SERIA IL—ANUL IV, No. 878—271. NUMARUJLJLO BANI ABONAIHB1VTBLB In ţari. pe an • • 80 lei Ediţia a tarata •trein&ta/te 40 99 MANUSCRISELE MU SB ÎNAPOIAZĂ MUSUACŢMA I*. t — STRADA CLEMENŢEI - Na. S MARŢI, 29 SEPTEMBRE 1898 NUMĂRUL 10 BANI AXWJJV'CMWJMUKitS Pagina IlI-a, linia 30 bani 99 99 16 99 > IV-a, WSERţlUNl ;i RECLAME, linia carp 8, 2 Iei A MPfMtIMMS TEMA ŢA A Kov 3 — STRADA CLEMENŢI*! —viNo. R- Retragerea d-lul G. Slugoiul ungurilor Probele morale ale trădărel din partea Iul Sturdza a intereselor naţionale sunt aşa de puternice şi numeroase, Sn cit probele materiale rămîn pe planul al douilea, aproape inutile, măcar că le-am dovedit şi pe acelea. Un lap’t domină, sare In ochii tuturor : este că Sturdza a suprimat ajutoarele pe cari ţara le da de 40 de ani şcoalelor din Braşov. Acest fapt este’ aşa de elocuent prin sine, apasă cu atita greutate asupra individului, in cit orice apărare ignobilul ar opune, este de prisos. Căci, înţelege cine-va foarte bine, că in chestii aşa de grave cum este existenţa rasei noastre, lupta pentru naţionalitate, şi pentru păstrarea centrurilor nostre de cultură de la Braşov şi din toată Ungaria, argumente ca cele aduse de spion, în Senat, pentru a justifica tăe-rea subvenţiei, constituiesc o pată. Pe cine poate ignobilul săconvingă că demnitatea Statului nostru sufere cind subvenţionează,pe cale particulară şi nu in mod oficial, şcoalele romîneştl din Braşov? Poate aici fi vorba de demnitate sau de lipsă de demnitate a unul Stat? Şi, dacă diferitele naţiuni cari aU interese de această natură în ţări străine, locuite în parte de conaţionali de al lor, urmînd susceptibilitatea prefăcută şi ineptă a lui Sturdza, ar înceta de a ajuta pe acel conaţionali şi s’ar mărgini a avea cu el relaţii numai prin organele oficiale ale guvernelor respective duşmane, la ce ar ajunge în curînd lupta naţionalităţilor, ideea de rasă, năzuinţa de expansiune, rezistenţa contra deznaţionalizări? Ignobilul, pe cind era in opoziţie, profesa cu totul alte idei. El pretindea că prin ori-ce mijloace trebue să ajutăm pe fraţii noştri din Ungaria în lupta contra stâpî-nitorilor lor. Iar astă-zl, după ce a cerut scuze şi s’a închinat acelor stăpînitorl, pretinde că toate relaţiile, tot schimbul de vederi, de ajutoare, tot concursul datorit Itomînilor de dincolo, noi să-l dăm prin organele guvernului unguresc, şi prin oameni cari să se bucure de încrederea Maghiarilor. Ce mizerabil! Ce să mal spunem de al doilea argument, acela a imposibilităţeî de a se putea remite subvenţia acelor şcoale, de cit numai prin poftă, prin urmare, cu neputinţă ca Statul maghiar să nu fie imediat încunoştiinţat de funcţionarii săi poştali! Individul,’pe lîngă că este trădător, dar mal este şi prost; nu ştie măcar să se apere in un mod mal convenabil.— Sâ’l ferească D-zeU să fie trimes vre o dată, pentru cas de spionagiu sau trădare, înaintea justiţiei, căci aşa cit este de mărginit, este în stare, sub pretext de a se apăra, să furniseze el singur probele culpabilităţel. Cit despre argumentul cum că, dacă a suspendat subvenţia, intre altele, este că s’a temut ca nu cum-va Ungurii o-flînd de la po§tă, de trimiterea subvenţiei, să închidă şcoalele din Braşov, a-cest argument este o simplă farsă patriotică de a Iul Sturdza, ultima poate din seria nenumăratelor farse pe cari individul le juca în timpul opoziţiei. Să ne dea voe spionul să credem că mitropolitul Mirou cu eforii şi Romtnil din Braşov se îngrijesc mal mult de cît Sturdza de existenţa şcoalelor lor şi că pericolul îl văd şi 11 apreciază el mal bine. In adevăr, eforii de la Braşov s’aU adresat lui Sturdza şi i-aU cerut ajutorul datorit. Făcînd aceasta, el ştiau ce fac, el aveaQ grijă de existenţa şcoalelor şi de pericolul care îl riscă. Apoi, nu e ridicul a vedea pe Sturdza mal patriot de cit patrioţii încercaţi de acolo, refuzind subvenţia: pe motiv că se teme ca Ungurii să nu închidă acele şcoli ? Dar ce eşti tu, ingnobile ? Eşti supraveghetorul intereselor na ţionâle ? Eşti protectorul titular al în-vâţâmîntulul naţional din toate părţile locuite de Romînl ? Oare ţie îţi incumbă datoria a aprecia pericolul şi a cumpăni măsurile de luat ? După cum foarte bine zice Tribuna din SibiQ, această scuză nu este acceptabilă, nici corectă. *Nu este corectă, pentru că nu este vor-4a de sistarea unei subvenţiuni din vreun fond de dispoeifiuni al d-lul prim mi- nistru din Eomînia, ci de o datorie a Statului Romîniei către biserica S-tului Ni• colae din Braşov, pe care nu d. Sturdza o distribue prin mijlocirea oamenilor săi de încredere, ci biserica S-tului Nicolae o încasează prin organele sale şi o jertfeşte pe altariul cuUurei naţionale.» Tu erai dator ca să dai ajutorul cu atit mal mult, cu cît singur recunoşti că nu e o subvenţie, o milă lăsată la discreţia ministrului, ci este o datorie. De cînd, spionule, un debitor poate refuza suma datorită creditorului, sub cuvînt că acesta poate uza răU de ea saU poate risca un pericol ? Iată-1 pe Sturdza prins în flagrant delict de şarlatanie. De cît, e prea tîrziU. Acum patru ani, dacă al fi ţinut un asemenea limbagiU, poate s’ar mal fi găsit naivi cari să creadă în sinceritatea ta. Astăzi, şarlatanule, cînd îndrăzneşti să te pul pe’ terenul patriotic şi naţional pentru a comite o faptă rea — suspendarea subvenţiei—toată lumea este convinsă că minţi şi că eşti un trădător. Nu teama unul eventual pericol pentru existenţa şcoalelor din Braşov, te-a făcut să suprimi ajutorul datorit. Nu. Consideraţii cu totul streine de sentimentul naţional te-a făcut şi te face să lucrezi astfel. Eşti slugoiul Ungurilor, eşti legat, de la venirea ta la guvern, prin scuze şi prin angajamentul de a lucra ca să înăduşi mişcarea şi chiar viaţa naţională a Rominilor de dincolo. Suprimarea subvenţiei ’ţl-a fost impusă şi tu nu faci de cît a executa ceea-ce ţi s’a impus. O dovadă mal mult, este că al avut curagiul, Sn Senat, ca să găseşti asemănare între situaţia Rominilor din Macedonia şi aceea a Romînîlor din Ungaria, faţă cu popoarele dominante, Turcii şi Ungurii. AI îndrăznit a insinua că Ungurii se desinteresează tot atît de cultura şi propaganda noastră în Ungaria, cît Turcii de aceea din Macedonia. După tine, tră-dătorule, Ungurii nu fac pentru desna-ţionalisarea Rominilor mal mult de cît Turcii pentru aceea a Rominilor Macedoneni. Apoi, dacă al ajuns Sn halul ca să a( curagiul să vorbeşti ast-fel în Senat, de sigur că eşti avocatul Ungurilor, de sigur că cu intenţie rea al suprimai a-jutorul datorit şcoalelor din Braşov. Ge ar fl făcut el... ... ’JII Închipui ce ar fi f&cut colectiviştii dacă. In loc de a avea noi probele trădărel Ini Dumitru Sturdza. ar fi avut ei asemenea dovezi In sarcina unui guvern conservator. Astă-zl, cind faptele sunt incontestabile, recunoscute de toată lumea, confirmate de nn mitropolit romlu — persoana Însăşi care a primit de la cabinetul pre-şidenţiei consiliului de miniştri ungar actul doveditor al trădă-rei, — astă-zl, cind trădătorul nn găseşte altă apărare de cit certificatele de bună purtare ce 1 le dă nn Ieszenszky, astă-zl Încă ie uimeşte ludrăsneaţa neruşinare a colectiviştilor. Dar să fi tost ei acuzatorii*.* întrunirile publice s’ar fl ţinut lanţ. manifestaţiile şl scandalurile de stradă s’ar fi repetat lu fie-care Duminică. Cetăţenii colectivişti ar fi cercat să meargă să manifesteze la Palat; ar fi a-runcat cu bolovani lu armată, pe elnd iluştrii bărbaţi de Stat colectivişti ar fi adresat scrisori deschise către m. N. Regele, .Să fi văzut atnuci Întruniri de protestare lu judeţe, să fi văznt ce repede s’ar fi format şl ce avint ar fi luat *Wxlfja patrioţilor /» Moi nn tăcem nimic din toate acestea. Mu facem, pentru eă tocmai aceste procedeuri ne deosi-besc de colectivişti, aceste pro-cedeuri formează superioritatea noastră faţă de ei, şi pentru că avem adluca credinţă eă singura povară a faptei sale mlşeleştl este de ajuns să zdrobească pe trădător. Retragerea d-luî Gogu Cantacuzino Pierderea colectiviştilor.- -Refuzarea poetului de guvernator al B&n-cei.—Consecinţele retragere!. Pierderea colectiviştilor E un fapt îndeplinit: d. Gogu Cantacuzino s’a retras, poate pentru tot-d’auna, in viaţa privată ; demisiunea d sale e primită şi va fi înregistrată prin Monitorul Oficial ce va apare Miercurea viitoare. Nu cercetăm motivele retragerei, căci ele sunt multe: de ordin politic (greva ofiţerilor de cavalerie) şi de ordin privat (sănătatea-i zdruncinată). El s’a retra8,tot aşa de sărac de cum a fost acum trei ani, cînd a venit la putere, căci a fost un corb alb între colectivişti, sub raportul cinstei personale. Ştim că şi-a dat demisia de mai multe ori, şi acum în urmă la începutul lui Septembrie. Dar fără să’l întrebe, Dim. Sturdza i-a prelungit concediul pînă la finele lunei Septembrie. Şi aceasta atît de mult a supărat pe d. Gogu Cantacuzino, in cît i-a pricinuit mult răii. Atunci a exclamat : — Nu vreau să mi se impute că iau leafa fără să muncesc I Refuzarea postului de guvernator al Băncei I s’a propus postul vacant de guverna• tor al Băncei Naţionale, post retribuit cu 70.000 lei anual şi cu un apartament luc-sos în palatul Băncei. L’a refuzat cu amărăciune, zicînd ■ — Dacă vroiţi să mă cruţaţi pentru copiii mei, nu mt mai oferiţi nimic, dar absolut nimic. Lăsaţi mă în pace ! Se spune, că de şi doctorii l’au consiliat să plece in străinătate, la o climă mai caldă, sau cel puţin la ţară. ca să se re-pauseze măcar un an,—d Gogu Cantacuzino va rămâne în Capitală. Va rămâne in Bucureşti, va trebui să îngrijească de educaţia numeroşilor săi copii, unii In vîrsta pubertăţii şi alţii în vârsta adolescenţei. Consecinţele retragerei In viaţa noastră publică d. Gogu Cantacuzino n’a fost sau, poate, n’a avut vreme să devie o figură marcantă. Dar în oceanul de nulităţi politice din cari se compune colectivitatea, el s’a remarcat ca om cinstit, fanatic pentru partidul din care face parte, fanatic însă pînă la micime §i la răutxte, ceea-ce constituia capitalul său defect; in opoziţie şi la putere a jertfit întreaga sa avere pentru partid şi pentru scârbosul cearşaf al ocnaşului Mărgăritescu. Pasionat afară din cale pentru politică, el a căzut jertfă muncei şi patimei sale pentru Ocultă. El a fost sufletul guvernului, el sufletul grupării de nulităţi şi de gheşeftari pe cari sa sprijineşle guvernul. împrejurul lui 8’au grupat toţi guvernamentalii «li-neri», începând de la Take Protopopescu, Palladi şi Manolache Culoglu şi sfirşind pînă la Iunius Lecca şi Titu Frumu-şeanu. El era desemnat a lua mai târziu succesiunea atît de compromisă a lui Dim. Sturdza, care n’are decât un singur devotat, pe Bianu. Lesne se va înţelege deci, că retragerea d-lul Gogu Cantacuzino nu numai de la putere, ci chiar şi din viaţa politică, lasă hm gol imens in gruparea guvernamentală, gol pe care se grăbeşte acum să-l umple Stătessu cu toţi Djuvarii şi Stelia-nii săi. SPION ŞI DELATOR Demonstraţia ce am fost nevoiţi să o facem în chestia şcoalelor de la Braşov, e azi încheiată. Chiar dacă am admite versiunile guvernului (de altminteri neadevărate) cu privire la Benedek Iancsv, la «persoana strict legată», la funcţionarul «ataşat pe lîngă cabinetul primului ministru», existenţa şi oficialitatea actului, atU de sdrobilor pentru primul ministru in cU l’a negat, este dovedită. Acum, cind acest capitol să închee, să cade să-l legăm cu întregul dosar al chtstiunei naţionale. Căci, numai privind chestiunea naţională, în întregul el, se poate judeca cum se cuvine, purtarea Iul Dim. Sturdza. In adever, cînd e vorba de unul numai din nesfirşitele incidente, cari compun lanţul de infamii săvîrşite de primul ministru, e firesc ca lumea să fie pornită a crede — orl cîl ar fi probele de sdrobitoare — că un prim ministru nu-l capabil de acte atit de mîrşave ca acelea ale şefului partidului liberal. In această privinţă, enormitatea crimei uşurează situaţia primului ministru. Cînd însă ţii seamă de tot ce a făcut Sturdza în oposiţie, şi de tot ce a făcut apoi la putere, în chestia naţională, pentru cel mal îngăduitor, Cantacuzino pentru cel mal naiv, ort-oe consideraţie e înlăturată şi nu poţi să nu înfierezi pe fiinţa capabilă de a împinge provoca ţiunile în contra Ungurilor pînă la conflicte răsboinice, şi apoi la putere, de a se face spion şi delator in serviciul streinilor spre a-şl apăra situaţia ministerială. D. STURDZA SI MINISTRUL DE RASBOIU Am făcut, In unul din numerile noastre trecute, o inofensivă Întrebare celor in drept: pentru ce d. colonel Averescu, fost ataşat militar pe Ungă legaţiunea noastră din Berlin, a fost silit să-şl dea demisiunea din acest post ? Iată o întrebare legitimă, la care se cuvenea să dobîndim un răspuns. Pină astăzi, însă, nu ni s’a satisfăcut dorinţa, din care cauză siliţi suntem să dăm noi cîte-va amănunte, menţinînd totuşi întrebarea noastră şi cu promisiunea de a reveni, dacă cum-va ziarele guvernamentale vor continua să păstreze tăcerea. D. colonel Averescu, pe cind era ataşat militar la Paris, avea sub ordinele sale, a-colo, doi ofiţeri romînl, cari se instruesc în armata germană. Unul din aceşti ofiţeri este fiul lui Dumitru Sturdza ; în treacăt spunem că d. locotenent Sturdza încasează două lefuri: de la reg. II de geniu din armata romluă. şi de la regimentul de geniu german din Postdain. In contra acestor doi ofiţeri şi în contra faptului de mal sus, d. colonel Averescu ’şl a permis să facă un raport ministrului nostru de războia. De aci supărarea lui Sturdza atît In contra ataşatului, cit şi în contra ministrului că primeşte asemenea raporturi. Ne oprim aci. Dacă nu vom căpăta răspunsul cel cerem, vom reveni. Cronica electorală* VASLUI Amicii noştri din Vaslui aii început cu energie lupta în contra colectiviştilor din localitate. Succesul amicilor noştri este sigur, din care cauză administraţia a început să comită o sumă de infamii. In adevăr, iată ce ni se scrie din localitate : Nu vă putem povesti aid toate neomeniile ce săvârşeşte vestitul Neron Lupaşcu; vă comunicăm numai cea din urmă, care a provocat, în oraşul nostru, o generală indignare. De zeci de ani şi mal bine, funcţiona la tribunalul Vaslui judecătorul George Sturdza. Toată lumea, fără distincţiune de partid, aprecia munca şi integritatea acestui magistrat, a cărui purtare exemplară era de toţi recunoscută. Avea însă un păcat, pe care veninosul Lupaşcu nu’l putea erta: frequenta casa amicului nostru Daniel, către care’l apropia vechi legături de prietenie şi chiar rudenie. Toate încercările făcute de unii nemernici din localitate, în frunte cu prefectul Lupaşcu, de a lovi în demnul magistrat, n’au găsit ecou la ministerul de justiţie. A trebuit să cadă acest minister pe mina unui Palade, care, în ajunul alegerilor comunale, să dea crezămînt raporturilor mincinoase ale unui bătrln incult, mic la suflet şi lipsit de ori ce scrupul, permutând pe d. Sturdza la trib. Putna. Şi-a închipuit d. Lupaşcu că prin asemenea fapte va putea intimida pe oamenii cinstiţi. Dar să înşală. In loc de frică, el nu provoacă de cît desgust. Şi cînd te gîndeştl că primul minister liberal s’a pronunţat cu unanimitate în contra numirii lui Lupaşcu ca prefect la Vaslui, înţelegi in ce stare de decadenţă morală a ajuns acest guvern, care acum recurge la sprijinul unui ast fel de om. FOTOGRAFIA şi d. CHIRU Furtul de la Constanţa a inspirat o fericită idee d-lul Chiru, căci şi d. Chiru are, uneori, idei fericite. Din împrejurarea că Gheorghiţă Constantin, autorul furtului, nu a lăsat la direcţia poştelor nici o reproducere a mutrei sale, după care să fie urmărit de poliţie, onorabilul d. Chiru a luat dispasiţia ca toţi funcţionarii de la direcţia telegrafelor şi poştelor să se fotografieze, încredinţînd un exemplar direcţiei. Scopul acestei disposiţii este de la sine înţeles. Cînd se va întîmpla ca un funcţionar să se abată de la datoriile sale şi să cadă sub vre-una din prescripţiunile codului penal, atunci urmărirea lui va fi lesnicioasă: da-I fotografia agenţilor de siguranţă. Avem însă de dat un sfat d-lul Chiru, despre o eventualitate la care poate nu s’a gîndit: Să nu cumva să uite să se fotografieze ! Se spun multe despre unele colecţii de timbre ce ar fi «dispărut» de la direcţia poştelor şi va veni o vreme cînd va fi nevoie să sc cunoască poate semnalmentele actualului director. TRIBUNA LITERARA Pentru Traian Demetrescu Ce repede se uită In ţara romluească! ... De mult, de mult, odinioară, a trăit un poet blîud, un suflet femenin, adorat de o întreagă lume, de inimi simţitoare. Şi poetul acela a murit fără de veste, şi iiăpădi-toarea buruiană a uitării i-a cotropit mor-mlutul lui singuratic şi părăginit. O floare măcar nu’l creşte la mormînt, o cruce nu înseamnă locul unde se odihneşte, un hîrb de tămîie uu fumegă, la capul celui ce a Indurat şi a iubit atît de mult Iu viaţă. Un veac de om pare că a trecut de cînd sentimentalul trubadur şl-a clutat iutristă-toarea lui profeţie : Şi mă învinge Un chin amar, gîndind că-odată Şi peste groapa mea uitată Vor trece corbii şi va ninge. Dar cînd a trăit poetul acesta care s’a numit Traian Demetrescu, de cînd mor-mîntul i-a sfârîmat duioasa-I maudolină ? O, cit de multă vreme par’că a trecut d’atuncl... Veacuri întregi, un Întreg ev, par’că s’a scurs de la apariţia lui Intim şi a Sensilivelor. Şi, cu toate acestea, numai de două ori piuă acum ninsoarea cerului s’a pogorît peste mormîntul lui, de două ori toamna şi-a aruncat prinosul el de fol galbene pe groapa celui care a purtat în inimă, toată viaţa, covlrşitoarea lor tristeţe. Dar, se uită atit de lesne In ţara rornî-nească! Traian Demetrescu a fost o personalitate distinctă, ciudată, aproape exotică, pentru vremea în care a trăit. El a purtat în suflet sensibilitatea romantică a trubadurilor pribegi, perduţl odată cu acel ev de viaţă ideală care se numeşte «evul de mijloc.» A fost omul care, îatr’un veac condus de raţiunea practică şi materialistă, a ascultat numai glasul inimel sale idealiste; care, în mijlocul mocirlei care se cbiamă societate, şi a zidit o lume a lui, lumea senină a visurilor, lumea frumuseţilor şi iubirilor eterne. Şi puţini aft simţit ca el acest adevăr pe cît’de profund pe atît de amar pentru sufletele superioare, că vieaţa nu-I de cît un efemer şi amarnic vis. In aceste versuri ale lui Sully-Prudhomme, pe cari el Ie citează în Intim, se cuprinde toată viaţa sufletească a lui Traian Demetrescu : Ici-bas tous Ies lilas meurent, Tous Ies chants des oiseaux soni courts; Je rtive aux dtds qui demeurent Toujours... Singur şi veşnic suferind, autorul Senai-tivelor putea mal mult de cit orl-care altul să rostească tinguitoarea rugăciune a aceluiaş poet, atit de mult iubit: Ah! si vous saviez comme on pleure De vivre seul et sans foyer... Traian a fost sentimentalul şi eternul a-dorator al ochilor albaştri, ochii luciei mări, cîntăreţul care n’a avut la harpa sa de cît o strună, struna iubirii, pe care In tot-d’auna a făcut’o să tremure în surdină. El a fost trubadurul sentimentelor vagi, al dorului nedesluşit, al iubirel sfioase, blajine, şi tremurătoare ca o stea abia văzută. Era o inimă de femee (de femee fără tendinţă de emancipare) sădită iutr’o fiinţă de bărbat. Dar, pentru ast-fel de făpturi hibride, societatea e cumplită. Ea vrea forţa brută, forţa distrugătoare şi insensibilă, raţiunea viguroasă şi înuăbuşitoare de inimă. Traian Demetrescu a fost victima societăţii, victima acestei vremi de glorie a tarabei. Şi, dejclte-orl citesc safl mal auz, (foarte rar) pomenindu-se numele autorului Iul Intim, mă gîndesc Ia uu tablofi al naturii, pe care 1 am văzut unde-va, la ţară, cind citeam pentru întiia oară romanul Iubita. Intr’un ochiţi de pădure, în mijlocul unor tufanl bătrîul, dar verzi, Înalţi şi puternici, se vedea uu sărman ulm, tluăr, svelt şi delicat, cu frunzele ofilite, cu rămurile-I subţiri, aproape uscate, strlns şi Înăbuşit de crăcile groasî şi stufoase ale veciuilor săi. Fără să vreau atunci m’am glndit la acel suflet ciudat de poet, al cărui prim ;roman îl citeam atunci, şi pe care ’l iubeam atît de mult pe vremea aceea. Societatea Insă nu s’a mulţumit să distrugă fiiuţa materială a lui Traian Demetrescu, ea a voit şi moartea inimel lui nemuritoare ; nu s’a mulţumit numai cu negura rece a mormîntulul, ci a dorit să-’l a-copere şi în întunericul uitării de veci, acel întuneric de gliiaţă mal imens de cit haosul. nimicitor ca stingerea de apoi. De sigur, Traian Demetrescu u’a fost un geniu incomensurabil, n’a fost nici măcar un talent puternic, a fost mal mult o inimă de artist, un suflet de o sensibilitate şi de o duioşie tipică. In literatura noastră poetul şi a clştigat un loc frumos, şi l-a cumpărat cu lacrămile şi cu suspinile ini-mel lui simţitoare; şi-are cititorii lui, admiratorii şi chiar adoratorii lui — mal cu seamă în provincie. Şi cu toate acestea, cind mal acum cttă-va vreme, un cerc de admiratori, aQ voit să-I ridice un bust, publicul a rămas în «remarcabila-I» nepăsare, şi iniţiatorii afi trebuit să aştearnă vălul descurajării peste visul lor frumos. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA Acum In urmă, un grup de tineri scriitori, după iniţiativa d-lul Radu D. Rosetti, att liotârlt să ţie in deosebite oraşe ale ţării, conferinţe şi serate literare, spre a strlnge un fond cu care să poată pune măcar o cruce modestă pe mormîntul prea lesne uitatului poet. Să mergi să cerşeşti, pentru un poet a-dorat de atlta lume, să cerşeşti o cruce modestă, într’o ţară care se pretinde Belgia Orientului! Ce semnificativă şi ce cumplită ironie! Pentru tinerii cari, subt o formă mal modestă. caută să-şl realizeze uu vis vrednic de izblndă, n’avem destule cuvinte de îndemn şi de Încurajare. Modestul lor obol de admiraţie nu se a-duce numai duiosului Traian Demetrescu, ci e un fel de tribut, un fel de prinos adus inimei, un omagia adus sentimentului, o sfidare materializmulul josnic şi dezgustător care stăplneşte vremea noastră. Inima, inima entusiastă şi nobilă, sentimentul Innălţător, pornirile ideale, aa dispărut ele pentru tot d’auna din publicul nostru romlnese ? Ne va fi dat răspunsul, o dată cu rezultatul la care grupul tinerilor scriitori va ajunge prin entusiasta hotărîre de a ridica o modestă cruce pe mormîntul sensitivulul poet. AI. Anteinireaun. * * * P. S. Vestim tot deodată pe cititorii noştri că, de astă zt, In coloanele noastre deschidem o listă de subscripţie, în vederea ridicării modestului monument de aducere aminte, despre care vorbim în articolul de mal sus. Sumele se vor trimite pe adresa autorului acestui articol. moMMAŢn Aflăm că d. general Berendeiu dudiaeă contractarea unui împrumut de 45 milioane pentru mărirea flotei noastre de războiţi. In proiectul de împrumut se prevede înfiinţarea unei flote dunărene cu opt monitoare de cite 500 tone deplasare, 12 torpiloare de cîte 40 tone şi opt şalupe port-torpile. Se prevede apoi înfiinţarea unei flote maritime cu opt cuirasate. Fie-care din aceste cuirasate va avea 3.500 tone ; patru contratorpiloare de cîte 300 tone şt 22 torpiloare de cîte 80 tone. Curtea de casaţie se va pronunţa astăzi, Luni, asupra recursului d-lor maior Buhlea şi locotenent Niculescu în contra decisiunil consiliului de reformă. D. P. Răşcanu, inspector general al în-văţămtntulul secundar, a demisionat, re-lulndu şl catedra de la Iaşi. Se vorbeşte că la ministerul de răz-boiu se studiează fortificarea gurilor Dunării. Prima sesiune de toamnă a Curţii cu juraţi din Ilfov s’a închis. A doua se va deschide la 1 Octombre. La Chronique din Paris anunţă, că mal mulţi capitalişti francezi vor înfiinţa în Bucureşti ’o societate sub titlul de Metalurgia romînâ, cu un capital de un milion 200,000 lei, spre a exploata industria de email şi spre a instala un atelier de montaj şi o uzină pentru fa-bricaţiunea de roţi pentru vagoane. Consfătuirea drapeliştilor Sîmbătă seară s’a întrunit la d. Em. Porumbaru mai mulţi drapelişti, printre cari d-nii Aurelian, Ştndrea, V. Lascar, Delavrancea, Xenopol, etc. D. Aurelian a comunicat că se aşteaptă răspunsul său cel mult pînă Luni. D-sa cere deci ca amicii săi să se'.pronunţe categoric, dacă admit o împăcare sub auspiciile lui Sturdea. Aproape toţi aă fost în contra unei a* semeni împăcări. In cele din urmă s’a dat autorisaţiunea d-lui Aurelian ca să invite pe d. Stătescu, în numele tutulor drapeliştilor, să ia din-sul preşedinţia consiliului. * * * Diseară se vor întruni drapeliştii din nou. Se crede că rnîine va apare un fel de manifest prin Drapelul, prin care se vor anunţa cauzele rupturei negocierilor şi se va preciza atitudinea viitoare a drapeliştilor. * * * Se vorbeşte că d. Stătescu este atît de demoralisat de atitudinea energică a d-lor Costinesctt, Lascar şi Delavrancea, încît nu mai vrea să intre în cabinet, ci va recomanda pe d. Stelian sau pe d. Dju-vara, iar d-sa va primi preşedinţia Senatului, de cumva guvernul se va menţine pînă la deşchiderea Corpurilor Legiuitoare. O altă versiune spune, însă, că d. Stătescu, dacă se va convinge că absolut nici o împăcare nu se poate face, fie măcar cu d-nii Aurelian, Şendrea şi Porumbaru, atunci va sfătui pe Sturdza să se retragă de la putere. Discaliflcarea preş eâinteluî Penatului Viueri s’a judecat de eătre tribunalul din Fălticeni procesul intentat de d. G. A. Scorţescu, unul din moştenitorii defunctului colonel Alcaz, In contra d-luî N. Gane, fost administrator al succesiunel Alcaz şi actualul preşedinte al Senatului. După o discuţie de 3 ore şi după ce se desvăluese mul multe acte zdrobitoare In contra administraţiei d-lul Gane, tribunalul joncţioneaeă procesul cu cererea de daune interese în sumă de 50,000 lei făcută de d. Scorţescu. Tribunalul admite cererea d-luî Scorţescu, ca d. Gane să depună acte'e ges-tiunel şi ainîuă procesul pentru 20 Octombrie. * * * In cursul procesului s’a produs un incident penibil, pe care Evenimentul îl relatează ast-fel: După o deliberare de un ceas, tribunalul reintră în şedinţă şi chemînd pe d-nii Gane şi Scorţescu înaintea tribunei, U invită a da explicoţiuni verbale în faţa tribunalului asupra monstruoasei nedumeriri în cifre, relevată de d, Scorţescu în contabilitatea d-lui Gane. D. Scorţescu zice că nu are nici o socoteală de dat, că se referă la sumele d-lui Gane, şi că banii dacă nu se găsesc în punga sa, se găsesc in punga d-lul Gane. Gane, galben ca ceara, bolborosind, nu dă nici un răspuns. Preşedintele, enervat, zice : — In numele lui Dumnezeu, domnule Gane, daţi o explicaţie, daţi-o, dar, daţi-o. D. Gane, palid, tremurîud, cu vocea stinsă, zice în fine: — Nu ştiu, nu-ml explic, lăsaţi-mă pînă rnîine, să înă gîndesc. întreaga sală izbucneşte în rîs. Iutr’o şedinţă din săptămlna trecută a Reichsrathulul din Viena, d. deputat dr. G. Popovicî a presintat trei propuneri pe larg motivate şi semnate de cel şease deputaţi romlnl, precum şi de alţi deputaţi boemi şi italieni, aparţinlud majorităţel. o) înfiinţarea de clase paralele romlne la şcoala normală germană de Învăţători din Cernăuţi; 6) reglementarea arendării moşiilor fondului religionar al bisericel ortodoxe ro-mîne în sensul ca şi sătenii să poată lua îu areude parcele mal mici; c) Înfiinţarea unei Curţi de Apel la Cernăuţi. Manevrele —De la corespondentul nostru special— Sîmbătă, ia orele 10 dimineaţa, M. Sa Regele, însoţit de întreaga suită, a plecat de la palat, pe jos, la gară, de unde aâ luat trenul pînă Ia cantonul No. 53, situat înainte de staţia MirceştI. La canton Regele a fost primit de d. general Iarca, delntreg statul major şi de un numeros public. La orele 10 şi 12 minute, M. Sa Regele, înconjurat de statul săQ major şi de ofiţeri! ataşaţi, porneşte pe cîmpul de luptă. Lupta Începe. Timpul este cam posomorit, dar se disting bine toate mişcările trupelor de la ambele divizii, aşezate In ordine de bătae Artileria diviziei a 8 deschide un foc via, la care Insă artileria diviziei 7 respunde mal tlrziO. Lupta de artilerie a ţinut cam mult, înaintarea infanteriei a întârziat; mal cu ose bire aripa stingă a diviziei a 8, a fost îm-pedicată să facă o mişcare de flanc si a întârziat atacul, din pricină că brigada comandată de d. general Borănescu, care forma aripa dreaptă a diviziei a 7 de apărare, luase poziţii prea avansate şi focurile vil de artilerie împedicatt înaintarea trupelor. Din această pricină s’a cam Încurcat executarea temei căci, In cas de luptă, divizia a 8 inamică, care trebuia să înainteze, ar fi fost din contră respinsă. La orele 12, infanteria diviziei a 7 întinsă pe un front enorm, de mal bine de trei kilometri, deschide un foc vifl; infanteria diviziei a 8 începe să înnaiuteze în regulă, iar diviza 7 se retrage în cea mal perfectă ordine. In acelaş timp artileria schimbă cu mult tact poziţiunile de atac şi apărare. Cavaleria a fost impedicată se şarjeze din cauza porumbului încă uecules. Cite-ra incidente S’afl produs şi cîte-va incidente între cari mal grave suut căderea a trei soldaţi arti-leriştl la trecerea unul şanţ lîngă MirceştI. Clte-şl trei att picioarele rupte din pricină că att trecut roatele tunului peste el. MMnpă luptă Ataşaţii militari att urmărit de aproape toate mişcările. A. S. Ducele de Meiningen a urmărit cu multă atenţie mersul luptei. Trupele diviziei a 8 att ocupat toate poziţiunile diviziei a 7, care s’a retras la Roman. Ataşaţii militari al Rusiei şi al Engliterel n’att sosit îucă. După luptă, M. Sa Regele a vizitat biserica din Sabaoaul şi a luat un mic prînz la preoţii catolici. La orele 3 M. Sa se întoarse la Roman, iar la orele 4 a vizitat seminariul şi şcoala de lete «Principesa Maria.» (Prin fir telegrafic) Roman, 27 Septembrie De dimineaţă trupele din divizia a 7 att ocupat diferite posiţiunl strategice pentru a apăra oraşul Roman, care urma să fie atacat de divizia a 8. Baza operaţiilor diviziei a 7 o formatt pădurile şi satul SimioneştI. Atacul a început la orele 8 jum. dim. Regele înconjurat de statul sătt major şi de ataşaţii militari, urmărea peripeţiile luptei. D. general Răsti, comandantul diviziei a opta, lulnd ofensiva, reuşeşte să înainteze, disloclnd divizia a 7. Dar divizia a 7, comandată de d. general Gorjan, se Întruneşte, face o mişcare înconjurătoare, ameninţlnd flancurile diviziei a 8 rare bate în retragere, pe cînd apărătorii ’şl ocupă posiţiile recâştigate. Ast fel divizia a 7 iese triumfătoare şi trompetele sună sfirşitul manevrelor. Trupele se întorc la bivuac. Mîine, Luni, va avea loc defilarea. M. S. Regele a vizitat azi spitalul, biserica armeană şi arestul. Cotnar Următorii ofiţeri de stat major vor face, fimp de 3 zile o escursiune strategică In jurul capitalei sub comanda d-lul locot. colonel Gliica : Maior Toplicescu, şeful div. IV-a, căpitanii Vlădeseu, de la corpul 2 de armată, Berueanu, idem. Georgescu Cristo-dulo, de la div. IV-a, Referendaru de la reg. 10 de artilerie, Grecescu de la reg. 2 artilerie şi Anastasiu, de la reg. 21 infanterie. Escursioniştil vor pleca azi Luni la orele 7 dimineaţa şi se vor înapoia îu Capitală Miercuri seara. Teza escursiune! este aceasta: Se va presupune că inamicul ar veni de la Măgurele şi trecînd prin Alexandria ar voi să vie la Bucureşti. Ofiţerii vor face o recunoaştere In acest sens, precum şi lucrările pentru a Impedica înaintarea inamicului spre Bucureşti. Congresul pensionarilor Ni se trimete următoarea convocare cu rugămintea de a o publica : Sub-semnaţil delegaţi al pensionarilor civili şi militari, întruniţi In Congresul de la 14 Iunie trecut, dorind pe de o parte a’şl da seamă către colegii lor asupra rezultatului demersurilor făcute către guvern şi Corpuri legiuitoare, în cestiunea reţinerilor de 18 la sută, a celei a 5-a parte din solda de campanie, şi a orfanelor rămase nemăritate, iară pe de altă parte a ne consulta cu toţii şi a lua o hotărîre energică Intru a putea atinge scopul ce cu toţii urmărim; rugăm prin aceasta pe toţi colegii noştri pensionari civili şi militari, să biue-voiască a lua parte la congresul ce se va ţine la 4 Octombrie viitor, la ora 2 din zi, In salonul cel mare al Băilor Eforiei după bulevardul Elisabeta. Tot o dată rugăm cu insistenţă pe colegii noştri pensionari civili şi militari din cele-l’alte oraşe din ţară. să trimită cel puţin o delegaţiune din parte-le, spre a lua parte la această importantă întrunire. I. C. Petrescu, General Algiu, General Herct, dr. Nieolaide, Colonel Obedeanu, Gr. C. Manno. Colonel Grădişteanu, D. Capeleanu, Loc.-Colo-nel Thorand. G. Stelorian, Maior Vassilescu, P. C. Serafim, I. Marescu. Liberalii disidenţi din Ginrgiu Liberalii disidenţi din Giurgiu, întruniţi In ziua de 25 c. att votai următoarea re-soluţie : Astă zi 25 Septembrie 1898; Noi subscrişi alegători dinjud. Vlaşca, semnatari şi aderenţi ai manifestului politic din 3 Aprilie 1898, al liberalilor din Giurgiu; Adunindu-n» şi deliberînd asupra si-tuaţiunei politice actuale atît cu privire la administraţiunea comunală şi judeţeană cît şi în faţa viitoarelor alegeri comunale şi generale; DECIDEM: Alegem, o delegaţiune executivă compusă din domnii : Zamfirache Roşescu, aleg. colegiul I. Pe-trache Drăgoescu, aleg. coleg. I. Marin Bădulescu, aleg. col. I. Iaucu Marinescu, aleg colegiul I. P. S. Antonescu-Remuş, aleg. col. I. Mihail Alimănescu, aleg. col. I. Caragea Mihail, aleg. col. I. D. Cîrli-geanu, aleg. col. I. Ion Slănculescu, aleg. col. I. Eustaţiu Vişanescu, aleg. col. I. şi II. Nae Nieolescu, aleg. col. I. Toma Aliescu, aleg. col. I. şi II. N. Lăzărescu Giurgiu, aleg. col. I. şi II. Manolache Cartojan, aleg. col. şi II. Grigore Marinescu, aleg. col. I. Nae Mincu, aleg. col. I. Cristache Mihail, aleg. col. I. şi II. Bancu Catană, aleg. col. I. Răducan Predescu, aleg. col. I. Ghiţă Murgulescu, aleg. col. I. Gh. Hagi Peiu, aleg. col. I. Iordan Alexandreseu, aleg. col. I. şi II. G. Grigoriu, aleg. col. I. Marin Dobrescu, aleg. col. II. Petre Predescu, aleg. col. II. Căpitau G. Carapancea, aleg. col. I. şi II. Dimitrie Georgescu, aleg. col. II. Preda Anastasescu, aleg. col. I. şi II. Stoica Cernea, aleg. col. 1. Marin B. Nieolescu, aleg. col. 1. şi II. Nae Căpită-uescu, aleg. col. II. Const. Dragne, aleg. col. II. Toma Vutculescu, aleg. col. I. şi II, Petre Cernea, aleg. col. II. Pene Constantin, aleg. col. II. Ilie Ştefănescu, aleg. col. II. Niţă Stavri, aleg. col. I. şi II. V. Cristea Radoslav, aleg. col. II. Milialache Iordan, aleg. col. II, şi Nicolae Bălănescu, aleg. col. I. şi II. Cu mandat şi putere a ne represinta şi lua resoluţiunl politice privitoare la reali-sarea ideilor noastre enunţate în manifest, de a lucra în numele nostru, a face să pă trundă In adunările representative de la comună, judeţ şi cameră, membri devotaţi causel noastre liberale, cu preferinţă dintre localii distinşi şi meritoşl. Semnaţii: Ion Stăneulescu, Petre Predescu, Zamfirache Roşescu, Nicolae I. Ban, Mihalache Iordan, I. Comânescu, Eust. S. Vişenescu. M. Alimănescu, Hr. Mihail, Nae Brişcă, Nae Niculescu, Bancu B. Catană, M. Cîrtojanu, G. Grigoriu, Anton A. Dimitrescu, Niculae Şteffi-nescu, Nicula V. Abagiu, Căpitan Carapancea, Alexandru Florescu, G. I. Petrovicl. Tudor G. Geainlu, Virban Ristea Radoslav, Ştefan Tociu, N. Popescu, M. Petrescu, I. M. Catană, Nae Nicolafi, C. Ionescu, A. U, Găină, Pîrvan Vat-cea, Ivan Pelu, C. I. Vişănescu, Ulpiu Stăucu-lescu, Tudor S. Stânişteauu, I. Mariuescu, Pet-cuşiu Iliescu, Constantin Popescu, Preda Anas-tase, N. Frumuşeanu. Faue P. Drăgănescu, Radu Manea, Crăciun Preda, D. Hristescu Gheţa, Lambe Ilie, Stan Marin, Ioan Şoimeseu, Marin Stănişteanu, Alex. Stanciu, Florea G. Olteanu, P. P. Antonescu-Remuşiu, Stancu Ştefănescu, C. Georgescu (cismar), Dumitru Fildescu, Voicu Mircea, Marin N. Ghiondea, Niţă C. Buzatu, Ivan Ivan, Tudor Ţigănită, Niţă Spoială. Dumitru Florea, Ghiţă Nenatescu, Manole Mircea, N. Mihăescu, Niculae Marinescu, Costică Pri-copie, Tănnse Dobre, Alexandru Retezeanu, Dumitru Ştefănescu, Nae Niculescu, Tudorache Ion, Ghiţă P. Gheondea, Hristacbe F. Anto-nescu, Apostol Coustautinescu, F. G. Petrescu, Mitică D. Cristescu, Ghiţă S. Porojan, Ion Ne-delescu, Marin Ionescu (croitor militar), Stelian G. Păunescu, G. Petculescu, R. Râdulescu, Guţă T. Picu, Gheorghe Matache, Iordan Alexandru, Ghiţă Murgulescu, N. I.ăzărescu-Giurgiu. Dumitru Georgescu, Radu Teaşcâ, Petre Cernea, Nae Căpităuescu, Toma Aliescu, Vasile Tote, H. D. Popescu, M. Guţă, Nae Mincu, Răducan Predescu, Grigore Marinescu, Radu Georgescu, Marin S. Dobrescu, Tudor L. Penescu, P. Peuu, Budea Niculae, Dan Ionescu, M. Cîr-lojanu, Radu Stănişteanu, Păun Predescu, St. N. Germen, Ştefan Gruea, Predescu, Ştefan Mihăescu, St. Stănescu, Radu Ciocoiu, Ilie Petrescu, D. Mircescu, Ştefan Ionescu, Niculae Bălănescu, Nicu Popescu, urmează cele alte semnături. «Reuniunea romluă de agricultură din districtul Sibiiulul» va organiza pe ziua de 14 (20) Octombrie o expoziţie de viţe, poame, struguri, etc, In Sebeşul săsesc. D. An. Stolojau a lucuviinţat Înfiinţarea unei divizionare la clasa I a şcoalel de comerţ de gradul Intlitt din Iaşi. Ca începere de la 1 Septembrie, ori-cine Ta dori eă se aboneze la ziarnl „Epoca" plătind costal abonamentului de 20 iei pe un an, cu un adaos de 2 iei pentru Capitală fi 2 iei oO bani pentru Ju-dete, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JWo-vac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum in &“ de 204 pagini elegant tipărit, cum şi Triatia, cel din urmă articol al lui Alexandru Italic vâri. ECOURI — Sleirea nervoasă, anemia cerebrală sunt grett de tratat. Dar progresul medici-nel i-a favorizat cu toate acestea mijloacele priu unirea celor mal buni tonici al slnge-lul, stomacului şi nervilor. Ştiinţa recomandă in unanimitate la toţi nervoşii şi a-nemicil să recurgă la vinul Bravaia ce are de bază kola, coca, guarana, taunatele de cocaină, cacao, guaranina şi teobromina. — Vă este stomacul slab ?, luaţi la dejun şi la masă apa minerală naturală de Pougues Saint Ldger. Ea a lecuit timp de patru secole milioane de dyspepticl, or, In practica medicală, e ştiut că nimic nu valorează mal mult de cît tradiţiunea unul succes secular. — D. G. Duca a plecat aseară la Constanţa pentru a inspecta docurile din acel port. împăratul Wilhelm la Ierusalim Berlin, 26 Septembre.—Agenţia Wolff a-nunţă că ştirile după cari, călătoria împăratului la Constantinopol şi la Ierusalim ar putea să sufere o întîrziere safi să fie părăsită cu desăvîrşire, sunt cu totul lipsite de temeitt. Acelaşi lucru şi cu silinţele persistente ale citor-va ziare străine cari voesc să dea un sens politic călătoriei împăratului şi o denaturează ast-fel. Se asigură însă că împăiatul, inspirat de dorinţa de a nu face să întlrzieze lucrările parlamentare şi de a deschide în persoană Reichstagul, a manifestat intenţiunea de a părăsi excursiunea sa în Egipt.________ DIN CAPITALA Cadavrul mini copil găsit pe Dîmboviţa.— Eri dimineaţă s'a găsit pe cheiul Dîmboviţei, în dreptul caselor cu N-r. 24, cadavrul unul copil, părînd a fi îu vîrstă de 6 pină la 8 luni. Cadavrul nenorocitului copil era cu totul gol şi legat peste mijloc cu o fringhie de o sclndură. Parchetul fiind avizat a început cercetările pentru descoperirea criminalilor. Cadavrul a fost transportat la institutul Medioo-legal. Flirtul de la Regie.—Maria Popa, lucrătoare la manufactura «Bel-Vedere,» a fost prinsă, Sîmbătă, cu tutun furat de la fabrică de d. Nicolaescu, şeful atelierului unde lucra Maria. Fâclndu-se perebisiţie corporală s’a găsit că Maria avea legate pe pulpele picioarelor nici mal mult nici mal puţin de cit vr’o 7 pachete de tutun de lux. D. director Achimescu, făclnd o descindere la domiciliul Măriei, află un Întreg depozit de toate calităţile de tutun. Actualmente Maria se află la parchet fără praf de tutun tu buzunar. Aiiaainat.— Femeia Maria Văduva, din comuna GâeştI, Dîmboviţa, dueîndu-se alaltă-erî in lanul săQ de porumb, a fost urmărită de băiatul C. Irmavă, care, lovind-o pe la spate cu un ciomag în cap, a omorît’o. Criminalul, după săvîrşirea crimei, a căutat să fugă, dar a fost prins de autorităţile locale şi înaintat parchetului. Descoperire» unui fur* lusemnat.— Se ştie că în noaptea de 14 Mal, anul c. un furt indrâsneţ s’a comis in tren, între staţiile Sascut, şi Adjud. D. Carol Fainhold, bijutier din Botoşani, a fost jefuit, in drumul sătt spre Bucureşti, de toate bijuteriile sale, al căror preţ se urcă la suma de 25.000 lei. Cu toate cercetările făcute şi cu toată promisiunea unei recompense de 2000 lei, autorul, saii autorii furtului, u'att putut fi, pînă astă-zl, descoperiţi. O intîmplare, satt mal bine zis o imprudenţă a unuia din complici, puse săptămîna trecută pe autorităţi pe urmele făptuitorilor, şi iată cum: unul ceasornicar din Tirgu-Ocna, venind pe la Sascut, unde avea afaceri cu clienţii săi, i se făcu propunerea, de un ovreitt, anume Marcu Zisu Mişelin, de a cumpăra, cu un preţ foarte minim, un număr oare-care de bijuterii. Ceasornicarul văzînd valoarea bijuteriilor şi preţul ridicol cu care i se ofereaO spre vlnzare, şi fiind din intîmplare. la rîndul sătt, client al păgubaşului Carol Fainhold, din Botoşani, bănui că a-ceste bijuterii vor fi fâcîud parte din cele furate la 14 Maitt, amină dar, sub un pretext oarecare, cumpărarea lor peste cîte-va zile, şi in-ştiinţă în acelaşi timp pe d. Fainhold, D. Fainbold sosi imediat, la chemarea clientului sătt, şi pus în curent cu cele constatate, veni Ia Focşani şi denunţă cazul parchetului. D. procuror Rădulescu autoriză imediat pe şeful poliţei locale, care şi plecă cu d. Fainhold la Sascut. In decurs de patru zile, autorii furtului, şi toţi complicii lor, fură descoperiţi precum şi mal toate bijuteriile furate. (Irlma UI» Uucuteuî.— Pe cînd doul locuitori din comuna CucutenI, Iaşi, numiţi Anton Cobalătt şi Martin Andreiaşl, se certatt Intre dinşil, fiul acestuia din urmă s’a înarmat cu o secură şi a lovit în cap pe Gobulătt, ucizindu-l pe loc. Criminalul a fost arestat. DIMITRIE ENESCU Restaurant ţii Oră-dinâ, cu BUCĂTĂRIE ALEASA Unenremts, Strada Sfkntn Mo ni că Avem plăcuta satisfacţiune de a a-nunfa cititorilor Epocel, că peste otte-va zile vom înoepe publicarea în foileton a unui roman istoric original, luat din Istoria noastră contimporană. Romanul intitulat Căpitan Costache este datorit unuia dintre tinerii noştri scriitori, destul de cunoscut publicului romtn, şi este rodul unei munci îndelungate şi conştiincioase, pe care cititorii vor şti să o preţuiască aşa cum se cuvine. Căpitan Costache mina de fier a Agiei, de la 1848, şi eroul romanului cu acelaşi nume, a fost unul dintre personagille cele mai sălbatice şi mai odioase, de care ne vorbeşte Istoria pînă acum. împrejurul acestui personaj, autorul face să se desfăşure întreaga revoluţie de la M848, sub adevărata ei lumină, cu toate personagiiie marcante curi au însufleţit-o. Pe lîngă interesul istoric pe care Căpitan Costache îl prezintă, cititorii vor găsi toate însuşirile unui roman frumos: peripeţii triste sau pline de haz; o acţiune vie, tablouri şi scene duioase, tntr’un cuvînt tot ceea-ce poate să ofere o operă literară de valoare. Nu ne îndoim că numereasele şi costisitoarele jertfe pe cari le-am făcut spre a dobîndi acest roman original, vor fi răsplătite de cititorii noştri, spre a ne da curaj să cotUinuăm şi pe viitor în această întreprindere folositoare lor, şi pe care Epoca o inaugurează. Greva lucrătorilor din Paris Paris, 20 Septembre.—Diferite întruniri de lucrători zugravi şi zidari a« votat continuarea grevei. Zugravii grevişti an adresat d-lul Brisson o scrisoare, protes-tind in contra brutalităţilor poliţiei. Paris, 20 Septembre.—Greva creşte. S’au produs cîte-va incidente, dar fără gravitate. Paris, 27 Septembrie.— Numărul lucrătorilor cari au reluat ieri lucrul se urcă la 887. Numărul greviştilor este de 45.000 Mal multe detaşamente ale garnizoanelor din împrejurimile Parisului au fost chemate aci pentru a înlesni sarcina poliţiei. Forţa lor se urcă la 11.000 fantasinl şi 2000 cavalerişti. Se crede că greva lucrătorilor de clădiri se va termina în curînd. Ziua 8’a petrecut fără vr’un incident serios. Lăcătuş#, ii larii şi dărimătoril au decis să continue greva. Lucrătorii de parchete s’ait asociat cu greviştii. CHESTIUNEA ZILEI Conferinţa contra anarchiştilor Agenţia Stephani publică textul notei pe care ministrul de externe al Italiei, Ca-nevaro, a trimis o către reprezentanţii Italiei acreditaţi pe lîngă Puteri, pentru convocarea unei conferinţe internaţionale In interesul apărării societăţel contra anarchiştilor. Din expunerea de motive extragem următoarele : «Se pare că guvernele, cari în faţa pericolului comun se simt solidare, Îşi datt seama de necesitatea de a lua măsuri, pentru a’şl putea oferi reciproc ajutoarele, cari se bazează pe un sistem de apărare comună. Guvernul regal s’a ocupat din partea sa încă de mal multă vreme cu aceste idei şi s’a simţit confirmat prin un lung şir de crime anarchiste, dintre cari anume asasinarea preşedintelui Carnot şi Încercarea de atentat, de două ori repetată, contra regelui nostru, att provocat dispreţul lumel întregi. Abjecta crimă, al căreia teatru a fost Geneva, şi care caracterizează extremul acelor lapte de cari numai criminali lipsiţi de conştiinţă şi fără patrie sunt capabili, a decis pe guvernul regal să ia iniţiativa unul schimb de păreri care să conducă la strlnse legături internaţionale în sensul arătat mal sus. «Primirea pe care iniţiativa a întîmpinat-o pînă azi, dovedeşte că părerile guvernului regal sunt Împărtăşite în priucipitt şi că cel mal bun mijloc peutru ajuugerea acestui scop pare a fi întrunirea în timpul cel mal scurt al unei conferinţe internaţionale, la care Puterile europene vor trimite nu numai delegaţi diplomatici, ci şi delegaţi tecbnicl cari vor representa autorităţile respective ale justiţiei şi ale internelor.» Nota termină rugind pe ambasadori să aducă cît mal curînd Ia cunoştinţa guvernului hotărirea pe care o vor lua guvernele respective. ŞTIRI MĂRUNTE * Eri, Duminică, 27 curent, a avut loc, la Biserica Albă din Capitală (calea Victoriei), cununia religioasă a prietenului nostru d. Sergitt B. Gogălniceanu, din Ploeştî, cu d-ra Elena G. Rădulescu, tot din Ploeştî. Urăm tinerilor căsătoriţi toate fericirile. * In curînd va apare de sub presă o importantă lucrare juridică, intitulată Preşedintele tribunalului în legislafiunea ro-mină, tratat cuprinzător despre atribuţiile preşedintelui, in toate legile şi regulamentele, astăzi în vigoare. Această lucrare, care va cuprinde 18—20 coaie de tipar, este datorită penel unuia dintre magistraţii noştri distinşi, d. V. Ta-taru, preşedintele tribunalului de Vasluitt. Ea va umplea un gol simţit In literatura noastră juridică. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 * Ministerul de interne a Înaintat In examinarea consiliului tecnic superior, proiectul pentru mărirea halei Griviţa din Capitală. * Afl fost numiţi: D. Ştefan Iliescu, comisar la Bacâfl; D. C. N. Rugină, comisar al gârel Bacăd ; D. C. Enâchescu, adjutor de subprefect In plasa Bascu-Prutu, din judeţul Dorohol ; D. C. Plrlianu, adjutor de subprefect In plasa Oltetu de sus, judeţul Vllcea, şi D. G. Amzulescu adjutor de subprefect tu plasa Oltetu de jos, acelaşi judeţ- Papa ţi Franţa Roma, 26 Septembrie.—In alocuţiunea ce a pronunţat Papa la primirea pelerinilor francezi, a zis că gîndirea specială ce a adus pe pelerinii francezi, este dorinţa de a mulţumi Papii pentru actul său recent, prin care a comprimat protectoratul tradiţional al Franţei în Orient. Papa a invitat de asemenea pe pelerini să continue să meargă in pelerinagiu la Ierusalim, unde s’a instituit efînta cuminecătură, gagiu divin de unire intre credincioşi. Afacerea Dreyfus £a Curtea de Caua fie Preşedintele Cameril de punere sub acuzaţie a Curtel de Casaţie, Loew, a luat cunoştinţă zilele trecute de concluziile procu-rorulul-general Manau, precum şi despre actele procesului Dreyfus. Alaltăieri, consilierul Bard a fost numit raportor. Se afirmă că concluziile lui Manau ar fi favorabile revisuiril. «Aurore» zice: «In ce priveşte anularea, credem a şti că membrii camerei criminale sunt de părere că anularea este inevitabilă In caz cind re-visuirea nu va avea loc. Intr’un iuterview ce l’a avut zilele trecute cu un colaborator de la Journal des D6-bats, Manau a zis : «In acest moment, ministrul de justiţie ar putea încă, dacă ar voi, să dispună de revisuire. Dar îndată ce voiil fi înaintat conclusiunile mele preşedintelui Loew, nici un ministru, nici o Cameră, nici chiar Eu ropa nu va putea să smulgă afacerea din înlinile justiţiei». Asupra concluziilor sale, procurorul general a păstrat cea mal adîncâ tăcere. Vorbea însă cu multă căldură pentru justiţie. Generatul Eambevt Atacurile violente pe care generalul Lam-bert Ie îndreaptă în Matin contra lui Schwartzkoppen, atrag atenţia publică. Lam-bert a fost comandant al pieţil Parisului înainte de Pellieux. De patru ani s’a retras In viata privată. Lambert, care este evretl, scrie, adresîndu-se Iul Schwartzkoppen : «Continuat!, proclamaţi nevinovăţia lui Dreyfus, luaţi pe Picquart sub ocrotirea voastră, învinuiţi pe Esterhazy, creaţi d-v. sentinţe In locul consiliului nostru de războiţi, fiţi d v. cea mal înaltă Curte pentru revizuire ; veţi dovedi prin acestea odată inal mult vinovăţia clientului vostru. Cu-vîntul d-tale, al şefului d-tale, micile voastre hlrtil arată adevărul. E de ajuns să credem contrarul celor ce spuneţi. Dacă veţi zice că Dreyfus e un trădător, atunci efl însumi voia fi cel mal aprig partizan al reabilitării prizonierului din insula Dracului.» Amicul : Ce greşală ! Ce greşală deplorabilă. Şi, spune, nu avem noi acelaşi opi-niunl ? Pressense, Zola, noi... Soţul: Dumnezeule, ce ar fi fost dacă am fi avut opiniunl separate! (Cei doui combatanţi fpf strtng mîinile). Alfred Capa» Chestia Gretană* Constantinopol, 26 Septembre.—Consiliul de miniştri s’a ocupat de nota privitoare la Creta, dar n’a luat nici o decisiune. Roma. 26 Septembre. — Italia va trimite un batalion de iufanterie şi două corăbii în apele cretane. Depeşile de erî Serviciul Agenţiei Romîne Kiel, 26 Septembrie.— Călătoria principesei Henri în China a devenit ludoioasâ. Paris, 26 Septembrie.—Journal des Di-bat8 anunţă că Statele-Unite cer cesiunea Intregel insule Luţon. Comisarii spanioli aşteaptă noifl instrucţiuni din Madrid. Netv-York-Herald pretinde că delegaţii americani ad primit de la d. Mac-Kinley autorisatia de a întrerupe lucrările comi-siunel de pace, dacă Spania nu primeşte îndată condiţiunile americane. Brunsrvik, 26 Septembrie.—Soţia Prin-tulul-regent de Brunswik, principesa Albert, a murit după amiazl. Viena, 26 Septembrie.—Ministerul de interne a însărcinat autorităţile să interzică şederea în Austria a supuşilor străini cari vorbesc în întruniri ce se tin în Austria, în-tr’un sens anti-austriac, sad cari ad de gind să participe la întruniri politice dacă după viaţa lor anterioară există temere că participarea lor la întruniri ar putea să agraveze efervescenţa naţională şi să devie o primejdie pentru salutul public. Copenhaga, 26 Septembrie.—Ţarul a sosit la Bellevue lîngă Klampenborg. El a fost primit de familia regală. care a ordinului ministerial, pentru că a-cea rentă n'a fost de natura subvenţia-nilor interzise. «Comunicatul din ceatiuue (comunicatul unguresc) pentru noi şl pentru orl-care om nepreocupat nu are mal multă valoare, de cit au toate comunicatele anonime de natură politici, pentru care nimeni nu ia asupra sa răspunderea. Actualminte, societatea franceză este împărţită prin violenţa polemicilor sale. Nu este cu putinţă ca Franţa să fie ast-fel divizată, absorbită de pasiunile politice, ce ruinează zilnic principiul de autoritate şi slăbeşte armata. Adversarii Franţei nu mai an nevoe de a face răsboiu cu noi; ei se mulţumesc să asiste la epuisarea sa. Terminînd, d. Măline face elogiul politicei sale liniştite şi o opune resultatelor politicei de luptă. In contra prinţilor Paris, 26 Septembrie.—Figaro anunţă că legea relativă la expulsarea Prinţilor s’a reamintit tutulor comandanţilor de geandarmerie cari au primit ordin de a aresta pe ducele d’Orlcans, in cazul cind ar pune piciorul pe pămintul franoes. NUVELA Manifestanţii Soţul, (relntoreîndu-se acasă.)—Uf! Soţia, (privindu-1): Ce al, scumpul med amic ? Eşti rănit, 'ţi curge sînge, spune, te rog ce al ? Soţul: O lovitură de baston, draga mea, nu e nimic, o simplă lovitură de baston... Soţia, (peste măsură de înfuriată): O lovitură de baston, de unde vil nenorocitule? Soţul, (cu mindrie): de la bătălia de la Wagram... Soţia, (nedumerita): Cum ? Care bătălie? Soţul: Cum nu ştii, de la bătălia de la Wagram, vreail să spun. M’am bătut cu un... individ, care mi a rupt cravata de la glt, şi mi-a schilodit fa(a cu un pumn, pe care mi-l’a plesnit In nas, după ce avusese grija să’ml tragă una cu bastonul... Oh / dacă l’aşl găsi acum, dumnezeule, val de el şi de spinarea lui! Mizerabilul! Sofia : Spune-ml, ’I cunoşti ? Soţul. Hm! Cred bine că nu... Tocmai traversam strada, cind pălăria mea mi se îndesă pe ochi, dintr’o lovitură de pumn. Soţia : E o prostie ce al făcut tu acolo, sărace bărbate! Soţul: Aha, aha. (Un bun prieten al lui intră în casă.) Iată-te, bine că al venit, dragă prietene. Bine că al venit! Amicul Da... Soţul: He. ia spune-mi, tu al fost la manifestaţie ? Stnt foarte curios... Amicul: Da, am fost. Am plesnit pe u-nul cu bastonul,... i-am rupt cravata de la glt,... i-am dat un ghiont lu nas de l’o ţine minte toate zilele lui. Inchipueşte ţi, dragă prietene, nu se as-tlmpăra de loc. MereCk se înghesuia, ptnă cind m’a călcat pe bătătură, Şi apoi... ţin-te. Soţul: (încremenit): A I Al Amicul: I-ani rupt cravata, ţl-am spus. lat o, o şi păstrez. Canalia ! Piciorul med... (Scoate cravata dintr’un buzunar). Soţul: Cravata mea! Tu eşti care mi-al umflat fălcile 1 Oh! Amicul: (foarte perplex) : Ah ! scumpul med amic ! Iţi cer iertare.... nu te-am recunoscut... Soţul : Cred bine că uu m'al recunoscut. Depeşile de azT Paris, 27 Septembrie. — Trarieux a a-dresat d-lul Brisson o scrisoare cerlnd să facă să Înceteze ţinerea la secret a colonelului Picquart, ce o consideră ca nelegală. Dacă nu l’o scoate de la secret, d. Trarieux va referi lucrul Senatului, la redeschiderea parlamentului. Constantinopol, 27 Septembrie. — Ministrul afacerilor străine a făcut o visită celor patru ambasadori spre a obţiue concesiuni asupra ultimatulul, dar fără succes. Cercurile diplomatice speră că Poarta va accepta ultimatul, poate cu câte-va reserve. Caneea, 27 Septembrie.—Amiralul Pothier anunţat principalilor bey întruniţi la Ha-leppa, că după plecarea trupelor turceşti, amiralii vor garanta protecţia întregel po-pulaţiunl. Trupele internaţionale vor ră-mtne in insulă până la complecta sa păci licăre. Musulmanii vor participa la funcţiunile publice în mod proporţional cu ţifra popu-laţiunel lor. In cas de măsuri coercitive, pentru a sili retragerea trupelor turceşti, amiralii vor preveni populaţia cu 48 de ore Înainte pentru a permite locuitorilor de a se retrage sub protecţia forţelor internaţionale. Catane, 27 Septembrie.— Un batalion de infanterie a plecat la Candia. ULTIME INFORMATIUNI Trădarea lui Sturdxa Tribuna Poporului, organul de peste munţi al trădătorilor, atacă de clte-vu zile cu vehemenţă mitropolia romlnă din Sibid, spunlnd Intre altele : «Pentru a-şl ascunde neglijenţa şi omisiunea culpabilă în afacerea şcoalelor din Braşov, cercurile bisericeşti din Sibid ad cercat o victimă, un «trădător» in persoana d-lul D. A. Sturdza, priin-ministru al ţării romineştl, in acest bărbat integru... Telegraful Romtn din Sibid, bănuind pe d. loau Slavici ca autor al infamiilor ce se debitează prin ziarul din Arad, răspunde In următorii termeni energici: *Un fiu adevărat al bisericei şi om de omenie, nici o dată nu’şi va permite a pune pe hirtie ast-fel de învinuiri la a-dresa autorităţilor supreme şi superioare bisericeşti, fără causă suficientă şi fără ca să aibă dovezi positive, fapte ele ale a-celor autorităţi. «Ce dovezi are autorul acelui articol ca fapte de ale autorităţilor noastre supreme şi superioare bisericeşti ? «Nici o dovadă < Din contră, trebue să ştie chiar şi din cele strecurate prin ziare, că în urma lămuririlor date de acele autorităţi, chestiunea s’a limpezit pe calea ea, ast fel, în cît astăzi faptul că biserica S tulut Nicolae a ridicat renta sa din Romînia şt de la 1876 încoace, nu se mai consideră de căi- A. Sa Regală Principele Leopold de Coburg, fratele Principelui Bulgariei, a sosit aseară în Capitală. Cu un tren special, A. Sa a plecat din gara de Nord la Zmîrda, de unde a trecut în Bulgaria. D. deputat dr. G. PopovicI a fost ales, de către Reichsrathul din Viena, In comisi-unea pentru reînoirea dualismului austro-ungar. Sîmbătă, după amiază, s’ad presintat la redacţia noastră părintele Mihail Marinescu, preotul bisericei «Cişmeaua MavroghenI» din Capitală, şi d. Gh. Constantinescu, epi-tropul acelei biserici, presintlndu-ne o declaraţie semnată de clntăreţi! acelei biserici şi de preotul Măldărescu, prin care afirmă că ştirea pe care am dat’o, că epitropul Constantinescu speculează banii bisericei In profitul săd personal, ar fi inexactă. In acelaşi timp am primit şi o altă declaraţie, semnată de mal mulţi enoriaşi al bisericei, prin care coufirmîndu-se denunţările noastre, se mal spune că semnăturile de pe declaraţia de mal sus a preotului Marinescu şi a epitropulul Constantinescu afl fost smulse prin ameninţări. Se mal adaogă o serie de alte abusurl ale epitropulul Constantinescu, abusurl pe cari le vom releva cu altă ocasie. Camera de comerţ din Focşani a publicat un important studifl asupra exportului făinurilor romlne. Acest studia cuprinde lucrările congresului morarilor, ce a avut loc In Focşani la 25 Maifl 1896, rapoartele consulatelor romîne din străinătate şi opiniunile emise de Camerele de comerţ din ţară, cu privire la exportul fâinel. Tribuna publică ştirea că avocatul Va-sile Olteanu din Blaj, a fost asasinat de un proprietar ungur de lingă Blaj, anume d. Orbok. Vasile Olteanu a fost un om mult iubit în Blaj şi împrejurime, mal ales din partea ţăranilor romlnl. Ziarului Le Tcmps i se telegrafiază din Sofia, că Bulgaria este In ajun de a obţine de la Poartă trei noul episcopate in Macedonia. — «Trăiască Sultanul!» Comisarul şi porumbiţa Un scandal enorm s’a întlmplat Vineri după amiazl In strada Uranus, şi de acolo la secţia poliţienească respectivă. Iată amănuntele: Se ştie că Zaharia, şeful poliţiei comunale, e mare amator de prumbiel. El pusese ochii pe o frumoasă porumbiţă a d-lul Grigore Sache, domiciliat în strada Uranus 2, şi voia ca în ori ce chip să o şterpelească. In acest scop, Zaharia însărcinează pe un comisar al săd, G. Popescu, care se şi prezintă la d. Sache şi cu abilitatea unul subaltern al luî Zaharia, şterpeleşte porumbiţa în chestie şi o băgă lu buzunar. Iu momentul, însă, cind comisarul pungaş se pregătea să plece cu porumbiţa furată, un copil, care observase furtul săvîrşit, în-cunoştiinţează pe păgubaş. D. Sache aleargă după pungaş, reuşeşte să-l prindă şi găsindu I porumbiţa în buzunar, i-a tras o sftntă de bătae... ca Ia hoţii de caî. După această corecţiune, proprietarul porumbiţei a condus la secţie pe comisarul pungaş- Colegnl săd din poliţia administrativă, un anume d. Corneliu, a rrfuzat să dea urmare cazului şi a pus In libertate pe hoţul de porumbel. Zaharia e dezolat că n’a pus mîna pe porumbiţă, iar Popescu e amăilt că d. Sache prea a pus mâna pe el. Fără comentarii. Un funcţionar al primăriei din Brăila, anume Manole Costescu, protegiat de d. Codaş, a sustras 18.000 lei din casa comunei şi a fugit în Rusia. El a fost prins la Ismail şi zilele aceste va fi adus la Brăila, unde se aşteaptă ca să facă destăinuiri grave în ce priveşte pe complicii săi, cari sunt nişte colectivişti de marcă în localitate. Eli s’a întrunit colegiul profesorilor unive rsitarl din Capitală spre a alege un rector. Candidatul guvernului, d. C. Dimitres-cu-laşl, în interesul reuşitei căruia s’a făcut o întinsă propagandă guvernamentală, n’a Întrunit de cit 16 voturi, iar Gr. d. Ştefănescu a Întrunit 40 voturi şi V. A. Urechiă 21 voturi. loc să caute pe autor, — pe care suntem gata a-1 numi orl-clnd, — ar face mal bine să nu mal comită fapte de acele ce i s'ad imputat In acea corespondenţă. Tribuna din Sibid anunţă că distinsul filolog francez, profesorul Mario Reques din Paris, care studiază deja de vr’o două luni limba şi moravurile poporului romln din Sibid şi Împrejurime, a fost chemat Sîmbătă la poliţia din localitate şi interogat cu de-amănuntul, că de ce învaţă romtneşte, de ce ia fotografii şi cu cine se Întreţine ? Guvernul unguresc o ii bănuind şi in d. Roques vr’un agitator periculos existenţei Statului ungar ? Cine nu ştie cîte neajunsuri îndură zilnic doamnele din cauza relei oredinţe a servitorilor însărcinaţi cu tîrguelile din piaţă ? Credem dar că aducem un real servicid tuturor bunelor menagere publi-oînd zilnic rubrica „COŞNIŢA PIEŢEI“, în care se vor arăta preţurile diferitelor obiecte de alimente. Controlîndn-ae preţurile, se va putea realiza zilnic o însemnată economie. BIBLIOGRAFII Atragem atenţiunea cititorilor noştri asnpra: Fler nulul trenurilor, Bursa Bucureşti, Vosnita Bielei, Buletinul cerealelor şi Buletinul meteorologic ce înrerăm pe pagina IV. ULTIMA OUA (Serviciul * Agenţiei Romîne») Berlin, 28 Septembrie.— Banca Imperiului a urcat scomptul la 5 °lo. Postdam, 28 Septembrie■ — Marele Duce şi Marea Ducesă Vlademir, fiica lor şi Prinţul Maximilian de Baden ad sosit. Afl fost primiţi în mod foarte cordial Ia gară de împăratul Wilhelm. Constantinopol, 8 Septembrie. — Ministrul afacerilor străine a comunicat celor patru ambasadori că Sultanul acceptă retragerea trupelor turceşti din Insula Creta, dar cere, sprijlniudu-se pe asigurările celor patrujputeri, de a nu viola suveranitatea sa, de a menţine o mică garnizoană tu vr’o localitate a insnlei, ca semn al snveranităţei sale. Ambasadorii au promis să comunice lucrul guvernelor lor, dar răspunsurile n’atk sosit lucă. NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier din prima fabrică N. CCŢâBIDi ăc Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basatt «fof la canal» (tout â l’egout) precum şi sin-gurile admise la canalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt înţelese franco orî-ce gară din Ţară. Preţuri corente se triraete franco ‘ia cerere SCHNEIDER & GRUNENFELDER Degozitarî generali Sit. 27 Bucureşti, Str. Sf. Vineri No. 12 BIUROUL DE PLASARE „EXPRES" Strada Cîmpineanu, No. 10, Bucureşti Oferă şi plasează : Menagere, Bone, Guvernante, Chelneri şi Bucătărese. _________Agentura de Artişti_____Sit. 115 A vis linporttan Subsemnaţii avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că cm începere ele In 2 Octombrie curent, von» retlett-chirie fosilul local „Continental Bar“ anexa Hotelului Continental ca VRA-TERNA de unde consumaţiunile se vor servi şi in afară. Re Ungă vinurile iurligene a venit fi un mare Oepow.it ele vinuri MÂNCĂRI RECI şi delicioase sunt la dispoziţia onor. Public Ia orî-ce timp. De asemenea se va servi Bere imtigenă in butelie precum şi bere importantă elin JWinehen al elin EngUtera (Rorlev RierJ. Cu deosebita stimă TEMBRICH 4- BERTSCU Antreprenprii Marelui Hotel Sit. 114 Continental. La Institutul de Editură, Raliaţi şi Ignat Samitea din Craiova, a apărut : Dicţionarul ROMAMlSO FBilNCEN, cuprinzind : 1. Vocabularul complect al limbei romlne grăite şi literare, precum şi archaismele culturale. 2. Nuanţele cuvintelor clasificate şi lămurite prin exemple. 3. Expresiunl idiomatice şi proverbe, de Mar iu Şăineanu, doctor In litere. Ortogra-grafiu Academiei pentru partea romlnească. Un volum de aproape 600 pagini pe 2 coloane. Un exemplar broşat lei 4,50. Un exemplar legat 5.50. De acelaşi autor a apărut. Dicţlonurul FRANCildSO-ROMAN, un exemplar broşat lei 5.50, un exemplar legat lei 6.50. De vinzare la toate librăriile din ţară. DE ÎNCHIRIAT In pulului /luciu Strada Lipscani, No. 1 2 prăvălii. Sit- 124 In puHUfflul Uhu, im hiba Strada Lipscani, No. 10 1 locuinţa în Etagiul 1, 1 prăvălie în Str. Stavropoleos. Informaţiunl se pot lua la Direcţiunea Societăţel „DACIA ROMA-NIA“ Strada Vămeî, No. 3. Maison Nouvelle MODE 8.—Strada Regală.—8 Are onoare de a informa pe eleganta na clientelă că a adun cele mai frumoaae modele de pălării create de modistele cele mai renumite din Rărim. Sit. 123 ^0 A V I S Pe lîngă articolele de ferărie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’mî-a sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-ciinurî de masă, articole de menagid ş. a., d. e.: Serviciuri de porcelan şi serviciurl de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciu de diferite sisteme. Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a'ml visita magasinul şi vor găsi toate articolele necesare cu preţuri foarte con-venabile şi serviciul prompt. DIMITRIE MANOLESCUJ Huooesorul luî P. T. Dancovlct, , Sit. 97 La „LEUL DE AUR“ % Str. Lipscani, No. 61,—Bticuresci. Dr. MEDENLS0HN de Ia Faoultatea din Paris Special pentrn boale de Femei si de Copii sit. 22 Comultaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vi8-ă-vis de Ministerul de Interne) Iilfnirn h1 tM-tn (ImIah Vleferlel 6S. sa nunu prin licitaţie publică ia ziua de 15 (27)]8eptembrlt la Trib. din Baoăd, pentru eţ'.re din indlvlziune : 1) Alo ia Gloduri-FăduronX, 830 făloX, pămînt arabil, fineţuri, lamsşe, pădure, ţi acaret© în stare bană la 80 klm. *e gara Bauăâ. 2) Mo ia Gltjă RăcăciunX 620 fălci pămînt de arătură, fineţe, iamaţe, pădure, zăvoaie ţi aoarete, această moţle traversată de apa Blretulnl e află la 5 minate în apropiere de gara Faraoni. 8) Moara din comuna Letca lîngă Baoăti, situată aţa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul Baoăd. A se vedea ţi publicaţia Tribunalului de Bacăd, ţl pentru informaţiunl mal detaliate a se adresa la D-na Maria Th. Hanutz la Galop, Mtr, Cuta- Vodă, No. 26, £. 6â CROITORIA LUIS RANG Bucureşti. — Calea Victoriei, 52 A sosit ultimele noutăţi de Stofe Franceze si Englese centru sezonul de Toamnă. Costume de vânătoare şi Livrele. SPECIALITATE IN ROBE pentru D-IMII MAGISTRAT! P O U Gr U.EJS Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituanlă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL De patra secole lovoru Sainl-Eegev la Rouguec* este cel mal nnl-versttj apreciat de c&tre Doctori ANA CEA MAI BVNa DINTRE APEI.E PUGATIVE D. Stănculesco, Învăţător In comuna Buc-şaul, jud. Vlaşca, s’a presentat azi în redacţia noastră, ruglndu-ne să arătăm că nu d-sa este autorul unei corespondenţe din Vlaşca, publicată lu ziarul nostru No. 812 de la 12 Iulie trecut. Satisfacem cererea d-lul Slănculescu şi mărturisim că acum, pentru prima oară, i am făcut cunoştinţa. De alt-fel, socotim că d. prefect Cristu lu Din cauza retragere! din Comerţ a D-lui H. 0EHIBERG «lin Str. Farol No. 6 vis-â-vis de clădirea noului Ratat al Roate! o v s'a cumpărat şi se viude cu 27°/i> sub vost Vînearea acestui depo.it durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mai ef-tin de cit ori unde Mobile fine şi bune, în diferite stiluri. Aranjamente complecte de dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantezie. Depozit mare de garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. ele. www.dacoromanica.ro * EPOCA Vindecare de meditat l.a 19 Februarie 1897, un farmacist din Paris a jirimit de la un bolnav scrisoarea următoa-re : Sunt ciţî-va aut ani căpătat o răceală, In urma căreia ini-a venit un gutaraifl, ce am neglijat şi care a degenerat intr’un catar răQ. Azt sunt atins de o bronşilă grozavă. Respir anevoie, căci sunt foarte oprasat;—Mi-e stomacul plin de mucoase, pieptul greO.—Tuşesc si scuip in fie-care dimineaţă două ore fără’ să pot detaşa mucoasele şi sufer mal cu deosebire in timpul ierni. Îmi vine să vărs şi cu toate astea nu vărs. Am încercat multe leacuri, tisane, siropuri, nimic nu mi-a făcut bine. Doctorii mi-afl spus să devia asmatic. N’am nici poftă de mlncare, nici gust la nimic. «Am citit în ziurul meii vindecările obţinute cu gudronul d-voastră In caşuri ca al med. Vâ rog să ’ml trimeteţl un flacon din veritabilul Gudron Guyot. Voiil să sper că 'ml va face bine. «Semnal : Francisco Marlinez., plasa Mayor, Azangaro (Perul)». După ce a incercal adevăratul Gudron Guyot, domnul Martinez. a scris din nod : «Az.an-garo, 15 Maid 1897. Scumpe domnule Guyot, am întrebuinţat flaconul ce ini-aţf trimet», lu-înd la fle-care masă, după cum se pi>“erie cile o linguriţă de gudron în fle-care pabi. re beam. Deja după acest prim flacon, am simţit o Îmbunătăţire remarcabilă în starea mea. Scuipam mal uşor mucoasele ce ’ml obstruiad sto-macu. Pofta de mincare îmi vine şi pot dormi cite-va ore fără să fid jenat în respiraţie. Am continuat întrebuinţarea Gudronului Guyot şi după trei flacoane, accesele de tuse cari mă e-pu'sad afl dispărut.—Acum am mare poftă de mincare. Na mal scuip mucoase şi mi s’ad îu-tors forţele. «Vă mulţumesc foarte mult că aţi inventat Gudronul Guyot şi nu pot de cit să recomand remediul d-voastră tutulor persoanelor, cari suferă de bronşite şi catare, cum am suferit ed —Semnat: Francisco Marlinez». Intr’adevăr întrebuinţarea Gudronului Guyot 1a fle-care masă în dusa indicată în scrisoarea de mal sus, este de ajuns pentru a vindeca îu scurt timp guturaiul cel mal încăpăţînat şi bronşita cea mnl inveterată. CIte o dată se »-junge a se vindeca ftisia bine declarată, căci gudronul opreşte descompunerea tuberculelor omorind microbii răi, cause ale acestei descompuneri. Este simplu şi adevărat. Cel mal inie guluraid dacă se neglijează poate degenera in bronşită. De aceea n’ara putea recomanda in de ajuns bolnavilor de u combate răul încă de la începui prin întrebuinţarea Gudronului Guyot, care se găseşte In toate farmaciile. Buletin Meteorologic.—Observaţiunile casei A. Menu et. comp., calea Vietorel 88, pe ziua de 26 Septembrie 1898 : Miezul nopţel.............................+12* 7 ore dimineaţa ........................-j-14* AxniazI..................................4-21 • Înălţimea barometrieâ................ 759 m/m. Starea cerului........................acoperit Barometrul este.....................în scădere * * * Institutul Meteorologic ne comunică următoarele : ErI timp călduros, noros şi liniştit. Seara a început a bate vint tare de la N E care a durat piuă peste noapte cind cerul s’a acoperit. Timpul s’a răcit mal ales in Moldova unde termometrul n’a ajuns erl de cit abia ia 19 grade. In restul ţărel timpul relativ călduros se menţine. Cea mal ridicată temperatură din ţară a fost 20 grade la T.-Măgureie. In Oltenia pe u-nele locuri noaptea a plouat puţin. Barometrul a scăzut pretutindeni cu 22 mm. îu mijlocia.— Astă-zf cerul acoperit, timp liniştit şi frumos. Către iimiazl începe a se deschide. tfOl'ţA zi AH ULUI ‘EPOCA* C O Ş NIŢ A PIEŢEI Vineri, 27 Septembre 1898. Pâinea 20 Fasole ..... 20 Jimbla 25 Mazere 40 Franzela .... 80 Oartoll ohlf. • • 11 Carne de vacă • 70 OartolT noul • • — Seu l.WU Linte 20 Carne de porc • 90-1.00 Spanac ..... 60 1.20 Conopide (bue.) 20-30 Ostuza l.’iO Ardei (suta) • • 00 Puroelu .... — t Pătlăgele (suta) * 2.00 Berbeou .... 00 Fasole verde • • 50 Ouroanu .... — Morcovi .... — Gâsoa ..... — Ţellna — Raţa — Postâruae • * • — Găina ..... — V.rzu N. • ■ • . 15 Crapă ..... 40-50 Gulia — C»K» 1*60 Sfecla 10 Şalău 60 Ceapa 16 Nlsetru .... 1.40 Mal al lux * * * 26 Moruuu .... — Pere 40-6 J Râul (suta) • • • 6-8.09 Mere 20-30 Ouă (suta) • • > 4.30 Prune ..... CC c I CC o* Unt topit .... 3.0# Struguri .... 60-1.00 Unt proaspăt • • 2.53 Gutui 60 Brânză de vaoă — Lămâi (buo.) • • 10 Brânză Telemea 1.00 Portocale (buo.) 49 Smântână * * * 1.40 Rodii (buo. • • COMTESA « ASCII CHIVA ŢIGANCA CAPITOLUL XVI Neofita La castelul Cramsa era mare sărbătoare. l)e dimineaţa, castelanii porniră la parac’is, unde trebuia să se facă un parastas pentru sufletul lui Timuş, viteazul şi iubitul soţ al Domniţei Ruxandra. Părinlele Vasile slujea şi se ruga din suflet pentru Timuş şi pentru cel ce rămăseseră în viaţă, cu mult mal de tînguit. Pompa bisericească a fost mare, căci Cantemiriştil cu toţii, foarte evlavioşl, eheltuiafi foarte mulţi bani pentru aceasta şi Ruxandra era prea mult iubită de neamurile sale pentru ca amintirea zilei acesteia să nu fie lipsită de însemnătatea sa. La uşa paraclisului, în urina vecinilor celor mal umiliţi, o femeie cu faţa învelită sla in picioare. Cu mîinele pe piept, pe gîndurl şi nemişcată, se ruga şi dinsa, se ruga cum poate nimeni din cel de faţă nu se puteau ruga. Nimeni însă nu-I lua seama. Numai cînd boeril trecură şi cînd toţi dimprejurul lor îngenuehiafl la trecerea lor, ochiul străbătător al lui Mihail o ghici cu tot vesmintul posomorit în care era înfăşurată, şi tresări. — Uşile se închiseră, şi această femee ră- 20 Septembrie 1898 Londra inactiv Hamburg susţinut Pesta Oct. 11. 9.15 9.08 7.07 4.00 5.77 «ANCA AUK1COLA SUCURSALA BRAILA Orine Anvers mal ferm » ParisOct.fr. 21.05 » » N.Sep. » 21.65 » Amsterd. 11.1—5 » Mari. Secară 134 » » Porumb Londra f. in. » » Ovăe > susţinui » » Ore » mal slab Liverpol calm AMRKICA (New-York) Orîu 73 Porumb » Dec. 08 » » Maiu 08’/» BRĂILA Griă scadent k. pe ht. 73—78 Lei S3/,—91/» » mijlocia » » » 76—77 » 99/« — IOV» » fin » » » 78-82 KL/.-ll8/. Secară » » » 68—74 » 7 —8 Porumb » » » 75—79 » O1/»—7 » roş » » » 78—81 » 73/*—8 Ore » » » 58 —67 » 5 — 61/» Rapiţă nu există; sălbatică II. 53—67‘/a Ovăz comun «/o k. 9.00/9.25. Superior 9.50/10.50 BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 26 Septembrie 5% Renta p. — 5% » ara. 1881 101*/« 5% » » 1892 101 1889 91 % 57. , , 90-94 92 47. » » 1896 92 4J/« » » 1898 93'/» Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5 P Obl. c. B. 1883 100 57, >, » » 1890 100’/, 47» » , „ 1895 98’/» 57. Fonc. rur. . . 99*/» 47, » » . . . 921/« 57» » urli. Buc. 97*/» 57. » » Iaşi. 933/. Banca Naţion. • 2480 » Agricolă 370 » Romîniel. — » de scont. 345 Dacia-Romîuia * 458 Naţionala. • • 518 Patria.........130 Construcţii . • • — Bazalt artificial. 400 Letea......... — Furnituri militare — Trarmvayul no0 1200 Baia Centrală • — Napoleonul . • 20.05 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul - • ■ 2.10'/» Rubla de hîrtie 2.70 MMZnSUL THKXVHIMjOH mase In paraclis, după ce părintele Vasile s’a desbrăcat de vestminte şi cind voia să iasă şi el, ea se apropie de dinsul, el însă nu o recunoscu. — Părinte, zise ea, închinîndu-se adine, un suflet rătăcit vrea să se creştinească. — Şi cine eşti, fiica inea ? Cum de nu te al botezat pînă la vîrsta asia ? — Sunt păgină, părinte, sînt o ţigancă, şi vreau să intru in Sf. biserică. — Cbiva ! spuse părintele Vasile, încremenit — E0 sunt părinte, mă supun în sfirşit poruncilor tale, ş’ale făcătoarei mele de bine, ale Domniţei Ruxandra. — Aşa e că Miha'l ţi-a cerut să faci pasul acesta, fiica mea, nu este aşa ? — Da, părinte, numai pentru pol să înfrunt mînia maicel inele, ura fraţilor şi oropsirea celor ce-am iubit pînă acum. — Nebuno, unde crezi că aî să ajungi cu astfel de iubire? — La sfirşitul vieţel mele, părinte. — Aşa dar eşti foarte hotărîtă să te creştineşti. — Da, părinte. — Prea bine. De azi în trei zile să te afli la mînăstirea Neamţului şi te voift boteza. Auzi tu, să vil singura Chivo, canoanele noastre cer ast-fel, ele nu pot fi atinse de slăbiciunile o-meneştl. — Părăseşte pe dală acest castel şi făgădu-eşle’ml că de astă-zl pînă în ziua însemnată nu te vel întîlni cu Miliaia. — Mă voifl supune, părinte. Scoate-mă d'aicl. Poale că vor să mă oprească. Sunt încredinţată că Miliaia m’a cunoscut. — Unnează-mă şi nu te teme de nimeni, voiO şti să fac să înţeleagă, chiar pe Mihail, legile lui Dumnezea, cari sunt mal puternice de cit dinsul. Eşirâ din biserică şi trecură prin mal multe săli fără să ’ntîlnească pe nimeni. Lingă scară, George aşteptă pe fata căreia îl făcu semn să se apropie. — George, f.hiva e cu mine, nimeni nu o va vedea... — Dar părinte... — Supune-te, George, zise Chiva, şi spune principelui că mă voia întoarce. Urmez poruncile date ; mă doare mal mult pe mine de cît pe el, dar trebue să mă supun. Călugărul şi ţiganca îşi căutară de drum ; la porunca lui Vasile porţile se deschiseră şi Chiva eşi pe cîrnp. Vasile aruncă o privire înciudată asupra călugărului, ca un cline dirz ţinut în lanţ. — Peste trei zile, la Neamţu, şi singură, repetă călugărul in tranţuzeşte, ca să nu fie înţeles de ţigan. — Voia fi, părinte ; dar fugădueşte ’ml că taina aceasta va rămlnea intre noi, pînă cînd o voia descoperi-o eO. — ’Ţl daO cuvîntul mea. Se despărţiră. Călugărul abia trecuse podu[ mişcător, şi întîlni pe Miliaia, nerăbdător, neliniştit. Urcară în camera sa. — DumnezeO se slujeşte de toate căile, zise părintele Vasile, spre a converti un suflet rătăcit. Chiva a cerut botezul. Dar pînă ce ’1 va primi, am oprit-o d’a călca aici. — ’Ţl mulţumesc, unchiule, de îngrijirile d-tale. Nu face insă exces de ele. Chiva o să fie tot aşa de cinstită cu mine, aceasta e şi voinţa mea. — Dar domniţele, ce vor zice ele ? Uiţi că ele încă sunt în viaţă ? Plecarea din gara de Nord Soalrea !n (î.r. de Nord Numele Staţiunilor Dl in. Numele BtaUanllor Dim. Paoloaaa-U.-Lung • • giO GaUţl-Plocdtl .... &•*» Clulnlţa-Sallgny • • • e“ C-tlnopol-Con«tenţa • 6“* Plteşttl-Parls .... 7® >) tJudapesta*Tltn. • • • 6** Ploeţtl-laşl 710 Lembarg-Pioeţtl • • • Tltu-Smfrda 7» Ungbenl-Ploeţtl • • • 744 Ploeţtl-Braşov • • • 7*» Paoloasa-O.-Iiang . • • 1014 Comana*8m1rda • • • 8» Călăraşl-Slobozla. • * 10»» Plo.ţtl-Yieua .... yio ^mîrda-Oomana • • • 10“ Piteşt'-Londra .... 11»» ») Teoucl-Floeţtl .... 10»» Ploeţtl Galaţi .... 11« C-tinopol-Oonstanţa • ii» Budapesta-Ploeţtl * * 11* Ploeţjtl-Bruţov .... 3»» Paris-PI teţtl 11*° Ciul u Iţa-Corist un ţa * * 3U *,*ar— Oonstanţa C-tJnopol • 4“ ») Braţov-Ploeţtl .... ir' Cluliiiţaîdlobozla. • • 6*° OonstauţA-Olulniţa * • 12“ Ploeţj’l-Budapesta • * 6*0 Londra-Plteţtl- • • * 4“ *) Plteţtl Parlt 5M Galaţl-Ploeitl .... 6°° Comaua-Giurzla . • • 6uo Viroiorova-Tltu • • • 74» Ploeştl-Galaţl .... 6*° Smîrda-Comana * • • 7M Titu-C. Lung .... «•» liraţov Ploeţtl. • * * 8»' Ploej tl-Unghenl • • • «»» Vlena-Ploeştl • • • . Ploeştî-Lemberg. . • 10» Constant» Olulnlţa ■ . 9*' Ploeţtl Galaţi .... 11*« Iaşl-PloeţtI 10»« Constanţa-O tinopol * TOI 4) Parla-Tltu 6“ •) Titu-Budapesta • • . 1140 G.-Lung-Tlta 10»» Tr. *) circulă Luni, •) Sîmb., •) Joi, *) 8îmb.,‘) JoT, « UiruO. — Ba nu, uu uit nimic. Voia ascunde iubirea mea pe cit va fi cu putinţă, Te poţi în crede în cinstea mea. Călugărul se sculă fără a rosti un cuvînt, părăsi camera foarte mihnit. In prag se întoarse şi, dînd o bine-cuvîntare principelui, zise : — Te plîng, nepoate, mă voia ruga pentru tine. Nu mă vel mal vedea pînă ce ţara mă va chema. La ziua holărită, Chiva, îmbrăcată în alb, se înfăţişă la mănăstirea Neamţului. Toate eraO gata pentru ceremonie. O femee din sat primi a-I fi naşă, părintele Vasile îl dădu sf. taină. Ceremonia fu simplă şi fără martori. Totuşi uu martor nevăzut urmărea pe Chiva-Era Vasile. El se ascunse cînd o zări, şi aşteptind pe ţărani la trecătoare, află de la dlnşil tot ce voia să ştie. Vasile, descoperind cele petrecute, se nverşunâ într’atîta, în cit ar fi fost in stare să comită cea mal mare nelegiuire. Totuşi voia s’o vadă, s’o audă vorbind înainte d’a o pedepsi, voia să afla de la dinsa pricina care a făcut-o să ’şl lepede legea părinţilor săi. — Amar de dlnşil, dacă o vor fi silit-o, se gîndea Vasile scrîşnind. Se întoarse cu aceste gîndurl la locuinţa din munţi. Chiva nu venise încă ; nici Zinca, nici Petrache nu ştiaa să-I spună ce se făcuse. — O fi la Cramsa, al, ce ziceţi ? — Nu cred, căci o aştepta la Pealra aslă-searft. — Cine o aştepta ? — Tovarăşul nostru, omul el de încredere. — Atunci, acolo trebue s’o eaut. CAPITOLUL XVII Ziua întoarcerii se apropia, Itoseti trebuia să vină şi boeril chemaţi se adunau din toate părţile. Văzînd atîţia partizani în jurul său, Miliaia nu se mal indoea de izldndă. Un singur lucru lipsea fericirel sale : Chiva. Ea nu-1 vestise uude se află, şi de repeţite ori neastîmpăratul linăr voise să plece în căutarea el. Numai prietenia lui Ronsard putea să-I potolească această do rinţă. In cele din urmă Se învoi a trimete pe George la mînăstire sau în munte ca să-I aduci veşti de la dinsa. Zinca însăşi părea acum că tuge de dînsul. Miluiţi vedea in această purtare o pizmă sad o cumpănire de doică. In Duminica dinaintea s-tel Marii, Anica sta la ferească, măluşi-sa şi Mihaia vorbeau la cel l’alt cap al sălii. Se auzi un zgomot de glasuri in curte; toţi se întoarseră spre Anica, întrebînd-o ce este : — Chiva intră în curtea Castelului, împodobită ca o zină, călare pe calul el Dochia, pe care-1 joacă in faţa boerilor. Deşi Anica nu ştia nimic despre purtarea logodnicului el, totuşi revăzînd pe această femee mal frumoasă şi mal plăcută ca orl-cînd, îngălbeni şi căută să vadă ce întipărire va face asupra vărului săO. Acesta nu se putu slăpîni, şi, repezindu-se la fereastră, strigă : —1 Pe legea mea! Acesta e de neiertat! Uitînd cn totul pe cel ce-1 priveaO, eşi în ce-ridor şi scoborînd scările, pînă să prinzi de veste, opri calul Chivel, smucindu-1 de frîfl, şi zise cu dinţii încleştaţi de furie: — Chivo, iţi poruncesc să Intri îu casa. Tipografia HFLIADE execută tot felul de lucrări ating&toare de acea* etă artă, cu cea mal mare acurateţă şi ou preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. Diferite clişenri pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cn preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarnlni. Ţnică de Florica Lacrima* de Prune - Ţuica de Goleşti . (Marca de Oomerdi este depusă la Tribunalul Argeţ) 9 Ţuica este fabricată din prnne; singură >e-vătămătărc sănătnţeî; cel mal bun apetismnt. Nu trebuie să lipsească (lin nici o casă Mare Depozit iâ ?ara Goleţti fiererUe pentru eu yrma md me uUreneme la ^ ^ 19N J». MtAnVLKBCV, - P»*«îrt' Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»). Representant general 13. COURANŢ Bucureşti, Strada AcadomloI No. 3 Mare depou permanent la BncnreştI şi Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Sit. 22 Cump&rtm orî-oe cantitate de şine şi vagoneto usate, cn preţuri convenabile Bucureşti, Tipografia «HELIADE», Clemenţei No. 3. C. No. 199 —Exemplare 10.000. www.dacoromanica.ro Fabrica E. LESSEL I J „ _._„i_1’ /'Depozitai o«1 mal Important ţl oel mal bine Lemne oe construcţie >» »»«<• dimensiunii» ooreut. ,1 ţ> V m pretate. Duşumele uscate de molift {StnfîîSSÎ?^: UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pina ia 30. Ciment portland din Braşov {lSt.*”»”. LEMNE