SÂMBĂTĂ, 26 SEPTEMBRE 1898 SERIA IL—ANUL IV, No. 876 -269. NUMĂRUL 10 BAN! A BONAMJKNTJBMjM In ţarâ, pe an • », • « SO lei „ «treinătate • '.'TT 40 „ MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HBBACŢMA I*. B - STRADA CLEMENŢEI - No. I Ediţia a treia 'Anuiw- NUMĂRUL 10 BANÎ AXLWSlUiLE Pagina 111-a, linia 30 bani 99 IV -a» 99 I£5 99 ViSERţlUNl fi RECLAME, linia carp 8, 2 M ABIfAIXISTBAŢIA Ho» 3 — STRADA CLEMXNŢpţ *—»OSok. 8. O convorbire asupra situaţii CINE-I IANCSO ? Nu avem de loc intenţia de a deschide o polemica, pe care de o sâptâmînâ am considerat-o şi de-clarat-o închisă, în urma dovezilor pe cari le adusesem, dovezi de culpabilitatea lui Sturdza şi de infamia Voinţei. De cît, de!... nu ne putem opri a nu rîde de păţania păcătoşilor cari credeaţi că dacă vor ţipa şi înjura, lumea va crede că a a dreptate, în tot cazul, că nu sunt vinovaţi. * De cinci zile, gazetele reptiliane — şi printre ele una, scrisă în o limba străină, se distingea prin neruşinarea el— aQ făcut să curgă şiroae de cerneala şi de injurii pe tema că autorul, cum să zicem?... să zicem al actului falş, este un individ lipsit de orl-ce caracter oficial sad oficios, o persoană particulară, d. Benedict Jancso, care fiind prieten cu mitropolitul Roman, şl-a plătit fantazia de a’i trimete o scrisoare particulară, spre a’I da oare-carl lămuriri de cari mitropolitul romîn avea nevoe în chestia propriilor sale şcoli romîneştl de la Braşov ! Să nu credeţi, cititori, că glumim. In adevăr, iată ce citim în Voinţa chiar de erl: «Ştim deci azi în mod neîndoios şi autentic că acel autor este d. Benedict Jancs6. Mal ştim apoi că acel memoriu a fost redactat in urma unei provocări a mitropolitului Miron Romanul, care declarase într’o scrisoare că nu este des tul în curent nici cu istoricul rentei şcoalelor din Braşov, nici cu documentele pe cari se întemeiază dreptul lor la acea rentă. Mal ştim în fine că, lu loc «a plece din vre-nn «gremifi» oare-nare, memoriul a plecat direct de la d. Jancso prin poştă la adresa mitropolitului din Sibiă». Va să zică, mitropolitul romîn de la Sibiii, după Voinţa, a cerut, în chestia şcoalelor de la Braşov, o consultaţie... de la cine ? De la u-nul din cel mal aprigi partizani al ideel de Stat maghiar şi al desna-ţionalizărel romînilor! Iar acest patriot maghiar, simplu particular, s’a grăbit a trimete direct prin poşta, mitropolitului, lămuririle cerute. Atît şi nimic mal mult. Prin urmare, continuă Voinţa, nu poate fi vorba de vre-un gre-miu oare-care. Iar în entrefilet ceva mal sus, Voinţa înjură grosolâneşte pe d. Take Ionescu, individul care a comis falşul de a atribui maghiar, şi după el o gazeta ungureasca şovinistă,bine informata, care numai amică a romînilor nu este, anunţa numirea acestui inspector ? Iată : «D. Benedict Iancso, profesor gimnazial superior de Stat, ataşat en serviciul pe lîugă priiu-ministerul regal ungar.» Cu aceleaşi calificative, Tribuna Poporului, gazeta lui Sturdza, din Transilvania, anunţa aceasta numire. Iată ce citim în acea foae: «Cu inspecţiunea gimnasiuluî romîn gr. or. din Braşov şi Brad, precum şi cu inspecţionarea şcoalel reale inferioare din Braşov, ministrul cultelor a încredinţat pe dr. Jmcso Benedek, profesor gimnasial de Stat, iar de pre-afnte însărcinat ca afaceri în cabinetul prlm-mfuiatrnlul ungur. Ministrul Wlassics se vede că cu ajutorul lui Jancs6 ţine sâ’şl afle «cheia cu care să se poată închide pentru totdeauna poarta şcoalelor romîne din Braşov». Va să zică, calitatea lui Benedict Iancso de ataşat la prim-ministerul regal ungar, safi la gremiul ministerului ungar, sad la preşedinţia consiliului, saQ la cancelaria celor din preajma ministrului preşedinte, saQ... saQ... este recunoscută de înşişi ungurii, de gazetele cele mal duşmane nouă si cele mal partizane lui Sturdza. El?.. Alunei cum rămîne? încă o dată: rămîne că discuţia este închisă. IANCSO-IESZENSZKY Siliţi cuin suntem să discutăm cu nişte oameni de absolută rea-credinţ", cum sunt colectiviştii, cari nu ţin seamă de nimic şi tăgăduesc pînă şi lumina zilei, am avut tot dreptul să flin satisfăcuţi de punerea iu scenă a lui Iancso Benedek, pe care oficioasele ungureşti şi oficioasa de la noi îl arată ca autor al rescriptulul al douilea. Fiind astă-zl bine stabilit că acest d. Benedek Iansco, profesor de licefi, e «agregat», «ataşat» sau «îusărcinat de afaceri» —ori cum veţi voi— la «cabinetul primului ministru ungar», cauza noastră e de-săvîrşit cîştigată şi colectiviştii sunt definitiv bătuţi şi confundaţi. O dată existenţa actului recunoscută; o dată stabilit—prin decret oii ial unguresc—că autorul actului face parte din gremiul prim-ministrulul ungă; ic, nu mai avem ce discuta cu trădătorii. Am putea deci să fim satisfăcuţi. Dar, în interesul adevărului, care e mai presus de interesul nostru particu'ar, suntem dutorî să spunem că autorul actului nu e d. Iancso, pe care-1 pun înainte oficioşii ungari şi cei de la noi, ci Ieszcn-szky Sânilor, cel decorat de Sturdza cu «Coroana Bomiuiei». A easta o ştiu toţi îu Transilvania, şi noi, în interesul adevărului, o spunem înscenare poliţienească Voinţa ocnaşului face gălăgie cu o pretinsă afacere a unul colouel In activitate. Cu o neruşinare de care numai plastografii sunt capabili, ea se preface a cere guvernului să ia măsuri contra colonelului. Atitudinea scandalosului organ guvernamental a Început să deştepte lumea ; dar numai puţini plnă acum cunosc adevărul. Pretinsa afacere e îuscenare poliţienească contra colonelului, pe care colectiviştii nu-1 au la stomac şi ar voi să-l prăpădească. Scandalul a fost atît de meşteşugit organizat, lu cît a înşelat la început pe multă lume; dar lumina s’a făcut. îţf’aQ noroc colectiviştii cu infamiile lor. Noi sfătuim pe Voin[a lui Mărgăriteacu să se astlmpere, ca să nu ne silească a vorbi din nod de scandalurile minis.'ruluî Ionel Brătianu, scandaluri adevărate, iar nu făurite de poliţie. Cind un om ca louel Brătianu stă Încă pe banca ministerială, nu e permis organului guvernului să atace lumea pentru ma-trapazlîcurt poliţieneşti. Să nu abuzeze colectiviştii d« răbdarea oamenilor. O convorbire asupra situaţiei Se luipacă lafi ba 7-SoIuţlune» d-lui Stâtricu-Oheillunea remaniere! ministeriale Se Împacă svtu ba ? De două zile, o sumă de versiuni circulă asupra situafiei politice; unele anunţă împăcarea ca un fapt îndeplinit, altele a-nunfă deja formarea listei ministeriale, apoi vin versiunile opuse cari apun că negocierile sunt rupte, ba că ele vor fi rupte în curînd, etc. Fufă de toate aceste zvonuri, cart arată babilonia în care se găseşte guvernul, ne am adresat unui membru marcant al drapeliştilor, care a bine voit a ne da următorul tablou asupra situaţiei. *Există negocieri de împăcare, dar ele n'au dat încă nici un resultat positiv, fie în sensul împăcării, fie în sensul ruptu-rei. Şi cari vor fi rezultatele negocierilor, —nimmi nu poate şti pînă acum şi nu le prevăd nici d. Stătescu. nici d. Aurelian şi cu atît mai puţin M. Sa Regele, care după insinuafiile «perfide» ale oamenilor lui Sturdza ar fi stăruind pentru împăcare sub auspiciile primului ministru. Solutinuea d-lni Stitescu «Condiţia noastră sine qua nou a fost că ne împăcăm, dar eu excluderea lui Sturdza. D. Stătescu, admiţînd scrupelele cari ne îndeamnă pe noi ca să impunem excluderea lui Sturdza, a propus următoarea soluţie : Să primim împăcarea sub egida lui Sturdza, iar el se angajează a limpezi chestiunea trădării, după care a-pol Sturdza se va retrage de la putere Sunt cîţiva dintre noi cari ar primi a-ceastă soluţie, dacă s'ar da garanţii sigure că Sturdza în adevăr se va retrage după două trei luni de la împăcare. Credinţa mea e insă, că nici Sturdza nu va da garanţii serioase, dar nici noi nu vom admite ca să’l salvăm în chestiunea trădării. precum l’am salvat odată în chestiunea mitropolitană. *In fine, pînă săplămîna viitoare se va decide într’un fel sau altul. Dar pot să-ţi repet, ceea ce ţi-am mai spus acum o lună, că d. Aurelian, care la începui era socotit ca o slăbiciune a noastră, azi, dimpotrivă, e chiar tăria noastră; d-sa e mai intransigent de cît mulţi dintre mi.» Cestinnea remaniere! ministeriala In ce priveşte lista ministerială, care ’mi spui că circulă, pot să-ţi spun că ea nu poate fi luată în serioe cîtă-vreme nici nu s’a făcut împăcarea. Atît e insă adevărat, că d. Stătescu ar dori realisarea unei asemeni liste, căci ea ar întruni una din condiţiile unor amici ai mei, ca Sturdza să nu aibă proponderenţă în cabinet. Dar pînă la formarea unui ast-fel de minister sunt o sumă de cestiuni mari şi mici de tranşat, aşa că se poate foarte u-şor întîmpla ca un detaliu mic de tot să hotărească ruptura definitivă. *Fapt e că săptămina viitoare trebue să se facă remanierea, căci d. Gogu Can-tacuzino şi a dat demisiunea, care va fi acceptată pe ziua de 1 O.tombre. Dar cum se va remania ministerul, mă prind că nici bietul Sturdza nu ştie.» ÎNALTE gonsideratiuhi Zilele acestea, d. C. Pariano şi-a trimes iu scris şi în mod irevocabil demisiunea din demnitatea de preşedinte al consiliului judeţean din Constanţa. Demisiunea aceasta ne interesează din punctul de vedere al motivelor cari atl dictat-o, căci prin ele se daO incă odată la lumină slugărnicia şi lipsa de demnitate a guvernului lui Sturdza. Acum de curînd s’a deschis la Constanţa ex-poziţiunea de vile ; pentru solemnitatea deschi-derel se auunţase că are să vorbească d. C. Pariano în calitate de preşedinte al consiliului judeţean, căruia urina să răspundă d. Stolojan în calitate de ministru al agriculturel, industriei, coraerciulul şi domeniilor. Nimic mal natural de cît această procedare, şi-ar zice orl-ce om cu minte; guvernanţii noştri insă, concertindu-se intre diuşi), aQ găsit ca solemnitatea deschiderel expoziţiunel organizată ast-fel, ar putea să supere pe vecinii noştri bulgari şi in consecinţă aQ suprimat din program şi discursul preşedintelui consiliului judeţean şi discursul ministrului, căci iacă ce ne spune d. C. Pariano, intre altele, In deiui-siunea sa : «...Vă Închipuiţi dar uşor cît de mare a fost decepfiunea tutulor concetăţenilor mei cînd, in loc de a asculta răspunsul d-lul ministru la doleanţele ce aveaQ să exprime prin mine, d-sa declară ca înalte consideraţiunl ne opresc de a vorbi.» Vă place ? înalte consideraţiunl, ceea ce se tilcueşte prin teama d’a nu supăra pe d. Stoi-lov, tmpedică pe d. Stolojan de a mulţumi Dobrogenilor în general şi expozanţilor in particular pentru munca şi strădănia ce aQ pus cu organizarea expoziţiunel, şi de a’I Îndemna la o muncă viitoare pentru înflorirea şi prosperitatea Dobrogel, reciştigată Romîniel cu preţul unor imense sacrificiurl. înalte consideraţiunl aQ împiedecat pe d. Sfo-lojan d’a promite Dobrogel pentru viitor toate îmbunătăţirile de care simte nevoe. Dar unde a văzut guvernul nostru că ar fi putut fi atinsft susceptibilitatea Bulgariei, intr’un discurs prin care s’ar fi încurajat munca dobrogenilor şi s'ar fi făgăduit solicitudinea guvernului? Cum ? Vorbind cu drag şi interes de Dobrogea romineascâ, Sturdza şi al lui s'aQ temut să nu supere pe bulgari ? De sigur că aşa trebue să se fi gin-dit Sturdza cind n'a permis d-lor Stolojan şi Pariano să vorbeascâ. Luăm act cu desgust şi de această nouă slugărnicie. Dar, pentru D-zeQ, să isprăvească Sturdza cu ridicolele lui «înalte consideraţiunl» cari ne-aQ făcut de risul lumel. Sub pretextul unor înalte consideraţiunl, Sturdza a tăcut cînd bulgarii ne aQ luat cu forţa mica insula din apele Dunărei, şi tot sub acelaşi pretext tace, cînd pe teritoriul nostru, în Dobrogea, Bulgarii urzesc comploturi. înalte consideraţiunl a făcut pe Sturdza să primească cu umilinţă de la amica noastră Austria şi de la buna noastră vecină Rusia note prin cari i se arăta linia de purtare In cestiuniie cari frămintaQ Turcia şi la cari a răspuns că a luat act şi se va couforma în tocmai ; lucru pe care ţara noastră nu l’a făcut nici sub domnii vasali. Sub pretext de înalte consideraţiunl. Sturdza a trădat ungurilor pe fraţii noştri în chestiunea naţională, in chestiunea şcoalelor şi in chestiunea bisericel. Sub acelaşi pretext Sturdza a tăcut molcom cind s’att insultat de unguri Suveranii noştri aruncîndu-Ii-se in no-roiQ portretele sfărîmate şi scuipate. înalte consideraţiunl aQ făcut pe Sturdza şi al lui să strige Sultanului Ura! în pliu parlament romînesc, în momentul cind d. Djuvara, ministrul nostru la Constantinopol, era tratat, in cestiunea mitropolitului, ca cel din urmă cavas al ministrului muntenegrean de pe lingă Sultan. Aceleaşi consideraţiunl înalte a fă.-ut pe Sturdza să se umilească şi grecilor in cestiunea succesiunel Zapa, condusă cu multă demnitate de reposatul Al. Lahovary şi guvernul conservator. Umilinţă şi slugărnicie către Rusia, către Austria, către Ungaria, către Bulgaria, către Grecia. Cine a mal rămas ? Şi cind te gîndeştl că toate acestea le face Sturdza pentru ca el să fie Excelenţă, Robescu părintele oraşului Bucureşti şi Berechet mare elector ! A se vedea tu pagluele următoare eheatla zilei: Esterliazy $1 Mr. Strong, cronica judiciară, precum ţl nou! amănunte asupra situaţiei politice. Cronica electorală. T.-SEVEHIA La Sevtrin, ca şi pe aiurea este mare neînţelegere între diferitele grupări liberale. Marti, reprezint antii diferitelor grupuri au fost primiţi de d. Sturdza, care îşi luase sarcina de a-i împăca. In loc de împăcare, s’a produs o ruptură şi mai complectă. D. Bariu Isvoranu, eşind de la consfătuire şi întrebat fiind dacă d. Sturdza a avut destulă influenţă pentru a impune voinţa sa ambilor grupuri, a răspuns : «Ce influentă ? N’are nici o autoritate d. Sturdza. «Mai mult a stricat lucrurile.» Ruptura a avut drept urmare ca d. Bariu Isvoranu să fie candidat de primar, susţinut de prefectul Ghelmegeanu. Menţinerea d-lui Ghelmegeanu a aruncat în opositie un însemnat grup liberal, compus din d-nil Cutcudache, Igiroşanu etc. Asemenea, d nii Steriad, Tintorescu şi alţi liberali combat guvernul. D. B. Isvoranu se arăta foarte amărlt de această situaţie şi spunea prin Bucureşti că cu multă anevoinfă va putea birui, dar că totuşi va lupta şi va face tot posibilul pentru a reuşi. DIN ALE NOASM E bun lucru de observat că, de cîte ori un membru mal cu vază al partidului liberal se hotăreşte să părăsească rîndurile colectivităjel, Voinţa se grăbeşte să-l dea tava şi să spue: «Bine că ne-am scăpat de dînsul, căci nu’I plătea pielea nici cît o ceapă degerată! «Dacă nu pleca el, îl dădeam noî paşaportul. Să meargă la conservatori !» Aşa s’au petrecut lucrurile cu Fltva, cu Porumbaru, Costinescu şi mulţi alţii la număr. N’ar fi îndrăsnit nici un duşman să spue despre aceşti oameni, răul pe care l’au spus şi scris prietenii lor. E tocmai povestea ţiganului care, vrînd să treacă pe o punte, ’I scăpă din întîmplare căciula din cap în apă. Ne putînd să pue mîna pe dînsa, ţiganul se mîngîie, zicînd : . . . Du-te dar mal tare, Căci tot aveam glnd, ’ml pare, Ca să dafi tatei o cană Ş’o căciulă de pomană ! Tot aşa stă treaba şi cu liberalii pe cari Voinţa ’i dărueşte opoziţiei 1 Tlblflr. TRIBU1A LITERARA Despre literatura ocultistă Zilele acestea ml-a căzut în un mină curios volum de versuri a1' distinsului poet francez Georges Rodenbach. Les Vies en-closes,— aşa se numeşte volumul—este poate cea mal ciudată operă a poesie! de pînă acum, cea mal bizară şi una dintre cele mal fermecătoare tot de odată. Poetul pare că nu cîntă nici iubirea, nici dorul de revoltă, nici sila de viaţă, nici aspiraţiile către un ideal : nimic din ceea ce a frămîntat atîtea generaţii de. poeţi. Les Vies encloses cîntă in versuri ciselate cu cea mal fină măestrie, misterul îndoitei naturi—fizico şi poetice a omului, profunzimile esoterice ale «aquariulul mental» viaţa ascunsă a sufletului, semnele magice ale mi nel, tainele ademenitoare ale ochilor: într’un cuvlnt, ştiinţa magică pasă în versuri, ...Mon âme, seule,...... ...Est, comme en du verre, enclose en du silence, Toute voutle â son speetaele interieur, A sa sorte de vie intime et sous-marine, Ou des reves ont lui dans l’eau tout argenline Et que lui fait alors la Vie? Et qu’est-ce eneor. Ces reflets de surface, QphQm^re decor? Şi mal departe: Ah ! mon âme sous verre, et şi bien â l’abri ! Toute elle s’appartient daus l’at mosphere enclose.. Acest Aquarium Mental, «această viaţă ocultă care se prrpetuă» şi En qui les souvenirs, les reves, le passe Emergent par moment, d’un clair-obscur glacA umple de adorare pe poet. E un fel de filosofie ultra individualistă, Iu aparenţă, absorbirea lu adorarea propriei sale fiinţl, contemplarea lăuntrică a eulul său, a vieţel umane, tipice, ideale. Cele mal frumoase poeme însă din tot volumul, sunt Les Lignes de la main şi Le voyage dans les yeux. Iu cea d’îutlifl, Rodenhach ciută semnele rasgice ale mtinilor, roze şi albe, mllnl de copil, mlinl de femee, miinl de mort, cari cuprind Intr’îusele, pentru cel cari ştia să citească, tot sensul şi tot misterul vieţii. La main est le muet carrefour d’une Race Şi: Notre vie est, en elle, d’avance dessin^e. Căci, pentru pricepătorii magici: Les lignes de la main, geographie innee, Ce sont d’obscurs chemins venus de Ciulini; Ces sont les fils brouillăs d’un rouet endormi. ... L’arabesque strânge ou gît la Destinee ! Cele mal frumoase şi mal entusiaste versuri, poetul le consacră ochilor, tuturor o-chilor. în cari misterul locueşt-3 şi infinitul se reflectă. Ah! les yeux! tous Ies yeux! tant des reflets Jposthumes Reiiquaires du sang des touts les soirs tombants Yeux ! carrefours de tous les buts s’y resu- [ruant; Fenetres d’infini; caline aboutissement; Car tout converge â ces vitres de chair naccce, Miroirs vivants eu qui l’Univers se recrtîe. După ce face descripţia a tot felul de ochi, poetul consacră cele mal frumoase versuri ochilor femeii: Les yeux des femmes sont des Mediteri-anf'es Faites d’azur et de l’ecume des anndes Ou l’âme s’aventure en sa jeune saison. Quelles mers sont la-bas, derridre l’horizon, Qui d^ferlent autour de ces iles jurnelles ? En quel golf atterir au fond bleu des prunelles ? L'infini s’y recule en un roulis berceur; Et l’âme part, derive, en proie aux vents rebelles S’extasiant parmi les yeux des femmes belles... Rodenbach se întreabă, tc sfirşit, dacă: C’est aussi par ses yeux que Phomme est im- [mortel ? Din aceste clte va fragmente, cititorii cari nu vor fi cunoscînd bine pe Rodenach— foarte mulţi, de la noi, nu-I ştia nici de nume—vor fi putut, cred, să înţeleagă terenul filosofic pe care s’a aventurat poetul. Ocultismul, sub toate formele lui. a pătruns In filosofie, ca şi tu artă, şi în Franţa acum este o adevărată epidemie care bîn-tue spiritele : epidemia ocultismului, care face zilnic tot mal mulţi partizani, tu toate păturile sociale, dar care la noi pare pînă acum încă ceva, dacă nu ridicul cel puţin copilăresc. In apus nu e tot aşa. Acolo ocultismul e o adevărată forţă morală. El şi-are legile lui ştiinţifice, filosofice şi estetice. O întreagă literatură pur ocultistă, există, in deosebi in Franţa. Rodenbach e o pildă. De all-fel după ocultişti tot ce s’a scris bine plnă acum, toate operile de g'orie a-le omenirel slut patrimoniul ocultismului. Pretulindenl unde s’a amestecat, misterul, supra naturalul, s’a produs op~re mari, o-pere de literatură ocultistă. Omer. Sofocle, Dante, VirgiliQ, Sliakes-peare, Goethe, Lecoute de Lisle, Rabelais chiar, etc, etc, toate geniile mari, artistice, aQ fost ocultişti; şi într’un cuvlnt, «literatura este o ramură a ocultismului» zice Jules Lermina, lutr’un recent număr al revistei LTnitiation, {revue, philosophiijue des huuts etudes) pusă sub direcţia celebrului doctor al magiei Fapus. www.dacoromanica.ro ! EPOCA Şi iată cum Îşi justifică Lermina, pro* pozi(ia sa : «Literatura—adevărată—e un lucru foarte rar : după cum se aplică vorba iubire la aspiratiuuile cele mal Înalte ca şi la manifestările cele mal banale, tot astfel cuvîntu! literatură Înglobează toate elucubraţiunile... Ciad, scriitorul exteriorizează, volens,nolens, o părticică din substanţa sa intelectuală, atunci el face, chiar fără să o ştie, ocultism. «Geniul, lnsfîrşit, nu este de cit o canalizare a astralului... El datoreşte forţelor necunoscute, oculte, puterea pe care o execută asupra contimporanilor şi asupra urmaşilor. Creerul săfl a fost o oglindă a astralului şi a respectat, din acesta, citeva raze asupra umanităţii. Astfel toţi oamenii cari aU aruncat In lume o idee, un progres, un cuvînt de dreptate şi de adevăr, toţi afl fost intermediarii generali între astral şi material, toţi afl pătruns In spiritual şi ne-aii reflectat ceva iutr’însul. «Astfel se confirmă această afirmaţie : literatura nu-1 de cit o ramură a ocultismului » Artistul, clnd concepe ceva mare, cînd se află In momentul inspiraţiei, atunci el ascultă şi se supune acelei transcendentale forţe, acelui astral care învălue Întreaga natură vie. «Ideile sunt fiinţe vil cari populează astralul» şi artistul e omul desăvîrşit care lucrează subt directa lor influenţă. Literatura, deci, după exteticianil ocultişti, este cea mal Înaltă manifestare văzută, a spiritualului, reflectul infinitului, ecoul nia-relor mistere ale Naturii Divine. Ea trebue să cuprindă inspiraţiile cele mal nobile, pornirile cele mal frumoase, i-deile cele mal pure. Literatura nu poate şi nu trebue să fie de cit idealistă ; artistul trebue în continuă, cu ochii spre cerul senin, totdeauna să caute a pătrunde Nepătrunsul, să sondeze Insondabilul transcedental. Estetica ocultistă ’şl revendică toate teo riile idealiste emise plnă acum subt diferite forme şi de deosebite capete cugetătoare, de la străvechiul That-Hermes plnă In zilele noastre. Justă sad eronată, estetica aceasta este Insă tot ce mintea omenească a putut să conceapă mal frumos şi mal înnălţător. Este tot ce, în afară de religiea, propriu-zisă, mal susţine astă zi, vechea şi mlntui-toarea credinţă într’o viaţă mal frumoasă, In lumea Ideilor pure, lumea eternă şi senină, care planează d’asupra acestei i-mense şi desgustătoare mocirle care se numeşte viaţă pămintească. E liber să judece fie-care cum 11 place, dar cititorul acestor rîndurl înainte de a’şl da sentinţa asupra Filosofiel ocultiste e rugat să caute mal întîil s’o aprofundeze. Efl unul nu pot să spun despre ea nici că e justă, nici că e operă de minte scrîntită, întru cit n’am putut pînă acum să o cunosc din destul, în adîncul săfl. Tot ce pot să zic, după puţinul pe care l-am citit asupra el, e că pentru sufletele lipsite de credinţă şi de orl-ce ideal, ea e frumoasă, întăritoare, plină de mlngîere.. E mal bine să rămîl cu ochii legaţi, şi umbllnd prin noroiul acestei vieţi, şi ere-zîndu-te Intr’o lume fermecată, de cit să-ţi iei legătura de Ia ochi şi să vezi adevărul netrebnic şi desgustător al celor ce te înconjură, şi în mijlocul cărora trebue să trăeştl. Znra. OFOBMAŢn D. P. S. Aurelian a plecat eri la Ino-teşti, de unde se va întoarce Sîmbătă, spre a^continua tratativele cu trădătorii. P. S. Sa Alimpie BarbulovicI, vicarul Sălajului (Nordul Transilvaniei), şi-a serbat Dumineca trecută jubileul de 50 ani a preoţiei sale şi de 25 ani de cînd e vicar. Romîcil fruntaşi din Sălaj afl oferit P. S. Sale diferite cadouri, Intre altele un ceasornic mare de biurofl din aur masiv. Părintele BarbulovicI e unul din fruntaşii mişcării naţionale din Transilvania. Drapelul confirmă ştirea dată deja de noi că d. Oogu Cantacuzino va fi numit pe ziua de 1 Octombrie guvernator al Băncii Naţionale. Un ziar guvernamental se ocupă în numărul săfl de aseară, In trei coloane, şi încă cu «va urma», despre «vagabondaj». Fie-care cu ce T doare. Agenţii poliţieneşti plătiţi din banii contribuabililor, în loc să proteagă pe locuitorii Capitalei de hoţiile şi pungăşiile ce se practică pe o scară întinsă, continuă să mînjească zidurile Capitalei cu reclamele murdore ale organului ocnaşului Mărgărit eseu. Ne aşteptăm ca d. Caton Lecca sau primarul Robescu să sfîrşească prin a lipi ei însăşi aceste afişe. i Un scandal judecătoresc D. Filitis, judecător de ocol în Capitală, a fost permutat zilele trecute de la ocolul 3 la ocolul 6. Iată motivele: d. Filitis are obiceiul de a veni la judecătorie la orele 11 a. m., de a suspeuda şedinţa la orele 12, spre a merge să dejuneze, şi de a reveni la orele 3 ca să redeschidă şedinţa şi să continue cu judecarea proceselor. Din causa acestui obiceifl s’afl produs mal multe nemulţumiri mal ales printre membrii baroului. Ba chiar se întîmplă într’o zi, acum vr’o trei săptămlnl, că Intre justiţiabill se afla un agent colectivist asistat de un advocat colectivist. De dragul lor Insă, d. Filitis n’a schimbat nici o iotă din comodul săfl obiceifl, ci a plecat la orele 12 să dejuneze şi a revenit la orele 3 ca să judece procesul agentului colectivist. Acesta, revoltat că aşteaptă trei ore plnă să’şl facă judecătorul tabelul, a Început să protesteze împreună cu advocatul săfl. Şi cînd a revenit judecătorul, a Început să’l apostrofeze cu violenţă. D. Filitis a Încasat apostrofele agentului cu nepăsarea-I orientală, t După şedinţă agentul şi advocatul săfl Îl apostrofează din nod, ba Încă cu mal multă furie. Atunci se revoltă şi judecătorul şi 1 dă In judecată pentru ultraj. Agentul, la rlndul săfl, se duce la d. Palladi, carul i face o pllngere In contra judecătorului. Agentul, ameninţînd pe ministru, că nu va vota la alegeri cu guvernul dacă nu-I se dă satisfacţie, d. Palladi a însărcinat pe d. Ştefănescu, prim-preşedinte al tribunalului de Ilfov, să facă o anchetă, In urma căreia d. Filitis a fost permutat, drept pedeapsă, la ocolul 6. Nici la ocolul 6 însă, d. Filitis n’a renunţat la obiceiul săfl, din care cauză un nofi scandal regretabil s’a produs, ieri, la judecătoria acestui ocol. D. Filitis a făcut pe mal mulţi avocaţi şi Împricinaţi, cari aveafl şi alte afaceri, să-l aştepte de la 12 piuă la 3. Dar avocaţii nu şi aa putut impune o răbdare atlt de mare şi afl protestat cu energie în contra judecătorului, punlndu-se în grevă şi declarînd că nu se vor mal presinta la bara acelei judecătorii pînă cînd d. Filitis nu va fi înlocuit. D. loc.-colonel AronovicI, directorul şcoa-ltl de aplicaţie şi de genifl, a fost ataşat cu serviciul pe lingă A. S. H. Principele de Saxa Meiningen. 0 telegramă din Vasluifl anunţă că d-nul deputat Ştefan Papadopol a încetat eri din viaţă. D. căpitan Gorski de la marele stat major, a fost ataşat pe lîngă ataşaţii militari străini, ca să’l conducă cu ocazia marilor manevre. Pulberea fără fum Despre rezultatele introducerel pulberel fără fum în exerciţiile de tragere ale artileriei, o gazetă guvernsmentală dă următoarele amănunte : Tragerile de instrucţie şi războifl din a nul acesta s’afl terminat deja la trei brigăzi de artilerie, şi rezultatele afl fost foarte satisfăcătoare. S’a anunţat deja la timp, că anul acesta se pregătea artileriei o înaiutare pe calea progresului, prin întrebuinţarea pentru prima oară în tuuurl a pu!berel fără fum, fabricată la pu berăria militară de la DudeştI, în cartuşe studiate de acest stabiliment. S’afl făcut acum experienţe cu acest fel de ulbere şi concluziunile obţinute sunt destul e convingătoare: 1) Pentru aceleaşi calităţi balistice ale tunului s’a întrebuinţat o încărcătură de pulbere fără fum cu -/» mal mică de cit cea pînă în prezent. 2) Variaţiunile iuţelel iniţiale de la o lovitură la alta fiind cu a/s mal mici la pulberea fără fura do cit la pulberea neagră, preciziunea tunului s’a mărit cu atlt mal mult. 3) Oboseala tunului şi afetului s’a micşorat cu '/« ceea ce eonstitue un avantaj, nu numai pentru conservarea materialului, dar chiar pentru repeziciunea tragerel, de oare-ce reculul tunului este micşorat cu '/s- 4) Artileria în poziţie de tragere nu va mal fi văzută dincolo de cîte-va sute de metri din cauza lipsei de fum. 5) Tragerea mal multor baterii în grup se poate considera ca pos;biiă tot-d’auna. ne mal producînd un nor de fum care impedicâ vederea punctelor de cădere sati spargerea proectilelor, de unde rezultă o înleznire în regularea tragerel şi înlăturarea jenei ce bateriile îşi ocazionai! reciproc cînd vintul alunga fumul in lături. 6) Interiorul ţevel e tot-d’auna curat şi ast-fel nu e nevoe, ca în trecut, a se procede, după cîte-va lovituri, la ştergerea ţevel. In rezumat s’a clştigat enorm pentru tunurile actuale din punctul de vedere al con-servărel materialului, al repeziciunel, pre-ciziunel şi al principiilor tactice. Iar administraţia războiului a mal realizat pe lingă aceasta o însemnată economie prin întrebuinţarea obuzelor armate cu focoase cu durată pentru tragerile anuale. S’a obţinut aceeaşi precizie şi Înlesnire In observarea oviturdor, pentru aceleaşi mijloace de regulare a tragerel fusante cu aceste obuze, ca şi pentru şrapnele. Ast fel, fără ca arti-eria noastră să fi sacrificat ceva din mijloacele el de instrucţie, administraţia războiului a cîştigat mult, căci economia realizată anul acesta asupra costului muniţiilor ce se alocă anual pentru tragerile regimentelor de cîmp, se cifrează la mal bine de 150.000 lei. S’afl putut deci conserva în depozite mu-niţiunl costisitoare, cu efecte zdrobitoare, indispensabile In timp de războifl. D. architect Mincu a terminat prima parte a lucrărilor pentru restaurarea bisericel Stravopoleos diu Capitală, adică reproducerea exactă iu cele mal mici detalii a stării actuale a monumentului. Protejatul lui Ieszenszky, Dim. Sturdza, pleetnd eri la Sinaia. însoţeşte azi pe M. Sa Regele plnă la Roman, de unde se va întoarce miine. D. colonel Trornbi, ataşat militar al II a-iei la Constantinopol, s’a presintat eri la ministerul de războifl şi aseară a plecat la Roman, ca să asiste la marile manevre. Din 31 de elevi cari afl urmat in anul preparator pentru secţiunea inginerilor de a şcoala de poduri şi şosele, următorii 22 afl reuşit la examenul înscris pentru admiterea în anul 1-itt : V. Biflcber, A. Cbiricuţă, Al. Constanţi-nescu, H. Clovis, H. Enăceanu, A. Filitti, [. Gheorghiu, II. Iacob, P. Marinescu, M. Mateescu, D. Mihăilescu, E. MoscovicI, C. MadenovicI, T. Meţianu, C. Niculescu, C. Pa-raschivescu, I. Popescu, M. Philipide, N. Stern, I. Teodorescu, I. Witter şi I. Birnberg. Examenul oral se va termina Duminecă. Ca începere de la 1 Septembrie, ori-cine va dori să se aboneze la ziarnl „Epoca" plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an> cu un adaos de 2 lei pentru Capilald §i 2 lei HO bani pentru judeţe, va primi franco, ca pre-miti, Interesanta lucrare a cu- noscutului scriitor Baba Vo-vac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadle», un volum în 8° de 20-â pagini elegant tipărit, cum şi Triatia, cel din urmă articol al lui Alexandru La-hovari. ŞTIRI MĂRUNTE * A apărut Micul codice Comunal de Al. Crihan, secretar general al Primăriei.— Lucrarea este de o mare utilitate şi în raport cu preţul de 6 lei exemplarul merită toată atenţiunea. In el se coprind toate legile şi regulamentele cele mal noul ale Statului, judeţului şi comunei. * D. dr. Al. Popescu, din Baia de A* ramă, s’a logodit cu d-şoara E. Hergot. Felicitările noastre. * D. Foltea a fost numit comandant al sergenţilor de oraş din comuna urbană Ocnele-Marl. * D. I. Ungureanu a fost numit comisar la Calafat. * Primăria oraşului Tecuci a înaintat spre aprobare, ministerului de iuterne, proiectul pentru restaurarea bisericel catedrale Sft. Gheorghe din acel oraş. In contra anarchiştilor Roma, 24 Septembrie.— Nota d lui Ca-nevaro s’a adresat puterilor.— Ea invită guvernele să adereze la întrunirea unei conferinţe internaţionale pentru a stabili o înţelegere practică, destinată să combată in mod eficace asociaţiunile şi res-wătirile anarchiste. Cronică judiciară Crima Uite foişor.— Eroarea judiciară. (Continuarea dezbaterilor) Ieri, la ora 12 şi jumătate din zi, membrii curţii, juraţii, acuzaţii, apărătorii s’afl transportat la locul crimei spre a examina un detalifl, anume dacă uşile de la pivniţă se puteafl deschide prin împunsături din afară. N’a rezultat nici o lumină din această descindere. Mahalagii veniseră ca la urs la locul crimei. După ce magistraţii şi juraţii afl făcut o plimbare prin pivniţă, luîud drumul ucigaşilor din 1892, şi e-şind prin gîrlicifl în circiumă, făcînd întrebări acuzaţilor cari tăgâduiafl, s’afl pus iar în trăsuri si afl luat drumul palatului de justiţie. teainţa s’a deschis la orele 2. e ascultă d. Paraschivescu, fostul prim-pro-curor din 1892. D sa spune că la primele cercetări s’a bănuit croitoru Dumitru, fiindcă dormea chiar în privorul casei, apoi Voicu, vecin, măturător de la primărie, fiindcă răspunsese tîrzift la apel, Gheorghe Badea, fiindcă s’a găsit o pălărie veche lingă mort, care pălărie se presupunea a fi a lui Badea, de oare ce acesta s’a găsit a doua zi cu o pălărie nouă in cap în loc de cea veche pe care o purta. Martorul adaogă că alte impresiunl nu i-a mal rămas de atunci. D. Puiu Alexandrescu arată şi el cum acuzaţii afl mărturisit fapta lor, in toate amănuntele. Se schimbă cîte-va cuvinte cam iute între apărarea şi şeful de siguranţă, relativ la obiceiul acestuia de a schingiui. D. Puiu protestează. Protestează însă şi acuzaţii. In special acuzatul Gheorghe Mihaitt acuză pe şeful de siguranţă că a lovit pe mama sa ca să declare de omo-rltor pe fiul el. D. Judecător Cudalbu, chemat să-şi spue im-presiunile asupra condamnaţilor din 1892, zice că a fost la Mărgineni şi s’a convins că sunt nevinovaţi. La orele trei, se acordă cuvint representan-tulul pentru a-şl susţine rechisitoriul. D. prim-procuror ’şl începe rechisitoriul zicînd că nu va susţine acuzaţiunea cu impresiunile comisarilor safl ale judecătorului de instrucţie, căci cu asemenea impresiunl s’a greşit la 1892, ci cu dovezi. Reprezentantul ministerului public zice că el s’a arătat contra facerii unui proces, mal cu seamă că condamnaţii din 1892 şi-afl făcut pedeapsa, şi de aceea a recomandat tutu-lor discreţia. Numai cînd acuzaţii înşişi, zice d. prim-procuror, ne-a adus pe calea descoperirel adevărului şi ne-a luminat multe puncte obscure din dosarul din Î892, numai alunei s’a decis urmărirea lor. Şedinţa se suspendă la orele 4 fără un sfert La redeschiderea şedinţei, reprezintantul ministerului public îşi continuă rechizitoriul. D. prim-procuror arată Împrejurările în care patru nevinovaţi afl fost trimişlîn 1892 înaintea juraţilor. C. Niculescu, nepotul victimelor, n’avea o ocupaţie serioasă, se cam certa cu unchiul lui; Dumitru Croitoru, dormea acolo, în pridvorul de d’asupra intrării în pimniţă, şi nu putea să nu fi auzit zgomot. Acuzatul de astă-zî, Ion Aron, a explicat de ce nu s'a auzit zgomot, cînd s’a forţat uşile de la pimniţă, de oare-ce erafl substituite pe dinăuntru cu un simplu par. Asemenea tot acuzaţii de astă-zî ne-afl spus de ce nu s’a auzit zgomot cu omorîrea soţilor Cherciu ; afl fost sufocaţi şi n'afl zis circ. Apoi s’a luat de bază mărturisirea lui Vacă Ion, care a revenit, scoţîndu-se din contradicţiile lui, o probă in contra lui. La ori-ce examinare superficială a lui Ion Vacă, zice d. prim-procuror s’ar fi văzut că acesta era o fire zăpăcită, care e capabil să spue orl-ce, numai să se răstească cine-va la dinsul. Reprezintantul ministerului public zice că fără nici o probă, s’afl trimis patru nevinovaţi înaintea juraţilor, eşind de aci condamnaţi, trei dintr’înşil. D. prim-procuror intră apoi in examinarea dovezilor cari există in sarcina acusaţilor de azi. Aşa e depunerea foarte precisă de la instrucţie a mamei lui Gheorghe Mibaifl, depunerea concubinei acestuia, afirmaţiunile acuzaţilor, cu toate detaliurile verificate punct cu punct. Reprezintantul ministerului public termină zi-clnd că crede că juraţii prin verdictul lor vor face un act de dreptate, redînd societăţii pe nevinovaţii condamnaţi pe nedrept în 1892. Şedinţa se ridică la orele şease, anunţlndu-se continuarea pentru azi, Vineri. ECOURI — D. sub-intendent militar M. 1. Opri-anu, din ad-ţia centrală a războiului, va a In curiud la lumină, uu Memoriu relativ la subzistenţa unei armate In timp de pace la concentrări pentru instrucţie şi manevre, şi ln limp de campanie. Această lucrare fiind de o importanţă extra ordinară pentru armată, face onoare autorului. www.dacoromanica.ro Furtul de la Pinacotecă Florica, fiica lui Mihaiu- Viteazul Am fost cel d’iutiiii cari am anunţat că de Ia Pinacoteca din Bucureşti s’afl furat mal multe tablouri. In ultimul număr al exceleutel reviste săptămînale, Foaia Poporului, găsim următoarele amănunte asu-ţra acestui furt: Un furt s’a constatat zilele din urmă la Pinacoteca din Bucureşti: 6 tablouri, dintre cari unul singur de o valoare mal mult safl mal puţin reală, afl dispărut. Causa este, fără Îndoială, lipsa de per sonal de supraveghere ce se resimte în toate ramurile artistice ale noastre, care sunt lăsate iu grijea Domnului. Cum tablourile din Pinacotecă erafl mutate, de ici colo, din causa reparaţiunilor ce se făceaţi sălel, şi cum numai un singur servitor le păzea, Intr’o sală vizitată de fel de fel de persoane, a fost, negreşit, uşor a lua cine-ve, de oare-ce aveafl dimensiunile mici. Furtul, afară de tabloul cel de valoare, poate fi privit ca de prea puţină importanţă şi comis de un profan în pictură, căci hoţul ar fi avut de luat alte tablouri mal preţioase. Autorităţile superioare au Început ancheta. D. profesor P. Ionescu a fost delegat din partea ministerului să ancheteze furtul, Im preună cu comisarul Maxim. Toată activitatea s’a început întru desco perirea tabloului celui de valoare, care reprezintă pe Florica fiica lui M.-Viteazul. După acest tablofl Insă, care forma pentru muzefi mal mult o valoare din punctul de vedere archeologic, se găsea deja o copie în familia Kreţolescu, aşa că chiar dacă nu s’ar fi aflat tabloul furat, se scotea o nouă copie, de pe aceea de la familia Kre-ţulescu. Iu urma unei denunţări venită zilele din urmă, d. profesor Ionescu, Împreună cu comisarul Maxim, afl mers la gara Ciulniţa, spre a vedea dacă, în adevăr, acolo se află tabloul în chestiune. Marile puteri şi Creta Canea, 24 Septembrie.—Amiralii francez, rus şi italian în Creta afl cerut întăriri. Cele trei puteri afl consimţit la cererea lor. franţa va expedia 800 de oameni şi două tunuri, fără să aştepte răspunsul Sultanului a nota puterilor. Englitera nu va trimete întăriri, căci ea are în Creta forţe suficiente. Roma, 24 Septembrie.—Essercito anunţă ea iminentă plecarea în Creta a unul numeros contingent de carabinieri italieni, destinaţi să formeze jumătatea geandarmeriel internaţionale ce trebue să se creeze ln Creta. DITKItSE DIN CAPITALA Drama din cimitirul Catolic.—Cimitirul catolic, de la Şerban-Vodă, a fost, eri după arniazT, teatrul unei drame sflşietoare, petrecută în următoarele împrejurări: D-ra Zoe Ionescu, ttnără, in virstâ numai de 18 ani, domiciliată In fundătura Vaselor 13, s’a dus pe la orele 1 după arniazl In cimitir, unde era îngropată maică-sa, moartă de eurlnd, şi a-şezlndu-se pe mormîntul maicel sale, după ce a pllns timp de aproape o oră, a absorbit o mare cantitate de acia acetic dintr’o sticluţă ce avea In buzunar. Cuprinsă pe loc de dureri atroce, nenorocita a început să se zvîrcolească pe mormîntul maicel sale, în cele mal oribile contorsiuni. Intendentul cimitirului, observind aceasta, s’a dus a-colo şi văzînd starea foarte gravă a nenorocitei tinere, cu ajutorul sergentului de stradă afl ridicat-o de pe mormtnt, afl suit-o Intr’o trăsură şi afl transportat-o la spitalul Brîncovenese. La spital, starea nefericitei d-şoare era cu totul desperata şi nu mal dedea nicl-o speranţă de scăpare. In adevăr, nenorocita, după o suferinţă oribilă de mal multe ore, şi-a dat sfîrşitul la 9 şi jumătate seara. Autorităţile fiind avizate s’afl început cercetările. Asupra sinucisel s’a găsit o scrisoare încadrată in negru si adresată autorităţilor, In care ea arată motivele cari afl Împins’o să ia această funestă rezoluţiune. Iată textul acelei scrisori: «Onorabilei autorităţi; «Ne mal puţind suferi certurile de familie, m'trn otrăvit. «Rog să nu fid trimisă la Morgă.» «Zoe.» Se spune că una din cauzele principale ale certurilor din familie, cari afl adus pe nenorocita tînără în starea de desperare care a fă-cut’o să-şi dea moartea singură, ar fi un amor al sinucisel cu un tlnăr Carol Deraoud, amor pe care surorile sinucise! îl vedeafl cu ochi răi şi diu care cauză certuri dese erafl Intra ele. Constatarea a fost senzaţională. Ce s’a aflat ? Că, in adevăr, în gara Ciulniţa se găseşte tabloul care reprezintă pe Florica, dar că acest tablofl, rare se bănuia că este copia dispăruta, şi care are o asemănare pertectă cu copia, întru cit priveşte costumul, cit şi mişcarea generală, acest tablofl trebue să fie, după toate probabilităţile, chiar originalul, de oare-ce rezultă după examinarea făcută de d. profesor Ionescu, că are o vechime însemnată, că este perfect desemnat, ceea ce rar se vede la tablourile vechi de la noi, că atlt ca colorit este tot ce poate fi mal natural şi mal artistic şi că draperiile în genere sunt de o mare fineţâ, cu toată vechimea ce o are acel tahlofl. care este în mărimea naturală, pe cînd cel dispărut de la Pinacotecă nu avea de cît 25 pe 25 cm. încă o dovadă că trebue să fie copie de pe acesta. După cercetările făcute în grabă de d. profesor Ionescu, s’a aflat că acest tablefi este Iu posesia familiei d-nel Berecket deja de 100 ani şi că e transmis din părinţi in părinţi. D. profesor Ionescu a luat o copie hi fugă de pe acest tablofl, care, după cum am mal zis-o, seamănă perfect cu copia dispărută de la Pinacotecă—copie pe care a avut gentileţa a ne-o împrumuta şi pe care o dăm mal sus. Ast fel, în urmărirea unei copil —relativ fără o valoare artislică—s’a descoperit a-devăratulRablofl original al fiicei lui Mibaifl Viteazul. E vorba acum ca Ministerul să stârue a se cumpăra tabloul original, dlndu-se astfel Museulul nostru naţional, o lucrare de adevărată valoare. In acest cas, nenorocirea îutlmplată a dat roade bune. La spital, sora cea mare a sinucisel, d-ra Ja-neta, care, în deosebi, făcea mustrări aspre su-rorel sale din cauza amorului eu Demond, a stat neclintita plnă ce nenorocita şi-a dat sftr-şitul şi fie diu remuşcare, fie de milă, vâzind pe sora sa zbătîndu-se cu moartea, sărmana părea inconsolabila. Incendiu.—Eri, pe la orele 11 jumătate dimineaţa, un incendifl puternic s’a declarat In strada Cărămidari 3, la proprietatea d-lul Du-mitrache Constantin. Plna la sosirea pompierilor, flăcările afl distrus cu desăvirşire întregul imobil incendiat. DIN ŢARA Dona copile arie de vil.—O teribilă nenorocire s’a întlmplat, zilele trecute, ln comuna Hudeştil-marl, din judeţul Dorohoifl Un incendifl declarindu-se peste noapte la o colibă de pae în care erafl culcate copilele Han-ţic Sfanţic şi Maria, flăcările afl distrus coliba pînă la pămint împreună cu nenorocitele copile cari fiind surprinse din somn afl fost arse de vil. Cadavrele nenorocitelor fete afl fost găsite a doua zi cu totul carbonizate. Sinucideri. — Locuitorul Petre Zlatea, din comuna Cavadineştî, Covurlul, s’a înjunghiat singur cu un cuţit în plntece, răraînind mort pe loc. Căuşele acestui act de disperare nu se cunosc. — Din Dorohol, ni se anunţă că zilele trecute locuitorul Gheorghe Cazaciuc din comuna Mitoc, acel judeţ, a fost găsit splnzurat ln tîrla oilor. Se crede că o boală incurabilă de care sinucisul suferea de mal mult timp, a fost cauza acestei rezoluţiunl funeste. — Femeia Maria Zaharia, din comuna Catuşca, Dorohol, şi-a pus capăt zilelor arunetndu-se Intr’o fînlînă. Cadavrul nenorocitei a fost scos din fintlnă de locuitorii comunei. Autorităţile cercetează. ililoarte oribilii. — Locuitorul Gheorghe Crihan, diu comuna Ttruauca, Dorohol, tntor-cindu-se de la clmp cu carul încărcat cu porumb, pe drum] carul s’a resturnat şi întreaga cantitate de porumb căzînd peste dinsul, nenorocitul a murit pe loc. Serbia şi Turcia Belgrad, 24 Septembrie.— Dată fiind atitudinea comisiunei de sub-preşedinţia lui Saad Eddin paşa şi Menţiunile organelor oficiale turceşti, în privinţa crueimelor permanente ale arnăuţilor in contra sirbilor-creştini din Serbia-Veche, se asigură că guvernul slrbesc se va adresa puterilor mari ca acestea ei facă demersuri pentru a impedicâ cruzimi destinate să extermine o rasă întreagă şi cari excită şi preocupă populaţia din Serbia. Revizuirea procesului Dreyfus Paris, 34 Septembrie.—D. Bard, consilier la Curtea de casaţie, a fost numit raportor al afacerii privitoare la revizuirea procesului Dreyfus. Ou Paly im Homa Roma, 24 Septembrie. — La Capitale publică o scrisoare a unei persoane demnă de încredere, dar care vrea să păstreze incognitul, şi care afirmă că a văsuţ în ultimele sile la Borna pe maiorul du Paty de Clam şi a schimbat ctte-va cuvinte cu dineul. Maiorul a sis că a venit la Roma ca să ia clte-va documente însemnate în privinfa afacerii sale şi a refuzat o invitaţie la dejun. Seara, du Paty de Clam a luat trenul mergînd la Oenua. CHESTIUNEA ZILEI Afacerea Dreyfus Emterhazy ti. Strong Ziarul Matin complectează istorisirea ziarului englez Observer, cu privire la destăinuirile lui Esterhazy, după următoarele relaţiunl făcute de d. Rowlaud Strong, corespondentul parizian al ziarului Observer. ...«Am spus deja cum şi de cine a fost scris borderoul. Dar este un detalia important pe care nu l’am văzut nicăerl: d. Esterhazy mi-a spus că reproducţiunile acestui document, făcute prin ziare, n’afl fost după originalul borderoului. Din cauza felului hlrtiel pe care era făcut, el nu putea fi ealcat, căci literile se vedeai! prin hîrtie şi dedea loc la confuziune de trăsături. Ast-fel, sunt două trei cuvinte, in ultimele rlndurl ale documentului copiat, cari nu sunt scrise de mina lui Esterhazy. A-ceastl copie colorată, a fost In mod invariabil produsă In faţa tribunalelor, pretutindeni pe unde borderoul a fost dat ca piesă de convingere. Ast fel dar înaintea consiliului de războia, Înaintea căruia a compărut Esterhazy, pentru lutlia oară, clnd i s’a arătat documentul —cel calcat—a răspuns cu drept cuvînt că nu este al săfl. «In afară de paternitatea borderoului, a doua declaraţiune esenţială pe care a făcut’o d. Esterhazy; este de cea mal mare importanţă. Admiţlnd că el a fabricat clte-va documente, sunt, a spus el, alte persoane, ocupînd situaţiunl foarte înalte, cari s’att servit. După dlnsul, decisiunea luată de d. Ber-tulus cu privire la telegramele semnate: «Speranza» şi «Blanche» era dreaptă şi bine fundată. Cele două telegrame «Speranza» şi «Blan-ehe», spune Esterhazy, erafl falşurl vroite. Ele ah fost făcute diu ordinul direct al colonelului du Paty de Clam, lucrînd lu numele statului major, al cărui scop era de a avea o armă In mină, ca să se servească la necesitate în contra colonelului Picquart şi pentru a face ca acest ofiţer să fie desconsiderat. Ordinul de a sezisa corespondenţa colonelului Picquart, a fost transmis prefectu-rel poliţiei— prin căile ordinare— de către statul major la 9 Noembrie ; la 10 Noem-brie falşul era comis, iar la 11 originalele celor două telegrame «Speranza» şi «Blanche» au fost poprite la poştă. Ordinul de a popri corespondenţa a fost dat în a-celaşl timp la Marsilia şi la Tunis. Cele două d’întliiî telegrame aii fost regulat semnalate ca primite de colonelul Picquart la Tunis; dar telegrama «Blanche» a fost întîrziată pe drum, spre marea ciudă a colonelului du Paly de Clam, care se temea să nu fi rătăcit. Esterhazy dă o mare importanţă acestei EărţI din declaraţia sa : «Ordinul de a fa-rica aceste documente, nu putea fi dat, spune dlnsul, fără aprobarea unei mari autorităţi militare. Şi faptul de a contrasemna acest ordin, constitue după legile franceze un adevărat falş. D. Bertulus nu se îndoia de loc asupra autorului acestui faş, şi numai el singur avea dreptate. «Acest judecător a decis ca să fiâ urmărit şi judecat. Am făcut apel la Camera de punere sub acuzare şi atunci s’a petrecut următorul fapt extraordinar : «Influenţa ministerială a fost pusă în joc pentru a putea permite colonelului du Paly de Clam să scape de acuzaţiunea compli-cităţel în această afacere şi incopeteuţa d-lul Bertulus, în ceea-ce privea această afacere, fu pronunţată de Camera de punere sub acuzare. «D. Esterhazy mi-a declarat, spuue d-Strong, că de la începutul afacerel, statul major i-a dat informaţiunl secrete cu cari să se servească în apărarea sa. «Ast-fel, spune Esterhazy, eînd generalul Pellieux îşi făcea prima sa anchetă asupra purtărel mele, mal înainte de procesul de la consiliul de războiă. primeam în fie-care zi de la colonelul du Paty de Clam, o notă scrisă în care-mi spunea asupra cărui punct vor fi întrebaţi martorii—şi-mi dedea indl-caţiunile necesare pentru ca răspunsurile mele să nu fie în contrazicere cu ale martorilor. «Esterhazy pretinde că a fost gonit din armată pentru că statul major nu vroia să mărturisească d-lul Cavaignac, adevărata situaţiune a afacerel. Depeşile de azî Serviciul Agenţiei Romlne Berlin, 24 Septembrie.— Incrucişâtoarele «Gefion» şi «Cormoran» att plecat la 23 Septembrie din Kiao-Ciatt la Şanghal. Incrucişătorul «Kaiserin Augusta» a sosit la 22 Septembrie la Taku. Viena, 24 Septembrie.— Camera deputaţilor a trimes unei comisiunl proiectele de compromis cu Ungaria. D. di Pauli, deputat, a fost numit ministru de comerţ. Budapesta, 24 Septembrie — Partidul independent Kosuth a deiis să combată pro- iectele de compromis cu Austria, prin toate mijloacele legale. tlCaţr, 24 Septembrie. — Kitchener-paşa a sosit; a fost primit cu entusiasm mare. Constantinopol, 24 Septembrie.—D. O'Co-mor, noul ambasador englez pe lingă Poartă, a prezentat azi Sultanului scrisorile sale de creanţă. Greviştii din Paris Paris 24 Septembrie. — Situaţia grevei lucrătorilor săpători este tot aceeaşi. Cite-va incidente noul s’au produs, dar s’au luat măsuri energice. Paris, 24 Septembrie. — 0 parte a căruţaşilor de gunoaie s’au pus în grevă de dimineaţă, şi In mal multe puncte ale o-roşului nu s’au ridicat murdăriile. ULTIME INFORMATIUNI „Tratativele cu trădătorii" Drapeliştil din Capitală sunt convoca fi—iar ?■—pe mîine seară la o consfătuire la d. Porumbaru. D. P. S. Aurelian se va întoarce miine dimineaţă in Capitală, iar d. Eugen Stâtescu diseară. Se aşteaptă ca mîine seară să se declare ruptura definitivă a negocierilor, căd drapeliştil nu admit împăcarea sub auspiciile trădătorului. A Aflăm că d. Cal ou Leca s’a făcut agentul guvernului pe lingă unii drapeliştî. împăcarea neavind nici un fel de izbîndă, trădătorul a însărcinat pe d. Catou Leca să ofere unor drapeliştî fel de fel de favoruri ca să treacă de partea guvernului. Ast fel d. Lecca a oferit d-lul Ştefan Şen-drea portofoliul justiţiei. De cit, samsarlîcurile prefectului poliţiei ah dat un fiasco complect. D. Şendrea a respins cu indignare, propunerile ruşinoase ale d-lul Lecca. D. Ionel Brătianu a însărcinat pe trei ingineri al ministerului lucrărilor publice să meargă la T.-Măgurele şi să înceapă, cel mult pînă la 1 Octombrie, studiile pentru construirea uuul pod peste Olt, între T.-Măgurele şi Islaz. Tribuna Poporului din Arad, organul de peste munţi al trădătorilor, atacă cu violentă Mitropolia din Sibiu, făcînd elogiu Iul Dim. Sturdza, d-lul Jance6 Benedrk şi Iul Ieszenssky. Retragerea din magistratură a d-lul Gr. Columbeanu, fost procuror general pe lingă Curtea de Apel din Craiova, este mult regretată de toată lumea cinstită din Oltenia. D. Gr. Columbeanu a fost nevoit să se retragă din cauza mizeriilor ce-I făceaţi colectiviştii. M. Sa Regele, însoţit de A. Sa Regală Principele Meiningen, au plecat azi la 10 dimineaţa din Sinaia, la Roman. D. general Berendeiu, ministru de războia, împreună cu ataşa(il militari străini, au plecat aseară cu trenul de Roman pentru a asista la manevrele corpurilor III şi IV de armată. Curtea de Casaţie din Budapesta a respins recursul d Iul Aurel Trifu, condamnat de către Curtea cu juraţi din Arad la trei luni închisoare şi 50 florini amendă, pentru pretinsă agitaţie priu presă. Cine-l Jansco ? (După «Tribuna») Oficioasele maghiare desmint aşa de des, încit tare des—mint. Clnd s’au declarat intîiu asupra «falşului» au zis că actul provine de la o persoană care nu «aparţine strict» la gremiul presidiulul ministerial. Adecă admiteau că totuşi aparţine, dar nu strict. A doua-oară, cînd au spus numele autorului, d. Jancso Bmedek, ziceau pur şi simplu că «nu uparţine la gremiul presidiulul ministerial şi toată legătura Iul cu presidiul ministerial cons'ă într’aceeo, că el dă infor moţiuni din cas incaş in chestiunile privitoare la stările culturel, politicei şi presei romîneştl.» Acestei activităţi a d Iul Jancso ’i-se denega categoric ori-ce «caracter oficial,» în special in ce priveşte actul din chestiune. Noi am tras la îndoială sinceritatea oficiosului* Orez. Eetesitd,» pentru-că se vede cit de colo, că evită a apune adevărul. Aveam motive să-’t denegăm credinţa, pentru că în scrisoarea Mitropolitului către păr. Voina, provenienţa actului se arată expres, cu cuvintele «din gremiul prim-ministrulul reg. unguresc.» Astăzi, chiar foaia oficială din Budapesta confirmă autenticitatea scriptulul mitropolitan, şi desminte pe oficiosul«Orsz. firt.*, după care s’a luat «P. Lloyd» şi cele-l’alte. Intr’adevăr, în numărul de Dumineca trecută a foii oficiale se cuprinde un act, prin care ministerul de culte şi instrucţiune publică denumeşte pe inspectorii chemaţi a vizita şcoalele medii confesionale fi o exercta asupra lor inspecţlunea supremă de Stat. In lista acestor inspectori, la punctul 12 găsim următoarele. «Pentru gimnaziul din Braşov şi Brad, şi şcoala reală din Braşov, cari stafl sub conducerea Archiepiscopulul şi Mitropolitului romîn gr.-or.. (denumeşte) pe dr. Benedict Jancso, profesor la gimnaziul superior de stat, dispus pentru serviciil !a presidiul ministerial reg. ung. (pe ungureşte: «Janc-so Bencdek drt, o. «*. kir. miniszterelndk-sdghiz szolgălattdtelre berendelt allami fo-gymnaziumi tanărt) » De aci reese clar şi peste orl-ce îndoială, că Jancso Benedek a fost, pînă acum, nu numai profesor gimnazial, ci şi agregat Ia presidiul ministerial unguresc,—fi va fi In viitor şi inspector peste şcoalele romlne din Braşov fi Brad, ca comisar guvernial. Lumina din Craiova publică următoarea ştire gravă: D. Măldărescu, primarul Craiovel, supărat că d. Romanescu ’l «a înlocui la Primărie, a căutat ceartă acestuia. Intîl-nindu-’l la Palatul de justiţie din localitate, d. Măldărescu a apostrofat cu violenţă pe d. Romanescu, care a răspuns cu lovituri de baston. Tămb&lău mare ; d. Măldărescu este în pat şi autorită{ile anchetează. Acest scandal îngrijeşte mult pe căpeteniile colectiviste. Sturdza în sinul partidului Erl, o delegafie numeroasă de bîrlădenl nemulţumiţi, conduşi de d-nul Nicorescu şi în prezenta d Iul Pallade, s’a prezintat in audienţă la Sturdza. Ca tot-d’auna, după discuţii violente şi încriminări de vre o două ceasuri, Sturdza, în paroxismul furiei, o apostrofat pe delegaţi cu cuvintele : — Din cauza intrigilor şi a neînţelegerilor d voastre din fără, noi aici la centru nu putem lucra nimic, nu facem nimic. — Mă ertaţl, d-le prim-ministru, replică d. Nicorescu, noi din ţară nu putem face nimic din cauza certelor şi greşelelor d-voastre de la centru. — Aşa, mal vorbi(l ast-fel, ţipă Sturdza, atunci să ştiţi că demisionez, mă retrag în viaţa privată. — Nucredsă faceţi acest lucru, răspunde ironic d. Nicorescu. Este o simplă ameninţare. Şi d. Ioan Brătianu ne ameninţa cu retragerea de multe ori... — Mal aveţi curagiul să vorbiţi de Ioan Brătianu, vociferă Sturdza,... d-voasfre disidenţii l’oţl omorît.. d voastre, d voastre. Tablou.—Toată lumea întoarse capul spre d. Pallade. Primul ministru, urmind mişcarea generală, se uită şi el la d. Pallade fi atunci, încurcat, foarte încurcat, z se : — Vedeţi, printre disidenţi a fost şi d. Pallade, însă d-nia sa s’a purtai almin-teri... Aşa este, răspunde â. Nicorescu, dar d. Brătianu tot a murit... Autentic. Conform decisiunel luate de comitetul partidului conservator din Galaţi, ieri a reapărut în localitate ziarul Poşta, sub direcţiunea d Iul Metise Pacu. Primul număr al Poştei cuprinde o descriere amănunţită a situaţiei detestabile in care se află colectiviştii. Ziarul a-pare in fie-care zi de lucru. II urăm izbîndă deplină in lupta pe care a întreprins-o. Aseară trupele brigăzel a 8-a de infanterie, de sub comanda A. S. R. Principelui Ferdinand, s’att întors în Capitală veniud de la Buftea. Imediat aii fost deseonceutraţl toţi eon’ cediaţil şi rezerviştii. Aseară, colectiviştii aii încercat să facă o întrunire de culoare, la -şcoala Lucacl, din Capitală. Aii venit numai delegaţi de suburbii şi foarte puţini cetăţeni Le-a eşit însă foarte răii colectiviştilor, căci Ji-a fost dat să asculte mustrări foarte aspre. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Colectiviştii s’au poticnit de la primul pas. Trotuar electoral Despre campania electorală întreprinsă lu Iaşi de falitul mare-elector, d. Gh. Mir-zescu, Opinia publică următoarea nostimadă : Pînă ce şl o găti şapca pe care a comandat-o la Bucureşti, conu Ghiţă a început campania electorală cu ţilindru. In fie care dimineaţă, marele elector, pus lu patru bolduri şi cu jibusul sătt tradiţional pe cap, face, de la Tuffli şi piuă la casele Neuschotz, trotuar electoral. Aşa la hazard, şi hazardul îl cam serveşte, conu Ghiţă îutîlneşte cîte-un alegător pe care’l ia de gît şi ’l ciută arii pe teme politice ademenitoare, conchizîud tot deauua cu solicitarea votului. Este o inovaţie în sistemul electoral al conului Ghiţă, sistem care de altmintrelea se poate practica numai pe vreme bună, dar nu şi pe intemperii Consiliul comunal al Capitalei a ţinut şe- ] dinţă erl seară. De la orele 9 şi pînă la 10 fără uu sfert, s'atl rezolvat mal multe chestiuni de mică importanţă. Chefereul, de teama unor noul scandaluri, n’a îndrăznit să mal vie la consilia. Consiliul a fost prezidat de d. G. Bur-sau, primul ajutor. Dreptatea de astăzi publică următoarea interesantă notiţă, caracteristică pentru avintul ce a luat în ţară mişcarea feministă : •Am anunţat zilele trecute că doamna Pia Brătianu, văduva regretatului Ion Brătianu, a intervenit pe faţă in luptele noastre politice. • D-a a făcut o lungă vizită d-lul Eugen Stătescu, pe care a căutat să-l convingă că trebue să se pue sub direcţiunea d-lul Di-mitrie Sturdza. •Asi stntem în plăcuta poziţiune de a anunţa că doamna Pia Brătianu a fost alaltăerl la Bacău, unde a chemat la o consfătuire pe toţi nemulţumiţii guvernului, şi s’a silit să-l împace. • Ca democraţi sinceri şi ca partizani al feminismului, care numără susţiitorl de valoarea unul Ibsen şi a altor autori mari, pasul făcut de doamna Brătianu pe arena politică ne bucură din suflet. Acest pas consacră un început bun : emancipa- j rea sexului numit slab şi intrarea Iul în luptele politice. •Ştim că se vor găsi reacţionari cari să susţie că numai grupările fără bărbaţi capabili au nevoe de concursul femeilor. • Dar nu pentru aceştia scrim : «Progresul secolului îl punem mal presus de prejudiţiile unor spirite înguste,— şi apariţia doamnei Pia Brătianu in campania electorală, orl-cît ar dovedi slăbiciunea ridiculă a guvernului ocultist, e totuşi un semn de progres.» Ca începere de azi Vineri, 25 c., cititorii noştri vor avea constant In pagina IV: Mersul trenurilor, Bursa Bucureştii Voşnita M*(e{ei, Buletinul cerealelor, Buletinul meteorologic şi Vota apel• DIMITRIE ENESCU Restaurant $i Grrădină cu BUCĂTĂRIE ALEASA ffiienrcad, Strada Sfentu Mo altui A vis Importtan Subsemnaţii avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că ou începere tir ta Si Octombrie curent, vom redets-chitte fontul local ,,Continental MMar“ anexa Hotelului Continental ca THA-VEH1VA de unde consnraaţiunile se vor servi şi în afară. IV lingă vinurile intligene a venit şl un mare depozit de vinuri tulreine. AM A AC Alt M nMSCi şi delicioase sunt la dispoziţia onor. Public la orl-ce timp. De asemenea se va servi Here indigena in butelie precum şi bere importantă din Aiiinchen şl din Engtitera (Porter Itier). Cu deosebită stimă TEInn IC MM 4- BEMtTSCMM Antreprenorii Marelui Hotel Sit. 114 Continental. Mare DepoQ de Lemne cu Stinjenu şi Tăete duse la domiciliu în condiţiun! avanfagioase, Ver, Tufa ti, ele, calitate bună, etntărire exacta. Comenzile se pot adresa Strada Filantropiei, No. 6 la B-nii POS3Z9-VICM TBEOBOBUsi V-ia, Dr. MEDENLSOHN de Ia Facultatea din Paris Special pentru boale de Femei si de Copii sit. 22 Gonsultaţiunl de la 2 — Ap. m. 45, Struda Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de hUerne) Intrare al prin Calea Victoriei AN. Doctor Besnoa Medic la spitalul de copil Special în hoaţe de copţi Str. Popa S6re, No. 24 sit. 87 A V I 8 In curînd se va deschide A1 oul local de BERĂRIE şi REmTAUR AHT „BRISTOL” Str. Academiei, JVo. •% întreprinderea d-lor F. Stlefler ASickha Acest local va fl unic în felul sătt ca ELEGANŢA şi ARANJAMENT CoiiNumaţlnnile vor couata din NilCABI CALDE *I RECI BERE INDIGENA Vinuri indigene şi Streine Mina din cete mal cunoscute or-ehentre din Ticna «tub conducerea renumitului Capelmaistru • l'tt I-ETS HA IţEMM» va concerta in flecare «teară. — INTRAREA LIRERA - Velocipede „CRESCENT" CHICAGO I-a marcă americani Model 1898, neîntrecut îa soli-iditate, elegantă şi ruliment, preţul lei 375. Nu cumpăraţi biciclete pînă cînd nu aţi văzut, marca americană «CRESCENT». Sit. 98 Crescent fără lanţ. Ideal al unei biciclete. Deposit general: COMPANIA AMERICANA fiule varii KlinabHa Casa Grand Hotel da Boalevarâ BUCUREŞTI. ^ItllHpnt în Şt*'11!.0' 86 oferă a medita elevi OlUUClIl (jjn orl-ce şcoală numai în schimbul menagiulul. Adresa : A. Popescu, Strada Radu Vodă, fi. MJNIT. AMEMM. Or. BAUBER8ER &3, Calea AMoşilor, 53 S. 16 Consulta ţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8—10 a. m. NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier din prima fabrică N. CEVA RID 4 A Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt *tot la cinai» (tout â l’egout) precum şi sin-gurile admise la eanalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit acsea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile diu preţul corent pentru provincie sunt înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimete franco ia cerere SCHNEIDER & GRtÎNENFELDER Degoeitarl generali Sil. 27 Bucureşti, Str. St. Vineri No. 12 B IU BOUL DE PLASARE „EXPRES" Strada Cimpineanu, No. 10, Bucureşti Oferă şi plasează : Menagere, Bone, Guvernante, Chelneri şi Bucătărese. Agentura de Artişti Sit. 115 n. iiî-noi>o 0 cas® nouă cu sub-sol, Str IIB VIBZdl O Plantelor No. 76. lingă bulevardul Pake, tramway electric, compusă din 6 camere şi dependinţe, chirie anuală 1500 Lei. fără nici o sarcină. Sit. 9 A se adresa Jean OUeniceann, Strada Traian No. 52. PENTRU A VA PARTEA SANATATEA Purtaţi numai LINGERIA FRANCEZA DE VATA DE TURBA a D-ruluI RASUREL CĂMĂŞI, FLANELE, PANTALONI şi CIORAPI. Simit aiagnrele cari 3V(J INTRA LA SPALAT, nu PAMI ESC, absoarbe şl evaporează transpiraţia, foarte călduroase, deci cele NAI KIIENL E. Recomandat de toate somităţile medicale contra rftcelei, dnierllor renmatisuiale, pneumonia, bronşita, etc DEPOZITUL GENERAL pentru BUCUREŞTI Şl TOATÂ ŢARA LA MAGAZINUL „AU PETIT PARISIEN* IfllMGEAiAOUATE deToURBE du Coclea rî^AS UFţEI VETEMENTSorDESSOUS HYBICTIOUES Calea Victoriei, 93 (tn faţa Palatului) MMepozife in provincie t Iaşi: G. Karakaeh S-ccesor, Craiova : S. Beuvenisti (Baz. Oltenia), Ghermann F. Lazăr, S. Lazăr Benvenisti, Galaţi : «La sieaua albastră», Mag. cu încălţăminte, Brăila : Fraţii G. Per.'ea, Pic şti : Cons'aiitinescu & Bucarescu (La Curcubefl), Btt-său : Fraţii Stoi<-escu, Focşani: Jacob K. Hangik Succesor, Bacău : M. Ilerscheubein fils, Piatra-Neamţ: I. Apotheker, Botoşani: Abr. Mohnblatt, liîrlad : W. B. Sanft (La Luna), Tecuci : Fraţii lbraileanu, Constanţa : I. & I. Lascaridis, Călăraşi: Dimitrie Iliescu, Giurgiu : Luca Lucatos, T.-Măgurele: Gherasim Lucatos, Caracal: Teodor Vasilescu, K.-Vîlcea: 1. Zu-rescu, Cimpu-Lung: Nae Aronescu, Tîrgovişte : Vasile Mihăilescu, Turnu-Severin: Abr. I. Aladgein, Huşi: I. Herşcovicl. sr catalogul h.i ktrat se tkimiteoratiih ni fka.mo. II R EUGENIU BEHLES Representant şi depositar al fabricel TU, FMjOTMEBB, Vassen (Germania) 1 şi 3 — Strada Itlbescu-Todă — 1 şl 3 Cel mal mare deposit de tot felul de Maşini şi Unelte Agricole şi Industriale De o Soliditate şi Perfecţiune neîntrecută Recomandă pentru sesonul corent I nnnmnkîlo mod«perfecţionat cu feir-J LOCOmODllG 1„IX mărit, cu şi filrft a-[ parat de urs pae de fi, 8, 10,12, 14 şi lfi cal' putere. I U.-î TRANSPORTABILE pe postament de 1 ««Un lemn şi de fier, simple, duble, triple I si quadruple, din cele mul renumite fabrici | de 36, 42 şi 48 ţol uri. Piotro Ho Mfidrci FRANCEZE, I-a calitate, , rieire tic IVIUdld din Lafertă-aous Jouarre din renumita fabrică Grande Socieltî Menii-bre MMupely 4‘ Co., compuse din maxi-I mutn 4—5 bucăţi întregi. fără piept. Toate mărimile. > Batoze de porumb ale şi cu aburi, cu EIjETATOMI ultimul] sistem perfecţionat. Curele de Transmisiune ple şi duble, şi toate lăţimile. Pluguri, Grape şi orl-ce alte WJXEMtTE) AGMIMCOMjE. Garanţie absolută pentrn material solid şi buna funcţionare Condifiuni de vtneare avantagioase. : " www.dacoromanica.ro 4 EPOCA BULETIN ATMOSFERIC Miezul nopţii..........................+90 7 ore dimineaţa....................+110 AmiazI............................... 422° înălţimea barometrică..........764 m/m. Starea cerului......................frumos Barometrul este................în scădere Eil, timpul nouros şi cu puţin vfiut pană seara. Noaptea senin şi rece. Temperatura s’a coborlt simţitor pretutindeni In ţară, mal ales In Moldova unde la Vasluifl termometrul s’a coborlt la 2 grade. In Muntenia mult mal cald. Căldura cea mal mare erl a fost de 2tî grade la T.-Măgurele, Caracal, T.-Severin şi B ia de Aramă. B irometrul a scăzut Duţîn In toată ţara. La B căti a fost ceaţă. A tăzî timp liniştit şi cerul senin. COŞNITA PIEŢEI Joi, 24 Septembre 1808, Făinea. • ... 2o F.sole • • • 20 Jimbla • • • • 25 Mazere • • • 40 Franzela. • • • 30 Cartofi chif. • 15 Carne de vacă . 70 Cartofi noul • 10 Sea. • • ■ - - 100 Linte • • • • 25 Carne de porc 90-100 Spanac • ■ • 30 Untura • • • • 120 Conopide • • 30-40 0-inza. • • • • 120 Ardei .... 30°/. Crapu. • • • • 40-50 Pătlăgele • • 150»/, Cega - • • - 120-200 Fasole verde. 60 Şalău • • ... 50 Ceapa . • • • 15 Nisetru • ... 160 Malal lux • • 25 Morunu • ... 200 Pere • • • • 40-50-60 Raci • • • ■ • 500-7»/. Mere • • « • 20-30 Ouă • • • • • 420».'o Prune • • • 25-35 Unt topit • • - 300 Struguri. • • 80-100 Unt proaspăt • 250 Gutui .... 40 Brânză de vacă — Lămâi. • • • 10 Brânză Telemea 100 Portocale • • 20 Smântână • • • 150 Rodii • • • • — p m i MERSUL TRENURILOR Plecare» din gara de Nord Sosirea fn G*r» de Nord N«m.U SupanJlor Dini Numele SUtlonUor Di in. PaclokJt-O.-Luog • > «10 .... 0" Olulnlţa BalgfDy • • • 6^ : C-tlnopol-Oonstanţa • 6»» Pltefttl-PariM • • • • 7«» 1) ndapesta-Tltu. . Ploeftl-I^I 7»a Leroberg.pioeţtl • • • «« Tltu-Bmîrda 7» Ungbenl-Ploeţtl • • . 70* Ploeţtl-Brsţov • • • 7«i Pnoloaaa-O.-Lncg . • • 10» Comana-8m!rda • • • 80n Căllraţ(I.31obosl». • . 10** PlocftI’Vlena • • • • uwîrd»-Gomana • • • 10" Piteşt’-Londra .... 11>» ») Teouoi-Ploeşll • • • • 10" pio.fti a»i»ţi • • • • Il« C-tlnopol-Oonstanţa • n" seara Budapesta Ploeetl • 11" Ploeştl-Brafov • • • • 3>» Ciululţa-Oonstanţa • • 3“ seara Constanţa O-tlnopol • tu «) Brafov-Ploeftl • • • • 1201 Ciulnlţaîrilobozla. • • 6>o ConstanU-Ciulniţa • • 18“ Ploefl-Budapesta • • 5" Londra-PiteftI. • • • 4» 1) Piteftl-PirU R“ Galaţl-PloeiH .... 5" Comana.Giurviu . • • C0° Vîroiorova-Tltu • • • 744 PIoeftI'GalaţI • • • • Bmîrda-Oomana • • • 7- Tittt-O. Lung • • . . Braţor PloeţU. . . . 8>» Ploef tl'Ungbenl • • • 91» Vlena-Floeatl • • • . »!• PloeitMrfmberg. • • 10“ Constanta Olnlnlţa • • 944 Ploef t! Galaţi • • • • 11“ Iaţl-Ploeftl 10*o Constanţa-O-tlnopol • TOi 4) Parls-Tltn ...... 6" «) Tltu-Bnaapesta • • » H4C O-Lnng-TItu. .... 10" Tr. ■) olrfiul* Luul,*) Sîmb., *) Joi, ‘) Sîmb,,J) Joi,«) S!mb. BANCA AGRICOLA 24 Septembrie 1808 SUCURSALA BRALLA Grtne Anvert, mal sus. » PonsOct.fr. 21.80 » » N.Sep. » 21 70 » Amsterd. fl. 176 Secară 133 Porumb Londra ferm Ooăe > nul ferm. Ore » mal ferm. AMERICA /New York) Griu 72 Porumb 36’/» >» Dec. 68'/. » 34’/, > Maiu 60 V» BRĂILA Oriu scadent k. pe ht. 73—75 Lei 9 —9'/« > mijlocia > » » 76-77 » 9’/* —101/» » fin » » » 78—82 10'/j-12-13 Secară » » » 68-74 » 7 -7 */, Porumb » » » 75-79 » 6 -63/« » roş » » » 78-81 » 7’/.—8 Ore » » » 58 -68*/» » 5 - 61/» Răpită col. nu exis. R. sălbatică H. L. 4—7l/* Ovăe căutat »/o k. 8.75/9.25. alb 950/1000 Londra inactiv Hamburg susţinute Pesto Oct. fl. 9.15 > Mart. » 9.06 » » » 7.67 » » » 4.61 » » » 5.77 BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 24 Septembre 5°/oRenta p. — 5»/0 » am. 1881 101’/* 5°/0 » » 1892 101’/, 5°/o » » 1893 101'/, 5°/0 » » 1894 100'/. 4'/* » » 1889 91«/« 50/0 » » 90-94 92 4°/0 > » 1896 92*|» 4o/a , . 1898. 93'/, Convertite rurale — Casa pensiunilor — 5o/oObI.c.B. 1883 100 5°/0 » » » 1890 100'/, 41/, » » » 1895 98'/, 5»/o Fonc. rur.. • 995/s l-o/o » » . . 92','4 5»/„ » urb.Buc. 97'/, 5°/o » » Iaşi 93'/, Banca Naţion. . 2480 » Agricolă 368 » României. — » de scont. 345 Dac. Rom. • • • 460 Naţionala . • • • 519 Patria..........130 Construcţii . • • 120 Basalt artificial. 400 Letea.............— Furnituri militare— Tramw. noO. . . 1200 Baia Centrala . — Napoleonul. • 20.05 Marka .... 24.70 Lira otomană • 22.80 Florinul - • • 2.10'/, Rubla de hirtie 2.70 Tipografia HSLIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi ou preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. riiaşe smălţaâ pajiştea, şi spre a le trece, Mihail luă pe Chiva în braţe. In curînd deterâ de luminiş şi ajunseră la schitul Ciribu pe marginea gîrlel ŞerbenT; călugări bătriul locuiau într'însa ca şi în toată singurătatea. Doi dintre dinşil, şezind lingă biserică, lucraQ nişte unelte de lemn, pe care le viudeaU călătorilor ; binecuviutară pe cel sosiţi şi Mihail se descoperi cu sfială, iar unul din călugări, izbit de trăsurile feţei sale, îl întrebă cum 11 chiamă : — Mihail, răspunse prinţul. — Mihail.' nume de bună vestire, urmă călugărul. îngerii să te păzească, fiule. Asta, e negreşit logodnica la ? Chiva se roşi şi plecă ochii. — Mal mult de cit aceasta, părinte, e soţia mea. — Să dea D-zefi, ca iubirea şi fericirea voastră să ţie cit veţi trăi. CSud călugrrul rosti cuvintele de mal sus ţiganca ’sl întoarse ochii către dîusul, umezi de recunoştinţă şi mulţumire. Porniră din noU. Drumul se făcea din ce în ce mal greO, pedicile sporeau. Ajunseră la Piciorul Sihastrului şi Începură să ocolească pî-riul argiuttu care curma strimta vale a Docliiel. La cîţl-va paşi de acolo, era ciudatul monument păstrat destul de bine după cum tradi-ţiunea ni-1 Înfăţişează. O mulţime de vulturi zburaQ neîncetat pe d’asupra stincilor. Mihail luă puşca din mîinile lui George şi culcă unul la picioarele sale. Cel-l’alţl fugiră îndată scoţînd ţipete înfiorătoare. — Ce al făcut ? zise Chiva, galbenă de tot, al vărsat sînge aici, înaintea ZinelV Ce tristă prevestire. Porunceşte oameniler şi lui uuchiU să se depărteze, căci numai noi trebue să ne apropiem de Dochia. Uită-te la ea, şi spuue-ml dacă nu-ţl se pare minunată? In fundul unei văgăuni întunecoase se vedea un bolovan de piatră închipuind minunat de bine pe o femee, In toată întregimea el. Faţa şi părul II eraO aidoma. Alţi bolovani, împrăştiaţi ici şi colo, învederau în destul chipul oilor, d’asupra cărora sfetea un vultur cu aripile intinse ce părea că ar fi vrut să zboare. — Povestea pare că-I adevărată, zise principele. E o adevărata minune ? — Să mergem înainte, Mihaile, urmă Chiva, şi aduţl aminte că Dochia pedepseşte pe călcătorul de jurămînt. Mama, care are darul să spue viitorul, mi-a spus că cel cu gînd viclean nu trebue să se apropie de Dochia, căci, mal curînd sad mal tirziă, răzbunarea el îl va ajunge şi încă o răzbunare groaznică. Urmară cîte-va momente de tăcere, după care Chiva continuă : — Mal este încă o proorocire, foarte veche, asupra Dochiel. Se zice că steiul acesta de piatră, se va nărui cînd cel mal mlndru copil al Moldovei va muri părăsit şi nenorocit, după ce-şl va fi trădat credinţa sa. Amîndoul se înfiorară de o groază neînţeleasă Chiva, mal ales, tremura ca o frunză auzind ţipătul vulturilor cari se învîrteaQ mereil pe d’asupra călătorilor noştri. — Mihaile, Mihaile, zise ea înfricoşată, de ce al ucis această pasăre ? — Iubita mea, adause cu patimă principele, depărtează temerile acestea. Ce pot proorocirile asupra viitorului nostru, Inceta-vom vre-odală să ne iubim ? Mă vel iubi oare d’apururea? Dacă n’am fost întîia ta iu- bire fi-voiO oare cea de pe urmă. îmi vel jura tu că mort, dus, necredincios, tot a mea vel fi, aici unde minciuna 'şl primeşte pedeapsa ? — Iţi jur, iubite Mihail, urmă cu hotărire Chiva,’ţl jur că, mort, dus, necredincios, cu aproape ori departe, tu vel fi stăpînul vieţel mele. — Şi efl( iubita mea, adause Mihail, ’ţl jur să te iubesc pururea cu aceeaşi patimă, jur că’ţl voia face fericirea şi că nici o mlhnirenu ’ţl va veni de la această legătură. Mă supun răsbunărel Dochiel, urmă el, inchinîndu-se, de mă voia abate de la jurăraînlul pe care '1 fac. Te mal temi acum de ceva ? — De nimic, strigă ea arunclndu-i-se de gil. Eşti al meO, ce pot oare să mal cer? — Atunci, să ne întoarcem la Schit, acole vom fi găzduiţi. — Tu dar e0 ? — Cine ar cimoaşţe pe păgîna sub acest vest-mînt muntenesc ? Şi nu le-am spus că eşti fe meiu mea. — Te-am rugat, Mihaile, să nu mal rosteşti acest cuvînt, el îmi aminteşte ceea-ce ne desparte şi ne va despărţi tot-d’auna. — Copila ce eşti! Crezi că ar mal putea să ne despartă? Se întoarseră pe drumul pe care veniseră. De şi tîrzia, cînd ajunseră la mînăstire, totuşi li se deschise poarta, fără ca să fie întrebaţi de nume. Chiva se ascundea după Mihail care mergea înainle Intrînd în arhondărie ’şl scoase pălăria şi se găsi faţă în faţă cu părintele Va-sile şi cu călugărul care’l văzuse de dimineaţă. La vederea lor, Mihail fără voia lui, făcu uu pas îndărăt. Părintele Vasile se sculă in sus, mirîndu-se ile neaşteptata înfăţişare a nepotului săfi. (Va urma). — Sfârşitul Părţei 1 — Societate Romînă de Asigurări Generale BBAILA Capital Social, M 8,000,000 deplin vărsaţi CONSUIUI DE ADMINISTRAŢIE 2 41. Marghiloman, fost ministru, deputat, mare proprietar. BuoareştI. t'acti* Auamnilu, Deputat, mare proprietar, Teouoi*. Annhu, Preşedintele Camerei de Gomercifl din Bueuresoî, mare industriaş. BacureştL M. Blank, Şeful casei «Marmoroscb Blau* 8 Oo. eto. Bucureşti. omandorMl Mareo Beivo, Directoregenerai al societăţii «Aaiouraxlonl Generali*. Trieste. Veneţia. F. iarneTall, mare armator, şl exportator, Brăila. ensianilu 6. Codaş, Deputat, Advocat, BriUa. «loltr firfllug, Oonaul German, exportator. Brăila taarleu Gtrtanuer, Dirigintele ramurel de DIRECT Director, V. A8COI.I. transport UBoo-.Astonraslonl Generall.Trieata Ermano Gentilii, Dlreotoral General al Primei Sooiettţl anatrlaoe de Asigurări Generale oontra Accidentelor, eto., eto. din Vlena. Viitori» B. Sf emil, Şefal Oaselor L. Mcndl Oo. fl FrateUI B. Hendl. Brilla. Colonel G. Bnenevan, fost preşedinte al Camerei depatatllor, mare propr., BoeaoT. Kdinund» Hlcbettt, Director al Boolet, .Asslonrasionl General», Trleat. D. G. Ko.ettl, Preşedinte e Consiliului de Admlnlatraţlnne al Creditului Funciar Urban, eto. laţi. Tli. ŞIWAneeon, Director la Banca National» a Rom in lei eto BnonrefU. Fitil fppe WelM, Director la Pester Unga-rlache, Comercial Bi-nk eto. Bndapest. Zamfir Zamflreaeu, mare propr., Brilla. TUtfEA flei-director, D. Gvr*covi*i. 9,GrErVEIt.A.'LA‘,i asigură în contra daunelor de: INCENDIU O R IN D IN Ă TRANSPORT p« uscat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Vietel, în toate combinaţiunile de Cos de moarte, Zestre, Rente Viagere, în eondiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase. N.B. —Toate cererile de informaţiunl a se îndrepta Direcţiunei in Brăila ! Representaţiel Generale din Bucureşti, str. Smărdan No. 2 eatt sucursalelor I diu toată ţara. HI Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»)? — Nu mă tem de nimic, miine vom pleca. Ce călătorie plăcută! Voia merge lingă tine, te-ol lua in braţe, căci vezi tu Chivo, nu voia să primeşti nimic de aiurea, ci totul de la mine, uite, ’ml-ar părea răa, şi de scuteala oboselel ce ’ţl ar face Dochia. — Iubitul ineO Mihail, să dea Dumuezea ca numai această gelosie să fie suferinţa inimii mele! Dar trecutul, acest Înfricoşat trecnt totdeauna în picioare ca o iasmâ intre noi! O ! de ce ’ţi al părăsit ţara ? Pentru ce n’am cules efi întiiele tale bătăi de inimă! O, dar nu te teme, căci nimic nu va putea micşora credinţa şi iubirea mea. Şi apoi tu mă iubeşti cu atîta sfinţenie ! A doua zi îu revărsatul zorilor cel de acolo porniră la drum. Chiva călare pe Dochia ; Mihail, lingă dînsa, arnăuţil pe urmă, iar Petra-che mergea înainte, în loc de călăuză. Se îndreptară spre muntele Pionului. Principele nu se mal sătura să admire fru museţea locurilor. La poalele unei slincl, pe lingă care spumega un izvor, Chiva oprindu-se în loc, zise lui Mihail, urătînd cu mina : — Vezi colo în fundul prăpastiel, grămezile de bolovani de cremene şi a căror forme abia se deosibesc ? El bine, acesta-I scopul călătoriei noastre, aeeasta-I Dochia. Am putea scoborî pe Peatra detunată sau pe Peatra Sihastrului, dar valea e prea repede şi apoi nu am putea vedea frumoasele cărări pe unde am să te duc. Ocoliră muntele şi îndată ajunseră la un schit de călugăriţe, aşezat în locul cel mal pitoresc şi cel mal sălbatic. Apoi, intrară într’o pădure Întunecoasă, în care abia se zărea poteca, turmele numai ’şl lăsaseră urma trecerii lor ; pî- e'Ol'l'A ZIARULUI 4JOMTENA DASCII 22 CHIVA ŢIGANCA 9 Adesea, lulnd cobza, cînta trecutul Moldovei povestea isbîndele vitejilor săi, exalta acel viitor ce răsărea în curagiul, în caracterul principelui, făcea să treacă într’însul acea ardoare de care se simţea coprins, şi răpit prin vocea-! divină, el ar fi făcut minuni. Zinca se ferea d’a da ochi cu fiica sa. Vasile fugise în păduri. Pelrache păzea la uşă ; nimie dar nu turbura acest delir, neîncetat, neîndoit şi merefi renăsetnd. — Chivo, zise într’o zi Mihail, aşi voi să mergem împreună să vedem stincile Dochiel, ce zicî? — Să mergem, Mihail, dar trebue să’ţl spui că al să întîmpinl ceva, adaose ea surîzînd. — Ce ? Primejdia nu poate să fie prea mare, şi chiar dar li, voia tnfruuta-o. — Tu cuuoştl povestea Dochiel, totuşi tu nu ştii că Dochia moartă, pururea este de faţă, că cel-ee se iubesc, apropiindu-se de dînsa, trebue să facă un jurărnint Înfricoşat, şi dacă jurămln-tul e călcat. Ziua ’şl râsbună într’uu chip grozav. — Nu pot să jur Dochiel mal mult de ceea ce ţi-am jurat ţie, draga mea! — Aşa, dar eh uu 'ml voiâ răsbuna, pe cită vreme ea... SOCIETATEA pe acţiuni PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale r Lacrima’ de Prune • T«sicîi «le Goleşti * (Mă-rm de CotnerciU este depusă la Tribunalul Argeş) n Ţuica este fabricată din prune; singură ne* vătămătoare snnătăţei; cel mal bun apetlssaut. Nu trebciie să. lipsească, din nici o casă. Mart» Depozit îa «tw» Golegti Cert riIr ficMfcu rn firss *tm «e adrcetrac la ( IOV H. MtÂUlhKSCV, — ri'*?"* —I^»1111 "« I .........III mmmm■»—«—-■ M Bucureşti, Tipografia «HELIĂDE». Clemenţei No. 3. Representant general 33. C O U R ANŢ Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent la Bucureşti ai Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Complrim orî-ce cantitate de ţine ţi vagonete nsate, ou preţuri convenabile I^I - Exemplare io.ooo. STEEL CASE DE BANI EnglezescI Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargerel din Fabrica I*hiips ăt S-soi* Mirmmgliain DEP0SIT LA rar WALTER T. FRANKISH Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILIAM FOSTE , & Co.L-td. Lincolin BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Sil. 25 MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESC1 Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că tn acest Magasin se vlnd tdte articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut RARE REDUCERE DE PREŢURI şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: ZeflrurI, Tonlurl, Bazarine, Lalnaglnrl, foarte eftlne Grenadine CUPOANE de diferite mătăsări! şi Lainagiuri se vlnd cu 50 */0 Rabat (l/* preţ) CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune ac ia hei 3,SO tn etttee Cel mai mare asortiment de Lainagiuri şi Măl&sării, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc. BAYOANJE SPECIAUE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest M >gasin se poale procura TrusourI gata pentru mirese de la Lei 150 pînă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. Sit 19 ■IC Fabrica E. LESSEL Depozitul oel mal important fi cel maY bine asortat în toate dimensiunile oorente fi opeciale. Lemne de construcţie { Duşumele uscate de molift {iaspd“ UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pînă ia 30. Ciment portland din Braşov LEMNE