SERIA IL—ANUL IV, No. 877—270 NUMĂRUL 10 BANI Edlţi«^ treia DUMINECĂ, 27 SEPTEMBRE 1898 K ABONAMENTELE In ţarâ) p© an • ••• 80 1©I ,, streină, ta te .TW 40 M MANUSCRISELE NU SB tNAPOIAZÂ NUMĂRUL 10 BANf ANtJNCIUMELE Pagina IlI-a, linia 30 bani W IV-a, 99 9» ASERŢIUNI gi RECLAME, linia esrp 8, 2 Iei ABMINISTBAŢEA K«k S — STRADA CLKMENŢf"? ^-.ONa 8- ISPRĂVILE TRĂDĂTORULUI Numirea lui Benedict lancso, ca inspector al şcoalelor secundare romîne greoo-orientale, s’ar părea că este rezultatul politicei lui Sturdza în urma scuzelor şi, prin urmare, o concesiune pe care guvernul maghiar i-o face în schimbul serviciilor lui. Cu o zi înainte ca să ne vină ştirea numirel acestui domn în noul post militant care i s’a încredinţat, Voinţa Naţională scria un articol de trei coloane, foarte elogios la adresa aceluia. Organul spionului recomandă cititorilor săi pe Benedict Jancso într’un mod foarte favorabil, cu o nuanţă de en-tusiasm chiar. Cum vedeţi, schimb de buneprocede-url. Ieszenszky laudă şi sprijină pe Sturdza; Sturdza laudă şi recomandă pe Benedict Jancso, neavîna curajul a lăuda pe Ieszenszky, care este prea deochiat deocamdată. Apariţia in Voinfa a articolului elogios asupra lui Benedict, în momentul cînd el era deja numit inspector al şcoalelor romineştl din Braşov, dovedeşte că Sturdza ştia de această numire, şi căuta să recomande pe noul titular ca pe o persoană grată, ba chiar ca un succes, sad mal bine ca o răsplată a trădărel sale. «Bărbat bine pregătit, profesor distins in Buda-Pesta... d. Iancsti este poate unicul maghiar care s’a încercat să studieze chestia romînă. Printre unguri este unul din putinii cari pot fi în stare să o judece in cunoştinfă de cauză, etc. etc.» Mă ! mă ! ce căldură! ce simpatie! Ar fi crezut cine-va că vre-o-dată Voinţa ar fi în stare să laude pe un ungur, pe un inspector al şcoalelor romî-neşt! din o parte a Transilvaniei ? Şi nu este oare şi acest lucru o dovadă de îngenunchîarea Iul Sturdza la politica de stat ungară, pe care o combatea cu atîta înverşunare altă dată? Şi nu e de asemenea o dovadă că Sturdza a vindut interesele Romînilor de dincolo, fiind în perfectă înţelegere cu guvernul maghiar în acţiunea de desnaţionalizare întreprinsă asupra o parte din neamul nostru ? Pentru ca cititorii să vadă pe cine Sturdza şi colectiviştii laudă şi la ce se reduc acum revendicările trădătorului în chestia naţională de dincolo, să reproducem, tot după Voinfa, ideile conducătoare ale noului inspector şcolar, patronat şi recomandat de Sturdza. «lancso, zice foaia colectivistă, este ooate unicul maghiar, care, deşi stînd pe baza şovinismului maghiarilor şi în serviciul ideei de stat naţional-maghiar s’a încercat totuşi să studieze chestia romînă şi să o privească în fată t» Cum vedeţi, meritele lui lancso, din punct de vedere romînesc. sunt foarte mari. Condus de şovinismul maghiar şi de ideea de stat exclusiv maghiar, el a bine-voit a studia chestia romînă ! Iată o laudă foarte potrivită în gura lui Sturdza-Ieszenszky. Benedict Jancso, continuă Voinţa, a scris mult despre romînl. Iar organul de publicitate al lui de predilecţie a fost *Egyett6rtes* Cunoscut fiind ziarul, vă puteţi închipui ce a putut seri în el Benedict Jancso, în chestia romînească. Voinţa se însărcinează să ne facă cunoscute cîte-va din părerile istorice ale lăudatului el. Aşa, noi ştiam pînă a-cum că redeşteptarea naţională şi literară a Romînilor de dincolo se dato-reşte, In mare parte, unei pleiade de Romînl favorizaţi de condiţiile în cari uniunea cu biserica catolică şi contactul cu Romînil i-a pus în veacul trecut. D. Benedict lancso susţine că deşteptarea naţională cu sentimentul uni-tâţel de rasă şi de origină, Romînil aă luat’o în 1848 de la Unguri. Tot după Iancsd, istoria, aşa cum ati scris’o toţi fruntaşii noştri, începînd cu Şincal, Maior, etc. este o fabricaţie ad-hoc în vederea ideei de unitate naţională ! Şi fabricaţia merge aşa de departe, în cit el ad negat netăgăduita influenţă asupra civilizărel Romînilor, a culturel maghiare ! După ce Voinfa ne face cunoscute ideile mult lăudatului el, apoi vine şi ne arată şi soluţiile noului inspector în chestia Romînilor. Fiind-că ele sunt foarte suggestive, le dăm întocmai după foaia colectivistă : «Romînil nu trebue suprimaţi, nici asu- priţi, lucruri şi imposibile şi periculoase, ci trebue cîştigaţi cu mijloace culturale. «In consecinţă, el propune: Guvernul unguresc să-şi creeze un stat major de oameni cari să cunoască limba, literatura, istoria şi aspiraţiunile Romînilor, şi aceştia trebue însărcinaţi cu conducerea şi dirijarea afacerilor romineştl. «Nu numai la Universităţi, dar la toate şcolile secundare ale Sfatului, trebue siste-matisate catedre de limba şi literatura ro-rninâ, încredinţate unor profesori bine pregătiţi, însă ireproşabili din punctul de vedere al patriotismului unguresc. «Şcolile naţionale romineştl nu trebue suprimate, ci mai virtos susţinute şi des-voltate, chiar din mijloacele Statului, însă în spirit patriotic. «Dotă fiind influenta cea mare a preoţilor şi învăţătorilor romînl, Statul este dator a căpăta ingerenţa necesară în conducerea şi supraveghearea institutelor teologice şi pedagogice romîne.» Iată noul inspector şcolar, fructul politicei lui Sturdza. Să vă trăiască, d lor colectivişti, căci astă-zl el reprezintă idealul nostru în chestia naţională ! Apărarea luî Sturdza Intr’atitea feluri s’a apărat trădătornl şi l’afi apărat protectorii săi, 'in cit e nevoie să fixăm în scurt necontenitele schimbări de arme : 1. Actul citit de d. Take Ion eseu e fa’ş. 2. Actul s’ar părea că ezistă; dar îna-cest caz conservatorii au comis trădarea... 8. Actul a fost scris şi trimes de o persoană care nu e «strict» legată de cabinetul primuiul-ministru unguresc. 4. Actul a fost scris de o persoană privată, d. lancso, care a fost rugată (?) să dea informaţiunl particulare mitropolitului Miron. Iu realitate, d. lancso e funcţionar regulat în cabinetul primuiul-ministru ungar, iar actul e opera lui Ieszenszky Sânilor. SITUAŢIA Se împacă ori nu grupurile liberale ? Aceasta e cestiunea care preocupă pe unii politicianl, de altminteri putini la număr, că publicul cel mare a ajuns să se desintereseze cu totul de acest ca-raghioslîc, care de un an nu se mal sfîrşeşte. Răspunsul la întrebare e acesta : iVici Sturdza, nici Stătescu, nici Au-relian nu ştiu dacă se vor împăca. Punctele de vedere ale celor două tabere sunt diametral opuse. X Drapeliştil, în ultima lor întrunire, prin 11 voturi din 12, au declarat că, cu Sturdza, nu e împăcare posibilă. Sturdza, din potrivă, nu admite împăcare de cîl sub el, şi a efşfîgut (nu întrebuinţăm cuvlntul a convinşj şi pe d. Stătescu la modul Iul d’a vedea. Motivele fie-cărel grupări sunt următoarele : Oculta preferă să cază, fiind stăpină pe cadrele partidului, dectt să mal stea cîte-va luni la putere, cu preţul sacrificării unităţii partidului. Drapeliştil, din potrivă, susţin că pe cită vreme firma discreditată a Iul Sturdza va acoperi cabinetul, liberalii vor avea «guvernul lot atit de slab şi partidul mal compromis.» Orl-cît de mare insă ar fi distanta între aceste două puncte de. vedere, a-propierea se poate totuşi face în 24 de ore. Căci dacă totul îl desparte pe liberali, interesul îl uneşte. Pentru motive băneşti şi pentru pretexte de principii, împăcarea între trădaţi şi trădători e orl-cînd posibilă. Căci colectivişti sunt, în primul rînd, oameni de afaceri, în al douilea rînd, liberali, şi în cele din urmă romînl. Aceste motive chiar răpesc afîl u-niretcît şirupturel orl-ce însemnătate. Cu unirea, guvernul nu va fi mal tare. Cu ruptura, opositsa nu va fi mal puternică. Împăcarea are totuşi un folos : a-cela că situaţia va fi mal clară. CU pentru noi, împăcarea va pre-sinta un mare avantaj: în loc d’a răsturna un guvern, vom sfîrşi cu un partid. Şi vom sfîrşi tot atU de repede. Căci din orl-cine s’ar compune cabinetul Sturdza, vom putea, asupra tutulor ces-tiunilor ce aă răsculat sentimentul public în contra guvernului actual, să spunem ca fostul preşedinte al Cameril franceze, d. Dupuy : Şedinţa continuă ! Tratativele cu trădătorii (Convorbire cu un guvernamental) Baia tratativelor Am publicat, ieri, o convorbire asupra situafiel, pe care unul din redactorii noş tri a avut-o cu un drapelist fruntaş. Publicăm acum o a doua convorbire pe care unul din redactorii noştri a avut-o aseară cu un guvernamental fruntaş, în măsură de a şti şi de a cunoaşte perfect de bine sentimentele guvernului asupra situaţiei,—convorbire care confirmă pe deplin aproape toate detaliile primei convorbiri de sorginte drapelistă. Iată, în resumat, declaraţiile guvernamentalului fruntaş : *In mijlocul ştirilor celor mai fantastice ce 8’aii, pus în circulaţie cu oare-cari tendinţe din ambele tabere liberale, trebue să se stabilească un lucru: Basa tratativelor este împăcarea cu Sturdza. Asupra acestei base nici nu mal încape discuţie; ea a fost acceptată întîi de d. Eugen Stătescu, care s’a angajat să negocieze pe această basă cu d. Aurelian». «Ad-referendnm» *Clnd s’aii început negocierile, pot să afirm in mod categoric, că d. Aurelian a acceptat această basă. Şi nici că se putea altfel, căci altminteri ele nici nu s’ar fi început. «Negocierile de pînă acum n’au dat încă nid un rezultat; aşa că nimeni, dar absolut nimeni, nu poate şti şi nu poate prevedea în mod cert, dacă se face împăcarea sau 6a. Deocamdată, guvernul are oare-cari motive de a se îndoi de buna credinţă a d lui Aurelian. Căci d-sa, accep-tînd odată baza principală, sine qua nou, a negocierilor, acum o scaldă şi spune că trebue să o supună întîi ad referendum drapeliştilor. Se poate întîmpla ca acest ad-referendum să producă un bun rezultat: se poate în-tîmpla însă şi contrarul, anume ca să se stabilească o înţelegere asuţ.ra cestiunilor mai însemnate şi să se declare ruptura asupra unui fleac de nimic.* *E cert însă un lucru, că împăcarea dacă se va face, numai sub Sturdza se face. Mai mult chiar: e un moft răspîn-dit numai pentru mîngăierea unor dra-peliştl mal transigenţl, că Sturdza se va retrage după două trei luni de la concentrare şi anume după ce se va fi lichidat afacerea şcolilor din Braşov.» Eventnala retragere a guvernului «Toate lucrurile ar merge mal bine, dacă ar fi mai multă sinceritate şi bună credinţă la drapelişti; mă rog, întîi dînşii ar fi trebuit să declare în mod sincer că tratează pe baza recunoaşterel lui Sturdza ca şef al partidului şi ca prim-mi nistru, dar să nu umble cu miţa in sac. *Dacă nu se va face împăcarea cu Sturdza, atunci vom merge înainte aşa cum suntem pînă după alegerile comunale. Ştim că suntem slabi, că vom pierde Iaşii şi alte oraşe la alegeri; şi dacă vom pierde Bucureştii, unde de asemeni stăm rău, ne retragem de ia putere. Dar să se ştie un lucru, că nu se poate o altă formaţiune liberală la guvern.» Cum tratează şi cum se tratează Intr*o chestiune In care Dumitru Sturdza este acuzat de trădător al intereselor neamului, d. Anrelian tnvinneşte pe Dumitru Sturdza. €u toate acestea d. Aurelian tratează condiţiile de împăcare pentru a lua, împreună eu trădătorul, puterea. Dumitru Sturdza solicită sprijinul d-lni Anrelian dar, fu ace-laş timp, scrie In Voinţa luî Măr-găritescu că drapeliştil simt nişte oameni de nimic, cari nn repre. sintă absolut nimic, cari «fttf pot da nici nn prim ministru* f cu alte cuvinte că d. Anrelian este nn netot, un ăia... nn terchea-berc bea. Aşa se trătează aceia cari tratează pentru a se împăca !... Mai mare batjocură nici că se poate. Cronica electorală» niJVUHEŞTM Nici pînă acum nu s’a [hotărît care va fi candidatul guvernului la demnitatea de primar al Capitalei. După ce însuşi guvernul a discreditat pe d. Robeecu — care şi fără asta era destul de discreditat—şi l’a slăbit, oferind primăria în dreapta şi în stingă, la oa- menii cei mat fără vază, cari tofi au refuzat-o, acum se pare că tot primarul actual va fi pus în capul listei. Se pare că guvernul îşi face socoteala următoare. Dacă nu putem să avem un candidat mai bun ca Robescu, măcar să păstrăm pe actualul primar. Şi, ne baza acestui consimţimînt tacit, d. Robescu a început să facă propagandă. Mai intiiii, primarul s’a gîndit la alcătuirea listei candidaţilor. In genere, e vorba a se menţine tot actualii consilieri. Insă sunt unele locuri cari aii rămas vacante prin demisiuni. Apoi, e vorba a se înlătura doui, trei din actualii consilieri. Insă cel alungaţi nu vor fi cei mai compromişi, ca Solacolu, Melisianu etc., ci acei cari, din cine ştie ce consideraţie, aă pus pedici operaţiunilor necinstite ale bandei Solacolu—Zaharia— Melisianu — Cantuniari. Ast fel, Cantuniari a declarat că el a şters deja de pe listă pe d. Mie-lescu şi D. Stănescu. Locurile vacante se oferă în dreapta şi în stînga. Insă se produse, de astă dată, fenomenul ciudat că oamenii solicitaţi refuză onorurile ce li se oferă. Neruşinarea administraţiei merge pînă a vroi să pue candidaţi cu sila. Unele persoane şi mai ales unii negustori, ai* fost ameninţaţi, dacă nu vor voi să fie puşi pe lista colectivistă. Pentru prima oară asistăm la o grevă a candidaţilor. DIN ALE NOASTRE __________________ Mi se povesteşte următoarea istorioară din Stambul: «In capitala imperiului otoman, trăia un turc cam fudul la cap şi care ’şî petrecea vremea, adunînd iscălituri pe un certificat, spre a dovedi, cu acte în regulă concetăţenilor săi, că este sănătos la minte. Intr’o bună dimineaţă, nebunul se duce cu batalamaua sa la o softa vestită prin înţelepciunea sa, cu rugăciune să bine-voiască a’şî pune tureaua pe certificatul constatînd că nu e nebun. «Softaua, fără multă vorbă, “iscăleşte certificatul. — Bine bre, îl zise un piieten, cum se poate ca d-ta, om cu toate minţile, să dai dovadă unui nebun, că nu este nebun. — «Aferim, răspunse softaua cu filoso-fie, pentru ce să nu iscălesc ? Cu sau fără iscălitura mea, tot are să înţeleagă toată lumea îndată, că dacă omul ăsta ar avea mintea sănătoasă, n’ar umbla după iscălituri spre a dovedi că nu e nebun ?» Ast-fel o fi grăit şi lancso Benedek cînd s’a hotărît să iscălească testimoniul Iul Dim. Sturdza: «No pentru ce se nu iscălesc ? Cu sau fără semnătura mea tot au să înţeleagă romînil că dacă omul acesta ar fi de treabă, n’ar umbla după certificate de corectitudine ungureşti. ______ Tibişir. DIN STREIN ATATE Chestiunea Filipinelor De abia ’şl-a început lucrările conferinţa is-pano-americană pentru îneheiarea păcii, şi deja se vede ce dificultăţi conţine în sînul el chestiunea Filipinelor. Comisarii americani aii venit la Paris cu instrucţiuni precise în această chestiune capitală, instrucţiuni pe cari Mac-Kinley şi guvernul din Washington nu sunt dispuşi să le modifice. Instrucţiunile aceste impun cemisarilor să pretindă cedarea tuturor insulelor Filipine, în tot cazul însă să stăruiască asupra păstrării de către Statele-Unite a insulei Luzon. Intre acestea, Tagalil, cari aO transportat re-voluţiunea din Filipine in înveeinatele insule Visaya, aîi fost serios bătuţi de colonelul Bran-deis. Spania, după cit se pare, speră ca acest succes militar să exercite o înriurire favorabilă el asupra conferinţei de la Paris. Dar guvernul din Washington i-a luat pe dinainte. Secretarul de Stat, d. Day, membru al conferinţei de pace, a fost autorizat ca, în cazul cînd Spania s’ar lăsa greii sati ar târăgani fără nevoie lucrările conferinţei, să întrerupă dezbaterile ; întreruperea va fi urmată de o demonstraţie navală. In aceeaşi vreme, locuitorii Filipinelor continuă a spera să obţiuă autonomia patriei lor. După ce Congresul naţional întrunit la Ma-lalos a votat o rezoluţiune în acest senz, un trimis al Iul Aguinaldo, anume Agontillo, a încercat să producă la Washington un curent în favoarea autonomiei Filipinelor. Dar n’a reuşit. I s’a notificat, dimpotrivă, că regimul militar actual va dura în Filipine timp nedeterminat, fără nici o consideraţuine pentru învoielile ce s’ar face cu vre un guvern. Şeful revoluţiunel din Filipine, Aguinaldo, se va’duce totuşi la Paris. După cît se asigură, el va fi ascultat de conferinţă. Ameninţ&rl Ziarul spaniol Imparcial, vorbind de începutul de demonstraţie navală din apele chineze, spune că s’a dat pe faţă rezistenţa unei înţelegeri anglo-americane. Scopul acestei înţelegeri ar fi să inipedice pe Puteri a se opuue intenţiilor Stalelor-liuite iu ce priveşte Filipinele. Demonstraţia constituie o ameninţare iu a-dresa Rusiei şi a Franciel. Aceste evenimente, Încheie ziarul spaniol, nu vor rămluea fără îmîurire asupra dezbaterilor conferinţei din Paris. Foretgn. TRIBUNA LITERARA Legenda mănăstire! Argeş Una din cele mal frumoase şi mal Înălţătoare legende poporane romtneşt.1 este «Legenda meşterului Manole», sad «Mînăs-tirea Argeşului». E ştiut că această legendă e de provenienţă asiatică şi e comună la foarte multe popoare. Credem interesant a da, în traducere, caracteristica variantă secuiească (magyară) intitulată «Nevasta meşterului Căliman (Kelemen).» lat-o: «Doul-spre-zece zidari se sfâtuiră între dlnşil ca să z'dească cetatea înaltă a Devei ; s’o zidească pentru o jumătate oca de argint, o jumătate oca de aur. «S’aii dus către cetatea Devei, şi începură să zidească cetatea înaltă a Devei. Tot ce zideafl pînă ’n amiază, se năruia pînă ’n seară, şi ce zideai! pînă ’n seară, se năruia pînă ’n zori. «Iarăşi s’aiî sfătuit cel dol-spre-zece zidari : cum ar fi cu putinţă să clădească cetatea ? Pînă’n sftrşit ajunseră la un gînd, şi se legară cu jurămînt. Intre dînşii: A căruia nevastă va veni cea dîntîiu aici, s’o luăm încet şi frumuşel, In foc s’o aruncăm, şi cenuşa trupului el gingaş în var s’o amestecăm, şi cu varul să ridicăm înalta cetate a Devei. «—Logofete, dragă logofete, aş dori să plec la bărbatul meii, grăeşte nevasta meşterului Căliman. Prinde caii, lnhamă-î la trăsură.., ca să mergem, să mergem la Deva. «Cînd eratt la jumătatea drumului, s’a ’nnorat de ploae, şi un puhoiil s’a pornit. «— Stăpină, luceafăr mîudru, hal să ne întoarcem înapoi, am văzut un semn răii în visul de astă-noapte, astă-noapte am visat, umblam prin ograda meşterului Căliman şi ograda lui era cernită, In mijlocul ogrăzii se făcu o flntlnă adincâ, şi copilaşul iul s’a înecat Intr’însa; visul de astă-noapte nu se isbîndeşte bine. Stăpînă, stă-pînă, hal să ne Întoarcem. «— Logofete, logofete, nu ne mal Întoarcem, nici caii nu sunt al tăi, nici trăsura nu-1 a ta ! Dă bice cailor, s’ajungem mal de grabă. «S'ad dus şi s’ail tot dus către cetatea Devei. «Meşterul Căliman se uită ’n zare, îl vede şi se ’ngrozeşte, şi se roagă: — «Doamne, Dumnezeule, du-I In altă parte ! Cîte-şl patru caii mei cel negri să’şl frîngă picioarele ! Cele patru roţi ale trăsurii publere să se facă ! Trăznetul să cadă în drumul lor! Şi caii mei sforăiud să se ’ntoarcă ’napol! Se duc, se tot duc spre cetatea Devei. Nici caii, nici trăsura uu se prăpădesc. «— Bună ziua, bună ziua, doi spre-zece zidari! Şi ţie, bună ziua, meştere Căliman ! salută femeia şi domnul el răspunde : Dragă nevestică, bună ziua ! Dar de ce te-al primejduit, venind la noi ? Că te luăm frumuşel, încelinel şi te aruncăm în foc. Dol-spre-zece zidari făcură această lege : A căruia nevastă va veni cea d’intîitt, s’o prindem frumuşel, !n:etinel, s’o aruncăm In foc, cenuşa trupului el gingaş să-l amestecăm în var şi cu varul să teneuim cetatea în-naltă a Devei; numai ast-fel putem cîştiga preţul cel scump. «Nevasta lui Căliman a priceput aceasta, acesta fu răspunsul inimel sale triste : Aşteptaţi, aşteptaţi, doui spre zece călăi, aşteptaţi numai să ’ml iail rămas bun ; să ’ml iad rămas bun de la femeile din sat. de la femeile din sat şi de la copilaşul nieă cel frumos : căci şi pentru morţi se trag clopotele de trei ori, iar pentru capul med nici nu se clintesc. «Nevasta lui Căliman s’a dus apoi acasă, odată pentru tot-deauna, să ’şl ia rămas hun de la femeile din sat şi de la copilaşul el cel frumos. Apoi s’a Întors nevasta meşterului Căliman, plingînd Înainta către cetatea Devei, o luară frumuşel, în-cetinel, o puseră In foc, cenuşa trupului el gingaş o amestecară în var, şi cu varul clădiră cetatea Înaltă a Devei, şi ast-fel . cîştigară preţul cel scump. «Meşterul Caliman, cînd se duse acasă, copilaşul lui îl eşi înainte.— Bine-al venit dragă tată ! Unde a rămas dulcea mea măicuţă ? Şi tatăl lui ÎI răspunse Lasă, dragul meii, lasă, se ’ntoarce mal spre seară. « — Doamne, doamne, a venit şi seara, totuşi maica n’a venit acasă ! « — Lasă, dragul meii, lasă că vine dimineaţa, tatăl lui aslfel îl răspunse. «—Doamne, doamne, a sosit şi dimineaţa, totuşi maica mea cea dulce încă n’a venit acasă. Tată, dragă tată ! spune’ml adevărat, unde este, unde este maica mea cea dulce ? — «Du-te, dragul med, du-te la cetatea înaltă a Devei, acolo e maica ta cea dulce, e zidită ’u piatră. «Şi porni plingînd copilaşul, porni plingînd spre cetatea înaltă a Devei. De trei ori strigă sub cetatea înaltă a Devei: — «Maică, dulce maică! grăeşte-’ml cel puţin 1 — «Nu pot grăi, fiul med ! căci mă strîn-ge zidul, slut Inclusă între ziduri groase... «Inima i-a plesnit şl s’a deschis pămin-tul, şi a înghiţit pe copilaş.» S. O, www.dacoromanica.ro EPOCA Litere, Ştiinţe, Arte CONGRESUL ARTEI Săptămtna din urmă s'a deschis, la Brii* xel, mi Congres internaţional al Artei publice, la care aii participat cele mal distinse personalităţi artistice din lume, precum şi trimişii extraordinari al Curţilor Domnitoare. Gestiunile pe cari acest congres le-a pus iu discuţie, avlnd o însemnătate universală, credem a fi plăcuţi cititorilor enumărlnd ctte-va dintr’lnsele, odată cu dezlegările cari li-s’afl dat. Toate sunt privitoare la «Arta publică din punct de vedere social». In şedin(a sa de Vineri, congresul a pus, Intre altele, următoarele cestiunl de căpetenie : 1) Prin ce mijloace se poate încuraja arta dintr’un interes social ? D. Felix R^gamy a făcut următoarea propunere, pe care congresul a primit-o ca răspuns la această d’lntîl cestiune. Propunerea se rezumă la: a creea în fiecare ţară un oficifl naţional, în care ar fi centralizate programele monumentelor, a căror lnnălţare este cerută, furnizînd ast fel subiecte artiştilor cari s’ar afla în nedo-mirire. 2) Puterile publice pot să ia niscal-va măsuri In vederea desvoltârel sentimentelor estetice în inima poporului ? Cari sunt aceste măsuri ? 3) Ce rol trebue să împlinească estetica în educaţie ? Ce metode convin în mod e-ventual spre a ajunge la acest scop? Aceste două din urmă cestiunl afl lost satisfăcute prin votarea a unul număr oare care de rezoluţii, dintre cari cităm : a) Să se statornicească în şcolile de toate gradele, Invăţămîntul obligator al desenului, ciutului, gimnasticei calistenice şi al istoriei artei. b) Autorităţile să se silească a nu pune sub ochii poporului de cit obiecte îmbrăcate Intr’o formă artistică ; să conserve cu sfinţenie monumentele şi poziţiunile pitoreşti. c) Să favorizeze creearea muzeelor jude-ţeane şi creearea de societăţi artistice în fie care centru. d) Să facă, prin dese exerciţii, educaţia muzicală a populaţiei. După cit se vede, din aceste cîte-va puncte enumărate, lucrările acestui congres internaţional sunt de o importanţă deosebită, pentru ţara noastră, unde simţul estetic, pînă acum este attt de puţin dezvoltat. Vom ţine pe cititorii noştri în curent şi cu cele-l’alte cestiunl pe cari le va discuta succesiv, congresul internaţional al artei publice. Zara. * ♦ * Duminică, 20 Septembrie, în casele Gălă-sescu, din piaţa Amzel 22, s’a pus temelia unei noul societăţi de artişti, care va purta numele de Unirea artistică. Urăm tinerel societăţi culturale viaţă îndelungată şi mal ales rodnică. »** Sub direcţia d-lul Petru Vulcan, «Cercul literar Ovidiu» din Constanţa a scos o revistă literară, care poartă numele Cercului. Primul număr al revistei Ovidiu se prezintă în mod destul de excelent, asigurln-du-şl concursul penelor celor mal distinse ale ţării noastre. *** Literaţii oposanţl sub CesaH, de d. I. Kalinderu, broşură 4° cu ilustraţiunl Studiul acesta a fost citit la Academia Ro-mînă la începutul acestui an, el e continuarea unul studiu anterior August şi literaţii. Ambele Împreună ne luminează asupra rolului ce aii jucat în societatea imperială romană scriitorii. In culori vil ni se arată cum începuturile noului regim fură salutate ca o eră de linişte de spiritele cele mal mari, ca un Virgiliu şi un Oraţii!. Mal tîrziQ însă cînd bravii nebuni degradară neamul omenesc, mulţi dintre cel buni sufereatî şi căutafi să-şi uşureze sufletul prin aluziuni satirice, ori prin atacuri directe şi se simţeaţi fericiţi cînd vinea un Traiau ca să mal astupe gura făuritori‘or de rele. Iubitorii de literatură istorică vor citi cu plăcere acest studifl. In curlnd, vom face, la Tribuna noastră Literară, o dare de seamă amănunţită, asupra acestui interesant studifl literar. JOTFOMMA^II A vem mulţumirea să înştiinţăm pe cititori! noştri că în curînd le vom da zilnic cele mai bogate şi interesant© ştir! telegrafice de la Viena şi Paris, mulţumită unu! servicii! telegrafic particular al nostru. O nouă surprisă pentru cititori! ziarului Epoca. In curînd vom publica un roman istoric contimporan, menit a fi apreciat de toate păturile noastre sociale. Demoralizarea guvernamentalilor O colosală deprimare domneşte printre guvernamentali, atît din cauza situaţiei detestabile a guvernamentalilor în oraşele principale ale ţării, cît şi din cauza situa ţiel critice în care se află guvernul. Afl căutat să-şi galvanizeze rîndurile lan-siud ştiri falşe despre reconcentrarea partidului liberal, despre remaniarea ministerială, etc. Dar bucuria le-a fost de scurtă durată, căci nu s’a realizat nici lista ministerială pe care afl colporlat’o cu triumf, nici concentrarea. * * * Acum, după grozava decepţiune pe care afl îndural’o erl, cînd drapeliştil marcanţi afl declarat pretutindeni că o împăcare sub egida trădătorului nu se face nici o dată, el afl recurs la ameninţări ridicole, precum la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare şi ln-frlngerea drapeliştilor cu ori ce preţ la alegeri, etc. Dar nici aceste ameninţări nu prind nici un teren ; ele sunt mal mult o ultimă re-condescenţă a muribundului. * * * Pînă în acest moment, spiritele iu gruparea drapelistă sunt dispuse în mod categoric în contra împăcării sub auspiciile lui Sturdza. Şi guvernamentalii, ştiind efl ruptura negocierilor însemnează căderea lui Sturdza, recurg acum la mijloace ruşinoase de co-rupţiune ca să rupă pe clţl-va drapeliştl de partea lor. DrageeUşttt «lugol al prefecţilor»,(fin «mai multe zero», pe cari se raeitnă «puterea, vaza şl prestigiul guvernului». (Drapelul No. 231, pag. 1). «Amicii noştri credem că ’şi-au dat seamă că, chiar atunci clnd printr’un mijloc mai mult de dl suspect ’şi-au însuşit firma partidului nostru, nimeni nu ’i-a urmat şi nimeni n’a răspuns la apelul lor. a Dacă am fi mai mistici şi am ignora legea credităţei, precum şi alte adevăruri şi tendinţe stabilite de ştiinţă, am invoca proverbul: «cind Dumnezeu vrea să piardă pe oine-va, 11 la mai tntllfi minţile». Săptămlna viitoare se va celebra, la Stuttgart, cununia Principelui ereditar de Wied, nepotul M. S. Reginei, cu Principesa Maria de Wuertemberg. Ni ee denunţă că sergenţii poliţiei Capitalei sunt întrebuinţaţi la sosirea finului de pe micile moşii ale d-lor Midescu, comandantul sergenţilor, şi Vlădoianu, casierul prefecturei poliţiei. La nevoie, vom putea sita numele a 12 sergenţi trimişi la -.oaeă. Principele Romîniel împreună cu Marele Duce Boris şi cu Ducele Alfred de Coburg s’afl plimbat erl la amiazl pe jos pe calea Victoriei, oprindu-se cîte-va secunde spre a admira unele vitrine mal elegante. Conversaţi* între primul ministru şi un partizan al său : — D-le Sturdza, cum mergi cu tratarea ? — Ce tradare, d-le ? Ce, şi d-ta creai în tradare ? AA. LL. II. Marii Duci Boris şi Andrei VladimirovicI aQ făeut erl după amiazl, la orele 3, o visită d-lul Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei. Marele manevre se vor termina Luni seara. M. Sa Regele şi Principele de Saxa Meiningen se vor întoarce Luni seara la Sinaia. Dim. Sturdza se va întoarce Luni dimineaţa Ui Capitală. D. C. Diroitrescu-Iaşl a terminat planul şi regulamentul pentru organizarea seminarului pedagogic universitar. După acest plan, In seminarul pedagogic se vor preda studii teoretice, lecţiuul practice şi conferinţe. In seminarul pedagogic vor putea fi primiţi numai studenţii facultăţilor de litere şi ştiinţe cari vor fi trecut cel puţin două examene. Director al seminarului va fi numi*—cine se lndoeşte ?—d. Coco Dimitrescu. Pentru asta s'a şi făcut mameluc. Primele încercări pentru stabilirea corespondenţei telegrafice directe între Bucureşti şi Berlin s’afl făcut Joul la oficiul telegrafic central diu Capitală. lucercările afl reuşit bine. La concursul pentru cele trei posturi vacante de medici primari de judeţe, concurs ce se va ţine Ia 8 Octombrie, s’afl înscris piuă acum 18 candidaţi. Un afiş al Teatrului Naţional anuuţă că stagiunea se va Începe, Joi 1 Octombrie, cu (piesele: Ctntecul lui Fortunio. Con-cina şi Visul Dochiei. Se telegrafiază din Constanţa că Joul la orele 5 seara, s’a găsit în Dunăre, la Cernavoda, cadavrul architectulul I. Perrier, ataşat pe lîngă d. Lecomte du Nouy, la lucrările pentru restaurarea bisericel Domneşti diu Craiova. Identitatea cadavrului s’a constatat prin un bilet de liber parcurs pe căile noastre ferate, sub. No. 269, liberat de către ministerul cultelor şi instrucţinnel publice pe numele lui I. Perrier, şi care s’a găsit In portofoliul acestuia cu mal multe cărţi de vizită cu acelaşi nume. Parchetul din Constanţa a fost sezisat, căci se bănueşte o crimă. In adevăr, cadavrul prezintă mal multe leziuni, Intre cari, un ochifl scos şi o ureche tăiată. Cu începere de la 1 Septembrie, or!-cine va dori să se aboneze la ziarnl „EpocaM pl&tind costul abonamentului de 20 iei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şi 2 lei SO bani pentru judele, va primi franco, ca pre miă, interesanta lucrare a cn noscntnln! scriitor Baba JVo rac «Judecata şi judecători! Mi tropolitului Primat Ghenadie» un volum în 8° de 204 pagini elegant tipărit, cum şi Trişti a, cel din urmă articol al iu! Alexandru La-liovarl. ŞTIRI MABtlTE * Duminică, 27 curent, va avea loc, la Biserica Albă din Capitală (calea Victoriei), cununia religioasă a prietenului nostru d. Sergifl B. Gogâlniceauu, din Ploeştl, cu d-ra Elena G. Rădulescu, tot din Ploeştl. * Comuna rurală Cioroiaşa din judeţul Dolj, a fost autorizată să contracteze, de la casa şcoalelor, un împrumut de 37.000 lei pentru clădirea unul local de şcoală. Oronio& judiciarii Crima ait* Foişor.—Eroarea Judiciară. Şedinţa s'a deschis, erl, la orele 12 şi jumătate. Se acorda euvintul apărărel. I). Scarlat Arton Îşi începe pledoaria, arătînd cît de grozave sunt suferinţele unor oameni, cari pe nedrept sunt acuzaţi, implorind cu juraţii să puie capăt acestor suferinţe. D. apărător regretă că d. priin-procuror a vorbit cu aşa înlesnire de eroarea judiciară, lucru grozav, cînd se ştie că o asemenea chestiune turbură o ţară mare ca Francia, temîndu-se ca sub formă de eroare judiciară să nu se ascunză aci un blam magistraturel de pe vremuri. D. apărător se întreabă, de ce nu s’ar comite şi acum o a doua eroare judiciară, dacă s'ar fi comis deja una in 1892. D. Ârion intră în examinarea probelor ce se aduc acuzaţilor, zicînd că du e nici una serioasă, de oare-ce nu e nici un martor care să fi văzut pe acuzaţi la sâvlrşirea faptului. Deposiţia Măriei Cărbuneanu, care n’a văzut ci a auzit de săvîrşirea faptului de concubinul săfl, Gb. Mihaifl, trebue bănuită, căci e pornită din ură. O altă probă în contra acuzaţilor s’a zis că e mărturisirea lor de îs poliţie şi de la instrucţie. Mal futîifl o mărturisire nu e o probă. D. a-părător citează cazuri de mărturisiri sugestionate unor oameni prin cetirea ziarelor. Acelaşi lucru s'o fi intîmplat şi cu acuzaţii de astăzi, cari sub impulsul maltratărilor agenţilor subalterni, aU povestit judecătorului de instrucţie, ca o lecţie Învăţată pe dinafară, toate detaliurile crimei. D. Arion, in a doua parte a pledoariei sale, zice că în contra obiceiului săfl, care n’a acuzat nici odată, va trebui. în interesul cauzei ce apără, să susţie, in contra primului procuror, care a luat apărarea condamnaţilor din 1892. acuzaţiunea acestora şi să dovedească vinovăţia lor. D. apărător începe a face citaţiunî din dosarul instrucţiunel din 1892 spre a arăta presum-ţiunile ce erafl in contra acuzaţilor de atunci. D. Arion termină, zicînd că adevăraţii vinovaţi sunt cel condamnaţi în 1892, şi cerînd un verdict de neculpabilitate pentru acuzaţii de azi. * • * D. Gogu Florian, avlnd euvintul, critică atitudinea d-lul prim-procuror, care a acuzat un coleg al săfl, un magistrat de valoare, pe fostul judecător de instrucţie din 1892, cum că acesta, pe dovezi şovoitoare, a trimes nişte nevinovaţi in temniţa. D. prim-procuror (întrerupînd). Nu primesc lecţii. D. apărător continuîndu-şl pledoaria, caută, cu ajutorul dosarului din 1892, să combată cite-va din supoziţiunile invocate de acuzarea de acum în sarcina actualilor acuzaţi, şi să aducă argu mente pentru a dovedi vinovăţia foştilor acuzaţi şi condamnaţi. D. Florian zice că în contra acuzaţilor de a-cum nu s’a adus martori, cari să-I fl văzut la fapt, ci pe condamnaţii din 1892, interesaţi In cauză, mărturisiri stoarse şi impresiunl de ale comisarilor, fie şi a judecătorului de instrucţie. In ceea-ce priveşte depoziţia Măriei Cărbuneanu, concubina acuzatului Gheorgbe Mi-haifi, d. apărător spune că dînsa a făcut denunţarea comisarului Mănescu. Acest Mănescu, care a instrumentat şi prin 1892 In această afacere, trăieşte acum cu a-ceasta femee, aşa în cît trebuie pus la carantină depoziţia acestei femei. D. Florian termină zicînd că nu e bine, sub cuvint de a se repara o eroare judiciară, să se comită o nouă crimă, mal monstruoasă, mal cu seamă că acuzaţii de acum aii dat dovezi, In timp de 6 ani, că nu suut criminali de meserie. **» D. Sfetescu, al 3-lea apărător al acuzaţilor, incc-pindu-şl pledoaria, zice că de trei zile de cînd ţin aceste desbaterl, şi nu se vede de cit tot întuneric şi încurcătură. D-nul apărător spi-cueşte şi d-sa dosarul din 1892 şi scoate probe cari se potrivesc mal mult a fi In contra acuzaţilor de atunci. Aşa dr. MinovicI In raportul săfl de atunci zice că Maria Cberciu s’a găsit cu coastele rupte, rupte înainte de a fi omorită, ceea-ce probează că a fost luptă, prin urmare a fost zgomot, şi prin urmare trebue să fi fost auzit de Dumitru Croitoru. D. Sfetescu combate apoi probele ce se aduc în sarcina acuzaţilor de acum. Cine e comisarul Mănescu, căruia i-a denunţat întii& Maria Cărbuneanu ? Comisar în 1892, scos In urmă din funcţie, era fără slujbă. Iată. ’şl-a zis el, o bună ocazie să mă recomand prefectului, şi a denunţat inspectorului secretul ce i s’a comunicat. Afacerea a stat cîte-va zile pe mina comisurilor, aşa că se încurcase deja lucrurile cînd venise pe mina judecătorului de instrucţie. In ceea ce priveşte convingerea exprimată de d. judecător de instrucţie Cudalbii, d. Sfetescu zice că n’are de cit să se cheme fostul judecător de instrucţie, d. Zamfirescu, care va afirma convingerea de vinovăţia celor condamnaţi din 1892. D. Sfetescu termină atrăglnd atenţiunea juraţilor ca să nu comită acum o adevărată eroare judiciară. * Pledoariile sunt terminate. Şedinţa se suspendă la orele fi fără un sfert. La redeschidere, (orele 0), d. preşedinte face resumatul dezbaterilor. După rezumatul preşedintelui şi punerea ches- tiunilor cari durează o oră, juraţii intri in deliberare. Verdictul La orele 7 şi un sfert, primul jurat dă oitire unui verdict afirmativ, cu circumstanţe uşurătoare. In urma acestui verdict, d. preşedinte Budişteanu pronunţă condamnam lui Ion Aron, Qhtor-ght Mihaiu şi llie Fior ea la ctte zece ani muncă elinică. Spania şi Statele-Unite Paris, 25 Septembrie. — Comiaiunea păcii a început discuţia protocolului de pace. Ea a adoptat, fără nici o modificare, regulamentele relative la lucrările conferinţei. Madrid, 25 Septembrie. —Membrii corni-siunei de evacuare a Cubei nu sunt de acord asupra termenului de evacuare. Se confirmă de asemenea că există neînţelegeri şi în privinţa materialului de răsboiu. DIVKIINK DIN CAPITALA Incendlâ.—Astă noapte, la orele li, un puternic incendia s’a declarat la casele cu No. 51, din strada Sf. Elefterie. Focul a izbucnit la depozitul de lemnărie situat în fundul curţel, proprietatea d-lul V. Osvald. Vintul puternic care sufla a făcut ca flăcările să se Întindă cu mare repeziciune şi să cuprindă şi atelierul de cherestea al d-lul G. Ent. Pericolul cel mare era că in fundul curţel mal erafl 5 clăi de fin, asupra cărora dacă se Întindea focul, primejdia era mare pentru întreg cartierul. Din nenorocire, s’ati luat măsuri Sn grabă şi depozitul de fin a fost apărat. Pompierii sosiţi cu pompa cea mare cu vapori, afl reuşit să localizeze focul pe la orele 1 noapte. Panica era mare în tot cartierul, toţi locatarii temindu-se ca vîntul puternic ce sufla să nu Întindă focul. Locatarii vecini cu imobilul incendiat, înspâi-mintaţl de marile proporţiunl ale incendiului, scoseseră toate mobilele de prin case şi le pusese în mijlocul stradel. El s’afl ales numai cu spaima, căci incendiul a fost localizat. Se zice că focul a luat naştere din neglijenţă, de la nişte talaşl de sclndurl. Un furt ciudat.— In adevăr, iată uu caz de furt ciudat. In ziua de 19 Sept. biuroul de plasare din piaţa Amzil, duce d-lul advocat Codrescu, eu locuinţa în centrul capitalei, strada Episcopiei 6, o servitoare. Acest biurofl, pus sub auspiciile poliţiei, garantează stăplnulul pentru servitoare ; căci el Însuşi luase garanţie verbală de la părinţii servitoarei, cu locuinţa In strada Pantelimon 27, de oare ce aceşti părinţi Culescu, tată şi mamă, afl declarat că el sunt alegători şi că garantează pentru fiica lor. Simbătă, slujnica stă In serviciu de la orele 11 a. m. pînă Duminică la orele 10 şi jumătate cînd ’şl cere voe să se ducă la părinţi să’I vază şi să'şl nial aducă ceva lucruri. Imediat ce intră tn casa părintească, sub ochii părinţilor, poliţia o arestează. Este eliberata tocmai Luni la 21 Sept. după insistenţa părinţilor. Ea să presintă Luni seara la stăpin, care nu vrea s’o mal primească, dar pllngind şi inven-tînd o istorioară, este tolerată să rămină pînă ce se vor lua infonnaţiunl. Stă Marţi 22 Sept., iar Mercurl dimineaţă luind hainele stăpînulul să le şteargă, a pus mîna pe portofoliul cu bani, 1500 lei, uitat de cu seara iu buzunar, şi s’a făcut nevăzută de la orele 0 dimineaţa. Noi am cunoscut acest furt din momentul co-miterel lui, dar am lăsat timp poliţiei să vedem ce face. O servitoare cu părinţi şi rude de aici, cunoscută de toţi poliţiştii, eliberată cu o zi înainte din arestul poliţiei şi cunoscută de el ca hoaţă, să nu fie supravegheată ? Aceasta nu se poate. Dar agenţii poliţiei se gîndesc acum la siguranţa electorală, iar nu la siguranţa persoanei, demni tăţel şi averel cetăţenilor. Accident nenorocit. — Aseară, pe la o-rele 8 şi jumătate, un accident grav s’a intim-plat In circiuma Petre Rădulescu, din strada Verzişorl 15. Ungureanu Iosef Cherber, domiciliat in aceiaşi stradă ia No. 7, intrlnd în prăvălie şi voind să aprindă ţigara la o lampă, lampa s’a răsturnat şi petroleul aprins s’a vărsat pe vestmintele sale. Suferind arsuri grave peste tot corpul, nenorocitul a fost transportat în căutarea spitalului Brîncovenesc. DIN ŢARA Crima din Dorohoiu—O telegramă din Dorohoifl ne anunţă că, erl dimineaţă, s’a găsit pe drumul de la IbâneştI la Dorohoifl, cadavrele comercianţilor Aron Guzan şi al fiului săfl Faibeş Guzan, din Dorohol. Prefectul judeţului, Însoţit de şeful parchetului, de judele instructor şi de medicul legist, s’afl transportat Sn localitate pentru cercetarea afacerel. S’afl luat măsuri pentru urmărirea criminalilor. Inămollre*—Vaporul englez Swansea, venind spre Galaţi, încărcat cu cereale din spre Brăila, ajungînd Joul seara în dreptul gurilor Şiretului şi neobservind fundurile joase, s’a tnă-molit. Imediat s’a procedat la lucrările de res-plutirea vasului inămolit. Aceste lucrări afl fost intrepriuse de două remorchere, in schimbul sumei de 1500 lire engl., 30.000 lei. Amîndouâ remorcherele, după sforţările făcute toată noaptea, şi azi dimineaţă, afl izbutit in fine, la orele 10 dimineaţa, a degaja vaporul, care şi-a continuat drumul spre mare. Moarte subită. — Medicul spitalului din BurdujenI, d. Hasnaş, a fost găsit alaltâerl mort in camera sa din localul spitalului. Cauzele morţii nu se cunosc Încă. Parchetul a fost avizat. Incendiu. — Din Birlad ni se anunţă că un incendia puternic s’a declarat la depozitul de furagifl militar din acel oraş Flăcările afl distrus o inare cantitate din depozitul de furagifl, cauzind pagube cari se urcă la suma de 70.000 lei. Cauzele incendiului nu se cunosc. S'a deschis o anchetă. Greva lucrătorilor din Paris Paris, 25 Septembrie. — Greviştii aii res pins concesiunile antreprenorilor. O bandt de grevişti s’a dus la şantiere pentru c face să înceteze lucrul. Poliţia a chemai trupa şi greviştii s’aă împrăştiat. Se asi gură că numărul arestărilor trece vestt 160. Premii de 80,000 lei In lupta pentru traifl, ajunge mal departe şi reuşeşte mal bine acela care se mişcă mal mult. Cine stă lipit de locul săfl, cine nu se deplasează, acela vegetează. Dar deplasarea e legată de lntlmplărl. 0 deraliare, o ciocuire de trenuri, poate face din om ueom, îl poate chiar ucide. Spre a evita cel puţin efectele unor asemeni nenorociri, s’a imaginat «ASIGURAREA CONTRA ACCIDENTELOR PE CAILE FERATE». In toată lumea, institutele financiare cari se ocupă cu acest ram de asigurări aduc mari servicii şi, iu acelaşi timp, fac afaceri minunate. Administraţia ziarului Epoca, apreciind utilitatea asigurărilor contra accidentelor şi voind să facă o surpriză abonaţilor «ăl, plătit! p© un au, acordîndu-le UN PREMIU pe cit de original pe atit de folositor, a Încheiat cu Societatea Romtnă de Asigurare {i Reasigurare „PATRIA” din Bucureşti o convenţiune prin care numita Societate se obligă a preda la 4 persoane, cari vor fi desemnate de noi prin tragere la sorţi, 4 polize de asigurare viageră contra accidentelor pe căile ferate, valabile pe pămtn-tul întreg şi achitate de noi pentru toată durata. Premii de 80,000 lei Prin fie care poliză din acestea, deteuto-rul el este asigurat pentru: a) MjeX 20,000, pentru cazul de moarte; b) O rentă corespunzătoare acestei sume, pentru cazul de invaliditate permanentă, s. e.: dacă asiguratul a avut în ziua accidentului vîrsta de 55 ani, renta anuală ce i se va servi pînă la moarte de numita Societate va fi de: Ijet 1000.80. c) jLel 200, pe lună pentru invaliditatea trecătoare, cît timp ţine incapacitatea de lucru. Toţi abonaţii noţtrl plătiţi pe un an participă la aceate 4 premii, a cărei tragere va avea loc Duminecă, 20 Decembre, şi fie care dintre cîştigătorl va primi o poliză de asigurare. Tragerea la sorţi se va face în biurourile administraţiei ziarului, In presenţa a cel puţin 20 abonaţi, invitaţi ad-hoc, şi a delegatului Societăţel «PATRIA». CHESTIUNEA ZILEI Afacerea Dreyfus O ocriooare a iul UJlirntton Se ştie că poetul norvegian BjOrnstjerue. BjOrnson, după intrarea lui Zola iu luptă, începu să se intereseze de afacerea Dreyfus. Intre altele, afirmase printr’o scrisoare că prinţul de Hohenlohe i-ar fi declarat că Dreyfus e nevinovat. Această afirmaţie a fost desmiuţită. Neue freie Presse publică în numărul cel mal recent o nouă scrisoare a poetului norvegian, din care estragem următoarele : «O împrejurare ca afacerea Dreyfus îmi răpeşte somnul şi dorul de muncă, cu toate că nu sunt de cit un «străin», lucru ce mi l-a amintit cu atita graţiositate şi frontiera italiana Ziarul Matin află din Londra că Daily News, continuă a se ocupa de rolul pe care Esterhazy l’a jucat în afacerea Dreyfus. El rectifică ast fel istoria spionajului, publicată In Observer : 'Observer a istorisit, ca fâcînd parte din destăinuirile lui Esterhazy către d. Strong. o istorie de spionagifl relativă la Italia. Istorisirea acestui episod n’a fost esactă. Noi cunoaştem detalii cari sunt foarte interesante. Guvernul italian a fost pjus !n posiţiuue să creadă, prin raporturi falşe ale lui Es-teihazy, că Franţa, în caz de războiri, ar putea mobiliza pe frontiera Alpilor, patru corpuri de armată mal mult de cit se credea la Roma, adică aproape 120.000 de oameni. Această cifră adăogată la corpu iile din Grenoble, Marsilia şi Algeria şi la rezerve, ar face o armată defensivă de 1150.000 oameni pe frontiera Alpilor. Or, această armată era destul de puternică pentru a trece de la defensivă la ofensivă şi a străbate In valea Aoste. «Nu trebue uitat că Germania este aliata Italiei şi că, prin urmare, statul major francez ar fi avut, In caz de războiri, să se lupte cu Germania ca şi cu Italia. «Aceste ştiri afl provocat o adevărată panică in Italia, căci informaţiunile fuseseră date cu îngrijire, pentru ca să producă un efect considerabil la ministerul de războia. «Italienii, dîndu-şl seamă de pericol, sporiră imediat garnizona lor în Piemont şi în I.iguria, construiră noul forturi, şi făcură apărări în toate defileurile. «Iu faţa acestor preparative, Franţa a fjst obligată de a întrei garnizoana el de la Villefranche, din Menton şi de la Nisa ca şi pe acelea din Savoia şi din DaupliintL Iu acelaşi timp a întărit fortificaţiunile din jurul Nişei. «Resultatul acestei farse jucate Italiei şi de care Esterhazy s’a lăudat în destăinuirile lui făcute ziarului Observer, a fost o serie de noul şi grele sacrificii pentru Franţa. Aceasta este chiar condemnarea, din punctul de vedere moral, a sistemului de spionagifl.» Un incendiu groaznic Ştnghai, 25 Siptembrie.— La Hanii afi, 10.000 de caae afi fost distruse de nu Incendiu : ÎOOO persoane aii pierit. Depeşile de azî Serviciul Agenţiei Romlne Roma, 25 Septembrie.— După Tribuna, conferinţa In contra anarchiştilor se va ţine la Roma, iar nu la Veneţia. Constantinopol, 25 Septembrie.— Legaţi-unea slrbească a remis Porţii o protestare în contra cedării biserieel din Kumanova bulgarilsr, certnd serviciul divin alternativ şi construirea unei noul biserici pentru bulgari. Constantinopol, 25 Septembrie. — Nota remisă Porţii de cele patru Puteri acordă un termen de opt zile pentru răspuns. Paris, 25 Septembrie.—Consiliul municipal a adoptat o ordine de zi cerlnd revocarea prefectului Senei. Este vorba de nişte pretinse neregularităţl la licitaţiile pentru lucrările drumului de fer metropolitan. ultimTInformatiuni M. Sa Regele şi A. S. R, Principele Saxa Meiningen aii sosit ieri după a-miaei, la orele 5.15, la Roman. Gara a fost plină de lume şi frumos decorată cu ghirlande de verdeaţă. Regele şi Augustul său oaspete au fost în-UmpinaH de generalii Baroxei, Beren-deiu, larca, Gorjan, Răsti, Pascu şi Beller, de prefectul judeţului, episcopul Ftoru, primarul Al. Mortun, etc. De la gară, M. Sa a mers la catedrală, unde s’a oficiat un Te-Deum, a-poi la reşedinţa regală, în palatul frumos decorai al diviziei din Roman. Aseară s’a dat un prinţ de gală la care au fost invita}I fj/I generalii, autorităţile şi ataşaţii miliari străini. 0 telegramă a corespondentului nostru din Roman ne anunţă, oă Regele Şi Principele de Sixa-Meiningen aii plecat azi dimineaţă la orele 10, cu trenul, s’au oprit la cantonul 53, de unde au plecat călare, urmaţi de o suită strălucită, la Săbăoani, unde se dă lupta cea mare. „Tratativele cu trădătorii" Bătrlnul şi intransigentul liberal, d. C. T. Gregorescu din Ploeştl, face, prin Democratul, următoarele energice declaraţii in contra tratativelor cu trădătorii: «Viind la cestiunea de la ordinea zilei, despre concentrare safl împăcare a partidei cu Sturdza, ne mirăm mult cum se mal poate vorbi de un aşa lucru asupra cărui s’a tratat şi s’a vorbit In atîtea şi atltea rludurl, atunci cînd situaţiunea d-lul Dim. A. Sturdza nu era şi mal grav Împovărată cum este acum, şi cînd nu s’a primit o aşa concentrare... Poate că lumea de as-tă-zl nu mal are memorie şi nu mal judecă lucrurile, cînd vorbeşte de putinţa tine* concentrări cu tot ce este mai cangrenat şi mai putred în partid. 0 concentrare şi o intrare în minister cu d. Sturdza ar fi o sinucidere pentru cei ce 'l-aii combătut şi aii luptat pînă aci, în contrasa ca partizani al liberalismului şi naţionalismului, contra căror s’a pus d. Sturdza şi adepţii Ocultei sale, In toate privinţele şi pe toate cărările. Cel cari ar mal intra în minister sub safî cu d. Sturdza, nu s’ar face de eît ridicoli şi partizani al reluărel firului de la 1888, adică fără program, fără idei şi fără unitatea liberală ce se cere celor cari vor să poarte numele acestei partide,» * * * Drapelul de azi dimineaţă face următoarele declaraţii în privinţa concentrărel : «O concentrare nu este şi nu va fi po-s bilă—acnasta e părerea unanima şi neclintită a tuturor ce compun gruparea de la Drapelul—de cît prin întrunirea lntr’un mănucnifl a tuturor forţelor liberale şi prin revenirea la adevăratele tradiţiunl şi la a-devărata politică a partidului naţional-li-beral». •% Diseară se vor Întruni drapelişlil spre a lua ultimele hotărîrl în ce priveşte împăcarea safl ruperea negocierilor. Trădarea Iul Sturdza Iribuna din Sibifi, constatînd că din campania urmată asupra trădării naţionale, toată lumea e pe deplin lămurită, cere închiderea discuţiei In următorii termeni: *N* se pare că campania ziaristică ce s’a urmat în timpul din urmă, în jurul chestiunei şcoaielor din Braşov, s’a sfîrşit. Ea se poate cel puţin considera ca încheiată, pentru-că punctul, care a provocat pornirea ei, punctul «falşului», e deplin clarificat. «Tot ce 8’a putut aduce în luptă s’a a-dus. *Amicii* noştri aii recurs chiar şi la neadevăruri, numai să nu trebue a se pleca înaintea faptelor. Regrete însă pentru modul nedemn, cu care aii atacat pe representantul eforiei n’au avut. «Acum pot vedea cum s’au înfundat şi ce pete negre ’şi-au contras. «Pot învăţa, ca pe viitor «d fie mai o-biectivi, mai devotaţi causei de cît persoanelor şi mai cinsti{i în modul de a discuta. -uul I. MOVILA Bucureşti, Str. Doamnei, 27. De a.i»enclat Moşia Branişlea-Negoeştl cu trupurile Găvana şi Piatra, din judeţul Prahova, plasa Tirgşor, ca la 5000 pogoane şi în apropiere de Oraşul Ploeştl şi gara Brazi, se dă în arendă pe un period de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1900. Amatorii se vor adresa la Doamna Elena Dr. Tarnescu în Bucureşti, Calea Moşilor, No. 55, în toate zilele de Ia 9 — 11 dimineaţa şi de la 1—3 p. m. artificiul! cel mal frumos! şi solizi se fac la d. NICOLAfe MAR1ESCU, dentist parisian. Strada Academiei, 37 şi Calea Victoriei, 74. DINŢI GMtAHMIS MAVAShXS OU LOIIYRE DE PARIS CASi DE BEEXPEDIŢIUNE PENTRU BOMÂNIA BUCUREŞTI, Calea Victoriei, 86, (Vis-a-vis de Biserica Creţulescu) Expeziţiune permanentă a ultimelor NO UT Aţi precum gi eganbolanele ale s isonului Kobes, Manteaux, Pelgnolrs, Jupcs, «Tupons, ChapcHux, Cowets, Corsages, <*aut*, Kas, etc. etc. ţ0T Catalogul Magasinelor din Paris precum şi eşantiloanele de stofe sunt la disposiţiunea onor. clienţi şi se expediază franco. VIZITAŢI CROITORIA CENTRATA FllMIHOiREA „LIGII CULTUBALE4 — Basagtul Ramin. — •» (cel vecii Sg) Unde a sosit pentru sesouul de TOAMNA şi IARNA un bogat asortiment de stofe fine ENGLEZE şi FRANCEZE pentru comenzi *r cnoiADA şm a* us cau.e ei^eoantâ «i PREŢURILE fiOSfVESABIlE Sit. 121 SPECIALITATE I.\ HO UE PEM’HV OOjWVII MAQMSTBAŢ! POUGUES Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Beconstitnan’ă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL De patra secole /«rorii Sninf-Eeyer la 1‘oteyuee* este cel iun! nnl-vers»»3 apreciat «Ie către Do«-tor! ( Ei MAI RUNa DINTRE APELE PUGAT1FE www.dacoromanica.ro * EP'O'C A BUEETIN ATMOSFERIC Miezul nopţii...................+io° 7 ore dimineaţa.................+12° AmiazI..........................+12° înălţimea barometrică .... 760 m/m. Starea cerului ••• = •• puţin nouros Barometrul este...............în scădere * * * T" : :1 frumos, călduros şi liniştit. A’i ; i iecoros şi senin. Temperatura relativ ridicată se menţine pretutindeni. Cel mal călduros timp a fost erl la Giurgiu, Ghimpaţi (Vlaşea) şi T. Severin, uude termometrul a ajuns la 26 grade. Cea mal co* horită temperatură a fost i grade la Câm-pu Lung. In unele localităţi a căzut brumă. Barometrul a scăzut simţitor In toată ţara, In mijlociii cu 5—7 milimetri. Azi senin, liniştit şi călduros, către a-mează se înourează. N’a plouat nicăerl. AO/ŢA ZIARULUI *ttPOUA> COHTESi DA8CH _ 23 CHIVA ŢIGANCA 9 CAPITOLUL XV Neamurile D-ta eşti, principe ? zise părintele Vasile. I) - ta aici şi încă în asemenea tovărăşie ? Recunoscuse pe Cliiva,cutoatesilinţele ce'şl da să se ascunză. Mihail tl privi cu mîodrie şi pe dată hotărîndu-se: — Tocmai efl sunt, părinte, răspunse el, şi te vestesc că orl-cine ar fi cel cari mă însoţesc, nu las pe nimeni să'şl hală joc de dînşil. — Iată principele Mihail Cantemir, acela de care vorbeam mal adineaori lăudindu-I mîn-drele însuşiri, acela ce are să scape Moldova de jugul ce o apasă. Iată’l frate, urmă Vasile ca şi cum n'ar fi auzit envintele lui Mihail. — Am văzut pe Măria Sa, urmă călugărul, azi dimineaţă; a trecut pe dinaintea monastiril îmbrăcat ca şi acum, dimpreună cu strălucita JuI soţie. — Soţia Iul ? Soţia lui, a zis ? Femeia asta, soţia lui? Cel puţin aşa ral-a spus-o. — In numele Ini D-zeO, spune-mi, e adevărat Mihaile? întrebă păriulele Vasile. — Nu, părinte, nu, întrerupse Chiva, luind innainte principelui, nu, asta nu-1 adevărat, fii COŞNIŢA PIEŢEI Vineri, 25 Septembre 1898. Pâinea. .... • 20 Fasole • • • 20 Jimbla. .... • 25 Mazere • • ■ 40 Franzela. • • • Cartofi chif. • • 15 Carne de vacă • . 70 Cartofi noul • 10 SeO. • 1.00 Linte .... 25 Carne de porc • 90-1.00 Spanac • • • 30 Untura .... • 1.20 Conopide • • • 30-40 Osinza. .... . 1.20 ArdeI°/o • • • 30 Crapu. .... • 40-50 PaUagele % • • 1.50 Cega .... 1.20-2.00 Fasole verde. 60 Şalău • 50 Ceapa .... 15 Nisetru .... Malal lux • ■ 25 Morunu .... • 2.00 Pere .... 40-60-80 Raci °/o • • • > .5-7.00 Mere .... • 20-30 Oue o/0 . . . . • 4.20 Prune • • • • 25-35 Unt topit • • • • 3.00 Struguri. • • .80-1.00 Unt proaspăt • • 2.50 Gutui.... 40 Brânză de vacă . Lămâi. • • • 10 Brânză Telemea • 1.00 Portocale • • 20 Smântână • • • • 1.50 Rodii .... • — liniştit. Dacă principele Mihail Cantemir şi-ar uita Intr’atîta datoriile, Chiva ţiganca ştie prea bine cine este pentru a nu-1 supune unei asemenea umilinţe. Călugărul o privi cu compătimire. — Nenorocita fată, zise el, Intot-d’auna aceeaşi! — Nu e aici vorba de Chiva, zise Mihail, perzindu-şl răbdarea, ci de mine, unchiule, de mine singur, sunt stăpin pe faptele mele, mi se pare. Mă întorc din muntele Pionului, am viut să cunosc ţara şi am ales de călăuză pe cine mi-a plăcui. Aceasta e treaba mea şi n’ain să daţi nimănui soceteală. — Bine, nepoate, vel bine voi Insă cel puţin să m’asculţl. Păgînil nu vor trece noaptea subt acest sfînt acoperâmlnt, trebue să râtnie afară, iu sala făcută anume pentru el. — Atunci voiţi sta cu dînşil, zise Mihail. — Mal intîl să vorbim puţin amîndol, Mihaile, apoi vel judeca însuţi ce al făcut. Toţi eşirâ afară. Călugărul se plimba de colo pînă colo. Mihail se aşeză lingă masă cu sprîn-cenile încruntate, eu faţa Ingrijală, ca un om hotărlt să înfrunte orl-ce. — Iubeşti pe Chiva, nepoate, zise Călugărul. — Ţi-am mal spus, unchiule, că n’am să dau socoteală nimănui. — Iubeşti pe Chiva şi al s’o perzl saii are să te pearză, ceea ce n'aşl putea suferi. — Şi cum al opri-o, dacă nn te amăgeşti, părinte. — Ah! Mihaile, nu ştii ce te aşteaptă! Să iubeşti pe o ţigancă! Ascultă: am cunoscut pe un tlnăr de vîrsta d-tale, de neam ca şi d-ta, care fu robit de dragostea unei ţigănci, crezu că o iubeşte precum şi era iubit. Mal tîrzifl, dînd peste o fată înţeleaptă şi frumoasă, băgă BANCA AGRICOLA 25 .Septembrie 1898 BUOURBALA BKAILA Qrine Anvers mal sus. Londra mal calm » PorisOct.fr. 21.80 Hamburg ferm » » N.Sep.» 21.75 Pesta Oct fi. 9.15 » Amsterd. A. — » Mart. » 9.06 Secară 131 > > » 7.67 Porumb Londra f. in. > > > 4.61 Ovăz » calm » 3 » 5.77 Orz » mal oferit Liverpol calm OtHu AMERICA (New-York) 73 Porumb 35’/. » Dec. 68'/. > 347/« > Maiiî 68»/. BRĂILA QrUl scadent k. pe ht. 73—75 Lei 83/«—91/» » mijlociu » » » 70—77 » 93/* —10'/. » fin » » » 78—82 10c/« —ll8/« Secară » » » 68—74 » 7 —8 Porumb » » » 75—79 » O — 68/< » roş » » » 78-81 » 73/«—8‘/, Ore » » » 58 -68 » 5 -6*/» Răpită nu există; sălbatică H. 53/* — 4l/a Ovăz comun «/o k. 8.75/9.00. Superior 9.50/10.50 BURSA DF BUCUREŞTI Cursul de la 25 Septembrie Renta p. — 5*/. » am. 1881 1018/* 5% > » 1892 101 >/* 5V. » » 1893 IOI’/j 5% » » 1894 100*/« 4V* » » 1889 91»/. 5% » » 90-94 92 4’/. » » 1896 92 4»'. » » 1898 93'/j Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5 /» Obl. c. B. 1883 100 5% « » » 1890 IOO’/j 4V» » » » 1895 98’/, 5% Fonc. rur. . . 99*/» 4°/« > .... 92i/« 5Yo » urb. Buc. 97>/j 5*/« » » Iaşi. 93V, Banca Naţion. • 2480 » Agricolă 369 » Romîniel. — » de Scont. 345 Dacia-Romlnia • 460 Naţionala. ■ • 519 Patria..........130 Construcţii. • • — Bazalt artificial. 400 Letea.............— Furnituri militare— Tramwayul noii 1200 Baia Centrală • ■ — Napoleonul. • 20.05 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul • • • 2.10'/» Rubla de hirtie 2.70 de seamă că nici nu ştiuse ce este dragostea. Fata ’I Împărtăşi simţimintele, nădăjdueaiî a-mîndoul să se însoţească, dar şarpele pîndea. Prevesti familiile şi le făcu să se duşmănească. Totuşi cel doul iubiţi înşelară pîndirea şi se căsătoriră în taină. Cînd ţiganca află de aceasta, jură să se răzbune pe amăgitor, şi 'şl ţinu ju-rămtntul. Ea îndemnă in potriva tinărulul pe un nenorocit care iubea şi el pe frumoasa soţie ; demonul II puse o armă In mină şi chemă pe protivnicul săii la luptă; fu aşa de păcătos că ucise pe acest om iubit, el care nu era iubit şi de a cărui moarte n’ar fi păsat nimănui. Aceasta s’a petrecut chiar în noaptea cînd biata soţie năştea In taină un copil mort înainte de a vedea lumina zilei. Cu toţii, plini de dureri şi remuşcărl, ple. cară in străinătate şi acolo, nenorocitul ucigaş îşi mărturisi nelegiuirea sa aceleia pe care o slavea, şi i-o mărturisi spre a-I cere ertare în-uainte de a se închide intr’o mlnăstire. Ea ’l respinse, ’l goni şi de atunci n’a mal văzut-o, d’atuncî n’a mal avut o zi, un ceas de odihnă. Trebui, cu toate acestea, pentru cuvinte cari nu se pot spune, să sufere prezenţa acelei ţi-gance a cărei iubire ucide şi care’I pricinuise toată nenorocirea. Al auzit această povestire, Mihaile ? Ea este istoria mea şi a unul altuia, pe care ’l vel ghici fără îndoială. — Ştiam, răspunse cu răceala Mihail, nu ’mi-al spus nimic noii. Am auzit chiar că Chiva ar fi fata d-tale. — Faţa mea? Dumnezeule puternic, tu ştii că asta nu e adevărat şi că n’am avut nimic cu sclrboasa el mamă. — Pentru ce batjocoreşti pe Zinca, unchiule ? Şi ce legătură are iubirea mea cu aceste istorii. Chiva nu seumănă măsil. — Dacă e aşa, urmă călugărul, tu vrei să perzl pe Chiva şi eu nu-I voesc perderea. Are să fie oropsită de toată lumea; al s'o desparţi de toţi cîţl aO iubit-o şi apoi vel părăsi-o. — Nici o dată, zise Mihail. Dacă nn mi-al fi unchi ti, şi dacă n’al fi călugăr, ţl-aş cere să ’ţl retragi acest cuvînt înjositor. Ml-am dat cuvîntul metî nestrămutat, şi-mi voiu ţine cuvîntul. — Dar logodnica, planurile tale ? — Pe logodnica mea o voia desface de credinţa sa, şi planurile mole le voia urmări şi mal mult; poporul nu va li amăgit. Apoi. după o clipă de tăcere, in care părintele Vasile da din cap cu mibnire, principele întrebă ; — Nu mal al nimic să-mi spui? unchiule? — Nimic, n’am putut să te înduplec, n'am de cit să te pling. — Atunci, urmă Mihail, mă duc să întîlnese pe cel ce sunt isgoniţl d’aci; ne vom revedea la Cramsa, îndată ee prietenii mei se vor strînge acolo. însuşirile sf-tale ‘ml vor face părtaşi, şi voia fi recunoscător virtuţilor d-tale Mihail regăsi pe Chiva, plîngînd in odaia unde o dusese Petrache. — Nu mal pllnge, Chivo, zise el. Linişteşte-te şi hal să fugim din acest locaş negăzduitor. — Aşa, să plecăm, să plecăm îndată Mihaile» să ne întoarcem la adăpostul nostru, departe de feţele mlndre ale boerilor. Eşiră din monastire. Mihail strînse pe Chiva la sin, o coprinse de mijloc şi-I acoperi faţa de sărutări. — Chivo, zise el, eşti gata pentru orl-ee jertfa nu-I aşa ? — O ştii prea bine, Mihaile. ,— Al înfruntat pentru mine blestemul mu- mei tale, mînia fraţilor tăi, te vel lepăda pentru mine de tot ce al iubit şi cinstit piuă acum ? — Porunceşte, Mihaile. — El bine. Chivo, trebue să te creştineşti, treime să te botezi. — Etl P strigă Cliiva. inspăimînlată. — Te rog, Chivo. Urmă puţină tăcere. — Da, aceasta trebue să se împlinească, zise ea, da, nu pot să mă împotrivesc ; e scris. Mă voiţi creştina, Mihaile, voiţi primi botezul. — Şi vel vedea atunci, Chiva mea dragă, urmă prinţul, vel vedea pe oamenii aceştia cari te-att gonit, cura te vor primi alt-fel, biserica Întreagă te va sprijini şi nimeni nu va mal Sndrăsni să te lovească. Mă înţelegi, Chivo, nu e aşa? —. Nu înţeleg de cit un lucru... că mă supun De cele-lalte puţin îrnT pasă. — Ah ! scumpă şi iubită fiinţă! isbueni Mihail, cu înduioşare. Şi el ati îndrâsnit să ponegrească o ast-fel de iubire ! — Mă vor ponegri, zise Chiva, piuă cînd mă vor perde cu totul. Dar aceasta nu se va în-timpla cită vreme tu mă vel iubi. — Atunci nu se va inlitnpla nici o dată, a-dause Mihail sărutlnd-o. — Să dea D-zeO, să fie aşa, încheie Chiva cu vocea trista. (Va urma). INDUSTRIE NAŢIONALA Pînzeturî bune. Vînzare en gros şi en detail. P. Papadopol, Piaţă Amzei, No. 24. flKHSt M. THKXWJHMMjOH Pleo.ra* din Rin a. Nord Sosirea (n Gara de Ford N.mele BUţlanllor DUd Numele Htatiunilor Dl as. Paclo&8a-U.-Lung * fiio Oalaţl-Ploeţtt, .... ftM 0lolnlţ»-8«llgnjr • • 6«<; 7* >) C-t!nopol-Con*Unţa • 6« OonstanţfOluInlţa * • 18“ Ploeşil-Bndapesta • 6« Londra-Piteştl. • • • 4» l) Plteţtl-F.ri. . . . . 5“ .... 6» Comut.Glartrlo . • » Wo.f tl-Dnnhenl. . »>» Vlena-rioeşti • • • • l’lo.ştl-Lemberg. . 10“ Constanţa Olulnlţa • • 0*» Ploeţtl G.laţJ ■ . . 11»» laţl-Ploeţtl 10“ Constanţa-O-tinopol Ti tu-Budapesta • . 70» 41 P.rt.-Tita 6** •) n« O.-Lung-Tltu. .... 10* Tr. >) circulă Luni.*) Sîmb., •) JoY, *) 8îmb.,!) Joi, •) Simb Fabrica E. LESSEL Lemne de construcţie (asârUt »n toate dUnessluulle co rente fi s> v «pedale. Duşumele uscate de molift {£^3? mT^î- UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Pier I tip 12 pînă ia 30. Ciment portland din Braşov {r.ST»".° LEMNE de NcmWu/ jn' /Mipi ni conştiincios. — MHmen&iunX earacte.— Toate ţtrotluse «le A-a calitate. — ALinia ăe garagiu C. A’. Ml. in curte. Telefon No. 25. Sit 33 PIOASE Dela a fabrică renumit GUST. ADOLPHEIBAH BAKMEX Fondata ta uul 1704. DE VÎNZARE pe preţurile fabricel la i. EEERMAJVJW BUCUREŞTI. Strada Decelai No. 20. Urgent Mie vînzare două Corpuri de case noi solide şi luxose cu faţadele pe 2 strade, situate în Bucureşti lingă grădina Sf. Gheorghe, a-fectată la credit pentru 30 mii lei, expertisate 82 mii şi se mal cere 32 mii lei. Adresa Tache B. Constanti-niacm, Str. Labirint, 96. Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrării atingătorâ de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi ou preţuri foarte moderate. Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de aeea -etă artă, cu cea mal mare acurateţă şi ca preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. Diferite clişeurî pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarului. E. WOLFF BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dnmitrn No. 8 Cel mal mare depozit de : TUBURI de PER, PONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE INJECTOÂRE perfecţionate pentru încălzitul cazanelor cn păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleului J*0.lfP£, AAIAAĂTI AIK, I Vf.7,TAI TABLE UE FEB BARRICA de REZERVOARE ;1 de CAZANE MAŞINI DE 0RI-CE FEL. -mi mr REPARAŢII DE MAŞINI. FABRICA LA FILA RET Sit. 27 STE CASE DE BANI Englezescl Fer şl Oţel Sigure contra focului şi spargerel din Fabrica Phiips S-sor Jilrmlngliam DEP0SIT LA w* WALTER T FRANKISH Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILIAM FOSTE u & Co.L-td. Lincolin BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Sil. 25 H.axeiA nc rs a iin aţi FANTA 1,0 NI 1> F, n A K B A f I Flanelă de damă Ciorapi Higienici Pentru a vă păstra SĂNÂTATEA PURTAŢI NUMAI UNGERIA FRANCEZA DE VATA DE TDRDA A MM-rulul RASEREE CĂMĂŞI, EMAAEMVE. PAATAMjOAM şi CIORAPI. Sunt sin-I f/urefe cari ATMJ MUTRA EA SPAEA T, nu se PASEESC, absoarbe şi evaporează transpiraţia, foarte călduroase, ăecl CEEE MAM MM Y€lMEA7MCE. Recomandate de toate somităţile medicale contra rdcelel, durerilor reumatismale, pneumonia, bronşita, ele. Depozitul generai pentru Bucureşti şi toată tara la Magazinul „AU PETIT PARISIEN" Calea Victoriei, 92 (în faţa Palatului) VICTOR KBAIJi (furnisorul Curţeî Regale) Pantalonl^de damă Ntallotă de copil Centura t emură II Igienica DEPOZITE IN PROVINCIE IAŞI: G. Karesch Succesor, CRAIOVA : S. Benvenisti (Bazarul Oltenia), Gherman F. Lazăr, S. Lazar Benvenisti, GALAŢI • dia steaua albastră', Magazin cil încălţăminte, BRĂILA ------ ~ - - I - BnTnwmjMLAjR. y --M fils, PI Al Dimitrie VIŞTE : Vasile Mihăilescu, TURNA-SEVERIN : Abr. I. Aladgetn, HUŞI : L. Herşcovicl. Catalog-ui ilustrat se trimite gratis şi fr a 11 c o Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3. C. No. 194.—Exemplare 10.000. www.dacoromanica.ro Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).