SERIA II.—ANUL IV, No. 881—274.
NUMĂRUL 10 BANI
VINERI. 2 OCTOMBRE 1898.
ABONAMENTELE
In ţară, pe un an .	90 let
„ itrelnătate . . 40 „
'WW'
Manuccricele nu se înapoiază REDACŢIA
STRADA. CLEMENŢEI, No. 3.
PUBLICITATEA
AniinturK pe pag. lll-a 30 banî linia
a	IV 15
n	» o 11	»	|»
Publicaţii: Reclame 2 Leî linia
ADKINIHTBIŢIA
STRADA CLEMENŢEI, No. 3.
Ediţia de ^eară
RIDICOLA REMANIARE
DUPE TREI ANI
Peste cîte-va zile se împlinesc trei ani de cînd partidul liberal a fost chemat de Coroană la guvern, măcar că guvernul conservator se bucura de încrederea tuturor celor-l’alţl factori constituţionali.
A fost un delir In rîndurile colectivităţii, se îmbrăţişat! pe strade, la întruniri, prin case particulare.
Partidul venea unit, în rîndurl strînse, şi lua stăpînire pe putere.
O eră nouă începea. O eră care nu trebuia să sfîrşească. In adevăr, In unul din discursurile epileptice ale sale, Sturdza declară că într'o ţară nu e nevoie numai decit de două partide cari să se alterneze la putere ; este destul numai unul care să se perpetueze în jurul aceluiaşi şef.
Şefia Iul Sturdza nu era contestată ; toată suflarea liberală o recunoştea. Oamenii cari nu ar fi cunoscut valoarea morală a conducătorului şi deprinderile învechite ale partidului, ar fi putut crede că şeful şi partidul aO luat puterea cel puţin pentru dol-spre-zece ani.
Din nefericire pentru liberali, o a-dunâturâ cit de mare nu a făcut niciodată un partid, iar un şef proclamat la un banchet nu a putut să capete tot pe cale de proclamaţie, şi calităţile necesare.
Acesta este prologul.
Să vedem acţiunea.
N’a trecut un an şi Sturdza este nevoit să se retragă de la putere şi să roage cu lacrimi pe d. Aurelian ca să primească a’I lua locul. Îl era cu neputinţă ca să meargă înainte. Cu dlnsul se retrăgea şi cel-l’alt luceafăr al partidului, neobositul luptător Stfttescu şi geniul neînţeles al liberalismului.
Slurdza era, prin aceasta, declarat de incapabil: 1) de partid, In fruntea căruia nu a putut sta; 2) de cel cari i-aQ luat locul şi cari aQ rezolvat chestia pe care Sturdza nu fusese în stare a o rezolva;
3)	de partidul conservator, care şi el a trebuit să pună umărul pentru a scoate ţara şi Tronul din încurcătura teribilă In care le aruncase; 4) de Coroană, care fusese nevoită să se despartă de şeful cabinetului, după ce nu trecuse încă un an; 5) de ţară, care rămăsese înmărmurită de enormitatea prostiilor lui Sturdza; 6) de Sturdza însuşi, de vreme ce singur s’a retras, cedînd locul altora.
In altă ţară, un om căzut în ast-fel de împrejurări, ar fi fost mort cel puţin căţl-va ani pentru politică ; In tot cazul pentru guvernămînt.
Se retrage cine-va vremelnic şi pe scurtă durată pentru cauze de sănătate, de afaceri de familie, de combinaţie politică, de tactică parlamentară, saQ de o necesitate de politică exterioară.
Nu se retrage insă vremelnic şi pe scurtă durată, un om care face o colosală greşală, dacă nu crimă, care, în tot cazul, scoală prin actele lut ţara şi partidele In picioare.
Aşa a înţeles, de altminteri, toată lumea retragerea lui Sturdza, considerîn-d’o ca aproape definitivă. Cu atât mal mult, cu cît căzutul pleacă cu umilinţa in străinătate, iar noul guvern capătă Încrederea majorităţeî parlamentului şi dă dovezi că poate, în mod onorabil, să stea acolo unde neghiobia Iul Sturdza 11 adusese.
Ba, ceva mal mult.
Partidul conservator, dtnd concursul săG pentru a se resolva chealia mitropolitului alungat, caută a se explica lămurit cu cel In drept, declarind că nu dă acest concurs de cît cu condiţie ca Sturdza, culpabilul Sturdza, să nu revină mult timp la putere.
Iar Coroana ia act de această condiţie pusă înainte de partidul nostru, fi’consimte.
De altă parte, pe cit ştim, guvernul d-lul Aurelian a căutat de ia primul moment sâ’şl explice situaţia.— D. Aurelian a declarat M. S. Regelui că nu înţelege a fi un guvern de clte-va luni, ceva provisor, ci un guvern stabil, pe cită vreme se va bucura de Încrederea majorităţilor.
Iar M. S. Regele a luat fi de acest lucru act, asigurlnd pe d. Aurelian că nici El nu înţelege altminteri.
Va să zică, opinia publică condamnase pe Sturdza aproape unanim. Iar guvernul noG, precum şi partidul conservator căpătase garanţii in contra unei reveniri eventuale şi neopinate a lui Sturdza.
El bine ! Nu trec de cit clteva luni şi Sturdza, cu consimţimlnful, ba chiar cu voinţa Coroanei, redevine prim-mi
nistru. D. Aurelian e nevoii să se retragă, e nevoit nu de majorităţile parlamentare, nu de lupta prea crîncenă a opoziţiei, nu doar că se făcuse imposibil în ţară, nu de desbinările din sînul cabinetului.
Nimic din toate acestea nu contribue la nevoia pe care d. Aurelian a simţit’o, după părerea noastră, ca să se retragă.
De ce se retrage aşa dar ? Se retrage fiind că Coroana acceptă ca Sturdza să vină din noQ în fruntea afacerilor.
Revenirea lui Slurdza la cîrma Statului, evident că nu a fost normală. Lumea politică, şi mal cu seamă cel cari avusese onoarea a fi în contact cu M. S. Regele, în timpul ciizeî care provocase retragerea lui Sturdza, afl rost cu drept cuvînt surprinşi şi chiar miraţi.
Lucrurile îşi schimbară prea repede faţa lor, iar schimbul de vorbe şi oare-cari asigurări, fură uşor uitate.
Chemarea din noQ a lui Sturdza, în fruntea afacerilor, a fost o greşală, o mare greşală. Această nouă încredinţare a puterel unuf om compromis, nu a folosit nici făcut bine nimănui.
Nu a folosit ţărel, nu a folosit partidului liberal, din contră.
Nu a folosit înlărirel bunelor moravuri politice, nu a încurajat mişcarea bună şi nobilă a partidului conservator în chestia mitropolitană, nu a servit nici făcut bine guvernului în sine, nu a folosit nici Coroanei.
Evenimentele cari aii avut Ioc de la Întoarcerea lui Sturdza la putere o dovedesc cu prisosinţă.
BOLUL d-lul STATESCU
•ac
DON PALADU, MINISTRU DE FINANŢE
De doi ani de sile, d. Eugen Stătescu nici nu a vorbit nici nu a făcut nimic.
In tot acest răstimp, toată lumea, universul întreg se întreba:
—	Ce zice domnu Stateszu ?
—	Ce face domnu Stătescu ?
D. Stătescu la deal, d. Stătescu la vale, domnu Stătescu ajunsese omul providenţial înaintea căruia se prosternau foşti şi actuali miniştri, foşti şi actuali presidenţl de consilia.
Dar domnu Stătescu se ţinea min-dru, domnu Stătescu nu zicea nimic, domnu Stătescu nu făcea nimic.
—	Ce om, domnule !..
Iată, însă, că după doi ani de zile domnu Stătescu se hotăreşte să intre in acţiune !
Şi din cetatea Iul Radu Negru, din Cîmpu-Lung tocmai, d-sa vine în Bu-cvreştl.
Timp de două săptămînl de zile domnu Stătescu a fost in continuă mişcare.
De astă dată, domnu Stătescu n’a zis nimic, dar a făcut ceva.
A făcut pe don Cosmetică Sooicesou, ministru de justiţie şi pe don Ohiţă Paladu, ministru de finanţe...
Care va si zică, d. S'oicessu după ce a regulat puzzolana la ministerul de lucrări publice, şi după ce a fost dat afară de la ministerul de externe, pentru că corpul diplomatic din capitală se plînsese cui-va că nu are cu cine sta de vorbă, acum d-sa este chemat să reguleze justiţia.
Iar don Paladu, faimosul don Paladu, amicul nostru don Paladu, după ce a pus la cale ministerul domeniilor cu gheşeftul moşiţi Polelu, după ce a regulat magistratura, acum este chemat să reguleze finanţele ţărel.
Don Paladu finanţiar !..
. lată resu'talul ridicol al muncel uriaşe a nu mal puţin ridicolului Stătescu, iată cu ce ministru ne-a hărăzit cel mal păoătos regim ce l'a avut pînă astă zi ţara romîneascâ.
Să le trăiască !
TRAiASCA PUZZOLANA!
Acela care, ca ministru al lucrărilor publice, a fost prins cu mina tn puzxolauă fl in buzunarul Iul llalller, antreprenorul construire! portului de la Constanţa, este astă-zl ministru al jnstlţlel I
Ne mirăm nninal de un lucru : pentru ce s'a ales procuratorul lui Halller ca să fie numit ministru fl un s’a numit in acest post de-adreptul d. Halller?
Era fl mal simplu fl mal demn.
RIDICOLA REMANIARE
Ulrpeală colectivistă
Parturiunt montes nascitur ridiculus mus, sau pe romîneşte: Se urnesc munţii spre a naşte un şoarece ridicol,—a zis un mare scriitor latin, lată rezultatul crizei şi al tratativelor cari de două săptămînl ţin in agitaţie ţara întreagă.
C.	Stoicescu, ministru de justiţie ;
G. D. Palladi, ministru de finanţe !!
Bietul Palladi, e azvirlit dintr'un minister tntr'altul, tocmai cum ar azvîrli cine-va o cîrpă. Şi e azvirlit tocmai la flnance, pentru care n’are alt merit, de cit că e profesor de economie politicăla şcoala de ştiinţe de Stat '...
Prima combinaţie
E drept că, la începui, guvernul plănuise alt-fel remanierea. Spre a evita ridicolul cu trecerea d lui Palladi la finanţe, guvernul a încercat mai tntliu diferite combinaţii. A făcut apel la d. C. Nacu să ia portofoliul finanţelor, dar acesta a refuzat din condescendenţă către d. Hallier.
Apoi guvernul s'a gîndit la d. Har ei, care, ca profesor la facultatea de ştiinţe-matematice, trebue să se priceapă ceva la finance. Dar nici această combinaţie n’a reuşit, de oare-ce s’ar fi deschis succesiunea la ministerul instrucţiei, succesiune la care ar fl aspirat mal mulţi guvernamentali, printre cari d nil Coco Dinii-trescu şi Gh. Mirzescu. Şi aceste aspira-ţiunl de sigur ar fi dat loc la mari neînţelegeri între colectivişti, ba poate gi la disidenţe.
Atunci, ca un ultim refugiu, s'a recurs la ridicola soluţie cu trecerea d-lul Pal ladi la finanţe şi cu numirea d-lul Stoicescu la justiţie.
Cel puţin,— s’o fl gîndit guvernul,— prin această soluţie s’au închis apetiturile unor guvernamentali în ce priveşte ministerul insirucţiunei publice.
Manta «le vreme rea
D.	Ştefan Şmdrea, devenit celebru de cîte-va zile pentru ahHarea sa după un portofoliu ministerial, s’a exprimat eri în următorii termeni despre modul cum a fost remaniat ministerul:
—	E o remaniare provisorie, căci după alegerile comunale se va face o nouă rt-maniare în sens concentrat.
Auzind despre aceasta, d. C. Stoicescu a izbucnit textual in următorii termeni:
—	Ce? Eu sunt manta de vreme rea ? Nu ! N’am intrat in minister, ca si ser-vsc de umplutură. Am intrat cu condiţia ca să ies cînd va cădea întreg cabinetul.
Cronica electorală.
BUC un JUSTM
A
Guvernul, tot n’a găsit candidat de primar pentru Bucureşti.
Aşa fiind, s’a hotărît a se păstra tot d. Robescu.
Insă, flindu-i ruşine chiar şi guvernului de a se prezintă alegătorilor cu Robescu in frunte, s’a găsit sotuţiunea, cum a spus chiar un liberal, a Iul Robescu cu perdea.
Lista candidaţilor se va face pe ordin alfabetic şi ast-fel ss va furişa Robescu pe la coadă.
Guvernul întîmpină dificultăţi şi cu candidaţii de consilieri comunali. Oamenii serioşi nu primesc, cu toate că sunt ameninţaţi de autoritatea comunală, dacă nu vor primi.
Iar candidaţii de rînd sunt cu grămada.
Printre numeroşii pretendenţi la locurile de consilieri comunali sunt Senat Ră-dulescu, Dancu Veleescu, Gh. Ioanin, etc.
Nici o dată, in Capitală, un partid politic nu z’a presintat, în condiţiunl mal ruşinoase, corpului electoral.
Toţi oamenii cari ee respectă fug de primărie, iar drojdiile mahalalelor se impun unul guvern fără autoritate şi pe ducă, care e nevoit să îndure toate con-diţiuniie lor.
---------- «m mi -----------------
NEPUTINŢA
Partidul liberal e neputincios a face binele, e neputincios a împiedeca răul.
Neputinţa aceasta iremediabilă s’a dovedit cu prisos in cel trei ani al regimului sflfl. Tara a ajuns, in vremea aceasta, Intr’un ne mal pomenit hal de părăginire, lu cit toată lumea e dezgustată.
Se vede că partidul ţinea totuşi să mal dea o dovadă de neputinţă, şl a dat o, ară-tind că e neputincios nu numai să lucreze In ţară, dar măcar să-şi rinduiască trehile interne.
De aproape trei săptămînl se fac sforţări de concentrare. Se tratează lntr’una, se pune In mişcare chiar faimosul arbitru al partidului.
Rezultatul tuturor acestor sforţări e Insă nul. Concentrarea nu se face.
Am spus o de mal multe ori: ne-a fost
!i ne este indiferent, dacă concentrarea se acea ori nu se făcea.
Dar trebue să constatăm noua dovadă de neputinţă a partidului liberal.
Fireşte, organul guvernului caută să atenueze această neputinţă. Dar prea aminteşte
!>e vulpea căreia i se păreafl strugurii acri, iiud-câ erafl prea sus şi nu-I putea ajunge.
Opiniunea publică nu poate fi înşelată cu fleacuri şi Voinţa Naţională Îşi pierde vremea cînd dă a înţelege că guvernul n’a voit concentrarea.
Dacă n’a voit-o, atunci de ce a tratat a-tlta vreme, băglnd în foc ptnă şi pe marele preot al colectivităţii.
Vorba vulpii:
Organul guvernului vede o enigmă In ne-izblnda concentrării şi caută să dezlege a-ceastă enigmă, fâclnd presupuneri ofensatoare pentru liberalii cari nu se supun coteriei de la clrmă.
Toată lumea vede Insă că nu e nici o e-nigmâ. Partidul e neputincios, absolut neputincios, asta e totul şi nimic mal mult.
După această nouă şi definitivă probă de neputinţă, ce mal poate face partidul liberal ?
Socotim că acest partid a arătat ce poate, atlt Întreg, cit şi diferitele lui fracţiuni. El nu se p#ate pllnge că ţara n’a fost îngăduitoare cu dtnsul.
Dar toate aQ o margine, peste care nu e bine să se treacă.
E neîndoios că răbdarea ţării a ajuns la margine.
___________DIN ALE NOASTRE _______________
Ziarul francez Lt Figaro, sosit alaltă-eri, în Bucureşti, ne aduce ştirea că la Paris s’a săvîrşit un mare şi îndrăsnej furt de mărci poştale, sfeterisindu-se o întreagă co-lecţiune de toate tipurile adunate în diferite ţări cu începere de la 1840.
Furtul s’a comis chiar în administraţia direcţiune! generale a Poştelor şi Telegrafelor din Paris, iar autorul, rămas necunoscut, e urmărit cu mare rîvnă.
Pentru a evita Romîniel, orl-ce desagra-mente, credem că s’ar cuveni ca guvernul nostru să dea grabnic de ştire procurorului Republicel franceze că d. Chiru nu operează de cît în ţară şi că, prin urmare, nu poate fi fîcut responsabil de sustragerea timbrelor din Paris.
De alminterl, e în deobşte cunoscut că ilustrul nostru culegător de mărci poştale, deşi a fost în America, unde s’a putut perfecţiona în ceea ce se numeşte le voi ă Vamericaine, n’a pus piciorul în Paris.
Cine ştie însă dacă banda care operează asupra mărcilor poştale nu e organizată pe un picior internaţional ca societăţile anarhiste ?
Tlblşlr.
DIN STREIN ATATE
Chestiunea Sudanuluî
lată cîte-va amănunte asupra Cărţii albastre distribuite de guvernul englez asupra chestiunel Faşodel, care ameninţa să provoace un conflict între Anglia şi Franţa.
Fostul ministru francez de externe, d. Hano-taux, a fost incunoştiinţat de d. Monson, ambasador englez la Paris, că Anglia nu recunoaşte nici unei alte Puteri europene dreptul de a ocupa o parte din valea Nilului.
După victoria de la Omdurman. lordul Salis-bury ordonă d lui Monson să declare ministrului francez Delcassâ că, în virtutea dreptului de cucerire, toate provinciile stâpînite pînă atunci de către Kalif aQ trecut asupra Angliei si Egiptului. Anglia socoteşte că acest drept e indiscutabil.
D. Monson Întrebă in acelaşi timp pe mi-ministrul Delcasse de ce a trimes Franţa o expediţie Ia Faşoda, lucru care, după cum era ştiut, trebuia să fie privit de Anglia ca un act neprietenesc; ambasadorul adaogă că situaţinnea la Nilul superior e primejdioasă : Anglia e ferm hotărîtâ să nu-şl schimbe vederile şi nu va consimţi la nicl-un compromis.
Cartea albastră mal cuprinde o depeşă a consulului englez din Cairo către lord Salisbury, depeşă In care se zice că expediţiunea franceză a căpitanului Marchand ar fi fost nimicită cu siguranţa, dacă sirdarul Kicener ar fi Intimat cu 14 zile bătălia de la Ondurman.
La 21 Septembre (B Octombre), lord Salisbury însărcină pe d. Monson să declare ministrului Delcass^ că Anglia priveşte expediţia Marchand ca lipsită de însemnătate' politică.
Iată acum şi cîte-va din răspunsurile guvernului francez la comunicările engleze:
La 7 Septembre, ambasadorul Monson raportează că ministrul Delcassti i-a comunicat că a dat lui Marchand instrucţiuni să se considere ca un «emisar al civiiisuţiunil».
La 18 Septembre, d-nul Delcasse declară că Franţa n’a recunoscut nici odată influenţa engleză la Nilul de sus şi că atît fostul ministru Ilanotaux cit şi ambasadorul francez la Londra aQ protestat la vreme contra declaraţiilor subsecretarului Grey In Camera comunelor.
D. Deleass^ asigură de repeţite ori pe d-nul Monson că guvernul francez, ţine mult la bunele relaţiunl cu Anglia şi la regularea paclnică a chestiunii.
In sfirşit, ministrul Delcassd declară că nu exislă nici o expediţie Marchand. Căpitanul Marchand e un simplu subaltern al lui I.iotard, guvernatorul unei provincii din Congo francez.
Preia
Ziarele engleze primesc cu multă favoare Cartea albastră.
Fără escepţil, presa laudă pe d. Salisbury pentru energia arătată In chestia Faşodel şi-l asigură de sprijinul tnlregel naţiuni.
Se aşteaptă acum publicarea de către guvernul francez a Cttrţil galbene, asupra Sudanului. Această carte se va distribui îndată după deschiderea Parlamentului francez. Foretgu.
TRIBUNA LITERARA
Cercetări Literare
Am dat, In două numere consecutive, ale Epocel din săptămtna trecută, părerile Iul Bret-Hart şl Gouels asupra literaturel moderne. După cum s’a văzut, unul din el e partizanul şeoalel romantice In literatură, iar altul al şeoalel realiste şi al romanului psihologic modern.
Insă, amîndoul sunt de acord eft o operă literară trebue să fie în primul loc moralizatoare.
«Să înalţe pe eititor de-asupra prozei zilnice, să-I deschidă orizonturi mal largi, să-l îndemne la fapte nobile» — zice Bret-Hart.
•Mulţi scriitori din ziua de astă-zl tămliază omorul şi desfrîul, şi asta e foarte răd»— zice Gouels.
Deci, din orl-ce şcoală ar face parte o scriere literară—romantică safl realistă— dacă ea, tn loc să-l Inobileze pe cititor, II aţlţă patimele josnice, atunci, chiar dacă ar fi ea scrisă în stilul cel mal fermecător, nu poate fi enumerată printre cele bune.
Ast-fel stind chestia principală, noi credem că puţin importă In ce gen e scris un roman oare care. Asta depinde de temperamentul scriitorului.
Dacă «cititorului de rînd» II plac romanele cu peripeţii, unde virtutea triumfă şi viţiul e pedepsit,—să le citească pe acestea.
Iar dacă nu I atrag aventurile cu caracter romantic, dacă vrea să cunoască realitatea aşa cum este safl procesul psihologic al unor fapte omeneşti,—atunci să-1 puneai la dispoziţie pe Tolstol.
In Războia şi pace va vedea că «războiul e Intr’adevăr ceva grozav şi înfiorător», se va convinge că «chiar amorul, clnd atrage după sine o nedreptate, e ceva urleios».
Nouă ni se pare că divergenţa de păreri Intre cel doul literaţi provine de acolo că Bret-Hart judecă lucrurile din punct de vedere al cititorului de rlnd, căruia 11 place a-venturile. Iar Gouels nu vrea să ţie cont de ceea ce-I place şi nu-1 place cititorului de rînd. Dlnsul spune convingerea sa personală.
DeeI, încă odată, principa'ul ce se cere de la o operă literară e să aibă o lnrîurire bine-fâcătoare asupra cititorului, să trezească tn el dorul de a face bine şi de afugi de răd.
De alt fel, numai acel cari fac bine ome-nirel afl dreptul la recunoştinţa neamurilor.
Mal găsim la Gouels o declaraţie vrednică de luat în seamă.
Dinsul regretă că afl dispărut vedeniile din literatură, dar e convins că ele vor reînvia, căci In curînd va reînvia credinţa în viaţa viitoare.
Iată, Intr’adevăr, o declaraţie care ar părea stranie în gura unul american, dacă n’am ţinea cont de progresul pe care ’l face printre americani spiritismul.
Intr’adevăr, americanii, orl-cît de practici ar fi şi orl-cît s’ar ocupa cu ştiinţele posi-tive, el sunt oameni religioşi Încă; lucru explicabil, cînd ne gîndim că o mare parte din emigranţii cari afl colonizat America de Nord eraft sectari religioşi, fanatici.
Şi ar fi o mare mtngtere pentru omenire dacă am vedea renăsclnd credinţa Inlr’o viaţă mal curată, mal ideală, «unde nu este durere, nici întristare, nici suspinare, ci viaţă fără de sflrşit.»
In orl-ce caz, e mal bine— de cit să nu crezi lu nimic, şi să stal să te întrebi ce rost are viaţa, ce menire avem noi pe pămlnt.
Căci amar chin e viaţa cînd al ajuns să nu mal crezi nici în D-zefl, nici în oameni, nici tn ştiinţă.
Te cuprind fiori de groază, clnd le glii-deştl că, poate, tot sbuciumul, toate manifestările noastre, nu slnt de cit nişte jocuri, nişte capriciurl ale forţelor naturii, şi că:
«... vis al nefiinţei e viaţa lum’I ’nlregl »
€t. Madau
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Litere, Ştiinţe, Arte
A apărut: Atlasul Manual, de G. T. Buzoianu.
Atlasul d-lul profesor Buzoianu, despre care am vorbit Intr’unul din numerile trecute, conţine patru părţi. Prima parte, elegant tipărită pe hlrtie colorată, tratează noţiuni statistice de geografie matematică şi de geografie generală a globului. Se găsesc aci date interesante, cari folosesc oricui vrea să ştie ce se petrece In lume.
Partea II, tipărită nu mal puţin frumos, tratează despre geografia politică a fie cărui Stat de pe glob.
E o statistică interesantă şi cu care poţi stabili comparaţii între fie-care Stat, de la cel mal mare plnâ la cel mal mic.
Partea treia cuprinde întreaga serie de proiecţiuul întrebuinţate în cartografia din zilele noastre. Lucrarea e de o lineţă sugestivă.
Partea IV conţine ceie 24 hărţi anunţate.
Nu mal insistăm asupra modulul cum se prezintă această eminenta lucrare, ne mulţumim numai să o recomandăm domnilor profesori interesaţi în cauză, precum şi tu tulor amatorilor de arte, căci e o adevărată artă lucrarea In sine. Se înţelege totuşi că meritul estetic revine ca execuţie litografică cunoscutului institut geografic G. Freytay & Berndt din Viena, pe care profesorul Buzoianu a reuşit a’l face cunoscut în ţara noastră.
Dorim neobositului profesor tot succesul ce merită.
©rit.
A apărut: Codnl manierelor Uimei cnlte pentru buna creştere şi educaţiunea copiilor fi adolescenţilor.
Iutrunirea acestor precepte intr’uu singur volum portativ, care se poate procura cu înlesnire pe modicul preţ de un lefi exemplarul, va facilita tuturor persoanelor cari doresc a da copiilor lor o educaţie conformă cu uzurile lurnel civilizate.
Doritorii îşi pot procura acest cod de la librăriile din Capitală, iar d-nil librari din districte cari vor dori a-şl procura mal multe e-xemplare pentru desfacere, se vor adresa la depozitul tipografiei «Gutenberg», str. Doamnei No. SO, cu dreptul la obicinuitul comision.
OfFOiftMATU
Accesele d-luî Sturdza
De cite-va zile d. Dim. Sturdza a avut o serie de accese de furie, cari ameninţă să aibă'consecinţe grave pentru sănătatea sa. Toată lnmea vorbeşte despre aceste accese, printre care cităm următoarele :
D. Eugen Stătescu s’a dus Luni, înainte de amiazl, acasă la d. Dim. Sturdza şi i-a comunicatj că n'a izbutit cu tratativele.
—	Ce tratative P izbucneşte Sturdza cu furie, lovind cu pumnul in masă, nu-mi trebue tratative... mie nu mi-e frică de nimeni I Merg înainte fără tratative...
D. Stătescu a rămas un moment înlemnit de starea sănătăţii Iul Sturdza, şi apoi, văzînd că nu e chip să se înţeleagă liniştit, şi-a luat pălăria şi a plecat.
Ieşind In stradă, se întîlceşte cu un amic al sătî şi-l spune:
—	Sărmanul Sturdza! N’o duce mult!
♦
* *
Afltnd săptămîna trecută că d. Ion Poenaru-Bordea face propagandă printre amicii săi drapeliştl pentru împăcare, Dim. Sturdza l’a poftit Duminecă acasă la dlnsul.
—	Am auzit că vrei să fie pace în partid... felicitările mele! II spune Dim. Sturdza.
—	Da, d-le Sturdza,—răspunde d. Poe-naru-Bordea, şi ar fi bine să mal cedaţi şi d-voastră; aşa, de pildă, ar fi bine să daţi subvenţia şcolilor din Braşov.
Atît a trebuit, şi Dim. Sturdza sare cu furie de pe scaun, izbeşte cu putere în biuroti şi ţipă:
—	Ce subvenţie! Asta-i treaba mea! Nu dau nimit... nimeni eă nu se amestece tn treburile mele., nu vreau să ştiu de şcolile din Braşov... nu dau nici un ban..
g.	D. I. Poenaru-Bordea s’a speriat de starea d lui Sturdza şi voind să iasă afară, observă că toate slugile primului ministru s’afi adunat Ungă uşă, privind înspăimîntate la stăpînul lor.
—	A înebunit, săracul,—zise d. Poenaru-Bordea, şi a plecat din casă.
♦ *
Dreptatea de aseară povesteşte următoarea scenă de acces:
Deună-zl, d. Aurelian s’a îutllnit cu d. Sturdza la Academie.
Fostul şi actualul prim-ministru s’ail pus la vorbă. E de prisos să mal spunem că convorbirea d-lor nu a urmat nici de cum pe • temă ştiinţifică satt literară, compatibilă cu localul In care se aflafi,—ci pe eterna şi arzătoarea chestie a tratativelor.
Intre altele, d. Aurelian, răii inspirat, a întrebat pe d. Sturdza:
—	Cum s’ar tranşa chestiunea şeoalelor din Braşov, în cazul unei concentrări liberale ?
Atunci s’a produs o scenă penibilă.
Cum a auzit fatalele cuvinte <şcoalele din Braşov», d. Sturdza a sărit furibund de pe scaun, cuprins de tremur&turi gro-aave. S’a îngălbenit, s’a învineţit, s’a înroşit, ochii i s’au injectat, şi—apoi a început eă trîntească cu pumnii în masă şi să răcnească:
—	Ce şcoale din Braşov ? Nu i treaba d-voastră ! Ce vă amestecaţi acolo ? Asta mă priveşte pe mine, numai pe mine. Fac ceea-ce voesc. Nu dai* voe nimănui să se amestece /...
D. Aurelian, speriat de starea de su-rexcitatie tn care se găsea bietul prim-ministru, nici n'a mai încercat să-l calmeze, ci şi-a luat binişor pălăria şi a plecat.
Iu zilele de 7, 8, 9 şi 10 Octombre, brigada a 8-a de infanterie va executa, sub comanda A. S. R. Principelui Ferdiuand, trageri de luptă la Jilava.
Pentru prima oară aii loc la noi în ţară ast fel de trageri,
D. Cosmetică Sloicescu, noul ridicol ministru de justifie, a predat eri d-lul C.
Nacu toate afacerile şi gheşefturile sale, cu condiţia, se aice, de a împărţi beneficiile.
Remaniarea ministerială
sad
Tabla luî Pitagora
Nu se poate reproduce in scris impresia ce a produs în public ridicola remaniare a ministerului, venită mai ales după trei săptămîni de uriaşe sforţări pentru concentrarea marelui partid.
In capitală rtdeau şi curcile de revelarea d lui Paladu ca finanţiar, şi de intrarea lui Cosmetică Sloicescu la ministerul de justiţie.
Guvernamentalii erau plouaţi: le era şi lor ruşine!
•*.
Dacă însă toată lumea rîde, Cantacuzi-niştii sunt furioşi.
Ei spun că, dacă nu s’a făcut împăcarea, atunci de ce nu a intrat d Stoicescu la ministerul de finanţe, cruţtndu se ast fel d. Palade de a se face şi mai ridicul.
Ei pretind că d. Ferechide a cerut intrarea lui Palade la ministerul de finanţe,
tocmai ca să-l facă şi mai caraghios.
*
* *
0 persoană de încredere ne afirmă că a văzut, eri-seară pe la orele 5, pe d. Pal-Iade intrînd într’o librărie din piaţa Sf. Gheorghe.
Ilustrul ministru de finanţe a cumpărat de la acea librărie o aritmetică de clasele primare cu tabla lui Pitagora şi un manual de cnotabilitate de d. Teodor Ştefă-nescu.
Dăm ştirea sub toată rezerva.
Din Muscel.
Suntem rugaţi a face următoarea întrebare :
In urma faptului brutal săvîrşit de d-nul X. Andronescu, jude instructor pe lingă Tribunalul Muscel (lovirea preotului Drăghi-ceanu chiar in cabinetul de instrucţie), fapt cu suficienţă constatat de către d. procuror general în localitate, am dori să cunoaştem măsurile ce d. ministru al justiţiei a binevoit să ia contra .acestul-jndrăsueţ ^magistrat.
Nu cum-va se caută a se cocoloşi şi a-ceastă brutalitate, pentru ca ast-fel să se încurajeze tînărul magistrat la comiterea altor ilegalităţi?
Aşteptăm răspuns.
D-nul colonel Gherghel, excelentul şef al parchetului militar din Bucureşti ’şl-a dat demisiunea din armată pe ziua de 1 Octombre.
D. P. S. Aurelian s’a întors aseară în Capitală, mulţumit că nu mal e solicitat de d. Eugen Stătescu pentru Împăcare.
Se vorbeşte că guvernamentalii sunt decişi să aleagă pe d. Eugen Stătescu preşedinte al Senatului, drept mtngiere că a dat faliment politic cu încercările sale de a reconcentra partidul liberal.
«Nu învie morţii, e’n zadar copile !»
D-nil Onciul şi Bogdan, profesori universitari, aii fost aleşi în comisiunea pentru modificarea regulamentului facultăţii de litere din Capitală.
Bahir-bey a fost recunoscut în calitate de consul general al Turciei la Bucureşti; Samil-bey. în acea de vice-consul la Giurgiu, şi Hussein Nazim-bey, în acea de vice consul la Tulcea.
Aii fost însărcinaţi în mod provisoritl cu conducerea afacerilor direcţiunel, conform legel din Martie 1898, d-nil:
Th. Costescu, la liceul din Severin ; Al. Muşetescu, la gimnaziul din Cîmpulung ; Th. Popescu, la gimnaziul «Şincal» din Capitală ; D. Rădulescu, la gimnaziul din Constanţa ; T. Ghiga, la gimnaziul din Huşi; D. H. Popescu la gimnaziul din R. Sărat; P. Crivăţ, la gimnaziul din R.-Vîlcea ; Agu-letti Avramescu, la gimnaziul din Tlrgo-vişte ; V. Vlâdescu, la liceul din Tulcea ; Al. Fotino, C Pascu, Em. Teohari, 1. Gror-gescu, Traian Ionescu, J. Moisilu, Sp. Popescu, Ia gimnaziile reale din Birlad, Do-rohoifi, Slatina, Teeucifi, T.-Măgurele, T.-Jiti şi Vasluiil.
D-nele: Natalia Drouhet, Aglae Adam, Maria Panaitescu, Maria Gogu, Electra Bu-geac, Maria Xenopol, Elisa Davidescu şi Anastasia Munteanu la externatele de fete din Bîrlad, Botoşani, Brăila, Craiova, Focşani, Iaşi, Ploeştl şi Tulcea.
Se crede că d. Mimmy, fost director al prefecfureî poliţiei Capitalei, va fi numit prefect al judeţului Argeş în locul d lui Manolescu, cu însărcinarea de a împăca pe senatorii fraţii MiceştI.
Cu începere de la 1 Septembrie, orî-cine ra dori să se aboneze la ziarul „Epoca* plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şi 2 lei SO bani pentru judele, Ta primi franco, ca premii!, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba Novac «Judecata şi judecătorii Mi tropolituluî Primat Ghenadie», un volum în 8° de 204 pap ini elefj ani tipărit, cum şi Trlatla, cel din urmă articol al lui Alexandru La hovarl.
D-tor Ecaterina Arbore-Ral li
Specialistă in boale tle eopil şi femei Strada Bomană-TunarI, No. 10
Oronic& judiciari
O tllh&rle mascată. Conflict d« competenţă.— Ştiri Judiciare
Intr’o seară din iarna anului trecut, d na'’, Vulcan, soţia d-lul institutor Vulcan, pe cîtid şedea acasă, tn domiciliul el din strada Cocoş, bolnavă In pat, primeşte vizita unor mosattri nepoftiţi, avlnd nişte măscl pe obraz. I,a ob-servaţiunea ce face acestora o prietenă a casei cum că slăpîna n’are chef de carnaval, mascaţii încep să joace pe spinarea acestei prietene. La ţipetele acestea, bolnava se scoboară, tîrîn-du-se din pat şi strigă ajutor. Lumea de pe stradă intervine şi tîlharil, pardon mascaţii, o iad la fugă, Înainte de a-şl pune Iu executare planul lor, adică golirea unul sertar, unde ştiaă dlnşil de mal înainte, după cum vom vedea, că stăpîniî casei depun economiele lor.
La primele cercetări ce s’ail făcut, se constată că servitoarea casei, anume Roza Pop şi amantul el, anume Ianoş Bodor, eraţi legaţi, avind la gură nişte bureţi găuriţi. Găureala bureţilor i-a dat de gol pe aceştia, cari in urmă afi mărturisit că cu învoirea lor s’a comis tilhăria şi că el ati dat indicaţiunl tilharilor despre obiceiurile casei.
In urma instrucţiunel ce s’a făcut, d. judecător de instrucţie Ilamangiu a calificat faptul ca tentativa, care se pedepseşte cu închisoare co-recţionalâ, triiniţind afacerea înaintea tribunalului corecţional din Ilfov.
Tribunalul a condamnat pe Ilie Comănescu şi pe un altul, foşti puşcăriaşi la cîte 5 ani închisoare, pe Lazăr Bodor la 4 ani, pe fiul acestuia, Ianoş Bodor la 3 ani şi pe Roza Pop, a-manta acestui din urmă, la 2 anî.
Curtea de apel din Bucureşti, secţia de vacanţă, înaintea căreia a venit cu apel afacerea şi a declinat din oficifi competenţa, zicind că faptul trebue calificat ca crimă săvirşitâ dar neizbutită, de competenţa Curţii cu juraţi.
Contra acestei deciziunl, d. procuror general al Curţii de apel din Bucureşti a făcut recurs in casaţie.
înalta Curte, judecind acest recurs, a casat, conform concluziunilor d-lul procuror Sârâţeanu, deciziunea Curţii de apel din Bucureşti, triiniţind afacerea, spre a se judeca din nod, la Curtea de apel din Galaţi.
*
• *
Ieri a venit înaintea Curţii de casaţie recursul d-luî dr. Păltineanu in contra unul consilii! de anchetă, care l’a reformat ca medic re-servist, pentru greşeli in contra disciplinei. Cazul e analog cu afacerea Buhlea-Niculescu, cu deosebire că conclusiunile la care s’a oprit d. dr. Păltineanu şi apărătorul săO d. locotenent Teodorescu.se deosebesc. D-lor aO cerut ca să se anuleze actul judecătoresc al comisarului regal, care, fără competenţă şi cu esces de putere, a înapoiat petiţia de recurs pe motiv că nu exista drept de recurs la consiliul de revizie în materie de reformă, demonstrlnd că după art. 70 din codul de justiţie militară, ast-fel cum a fost pronunţat In «Monitorul Oficial», există acest drept.
D. procuror Sărăţeanu a cerut respingerea recursului ca inadmisibil.
înalta Curte prin preşedintele el d. Mândrea, opinează că recursul tot la consilinl de revizie trebue îndreptat, dar că aşa cuin a fost făcut Ia Casaţie se respinge ca inadmisibil.
. !'■)
ECOURI
—	Restaurantul Dimitrie Enescu, din str. Sft. Ionică, In dosul Palatului Regal, după o nouă şi îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de mtncare.
Bucătăria aleasă, Romină şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată In vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele.
—	Aflăm că vechia şi cunoscuta droguerie Ilie Zamfirescu s’a mutat In propriul săfi local din strada Academiei No. 8. Sit. 131.
—	Banville, poetul căruia Moulins i-a ridicat de curlnd o statue, a zis în «Prefaţa» pe care a scris’o pentru Higiena Stomacului, un mic capo d’operă: Higiena stomacului este curajul, sănătatea, virtutea, vitejia».
Ast-fel, doctorii cel mal competenţi nu recomandă ca toni-regeneratoare nutriţiunel de cît: Vinul Bravais, care a fost zadarnic şi în mod zgomotos criticat; este o prepa-raţie neimitabilă; succesul săfi este datorit numai şi numai valoarel sale, nu unei publicităţi artificiale.
„EPOCA" IjmOVIKCIE
ILFOV
In comuna VărăşcI-ObedenI, din plasa Sabaru, judeţul Ilfov, funcţionează de un an de zile şi se succedează o administraţie model compusă din o droaie de condamnaţi şi daţi judecăţel, suspendaţi şi revocaţi pentru diferite fapte. Aceşti funcţionari, şicanează şi jicnesc foarte mult interesele a peste 800 locuitori cari compun comuna VârâşcI. El comit delapidări de bani ; furturi de vite ; tllhăril; bătăi şi alte fapte infamante. Voi cita vre-o clţl-va din aceşti funcţionari model cari ai! administrat şi administrează Încă si astăzi comuna Vă-răşcl Obedenl ?
I)	Gheciu lvan primarul fost dat judecă ţel pentru art. 308 şi 154 C. P.; fost re vocat tu patru rlndurl de la Martie şi pînă astăzi ; ultima revocare, în ziua de 15 Iunie a. c. şi totuşi este din noO reintegrat şi funcţionează ca primar.
II)	De la Martie şi piuă astăzi ca notari s’afi succedat următoarele persoane onora bile :
a)	Ioan Tomescu, fost condamnat
b)	Ioan Nicolescu, dat judecăţel pentru escrocherii şi falş în acte publice.
c)	Neagu Niculescu, izgonit odată de locuitori din comună.
d)	C. PopovicI, fugit de frică din comună, de oare-ce comisese nişte furturi în unire cu primarul Gheciu lvan.
e)	Constantin Petrini, un ciomăgaş al primarului; a fost pus pe goană de către locuitori.
f)	Anghel Georgescu, a fost atacat de primar in ziua de 19 Iunie, chiar in biroul primăriei din cauză că denunţase mal multe abuzuri ale sale
g)	Astăzi funcţionează ca notar un anume fratele Horatiu Săseanu, care la prima zi a venire! sale In comună, Într’o stare de beţie, a declarat mal multor locuitori că este trimes ca să pună la rezon pe toţi a cel cari vor reclama pe primar.
Ca perceptor comunal a funcţionat mal iutiitl un anume Mihalache Ionescu care a fost condamnat de Curtea de apel din Bu
cureştl la 15 zile Închisoare, prin decizia No. 11.
După acesta a funcţionat un anume Craiu Iordan, care a fost dat afară din servicitî ca incapabil.
,'3 pupă acesta a fost numit din noii Mihu-adhe Ionescu care, lu urma unei reclama-iunî din partea locuitorilor, a fost din noii revocat din funcţiune. După acesta, In fine, s’a numit un anume Ion Zanfir, un pungaş extraordinar care este şi dascăl la Biserică, supranumit şi dascălu-Ceapă, fiindcă a furat vre-o 500 ocale ceapă de la învăţătorul M. Velescu.
Şi ştiţi cine este acela care patronează je ‘numiţii pungaşi, tilharî şi condamnaţi, ieţivî, bătăuşi şi ciomăgaşî?
Este onorabilul d. Iancu Procopie-Dumi-treseu, proprietarul moşiei învecinate unde dafi fuga de se adăpostesc toţi iuncţionaril model.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	Vineri, 2 Octombrie, a. c. la ora 1 p. m., Academia Română va ţine şedinţă publică.
D. V. A. Urechiă va citi următoarele comunicări istorice:
a)	. G. Lazăr rechemat în Bucurescî in 1822;
b)	lord. Golescu cerlnd lui Kiselef publicarea gramaticei şi dicţionarului limbeî ro-mîne ;
c)	. Oasele Iul Mateifl-Vodă rămase fără sepultură lung timp;
d)	. Edilitatea şi finanţele sub Caragea.’
*	D. Gheorghe Savian, primarul comunei Ocnele Mari, din Vllcea, şi-a dat demisiunea din această funcţiune.
*	D. Vasile Badea a fost numit comisar a punctul Pardiua, din judeţul Tulcea.
Evacuarea Cubei
Caneea, 30 Septembrie. — Răspunzînd la cererea Porţii de a putea lăsa o gar-niaonă suficientă în Creta, amiralii au declarat că în urma experienţelor făcute la Candia, guvernele lor ai* trebuit să persiste în retragerea complectă a trupelor turceşti.
Amiralii ai* decis să nu permită debarcări di gsnsrali turci, însărcinaţi să ia măsuri pentru evacuarea.
Caneea, 30 Septembrie.— Poarta, ntfă-cîni nici o alusiune la plecarea amploiaţilor civili, amiralii ai* propus guvernelor Ier să considere consimţimîntul Porţii în această privinţă ca un fapt îndeplinit.
DIVERSE
DIN ŢARA
Sinucidere—Locuitorul Frantz Tonciu.'din comuna Vulpeşti, judeţul Argeş, s’a sinucis alaltă-erl seară În easa sa, tăindu-şl pintecele cu iu cuţit.
Nenorocitul a fost găsit întins jos, într’un lac de slnge, cn abdomenul deschis şi cu maţele afară. El a sucombat după dte-va’ ore de suferinţă îngrozitoare.
Din cercetările făcute s’a constatat că nenorocitul era cam dezechilibrat la cap şi că din cauza alienaţiunel mintale şl-a pus capăt zilelor,
In urma îndeplinirilor formelor legale, parchetul a autorizat înmormintarea.
TtlliArle.— Din Craiova ni se anunţă că In comuna Padea, judeţul Dolj, s’a săvîrşit, zilele trecute, o tilhărie fără seamăn.
Iu lipsa primarului comunei de acasă, individul Florea PledoiaşI, din acea comună, s’a dus In casa primarului, unde găsind pe soţia acestuia singură, a bătut’o şi torturat’o piuă ce nenorocita a pierdut cunoştiinţa. Tilharul a spart apoi o Iadă din casă, de unde a furat o însemnată sumă de bani şi mal multe scule.
Clnd primarul s’a întors acasă, femeia lui îşi da sfîrşitul. Nenorocita a murit după dte-va ore de la îngrozitoarele torturi ce a suferit de la tîlhar.
Luîndu-se măsuri imediate de urmărire, criminalul a fost prins In apropiere de sat. El a fost înaintat parchetului.
Înecat tntr’o fiul luă. — Păstorul Bucur Cimpulungeanu, din comuna Chiseletu, judeţul Ilfov, a fost găsit înecat într’o flntlnă din marginea satului. Nu se ştie încă dacă Bucur şi-a dat singur moartea, dacă această nenorocire este datorită unul accident, sau dacă e vre-o crimă la mijloc.
Autorităţile locale cercetează.
Crima din MiceştI.— Din Cîmpulung ne vine ştirea că o crimă s’a săvîrşit, zilele trecute, în comuna MiceştI, judeţul Muscel.
Locuitorul G. Bolovan din acea comună, pe clnd se ducea la cinip, a fost intlmpinat de fraţii Simion şi Gheorghe Arsenică, cari s’aQ năpustit asupra lui şi 1’aQ lovit cu ciomegele In cap, piuă 1’aG ucis.
Criminalii aO fost arestaţi şi înaintaţi parchetului.
DIN STREINATÂTE
Fn velodrom tn flăcări. — In Alger, zilele acestea a luat foc velodromul de pe platoul de la Sanlii-re, Toată clădirea era de lemn şi avea o lungime colosală.
Flăcările s’aO întins şi lu vecinătate, la nişte stlnjenl cu lemne, mal mult de 5000, cari afi fost prefăcuţi în cenuşă.
Toate încercările pompierilor ati fost zadar nice ca să stingă focul.
Velodromul, locul unde acum iu urmă servea de întruniri electorale, a lbst tot distrus. Pagubele sunt foarte mari.
Greva lucrătorilor din Paris
Paris, 30 Ssptembrie.—Antreprenorii de lucrări al oraşului Paris afi acceptat so ■naţiunea adresată de prefectul Senil şi s’afi angajat să plătească lucrătorilor 60 de centime pe oră.
Paris, 30 Septembrie.—Se asigură că tntr’o întrunire a biuroulul sindicatului ce s’a ţinut aseară în secret, 15 membri ar fi votat pentru greva generală şi 15 contra.
Paris, 30 Septtembrie. — Numărul şantierelor unde s’a reluat lucrul de dimineaţă a crescut In mod simţitor. — Probabil că numărul va creşte Încă după amiazl. — Nu se semnalează nicl-un incident.
Paris, 30 Septsmbrie. — Miuistrul de co merţ a primit pe preşedinţii consiliului mun cipal şi consiliului geueralşi le-a declarat că, cu toată dorinţa sa de a vedea termiutu
Avem plăcuta satisfacţiune de a a-nunţa cititorilor Epocef, că peste cUe-va zile vom inoepe publicarea tn foileton a unui roman Istoric original,
luat din Istoria noastră contimporană.
Romanul intitulat
Căpitan Costache
este datorit unuia dintre tinerii noştri scriitori, destul de eunosout publicului romîn, şi este rodul unei munci îndelungate şi conştiincioase, pe care cititorii vor şti să o preţuiasaă aşa cum se cuvine.
Căpitan Costache
mîna de fier a Agiei, de la 1848, şi eroul romanului cu acelaşi nume, a fost unul dintre personagille cele mai sălbatice şi mai odioase, de care ne vorbeşte Istoria pînă acum. Împrejurul acestui personaj, autorul face să se desfăşure întreaga revoluţie tle la 1848, sub adevărata ei lumină, cu toate personugiile marcante cari au insufitţil-o.
Pe lîngă interesul istoric pe care
Căpitan Costache
îl prezintă, cititorii vor găsi toate însuşirile unui roman frumos: peripeţii triste sau pline de haz ; o acţiune vie, tablouri şi scene duioase, într’un cuvînt tot ceea-ce poate să ofere o operă literară de valoare.
Nu ne îndoim că numereasele şi costisitoarele jertfe pe cari le-am făcut spre a dobîndi acest roman original, vor fi răsplătite de cititorii noştri, spre a ne da curaj să continuăm şi pe viitor în această întreprindere folositoare lor, şi pe care Epoca o inaugurează.
du se greva, tot nu poate face nimic acum.
Cel doul preşedinţi al delegaţiunel greviştilor s’afi dus apoi să roage pe ministrul lucrărilor publice, care a declarat că nu poate interveni în mod oficial pe lingă companiile de drum de fier.
Paris, 30 Septembrie.— Viitorul consiliu de miniştri se va ocupa de diferite cestiuul administrative privitoare la grevă, de care biurourile consiliilor municipal şi general s’afi întreţinut azi cu d. Brisson.
Sfîrşitul apropiat al grevil se consideră ca sigur.
NUVELA
Naivitate
Era Duminică,eînd bunul mefi amic. .Jean C... asculta la operă, tntr’un fotolifl de orchestră, delicioasa musică din Dame Blance. El se găsea alături de două femei, dintre caii una tlnără şi cea raită bătrlnfi: Mama şi fiică sa.
După primul act, cele două femei schimbară locurile şi tlnăra fată se găsea alături de amicul mefi, un băiat tlnăr şi frumos. De două ori, In timpul actului care urma, tinăra vecină, încurajată, probabil, de mama sa, lăsă sâ-I cadă programul jos, ca să-l silească pe Jeau să i-1 ridice.
Cîte-va clipe, — în urma unor priviri reciproce şi foarte semnificative, — şi o con-versaţiune se angajâ între cele trei persoane, cari, la sfîrşitul representaţiunel, se despărţiră, dlndu-şl îutîlnire, pentru a doua zi, seara, acasă la cele două femei.
Era unul din cele mal ordinare mijloace de înttluire!...
Tatăl, şef de biurofi la ministerul de a-gricultură, avea aerul unul om cum se cade şi complecta perfect acest trio.
Seara se petrecu încet şi foarte răfi.
Şedinţele contiuuară regulat şi cu ele fricoasele avansuri şi propuneri matrimoniale, cari de abia erafi în floare.
Cu toate acestea, tlnăra fată părea foarte rece la curtea asiduă pe care amicul mefi,— intrat tn horă,—i-o făcea. Ea nu răspundea de cit foarte indiferentă la chestiunile pe cari i le puueafi părinţii săi şi la declaraţiile arzătoare ale amantului sâfi.
O enigmă plana în această afacere. Viitorul mire, căci părinţii voiafi eu orî-ce chip să-şi dea fata după el, începu chiar a se desinteresa de iubita sa, ctud într’o buuă dimineaţă află cauza pentru care idealul lui se arăta aşa de ghiaţă.
Jean se pregătea să plece, cîud se auzi uşa desehiztudu se.
Era tînăra fată, care intra In odae. Tre-murind de emoţiune şi roşie ca un rac, de hazardata sa vizită, în odaia în care nu se găsea de cit amicul mefi, ea se aşeză pe un scauu pe care Jean i’l oferi în grabă.
—	Cum, d stră, aici ? întrebă Jean.
—	Da, efi.
—Cărei neaşteptate hot&rtri daloresc fericirea aceasta ?
—	Oh 1 Te rog, nu mă judeca răfi, domnule 1 răspunse tînăra fată care Jucepu să se mal liniştească puţin.
—	Efi să te judec răfi ?.. Te iubesc prea mult, pentru a face aceasta, drăguţa mea Îngeraşul mefi, păsărică mea...
—	Efi nu vă urăsc...
—	E puţin I...
—	Şi n’aşî dori de cit să mă căsătoresc cu d-ta.. dar...
—	Dar?...
—	Nu ştifi cum să-ţi spuu, Efi slut o copilă care nu cunosc viaţa...
—	Spune, te rog, totul.
—	Nu mă voifi căsători de cit cu un lucru... care...
—	Care ?
—	Vedeţi, continuă tlnăra fată, am spus o enormitate!
—	De loc, d-ră, n’aţl spus nimic pînă acum.
Dar cine v’a dat această idee ?
—	O amică a mea, căreia i-am eoufiat totul, mi a spus că am să fac copil...
—	Amica d-lale a exagerat!
lâduiond ©oale.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
a ajuns la înălţimea unei dogme. Ar ti imposibil ca Franţa să rămlnft ast-fel divizată, ca pasiunile politice să absoarbă totul, principiul autorităţii să fie zilnic lnmormlntat. şi să se slăbească armata şi instituţiile pe cari se bazează siguranţa naţională. Şi, a- ' daugă MtHine, duşmanii noştri n’aă lievob' să ne declare războia, ci se pot mulţumi asistlnd ca martori la nimicirea noastră.
Sfîrşind, M61ine Îşi apără politica sa, care a fost o politica paşnică.
Depeşile de azT
(Serviciul * Agenţiei Romtne*)
Paris, 30 Septembrie.—Contraria ştirilor unor ziare asupra relaţiunilor încordate dintre comisarii păcii, spanioli şi americani, se asigură că comisiuuea nu s’a ocupat pină acum de cit de datoria Cubei.
Mowsa, 30 Septembrie. — MM. LL. aa plecat la Veneţia, unde vor sosi mline de de dimineaţă.
Viena, 30 Septembrie. — MM. LL germane aa trecut seara pe aci, mergtnd la Veneţia.
ULTIME 1NF0RMATIUNI
lunelor Iulie şi August, biblioteca centrală a statului a fost visitată de 1357 persoane.
Acela dintre aceste 1357 de persoane cart, vizitlnd biblioteca, aa văzut măcar o* dată acolo pe d. C. Dimitrescu-IaşI, directorul bibliotecel, sunt rugate cu insistenţă să dţeacă pe la redacţia noastră, unde vor primi o bună recompensă.
Studenţii facultăţii de medicină din laşi, In urma definitivei hotărlrl a justiţiei tn a-facerea d-lul dr. Bejan, vor adresa ministrului instrucţiei un memoria certnd reintegrarea profesorului dr. Bejan In demnitatea de medic şef al spitalului Maternitatea, pentru ca ast-fel cursurile clinice să nu sufere nimic.
Colectiviştii au ţinut aseară o întrunire în Dealul Spirei, la nea Niţă Sterie.
Au asistat mai mulţi nealegători de cit alegători. A vorbit şi d. Robescu, primarul, care a recunoscut că a făcut *greşeli», dar că pe viitor se va purta bine.
Intrunireas'a eflrşitcu un enorm scandal.
D. deputat Orleanu, primind a figura In capul listei colectiviste la alegerile comunale din Galaţi, prefectul Zorilă nu mal demisionează din postul săfi.
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Dreyfus
Horelaţlnnlle tuf <Petit Journal»
Ziarul Petit Journal a publicat zilele trecute o lungă istorisire pe care i o făcea unul din corespondenţii săi, sub titlul: «Din insula Dracului la Moul-Valerien,—O lovitură de Stat pentru Dreyfus».
Cu detalii amănunţite, acel articol spune că d. Mouttet, care a fost numit guvernator al Guyanel, a fost Însărcinat cu acest post, tiind-că guvernul se bizueşte pe dlnsul pentru realizarea unei combiuaţiunl machiavelice, care ar consista In ridicarea in mod secret a lui Dreyfus în insula Dracului şi transportarea lui Iu mod secret mal IntliO la fortul Bayard, la vărsarea Charen-tel şi apoi la Mont-Valirien. In sprijinul a-cestor revelaţiunl, Petit Journal publică harta insulei 016ron cu vărsarea Charantel. Termintud, corespondentul numitului ziar, se exprimă astfel:
«Orl-ce s’ar crede sati s’ar dori In regiunile guvernamentale, noi am crezut că cel mal bun mijloc pentru a Împiedica realizarea combinaţiunilor nesănătoase, este a-cela de a le face imposibile prin cea mal largă publicitate. Suntem convinşi că publicarea acestui plan este o contra-otravă infailibilă».
in adevăr, o notă publicată de «Agenţia Havas», expli ă motivele deja cunoscute pentru care d. Mouttet, nu va lua parte la complotul destăinuit de Petit Journal.
«Suntem autorizaţi, spune acea notă, să declarăm, că toate aserţiunile reletive la rolul administraţiunel coloniale, apărute în-tr’un ziar de dimineaţă, sunt fără nici un fundament.
«D. Mouttet, noul guvernator al Guyanel, care a stat cincl-spre-zece luni la Cote d’I-voire, nu-şl va lua în posesiune noul post de cit după un concedia de şease luni pe care il va petrece în Franţa, ceea ce amină întoarcerea sa In Guyana pînă In luna Martie anul viitor».
Octnone»fraţii antirevizioniste
Alaltfterl, 28 Octombre. preşedintele Re-publicel trebuia să prezideze cursele pentru Orand prix Municipal la Longchamps Liga patrioţilor, organizată de Drumont şi Rochefort, dimpreună cu societatea clericală «Labarum» pregătise mari demonstra-ţiunl pentru preşedinte şi contra ministerului, precum şi contra revizuirel. Corni!e-tele ce s’aă format în punctele Neuilly, Pantin, Vincennes şi Saint Denis. aveaţi însărcinarea să trimeată mulţi partizani la Arc de Triomphe, Rond-Point, în cîmpiile Elisee şi la Caccadă, pentru a striga : «Trăiască preşedintele! Jos cu Brisson! » Membrii «Ligel patriotice», precum şi grupurile antisemite şi tinerimea royalistă ’şl daseră lntlluire la locurile anumite. Insă Felix Faure nu veni la curse, şi ast-fel demonstraţiile nu avură loc.
Atacuri contra
Mal multe jurnale cer să se ia măsuri contra «Ligel patrioţilor», ce fusese desfiinţată la 1889 din cauză că luase parte la scaudalurile bu’angiste.
Guyot în Si&cle zice că această asociaţie este Maffia franceză. «Liga patrioţilor», nu-I numai anti-republicană, dar este chiar o a-sociaţie criminală, căci conspiră în contra Republicel, şi vrea să organizeze un războia civil. E de datoria guvernului să dizolve a-ceastă societate.
Aurore scrie: «Cavaiguac voia să fie arestaţi toţi partizanii revizuirii, să fie judecaţi de Senat şi deportaţi. Dînsul a expus acest plan în consiliul de miniştri. Acum e vorba de alt-ceva. Partida militară clericală care se vede perdutâ dacă evenimentele îşi vor lua cursul lor normal, vrea să apeleze la violenţă, la spaimă, la ucidere. Hotărlrea e luată. In două rîndurl s’a făcut Încercarea de a-1 ucide pe Piequart. Lemereier Pieard a fost gîtuit; în mina Iul Henry, s’a pus briciul... Fără îndoială, nici unul din cel înscrişi pe listă nu se va da îndărăt. Dar avem datoria să arătăm lumel pe ce mîinl poate îucăpea Franţa înlr’o bună dimineaţă : pe mîna falşificatorilor, înşelătorilor, trădătorilor şi chiar ucigaşilor. Mline, poate, Parisul va vedea repetîndu se aceleaşi scene sîngeroase cari s’aîî jucat sub presidenţia lui Roşa. In miinile Iul Brisson zace soarta Franţei, dar Brisson e ’nconjurat de trădători. Miniştrii săi, ca Chanoiue, Sarrien, Lockroy, îl trădează în consiliu de miniştri; poliţia sa îl trădează pe stradă. Momentul e decisiv ; Brisson trebue să se grăbească.»
Itculainulrite lui CameUa
Corriere di Napoli aduce noi destăinuiri ale lui Casella. Casella ar fi auzit chiar din gura lui Panizzardi, la 13 Ianuarie 1898, că acesta l-ar fi rugat prin scris pe Schwartz-koppen să vorbească; altminteri, mal curlnd safl mal Urziţi va vorbi el Însuşi. Panizzardi reveni apoi asupra cunoscutei scene, cîud Esterhazy se duse la Schwartzkoppen, înarmat cu un revolver, spre a 1 sili să 1 descarce de ori ce bânuell, recunoseînd în public că Dreyfus a fost spionul sâă.
In repeţite rîndurl, Ponizzardi s’a pltns Iul Casella de purtarea ataşatului german, zicînd că acesta trebuia să descopere adevărul şi să mărturisească cum că nu Drey-fus, ci Esterhazy a fost ani de-a rlndul spionul lui, şi chiar după condamnarea lui Dreyfus.
«Pe mine» strigă Panizzardi, «conşitinţa nu m’ar fi lăsat să dorm nici 24 de ore. M’aş fi dus in grahă la regele mefl, rugln-du-1 să’ml acorde concedierea, pentru a da totul în publicitate, şi toţi ofiţerii italieni ml-ar fi înlesnit aceasta.»
Casella va depune sub jurămlnt aceste declaraţii, cu ocasia procesului Zola sad la revizuirea procesului Dreyfus.
Mliacuraiel lai Meline
Agenţia Romînă ne-a transmis in resu-mat discursul pe care fostul ministru-pre-şedinţe MMine l-a ţinut îutr’una din serile trecute, cu ocazia unei festivităţi.
Mdliue a vorbit despre situaţia în care se găseşte Franţa actualmente, zicînd că societatea burgheză e divizaiâ ; lupta e dusă cu multă patimă şi sectarismul în politică
Remanierea ministerială
M. S. Regele aprobtnd remanierea ministerială hotărîtă eri dimineaţă, de către consiliul de miniştri, d. C. Stoicescu a plecat azi dimineaţă, la erele 7 şi jumătate, la Sinaia ca să presteze legiuitul jură-mînt.
*
* *
Monitorul Oficial, car« trtbuia să a-pară aeî dimineaţă, §i-a tntîrziut apariţia pină după amiaet, după depunerea jurămtntuluî d-lul O. Stoicescu, ca să poată anunţa în mod oficial retragerea d-lul Oegu Cantaoueino şi remanierea ministerială.
*
* *
Aflăm că d. G. D. Palladi a consimţit la trecerea sa la ministerul de flnance cu condiţia ca proiectele de legi, pe cari le-a întocmit d-sa, să fie adoptate întocmai de d. Stoicescu; în special proiectele privitoare la instituirea unei comisiuni legislative, la întinderea inamovibilităţii în magistratură asupra procurorilor generali, a j idecătorilor de instrucţie şi a judecătorilor de şedinţă, proiect care in nceluşl timp prevede şi suspendarea provisorie pe timp de zece zile a Inamovibilităţii preşedinţilor de tribunale.
Aflăm că liberalii-democraţi vor convoca, pe Duminică, o întrunire publică în Capitală.
Unirea, organul mitropoliei romtne unite din Blaj, propune să se serbeze, tu Februarie, jubileul de 200 ani de cînd o parte a romlnilor din Transilvania şi Ungaria afl trecut la unire.
Ca eternisare a jubileului, organul clerical propune : îuălţarea unul monument al unirel in pieaţa Blajului, introducerea că-lindarulul noii tn biserică şi prefacerea organului săptăminal Unirea, In organ cotidian.
Eri, pe cînd d. Th. Ptnciulescu, se dădea jos din tramvay, pe calea Şsrban Vodă, a fost atacat de agentul colectivist Ghiţă Georgescu, un om al lui Palade şi cumnat cu ipistatul de la secţia 36. Hainele, pălăria şi umbrela d-lui Penciulescu au fost rupte. In aeelaş limp însă aii intet-venit mai mulţi cetăţeni, cari, revoltaţi de sălbateca agresiune a agentului colectivist, i-uu tras o lecţie pe care şi o va aduce mult timp aminte.
De fapt nu nenorocitul Georgescu este de vină, ci patronul său Palladi, care um-blînd din circiumă în circiumă, unde se îmbată ca un beţiv ordinar, asmuţă apoi pe agenţii săi în contra cetăţenilor.
11 facem dar atent că pe dînsul îl facem răspunzător pentru toate agresiunile n no ociţilor plătiţi ca să atace lumea.
Un neruşinat
Este vorba de d. Haret.
Profesorii universitari din Iaşi, întruniţi Vinerea trecută, spre a alege pe rectorul Universităţii, au dat sufragiile lor d-lor Culianu, A. D. Xenopol şi Car a jani.
D. Culianu, rector al Universităţel ieşene de mat bine de 10 ani, a obţinut 24 de voturi, d. Xenopol 22 di voturi şi d. Ca-rajani 17 voturi.
Ce face d. Haret P
Cea mal elementară cuviinţă îi impunea să confirme ca rector pe d. Culianu, care a obţinut cele mai multe voturi şi care, după cum am spus, de mai bine de 10 ani, ocupă această înaltă demnitate.
In loc de toate acestea, dobitocul din capul ministertilui de instrucţie numeşte rector pe d. A. D. Xenopol, care nu a obţinut de cit 22 de voturi.
Cu această necuviinţă, neruşinatul Haret ’şl-a dat arama ps faţă.
Vom reveni.
Comuna Buzăiî e în faliment !
Ziarul Vocea Buzăului, din localitate, anunţă că administraţia financiară a judeţului a pus secuestru pe veniturile comunei Buzău, pentru plata subvenţmnel pompierilor pe anul trecut şi anul curent, în sumă de 64,000 lei. Pe Ungă acest secuestru al statultii, a mai înfiinţat secuestru pe veniturile comunei şi Cassa de consemnaţinnl, pentru neplata ratelor împrumuturilor efectuate de comună la acea casă.
In acest hal a ajuns comuna Buzău sub administraţia d lui Nicu Constanţi-nes cu şi cu toate acestea d-sa are curajul, să te mai presinte din noii, ca să ceară voturile alegătorilor.
Voinţa Naţională anunţă că In cursul
Romlnii fruntaşi din Oradea mare ati înfiinţat în localitate o secţiune a Asociaţiu-uel transilvane pentru literatura şi cultura poporului romîn.
In urma Incetărel din vieaţă a A. S.
R.	Principesei Marja de Prusia, soţia A.
S.	R. Principelui Albert de Prusia, Regent de Brunswisk, curtea MM. LL. Regelui şi Reginei a luat dolifl pe timp de 3 săptămînl, cu începere de la 27 Septembrie.
Opinia din Iaşi anunţă că iu întrunirea de Marţi seară a comitetului clubului conservator, s’a hotârît Intre altele numirea unul comitet electoral cu depline puteri pentru a alcătui lista candidaţilor şi a lua toate măsurile ce va necesita lupta electorală.
Acest comitet electoral este compus din d-nil Gr. Gogălniceanu, dr. Filipescu, colonel Profiriu, D. Greceanu şi A. Bădărăă.
S’a admis asemenea un mare număr de membrii noifi printre cari d-nil G. Ropală, I. Simionescu avocat, I. Constantinescu profesor, Lascar Siou, C. Car am fii, avocat, C. Negri, avocat, căpitan Dimcea, E. Iv!ef, veterinar, C. Codrescu profesor, etc.
D. Haret a adresat o circulară rectorilor universităţilor din Bucureşti şi laşi, cerîn-du-le să ia măsuri în contra străinilor cari ar fi ocupind posturi pe lingă catedrele universitare, în special la medicină.
Comitetul «Societăţii profesorilor secuH-dari din Romînia» a hotărît ca serbarea distribuirii premiilor, clştigate la concursurile din Iunie ale societăţii, să se iacă la 24 Ianuarie.
Inginerul arhitect al judeţului Ilfov, d. Le-boeuf, a lost înlălurat.
Parieni însă că peste clte-va luni va fi readus la Ilfov.
In vremea aceasta, afacerea pietrişului— aşa cred cel puţin vinovaţii — va li «aranjată».
N’ar putea d. ministru de interne să ne spuie ce e cu această afacere, de care vorbeşte tot judeţul?
Banditisme poliţieneşti
Un nemal pomenit fapt de banditism, să-vîrşit de comisarul Iliescu, de la secţia 30, şi de şleahta agenţilor săi, s’a săvlrşit eri, In strada Aurora dm Capitală.
La No. 4 bis din acea stradă, d. Ştefan Iouescu, proprietar şi comerciaut, clădeşte o casă. Pentru această clădire, proprietarul a obţinut de la primărie autorizaţie In regulă, a plătit taxele cuvenite şi planurile clădirel aă fost vizate de serviciul tecnic al primăriei.
Cu toate că formele cerute de regulamentele comunale aă fost strict îndeplinite, zbirul poliţienesc, comisarul Iliescu, căuta prin toate mijloacele a face şicane d lui Ionescu.
Comisarul comunal. In unire cu zbirul poliţiei. In nenumărate rîndurl a venit să controleze autorizaţia de clădire, dar găsind totul în regală n a putut face uimic.
Zbirul însă nu s’a dat învins.
Eri, după amiazl, un ipistat de la secţie se prezintă la d. Ionescu şi ÎI spune că d. comisar il chiamă la secţie cu planurile clădirel şi cu autorizaţia. Planurile şi autorizaţia fiind la antreprenorul clădirel, care, în acel moment lipsea, d. Ionescu răspunde ipistatulul că nu poate merge din acea cauză, dar că pe dată ce va veni antreprenorul i le va aduce.
Profitlnd de această ocaziune, zbirul auzind răspunsul adus prin ipistat, vine in persoană la clădire, însoţit de doul sergenţi de stradă şi de doul ipistaţi.
Cum vede pe d. Ionescu, zbirul începe să-l înjure şi să 1 ameninţe cu bătaia, pentru că a depus cărămidă pe trotuarul stradel.
La protestările legitime ale insultatului, zbirul poliţienesc se înfurie ca un sălbatec, dă ordin sergenţilor să dea jos cărămida şi el singur strică varniţele, sparge ciurul de nisip de la clădire. Un adevărat vandalism. Bietul proprietar se uita cu jale cum sălbatecii 11 distrugeau averea şi intr’un moment de supremă indignare, spune comisarului că aceste fapte sunt cu totul ilegale.
Atlt a trebuit zbirului.
Pretexllud că aceste cuvinte l’afl ultragiat în exerciţiul funcţiuuel de distrugător al averel cetăţenilor, zbirul se repede asupra d-lul Ionescu şi-l ia la bătae. Sergenţii de stradă şi ipistaţii se reped şi el asupra bietului om, II rup hainele de pe dlnsul şi Îl tlrăsc piuă la secţie.
Aci, altă bătae.
Comisarul, rămas singur cu d. Ionescu, l’a bătut pină la slnge.
D. Ionescu are mal multe leziuni pe faţă şi pe corp ; şi a scăpat din inîinile bătău-
şului cu hainele rupte şi cu ochii umflaţi de palme.
Uu domn medic a văzut starea bătutului şi a constatat priutr’un certificat medical leziunile corporale.
D. Ionescu a făcut o pllugere la parchet In contra zbirului comisar Iliescu.
Hotărlt lucru, poliţia d-lul Caton Lecca este o poliţie model.
Anunţăm cu multă părere de răii Jincetareu din viaţă a d-lul Alexandru Miriuescu, tatăl d-luî dr. M. Mirineseu, cunoscutul medic din capitală.
Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: Mersului trenuril»r9 Bursa Bucureşti, Vosnita Bietei, Buletinul cerealelor şi Buletinul meteoroloffic ce inserăm pe pagina IV.
ULTIMA OKA
Monitorul Oficial, care trebuia să apară azi dimineaţă, de ţi a a-părut la orele 2 ţi Jumătate după amiazl, nu conţine decretele relative la numirea uouiior miniştri*
Acest fapt a produs oare-care sensaţie iu cercurile politice, ţi a dat naştere ia mal multe versiuni.
Se afirmă eă 91. S. Regele ar fi refuzat să aprobe remanierea ministerială iu condiţiile in care s’a făcut.
Se vorbeşte ou insistenţă, despre demisia d-lul general Berendel, ministru de războiţi.
, PROPRIETATEA
NICULESCU-ANORONACHE
DII OOLENTIHA
De vînzare în loturi micî
lŢn leă Metrul Pătrat
Teren situat la marginea Capitalei pe ?•-şeaua Colentina-Stel'ăneştl, depărtat uumaT la un kilometru de ia barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă, prezentind o admirabilă privelişte asupra Bucureştilor.
Mal este de vînzare terenul din partea stîn-e* a căleî ferate Bncareştl-Constanţa, foarte favorabil şi pentru instalaţiunl de fabrici, în care ■cop s’a rezervat terenul necesar pentru o gară (haltă).
In zonele rezervata pe dreapta şi stingă calei ferate preţul variază intre lei 1.50 şi lei 2.25 de metru pătrat.
Terenul ce se vinde este în afară de zona de servitute a fortificaţiilor, fiind în imediată apropiere de Colentina.
Această localitate va cîştiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de tramway, care va merge pină la Zalhana şi al cărui traseQ este încă în studio. S’a rezervat loc pentru : parc, şcoală, biserică, cimitir, piaţă şi primărie.
Biserica va fi construita de proprietari cu cheltuiala lor îndată ce 3 părţi din loturi vor fi vîndute.
VInsarea se face în loturi de orl-ce întindere, plătibile în 4 ani şi tn 4 rate pe an din 3 in 3 luni.
A se adresa d-lul
Căpitan GH. I0ANIN
Strada Surorilor, Vo. 97
visăvis de biserica Popa Chiţu Doritorii de a vizita localitatea găsesc tram-care spre a-I transporta de la capul liniei traiu-wayulul din calea Moşilor şi pină la localitate în fie-care Duminica.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicaţiuue;
Serviciul «Agenţiei Romlne»
Paris, 1 Octombrie.—Cea. mal mare parte a ziarelor consideră greva ca terminată de lapt. Cîte-va exprimă speranţa că mline nu va mal lipsi nici un lucrător de la şantiere.
Paris, i Octombrie. — Matin asigură că chiar de acum s’ar fi decis să se părăsească urmărirea lui Piequart pentru falş-, colonelul va fi urmărit numai pentru întrebuinţarea falşului.
Piequart continuă să se apere în mod energic. Din ancheta făcută ar rezulta că mai mulţi ofiţeri de stat major cunoşteau şi aprobau sforţările lui Piequart de a prinde pe Esterhazy.
+
Eeaterina Miriuescu, Maria şi major Gheor-ge Mirineseu cu copil, Maria şi doctor Miliail Mirineseu cu copiii, Benone Miriuescu, Maria Protopopescu, Maria Stelian. Maria Pă-tărlâgeanu, Andrei Bâlănescu, Maria şi Eniu Bălteanu cu copiii, Zoe şi Iou Euescu, tu durere anunţă încetarea diu viaţă a prea iubitului lor părinte, frate cumnat şi uuchiO.
ALEXANDRU MIRINESCU
în etate de 79 ani
Amicii şi cunoscuţii sunt rugaţi să bine-voiască a asista la ceremonia funebră ce ’ va avea loc Vineri 2 Octombrie orele 3 p. m. la cimitirul sf. Vineri.
Aceasta drept invitaţiune.
Tribunalul de Notariat
L\5;i 20 Octombrie a. c. se vinde locurile din Bulevardul Uarol Xo.25,27 şi 29
(lingă coloana de marmură).
Sit. 130
D-nul Miliail Iordanian funcţionar la administraţia financiară a judeţului Iaşi a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Iordanian» a celui de «Dumilrescu» spre a se numi «Miliail Dumitrescu Iordanian»
D-nul Constantin Ion, funcţionar, din comuna Elisabeta Doamna, judeţul Roman a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele sâO patronimic de «Ion» a acelui de «Apostoleanu» spre a se uumi C. I. Apostoleanu».
D-nul I. Georgescu, comerciant din Bucureşti strada Milial Vodă No. 1 a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui $ăă patronimic de «Gheorghiu» în cel de «Georgescu» cum semnează actualmente, spre a se numi «I. Georgescu».
D-nul Nicolae Popescu institutor la şcoala No. 2 diu Buzătt a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele sătl patronimic de «Popescu» a celui de «Movi-leanu» spre a se numi «Nieolae Popescu Movileanu».
D-nul Petre Cureumeli telegrafist la C.
F.	R. din oraşul Buzătt a făcut cerere la acest minister pentru srhimbarea numelui săfl patronimic de «Curcumeli» lu cel de «Dumitrescu» spre a se numi «Petre Dumitrescu
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor iuteresaţl, cari ar voi să facă opoz ţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Maison Nouvelle
MODE
8.—Strada Regală. —8
Are onoare ele a Informa pe eleganta etu clientela eti a aduo (•(■/<• mai frontoane modele de ttdlârti create de modistele cele mal renumite din Paria, Sit. 123 —fTB—MBK
a
POUGUE S
j
Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstitnantă ANEMIA - DISPEFSIA - DIABETUL
De patru secole lacom S»int-M,eger la Pouguea este cel mal universal apreciat «te rittrc Doctori
CARABAN A
SALĂ BRAGA OIRU
JOI 1 OCTOMBBUE 1&9S Ora 8 ţi juin. seara
Primul Concert «le deschidere
dat de Orchestră de sub conducerea D-lul 0. PORSCH
Vor urma regulat concerte în fie-care seară.
Duminicile de la orele 4 şi jum. pînă la 6 jum. concerte de Promenadă cu 50 bani intrare, seara intrare liberă.	Sit. J28
Din cauza retragere! din Comerţ a D-lui H. OEHIBERG «lin 8tr. Uarol No. O
vis-a-ris de clădirea noulaî Palat a! Mtoatelor
s’a cumpărat şi se vinde cu 27°/o sub cost
Vînearea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mai ef-tin de cit ori unde Mobile fine şi bune, în diferite stiluri.
Aranjamente complecte de dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantezie. Depozit mare de garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc.
www.dacoromanica.ro

EPOCA
Oomralesoenţa
Convalescent,» «ste o perioada de transiţie atra boala ţi sănătate» care reclama ÎDgrijirl mari. Cea mal mica imprudenţa, este de ajuns pentru a provoca o recădere adesea mal grava d# ctt insfiţi boala. După o boala serioasă, bolnavul este foarte slăbit ţi slngele este foarte sărăcit. De aceea precauţnmile ţi regimul sunt absolut necesare atnncia pentru restabilirea sa-naiaţel. Trebuie, deci, luate alimente uşor di-
gestibile, mărită cantitatea puţin citi puţin, fără a brusca nimic, a evita la primele eţirl, aerul umed ţi soarele arzilor.
Cit despre regim, el va trebui sB fie esen-ţialmente fortificant, şi mijlocul cel mal sigur de a vedea forţele revenind repede şi fără zdruncinealB, este de a lua vin de Quinium Labarraque, cel mal activ din vinurile de quin. quinfi.
Preparat prin procedeurl speciale Quiniumul Labarraque este un extract complect al quin-quinel, conţinlnd toate principiile active ale a-
cestel scoarţe preţioase, combinate cu cele mal minunate vinuri de Spania.
întrebuinţarea Iul Quinium Labarraque In dosa de un pBharel saQ doua de liquer, după fie-care masa este de ajuns pentru a restabili in puţin timp forţele bolnavilor celor mal epuizaţi.
De aceia persoanele slabe, debilitate de boli, munca saft exces, adulţi obosiţi de o creştere, prea reţ3de, fetele tinere ce suferă In formarea şi uesvoltarea lor. damele ce se scoală din lebu7ie, bătrlnil slăbiţi de virată; anemicii, tre-bue să ia acest medicament eroic.
Se recomanda mal cu deo'ebire convalescen ţilor eşiţl dintr’o boala grava, friguri tifoide, bronşita, pneumonie sad friguri.
* DupB expresia unul doctor ilustru Quiniumul Labarraque este cel mal energic din tonicele cunoscute.
Din cauza eficacităţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs Academia de Medicină din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, dislincţiune foarte rară ei care recomandă acest produs încrederel bolnavilor din toate
ţările. Aceest produs ss găseşte la toate drogue-riile ţi farmaciile.
In vederea eficacităţel sale suverană şi capacitatea flacoanelor sale, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mal puţin scump de cit cea mal mare parte a produselor similare, din care trebuie să se absoarbă o cantitate foarte mare pentru a obţine o mică îmbunătăţire In loc de vindecare.
Buletin Jfefeorolopic.—Observaţiunile casei A.
Menu et. comp., calea Victorel 88. pe ziua de 12 Octombrie (30 Septembrie) 1898:
Miezul nopţel .........................-(-50
7 ore dimineaţa	• ......................+0°
Amiazl..................................+10°
Înălţimea barometrică................. 759.3
Starea perului......................frumoasă
Barometrul este....................staţionar
*
Institutul Meteorologic ne comunică următoarele :
După timpul inchis, vîntos şi rece ce a ţinut erl toată ziua, cerul s’a înseninat in timpul nopţii şi frigul a devenit mal intens. In Moldova şi în partea estică a Munteniei temperatura s'a coborît sub zero grade, ajunglnd la 8 grade la Buzăft şi R.-Sărat. Barometrul care este urcat, a scăzut cu 2—3 ram. în Moldova, iar In Muntenia după încetarea vîntulul de aseară a crescut repede.
Astă-zl cerul senin, frumos, timp liniştit şi frig. Dimineaţa a căzut brumă groasă in toată ţara; la Vaslui a fost ceaţă.
JfUI'fA ZlAtiUJiUl <KBUVA>
COMTENi DASCH
_	27
CHIVA ŢIGANCA
f
" — Dacă este aşa, grăbiţi-vă d’a vă hotar! chiar astă-zl, eăol mtine iscoadele vor da de vşate. Pul toată averea mea la trebuinţa ţarii, spre a Inttmpina cheltuelile războiului.
—	Şi noi asemenea, adauseră cîte-va glasuri.
—	Dar Brînceveanu şi Constantin Cantemir, «* vor zice el ?
—	Brîncoveanu are a-şl plaţi o nelegiuire, întrerupse cu grăbire Cantacuzino, va fi dat judecăţii boerilor, un ucigaş trebue să-şi dea socoteală de sîngele vărsat.
— Brîncoveanu e duşmanul neamului meft, râspunse Mihail, mă opresc de la orl-ce liotă-rîre. Boeril aii cuvîntul. Cît despre uncliiO a făgăduit ca se va uni cu noi.
—	De ce, dar, principele Dimitrie nu se află aici ?
—	II aşteptăm cu Miclescu, răspunse Teodor, dar cunosc gîndurile fratelui meft şi răspund d« toate.
—	Vorbesc în numele tuturor, urmă un boer moldovean sculîndu-se. Voim un Domn moştenitor ; Regele va trebui să se căsătorească, dîn-du-ne ast-fel un zălog de linişte acum şi pe viitor. Dacă faima nu este înşelătoare, sîngele de Courtenay şi al Cantemireştilor se va uni cu acela al lui Vasile Lupu şi al lui Movilă...
Icoana Chivel, stearsă pîn’atuncl de gindu-
COŞNIŢA PIEŢEI
Mercur?, 30 Septembre 1898.
PâineA		30	Fasole		20
Jimbla		35	Mazere		40
Franzela ....	80	Cartofi ohlf. • • -	15
Carne de tac* •	70	Cartofi noul • • •	10
Beii		1.00	Linte 		25
Carne de porc •	90-1.00	8panao 		60
Untura .....	1.30	Conopide, buc.) •	20 — 40
Oslnza		1.30	Ardei fsuta) • • •	1.00
Purcel u ....	—	Pătlăgele (suta) * •	3.00
Berbecu ....	60	Fasole verde • • •	60
Curcanu • • • •	—	Morcovi (suta) • •	2.00
dino a		—	Ţellna (suta). * • •	8.00
Bata		—	Postârnac (suta). *	2.00
GAina		—	Varza N.		20
Crapu		40	Gulia		—
Oe«a		1.40	Sfecla ......	10
Şalău		60	Ceapa 		10
Nlsetru ....	1.40	Malai lux ....	25
Morunu ....	1.40	Pere		50-1.00
KaoT (suta) • • •	4-6.00		20—40
Ouâ (suta) • - >	5.50	Prune ......	30
Unt topit....	2.70	Struguri		«0-1.50
Unt proaspăt • •	2.4!)	Gutui ......	40
Brânză de vacă	—	Lămâi (buo.) • • •	10
Brânză Tplemea	1.00	Portocale (bno.) •	_
Smântână • • •	1.20	Rodii (buo. • • •	—
rile măririi, se ivi închipuirii lui Mihail. El
îngălbeni, stătu puţin la gîndurl; apoi se întoarse către Ruxandra şi-I zise cu glasul înecat:
—	AI bunătate, Domniţa, şi încredinţează pe boerl că chiar astă-zl, în faţa lor, are să se celebreze logodna mea cu prea iubita d-sale nepoata...
—	Principele Mihail adevăr grăeşte, boerl d-voastră...
—	Aşa dar, strigă boerul ce vorbise, trăiască Mihail şi soţia sa Anica!
—	La biserică! La biserică! adaoseră cel mal infierbîntaţl, să sărbătorim această strălucită logodnă!
Mihail deveni palid din noO şi tăcu.
—	N’al auzit, principe! îl şopti Ronsard la ureche. Nu’ţl face hotărîrea zadarnică, sad totul e perdut.
—	La biserică dar ! repetă Mihail.
In vremea asta, Domniţa Ruxandra da poruncă în dreapta şi în stingă.
Domniţa Anica, însoţită de unchiul săli, se înfăţişă în roche albă, cusută cu aur şi mătăsuri. Haina de catifea stacojie presărată de mărgăritare, împodobite eu rîs de preţ, cununa de diamante de care atîrna un văl lung, da frumuseţii sale o strălucire şi mal mare.
— Ctt e de frumoasă! zise marchizul la urechia lui Mihail.
—	Aşa, răspunse el suspinind, dar Chiva!
—	Dar Moldova! Regina te aşteaptă, adaose Ronsard...
Părintele Vasile aştepta la uşa bisericel domnescul alaift, dădu nepotului săli să sărute sfiuta Evangheliei, apoi miresei şi privitorilor. Ceremonia începu în linişte desăvîrşită.
Un fel de sgomot se făcu între slugile ce ve-nead mal in urmă. Mal mulţi esiră şi vătaful
B 4.WCIA AGRICOLA 39—30 Septembrie 1898
SUCURSALA BRÂU,A
Qrtne Anvereferm susţ.
» ParisOct.fr. 21.55 »	»	N.Sep. » 21.70
»	Amsterd. fi. 178
Secară	130
Porumb Londra susţ.
Ouă»	» ca*m
Ort	» mal slab Liverp-
AMERICA (New-York) 735/« Porumb 703/«	»
70'/»
BRĂILA
Oriă scadent k. pe ht. 73—75
Londra	susţinut
Hamburg	ferm
Pesta Oct. 11. 8.90 »	Mart.	»	9.07
»	»	>	7.00
>	»	»	4.09
»	:>	»	5.83
Liverpol calm
Qriu
» Dec. » Maiu
34 ’/• 35'/,
Lei
» mijlocid » fin Secară Porumb » roş Ort
70-77
78—82
08-74
75-79
78-81
58-07
Rapiţă nu există; sălbatică II Ovăt comun o/o k. 9.00/9.40. Superior 9.75/10.50
9	-9'/,
10	-IO8/» 11 -12-13
7'/«-8 0'/«—7 7s/«—8 5'/» —0 »/«
0 —7*/«
se întoarse cu faţa cam turburată. Căutătura ageră a lui Mihail nu pierdu nimic din vedere, de şi era cam departe; întrebă printrun semn pe credincioasa lui slugă, la care acesta-I răspunse printr’un altul plin de durere şi de teamă, dar nimeni nu vorbea. Se aştepta sfîrşitul slujbei şi o teamă cuprinsese pe toţi.
In sfîrşit, călugărul bine-cuvîntă pe logodiţi, pe boerl, şi lumea începu să iasă.
Un bărbat în vestmînt de călătorie, cu calul alb de pulbere şi stors de sudoare, era înconjurat de mulţime.
—	Ce este? strigă principeleivindu-se,ţinînd încă de mină pe logodnica sa.
—	Măria ta, adause trimisul, înfăţişlndu-I o scrisoare, Polonii afi intrat in Moldova!
O mişcare obştească de mînie răspunse acestei veşti neaşteptat».
—	Vrăşmaşul în Moldova! şi cine l'a chemat? Ce însemnează aceasta? adaose Mihail, grăbin-du-se a desface scrisoarea.
Miclescu scria lui Cantemir că Constantin, unchiul sâft, purtîndu-1 cu vorbe deşarte, ascundea legăturile sale cu Sobiesky, căruia împăratul Austriei ÎI dăruia principatele drept răsplată că i-a scăpat Viena de Turci. Sobiesky nădăjduia să-şi facă un tovarăş din Constantin, fâgăduindu-I tronul lui şi urmaşilor săi, sub recunoaşterea sa şi suveranitateaîPoloniel. Ospo-darul, între Turci, Poloni şi Brîncoveanu şi mişcarea aceasta făcută în cîşligul nepotului sSfi, nu se da pe faţă, şovăia şi se lăsa după împrejurări în partea celui mal tare, prin urmare-I înşela pe toţi. Regele Poloniei intră in Moldova şi apucă spre Iaşi, fără ca cine-va să i se fi împotrivit în drumul sătî. Domnul se retrase la Făleitt, vestind că va rămînea neutru, precum şi Dimitrie, de oare-ce viaţa Iul Antioli, (iul săti
BURSA DE BUCUREŞTI
Cursul de la 30 Septembrie
5% Renta p.	—
5%	» am. 1881 99
5*/«	»	»	1892 100*/»
5%	»	»	1893 lOO'/s
5%	»	»	1894	98'/,
4V.	»	»	1889	92
5%	>	»	90-94	92
4’/o	»	»	1896	93
4°'.	»	»	1898	93
Convertite rurale — Casa pensiunilor — oP Obl.c. B. 1883 100 57. » . >, 1890 100'/. 4V; . » » 1895 98’/» 5/j Fonc. rur. . . 995/e 47.	>	.... 92'/»
57o	»	urb. Buc. 97°/a
57o	»	»	laşi. 939/«
Banca Naţion. • 2480 » Agricola 371 » Romtniel. —
» de scont. 345 Dacia-Romînia • 469 Naţionala. • • • 519
Patria..........130
Construcţii. • • — Bazalt artificial. 400
Letea.......... —
Furnituri militare — Tramwayul nod 1200 Baia Centrală •	—
Napoleonul . • 20.03 Marka • • - • 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • ■ 2.10'/« Rubla de hîrtie 2.70
cel mal mare, răspundea de buna lui credinţă înaintea Sultanului.
Acestea eraţi veştile date de Miclescu; el mal zicea;
«Mâria-ta al nesocotit sfaturile mele, deşi e-raft întemeiate pe cunoştiinţa lucrurilor. Te rog a nu le mal socoti măcar de astă dată, căci soarta ta, a ţărel întregi atirnă de hotărîrea ce vel lua acum. Fă ca şi domnul ţării, râmll neutru. Boeril să pleee pe la casele lor, inchide-te în munţi şi aşteaptă. Alt-fel vel avea de vrăjmaşi pe Turci, pe creştini, pe Brîncoveanul şi pe neamul taft. I.asă-I să se sfîşie el acum ; la urmă vel putea să lupţi în potriva celui ce va rămînea.
«însărcinarea contesei Orlevsca acum se descopere. înainte de plecare, ml-a încredinţat cartea aci alăturată. Ţi-o trimit, poate cuprin de lucruri însemnate...»
Mihail deschise repede scrisoarea Edvigel, care nu cuprindea de cit cite-va rîndurl.
«Iţi cunosc deşertăciunea : de la tine atirnă d’a căpăta în sfîrşit coroana ce nădăjdueştl, Mihaile. Ceea-ce am făcut, pot să desfac. Po-sl|ţl daft pe Sobiesky cu zece mii poloni, amîn-doul veţi fi neliruiţl. Uită nebunatica patimă pentru o ticăloasă nevrednică de tine, care te înşală. Iţi voifi da dovezi. Nici odată n'am dorit de cît binele tăft...»
După ce cili aceste două scrisori, Mihail rămase pe gîndnrl.
Cu toţii îl împresurară, căutînd să ghicească pe faţa sa ştirile ce primise, hotărîrea ce avea să ia.
El se întoarse spre Anica.
— Domniţă, nu ’ţl fie cu supărare, te părăsesc puţin spre a împărtăşi unchiului şi boarilor ştirile primite.
MEHSVMj THKIVUMIIMjoh
Plecarea din gara de Nord		Sosirea în O.ra de	Nord
Numele Staţiunilor	Dlm.	Numele Htatluntlor	Dl ta.
Pacloaaa-C.-Lung • •	C‘0	Oalaţl-Ploeftl ....	D"
Clulnlţa-Sallgnjr • • •	6*«	O*ttnopol-Oonstanţa •	«•»
Plteţttl-Parls • • • •	7® ■>	udapesta-Tltu. • • •	5*
Ploe|tl-Ia)I		7H	Lemberg-Ploeţtî • • •	0“
Tltu-Smîrda		7M	Unghenl-Ploeştl • • *	794
PloeştT-Braşov • • •	7u	Pmeloasa-O.-Lung . • •	10“
Comana-8mîrda • • •	8»	Călăraşi-Slobozia. • *	10»»
Ploeştl-Viena ....	910	3mîrda-Oomana • • •	IO*
Plteşt^-Londra «...	n>*»)	Tecucl-Ploeştl • • • •	10»*
Ploeştl-Galaţl ....	im	O-tlnopol Oonstanţa •	1104
		Budapesta-Ploeştl • •	llto
Ploeţtl-BraţoT ....	8'*	Paris-Piteşti		11*
Clulniţa-Oonstanţa » •	8«		sear a
Oonstanţa O-tJnopol *	4“ •)	Braţov-PloeţU ....	vt»
Clulnlţatalobozia. * *	6io	Constanţa-Olulniţa * *	12»*
Ploeş’I Budapesta * •	5*«	Londra-Plteştl. • * •	4J. i)
Piteşti P»rls			Galaţl-Ploeştt ....	5“
Comana.Giurgiu . * *	fi00	Virclorova-Titu • • •	744
Ploeştl-Galaţl ....	#»°	Smîrda-Oomana • • •	7**
Tlta-0. Lung ....	6«°	Braşov Ploeştl. • • •	8“
Ploeştl-Unghenl • • •	9‘»	Vlena-Ploeştl • • • *	910
Ploeştl-Lemberg. • •	101*	Constanţa Uinlnlţa • •	94»
PloeşU Galaţi • • • •	ll»o	laşI-Ploeştl		10W
Constanţa C tlnopol •	7»> <)	Parla-TItu		8“ •)
Tltu-Buaapesta • • •	1140	O.-Lung-Tltu		10»
Tr. ») circulă Luni,*) Sîmb., *) Joi, 4) Storb.,*) Joi, •) Sîrab.
Şi înclinîudu-se, se îndreptă însoţit de Ruxandra, Teodor şi boerl spre sala cea mare.
Cu toţi aşteptaft în tăcere să se desluşeascăt Mihail, dus cu totul pe gîndurl, nici nu lua a-minte; glasul Ruxandrel îl readuse la realitate.
—	Ori nu voeştl să ne împărtăşeşti şi nouă aceste veşti Insemnute, principe v
—	A, ertare, Domniţa, ertare boerl d-voastră, mă gîndeam, lucrurile se cam încurcă, vrăjmaşul străbate Moldova, el intră cu învoirea Domnului, nenorocita noastră ţară iarăşi va ajunge cirap de războaie. Ce ne facem ? Să ridicăm steagul şi să strigăm «Trăiască Roraînia U între acel ce strigă «trăiască Polonia şi acel ce strigă : trăiască Mabomet ? Ce ziceţi ? De c» părere sunteţi ?
—	Care e părerea lui Mi el eseu ? întrebă Teodor.
—	Miclescu mă povăţueşte să împrăştil a-ceastă adunare, să ne retragem în munţi, si să aşteptăm.
—	Miclescu pururea a fost împotriva planurilor noastre, întrerupse cu grabă Grigore. El repeta astăzi, tot aceea ce ne-a mal spus. Ceea ce am făcut astăzi e bun făcut; ar fi ruşinos din partea noastră să dăm înapoi. Să ştim dar a ne lupta, a ne împotrivi, a muri ; să chemăm la arme tot sufletul romînesc, orl-ce inimă cu dragoste de ţară şi ’nainte cu Dumnezeft !
Aceste cuvinte, rostite cu toată căldura inimii, avură aprobarea generală.
—	La arme ! strigară cu toţii.
g.Numai principele Teodor şi cîţl-va boerl s» uitaft unul la altul neîncrezători. Mihail asculta cu fruntea plecată, nicl-o-dată mintea lui nu i'u cuprinsă de gîndurl mal contrazicătoare.
(Va urma)
Representant general 33. O O XJ R ANŢ
Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Hare depou permanent la Bncnreştl şl Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI	Sit. 22
Cumpărăm orî-ce cantitate de şine şi vagonete nsate, on preţuri convenabile
Tipografia H EL IADE execută tot felul de lucrări atingătord de această artă, ou oea mal mare aourateţă şi cu preţuri foarte moderate.
Diferite cllşeurî pentru ilustraţii dintre cele maî alese sunt de închiriat cn preţuri foarte reduse.
A se adresa la Administraţia Ziarului.
__ Representanţl generali pentru România
Woss ii $iebeneicjlie’r
No. 24, STRADA 8WÂRDAN, No. 24	‘ Sil. 26
--------------«CI A852-----------------
Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3.


I
Compaia de Gaz din Bucureşti
JklYSTHAŢA UE
Direcţia Companiei de Gaz dinBucureştl aduce la cunoştinţa enor. Public că cu începere de 1 Septembrie preţul cokulul fia'ti de
„Idei 52 Tona”
Loco, Uzina, de Graz-Filaret
Pentru transportul in saci şi depositatul la local de destinaţie se percepe tn plus o taxă de Lei 3 de tonă.
Pentru siguranţa onor. Publie, preeum şi pentru Înlesnirea controlului greutăţel, fie-care sac este legat cu plumburl purtind pecetea Companiei de Gaz, şi conţine exact 40 kgr. de cok net.
DIRECŢIUNE!.
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. ________Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
Lss vsrtobig» Eaux hcMn di
V1CHY
seni Ies teerses
¥SCMY-ETHT
CELESTMS
GUMOE-GIfilLLE
HQPITAL
blg*r le
i rar I» ••pwito M fi
Lmaikstfrttatles fis!!li«iftVMn»stta
P AS TI LL E TICSV-mT
fadjriqudes avec lee *8i* extralts dee Eaux de Viekj-
Comprim*» de Vichf
aaa a* aatanU WOMhdXKT «•
VMJNV
Urgent
11 e vinzare două Corpuri de case noi solide şi luxdse cu faţadele pe 2 strade, situate fn Bucureşti lingă grădina Sf. Glieorghe, a-fectatâ la credit pentru 30 mii lei, expertisate 82 mii şi se mal cere 32 mii lei. Adresa Tache B. Constantini acu, Str. Labirint, 96. Sit. 36
Tipografia „HELIADE“j execută, tot felul de Incrărî] atingătoare de această, artă,! cu cea mal mare acurate-! ţă şi cu preţuri foarte a-J vantagioase.
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de aoestă artă.
E22H9
Fabrica E. LESSEL
Depozitul oel mal Important fi cel mal bina asortat în toate dimensiunile corecta fi mpectate.
Lemne de construcţie {
Duşumele uscate de molift {SraspdefXo mnSuJ5: UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 piua ia 30.
Ciment portland din Braşov {:
LEMNE «le
Serviciul pv*mt»i ţi con ştiind»*». — MUtnenmluni exacte.— Toate pvoetnoe ele T-a calitate. — TAnta ele traraffiu C. F, TI. in curte.	Telefon No. 25.
Sit. 33
se fîirnisează prompt în detalift şi !n vagoane.
VKEDICA1EHT PHOBPHATIC
IM »B VIAL
z.
VfftUL DE VIAL este un modificator ternic al organismului In caşurile •Ullitaie generali, crescerea întârziată, cca-valescenţa lungă, anemiâ, perderea ape-• titulul, a forţelor slăbiciune! nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior fn-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
m
Farmacia VIAL Lyon, rne Vietor-Hugo, 14 şi In t6te farmaciile
C. No. 199.-^Exemplare io.ooo.
de

CASE DE BANI
Englezesc!
Fer şi Oţel
Sigure contra focului §i spargere!
din
Fabrica
Plillps <& 8-sor Oirmingliam
DEP0SIT LA
WALTER T- FRANKISH
Deposit de Maşini Agricole
Representant general al Fabrice!
WILIAM FOSTE u & Co.L-td. Lincolin
BUCUREŞTI
Strada DoamneT No. 21 SM 86
Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»),
www.dacoromanica.ro