifestaţia aceasta ostilă, chiar In ajunul plecării în călătorie a împăratului, a indispus mult pe guvernul german. Dovadă despre a-eeasta e rechemarea d-lul BQlow, trimesul german pe lingă Vatican, un diplomat cunoscut ca partizan înfocat al împrietenirii Germaniei cu Curia romană. C'onclnzlunf Ospitalitatea Papei n'a împiedecat ciluşl de puţin pe Vilhelm II să plece spre Palestina. In atitudinea Vaticanului se vede însă o confirmare a credinţei că el sprijineşte alianţa franco-rusă contra triplel-alianţe. In cercurile politice germane se crede că politica aceasta nu e a lui Leon XIII, ci a secretarului de Stat al Curiei, cardinalul Ram-polla. Se zice că acesta pluteşte c u desăvîrşire In apele franceze şi că el Urăşte pe Papa In contra triplei alianţe. Forelgu. TRIBUNA LITERARA Agoniea unui oraş Fuit quondam, llion.. împrejurările aii făcut ca In vremea din urmă să statt vre’o cîte-va zile tn vechea Capitală a Moldovei. Vedeam pentru a treia oară laşul, dar data aceasta a fost cea d’lntliâ clnd am putut sâ’l cunosc mal bine, în toată trista lui realitate. Capitala lui Vasile Lupu, vechiul centru cultural al romtuismulul, laşul cel plin de monumente scumpe neamului nostru, astăzi e tn agouie, e aproape pierdut pentru ţara noastră. Acolo nu te mal afli In ţara romlnească ; ţi se pare că eşti lntr’un oraş străin, că eşti un filisteau venit In Betleemul sad Ierusalimul de odinioară. De la birtaşul la care trebuie să mănîncl, de la otelierul unde trebuie să mergi să dormi, pînă la văcsuitorul de ghete, toţi sînt evrei. Evrei slut măcelarii, evrei precupeţit, evrei librarii,|vinzătoriI de ziare, cîr-ciumaril; o Întreagă gloată nenumărată uler-glnd după «chişlig». Pe pieţe, prin cafenele, pe uliţl, prin grădinile publice, mişună acelaş tip des-gustător al evreului soios, cu ochii sclipitori ca reflexul aurului. La fie care pas tntllneştl acea barbă lungă, barbară, «Împodobită» cu zulufi, predominată de monumentalul nas aquilin; acel ochi turburi, veşnic înroşiţi, veşuic cercuiţl de secreţiuuea specifică acestei rase. Şi apoi, o murdărie aşa cum numai evreul II cunoaşte misterul, şi o duhoare nedefinită, dar înnăbuşitoare prin greţozitatea el! Evreul dictează lnttoate, stăpîneşte toate, ca odinioară pe ţărmurile Iordanului. Şi este atlt de conştient de aceasta, tn cît clnd te duci tu, romîn din Bucureşti, acolo simte nevoia de a ’ţl impune regimul lui, obiceiurile, gustul, toate apucăturile lui. Iutr’o noapte, bună oară, mă duc cu cîţl-va prieteni, la un birt-clrciumă, ca să măuînc ceva. La Întrebarea mea, din ce fel de carne poate să ne servească o friptură, băiatul, cu un aer mludru, ne răspunde.- — Carne cuşer, mă rog, carue din care mănlncă toată lumea. Intr’allă seară, la o berărie, cerem orchestrei să etate Deşteaptă-te Romtne. Cu toate că şeful şi alţi patru din şease cari compuneau orchestra eraţi romlnl, a trebuit să stăruim o jumătate de ceas pînă ce să putem auzi marşul nostru naţional. Ni se obiecta că «marea parte a publicului vrea alt-ceva, că Deşteaptă-te Romîne nu e dorit de nimeni alt!» Şi, cîud In sfirşit orchestra a început să-l cînte, ce execuţie ! Nişte note slabe, abia de auzit, lipsite de orl-ce entusiasm, de orl-ce «vlagă», cum se zice pe acolo. Noi, cari eram diu Bucureşti, am aplaudat cu frenezie, cu toată lipsa de căldură cu care fusese clntat, iar tovarăşii noştri de masă—cîţl-va ziarişti locali—aâ aplaudat şi el, cam cu sfială, mal pe ferite, pe sub masă satt în umbra colţurilor în cari ste-teaU. încolo nimic, nici un ura! nici un bravo ! nici o aplausă ! şi eratt acolo ctţl va ofiţeri din armata romiuă, eraii doul, trei studenfl romlnl !... Aceasta este constatarea cea mal desas-troasă pentru viitorul laşului romlnese. Ceea ce face să se sfîrşească vechea Capitală a Moldovei, ceea ce o împinge şi mal repede în prăpastia perzauiel, este apatia aceea a elementului romlnese, lipsa de entusiasm, lipsa de patriotism. Da, oraşul cel mal en-tusiast din toată ţara romlnească, odinioară, a ajuus astă zl cel mal pustiit de sentimente mari, de porniri vrednice, de elanuri patriotice. Patriotismul e aproape necunoscut In Iaşi; spiritul public e lugenuuchiat de co-vtrşitoarea influenţă a spiritului materialist şi meschin al elementului evreesc. Studenţii ieşeni, harnici, slrguitorl, conştiincioşi pînă la extrem, suferă însă îu marea lor ma joritate de această letargie a ini -mei, de această amorţire a sentimentului naţional, care ar trebui să le fie stîlpul de lumină care să le călăuzească paşii tinere-ţel lor. Şi, asupra acestui punct, ori cît s’ar zice, studenţii bucureştenl le suut cu desăvîrşire superiori. Ori cit ar fi de leneş, de superficial, studentul romtn din Bucureşti e entusiast 5i hotărlt clnd e vorba de patriotism. Ah S acă ar fi fost atuucl, cu mine, numai cinci studeutl din Bucureşti, alt-fel ar fi răsunat acordurile lut Deşteaptă-te romîne, şi alt-fel de aplause le ar fi tusoţit ! Dar acolo, In Iaşi, patriotismul pare un lucru meschin ; cel cari lndrăsnesc să scrie sad să vorbească despre dtnsul, trec drept zurbagii sad drept smintiţi, vrednici de compătimire. In gura tuturor, aproape, resuuă frazele umflate şi goale, de: umanitate, altruism, şi internaţionalism, torte răsaduri alo seminţiei evreeştl. Acolo scrisorile acelei canalii de Dreyfus se vind ca pînea caldă, ziarele filosemite slut sorbite cu nesaţifl, iar cale cu adevărat romlneştl, sînt boicotate. Soarta aceasta a avut-o in deosebi, ziarul aati-seţnit Ecoul Moldovei, pe care nici un cliioşcar, nici un vlnzălor nu ’l are, după cum mal nimen www.dacoromanica.ro nu-1 cumpără. Clud am cerut uuul vhizător Ecoul Moldovei, puiul Palestinei s’a uitat ehiorlş la mine şi ml-a răspuns cu dispreţ: — Nu vindem noi d’aşelea.. Ce e mal mult, mi a fost dat să auz lutr'o discuţie dintre doi studenţi şi ziarişti eşenl, vrăşmaşi, acest crlmpeiil de convorbire : — Da, am dat pe toţi ovreii afară din redacţie ; la noi slnt toţi romlnl.... — D'aia e aşa de prost scris ziarul vostru.. Şi cînd, intervenind şi efl In discuţie, am amintit că şi Epoca n’are niel un ovreifl In redacţie, filosemitul meii amic, făolndu şl scuzele cuvenite, 'ml spuse că acele vorbe vizaţi numai ziarul eşan la care adversarul săti scria. Răminea Insă un fapt cert că amicul mefl, care se bucura de alt fel de o inteligenţă destul de remarcabilă, avea convingerea că In Iaşi —cel puţin—nu se putea face o gazetă bună, fără redactori evrei. Iată o convingere care, prin faptul că purcedea de la un student şi ziarist ro-mîn, înfăţişează toată rătăcirea In care se află spiritul celei mal mari părţi din ro-mlnil eşanl. Aceste lucruri se spun şi se cred In ţara romlnească, şi de romlnl 1 Ah ! cum a ştiut de bine vipera aceasta asiatică să otrăvească spiritul celei mal frumoase cetăţi moldoveneşti; cum a ştiut să 1 tngenuche şi să-l lnnăbuşe fanatica lor ură de rasă! De clte ori aceste dureroase constatări nu s'afl făcut plnă acum ? Clţl scriitori şi clte inimi romlneştl n’afi strigat această dureroasă veste, că laşul se perde, — că laşul romlnesc e In agonie ! Dar plnă a-cum nu s’a făcut nimic, şi poate chiar In vremea de faţă trehue să te IndoeştI daeă se mal poate face ceva pentru mlntuirea Iul. laşul nu mal e al nostru, vechea capitală a entusiasmulul romlnesc, e un centru ovreesc. Şi cînd te uiţi la acea splendoare de peisagii! care ’l înconjură, la acea poziţie fără seamăn de frumoasă pe care o ocupă oraşul acesta, şi ţi aduci aminte de tot trecutul lui glorios, durerea e prea mare, regretul e prea covîrşitor, spre a mal putea zări vr’o rază de speranţă pentru mlutui-rea lui. ....Am plecat din Iaşi, spre a mă întoarce In ţara romlnească, sdrobit sufleteşte, văzlnd mere tt ruinile anticei Cetăţul, rui-nile trecutului romlnesc, şi murmurlnd cu Întristare : laşul nostru a fost, laşul nostru nu mal este ! Al. Auteniireanu INFORMAŢII Voinţa Naţională de aseară nu spune absolut nimic despre rema-niarea ministerială, c anunţă in următorii termeni plecarea d-lui C. I. Stoicescu la Sinaia : «D. C. I. Stoicescu, vice-preşedinte al Camerei, a plecat azi dimineaţă la Sinaia». Se ştie că d. Stoicescu a plecat ca să presteee legiuitul jurămint de ministru. De ce dar oficiosid guvernului caută a ignora acest lucru? Această ciudăţenie a contribuit şi mai mult la per sistarea svonu-lui despre concedierea ministerului. * * * Voinţa însă vorbeşte despre retragerea d-lui Canlacuzino pe care o anunţă în următorii termeni : «Cu ziua de astă-el, 1 Octombre, retragerea d-lul ministru de finanţe G. Cantacuzino este un fapt împlinit». Ziarele de peste munţi anunţă că în urma votării legel privitoare la maghiarizarea nomenclaturilor comunelor, văilor şi munţilor din Transilvania şi Ungarii, un funcţionar superior al ministerului de interne a Întocmit un dicţionar al comunelor, văilor şi munţilor cu nomenclaturi maghiarizate. După acest dicţionar urmează să se conformeze toate autorităţile civile, militare şi bisericeşti. Guvernamentalii pregătesc să dea săp-tămîna viitoare un banchet la hotel Bou-levard, în onoarea trădătorului Dim. Sturdza. Comisariatul general al expoziţiei de la 1900 a primit plnă acum vr’o 300 cereri de participare la expoziţie din partea comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor romlnl. D. Lascar CatargiO s’a întors şi s’a stabilit definitiv In Capitală. ' Conform nouţi legi a învăţămîntu-lul superior, redoril celor două universităţi vor avea, cu începere de la data confirmării lor, o leafă lunară de cUe 500 lei. Poate acestei inovaţii se datoreşte svonul că d. Har el are intensa să casete alegerea de rector din Capitală, ca să forţeze alegerea d-lul C. Dimitrescu-Iaşî. D. Haret, ministru al instrucţiei, a adresat o circulară directorilor şi directoarelor şcolilor secundare făclnd, apel la concursul lor In ce priveşte aplicarea legel tnvâţâ-mlntulul. Att fost aleşi membrii In comisiunile mixte pentru redactarea regulamentelor universitare, d-nil: Dragomir Dumitrescu şi Chiricescu, la teologie ; C. Dimitrescu-Iaşi şi I. Bogdan, ia litere ; dr. Grecescu şi dr. Severeanu, la medicină; Negreanu şi Voinov la ştiinţe. Ciiim în Gazeta Transilvaniei: Din Sibiu ni se comunică cu privire la starea aănătâ(«i Mitropolitului Miron Romanul, că boala de care suferea Esceltnţa Sa de cîte-va săvtâmînl (gălbenare în grad mare) s’a agravat zilele acestea intr’un mod, in cit inspiră îngrijiri celor dimpre-jurul archiereulul. Aşa dar veştile, ce e’au lăfit şi prin Braşov de cite-va zile despre greaua înbolnăvire a Mitropolitului nu erau nefundate. Dorim Escelenţet Sale cit mal grabnică însănătoşire. Opoziţia deputaţilor bucovineni Patria din Cernăuţi pnblică următorul comunicat de mare importanţă : N’a trecut însă un an, de cind am scăpat de sub stăpînirea romanofagulul GoCss, şi acum ne aflăm iaraşi In acea situaţie, ca şi atunci: se iveşte aceeaşi contrazicere între relaţiunile noastre faţă de guvernul central din Vieua şi cel local din Cernăuţi Pe etnd deputaţii noştri din Viena spriji-nesc ministerul Thun şi fac parte din dreapta guvernamentală, suntem aici In ţară prigoniţi, ca şi dud am fi cel mal pronunţaţi adversari al regimului actual. Aşa o situaţie nu poate fi durabilă, de oare-ce guvernul central şi cel local staă In strlnsă legătură, şi cel din urmă n’are de cit să execufeze ceea-ce i se porunceşte din Viena. Acordul Intre atitudinea ambelor instanţe va trebui să se restabilească, şi nici partidul romîn nu va putea să susţină pentru timp îndelungat alt raport faţă de minister şi altul faţă de guvernul ţării. Dacă ar merge trebile aşa mal departe, atunci ar trebui să se schimbe şi posiţia deputaţilor din Vieua, căci nu putem privi lucrurile altminteri, de cit după situaţia care ni se crează aicea în ţară, unde suntem persecutaţi şi pentru cari stări va fi responsabil şi guvernul central din Viena. Ministerul de războia voeşte să reintroducă următoarea măsură : la licitaţii să trateze direct cu proprietarii agricultori pentru orl-ce aprovizionamente ar avea nevoe administraţia războiului, fără a mal face uz de intermediari ca plnă acum, sistem care are inconvenientul de a mări foarte mult preţurile. Deocamdată, această măsură s’a introdus pentru corpul 2 de armată. Mişcarea în magistratura Următoarea mişcare în magistratură s’a făcut pe ziua de azi, 1 Octombrie: D. G. Săvescu, fost jud. de instrucţie, a fost numit jud. la ocolul Babadag, jud. Tul-cea, în locul d-lul G. I. Bahriu, retras la pensie. D. Virgil V. RadovicI, actual jude la o-col. II Galaţi, se permută la ocolul Pechea, Covurlul, in locul d-lul N. Theodoru. D. C. N. Duşescu, judecător la Drăgă-şanl, Vllcea, la ocolul Olteţ. D. St. I. Slăvescu, judecător la ocolul Horez, Vllcea, la ocolul DrăgăşanI. D. 1). Lăceanu, jude la ocolul Olteţu, la ocolul Horez. D. Garabet A. Christef, ajutor la judecătoria ocolului Stemnic, Vaslui, înlocui d-lul C. Lefter, retras la pensie. D. Nicolae G. Ursianu, ajutor la judecătoria ocol. Bucecea, Botoşani, In locul d-lul N. Tăut. D. Iiie Ionescu, ajutor la judecătoria ocolului Sulina, In locul d-lul G. Gorschi. D. I. M. Ionescu, ajutor la ocolul Blra, Roman, în locul d-lul I. Veideanu. D. C. Stefăuescu, ajutor la judecătoria ocolului li.-Sărat, permutat Ia jud. ocolului Tutova, In locul d-lul I. Constantinescu, retras la pensie. D. Const. M. Sisman, ajutor la judecătoria ocolului R. Sărst. D. G. C. Zottu, actual ajutor la ocolul Mangalia, Constanţa, In aceeaşi calitate la judecătoria Tulcea, în locul d-lul I. C. Ur-lăţeanu. D. D. Ionescu, ajutor la Sabar, Ilfov, permutat la judecătoria din Mangalia. D. Mihail I. Panaitescu, ajutor la judecătoria Balta, Brăila, permutat la judecătoria Sabar, Ilfov. D. Nicolae N. Orăşeanu, numit ajutor la judecătoria Balta, Brăila. D. Dartanian-Niculescu, actual ajutor la Vrancea, Putna. permutat la Odobeştl, In locul d-lul I. Obreja, care trece In postul ocupat de d. Niculescu. D. Anton Costăchescu, fost judecător de pace, e numit cap de portărel la trib. Făl cifl, în locul d-lul N. ronteseu. D. C. Dimitrescu, ajutor de grefă la trib. Buz&fi, portărel la acelaşi trib, iu locul d-lul Iordache Stănescu. D. D. Grigorescu, registrator la trib. Suceava, ajutor de grefă la acelaşi trib., In locul d-lul C. Mălinescu, înaintat. Ca începere âe la 1 Septembrie, orl-cine va âori să se aboneze la ziarul „Epoca" plătind costal abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şt 2 lei SO bani pentru ju-dete, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba J¥o-vac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum in 8° de 2.04L pagini elegant tipărit9 eum şi Trlstin, cel din urmă articol al lui Alexandru JLa-hovarl. ECOURI — Restaurantul Dimitrie Eneecu, din str. Sft. Ionică, In dosul Palatului Regal, după o nouă şi îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de mtncare. Bucătăria aleasă, Roinlnă şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată In vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele, t — Aflăm că vechia şi cunoscut* anoguteie Ilie Zamfirescu s’a mutat iu propriul săli local din strada Academiei No. 8. Sit. — Bauville, poetul căruia Monlins i-u ridicat de curînd o statue, a zis lu «Prefaţa» pe care a scris’o pentru Higiena Stomacului, un mic capo d’operă: Higiena stomacului este curajul, sănătatea, virtutea, vitejia». Ast fel, doctorii cel mal competenţi nu recomandă ca toni-regeneratoare nutriţiunel de cit: Vinul Bravate, care a fost zadarnic şi In mod zgomotos criticat; este o prepa-raţie neimitabilă; succesul săfi este datorit numai şi numai valoarel sale, nu unei publicităţi artificiale. — A apărut In editura Sol. Kaufmanu diu Iaşi, romanţa Amurg de Toamnă, pentru piano şi voce, de d. Basile Lnpu. ŞTIRI JUDICIAR* înaintea secţiei a 20 a tribunalului Ilfov a venit erl neterminalnlul proces al celor acuzaţi de ultragiu şi lovire In contra agenţilor forţei publice, delicte săvlrşite în cursul lunel lui Noembrie 1896, cu ocazia manifestărilor în chestia fostului mitropolit-primat. Din noi) s'a aminat, din cauza lipsei de martori. * * * A 2 sesiune de toamnă a Curţii cu juraţi din Ilfov s'a deschis erl. Curtea e compusă din d. consilieri Mihail Paleologu, president; d-nil judecători A. Alexandrescu şi Petrescu, asesori. Fotoliul ininisteriulul public va fi ocupat de d. procuror Dobrescu. Intre procesele care se vor judeca în aceasta sesiune, figurează şi procesul sergentului de oraş, Florea Ionescu, care după cum se ştie, a asasinat astă vară pe o servitoare a d-lul C. Boerescu, chiar la poarta locuinţei acestuia, alături cu biurourile redacţiunel noastre. După cum se vede, distinşii noastri chirurgi ne-a scăpat preţioasa viaţă a acestui Florea, care are să explice In faţa juraţilor în ce împrejurări a devenit un Othelo atît de teribil. Greva lucrătorilor din Paris Paris, 1 Octombrie.— Greva terasierilor te consideră ca terminată. Paris, 1 Octombrie. — In urma decisiu-nel consiliului de administraţie al sindicatului lucrătoriler drumurilor de fler din Fronda şi din colonii de a decreta greva corporaţiuntl, s’a făcut o percheziţie la sediul sindicatului. S’a confiscat corespondenta şi diferite documente. DIVERSE DIN CAPITALA Incendift. — Astă-noapte, la orele 11, un incendia s'a declarat la fabrica de spirt din clmpul Floreasca, proprietatea d-lul Andrei Po-povicl. Focul a consumat o parte din clădire, unde se afla instalaţia maşinilor, arzlnd parte din coperiş şi grinzile clădirel. Graţie măsurilor luate la timp, focul a putut fi localizat mal înainte ca flăcările să se întindă la depozitul de spirt. Focul a luat naştere din «eglijenţa unul fochist, care a suferit şi el arsuri grave şi care acum s’a făcut nevăzut. Pagubele cauzate de acest incenditi sunt evaluate la suma de 10.000 lei. Crima din strada Livedea-cu-duzI. — O Îngrozitoare crimă s’a săvlrşit, erl, la orele 4, în strada Livedea cu-duzl. Un tlnăr, fiul clrciumarulul Haralambie din calea Văcăreşti 248, a omorît pe măcelarul Iordan Marin Sbongheciu, in vîrstă de 33 ani. Gloanţele trase asupra nefericitului măcelar, ce lasă în urmă o soţie şi trei copil, aii pătruns pe sub coaste şi ai! străbătut întreg corpul plnă la spate. Moartea a fost instantanee. Secţia 34 înştiinţată iu grabă, a putut prinde pe criminal, pe care l’a înaintat poliţiei, piuă la instruirea acestei crime de parchet. Nlnncidere. — Azi, la orele 5 şi jumătate dimineaţa, s’a găsit spînzurată în latrina caselor din strada Regală 7, femeia Ana Lazahovski, în vîrstă ca de 50 de ani. Pe scîndurl jos, Ia picioarele cadavrului, s’afl găsit şi o pereche de foarfeci. Plnă acum nu se cunosc cauzele acestei sinucideri. Parchetul a ordonat transportarea cadavrului la Morgă. IMn dragoste.— Individul Petraehe An-dronescu din strada Militară 4, luîndu-se la ceartă cu concubina sa, numita Anica Ferentz, intr’un moment de furie, a scos cuţitul cu care era înarmat şi a rănit pe femeie In partea dreaptă a pieptului. Rănita a fost transportata la spitalul Brîn-eovenesc, iar Audronescu a fost arestat. ^DINJţARA Monede vechi găsite. — Locuitorul Bou-riu NeculcI, din comuna Ciurea, judeţul Iaşi, a găsit pe teritoriul acelei comune 1864 de monede antice. Autorităţile locale afl trimis acele monezi ministerului de interne. Crlmlual priita. — Toma Tăbăneţ, care, precum am arătat Sn unul din numerile trecute, a fost arestat fiind bănuit că ar fi omorît pe Ivan Varonski, al cărui cadavru s’a găsit In dreptul Comisiunel europene, fiind luat In cercetare de poliţaiul din Galaţi, a mărturisit crima !n toate amănuntele sale. Mobilrul crimei a fost furtul. Totuşi oinoritorul n’a găsit în buzunarul victimei de cit 70 bani. Drama din gara Doftaua. — O dramă Îngrozitoare a emoţionat vio, zilele trecute, întreg personalul din gara Doftana. Iată detaliile ce primim diu localitate: Un soldat din detaşamentul Telega, numitul Gheorghe SolzariO, fiind intr’o desăvlrşită stare de beţie, a Intllnit, pe drumul ce duce spre gară, două femei. Beţivul, vâzind femeile, s’a luat după ele a* meninţlniiu-Ie cu moartea dacă nu cedează propunerilor lui. Femeile, lnspăiinlntate de ameninţările beţivului, aO luat’o la fug* şi ajungtnd In gara Do'tana, s’aO refugiat in casa lui Hi-deriu Straus, din corpul gârel. Beţivul, Indirjit In contra lor, le-a urmărit plnă In uşa locuinţei şi văzlnd că nu poate pătrunde înăuntru, furia lui atinse paroxismul. Ca o fiară sălbatică se invlrtia prin jurul casei, căutlnd să spargă uşa pentru a putea pătrunde la femeile refugiate acolo. La un momeut dat, la una din ferestrele camerei se arată d-nu Straus pentru a observa mişcările beţivului. Acesta, pe dată ee vede o persoană la fereastră, trage un foc asupră-1 cu arma pe care o avea cu el. Glontele a lovit pe d. Straus îu piept* otnorîndu-1 pe loc. Asasinul a fost arestat şi înaintat parchetului. O bandă d« hoţi.— Zilele trecute, o bandă de hoţi a încercat să asasineze pe preotul Ioan Dimitriu de la biserica I'ăun, din dealul Băpedea, din laşi. Geandarmil rurali, punîndu-se In urmărirea. hoţilor, a reuşit să puuă mina pe el. Hoţii sunt nişte ţigani din comuna Poenl. Părintele Ioan Dftnitriu a scăpat ne omorît de hoţi, ascunzindu-se in hornul cuptorului; servitoarea preotului a fost supusă la torturile cele mal grozave spre a Ie spune unde sunt banii. Parlamentul austriac Viena, 1 Octombrie. Şedinţa de azi este liniştită şi se petrece fără incident. Discuţia are de obiect regularea lefu-rilor amploiaţilor subalterni al Statalul şi ordonanţele provisoril, în privinţa bugetului. (ŞTIRI MĂRUNTE Aii fost numiţi. D. N. Vericeanu, subprefect In plasa la-lomiţa-Dâmboviţa, din judeţul Dâmboviţa, în locul d-lul I. Lucescu demisionat; D. Achil Georgescu, poliţai In gara Ciul-niţa ; D. N. B. Petrescu, poliţai la Chilia Veche ; D. G. Diaconescu, poliţai la Alexandria ; D. Ilie Lucescu, subprefect în plasa Nucşoara. Muscel ; D. C. Georgescu, subprefect în plasa Rt-urile-Argeşel, Muşcel ; D. N lorgulescu, şef de biurofl In cancelaria prefecturel de Muşcel ; D. Anton Gheorghiade, directorial prefecturel judeţului Botoşani. CHESTIUNEA ZILE! Afacerea Dreyfus Btrinluţiile lui «Obaerver» D. Strong, corespondentul parizian al ziarului Obeerver, publică In acest ziar următorul articol, cu privire la relaţiunile sale cu Esterhazy: «La insinuaţiunile şi acuzaţiunile pe cari Esterhazy le face In contră-mi într’o parte din presa franceză, voifl răspunde în termeni concişl. Am probat cu documente că nu efi am căutat societatea lui Esterhazy la Paris, şi nici nu l’am sfătuit să meargă la Londra. El a plecat la Londra cu iuten-ţiunea de a vinde un secret: acela că el este autorul borderoului şi Încă alte delalil, In schimbul unei sume de bani, detalii cari trebuiai! să arunce lumină In afacerea Dreyfus. In prima seară după procesul săii Înaintea consiliului de anchetă, a veoit să mă vadă şi mi-a declarat că dacă va fi reformat, nu-I rămîne alt ceva de cit să se o-moare. Era foarte agitat şi repeta lutr’una că dacă şefii săi militari It ah aidonează. II va da pe toţi pe faţă. M’aui încercat să’l fac să Înţeleagă că nu trebuie să facă nimic nelegal safi temerar. El îmi răspunse : — Inchipueşte-ţl că voifl spune acum la redacţia unul ziar, că eft sunt autorul borderoului, nu crezi că aceasta ar face mare senzaţie ? — De sigur, o mare senzaţie, fără însă ca faptul să fie prea surprinzător. Esterhazy mi-a descris apoi cum a fabricat borderoul, cu numeroase detalii în afacerea Dreyfus. Plnă atunci, după cum Îmi spusese chiar el, credeam că nu el este autorul borderoului. Dar mărturisirea lui schimba cn totul înfăţişarea afaeerel. Culpabilitatea iul Dreyfus a fost constata'ă uumal de pebor-derofl, şi acum aveam In fata mea pe un om care îmi mărturisea că singurul document în temeiul căruia Dreyfus fusese condamnat, era făurit de el. Pe lingă aceasta, individul în chestie mă ruga să fac ca a-ceastă mărturisire să fie dată publicităţel. Am primit propunerea Iul cu mare plăcere, mal cu seamă că aceasta mă scotea dintr’o poziţiune grea. Mărturisirea lui Es terhazy ml a fost făcută în mod spontanei! şi cu uu scop bine definit. N’aveam nici o obligaţiune de a nu o repeta primului venit, dar eram convins de dorinţa lui Esterhazy de a nu face destăinuirea plnă ce el nu va fi scăpat de secretul profesional care îl ţinea în armată. Eram doritor să şt ii cum şi ce fel a putut el primi să comită un act atît de o-ribil. El ml-a răspuns că s’a supus orbeşte, ordinelor şefilor săi. I-am atras atenţia că faţă cu situaliunea In care se găseşte de a-şl apăra cinstea sa, nu va putea ţine mal mult timp acest secret. Era singurul mijloc de a se reabilita, oare cum, In faţa oamenilor cinstiţi. El a primit. In acest moment s’afl ivit oare cari chestii materiale. Nu putea să se declare el ca autor al falşului şi să mal rămină Iu Franţa. Pe de altă parte Esterhazy n’avea parale. La întrebările sale, i-am răspuns că voifl putea găsi un ziar din Londra care va publica mărturisirile sale In schimbul unei sume Însemnate. In urma cererel sale am plecat la Londra ca să aranjez afacerea. De frică să nu fie arestat, el a fugit Li Belgia, pe jumătate travestit. A trecut frontiera belgă pe jos. Din Bruxelles a venit la Londra şi toate aranjamentele peutru publicarea destăinuirilor sale erafi făeute, cînd o neînţelegere se ivi Intre noi din pricina unei sume de bani pe care o cerea el şi pe care efl i o refuzam fără o declaraţie scrisă din partel, prin care să se recunoască ca autor al borderoului. Esterhazy lini anunţă atunci că se va întoarce în Bruxelles şi că va vinde secretul s&fl unul ziar de acolo. I-am răspuns că poate face ce va vroi. N’a făcut Insă nimic şi după cît-va timp, ue am Înţeles să Încredinţeze unul amic, unde descinseserăm toate documentele pe cnri le poseda Împreună cu declaraţia sa In chestia borderoului. Toate aceste acte trebuiai! depuse apoi la un bancher şi apoi publicate rlnd pe rlud In Observer, clnd Eslorhazv va socoti cu cale. Avem plăcuta salisfacţiune de a a-nunta datorilor Epocel, că peste cîte-va zile vom începe publicarea în foileton a unui roman istoric original, luat din Istoria noastră contimporană. Romanul intitulat Căpitan Costache este datorit unuia dintre tinerii noşfri scriitori, destul de eunoscut publicului romîn, §i este rodul unei munci îndelungate şi conştiincioase, pe care cititorii vor şti să o preţuiască aşa turn se cuvine. Căpitan Costache mîna de fier a Agiei, de la 1848, şi eroul romanului cu acelaşi nume, a fost unul dintre personagille cele mai sălbatice şi mai odioase, de care ne vorbeşte Istoria plnă acum. Împrejurul acestui personaj, autorul face să se desfăşure întreaga revoluţie ele la 184f$, sub adevărata ei lumină, cu toate personagiile marcante cari au însvfleţit-o. Pe lingă interesul istoric pe care Căpitan Costache îl prezintă, cititorii vor găsi toata însuşirile unui roman frumos: peripeţii triste sau pline de haz; o acţiune vie, tablouri şi scene duioase, intr’un cuvtnt tot ceea-ce poate să ofere o operă literară de valoare. Nu ne îndoim că numereasele şi costisitoarele jertfe pe cari le-am făcut, spre a doblndi acest roman origltftl, vor fi răsplătite de cititorii noştri, spre a ne da curaj să continuăm şi pe viitor în această întreprindere folositoare lor, şi pe care Epoca o inaugurează. Preţul fiiat trebuia să i se plătească imediat ce va da documentele. In timpul acestor negocieri, cari afl avut loc faţă de martori, Esterhazy a povestit în repeţite rlndurl istoria cu borderoul şi se da drept autorul acestui document. E ciudat că nici un moment dtnsul n’a manifestat cea mal mică remuşcare şi nici cel mal mic interes pentru nenorocitul care espia un act comis de un altul. E adevărat că nu înceta să declare că Dreyfus e culpabil, dar trehue sa recunosc că opinia sa în acest punct nu mă interesa. Răsturnat în fotoiifl, fuma şi discuta imperturabbil avantajele ce trebuia să i le aducă mărturisirile sale la o dată safl alta, dacă le ar publica In momentul deschiderii Camerelor safl dacă ar aştepta plnă la revisuire... Nu e adevărat că aş fi oferit bani lui Esterhazy pentru a’l obţine mărturisirile. Am căutat numai să 1 sprijinesc In originala sa intenţie 'prin orl-ce apel imaginabil la sentimentele sale de onoare şi de justiţie. Dia neaororiro, total fu zadarnic. Toate erafi aranjate, cînd Esterhazy ne vesti subit că a talegrafiat la un jurnal din Bruxelles şi a acceptat propunerile ce i se făceai! prin telegraf, de a publica informaţiile sale în jurnalul belgian, cu preţul de 200 fr. pentru un articol. Am înţeles că nu mal avea intenţia de a recunoaşte paternitatea borderoului. Ast fel relaţiile noastre amicale luase sftrşit şi declarai direcţiunel Iul Obssrver eă poate face uz de informaţiile ce i le-am dat. De oare ce cele mal multe din afirmaţiile lui Esterhazy fuseseră făcute la mal multe persoane, publicarea lor era inevitabilă. Susţineam atunci şi susţin şi azi că nimic n’ar putea opri de acum Înainte ca adevărul din afacerea Dreyfus să iasă la iveală. JTAi-îlaţia Iul Zoltt Alaltă-ierl, 29 Septembre, după ainiazl, la 2 ceasuri, a avut loc memorabila licitaţie în locuinţa lui Zola, Rue de Bruxelles 21, pentru suma de 30,000 Ir. ca despăgubiri acordate experţilor. Doamna Zola şi Octave Mirbeau, care se oferă din nofl îă plătească amenda pentru Zola, ceruse o deriziune judecătorească preliminară; judecătorul declară că nu se mal poate amina esecuţia. încă de dimineaţă, Rue de Bruxelles era plină de curioşi cari staţionai! In faţa locuinţei lui Zola. Licitaţia Începu. Intre mobile şi opere de artă erafi tablouri de inare preţ, sculpturi antice, mobile de lemn a la Louis XV şi din epoca renaşterii, cap o d’o-pere de artă japoneză. La ceasurile două fu deschisă uşa, puţine persoane Insă putură pătrunde, de oare ce vestibulul era Înţesat de o mulţime de prieteni, veniţi din vreme, între cari : Octave Mirvean, compostorul Bruneau, editorul Fasquelle, Albert Clemenceau etc. In acest vestibul se găseau numeroase obiecte de artă antice, între cari două sarcofage de marmură, un relief In lemn represeutlud cina cea de taină, o statue de marmură din veacul al 16 lea. De cit nicîunul din preţioasele obiecte de artă nu ajunseră să fie licitate. Primul obiect fu o masă de nuc simplă, preţuită la 100 fr. Un asistent oferi 12(1 odată şi de două ori atunci editorul Fasquelle slrigă : «Dai! trei zeci şi două de mii de franci!» Nimeni nu oferi mal mult ! Es-timatorul şi uşierii lncheiarâ protocolul. Estimatoril făcură cunoscut că esecuţia entru acoperirea cheltuelilor va continua lmbata viitoare. Publicul părăsi foarte vesel casa lui Zola. Mulţimea din stradă, ascultă povestirea acestei ue mal pomenite licitaţii şi se împrăştie tn linişte. Călătoria împăratului Wilhelm I.n Weuefim Veneţia, 1 Octombrie. — MM. LL. germane aii sosit la amiaeî. La gara ai* fost primite in mod cordial de MM. LL. italiene, miniştrii Pelloux, Canevaro şi autorităţile. Suv* rănii s’au dus la palatul regal şi s’aă presentat la balcon pentru a mulţumi pentru manifestaţiunile ce se făceai* în onoarea lor. După dejun, MM. LL. germane, însoţite www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ULTIME INFORMATIUNI O'iiH I , Remaoiarea ministerială ' T ţi > O piatră gr»a a căzut azi de pe conştiinţele colectiviştilor, căci mult aşteptatul decret despre remaniarea ministerială a apărut prin «Monitorul Oficial» de azi dimineaţă in următorul cuprins : Văzlnd demisiunea d-lnl G. Cantacuzino, ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul linancelor, Am decretat şi decretăm ce urmează: Art. I. Această demisiune este primită de Noi. Art. II. D. G. D. Pallade, ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul justiţiei, va trece la departamentul linancelor. D. C. I. Stoicescu est# numit ministru al Nostru secretar de Stat la departameutul justiţiei. * * * Drapelul de azi dimineaţă execută In următorii termeni uoul minister: •...acest guvern nu mai poate fi considerat de olt ca expresiunea unei coterii turbulente şi ambiţioase... ceea ce se petrece nu este reconstituirea unui guvern, ci ceva care seamănă foarte mult ou îmbălsămarea unui cadavru.» ’L cliiarnă îndată şi II zice : — D ta eşti soldai; nu-ţl «uneşti datoriile ? Soldatul ’şl ridică chipiul şi foarte respectuos : — Eu nu uu slut soldat, slnt corist !... A A LL, ah făcut mult haz de acest incident. Din T.-Severi ti ni se anunţă că bandele de bătăuşi ai* fost înfiinţate şi aii început să opereze in acel oraş. In ziua de 30 Septembrie, d. avocat C. Rădulescu, mergind la oficiul poştal din centrul oraşului, a fost tntimpinat de vestitul bătăuş din localitate, Mitu Munteanu, care Va insultat cu cuvintele cele mal triviale şi Va ameninţat cu bătaia. Mizerabilul era gata să pună în practică ameninţările sale, ridicase chiar ciomagul asupra amicului nostru, dar, din fericire, a fost împiedicat de cîţl-va cetăţeni cari, indignaţi de purtarea banditului, aii luat apărarea d Iul Rădulescu. Acest fapt a provocat cea mai mare indignare în tot oraşul. întreg corpul avocaţilor, din care d. Rădulescu face parte, a protestat energic in contra acestei stări sălbatice, inaugurată acum din nou de transfugul tuturor partidelor, Ilariii Izvoranu. D. Rădulescu a reclamat telegrafic Iul Slurdza, cetind o anchetă. de MM. LL. Ualiane, « ou dus pe bordul Iul HoheazolUrn şi aă plecat la Constan-tinopol. după ce şi-au luat rămas bun unele de la altele în modul cel mal cordial. Pretutindeni mulţimea a aclamat pe MM. LL. cu entusiasm. Regele şi Regina Italiei ai* plecat seara la Monza. Pentru ce nu «e fiu re in Egipt Berlin, 1 Octombrie.—Nordeutsehe Allge-meine Zeitung dezminte ştirea unor ziare streine, după care împăratul Wilhelm ar fi părăsit călătoria ea în Egipt în urma unor influenţe streine. S’a constatat că a-ceastă călătorie s’a părăsit numai pentru consideraţiunl de politică internă. NUVELA La cazarmă.... Soseşte căpitanul! Soseşte căpitanul! Din toate părţii* se aud aceste strigăte, pe «ari le seot soldaţii fugind rupînd pămtntul. ... Căpitanul: (intrlnd ca un fulger) E1 şef, totul este gata? Sergentul major; da, să trăiţi, d-le căpitan! aproape totul. Căpitanul: Ce a mal rămas Încă? Sergentul-major: Trăiţi, d-le căpitan, a mal rămas să examinaţi cei'erile oamenilor însuraţi cari doresc să fie autorizaţi ca să se culce In oraş. Căpitanul. El bine, clţl soldaţi sunt d« aceştia? Sergentul-mojor : Şase, să trăiţi, d le căpitan. Căpitanul: Trimete mi I încoace (după «■inel minute sergentul major soseşte cu cel (5 soldaţi). Căpitanul, către cel d'intliQ : Ce vrei ? Intîiul soldat: Trăiţi, pentru istoria d« a mă culca cu nevastă-mea... t Căpitanul. Cu cine ? Soldatul: Cu soţia mea. Căpitanul: Eşti însurat ? Soldatul.- Nu, să trăiţi! Căpitanul: Dar bine, dacă uu eşll însurat, nu al nici nevastă, dobitoeule. Soldatul : Să trăiţi, d-le căpitan, n’am nevastă, am femee. Căpitanul: St... taci, la loc. Tu, mă, ce vrei ? Al douilsa soldat: Eu slnt însurat, să trăiţi. Căpitanul: Şi locucştl aici ? Soldatul: Ah! nu, să trăiţi, la 30 kilometri depărtare... Căpitanul : AtuucI, de ce tot îmi baţi napul, dobitoeule. Soldatul Dar nevasta mea e aici, să trăiţi! Căpitanul. Unde aici, mă. Soldatul : (încurcat,): la cimintir, de o jumătate de an, să trăiţi, d-le căpitan, sînt văduv. Căpitanul: Sunt dobitoci, d zeul mefi, sunt dobitoci ? De uu ceas de clnd mă chinuesc. Al treilea soldat (un burtos fără de margini). Ett, dom’le căpitane, sînt !n regulă : Însurat, şi locuesc aici cu femeaa mee, foarte veselă femee, la cea-altă margine a oraşului. Căpitanul: Drace... la cea Taltă margine a oraşului: Nu o să poţi să fii aici, cînd se va da deşteptarea. Soldatul: Da, dar mă voiO culca aproape de easarmă, să trăiţi! Căpitanul : Unde ? Soldatul: La... la... 2t>, dom’le căpitan. Căpitanul (înfuriat) Hm ? .. Ce al zis ? Măgarule In ce ţară de imbecili al văzut lumina zilei, măi dobitoeule ? Soldatul: Sunt din aceeaşi comună cu d Ira, să trăiţi, d le căpitan... Am chiar cile va vorbe de recomandaţiune din partea vărului d-tră, Marsupiol... Căpitanul: St 1 Şedinţa continuă. B«l»*che Revizuirea procesului Drcyfus Paris, 1 Octombrie. — Se asigură că d. Bard, consiHer la Curtea dt casaţie, a autorizat pe d. Marnard, avocatul d-nei Dreyfue, să ia cunoştinţă de dosarul Drtyfus. Depeşiie de azT (Serviciul < Agenţiei Romîne») Paria, 1 Octombrie. — Se confirmă din Saint Louis că Samory a fost prins cu toată familia sa şi toţi şefii săi de bande. Aceasta victorie termină cu desâvlrşire operaţiunile. Londra, 1 Octombrie.—D. Brodrick, piuă acum sub-secretar parlamentar la ministerul de răsboifl, a fost numit sub-secretar parlamentar la afacerile streine. Vitna, 1 Octombrie.— Comisiunea însărcinată să examineze proiectele de compromis cu Ungaria a ţinut şedinţă seara. Ea a respins moţiunile sttngel în privinţa modulul de a discuta proiectele şi a hotă-rit să Înceapă fără întlrziere discuţia generală asupra tutulor proiectelor de ansamblu. Cettinge, 1 Octombrie.—Saad Eddin paşa a sosit la Berane pentru a pedepsi pe culpabilii ultimei crime şi a da satisfacţie familiei fiicei desonorate. Liniştea s’a restabilit. Belgrad, 1 Octombrie. — Guvernul sîr-besc a acceptat invitaţia guvernului italian de a participa la conferinţa In contra anarchiştilor. Viena, 1 Octombrie.— Banca Austro-un-gară a urcat scomptul cu ’/» la sută. Londra, 1 Octombrie.— Banea Englite-rel a urcat scomptul la 4 la sută. Piatră Măcinată l>e vfuzare eu preţ avan-taglo». st, 120 A ne adresa la agenţia lu-or&rllor Canei de Depuneri-. Erl s’a supus aprobării d-lui Fsrechide următoarea listă colectivistă, la colegiul I, pentru alegerile comunale din Crai ova. N. P. Romanescu, Al. Nicolaid, dogii Vtrvoreanu, I. Ath. Mitescu, B. Clncea, Ion Hagiad, Dim. Fortunescu şi Marin Pretorian. In momentul însă de a telegrafia aprobarea sa prefectului din Dolj, d. Fere-chide primeşte o telegramă de la d. senator Al. Nicolaid, prin care acesta declină onoarea ie a figura într’o listă în capul căreia se află d. N. P. Romanescu. Precum te vede, actualul primar, d Măi-dărescu, este exclus din combinaţie. Demisia d-luî general Bertndeiu Scornirile despre demisiunea d-lui general Berendeiu persistă încă, cu atît mai vîrtos că Voinţa Naţională de aseară îşi permite oare-cari impertinenţe faţă de ministrul de răsboiu. Iată ce spune ziarul oficios al guvernului: «Intimii d-lui Cantacuzino, ştiit că pe d-sa tl preocupă în re! mai înalt grad îmbunătăţirile indispensabile de adus administraţiei ţărei şi că a fost şi este partisanul realisărel imediate a unor reforme politice prevăzute în programul partidului naţional-liberal; şi mai ştiu câ, dacă de exemp'u s’ar fi aplieat părerea d-sale sau dacă d-*a ar fi trecut pe la ministerul de r&sboiă, n’am fi avut de înregistrat regretabila insuficienţă a comandamentului superior în manevrele de la Roman.» Organul conservator Ordinea, din Buzăfl, adresează următoarele grave întrebări miniştrilor de culte şi de interne: •Ştie d. ministru al cultelor că Sfinţia sa prea cinstitul Dionitie al II, Episcopul Buzăului, n’a achitat salariile funcţionarilor dependinţei sfintei Episcopii de 5 luni de zile de şi Prelatul a primit şi încasat regulat lefurile ? •Ştie, de asemenea, d. ministru de interne, că tot acest Prelat n’a achitat pe mai multe luni personalul spitalului Gir-laşi, unde din păcate e epitrop, cum nici farmacistul care a furnizat medicamentele şi nici pe cei l-alţi furnisori ai spitalului»? Consiliul comunal din Curtea de Argeş a fost dizolvat. In comisia interimară au fost numiţi d-nil Daniil Sterescu, N. I. Nicolatl, Gr. M. Chiriţă, Ion Ionescu şi C. Mateescu. D. Ferechide, abia întors din concediu, a reîncepui cu consiliile prefectoraU. EH s’a ţinut primul consiliu, la care au participat prefecţii Nicolaescu, Albu. Demeiriun, Sachelarie, Mmolcscu, Nicolaă şi Teodor Ioan. Ministrul de interne le-a dat earte-blanehe pentru alegeri. Deschiderea stagiune! Teatrului Naţional Aseară s’a deschis stagiunea Teatrului Naţional. Pentru această deschidere s’a crezut nimerit şi de bun gust a se da publicului Concina de Alexandri, In timpul balului de Pailleron, Cîntecul lui Fortunio, muzica de Offenbach, şi Vtsul Dochiei de Dam£ şi Ascanio. La casă afl rămas bilete nevlndute. S’au făcut oare cari reparaţii iu interiorul Teatrului, şi pictorul teatrului, d. Romeo Girolamo, trebue, de sigur, felicitat pentru frumoasx cortină cu eare a dotat teatral nostru. Din întreaga representaţie de aseară nu avem de relevat de cit debutul celor două noul artiste: D-şoarele Lucia Sturdza şi Ciucurescu, asupra cărora vom reveni pe larg într’un apropiat număr. * + * La representaţie aă asistat şi A A. LL. RR. Principele şi Principesa Romînieî, împreună cu înalţii lor oaspeţi Alfred de Coburg şi marele duee Vladimirovicî. O scenă nostimă s’a lntîmplat între acte : AA. LL. RR. s’afl dus să viziteze scena Se făceaţi tocmai preparaţiile pentru repre-senlarea poemei patriotice Visul Dochiei, în care defilează armată. A. S. R. Prinţul Ferdinand intrlnd pe scenă, vede pe un soldat, care uu ’şl ia posiţia reglementară. In urma circulăril d-lul Haret, cu privire la posiţia străinilor pe Ungă catedrele celor două universităţi, rectorul universităţii din Iaşi a cerut punerea In disponibilitate a d-lul dr. Apolheker, asistentul d-lul profesor dr. Sculy, şi a d-lul Lupescu, asistentul d-lul profesor dr. Sculy. Preţul vinurilor stă pe Ioc; vinurile cele mal bune se vînd la Drăgăşanl şi la Odo-beştl pînă la 4 lei 50 decalitrul, iar pentra vinurile de calitate mediocră se oferă 3.50 pînă la 3 70. Ministrul de interne a oferit, d-lul advocat Pătraşm, postul de director al prefecturel poliţiei din Capitală. D-sa arefusat categoric acest post. înregistrăm cu deosebită părere de rău demisiunea părintelui Arhimandrit Dionisie de la Buşteni, din demnitatea de preşedinte al secţiune!' din Predeal al Ligel Culturale. Timp de trei ani, cît Sfinţia Sa a condus această secţiune, a dat nenumărate dovezi de rlvna sa pentru cauza naţională. Secţiunea Predeal a fost în toată vremea una din cele mal harnice şi mal Înfloritoare. Nu cunoaştem cauzele demisiunel părintelui Dionisie; dar, încă odată, regretăm faptul. Ministerul instrucţiei a ordonat ca, Suce-pînd de la 1 Noembrie, toţi elevii şcolilor secundare să poarte uniformă. Modelul uniformei se va stabili săptămina viitoare. Ziarul conservator Lumina, din Cra-iova, anunţă că partidul conservator din localitate a convocat o întrunire publică pe Duminecă după amiazl. Pe cit suntem informaţi, această întrunire a fost amînată pe ziua de 11 Octombrie. Aflăm că în curlnd se vor începe studiile pregătitoare pentru construcţia unei linii de cale ferată între Vaslui şi Bacăti. Linia va trece pe valea Rahovel, din judeţul Vaslui. Se vor construi două gări, una la ferma model Laza şi alta In comuna Ivăneştl. Stagnaţiunea portului Galaţi continuă. Preţurile sunt bune, dar lipseşte marfă, care nu poate veni din cauza lipsei de vagoane şi din cauza apelor scăzute. Mal este şi seumpetea navlurilor, provenind din dificultăţile navigaţiei fluviale, care influenţează asupra tîrgulul. Erl aii sosit numai vapoarele ruseşti, Bolgaria şi Rus, cari vor încărca diverse mărfuri pentru porturile dunărene ale Bulgariei. Atragem atenţiunea cititorilor aeştri asupra: jfMermulul trenurilor, Burma Bucureşti, Cos nit a Pieţei, Buletinul cerealelor şi Buletinul meteorologic ce Inserăm pe pagina IV. UIaTIMA om Serviciul «Agenţiei Romîne» Paris, 2 Octombrie.—Trupele mut consemnate la Lyou, Grenoble ţi Rouen. Gările din ăml«ni,Lens, Arraa ţi Bethume sunt ocupate mllltăreşte, tn^urma rezoluţiunel ■Indicatului drumurilor de fier de a decide greva. întrunirea lucrătorilor de clădiri a votat tu favoarea grevei generale. fi’att ordonat urmăriri tu contra consiliului de administraţie al ■indicatului lucrătorilor drumurilor de fier. Rnpă ziare, greva muucitori-lor drumurilor de fier ar Începe azi. Londra, 2 Octombrie. — Se anunţă din Roma AgenţieI Reuter că cele patru Puteri au hotărlt să respingă rezervele formulate de Poartă tu r&spuusnl la ultima-tul Puterilor. El vor trimite o uotă Sultanului In acest sens. Duminică, 4) 10 Octombrie, va avea loc prima zi de alergare de toamnă. Iată înscrierile făcute : I Pr. Floreasca 2000 lei, 000 metri (L. D.) 1. G. BSdesru Bamboche (3000 lei) 2. G. Plessea Miss (1000 » ) 8. N. A. Papadat La Belle Marion (2000 » j 4. Pr. B. Şlirbey Au-Dela (2000 » ) 5. Al. Marghiloman Verbila (2000 > ) II Pr. litri Nanitf 3260 Ui, 1000 nutri (L. D.) 1. Căpitan Paiano M-elle de Bucarest. 2. » » Dochia 3. M. Marescu Fata Aerului. 4. AI. Marghiloman Palanca. 5. » » Eric. 6. » » Mulinque. 7. G. G. Plessea Biscuit. III. Pr. Socisl. ttquestre Handicap 900 lei, 2000 metri 1. Căpitan Paianu Florin 76 k. 2. Căpitan Arhip I.elio 74 » 3. Căpitan Arhip Fedora 07 » 4. N. A. Papadat Fontaine 6* » 5. Al. Marghiloman P. P. C. 62 » IV. Pr. Herăstrău 2750 lei, 3000 metri 1. G. Plessea Zaneto II. 2. Al. Marghiloman Cocod^s. 3. » » Francesea. 4. G. Porumbarii Mindrum. 5. Căpitan Paianu Daisy Bell II. V. Pr. Saint Leger Romin 3600 le1, 3000 metri 1. G. Bădescu Allah. 2. M. Marescu Eole. 3. C. Marescu Epatant. 4. N. A. Papadat Dragoste. 5. Al. Marghiloman Monros*. 6. » > Cocodă*. * * * Duminecă va avea loc pe Ipodromul de la Băneasa prima alergare de toamnă. Iată pronosticurile noastre : Premiul Floreasca : Belle Marion ; Premiul Meri-Naniel: Fata Aerului ; Premiul Soc. Equestre : Florin ; Premiul HerestrăO : Daisy-Belle II; Premiul Saint L6ger Rom ; Eole._____________ De închiriat şi de vînzare dc>8ste Ciclopilor No. 23 compuse din 5 camere sus şi trei jos, curte singură. A se adresa la proprietar in localitate. De închiriat de la Sf. Dumitru a. c. una din cele două case cu No. 102 din Calea Călăraşilor. Cea din faţă cu un antrefi şi 4 camere, safl cu 7 camere, avind 2 antreuri, două .bucătării, magazii, pivniţe, curte pavată, apă, canal, etc. Cea a doua din curte are două etajurl, fiecare cu un antren şi trei încăperi, pivniţe, ma-gasil, etc. Casele sunt situate foarte aproape de hală . avînd tramwayul la poartă, trotuar de basalt şi iluminaţia stradel cu gsz aeriform. A se adresa chiar acolo. Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special în boate de copii 8tr. Popa 86re, No. 24 ş». şş Mare Depoa de Lemne cu Sttnjenu şt Tdete duse la domiciliu în condiţiunl avantagioase, Cer, Tuf an, etc. cea mal bună calitate. Comenzile se pot adresa Strada Filantropiei, No. 6 la B-nii POPO-VICM TMMKOBOBWJat C-ta. BIUROUL DE PLASARE „expkes' tm Strada Cîmpineann, No. 10, Bucureşti Oferă şi plasează: Menagere, Bone, Guvernante, Cktlneri şi Bucătărese. ___________Agentura de Artişti___Sit 115 jl. t i M Pe lingă articolele de ferărie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ml-a sosit şi’inl soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-cîmurl de masă, articole de menagifi ş. a., d. a.: Servicniri de porcelan şi ser vid urî de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciu de diferite sisteme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a'ml visita magasinul şi vor găsi toate articolele necesare cu preţuri foarte convenabile şi serviciul prompt. milfITRIE HOOEESCr Succesorul lui P. T. Dancovlri La „LEUL DE AUR“ Sit. 97 Str. Lipscani, No. 61.—Bucurescî. I^* Maison Nouvelle MODE 8.—Strada Regală. — 8 Ar» eneere tir m j elmgatela tttt eiirulmlm t-ă « tiilum ee/e_ ere 4' f’«.» compuse din maxi- mum 4—5 bucăţi întregi. Garanţie absolută pentrn material solid şi bnna funcţionare Condiţiunl de vînsare avantagioase. fără piept. Toate mărimile. Batoz8 de porumb duble,««£1 ale şi cu aburi, cu EMjMiVATOMt ultimul] sistem perfecţionat. Curele de Transmisiune!.«Şa^fimî ple şi duble, şi toate lăţimile. Pluguri, Grape si orl-ce alte VMBETEI AGMtiCOLE. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Buletin Meteorologic— Observaţiunile casei A. Mânu et. comp., calea Victorel 88, pe ziua de 13 (1) Octombrie 1898: Miezul nopţel ............................+1® 7 ore dimineaţa • •....................4-3® AmiazI....................................+13« înălţimea barometrică................... 756.3 Starea cerului........................noroasă Barometrul este................ • In scoborîre * * * Institutul Meteorologic ne comunica următoarele : Dupft timpul închis, vîntos şi rece ce a ţinut erl toata ziua, cerul s’a înseninat în timpul In Mol- nopţii şi frigul a devenit mal intens, dova si in partea estică a Munteniei temperatura sa coborit sub zero grade, ajungind la 8 grade la BuzăQ şi R.-Sărat. Barometrul care este urcat, a scăzut cu 2-3 mm. în Moldova, iar In Muntenia după Încetarea vîntulul de aseară a crescut repede. Astă-zl cerul senin, frumos, timp liniştit şi frig. Dimineaţa a căzut brumă groasă în toată ţara; la Vaslui a fost ceaţă. COŞNIŢA PIEŢEI Joul, 1 Odombre 1898. Pâinea ..... . 30 Fasole 20 JlmbU • • • • • • 20 Maaere • • • • • 40 Franzela’.... . 30 Cartofi eblf. • • 16 Ouai. 4. T.oi • • 70 Cartof! nou! • • 10 Sefl ...... • 1.00 Linte ..... 25 Carne de poro • . 20-1.00 Bpanao * • • • • 60 Untura • 1.20 Conopide bue.) 30-60 Osinza . 1.20 Ardei (suta) • • 1.00 Puroelm • • . • • — Pătlăgele (suta) • 3.00 Berbec» .... • 10 Fasole verde • • 60 Curoanu .... • — MoroovI (suta) * 2.00 GA*oa • • • • • • — Telina (suta). • • Postim ao (euta). 3.60 Bata • — 2.00 Găina . — Tarza N. • • • • 20 Orapu • • • • • • 50 Gulia ..... — Oega . 1.50-2-00 Sfecla . . • • • 10 Şalăa • 60-70 Ceapa ..... 15 Nlsetru .... • 1.60 M.I.I lux • • • 25 Moruna .... • 1.60 Pere «0-1.00 Baci (suta) * . * • 4-6.00 Mere 20-60 Ouă (suta) • • • • 6.50 Prune ..... 80 Unt topit.... • 2.70 Strugur! • • • • 80-1.60 Unt proaspăt * * • 2.40 Gutui 40 Brânză de vaoă • — Lămâi (bue.) • • 10 Brânză Telemea • 1.00 Portocale (buo.) — Smântănă * * * • 1.20 Rodii (buo. • • — BARCA AGRICOLA 39-30 Septembrie 1898 BUCUBBALi. B1U.LLA Urine Anveraferm susţ. Londra susţinut » ParisOct.fr. 21.55 Hamburg ferm » » N.Sep. » 21.70 Pesta Oct. 0. 8.90 » Amsterd.a. 178 » Mart. » 9.07 Secară 130 » » » 7.66 Porumb Londra susţ. » » » * 69 Ovă* > ea'm » a » 5.83 Orz » mal slab Liverpol calm AMERICA (New-York) Qrtu 735/i Porumb 3 *'/• » Dec. 705/« » 35’/. » Maia 70'/* BRĂILA Grtu scadent k. pe ht. 73—75 Lei 9 — 9'/i » mijlocia » » » 76—77 » 10 —10*/* » fin » > > 78—82 » 11 -12—13 Secară » » » 68—74 » 7'/*-8 Porumb » » » 75—79 » 6'/«—7 » roş » > » 78—81 » 7 ’/«—8 Ore » » » 58 -67 » 5'/«-6s/* Rapidă nu există; sălbatică H. 6—7*/* Ovăe comun °/« k. 9.00/9.40. Superior 9.75/10.50 BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 1 Octombrie 5®/a Renta p. — 5'/. » am. 1881 99'/» 5% » » 1892 100'/« 57. » » 1893 lOO'/i 5"/. » » 1894 98 4% » » 1889 92s/« 5«/o » . 90-94 92“/« 47. » . 1896 93 47. » » 1898 93 Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5V® Obl. c. B. 1883 100 57. £/! » » » 1890 100'/s » » » 1895 98'/« Fonc. rur. . . 995/. 47. » .... 92'/* 57. » urb. Buc. 97*/» 57. » » Iaşi. 93*/« Banca Naţion. • 2475 » Agricola 873 » Romlnief. — > de scont. 345 Dacia-Roinînia • 459 Naţionala. • • Patria .... Construcţii . -Bazalt artificial, Letea..........— Furnituri militare — 519 130 400 Tramwayul nofl 1200 Baia Centrală • — Napoleonul. • 20.03 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.10*/« Rubla de hirtie 3.70 Plecarea din gara de Hord Sosirea tn Gara de Nor* Bunele Staţiunilor Dlm. Numele Staţiunilor Dlm. Pacloasa-O.-Lung * . flO Galaţl-Ploeytf .... 6* Oiulnlţa-Saligny * • • «« C-tinopol-Conitanţa * Piteştii-Paris .... 700 i) -Judapesta-Tltu. ... 5* Floeţtl-Iaf! 71» Lemberg-Ploeşt! • # • «» Titu-Smîrd» ..... 7" tJngbenl-Ploeştl • • * 7« Ploeţtl-BraţoT . . . 7*1 Pucioasa-O.-Lung . • • 1*“ Comana-Smlrda • * . goo Căllraşl-Slobozia. • • 10«» Plo.ţU-Vlana .... Plts.t'-Londra .... 3mîrda-Oomana • • • 10** 11*« ») Teouol-Ploeşt! • • • • 1011 Ploa^n-flalaţl .... n« C-tinopol-Constanţa • 11* Ploeţtl-Bra|ov .... seara 8“ Budapesta-Ploeşt! • * Farla-Ptt«;t! li* 11* OlulflUa-Coustanţa • • 34» seara Oonstânţa-O-tlnopol • Clulnlţatolobozla. • • 44* •) Braşov-Ploeştl • . . . Conatanţa-Oiulnlţa • • Londra-Plteştl. * • • Galaţl-Ploett! .... 12**~ 6»« 1*'* Ploeyil-Budapesta • • 6* «»■) Piteşt!-P«rta 6« 50» Cozuana.Glurglu'. • • f.00 Virolorova-Titu • • • 741 PloeşU-GalaţJ • • • • V Smlrda-Comana • • • 7* Titu-O.-Lung .... fW Braşov Ploeşt!. • • • 8>* Ploeştf-Unghen! • • • 91» Vleua-Floeau .... Constanţa Olulniţa • * ««• Ploeştl-Lemberg. • • 10“ 8«i Ploeşt! Galaţi .... 11" laşI-Ploeşt! ..... 10‘A Constanţa-O-tlnopol • Titu-Budapesta ... TOI 4, P»rH-Tlta 6“ •) 11« O.-Lung-Titu. .... IO” Tr. •) circul* Luni. •) 8im.., •) Joi, 1 Stmb, •) .Toi, •) Sima. rUIŢA ZIARULUI •J8P0CA, COHTESA BASCII GHIVA ŢIGANCA — Nepoate, zise Teodor, urmează sfaturile Iul Miclescu, nu asculta nebunia tinereţii. Aşteaptă, răbdarea e cea mal mare virtute pentru acela ce vrea să isbutească. Ambii tăi vrăjmaşi se vor nimici unul pe altul, şi cînd pierderile lor îl va slăbi, atunci pe lucru! — Şi crezi, In adevăr, una ca asta, unchiule? — Pe cinste şi pe Dumnezeii, cuget precum vorbesc. Nu pune în primejdie frumoasele noastre planuri, nu juca la noroc ziua ta de mărire şi aceea a fiicei mele ! — Poate că adevăr gr&eştl, răspunse Mihail, pe glndurl, răsucindu-şl mustaţa rară şi neagră. — Trebue sâ-I încredinţezi, urmă Teodor, a-rătîud tinerimea care se aprindea din ce în ce mal mult. Mihail se ridică şi făcu semn că vrea să vor-bească; trecu fie-care la locul lui. Rosetti şi Ronsard aşteptat! un cuvlnt din partea principelui, hotârlţl sâ'şî dea viaţa, fără măcar să ştie pentru ce, dacă cine-va i-ar fi întrebat. — Boerl, vă mulţumesc de frumoasele sim-ţimlnte ce v’a adus astă-zl în jurul mea, zise principele cu bărbăţie, de hotărîrea voastră. Dar nu ştiţi încă tot. Dacă cele ce mi se spune sunt adevărate, nimic nu e pierdut. Cu toate astea, trebuinţa cere să ştim unde ne aflăm, să nu cădem pradă amăgirii. Să ne despărţim, să mergem fie-care la moşia lui, să înarmăm ţăranii în cea mal mare taină, să pregătim totul şi fie-care să fie gata la cea d’întîitt chemare. Ea nu va intîr-zia şi în curlnd vă voiQ aduna din noii. Un tremur de desnădejde trecu peste întreaga adunare, la auzul acestor cuvinte. Rosetti plecă capul, marchizul căută pe faţa lui Mihail desluşirea acestor măsuri, boeril se uitat! unul la altul, uimiţi şi nemulţumiţi. — Ce e făcut, e făcut, adăugă Cantemir, ca şi cum nu ar fi fost întrerupt. Adineaori am primit sarcina, ce ml-aţl dat-o şi voiţi înplini-o în totul. In ziua de primejdie voiţi fi cel d’lntîifi. Totuşi, sunt răspunzător în ochii lumel şi faţă de voi toţi, trebue dar să lucrez nu numai cu voinicia cerută, dar şi cu înţelepciune. Vă cer deci să mă lăsaţi stăpîn pe mijloacele ce le avem, şi cînd intîmplarea va îndreptăţi prevederile mele, vă voia da socoteală de purtarea mea.Ce socotiţi? Am safi nu dreptate ? — Ba e foarte cu drept, răspunseră boeril. — Ea Snsu-ml voia părăsi castelul ; trimişi credincioşi vă voi vesti de toate lucrările mele. Şerbane Cantaeuzine, voeştl să mă însoţeşti, aşişderea Grigore, şi doi trei dintre d-voastră ? Vom porni cu toţii. In zadar căutară cu toţii pe Cantacuzino. Slugile întrebate spuseră că a cerut caii îndată ce s’a sfîrşit ceremonia şi a plecat cu oamenii săi. — Mă miram efi, zise principele lui Grigore, ca Şerban să mă erte că i-am răpit pe Chiva. Ş’apol, Dimitrie e ’ndrăgostit de sora lui Şerban... — Crede, principe, că vărul d-tale se slujeşte de toate mijloacele. Eraţi vorbiţi dinainte — Cu toate astea, nu prea mă tem de el. Ajută-mă, să pornim boerl, şi vom vedea apoi ce mal e de făcut. Adunarea începu a se risipi. In curlnd nu rămase la Cramsa decît rudele lui Mihail şi prieteuil cel mal apropiaţi. Obosit de sarcina lui, principele cugeta să-şi ridice masca şi căuta în singurătate puţin re-paos, cînd Mitică îl trase de haină, ridicîndu-se în vîrful picioarelor, cu un aer misterios. — Ce vrei Mitică ? întrebă MihaiQ. — Vere, ia-mă în braţe, am să-ţi spui ceva răspunse copilul. MihaiQ îl luă in braţe şi copilul se agăţă de gttul lui. — EI, acum îmi poţi spune taina cea mare. — Zinea e în odae; na’am speriat grozav, că pare şi mal nebună ca altă dată. Ea mi-a poruncit, auzi tu? mi-a poruncit să-ţl spuifl numai ţie că te aşteaptă. — Du-te şi-I spune că vifl îndată, şi nu te mal speria, că nu-ţl face nimic. Principele mal rămase cîtâ-va vreme cu unchiul săQ şi cu Ruxandra, şi folosind u-se de un moment cînd privirile lor erafi îndreptate aiurea, se furişă, nerăbdător de a afla veşti despre iubita sa. Găsi pe Zinca în picioare, cu sprîncenile încruntate, braţele încrucişate, părul el lin eşia pe jumătate de sub testemel. Toată înfăţişarea el arăta o mare turburare ; hainele pline de praf, picioarele însîngerate de spini dovedeau că făcuse o lungă cale şi pe drumuri greU de umblat. îndată ce zări pe Mihail, doica arătă uşa cu un semn poruncitor copilului care sta mal la o parte, înspăimîntat de figura cea sălbatică şi de cuvintele fără şir. — Ca al făcut cu Chiva ? întrebă ea îndată, ce rămaseră singuri. — Chiva ? Dar nu vil din partea el, mamă ? Ce este ? Ce s'a intîmplat ? Chiva nu s'a văzut în munţi de mal multe săptămlnl. Credeam, că e aci şi eram liniştită. Dar Vasile mi-a descoperit taina cea grozavă ţ Chiva s’a creştinat! Atunci am alergat aici, la castetul ăsta blestemat, şi am aflat că chiar azi dimineaţă al gonit-o, ca să te logodeşti cu Domniţa. Iată de ce te întreb acum: Ce al făcut cu Chiva ? Căci dacă Chiva s’a lepădat de mama sa, pentru tine,'acum, cînd tea pierdut Chiva trebue să fie moartă. — Moartă ! Dar nu se poate,.. Chiva moartă dar aiurezi, Zinco... — Unde e atunci ? De ce-al gonit-o ? Te-am hrănit cu laptele mefi, şi totuşi semeni neamului tăfi înşelător şi mişel! — Chiva nu e moartă! zise Mihail, tulburat Ea s’a jertfit de bună voe pentru mărirea mea Dar va veni o zi cînd II voifl răsplăti însutit. Ea s’a întors la tine, la loc. Ea ml-a făgăduit că se va întoarce cînd o voia chema, ea ştie că nimic nu mă desparte de dînsa. Iubesc pe Chiva din toată puterea sufletului meii, şi suut gata a-I dovedi orl-cînd... Zinca nu răspundea nimic ; se plimba prin odae cu mişcări aproape modice, borborosind singură în limba el, apoi oprindu-se înaintea lui Mihail, se uită drept în ochii lui: — Mihail, ştiQ că pentru voi jurâmîntul e ceva sfînt. AI face din Chiva femeia ta, regina Daciei ? — Dacă n’aş avea să daO socoteală poporului ce m’a ales, Dumnezefi mi-e martor, Chiva ar fi soţia mea. Dar nu sunt stăpîn desăvîrşit pe soarta Romlniel. Tot ce pot fac, şi negreşit voiQ face, e de a nu d» alteia acest nume. — Dar acum cînd e creştină ? — Tot fata ta e, Zinco, tot sînge de rob curge in vinele el. — Nici trecutul el, nici bîrfelile lumel nu le vor opri să asculţi pornirea inimel tale. — Ţl-am spus-o, Zinco. ŞtiQ ce diamant am găsit în pulbere. — Atunci o iert, mă voiQ lipsi de nădejdea ce hrăneam în suflet. EQ plec, nu vă voifl mal vedea, nici pe ea niel pe tine, căci voiQ îmi luaţi ce ml-a rămas din zile... Veţi fi fericiţi, dar puţină vreme, piuă ce... Mihaile! Mibaile ! — De ce nu ’ml spui, atunci, Zinco, ursita cu care mă ameninţi încă de cînd eram copil? — Val! O s’o cunoşti cît de curînd ! Nu mă sili să mă abat din calea mea, voifl pierde puterea,.. Cînd vel ajunge la prăpastia spre cara mergi, vel afla o taină cunoscută de două fiinţe numai pe pămînt, de fratele mefl şi de mine. Iţi voiQ spune, totul, dar atunel ne vom despărţi pentru tot-deauna, nu voifl mal trăi mult, îndată ce ’ţl voiQ încredinţa comoara ce ’ml zace pe suflet de trel-zecl de ani. Ascultă şi vel fi mulţumit! (Va urma) Velocipede „CRESCENI“ CHICAGO I-a marcă americană Model 1898, neîntrecut ia soli-iditate, eleganţă şi rulimenl, preţul lei 375. Nu eumpăraţl biciclete pină cînd nu aţi văzul marca americană «CRESCENT». Sit, 98 Creacent fără. lanţ, Ideal al unei bicicleta. Deposit general: COMPANIA AMERICANA Bal.vnrd Kllukelt Casa Grund Hotel da Boalevirt BUCUR B8TI. Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz 42.000 motoare de o putere mal mare de 170.000 cai în exploatare, din cari peste ÎOO de motoare in Bominia 210 premii §i distincţiuni numai pentru motoare cu gaz şi benzină motoare originale „Otto“ cu gaz fi benzină pentru scopuri industriale si iluminat electric de l\9—000 cai putere. Prospecte şi d.evisui-1 g-ratis şi ir ane o Singurul depozitar pentru Romînia E. WOIjFF sit-27 BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 3_ ÎNCHIZĂTOR AUTOMAT AL USEI CEL MAI PERFECŢIONAT APARAT Sit. 87 Uiieal îtpu Blaimayer şl Lorenti, Str. ClementeT, k 20 MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) gr au sosit -ma Mari transporturi pentru^sesonul de Iarnă Cele (Nn urină noutăţi pentru rochi LiHIACnTRi, MAT AN ARIE, CATIFELE, etc. eare se vînd cu preţuri neauzit de eftine UPOANE< DIFERITE JUPOĂNE PELERINE Covoare, Perdele, Preşuri, Stofe pentru mobile etc. şi toate articolele atingătoare de branşa tapiţerilor OLANDE, HIFONE fl SIA OAPOLO AN E in toate lăţimele şi calităţi Serrefe, ,Wese, A^rosoape, Ciorapi fi Batiste Lingem pentru Bărbaţi, Dame ţi Copii TRUSOURl GATA ŞI DE COHASOl In acest Magasin se poate procura trusourl complecte de la 150 Lei pină la cele mal fine calităţi DIFERITE PICHETURI, BARCHETURI, MOLTOANE Flanele, Plăp&mi de ltnă, Tartane, ete. JF ie -c ar e «Fol st Duminică Mare desfacere de diferite cupoane de LAINAGIUR1 şi MĂTaSĂRIE Mare ateliere proprie pentru confecţionare de tot felul do lingerie. Rayon bărbăteşti. Croiala franceză după un special pentru sistem special. comenzi de cămăşi Preţurile cele mal moderate • lingerie. Rayon | anceză după un I Sit 19 I Fabrica E. LESSEL D.pozltut eel mal Important ,1 col mal bina aaortat tn torni, dlmanaluUa ooranta ,i •pe, late Lemne de construcţie { Duşumele uscate de molift UŞI ŞI FERESTRE În 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pina ia 30. Ciment portland din Braşov {: se furnisează prompt in detalia şi in vagoane. LEMNE de FOC ('*“■•* despicate ^specialitate cer. Serviciul prompt fi eonftiincios. — Dimensiuni emaete.— Toate produse de A-a calitate. — JLinia dc marmpiu C. JF, Ai. in curte. Telefon No. 25. Sil 33 m PATRIA 1 SOCIETATE ROMANĂ DE ASIGURARE şji de reasigurare lu BucurescI Capital social versat lei un milion Magftglnnl : A. BoleTardnl Academiei, 4 SOCIETATEA DE Ilnsalt Artificial ŞI Capital eoeial CEH AMIC A de la CotrocenI “1.500.000 deplin vărsaţi Face tot felul de oruamentaţlune precum: BUSTE, STATUETE, VASE, MEDALI0ENE, SOBE DE PORCELAN SOCIETATEA A INTRODUS : ASIGURAREA pentru TOATĂ DURATA VltTEI CU PREMIU UNIC Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptit^jnM^^exa^ţiU^^sun^eTiza^ipografleL n accidentelor pe cai e lente şi trimite Prospecte franco la cerere. Diferite clişeuri pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarului. PENTRU A ASIGURA Lei Trel-zeol-ml! pentru cazul de moarte şi o renta corespunzătoare acestei sume, pentru invaliditate permanenta, precum şi Lei 10 pe zi drept indemnizare zilnica, premiul unic este de Leî 90, plus accesorii. Asigurarea e valabilă pentru pământul întreg şi se asimilează căilor ferate şi tramwayurlle, căile electrice, etc. J Ta «Ii Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3. SOCIETATE PE ACŢIUNI ))[ 1 - VIENA- Separatorl de Lapte Instalajiunî complecte de lăptărie toate aparatele şi uneltele pentru lăptăriî CANE DE TABLE DE OŢEL pentru transportul laptelui Renumite Centrifuge de Lapte ALFA, NAVAL, etc. Devlae şi pi-oetrte (gratis. Pentrn ori-ce lămuriri a se adresa Ia -BIJCPBEţTI. — STRADA SF. DUMITRU No. 3- Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU jmMDAVai% BREAZU ISYOR V, INIMI. AMAR mm IAŞI Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bueuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. nil Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din tară. Propr. C. N. Paraschlvescn & Co. Deposit general: Fraţii K6nya JasL £AUMIN£RAlE*MtE: Talc A de Flortca Lacrima* de Prune - _ Ţuica de Goleşti _ (Metro» d* ComercdA este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica este fabricată din prune; elngură ne-rătămătăre sănătăţel; cel mal bun apetUaant. Nu trebuie să. lipsească din nici o caaA Mare Depozit ia îara Gholeţti Cererile pentru eu preş sd se *^r**fM ** • ^ ION M. MÂDUZBSVU, - JT*4’V'- G^No. jff. —-Exemplare io.ooo. www.dacoromanica.ro ^tfîntTsutTTÎefterescT^