SERIA H—ANUL IV, No. 879—272. NUMĂRUL 10 BANI ABQNASiENTMBLK Tn ţar&y po an «_»_ SO 1©I „ ■trelnă.ta.te •'TVT 40 M MANUSCRISELE NU SB ÎNAPOIAZĂ BMDACŢMA It.1- STRADĂ CLIMJWŢH — No. 8 Ediţia a treia NUMÂKUL 10 BANI AHTEJJVCWWJMUMzE Pagina IlI-a, linia 30 bani 99 •***> » » WŞERţlUNl (i RECLAME, linia corp 8, 2 M Al 0 ITMIVMH THA TEA N«k 3 — STRADĂ CLEMENŢI*? —.JTo. 8. RENTA TRĂDĂTORULUI Renta trădătorului Spionul şi protejatul lui Bene-dek lancso, după ce, în Senatul romîn, a avut curajul să declare— probabil că sarcina îl era impusă de Unguri- că a încetat de a mal da un ban din ajutorul datorit bisericel sf. Nicolae din Braşov, îndată ce a ajuns la guvern; spionul şi trădătorul a adâogat că este în tratări cu guvernul unguresc. In ce scop ? In scop ca guvernul maghiar să admită ca subvenţia să fie trimeasâ acelei biserici, direct şi pe faţă. In adevăr, râspunzînd interpelărel d-lul senator Grâdişteanu, trădătorul declara următoarele in ziua de 30 Aprilie: «lată ce am eu de relatat in această privinţă d Iul Grădişteauu şi cred că d-sa va primi acest răspuns al meii şi va lăsa ca si se vadă cursul pe care aeeastă afacere îl va lua, fără ca noi să ne supărăm că in pretinsele rescripte ale ministrului Wlassics se zice că de la 1876 nu aii mal fost înscrise in budgetul nostru sumele datorite bisericel şi şcoalel din Braşov. Această aserţiune nu are nici o Însemnătate şi nu schimbă nimic la judecata ce este a se da asupra cestiunel însăşi, mal ales că nu ştim pină la ce punct rescriptele citite sunt autentice» (Aplause). Va să zică, la 30 Aprilie, anul a-cesta, spionul a luat angajamentul că va sezisa pe guvernul ungar cu afacerea subvenţiei, în scop ca să admită ca renta să fie servită direct şi pe faţă bisericel Sf. Nicolae din Braşov, aşa cum se cuvine, fiind vorba de o datorie certă §i onestă şi fiind la mijloc demnitatea Statului romîn. Aplause din partea majoritâţel aO acoperit vorbele trădătorului. Nimeni nu poate contesta că afacerea are un caracter foarte urgent. Fără acest ajutor, şcoalele din Braşov sunt expuse a fi închise, saQ a restrînge cu mult numărul profesorilor şi al elevilor. Este întrebarea pentru ce spionul nu a făcut aceste declaraţii de cît tocmai astâ-primăvară, de şi suprimase subvenţia încă din anul 1896? Şi de ce a lăsat chestia baltă timp de doul ani, fără a trata cu guvernul maghiar în sensul declaraţiilor amintite mal sus ? Cum? A crezut ignobilul că subvenţia trebue dată pe altă cale şcoa-lelor din Braşov ? Elementar, pentru orl-ce, om de bună credinţă, era ca să înceapă a trata cu guvernul maghiar fără a tăia subvenţia în timpul tratărilor, căci subvenţia era hrana de toate zilele a şcoalelor roinîneştl din Braşov. Ignobilul a procedat alminterl: El a tăiat subvenţia fără ca să înceapă tratările cu guvernul maghiar şi a lăsat ca această stare de fapt să dureze timp de doul ani. Pentru ce nu al tratat de la început, trădătorule ? Şi pentru ce tocmai după doul ani, când te vezi sub acuzaţia de spionagiO şi trădare, declari că vrei să tratezi? Spune! Infamia individului reese din însuşi declaraţiile lui. Căci, va să zică, pentru tine, chestia urgentă era suprimarea subvenţiei. Atîta. Timp de doul aul, deşi al suspendat trimeterea ajutorului, nu ţi-a trecut prin cap un singur moment preocupaţia de a începe tratative cu guvernul de la Pesta, pentru a restabili trimeterea unei sume pe care tu singur o declari legală, o-nestă şi datorita ? Va să zică, întradins al lăsat şcoalele din Braşov fără ajutoare timp de doul ani, fără ca să faci ni- mic pe nici o cale ca să li se redea acele ajutoare ? Cum se poate califica o asemenea purtare? Oare, aceasta nu înseamnă că al fost înţeles cu Ungurii ca să puteţi reduce independenţa acelor şcoale prin foame ? Şi, dacă rolul Ungurilor era natural, cum este al tăQ, de cît acela al unul trădător de interese naţionale ? Va să zică, toată purtarea ta de la 1895 dovedeşte complicitatea ta cu Ungurii. Să venim acum la prezent. In Maia al luat angajamentul tardiv, de a trata cu guvernul de la Pesta, pentru a se trimete pe faţă subvenţia la Braşov. Foarte bine. De atunci şi pînă astăzi sunt mal bine de patru luni. Ce al făcut ? Al tratat ? Şi dacă al tratat, care este rezultatul ? Ungurii, protectorii tăi, ţi-aQ făcut măcar atîta hatîr ca să-ţi admită cererea, dacă al fâcut’o? Şi dacă nu al făcut’o, de ce al înşelat parlamentul ? In patru luni, al avut tot timpul a tranşa această chestie. Ştiai bine, că'chestia trebuia resolvitâ înainte de Septembrie,data desehiderel şcolilor. Pentru ce al lăsat să treacă şi această dată, fără să fi făcut nimic? Şi pentru ce, la caz de refuz din partea guvernului ungar, nu al căutat să iei singurele măsuri pe cah împrejurările ţi le dietaa? Pentru ce? Să nu crezi, ignobile, că nu al să fii tras la răspundere de toate aceste infamii. POLEMICĂ INTERESANTĂ Intre Voinţa şi Drapelul s’a început o foarte interesantă discuţie. Ziarul oficios susţine că cel de ia Drapelul cu d. Aurelian în cap, sunt nişte cantităţi neglijabile şi, în orl-ce caz, nişte răi liberali, pentru că, cindva, aO afirmat «că d-nil prefecţi pregătesc «victoriile numerice» ale guvernului în Parlament, că el determină «încrederea majorităţilor» în guvern, şi că aceste majorităţi, în cari stă toată puterea, vaza şi prestigiul guvernului, nu sunt de cit un număr, o cifră urmată de mal multe zero.» Drept răspuns, Drapelul se mulţumeşte să întrebe: — Mă rog pe cine represintă Voinţa Naţională ? Şi oamenii aceştia tratează ca ră se împace! Multe mal vezi, Doamne, cît trăeştl! D. EUGEN STATESCU Voinţa Naţională, de Slmbăta trecută, a spus verde intr’un articol, că drape-liştil nu pot forma un guvern pentru simplul motiv că nu reprezintă absolut nimic şi pentru că nu pot da «nici un prim-ministru*. Această părere a scriitorului de Ia ziarul oficios, care,in articolul său, trăgea in drapeliştl ca intr’o rogojină, o confirmă şi Drapelul de erl, care, în primul său articol, ia apărarea d-lul Eugen Stâtescu în contra unor foarte juste a-precierî apărute în Dreptatea. Ziarul dra-pelist jxrezintă pe d. Stâtescu ca fiind persona capabilă de a fi «prim-ministru». D. Aurelian e lăsat la o parte. Noi credem că, dacă este justă părerea Voinţei că d. Aurelian nu poate fi «prim-ministru», mal juslă încă este părerea acelora cari susţin că un gheşeltar ordinar nu poate ocupa înalta demnitate de prim consilier al Tronului. Se poale ca boala d-lul Cantacuzino, care ura de moarte pe Stâtescu, precum acesta hrăneşte ace'eaşl sentimente faţă de d. Cantacuzino, o afirmăm aceasta—să fi ridicat «acţiunile» d-lul Stă-tescu. Dar această urcare poate fi adevărată cînd ar fi vorba de d. Stâtescu în legătură cu procesele ce are la Casaţie, cu jetoanele ce încasează pe la diferite instilute, cu imobilele sale din strada Colţel ori din strada Luterană, imobile ce sunt de expropriat sad pe cari le-a expropriat ; dar în legătură cu politica, aceasta nu. Nu prim-ministru, ci simplu ministru de justiţie de ar mal veni onorabilul Eugen Stâtescu, şi ţara ar protesta ca un singur om. Un minister Stâtescu safl un minister cu Stâtescu ar însemna nu căderea partidului liberal de la putere, ci desăvfr-şita Iul peire. Ridiculisarea tratativelor (Din sorginte guvernamentala) Ahtiaţii dnpă mlnlatcr Ca să mascheze neieblnda tratativelor de pace, guvernamentalii aw inventat a-cum o nouă combinaţie, pe care o răspîn-dese cu o insistenţă care atinge ridiculul. Aşa, ei pretind că le-ar fi lesne să distrugă gruparea drapelistă primind în minister pe d-nii Aurelian, Şcndrea şi Po-rumbaru, cari s'au declarat deja partisani ai împăcării sub egida lui Dim. Sturdza, şi cari sunt ahtiaţi după un portofoliu ministerial; dar ce ar clştiga guvernul prin aceştia, cită vreme d-nii Costinescu, Lascar, Delavrancea, Xenopol, Mincu, Se-fendache, etc., cari dau viaţă şi existenţă grupării drapeliste, ar continua să facă oposiţie guvernului ?! Din contră, primind numai o firimitură a drapeliştilor, guvernul ar trebui să sacrifice şi să indispună pe d nii Slolojan şi Palladi, cari în ori-ce cas sunt mai destoinici şi mai folositori partidului, de cît Aurelian, Şendrea sau Porumbaru. Suspendarea tratativelor Ast fel fiind situaţia, — după guvernamentali,—guvernul n'are nici un motiv să mai continue tratativele cu drapeliştii, cîtă vreme majoritatea acestora se pronunţă în public şi în mod categoric in potriva lui Dim. Sturdza. Deci, tratativele rămin suspendate pînă cînd, fie guvernul, fie drapeliştii, ar ajunge să strige: — Aman! Pină atunci, rămine ca drapeliştii să se înţeleagă intre ei, sau să continue lupta prin chiar coloanele Drapelului, care, cînd este inspirat de d-nii Aurelian sau Porumbaru, cîntă imnuri de glorie ideei vă-cei în partidul liberal; iar cînd este inspirat de d nii Costinescu, V. Lascar sau Delavrancea, cîntă imnuri de rătboiu în contra trădătorului. Preţedtuţtî Corpurilor Legiuitoare In planul guvtrnului mai intră şi următorul truc de tactică parlamentară : La redeschiderea Corpurilor Legiuitoare, dacă cum va guvernul se va putea menţine pînă atunci, să fie aleşi d nii Stâtescu preşedinte al Senatului şi P. S. Aurelian, preşedinte al Camerei. * * * Adevărul e că toate aceste combinaţii nu sunt de cît o mîngăere pentru guvernamentalii atît de demorălisaţi prin ruptura tratativelor şi nu le inserăm de cit sub titlul de curiositate. O IN TIMPI NARE Un abonat al nostru ne trimite următoarea Intimpinare, pe care, din cauza originalifăţel ef, o inserăm în coloanele ziarului nostru : Domnule Director, Slnt un conservator convins. Citesc in fie care zi cu plăcere şi cu interes ziarul d-voastră. Simpatiile mele însă pentru acest ziar aă început, de clt-va timp, să se răcească. Cu o sinceritate, poate brutală, vă voiţi spune pentru ce. De mal bine de un an de zile, nu se vorbeşte în toată ţara de cît despre nişte «tratative» de împăcare între diferitele fracţiuni naţionale şi liberale, şi despre ruperea aceloraşi tratative. Azi se aude că se scuipă, mîine e vorba să se pupe. De mal bine de un an de zile, activitatea ţării pare, din această cauză, a fi oprită în drum. Unde te duci, unde te întorci, tratativele. La Fialcowski, la Capşa, în loc de trataţii, tratativele. Intîlneştl pe un prieten, nu te mal întreabă despre sănătatea ta şi a familiei. Iţi vorbeşte de tratative : S’aii împăcat ? s’aii certat? Pînă cînd are să dăinuiască această stare de lucruri, nu ştia, cestiune de obraz şi de stomac, şi peutru unii şi peutru alţii. Ceea-ce me supără, este importanţa ce se dă, mal cu seamă în presă, acestei cestiunl, care cel mult poate face obiectul tn consiliul sanitar unor discuţiunl cu totul secrete asupra salubrităţeî publice. Şi mă mlhneşte adine faptul de a vedea în fie care zi Epoca făclndu-se ecoul unor asemenea negocieri, şi consacrînd acestei materii cîte una şi clte două coloane : pe pagina I a se ceartă, pe a Il-a se împacă, pe a IlI-a fac diverginţă. Cuuoaşteţ!, de sigur cîntecul franees al corâbioarel, clntec pe care ’l crezi sfîrşit şi care tot mer. îi reîncepe: Si cette histoire vousembite, nous allons la recommencer. Tot ast fel va fi şi cu tratativele. De aceea, d-le director, m’am crezut dator a vă adresa această Intimpinare. încetaţi, în numele Iul Dumnezeii, cu istorisirea operaţiunilor acestor tratativorl. Suprimaţi această materie din ziarul d voastră, şi veţi fi bine-cuvlntat de mulţi dintre noi. Dacă afl mal rămas cîţl-va cititori pe cari aceste tîrguell scandaloase să’l mal excite, daţi-mî 1»e să vă propun o soluţie. Există, pe pagina a IV a Epocei, o rubrică specială, Cota Bursei. «Tratativele» fiiud mal mult o operaţiune comercială, cu Învoirea d Iul sindic al Bursei, vă propun ca, alături cu acţiunile de la Letea, să intercalaţi şi «tratativele». Amatorii, fără multă bătae de cap, îşi vor putea da samă de urcarea sau de scăderea lor. Primiţi, d-le director, etc. Un «banat. Cronioa electorală. BÎnJLAMt Situaţia s’a schimbat din noii la Bîrlad. Acum câte-va zile, reprezentanţii celor două grupuri liberale rivale veniseră în Bucureşti, unde guvernul vroia să i silească a se împăca. Ca in tot-d’auna, intervenţia lui Sturdza, cu cunoscuta-i lipsă de autoritate, a avut drept urmare ruptura. Avincl a alege între cele două grupuri, guvernul a ales fracţiunea d lui Nicorescu, căruia s’a oferit prefectura de Tutova, fie pentru el, fie pentru un amic al lui. Se credea dar că situaţia s’a lămurit. Insă d. Nicorescu n’a primit ceea ce i s’a oferit. D. Nicorescu nu consimte ca prefectul actual să demisioneze spre a fi înlocuit cu un prefect recomandat de d-sa. D. Nicorescu cere ca actualul prefect să fie destituit. «Aceşti domni, a zis d. Nicorescu. au cerut şi obţinut destituirea mea. Eu vă cer ca satisfa'fie să destituiţi acum pe d. Toader Ioan*. Aşa fiind lucrurile, nu s’a tranşat nimic la Bîrlad. Se oferise situaţia d lui Nicorescu. Şi ast fel se credea că lucrurile s’au limpezit. D. Nicorescu însă nu primeşte şi guvernul neavînd încotro, lasă, de fapt, la locul lui pe prefectul Toader loan, pe care îl sacrificase acum câte-va zile vrăjmaşilor săi. D. Nicorescu nu se abate de la hotări-rea sa, de a cere destituirea prefectului. Pe de altă parte, grupul cel-l’alt va riposta prin o campanie înverşunată in contra d lui Nicorescu. încercarea de împăcare a lui Sturdza a avut drept urmare de a produce ruptura şi acum de a preface ruptura în luptă de exterminare. DIN ALE NOASTRE__________________ Trecînd pe calea Victoriei, la galantarul librăriei Miiller am zărit o cărticică cu titlul: Codul civil popular. Cunoscînd principiul constituţional, care zice că: toţi Romînil sunt egali înaintea legei, am rămas cam uimit aflînd că există un cod civil care este popular şi prin urmare unul care nu e. Am intrat in prăvălie, şi am pus mîna pe carte. Prin creeril mei se plimbau deja ideile cele mal colţurate şi aveam gata in mintea mea un articol socialist contra dreptâţel din zilele noastre, contra legiuitorilor cari au făurit coduri civile populare şi coduri boereşti. Despre codul penal, aveam ceva bănuell că există unul popular, care trimite la puşcărie pe hoţii ae codru, şi altul ne popular care aă loc la mărire hoţilor de oraş, dar nu credeam că avem şi un cod civil întocmit după acelaşi sistem. Cîte-va minute mi-aîi fost însă suficiente spre a dovedi că codul popular conţine tot 746 de articole ca ccl-Palt, că prin acelaş mod se dobîndesc moştenirile, se perd averile, se căsătoresc şi se despart oamenii, se fac copii! Da, atunci pentru ce e popular codul care s’a pus acum în vînzare la librarul Miiller ? Iată o cestiune tot aşa greu de rezolvat ca aceea: «Pentru ce n’are ursul coadă?» Tlblţlr. DIN STREIN ATATE SITUAŢIA IN CHINA Un corespondent al riartilul Daily Telegraph trimite acestui ziar, din China, următoarele a-mănunte asupra împrejurărilor în cari s’a făcut lovitura la palatul din Pekin, în urma căreia a căzut îu disgraţie şi a fugit cunoscutul reformator chinez Kang Yu Mei. Kang Yu Mei ca să surprindă pe mandarini in introducerea reformelor în armată, lucrări publice şi imposite, a recomandat împăratului, peutru executarea ordinelor sale, pe un tlnăr erudit, anume Yuan Shiskais. După ce a preparat proectele de reformă, împăratul a însărcinat pe acest om de încredere să se ducă la Tien-Tsin şi să aducă la Pekin toate trupele ce-1 va fi posibil să adune acolo. Cu ajutorul acestei armate, împăratul voia să înconjoare palatul împărătesei văduve, să o facă prisonieră, ca să nu inal iulervie în afacerile publice. Mesagerul a plecat, dar pe drum se gindi la consecinţe şi ajuns la Tien-Tsin «omunică îu-doelile Iul vice-regelul de acolo. Acesta înştiinţa pe împărăteasa care, fără să piardă vremea, chemă pe împărat, nepotul el, ÎI făcu imputări, institui o regenţă de mandarini, omorî pe miniştrii reformişti, Kang Yu Mei scăpind prin fugă. Forelgn. TRIBUNA LITERARA Muzica romînească în general') Ca şi cele-l’alte dintre artele frumoase, muzica, tu vechime, nu a fost cultivată de poporul romlu. Ba, chiar în astă privinţă, stăm încă şi mal răii, căci pe cînd în domeniul sculpturii şi picturii, Romlnil tot s’aii îndrumat niţel pe calea progresului, cel puţ;n o dată cu timpurile moderne; muzica, împreună cu corolarul el obicinuit, danţul, şi-a păstrat forma sa primitivă populară, fără nici o cultură artistică pro-prid-zisă, îu tot decursul vieţii poporului romînesc. Toate producţiunile, tot bagajul nostru musical se compune şi poate b grupat îu trei categorii: a) Muzica bisericească; b) Muzica populară, zisă şi naţională ; cj Muzica de formaţiune nouă. Doina este lorma primitivă a inuzicel romîneştl, este cel mal vechili cîntec al poporului, cîntec în care predomină melancolia şi tainica jeluire 9- Doina c un cîntec elegiac. In ea se oglindesc sentimentele de durere, de întristare, de duioşie ale Romînulul. S’ar putea spune chiar că doina este ex-presiunea culminantă de căpetenie, a lirismului romîn. Cîutată din fluer, la umbra pădurilor, ciobanul nostru îşi revarsă în ea dorul său de lume şi imită, în modulaţiile el, accentele duioase ale naturii. Acelaş caracter melancolic, ad şi mal toate cele l’alte arii ale poporului, caracter care izbucneşte une ori într’o zgomotoasă veselie. Insă atît melancolia cît şi veselia sunt clare şi măsurate. Simţi tn ele că In fundul sufletului care le produce se mişcă o cugetare, o idee, nu ca în musica ungurească—vestitul eear-daş—îu care o durere neînţeleasă este urmată brusc, fără tranziţie, de o turbată transportare. Caracterul musicel romîneştl se apropie mal mult de cel al muzicel popoarelor slave, deşi conţine o notă originală, nota naţională, foarte distinctă şi care se învederează pentru ori cine a avut prilejul să compare nuanţele acestor două caractere. Doinele, horele şi cele-l’alte arii naţionale—atît de puţin cunoscute chiar de noi Romlnil—alcătuesc muzica populară romi-neaseă, care ocupă un loc de frunte in viaţa neamului, fiind-că ea rezumează—în special doinele—improvizările poetice, pornite din inimă, măestrite de chiar graiul natural al poporului, ca cele mal suave şi mal dulci aspiraţiunl ale geniului naţiunii. ...Melodiile noastre naţionale, culese din chiar gura poporului—poet şi artist—ferite de orl-ce înrîurire meşteşugită»), spre a le păstra forma lor originală, conslituiesc uu depozit nepreţuit, din care un talent creator ar putea spicui şi ’şl-ar putea trage inspiraţiunile pentru alcătuirea Operei ro-mtneştl, purtînd pecetea naţionalităţii noastre *)■ Numeroasele subiecte fantastice din literatura noastră populară, în unire cu astă musică ce am moştenit de la străbuni, sunt o sorginte nesecată pentru atingerea acestui ţel şi să sperăm că nu vom mal aştepta mult pînă cînd omul genial, de care avem nevoie, va închega acele producţiunî musi-cale însemnate cari formează epocă in viaţa unul popor. «In ce priveşte musica — spre a o face naţională şi originală—zice d. Leo Bachc-lin o), Romînia posedă asemenea mijloacele de a avea o musică a el. Mal întiiu, ea are musicanţl de talent, pe urmă dispune de un tesaur de melodii populare aproape intacte pînă azi. Rămîne artiştilor noştri să tragă inspiraţiunl din ea 1) Extragem aeest pasagiu, din importanta lucrare a d-lul N. E. Idieru: Istoria artelor frumoase. Buc. Tip. Gutemberg, 1898. 2) Doina este podoaba melodiilor romine, melodii plăcute, căci prin ele se exprimă nobilele sentimente şi marea aptitudine a Romînulul pentru muzică. Doina este una din cele mal vechi melodii romine, ea e formată din sunete, cari constituesc o gamă întreagă». (Vezi, revista muzicală Doina care timp de trei ani— 1884, 1885 şi 1886—a apărut îu Bucureşti, sub direcţiunea d-lor C. Bărcănescu şi doctorul N. Dima). 3) In revista muzicală «Doina» (anul I-iO, No 16 din Maia 1884), găsim că d-nii C. Bărcă-nescu şi dr. N. Dima, conducătorii el, a fi publicat un concurs pentru alegerea adevăratei Doine--muntenească a Moldovei—care să fie desbrăcată de orl-ce influenţe străine. Condi-ţiunilc acelui concurs—la care, nici una din cele presiutate intlitt n’a fost recomaudalâ de comisiune ca tip—se găsesc in No. 18 al sus* zisei reviste, din 1 Iunie 1884. 4) Ca dovadă despre aceasta uu vom cita de cît operetele Haba-HIrca şi Cral-Nott, prima datorita distinsului muzicant şi compositor Fie-chlenmacher, iar a doua profesorulul-composi-tor Porurabescu. Acestea—cu deosebire cea d’iutîitt, ca mal originală—ne arată cu prisosinţa bogăţia muzicel noastre populare, spre a exprima şi depinge situaţiunl din viaţă sau sentimente omeneşti. 5) Vezi, I’lndipendance roumaine, din 21 Fe-vruare 1898: YExposition Iliana, studia introductiv asupra artei în genere. » www.dacoromanica.ro 2 £ P O C A şi s'o reveleze lumii—cum att făcut Liszt -| şi Brahms, pentru folklor nl musical unguresc. Cu privire la doine—ne avlud a face un studia special asupra lor—ne vom mărgini uumal a indica că ele pot fi Împărţite după fond—In doine de dragoste, de dor, doine cătăneştf—şi din punctul de vedere al modulul de composiţiune — In doine bărbăteşti, femeieşti, mixte şi dialogate. Doinele bărbăteşti sunt compuse de bărbat! safi cel puţin clntate de el; cele femeieşti sunt compuse de femei; cele mixte pot fi cântate fără deosebire de un bărbat safi de o femee, iar In cele dialogate sentimentele se exprimă şi se vădesc prinfr’o convorbire. Aste două din urmă sunt mal E numeroase, fată de cele două d’inttid. >gul se lntllneşte foarte des In balade, foarte rar In doine. Doinele femeieşti sunt foarte numeroase 1). In rezumat: doina e numele genului; speciile trebuesc determinate după fond, ceea ce ne dă subdivisiuuile de cari s’a pomenit mal sus: doine de dragoste, de dor, etc., etc. ....A treia categorie de productiunl muşi-cale romlneştl şi pe cari, negăsind uu termen mal potrivit, le-am numit: de «formaţiune nouă», cuprinde numeroasele tipărituri mu-sicale, cari apar zilnic prin magazinele şi galantarele editorilor de musică, sunt nişte adevărate mixtum compositum, nişte lucrări In mare parte hibride şi prin urmare—afară de unele excepţii fericite—de o valoare mu-sicală absolut minimă, aşa că denotă mal degrabă o stare bolnăvicioasă a activităţii noastre musicale de cât un curent sănătos şi de bine-vestitor. Toate aceste composiţiunl aparţin la două genuri musicale deosebite : musiea de danf şi romanţa. Aproape toate sunt lipsite de orginalitate şi nu sunt, In mod invariabil, de cit: sad preschimbări destul de nereuşite ale vre unei arii populare, satt copieturl Întocmai din musiea italiană, germană, franceză, etc... O musică populară, în mare parte necunoscută. iar restul urgisită, şi nişte pro-ducţiunl musicale noul, din care cele mal multe fără originalitate şi Întocmite fără observarea regulelor celor mal elementare ale composiţiel — iată dar, în puţine cuvinte, capitalul musical de care dispune societatea romtneascâ. Astă stare de lucruri, puţin Îmbucurătoare, nici nu putea avea altă consecinţă logică de cit gustul musical foarte rudimentar, care domneşte Încă la noi. Si, fiind vorba de gustul musical din ţara noastră, credem util a semnala existenţa celor două curente cari staâ In presenţă ; unul susţine musiea veche populară, dis-preţuind ori ce producţinne nouă — orl-eare i ar fi valoarea — cel-alt, dispreţueşte producţiunile populare fiind-că nu le cunoaşte şi tinde să le înlocuiască prin pro-ducţiunl musicale străine. Uf. E. Idiern Litere, Ştiinţe, Arte A apărut: Atlasul Manual, de G. T. Buzoianu. Atlasul d-lul profesor Buzoianu, despre care am vorbit într’unul din nume-rile trecute, conţine patru părţi. Prima parte, elegant tipărită pe hlrtie colorată, tratează noţiuni statistice de geografie matematică şi de geografie generală a globului. Se găsesc aci date interesante cari folosesc ori cui vrea să ştie ce se petrece In lume. Partea II, tipărită nu mal puţin frumos, tratează despre geografia potitică a fie-că-rul S'at de pe glob. E o statistică interesantă şi cu care poţi stabili comparaţii Intre fie-care Stat, de la cel mal mare plnă Ia cel mal mic. Partea treia cuprinde Întreaga serie de proiecţiunl întrebuinţate in cartografia din zilele noastre. Lucrarea e de o fineţă sugestivă. Partea IV conţine cele 24 hărţi anunţate. Nu mal insistăm asupra modulul cum se prezintă această eminentă lucrare, ne mulţumim numai să o recomandăm domnilor profesori interesaţi în cauză, precum şi tu-tulor amatorilor de arte, căci e o adevărată artă lucrarea în sine. Se înţelege totuşi că meritul estetic revine ca execuţie litografică cunoscutului institut geografic Gr. Freytay & Berndt din Viena, pe care profesorul Buzoianu a reuşit a’l face cunoscut In ţara noastră. Dorim neobositului profesor tot succesul ce merită. ©rit. Se vorbeşte cu insistenţă că dacă d. Eugen Stâtescu va persista pînă miine In hotărîrea sa de a nu intra în minister, atunci portofoliul ministerului de finance se va încredinţa d-lul C. Stoice8ou. Meritul d-luiStoicescu pentru finance este că astă primă-vară a fost raportorul budgetului general. In Roşiorii de Vede, locul de naştere al lui Gr. Păucescu, s’a constituit un comitet de iniţiativă pentru deschiderea unei subscripţiunl publice, în scopul de a aduna fondul necesar pentru ridicarea unei statul, in piaţa oraşului, lui Gr. Păucescu. Denunţăm ministrului justiţiei următorul caz ciudat: D. Dobrescu, membru la Curtea de apel din Capitală şi fost prefect al judeţului Ilfov, a început de Duminică să facă propagandă electorală. D. Andrei Vizanti a fost însărcinat de către Dim. Sturdza să facă pe agentul de propagandă printre drapeliştl, In interesul reeoncentrâril. D. Vizanti, care In acest scop s’a stă- ri Vezi Revista Aouă, anul VII, No. 1 din 1894: Asupra liricei române şi In special asupra doinei. bilit de vr’o 4 zile iu mod provizoria In Capitală, frecuentează cu insistenţa unei muşte cercurile drapeliste. Iu urma intervenţie! acestui valoroâ personagiii, Împăcarea drapeliştilor cu]guvernul se poate considera ca un fapt îndeplinit. Păcat numai că d. Vizanti are un defect care-1 face nesuferit ciad stal de vorbă cu d-sa. Citim In Alarma din Craiova.- Toţi sergenţii de stradă şi toţi tărgaşii şi măturătorii primăriei, cari, după cum se ştie. n’au dreptul să voteze In nici un colegiu, au fost concentraţi la poliţie ori noapte, unde li e’au făcut şcoală cum să voteze. In acelaşi timp li s’au poruncit ca să se tngrijească din vreme ca fie-care să aibă ctte un costum de haine civile mai curate. Scopul nu este greii de înţeles, toţi a-ceşti sergenţi şi măturători vor căuta să fie introduşi ca să voteze in locul alegătorilor cari nu vor veni, în locul celor morţi şi dispăruţi şi a acelor nume fictive trecute pe listele electorale. Clubul conservator trebue să ia toate măsurile ca să împiedice această fraudă. Preţul grluelor române a început să se urce în mod considerabil la bursa de cereale din Budapesta. Sîmbătă, s’afi vîndut la bursă, pe termen de tre! luni, 15.000 chintale cu opt florini chintalul. O propunere D. Ion I. Macedon, cunoscutul proprietar al morel de la Ciurel, ne trimite o foaie volantă In care este tipărit: «un consilia patriotic către bunii patrioţi cari vor binele şi progresul ţfirel». In acest «consilia patriotic», d. I. A. Macedon vorbeşte despre viitoarele alegeri comunale şi emite următoarea părere : EO cred că cel mal nemerit lucru ar fi ca nici odată colegiul I să nu aleagă din partidul care este la putere, căci dacă colegiul I vor alege din partidul care este la putere, colegiul al 11-lea şi al IlI-lea o ştim cu toţii că estr al guvernului şi guvernul neavlnd nici un control, nici o oposiţie, face fără nici o teamă tot ce voeşte, trebue să păstrăm o tactică, adică dacă sunt liberalii la putere, alegătorii colegiului I să aleagă din oposiţie conservatori şi din cele-l’alte partizl tot din oposiţie şi nici unul dintre cel de la putere,» Pentru moment împărtăşim şi noi părerea d lui Macedon. Citim Iu Patria din Cernăuţi: Miercuri s’a prezintat la Viena o delega-ţiune a clubului român parlamentar la ministerul cultelor şi al instrucţiunii publice, contele Bylandt, pentru a interveni în ces-tia ameliorării salariilor preoţimel noastre. Acest pas a corespuns unei decisiunl a clubului romîn din parlament, care s’a ocupat In una din ultimele sale şedinţe cu această cestie atât de importantă uu numai pentru prea vrednicul nostru cler, dar, putem zice, şi pentru ţara Întreagă şi In special pentru naţiunea noastră. Clubul a botărît demersurile cele mal energice şi nu va înceta cu ele până ce ceslia nu va fi resolvată Iu mod convenabil. Dacă aC fost posibile sporiri pentru funcţionarii fondului religionar, cari afi primit o ameliorare destul de considerabilă, cu atât mal mult trebue să fie posibilă o arangiare mal demnă a situăţiel clerului nostru, care momentan se află In stări nu se poate mal triste. Contele Bylandt a primit, cum suntem informaţi, deputăţia foarte amabil, dar a declarat că pe cât e informat causa are mari piedici în situaţia financiară a fondului. Suntem rugaţi să întrebăm pe d. ministru de răsboia ce o să se facă cu sub-ofiţeril cari aa reuşit la concursul pentru şcoala de administraţie, cea mal mare parte absolvenţi al şcoalel pregătitoare din Bistriţa— şi cari nu afi loc In şcoală ? Retrimeterea lor la corp, ca sergenţi, n’ar fi tocmai so luţia cea mal nimerită. Înregistrăm zvonul ce circulă, că d. Take Giani va figura în capul listei colectiviste la alegerile comunale din Capitală. Accizele Capitalei sunt ameninţate 1 Clubul parlamentar romtn din Viena, con-siderlnd că aparţine majorităţii pe care se sprijineşte guvernul austriac, a decis să facă demersuri serioase pe Ungă primul ministru contele Thun, ca să I desvăleascâ faptul anormal, că pe cită vreme partidul naţional romtn susţine lu Reichsrath pe guvern, in Bucovina el este combătut cu înverşunare din partea representanţilor aceluiaşi guvern. Manevrele (Prin fir telegrafic) Roman, 28 Sept. orele 3.20 Defilarea trupelor, cari ah luat parte la manevre, a avut loc astă zi pe clmpia din marginea oraşului. Trupele afi defilat: infanteria pe front de companie; artileria, pe baterii şi cavaleria, pe escadroaue. întreg oraşul a asistat la această serbare militară. Defilarea a fost admirabilă. Ţinuta trupelor superbă. M. Sa Regele, după defilare, la ora 1.45, a plecat la Sinaia, însoţit de ataşaţii militari străini şi de Întreaga suită. Furtul de la Pinacotecă In numărul ziarului nostru de la 27 curent am arătat, tot sub acest titlu, cum s’a săvlrşit un Însemnat furt la Pinacoteca din Bucureşti şi cum unul din tablourile furate «Florica fiica lui Mihai- Viteazul» s’a găsit la d. Ilie Berechet, restauratorul g&rel Ciulniţa după liuia BucureştI-FeteşlI Tot o-dată am dat şi o copie după acest tablofi. Cercetlnd Insă mal de aproape, putem stabili astă-zl tot adevărul. Tabloul de la Ciulniţa Acest tabloa este opera unul talentat pictor diu Călăraşi, d. Constantin Predeleauu, şi a fost lucrat in anul 1878 după o schiţă pe care o poseda de la istoricul Gheorghe Siucal, diu a cărui familie fa» parte, dar pe care schiţă acum a pierdulV. Din îndemnul prefectului de Ialomiţa de pe atunci, d. Vasile Obedeartu, actualul senator, tabloul a fost pus la. loterie şi clşti-gat de d. Atanasie Stoenescjfy.actualul prefect de Ialomiţa, care Insă l*»rlndul săU l’a dăruit surorel sale d-na Mămica, soţia lui Ilie Berechet. D. Berechet a şters numele d-lul Predeleauu şi a expus tabloul în restaurant cu preţul de 150 lei, iar apoi trep tat cu ivirea muşteriilor, preţul a fost urcat la 5,000 lei. Acesta e curatul adevăr. D. Predeleauu lucrează acum din noâ un tablofi întocmai ca acesta, fără să se servească de vr’un model. Ca începere de la 1 Septembrie, ori-cine va dori să se aboneze la ziarnl „Epoca" plătind costal abonamentului de 20 tei pe un an, cu un adaos^de 2 tei pentru Capitală şi 2 lei ăO bani pentru judeţe, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba lYo-rac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8° de 204 pagini elegant tipărit, cum şi Trişti», cel din urmă articol al lui Alexandru La-hovari. ECOURI — Restaurantul Dimitrie Enescu, din str. Sft. Ionică, in dosul Palatului Regal, după o nouă şi îngrijită reparaţiune, a devenit una din cele mal curate săli de mîncare. Bucătăria aleasă, Romluă şi Franceză, de o perfectă curăţenie, o pimniţă bogat asortată în vinuri indigene şi streiue, stă la dispoziţia bogatei sale clientele. — Un bogat asortiment de noutăţi pentru toamnă şi iarnă, a sosit la magazinul de plnzărie şi manufactură al d-lul Dimitrie Petrescu, din calea Moşilor No. 1, piaţa Sf. Anton. D. Dimitrie Petrescu, s’a întors zile’e a-cestea in ţară, din streinâtate , unde plecase In acest scop. Cronică judiciară Hecurou! lui /V. Botez. — Conlofiii-e.--Ştiri Juaiciarc Vestitul Nicolae Botez, condamnat o dată la şease ani închisoare pentru falsificarea unor mandate de la direcţia lucrărilor noul de la drumurile de fier, şi altă dată la 5 ani pentru falşul unor recipise de la Casieria judeţului Ilfov, ceruse de la Curtea de apel contopirea acestor pedepse intr’una singură, In pedeapsa cea mal grea de şease aut. Curtea nu i-a făcut pe voie, aşa cum cerea Botez, şi deşi i-a contopit pedepsele, însă i-a dat 10 ani, "maximum cit prevede codul, care permite judecătorilor de a indoui pedeapsa de 5 ani închisoare, In caz de recidiva. Botez a făcut recurs şi eri s’a înfăţişat înaintea Curţii de casaţie, azistat de d. Brătescu. După ce a vorbit apărătorul săă, Botez şi-aluat apoi sarcina de a’l complecta. Şi într’o pledoarie care a ţinut aproape o jumătate oră, a căutat să a-rate că la Văcăreşti nu-şl pierde vremea şi de unde mal înainte se îndeletnicea cu imitarea scrisului altuia, acum se îndeletniceşte cu mînui-rea codului penal şi a comentatorilor săi. Un pa-sagiâ întreg dinFaustin Helie a fost citat pe dinafară. A fost bine la partea juridică. Cîud a început să se ocupe de filosofie şi să vorbească de liber-arbitru, citind pe Conta, a cam încur-cat’o şi a căpătat o uşoară întrerupere din partea preşedintelui. înalta" Curte a respins recursul. • * Aceeaşi Curte s’a pronunţat eri asnpra recursurilor d-lor maior Bublea şi locotenent Nicu-lescu in contra hotărîril consiliului de anchetă, care i-a reformat. Se ştie că recurenţii ati invocat ca motive de casare: incompetenţa consiliilor de anchetă de a se ocupa de ofiţeri rezervişti pentru fapte săvîrşite In timpul cind nu sunt chemaţi sub drapel. D. procuror general Filitis ceruse pur şi simplu respingerea recursului ca inadmisibil. înalta Curte, fără a discuta motivul de incompetenţă, invocat de recurenţi, a respins recursul ca inadmisibil. * * * O afacere romantică, care durează de mal bine de doi ani de zile, a venit eri înaintea Curţii de apel din Bucureşti. D. Jean Farjon, împreună cu alţi membri al familiei sale. fusese acuzat că într’o vară, la şosea, a răpit pe d-şoara Ioanide.pe cind aceasta se găsia cu familia sa şi cu logodnicul el la bufet. Tribunalul condamnase pe d. Jean Farjon la trei luni închisoare, pe d-şoara Farjon la 100 de lei amendă, aebitind pe cel-l’alţl. înaintea Curţii apărătorul apelanţilor, a. Di-sescu, a cerut aminare pentru propunerea de noul martori şi pentru ca d-şoara Ioanide, as-tă-zl d-na Brătăşiauu, care a renunţat a se constitui ca parte civilă, să fie ascultată ca martoră. Cercetarea afacerii se amină pentru 8 Octombrie. „EPOCA" INI PROVINCIE nm.v t'ti. imşi In zilele de 19, 20 şi 21 curent, oraşul nostru a avut cinstea să găzduiască pe doi distinşi membri al partidului conservator : d-1 Gh. Cautacuzino, fost preşedinte al Senatului, şi fiul d-sale Miliail, fost procuror al Tribunalului Ilfov. La gara Ciulniţa ah fost inttmpinaţl de o delegaţie a partidului, compusă din d-uil lorgu Perieţeauu, C. Ne-nişor şi Al. Bădulescu, iar lu gara Călăraşi toţi fruntaşii oraşului aşteptaO cu nerăbdare sosirea trenului. Pretutindeni distinşii oaspeţi ad fost primiţi cu iubire. lu întrunirile comitetului, la cari aU luat parte şi d nil Al. Fochide, N. Bratu şi D. Neniţescu, s’a hotârlt Înfiinţarea uuel gazete, coustituirea uuul club şi ducerea unei lupte energice Ia alegerile comunale. Colectiviştii sunt consternaţi, şi cu drept cuvlnt. Călătoria împăratului Wilhelm Postdam, 28 Septembrie.—MM. LL. germane vor sosi Joui la amiazî la Veneţia. După ce vor face visită MM. LL. italiene, vor pleca la Constantinopol. Afacerea Dreyfns Aducerea Iul Dreyfun Petit Journal a anuuţat că guvernul francez ar avea intenţia să aducă pe ex-căpitanul Dreyfus incognito pe bordul unul vapor comercial, pînă la Fortul Bayard, de unde apoi va fi internat In închisoare, la Mont-Vakrien. Ministrul coloniilor dezminte această ştire. Se afirmă în cercurile guvernamentale că toată acţiunea din afacerea Dreyfus va fi lăsată In seama Curţel de casaţie, care ’şl va da deciziunile sale nu numai asupra lui Dreyfus, ci şi asupra unor eventuale urmăriri. Că s’aii comis multe falşurl nu mal Încape aproape nici o îndoială, şi se asigură că Henry, care abea putea să scrie, uu poate fi privit ca singurul autor al tuturor falşurilor. Scrisorile imiiâratului Se vorbeşte iarăşi şi se vorbesc multe despre faimoasele scrisori ale Împăratului. Aceste documente u’aa fost încă predate Curţel. In cercurile militare se afirmă că aceste scrisori cari compun dosarul «ultrasecret,» uu aparţin actelor judiciare, de oare ce afl fost produse ca dovezi ulterioare sentinţei. Un alt motiv ar fi primejdia unul războia care s’ar naşte prin divulgarea acestei corespondenţe. Presa revizionistă afirmă că toate aceste ameninţări n’ad nici un temeitt. E adevărat că toate scrisorile imperiale aa fost aduse la ministerul de războia după sentinţa consiliului de războia, dar atlt ministerul, cit şi Curtea de casaţie are ne-voe de examinarea acestor doeumnnte cari pot avea o influenţă hotărîtoare asupra sentinţei înaltei curţi. Se afirmă că nici una din aceste scrisori nu se găseşte In original: există o singură reproducţie fotografică, care la prima-vedere ar avea aparenţa de autentică. Pe fotografie se poate citi : «Cabinetul maiestâţel Sale împăratului german şi rege al Prusiei.» Apoi urmează textul. Împăratul scrie contelui Mtluster că se poate profita de serviciile lui Dreyfus, care în caz de războia ar căpăta în armata germană rangul de care se bucură azi. Scrisoarea se încheie cu iscălitura împăratului: «Vilhelm 1. R.» A-ceastă iscălitură zice «N. Fr. Pr.» poate fi luată după un portret al împăratului şi poate fi cu uşurinţă reprodusă In fotografie. Clemenceau In «Aurore» zice că un înalt funcţionar de la ministerul de interne i-ar fi declarat că scrisorile împăratului n’aO fost aduse la ministerul de războia, ci la externe, unde aQ fost plătite cu 27,000 Ţr. diu fondurile secrete, şi predate ministerului de războia. Hanotaux, ministrul de atunci pare a nu se li îndoit de autenticitatea acestor documente. Ministrul de azi, Del-cass6, pare a fi de altă părere. Mal este un document ursit să nu vadă încă lumina zilei: fotografia In care colonelul Schwartzkoppen şi colonelul Picquart se văd alături. Se zice că această fotografie a fost luată în luna April al acestui an, la Carlsruhe. Fotografia Schwartzkoppen—Picquart va fi probabil Întrebuinţată ca dovadă In instrucţia procesului Picquart. Se zice că Picquart poate să dovedească falşul acestei fotografii, de oare-ce de la 1897 dinsul n’a părăsit Parisul nicl-un moment. Liga patrioţilor Şeful «Ligel patrioţilor,» înfocatul repu blican Deroulede, va edita In curlnd un mitre ziar. După tPetite Republique» banii necesari îl va da societatea clericală «Labarum.» Consilierul Bard Am anunţat că consilierul Bord a fost numit raportor asupra revizuirel procesului Dreyfus. Bard s’a născut In 1850, la Paris; deşi cel mal tinăr, se bucură Intre colegii săi de o bună reputaţie de jurist savant. D. Bard a fost raportor şi In procesul Picquart. DIVERSE DIN CAPITALA Dezertor prin*.—Astă-noapte, agenţii poliţiei de siguranţă atî arestat pe individul Petre Constantin, de fel din comuna Pirscov, Argeş, de mal mult timp {dezertor din regimentul 7 artilerie şi dat in urmărirea agenţilor forţei publice. De mal multe zile in şir, Petre Constantin cutreeră cârciumile din marginea oraşului, vin-zlnd tutun, ţigări şi vax. Astă-noapte a fost prins într’o circiumă în momentul cind îşi făcea negustoria. La percheziţiunea corporală ce i s’a făcut, s’a găsit asupra dezertorului o mare cantitate de tutun în pachete şi ţigări. Se crede că tutunul provine din vre-un furt. Se fac cercetări. Moarte mobitA.—Soldatul Dinu Petre din regimentul 10 artilerie, făcind serviciul de ordonanţă la şcoala specială de artilerie şi genifl, scullndu-se astă-noapte pe la orele 2 din somn, a spus unul camarad al sâfl că se simte răii. Dindu-se alarma şi văzindu-se că in adevăr starea soldatului este foarte gravă, s’a dispus transportarea lui Ia spitalul militar. înainte insă de a ajunge la spital, nenorocitul a sucombat pe drum. Astă-zl se va face autopsia cadavrului pentru a se constata cauzele raorţel. Accident de trAsurA. — Femeia Lenta Popa, domiciliata In strada Dionisie 48, tre-cînd eri după amiazî prin strada Poşta Veche, pe eînd voia să traverseze strada, a fost călcată de trăsura de piaţă cu Nr. 80. Avlnd contuziunl grave la cap şi la braţe, ea a fost transportata în căutarea spitalului Colţea. Birjarul a fost arestat. ^DINŢABA Innndaţliint la Bnbadae.— Zilele trecute. o ploaie torenţială a căzut asupra oraşului Babadag din Dobrogea. Torentele de apă formate afl inundat toate stradele oraşului şi parte din casele mal joase. In partea mal joasă a oraşului, panica era mare. Foarte inulţî locuitori afl suferit pagube mari. Apa iutrînd in case, le-a inundat întreg avutul. Avem plăcuta satisfacţiune de a a-nunţa cititorilor Epocel, că peste ctte-va zile vom începe publicarea în foileton a unui roman istorie original, luat din Istoria noastră contimporană. Romanul intitulat Căpitan Costache este datorit unuia dintre tinerii noştri seriitori, destul de cunoscut publicului romîn, şi este rodul unei munci îndelungate şi conştiincioase, pe care cititorii vor şti să o preţuiasoă aşa cum se cuvine. Căpitan Costache mina de fier a Agiei, de la 1848, şi eroul romanului ou acelaşi nume, a fost unul dintre personagille cele mai sălbatice şi mai odioase, de care ne vorbeşte Istoria pînă acum. Împrejurul acestui personaj, autorul face să se desfăşure întreaga revoluţie de la 1848, sub adevărata ei lumină, cu toate personagiile marcante curi aii însufleţit-o. Pe lingă interesul istoric pe care Căpitan Costache il prezintă, cititorii vor găsi toate însuşirile unui roman frumos: peripeţii triste sau pline de haz; o acţiune vie, tablouri şi scene duioase, într’un cuvînt tot ceea-ce poate să ofere o operă literară de valoare. Nu ne îndoim că numereasele şi costisitoarele jertfe pe cari le-am făcut spre a dobîndi acest roman originii, vor fi răsplătite de cititorii noştri, spre a ne da curaj să continuăm şi pe viitor în această întreprindere folositoare lor, şi pe care Epoca o inaugurează. Nenorocirea din gara Iaşi.— Un teribil accident s'a întîmplat, alaltăert seara, îu gara Iaşi. Inginerul Duchek, din serviciul căilor ferate, venea în trenul de marfă Nr. 723 de la Ciurea, unde ’şl avea serviciul; în dreptul cabinei No. I din gara Iaşi sări jos din ultimul vagon in care se alia, de oare-ce avea interes grabnic la cantonul din apropiere. Pe eînd traversa liniile, trenul de persoane N-o 304 ce venea de la UnghenI l'a trîntit jos şi, de oare-ce viteza trenului era mare, ne pu-tîndu-se opri pe loc, aii trecut peste el maşina şi vr’o 5 vagoane, strivindu’l cu desăvlrşire. Nenorocitul a murit după 10 minute. Medicul legist dr. Bogdan, In prezenţa procurorului, a constatat că moartea nenorocitului Duchek a provenit din eausâ că o parte din abdomen cu coloana vertebrală i-a fost strivita cu desăvîrşire. Unul din picioare s’a găsit cu desâvîrşire detaşat de corp, iar celălalt cu totul sfârimat. In general corpul a fost groaznic mutilat. Aseară la orele 7, corpul nenorocitului Duchek a fost transportat la morga oraşului central. El lasă în urma sa o soţie cu patru copil, carie stabiliţi la Viena. Asasinatul din Strehaia. — Din T.-Se-verin ni se anunţă că o crimă oribila s’a sâ-vîrşit, zilele trecute, în comunu Strehaia, din judeţul Mehedinţi. Locuitorul Ştefan Pistriţu, din aceea comună, întoreîndu-se spre casă, pe drum a fost asasinat de Constantin Cornea, locuitor din eomuna Voloiaeu. TlIbArle. — O bandă de tîlharl afi spart alaltăerl noapte casa evreului GrOmberg Cis-mariti, din comuna Lespezile, judeţul Suceava. Bandiţii aQ furat suina de 2.000 lei şi mal multe obiecte de valoare. Autorităţile locale afl luat măsuri pentru urmărirea bandiţilor, cari aă dispărut după săvir-şirea spargerel. DIN STREINATATE Ibsen şi dezarmarea.- Un redactor al ziarului suedez, Verdtns Gang din Cristiania, a avut, zilele trecute, un interview cu marele autor dramatic Ibsen, asupra marel chestiuni de la ordinea zilei: sfîrşital militarismului şi dezarmarea generală a armatelor. Iată răspunsul pe care l'a dat Ibsen, Ui a-ceastă privinţă: «Trebue să ne arătăm cit se poşte de favorabili la un asemenea proiect. Ideea este frumoasă şi bună, dar este o chestiune care are mal multe feţe. Dacă războiul este suprimat, va trebui găsit un alt mijloc ca să se verse singe. — Să se verse sînge ? — Da, să se verse sînge. EQ cred că oamenii, în faza lor actuală de dezvoltare, afl nevoe de un asemenea lucru. — Nu credeţi dar că militarismul împedică progresul ? — E discutabil aceasta. Dacă serviciul militar ar fi acum desfiinţat, aceasta ar insemnu poate o lovitură adusă progresului. Crede-mă, cazarmele sunt o excelenta şcoală. Am văzut persoane cari, ducind viaţa de cazarmă, afl fost transformaţi din dobitoace în oameni. ’Mî-a duc aminte de nişte zidari din Saxa; nu poţi să-ţi faci o idee de starea lor înnainte de a intra în armată. După cîţl-va ani de cazarmă, el erafi cu totul alţii: bine educaţi, deşteptaţi, aproape chiar eleganţi. Aceasta e parârea mea, d-le, asflrşit Ibsen.» Furt «le timbre. — Zilele acestea, In Paris, la sub-secretariatul poştelor şi telegrafelor, s’a comis un furt considerabil: o colecţie de timbre a fost furată, de cine, nu se ştie nici penă acum. In această colecţie se aflaţi mal mult de 2.000 timbre, a căror valoare e foarte mare. Preţul fie-cârul timbru varia între 500 şi 3.000 lei., Girafele şl tripla nllanţA. — In Viena sunt mari plingerl la grădina zoologică, din cauză că toate girafele afl murit. Aceleaşi plingerl există la castelul Schoen-brun, unde iarăşi toate girafele afl murit. De eînd cu râsboiul contra Mahdiştilor, girafa, care era importată din Sudan, nu a mal fost expediată lu Europa. Grădinile zoologice afl trebuit, pentru ca sâ-şl procure girafe, să se adreseze Ahisiniel. Or, Menelik a interzis trimiterea acestor animale până Ia o alianţă politica cu Italia. ----------------------------------------- ŞTIRI MĂRUNTE * Colegiul al 2 lea electoral, pentru consilierii judeţeni diu Fâlciu, este convocat pentru ziua do 8 Noembrie ca să aleagă doul consilieri In locurile rămase vacante. www.dacoromanica.ro Premii de 80,000 leî Iu lupta peutru traiO, ajunge mal departe şi reuşeşte mal bine acela care se mişcă mal mult. Cine stă lipit de locul săd, cine nu se deplasează, acela vegetează. Dur deplasarea e legală de lntliaplărl. O deraliare, o ciocnire de trenuri, poate face din om neom, îl poate chiar ucide. Spre a evita cel puţin efectele unor asemeul nenorociri, s’a imaginat «ASIGURAREA CONTRA ACCIDENTELOR PE CAILE FERATE». In toată lumea, institutele financiare cari se ocupă cu acest ram de asigurări aduc mari servicii şi, In acelaşi timp, fac afaceri minunate. Administraţia ziarului Epoca, apreciind utilitatea asigurărilor contra accidentelor şi voind să facă o «nrprlzăabonaţilor d&], plătit! pe nu an, acord!udu-le UN PREMIU pe cîl de original pe atlt de folositor, a Încheiat cu Societatea Romînă de Asigurare {i Reasigurare „PATRIA” din Bucureşti o convenţiune prin care numita Societate se obligă a preda la 4 persoane, cari vor ti desemnate de noi prin tragere la sorţi, 4 polize de asigurare viageră contra accidentelor pe căile ferate, valabile pe pămîn-tul întreg şi achitate de noi pentru toată durata. Premii de 80,000 lei Prin fie-care poliză din acestea, detento-rul el este asigurat pentru: a) hei 20,000, pentru cazul de moarte; b) O rentă corespunzătoare acestei sume, pentru cazul de invaliditate permanentă, s. e.: dacă asiguratul a avut în ziua accidentului vîrsta de 55 ani, renta anuală ce i se va servi piuă la moarte de numita Societate va fi de: hei 1GGO.SO. r) hei 200, pe lună pentru invaliditatea trecătoare, cit timp ţine incapacitatea de lucru. Toţ! abonaţii noştri plătiţi pe un an participă la aceste 4 premii, a cărei tragere va avea loc Duminecă, 20 Decembre, şi fie care dintre cîştigătorl va primi o poliză de aslgnrare. Tragerea la sorţi se va face în biurourile administraţiei ziarului, în presenţa a cel puţin 20 abonaţi, invitaţi ad hoc, şi a delegatului Societăţel «PATRIA». PLÎNOEBI Perceptor în comuna Vasilaţil. din jud. Ilfov, este un perceptor anume Const Po-pescu, dat de mal multe ori în judecată pentru escrocherie şi, în tine, condamnat In ziua de 18 Iunie trecut de trib. Ilfov la şeapte luni închisoare corecţională. Acest perceptor funcţionează încă, căci casierul judeţului nu l’a revocat şi funcţionează spre desperarea locuitorilor comunei, productele cărora le vinde fără licitaţie şi iară vorbă multă pentru a Încasa dările lor către Stat. Şi aceasta pentru a se adeveri, de sigur, că partidul liberal a avut în tot deauna o grijă deosebită pentru ţăran ! CHESTIUNEA ZILEI CONFERINŢA IN CONTRA ANARCHISTILOR lată textul notei adresată de către amiralul Canevaro, ministrul afacerilor străine din cabinetul italian, representanţilor Italiei In Europa, cu privire la reuniunea unei conferinţe internaţionale, care va avea de scop de a se lua măsurile în interesul a-părărel sociale, In contra anarchiştilor: «Guvernul se găseşte, de mal mulţi ani, în îndeplinirea sarciuel căre i este rezervată de a veghia la siguranţa Statului şi uceea a cetăţenilor, în presenţa unul fapt a cărui gravitate este escepţionalâ şi reclamă, în cel mal înalt grad, atenţiunea şi solicitudinea lor. In toate ţările, autorităţile semnalează existenţa unei clase, mal mult sau mal puţin numeroasă, de oameni cu principii perverse, a căror caracteristică este că datează prin faptul că operaţiunile şi crimele lor, n’ad alt scop de cit acela, mărturisit In public, de a distruge bazele pe cari este aşezată societatea actuală şi de a o răsturna cu desăvirşire. Aceşti exaltaţi, cari nu se daft înapoi de la săvîrşirea nici unul atentat, ori cit de feroce sad nesăbuit, fac profesiune de principiile pe cari le denumesc el însăşi, principuri anarhiste şi pe cari le colportează In peregrinaţiunile lor fn Europa, ajutaţi în această propagandă, de o presă clandestină care într’una face apel la toate violenţele, care glorifică crimele cele mal eficace pentru a urma cu înverşunare răs-boiul declarat societăţii întregi. Guvernele s’att aplicat plnă acum, prin stricta execuţiune a legilor actualmente în vigoare şi în unele cazuri prin adoptarea măsurilor excepţionale, pentru a nimici, pe cit posibil, propagarea acestor teorii criminale. Este, cu toate acestea, constatat, că a* ceste sforţări, rămase pînă acum izolate, nu sunt destul de eficace pentru a potoli răul şi a nimici operaţiunile prin cari auar-liiştil din toate ţările caută, şi, cîte odată, parvin de a se ajuta şi de a se înţelege între dlnşil. Astfel, necesitatea impune guvernelor, solidare în faţa unul pericol comun, de a se pune în măsură pentru a-şl putea da In totdeauna ajutor unul altuia, ajutor stabilit pe un sistem comun de apărare şi studiat In toate detaliile. Guvernul M. Sale a intrat, în ceea ce-1 priveşte, de mult lu această ordine de idel> EPOCA iu care se găseşte din ce în ce mal Întărit, în ţaţa lungel serii de crime anarhiste, cari, tnal cu seamă, asasinatul preşedintelui Car-not şi tentativa, de două ori îndreptată în contra regelui nostru, aii ridicat indignarea urnei întregi. Inspăimîntătoarea crimă care s’a consumat la Geneva, şi care dă măsura de ceea ce mizerabilii fără patrie şi fără lege sunt singuri capabili, a decis guvernul regal să ia iniţiativa unul schimb de vederi preliminare, destinate să ajungă la acorduri nternaţionale în sensul în care îl arătal. Primirea pe care această iniţiativă a a-vut’o piuă acum, ne-a arătat că modul de a vedea al guvernului regal este, în principia, împărtăşit, şi că mijlocul cel mal jractic pentru a atinge scopul, pare a fi întrunirea, lntr’uu scurt timp, a unei conferinţe internaţionale, la care să fie repre-sintate puterile europene, nu numai prin delegaţi diplomatici, dar prin delegaţi tec-nicl al administraţiunilor respective al justiţiei şi al internelor. Acest mod de a procede, fiind pe din-tregul conform cu vederile guvernului regal, vă rog să aduceţi aceasta la cunoş-fiinţa ministrului afacerilor străine al guvernului pe lîngă care sunteţi acreditat, să-I daţi o copie după aceasta, comunicîn-du-I proposiţiuuea formală pe care am o-noarea să-l adresez, peutru ca să bine vo-iască a da adesiunea sa la întrunirea u-nel conferinţe internaţionale, care va avea de obiectiv de a stabili între puterile europene, în interesul apărărel sociale, o înţelegere practică permanentă, menită de a combate cu succes asociaţiunile anarchiste şi adepţii lor. Vă rog să-tul faceţi cunoscut, cât mal curînd posibil, decisiunea care se va lua cu privire la propunerea noastră.» Canevaro Conferinţa va avea loc la Veneţia, iar nu la Roma, pentru a înlătura ori ce susceptibilitate a puterilor catolice. Contele Goluchowski a tăcut deja cunoscut contelui Nigra, ambasadorul Italiei la Viena, că Austro-Ungaria aplaudă iniţiativa guvernului italian şi va fi reprezintată la conferinţă. La rîndul săd, d. D’Aerenthal, care Inlo-cueşte pe d. Bftlow, la ministerul afacerilor străine din Germania, a anunţat contelui Lanza, ambasadorul Italiei la Berlin, că Germania primeşte să ia parte la conferinţă Greva lucrătorilor din Paris demisia in mîinele Regelui la întoarcerea de la manevre». A. S. R. Ducele Alfred de Coburg pleacă cu acceleratul de azi, prin Vîr-ciorova, la Coburg. Procurorul general de pe Ungă Curtea de apel din 'Galaţi a plecat la Btrlad să facă o anchetă la poliţia din localitate, unde acum ctte va zile s’au făptuit nişte torturi îngrozitoare. In atenţiunea I. P. S. S. Mitropolitului Primat : Azi s’a presentat la redacţia noastră, în-tr’o stare de plîns, soţia romincă a unul muncitor de origină neamţ, anume Nicolae Faier. Ni s’a plîns că în noaptea de 21 Septembrie preotul Popa Dobre de la Isvorul-Nod (Dudeştl), a intrat în casă la dînşil în-tr’o stare de beţie mare şi fără nici o vorbă a început să-I bată cu o cruzime fără seamăn. Atît Faier, cit şi soţia Iul ad stat o săptămînă în pat din causa durerilor. Aă reclamat secţiei 39, dar sub-comisarul Lefterescu a făcut lucrurile muşama. De cînd cu dovedirea trădării, Dim. Sturdsa are adeseaorl crise violente de nervi, ale căror consecinţe se resimt foarte mult la ministerul de externe. La minister, Sturdza isbucneşte adeseaorl apostrofind cu furie pe d. Dim. I. Ghica, ministru plenipotenţiar la Atena, detaşat provisoriu ca secretar general pînă la întoarcerea din concediu a d-lul Mişu; în faţa funcţionarilor îl strigă dea cu furie : — Dobitoc ! Dobitoc ! Alte dăţl sa ceartă cu Frantz, intendentul ministerului de externe. **» după vitejia oamenilor in asemenea condi-ţiunl s’ar fi lntlmplat «ca în anecdeta leilor, cărora le au rămas numai coadeler. Oamenii ar trebui să se mal aplece, da» se vede că comandanţii vreaă să facă economie «Ia pantaloni». Cavaleria, care trebue să fie ori unde şi pretutindeni, şi de astă dată, ca în tot-d’auna, a fost nicăieri! Serviciul de cercetare şi cel de siguranţă nu s’a făcut, doul, trei oameni trimeşl ca vedete, nu e mare lucru, trebuesc esca-droane întregi trimese în recunoaştere. Divisionul de călăraşi comandat de d. maior Stoenescu, care făcea parte din brigada cavaleriei din divizia a opta, a fost scos din luptă, de M. Sa, crezlnd c’a fost prins între două focuri, dar convingîndu-se că a atacat infanteria diviziei a 7 a, şi la spate n’a a-vut nimic, M. Sa a spus În critica Sa, că «a greşii şi că divizionul s’a purtat cum trebuia, ceea ce recunosc şi îndrept cu plăcere.» Artileria. S’a ţinut destul de bine dar în prima zi a început atacul Ia o distanţă prea mare ; la 4.500 metri. Apoi schimbarea poziţiunilor s’a făcut în neregulă şi fără recunoaşteri din partea că pitauilor şi a ofiţerilor, cari trebue să recunoască terenul, să înfigă sabia şi apoi să facă schimbarea poziţiunilor. * * * La critica manevrelor făcută de M. S. Regele, n’a azistat de cît A. S. Ducele de Meiningen. Paris, 28 Septembrie.—Biurourile consiliilor municipal şi general au promis comitetului grevei să-l sprijine pe lingă miniştrii de comerţ şi de lucrări publice, în caşul cînd greviştii ar cere pentru lucrările exposiţiei şi ale drumurilor de fer, concesiunile deja obţinute pentru lucrările oraşului. Paris, 28 Septembrie.—Liniştea este de-săvîrşită. Mal multe întruniri de grevişti au decis continuarea grevei. Depeşile de azT (Serviciul «Agenţiei Bomîne») Sofia, 28 Septembrie. — Erl, Prinţul a inaugurat în persoană drumul de fier de la Grebedje la Dewia, în prezenţa principeselor Maria-Luiza şi Clementina, a miniştrilor de interne şi lucrări publice. Viena, 28 Septembrie.—împăratul a primit la amiazl pe Regele Alexandru al Serbiei. După amiazl a înapoiat vizita Regelui A'exandru, care a plecat seara la Belgrad. Londra, 28 Septembrie.— Azi s’afl publicat documentele schimbate între Englitera şi Francia, In privinţa cestiunel Nilului de-Sus. Belgrad, 28 Septembt'ie.—Guvernul va da ordin reprezentanţilor săi în streinătate să ceară guvernelor pe lîngă cari sunt a-credidate, lista anarchiştilor expulsaţl, spre a putea lua măsuri în contra intrării lor în Serbia. Berlin, 28 Septembrie.- Ziarele constată că rechemarea d-lui ministru de Bulorv nu însemnează ruperea raporturilor cu Sfîntul-Scaun ; în curînd se aşteaptă numirea succesorului său, care este deja desemnat. Se vorbeşte foarte mult printre guvernamentali că d. Ferechide, de un an şi jumătate de cînd e ministru de interne, n’a primit nici odată pe d. Demetrian, prefectul judeţului Romanaţl, cu care are diferende vechi. ULTIME INFORMATIUNI Remanierea ministerială Mîine se va ţine un consiliu de miniştri, pentru a se lua o deriziune în privinţa remanierii ministeriale. Joi se va ţine un alt consiliu, la Sinaia, sub preşedinţia M. S. R‘gelul. Totuşi, pînă azi nu se ştie nimic hotărî! în privinţa remanierel, de cit doar atU că d. Eugen Stătescu nu va intra în cabinet. * Circulă totuşi diferite zvonuri cu privire la remaniere, cari toate ad aerul de a fi inaî mult sad mal puţin verosimile. Aşa, primul zvon spune că numai d. C. Stoicescu va intra In cabinet, lutnd portofoliul finauţelor. Al douilea zvon spune că va intra şi d. Take Giani, lulnd portofoliul justiţiei, in locul d-lul G. Palladi, care va fi desemnat ca viitor primar al Capitalei. O societate germană de capitalişti a cerut ministerului domeniilor concesiunea de a înfiinţa o fabrică de stearină la Galaţi. Primim următoarea ştire : Primarul Ţine, din Galaţi, şi-a trimes ieri demisiunea. Consiliul comunal va fi dizolvat şi Zorilâ, prefectul, va fi numit preşedinte al comisiei interimare. Iu urma zadarnicelor demersuri făcute de Dim. Sturdza pentru împăcarea nuanţelor liberale din Bîrlad, consiliul comunal din localitate va fi dizolvat, zilele acestea. Se vorbeşte că preşedinte al comisiei interimare va fi numit d. deputat Ion Popescu, iar situaţia judeţului se va da pe mina d-lul Iancu Codrescu. Ceea ce însemnează : sacrificarea de-săvirşilă a d-lul Nicorescu. D. C. Stoicescu, întrebat ieri de un dra-pelist, a răspuns următoarele : — Nu şliă dacă void intra in minister, căci şi Intre d-voastre sunt vr’o doul cari aspiră în taină la portofoliul finanţelor. * * * Fapt cert e, că tratativele dintre dra-peliştl şi guvern sunt suspendate. Evenimentul din Iaşi publică următoarea telegramă din Bucureşti asupra a-cestet cestiunl: *In momentul de faţă se dă ca sigur, in cercurile bine informate, demisiunea cabinetului Sturdza. * Neputîndu-şi îndeplini mandatul de concentrare, d. Sturdza şi va depune Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra: Mersului trenurilor, Rursa Rueureşli9 Vosniia Pielei, Ruletinul cerealelor şi Ruletinul meteorologic ce lnrerăm pe pagina IV. BIBLIOGRAFII La Institutul de Editură, Balian şi Ignat Samitcu din Craiova, a apărut: IMeţionat-Hl BOMAMVO FK*\( KS cuprinzînd: 1.Vocabularul complect al limbel romine grăite şi literare, precum şi archaismele culturale. 2. Nuanţele cuvintelor clasificate şi lămurite prin exemple. 3. ExpresiunT idiomatice şi proverbe, de Mariu Şăineanu, doctor în litere. Ortogra grafia Academiei pentru partea romînească. Un volum de aproape 600 pagini pe 2 coloane. Un exemplar broşat lei 4,50. Un exemplar le^ gat 5.50. De acelaşi autor a apărut. Dicţionarul FBiNFESO-ROMAJÎ, un exemplar broşat lei 5.50, un exemplar legat lei 6.50. De vînzare la toate librăriile din ţară. Dr. MEDENLS0HN de la Facultatea din Paria Special pentru boale de Femei si de Copii sit. 22 Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Iu (rare «1 prtu Calea Victorie! (IN. NOUL INSTITUT DE BÂETI ■oh direcţiunea d-lor I. CJLUWCIlşi G. JPOM^A profesori la liceul «Lazăr» ‘>, Bumţfi, Calea PierăeL No. 104 Cama! pri—ere ţi liceale complecte. Prepararea! pentru fcewa militară şi comerciali, luterimf a trece «semene In Institut şi a libera certificate eqnrvalente eu cele ale şcoala-lor publice. Situată In desnl gri am el Cismegiu şi În a-propterea bceulnl «Lazăr» şi «Sf. Sara» «şcoala în general ţi sub -toate punctele de -vedere bigienicc se află in oele anal bune eon 1898 92'/, Bazalt artificial. 400 Convertite rurale — Letea — Casa pensiunilor — Furnituri militare — ty Obl. e. B. 1883 100 Tramwayul noO 1200 5*/. » . » 1890 100’/, Baia Centrală ■ — 4V« . . » 1895 98'/, 57. Fone. rur. . . 99s/< Napoleonul . • 20.05 47, Marka • • • • 24.70 57. » urb. Buc. 975/, Lira otomană ■ 22.80 57. » » Iaşi. 933/, Florinul • • • 2.101/, Rubla de hîrtie 2.70 nt:nsn. thexihwi.oh Plecare, din g.ra de Nord Sosirea In Gira de Word Ramele Stăpânilor Dlm Numele Staţiunilor Dlm. Pacloa»a-0-Lung . - »J‘0 OaUţl-Plo.,M .... Olulnlţ. Sollgoy • • • 6“ C-ttnopol-Oonstanţa • Plteţttl-Parl. • • • • 7» i) ndape.U TIto, • • - 6» Ploeţti-Iaţl T» Lemberg-Ploe.tl • • • 6“ Tltu Bmfrda • • • • • 7» UDghenl-Ploeftl • • • 70l Ploejll-Brajcv • • • 741 Pnoloasa-O.-Luog . . 10“ Comana Smlrde • • • 8® Căllra,I-31obo»la. - ■ IO** PlofştI-Viena • • • • Plteşt'-Londre .... 910 °mîrdă*Oomana . • . 10** 11“j) Teoud-Ploeştl .... 10“ Ploeftl OalaţI • • • • u« C-tino pol-Constanţa . 11“ seara Bndape.ta Ploe.tI • U" Ploeştl-BraşoT • • • • 3» Oluloiţa-Coastanţa * • 3« Braţov-Ploeftl • . . . seara Constant» 0-llnopol • •) l'P Clulnlţaîrilobozla. • • Ploeş'!• Budapesta • • 518 Oonstanţa-Olulniţa * • Londra-PiteştI. • • . I2i* 6« **’ •) Piteşti-P*rls S“ Oalaţl-Ploeetl .... y» Comana.Giurglu . . . 0® Vîrciorora-Tltn ■ • • 7U Ploeţll-Oalaţt .... 6* Smirda-Oomana • • • 7" Titu C Lung .... 6» Braşot Ploeştl. • • • gii Ploeştt-Unghenl» • . 9»» Viena-Ploestl .... Constanţa Olnlniţa » • »»• Ploeştl-Lexnberg. • • 10“ 9“ Ploeşll 1 la Ia tî • • • - 11*0 taţl-Ploeftt 10»0 Constanţa-0 tluopol • Tltu-Budapesta • * . 7M 4) Parla-Tttn gM f, 11*0 0.-Lun*-Ttt«. .... 10« Tr. ‘) olrcnli Luni,») Simb., *) Joi, «) Sîrnb., •) Joi, •) Simb. JTOl'fA ZIARULUI COMTESA DASCH 25 ŢIGANCA Dinsa alunecă încet ca o picătură de rouă pe e frunză şi căzu la pieioarele lui cu inima zdrobită de supărarea ee-l pricinuise. — Iartă-mă, Măria ta, zise ea tare. Iţi mulţumesc, MihaiO, văd că mă, iubeşti, adause încet ea, CAPITOLUL XVII îndată ce Mihail părăsi sala, Ruxandra se duse la fereastră. Nepoata şi mătuşa priveaţi, alături una de alta, la intîioplarea pe care o descriserăm şi, clud ţiganca se făcu nevăzuta, Anica se aruncă în braţele, domniţei, podidind-o plinsul; — Ah! Domniţo, zise ea, duuiă de aici căci o să vie şi nu voiţi să-l văz. — Doamne, al milă de noi! urmă evlavioasa femee. Ce are să iasă din toate acestea? Facă-se voia ta! Eşirâ pe uşa din dos, iar boeril intrară prin faţă cu principele, care simţi prea tîrziu necuviinţa purtării sale şi căuta a i-o îndrepta. — Ce ziceţi boerl, întrebă el cam grăbit, mergem să vlnăm ceva înainte de a se înopta ? — Lasâ-I pe seama mea, zise marchizul. De şi nu mă înţeleg, dar nu face nimica, spune-le să se ţie de mine. Cu cîinl şi cu vînâtorl mă vor pricepe el ce vreatl să tac. Boeril, în adevăr, se luară după marchiz, scoţînd strigate voioase şi chemîndu-şl fie-care sluga. Mihail rămase singur. El se chinuia cu tot felul de gîndnrl şi de Închipuiri. Fiind zi de serbare Chiva trebuia să joace Innaintea boarilor. Să vază pe iubita lui slujind de jucărie acelor tineri sturlubatici, era ceva mal pre sus de puterile sale. Nu o va lăsa. Se va împotrivi la orl-ce. — Dar de ce nu mal vine ea? se întrebă Mihail in culmea nerăbdării. Pe cind, însă, se gătea să se ducă singur la Ruxandra, ţiganca se arătă, plină de iubire şi fericire. — Mihaile, murmură ea, pe cind lacrimi de fericire ÎI curgeau pe obraz, am fost despărţiţi un veac, dar trebuia. Părintele Vasile cerea astfel. Am fost la Peatra pentru tine iubitul meii; trebuia să sosească acolo un trimis din ţara rominească, dar în deşert l'am aşteptat şi nu-I pricep întîrzierea. Aceasta mă cam îngrijeşte. Din norocire, Rosetti ne va aduce ştiri cît de curind. Dar tu nu-ral răspunzi. Ce al, iubitul sufletului meii? Atunci se începu jocurile de cuvinte bănuitoare, cari sunt în tot-deauna aceleaşi. Cine a iubit le-a cunoscut. Cită vreme ţine iubirea, bănuiala e neclintită; îndată ce ea a încetat totul s’a slîrşit. Lucrurile se sfîrşiră ast-fel cum se sfîrşescş toate de soiul acesta. — Voiţi pleca, zise fata pllugînd, acesta va fi mijlocul cel mal bun ca să indreptez nebunia ta. — Ba nu vel pleca, Cbivo! Să ne despărţim? Ob! această lipsă mi-a arătat in destul că nu pot trăi fără tine. Nu te teme de nimic, nimeni nu va îndrăsni să _ se lege de ceea .ce am eO mal scump. — Dar se vor lega de tine, Mihaile! Principele surise cu îngîiufare. — Voiţi şti eQ să mă apăr, nu te teme de nimic îţi spuiO. Chiva 'şl uită temerile. Feme:a care iubeşte din inimă crede orbeşte pe cel ce-1 adoră. Domniţa Ruxandra, după o lungă sfătuire iu părintele Vasile şi cu principele Teodor, luă o hotârîre energică ; să se arate că nu ştie nimic din cele înlimplate. A întărită pe Mihail însemna să piardă totul. Chiva rămase in castel ca şi mal înainte. Ruxandra se purta cu ea mal aspru ca până atunci, totuşi se uita la dînsa cu un ochiţi de compătimire şi de dragoste. Chiva pătrundea totul şi păstra recunoştinţă ocrotitoarei sale. In anul zilei în care avea să se ţie adunarea cea mare a boerilor, Grigore se întoarse după cum făgăduise. Marchizul îl eşi înainte, dar faţa lui posomorită ii spuse că veştile nu eraţi bune. Se închiseră apoi in odaie spre a găsi mijloace ca să scape pe Miha