SERIA n.—ANUL IV, No. 874-267. Ediţia a , treia I.JOUI, 24 SEPTEMBRE 1898 NDMĂRUL^IO BANI A B OAAJtK YT EI. K In ţară., pe an . . . . 20 lei „ streină,tate . TV7'40 „ MANUSCRISELE NU SE tNAPOIAZÂ REDACŢIA I*. I - STRADA CLEMENŢEI - No. S 1 1 m O i s ^■l irt 1 ■ V m A 1 J STURDZA ŞI MPMÂRUL 10 BANI AXiixcnmiEE Pagina 111-a, linia 30 baol 99 1^*^? 99 99 «SERlIUNi fi RECLAME, linia earp 8, 2 W A nfUMISTDAŢIA Ko* 3 — STRADA CLEMENŢI*! —.Jfok. t. DREYFUS Sturdza şi Dreyfus In multe privinţe afacerea Star* tiza, de la noi, sft aseamănă cu afacerea Dreyfus, din Franţa. £xl«tă, totuşi, o deosebire.4 Partizanii lui Drejiu* u'an găsit tncă so'.nţinnea ini Sturdza pentru limpezirea afacere!. Argumentul salvator al Iul .Sturdza e acesta : «Ziceţi că slut un spion tu ser* viciul guvernului anstro-nngar. EI bine, Iată că stăpluil mei declară că nn stut spion». Vă tnchlpnlţi efectul ce l’ar face, tu Franţa, declaraţia lui Schwarzkoppeu cum că Dreyfus e nevinovat; fiind că el declară că nu fa servit de Drey-fus ca de nu spion ? In Franţa, partizanii lui Dreyfus au avut mai multă pudoare. Iar guvernul german a avut mal mult tact de ctt guvernul din Bu-da-Pesta, care se tnşală asupra cred tuiul de care se bucură la Romluia ctnd se amestecă In a-faceri ie noastre Interne. 91al ales ctnd el a lăsat, şase luni, să se spue că actul era fabricat de noi tu Romtula, ctnd apoi a scornit minciuna cu persoana «sare nu e strict legată,» el n'are nicl-o autoritate spre a'şl spuue cu-vtntuf. Sperăm că el va pricepe aceasta, dacă Sturdza lusu-şl uu-ţi dă seamă ctt discredit tl adaogă pro-tecţlunea ce-I oferă amicii săi diu Buda-Pesta. SUBVENŢIA Faptul criminal al ignobilului spion, acela de a fi suprimat ajutorul datorit de tară bisericel Sfîntulul Neculal din Braşov, se explică prin următoarele două particularităţi cari afl avut loc mult mal înainte. Şi anume: 1) Sturdza încă de la 1894, în discursul de la OrfeO, denunţa pe părintele Voina, preşedintele Eforiei scalelor aparţinînd bisericel Sf. Neculal, că ia regulat în fiecare an o subvenţie de 58.000 lei pe an. Denunţind pe primul efor Voina, denunţa şcoalele din Braşov, atrăgea a-tenţia Ungurilor asupra subvenţiei. Ignobilul, in gazeta s&Voinţa, pentru a se apăra, zice: «i. Sturdza n’a citat nici «o sumă dată pe seama şcoalelor safl «bisericilor de dincolo». Neruşinat neadevăr. Cind spionul indica pe părintele Voina, protopopul, prin urmare superiorul bisericel de la Braşov şi preşedintele Eforiei şeoale-lor de acolo, că ia în fie-care an ci te o sumă de 58.000 lei, oare, prin aceasta, nu indica şcoalele şi bisericile de acolo ? Cine poate să creadă că guvernul conservator servea, personal, părintelui Voina, o pensie anuală de 58 000 ? A putut guvernul unguresc să nu înţeleagă imediat ce destinaţie aveau acel 58 000 lei luaţi regulat în fie-care an ? Prin* urmare, însăşi Voinţa înţelege infamia comisă de Sturdza la OrfeO şi, voind sâ’l apere, mal răfl îl afundă. 2) Sturdza, consecinţe naturel sale mici şi vindicative, cum ajunge prim-ministru, refuză de a mal servi ajutorul, punind ca condiţie schimbarea Intregel Eforiei a şcoalelor, începind cu părintele Voina. La din contră, ignobilul adaugă că suprimă subvenţia. Acest fapt necalificabil a fost stabilit de Tribuna, acum cîte va luni. Tribuna Poporului din Arad, organul spionului, vine astă zi şi îl confirmă. Articolul este trimes* din Bucureşti, zice redacţia, de la un om tot-d’auna bine informat, adică de la Sturdza şi anluragiul sSfl. Ia să vedeţi, cititori, cum Sturdza ex-plică de ce: El a comunicat guvernului unguresc o notă afirmativă tn chesti t subvenţiei, iudicind şi «urna, de ce a suprimat trimeterea subvenţiei direct către Eforia şcoalelor diu Braşov şi de ce a cerut ca* condiţie retragerea Intre-gel Eforii care fusese înainte de venirea sa la putere. *După ce 8’a stabilit, zice omul tot dea-una bine informat,—bunele relaţii intre cabinetul din Bucureşti şi ce1 din Viena (a-«decă după ce Sturdza a făcut cunoscutele «scuzj de la laşi) aceste ajutoare nu mal * putea# fi distribuite de cit prin oameni «cari se bucurau şi de încrederea guver* «nelor-aust1 o-magntare.» V’aţI lămurit? Va să zică, bunele relaţii între Sturdza şi Banfly s’aO stabilit pe spetele romîni-lor din Ardeal şi pe socoteala subvenţiei şcoalelor din Braşov, subvenţie care urma a trece prin mîna unor «oameni cari să se bucure de încrederea guvernului de la Pesta». O mărturisire mal neruşinată este cu neputinţă. la să ne oprim puţin asupra acestor rîndurl. Nu fie cu supărare, Sturdza minte cind spune că relaţii bune a’a# stabilit Intre cabinetul din Bucureşti şi cel din Viena, cu venirea sa la guvern. Minte ca un netrebnic. Relaţiile dintre ambele cabinete afl fost tot-d’a una excelente, în tot timpul guvernifiul conservator. Relaţiile erafl rele între Sturdza şi partidul liberal de o parte, şi guvernul şi naţia maghiară de altă parte. Şi nu erafl numai rele, erafl detestabile. Sturdza ridicase în ţară steagul anti-ungurismulul. Sturdza soma guvernul conservator ca să intervină oficial în favoarea Romlnilor din Ardeal. Cînd Sturdza este chemat la guvern, acele relaţii sunt rele de tot. Ele nu devin bune declt după ce la Iaşi face scuze publice şi după ce ia angajamente, faţă cu cabinetul de la Pesta, de a înăduşi mişcarea naţională a Romlnilor din Ungaria. Intre acele angajamente, astăzi vedem că figura şi încetarea de a se trimite direct şcoalelor din Braşov subvenţia obicnuită, suspendarea el, cel mult trimiterea el prin org mele oficiale ale guvernului unguresc ! Cuvintele: «după ce s’afl stabilit b i-nele relaţii între cabinetul din Bucureşti şi cel din Viena»,—înseamnă după ce Sturdza a făcut tîrgul cu Ungurii în chestia naţională, vînzînd interesele fraţilor săi. Da, este adevărat că, venind la putere, Sturdza, din rel —personal lui şi partidului, iar nu ţărel — relaţiile afl devenit bune. Insă cu ce preţ ? S ur-dza are neruşinarea să o mărturisească Intre altele, cu preţul «ca ajutoarele «(subvenţia), să fie distribuite prin oa-«menl cari să se bucure de încrederea (guvernelor (adică şi a guvernului «de la Pesta).» Lumina se face şi în chestia supri-mărel subvenţiei. * Va să zică, spionului, de la început, din cele întîl zile ale guvernului săfl, i s’a impus ca condiţie de ertare — ca să înceteze să mal servească guvernul romîn, subvenţia, pe care să o dea în mîinl oficiale ungureşti !... Şi era natural ca Ungurii să’I ceară această mişelie. In oposi’ţie, ignobilul denunţase la O.fefl plata acestei subvenţii, ca o nelegiuire.— Venind la guvern, era obligat să fie consecuent şi să o suprime. Dar staţi, că nu am isprăvit cu infamiile in lividului Sturdza. Gazda sa din Ardeal crede de ne-voe să explice pentru ce a refuzat de a da subvenţia actualilor efori al şcoalelor din Braşov, safl mal drept, pentiu ce a căutat acest pretext ca să suprime ajutorul. Sturdza simte nevoie să explice pentru C9 Wlassics şi leszenszky afl intervenit în chestia subvenţiei, a meninţînd cu închiderea şcoalelor. Iată răspunsul: «guvernul maghiar «a intervenit numai după ce un guvern «al Rominiel (guvernul lui Sturdza) n’a «mal voit să distribue ajutoare prin «mijlocirea unor oameni pe cari nu Ct «socoteşte vrednici de încrederea Romî-«nilor /» Cu alte cuvinte : Mitropolitul Roman, Protopopul Voina şi întreg comitetu’ şcolar bisericesc din Braşov, nu sunt vrednici de Încrederea Romînilor 1 A căror Romînl ? A lui Sturdza şi a celor de teapa şi trampa lui ? Slurdza, dînd premii de romînism, Sturdza-trădătorul, calificînd de vrednici safl nevrednici pe Romînil de dincolo în numele... romînismulul!... Este o curată batjocură. Dar, observaţi uu lucru foarte caracteristic. După rlndurile de mal sus, guvernul maghiar este arătat ca un guvern care apără romlnismul cu toată vigoarea, care este o sentinelă neadormită contra Romînilor nevrednici!... îndată ce Sturdza i a comunicat că în capul bisericel şi a şcoalelor din Braşov sunt romînl ’ nevrednici şi cari nu inspiră încredere romînismulul, imediat Banffy, Wlassics şi leszenszky afl zis: «A, dacă este aşa, dacă cauza ro-«mînismulul e periclitată la Braşov, din «cauza mitropolitului Roman, a pârin-«telul Voina şi a celor-l’alţl, ia si in-*lervenim imediat şi să închidem acele şcoli /» Uu singur lucru adevărat spune Sturdza în Tribuna Poporului. Şi anume că dacă din capul bisericel şi a şcoalelor din Braşov, spionul ar fi reuşit să a-lunge pe actualii efori, înlocuindu-I cu creaturi de ale sale, guvernul maghiar nu ar fi intervenit. Foarte adevărat. Sturdza putea atunci să continue a trim :te subvenţia direct, fără să fie închietat de guvernnl unguresc. Pentru ce ? Pentru cuvîntul că Slurdza s’ar fi însărcinat singur, prin creaturile sale, a îngenunchia şcoalele din B- aşov şi prin urmare ar fi fost inutilă intervenţia lui B inffy, Wlassics, Ies-zenszky. Iată în ce hal a ajuns apostolul ro-mînismulul! Mizerabilul a ajun3 ca el să designeze guvernului maghiar pe bunii romînl pentru a fi urmăriţi şi persecutaţi. Dar n’am sfîrşit cu trădătorul. IN PLINA CRISA Termenul remanlerel. — Desperarea , şi * Macheta a lui Schakespeare, spiritele se plimbă în rlnd cu oamenii vil pe scenă —ceea-ce dovedeşte că Schakespeare credea In spirite — azi arare-ori întîlnim o vedenie într’o operă literară. Gouels atribue aceasta decădere! credinţei şi sentimentului religios în masele populare. Astă zi nici credincioşii chiar nu se mal gîndesc aşa de des ca înainte la viaţa viitoare. Insă credinţa în spiiile va reînvia într’un viitor apropiat. Omenirea e prea interesată în viaţa de după moarte ca să renunţe cu desăvlrşire la dînsa şi o dată cu credinţa în viaţa de apoi, vor reînvia şi spiritele şi vedeniile. G. Hadan OFOBMAŢn Coitlneacn, T. T,aurar ţi Deia-vranrea. El tgi condiţionează acum atitudinea lor de cea a d-lui Aurelian, renunţind la stăruinţele lor pentru împăcare. In asemeni condiţiunt se prevede că la consfătuirea de diseară se vor respinge cu unanimitate propunerile de împăcare făcute de d. Stătescu. ♦ * * Prin cercurile drapeliste se agită i-deia lansării unul manifest în vederea alegerilor comunale, manifest prin care se va anunţa o luptă înverşunată in contra guvernului. Se vorbeşte, od se vor ţine o serie de întruniri publice prin mal multe oraşe principale pe tema cestiunet naţionale. Aflăm că eri s’a făcut şi s’a încredinţat d-lui Ionel Brătianu, ministru de finance ad-interim, decretul privitor la numirea d-lui Gogu Cantacueino în postul de guvernator al Băncei Naţionale. Decretul va fi supus silele a-ceste semnăturei Regelui. D. general ConstantinovicI, guvernatorul Basarabiei, e aşteptat mline dimineaţă la Sinaia, spre a fi primit în audienţă de către M. Sa Regele. D-sa va lua parte în suita Regelui spre a asista la marile manevre din Roman. Soţia Principelui Car ol de Hohenzollern, acest din urmă fratele principelui Romî-niel şi cea întîi nepoată de soră a Regelui, născînd la Postdam o fetiţă,— i s’au trimis numeroase Jelegrame de felicitare din Bucureşti şi Sinaia. Naşii micei principese vor fi Regina Belgiei şi Regele Romîniei. Azi dimineaţă s’a deschis la ministerul domeniilor o expoziţie de frnete şi struguri din produsele pepinierelor de viţă americană ale Statului. Expoziţia va fi deschisă pînă la 28 Septembrie; intrarea e gratuită. AA. LL. II. Marii Dud Boris şi Andrei Vladimirovid, precum şi AA. LL. RR. principele Alfred de Coburg şi prin-dpele Rominiei, vor pleca mtine seară sau Vineri dimineaţa la Roman ca să asiste la marile manevre ale corpului IV de armată. Avem mulţumirea să înştiinţăm pe cititorii noştri că în curînd le vom da zilnic cele mai bogate şi interesante ştiri telegrafice de la Viena şi Paris, mulţumită unui servicii! telegrafic particular al nostru. * * * 0 nouă surprisă pentru cititorii ziarului Epoca. In curînd vom publica un roman istoric contimporan, menit a fi apreciat de toate păturile noastre sociale. „Tratativele cu trădătorii" D. P. S. Aurelian, drept răspuns la telegrama ce i-au trimis Luni după amiaai drupeliştii, invitîndu l să se întoarcă de urgenţă în Capitală, a răspuns ieri prin o scrisoare adresată d-lui Em. M. Porum-baru,8punînd că nu se va putea întoarce pînă azi, Miercuri, la amiazi. In privinţa situaţiei, d. P. S. Aurelian a scris că se va supune avisului majorităţii amicilor săi, ori-care ar fi avisul lor. * * * In urma absenţei d-lui Aurelian, precum şi în urma plecării d-lui V. Lascar la R.-Sărat şi la Inoteşti, consfătuirea dra-peliştilor convocată pe aseară, a fost a-minată pe diseară. Ea se va ţine probabil la d. Em. Porumbaru. fc Spiritul general între drape-llţtî ee pronunţă categorie tu contra Împăcării sub egida ini Sturdza* Acel 5-tt drapellştl* cari de vr’o ctte-va zile lăceaâ propagandă in favoarea împăcării fie chiar sub auspiciile ini Dim. Sturdza, an Început de Ieri să se apropie de vederile d-lor Voinţa Naţională afirmă că d-nil St. Dumitrescu, C. I. Mauu, St. Codă, D. Brâ-tescu, N. Constantinescu, D. Berlescu, R. D. Preda, Al. Păunescu şi Al. Bulgaru, funcţionari superiori al poştelor şi telegrafelor ne-afi trimis o declaraţie—desminţire pe care am refuzat să o publicăm. Ziarul plastografilor minte. La redacţia ziarului nostru nu s’a primit vre o declaraţie saă desminţire semnată de d-nil citaţi mal sus. Am primit un simplu răvaş semnat «numai» de un domn St. I. CociO. Acestei scrisori nu am crezut că se cuvine să i dăm vre-o importanţă. Guvernamentalii răspîndssc cu insistenţă vestea, că Corpurile Legiuitoare vor fi convocate in sesiune extraordinară în prima jumătate a lunei Octombrie. Dacă guvernul se va convinge că nu va putea să lucreze cu actualele Camere, atunci le va dizolva, fixînd alegerile legislative cîte-va zile după alegerile comunale. Prin cercurile drapeliste se crede că aceste svonuri sunt numai un şantaj al guvernului, menit a face o presiune asupra lor ca să se împace cu Dim. Sturdza. In cazul însă, cînd guvernul,—presu-punind că ar avea decretul regal,—va disolva Corpurile Legiuitoare, drupeliştii sunt hotăriţi a răspunde la aceasta prin o campanie violentă de întruniri şi mart manifestaţii pe chestiunea trădării lui Dim. Sturdza. Iată cum s’aă alcătuit comisiile pentru concursurile de bursieri In străinătate: Bucureşti.—1) Bursa de geografie : d-nil Iorga, preşedinte ; Coculescu şi Sava Şte-f&nescu, membri. 2) Bwrea de peiehologied-nil C. Dumi- trescu Iaşi, preşedinte ; Marincscu şi Cră-ciunescu, membri. 3) Bursa de architectură : d-nil Pan-grati, preşedinte; Cerchez şi Coculescu, membri. Iaşi.— 4) Bursa de limba germană : d-nil Xenopol, preşedinte; Filipide şi Teo-hari Antonescu, membri. fi) Bursa de limba latină : d-nil Aron Densuşianu, preşedinte ; Filipide şi Burla, membri. Mirşăviile bandelor poliţieneşti întrec ori-ce limită. Comisarul poliţieuesc Ne gr eseu a avut neobrăearea să insulta şi să ameninţe pe un venerabil bătrîn d. Paraschiv Nicule-seu, din Izvor, om în vtrstă de peste 70 ani, foarte respectat şi stimat în culoarea de Verde. Veneratul bătrîn este o victimă a regimului colectivist. In 88, d. Paraschiv Ni-culescu a fost schingiuit de bandele de bătăuşi şi a avut trei coaste rupte din bătaia suferită. Mizerabilii, acum atacă şi insultă pe un venerabil bătrtn şi infirm. Protestăm din toată puterea in contra acestei infamii fără seamăn. Dacă mişeii cred că li se vor trece faţă cu oamenii bă-trini şi infirmi, se inşală. Se vor găsi alţii cari îi vor pune la locul lor. Liberalii disidenţi din Giurgiu se vor întruni Sîmbătă seara la o consfătuire, ca să decidă asupra atitudinei lor la viitoarele alegeri. Se vorbeşte că ei vor alege o delegaţie pe care o vor trimite în Capitală ca să se pună în raport cu drapeliştii şi cu fie-viştii în vederea unei mari întruniri publice, ce o vor convoca pe ziua de 3 Octombrie, la Giurgiu. Următoarele numiri şi mutări s’afl făcut în corpul didactic secundar, pe ziua de 1 Octombrie viitor: — D. Vasile Mihăilescu, profesor suplinitor de limba romînâ şi istorie (curs superior) la liceul real din Piatra N. — D. Marin Dumitrescu, profesor titular de istorie (curs inferior) la liceul Matei Basarab din Capitală, va fi transferat după cererea sa, la catedra de istorie (curs superior) de la liceul Lazfir, devenită vacantă prin retragerea la pensie a titularului, d. Angliei Dumitrescu. — D. Banu, actual profesor titular de istorie la liceul clasic din Brăila, va fi transferat la catedra de istorie (curs superior) de la liceul Matei Basarab din Capitală. — D. Matei M. Fotino, licenţiat în litere, va fi numit profesor suplinitor de istorie la liceul din Brăila. — D. Şuteu va fi numit profesor suplinitor de limba latină (curs superior) la liceul din Ploeştl. — D. Moruzi va fi numit profesor suplinitor de limba latină (curs superior) la a-celaşl liceă, In locul d-lul Manolescu, trecut la pensie. — D. Th. Vasiliu, actual profesor titular la gimnaziul Alexandru-cel-Bun din Iaşi, va fi transferat la catedra de istorie (curs superior) de la liceul naţional din acest oraş, In locul d lui Brînză, retras la pensie. — D. loan Ursu, licenţiat In Jitere, va fi numit profesor suplinitor de istorie de la gimnaziul Alexandru-cel-Bun din Iaşi. , * * * — D-na Natalia P. Cuza va fi numită di* rectoare la şcoala profesională de fete din Piatra-N. — D şoara Elena V. Brăescu va fi numită profesoară suplinitoare de limba germană la divizionara externatului secundar din Iaşi, în locul d-şoarel Waldman, demisionată. Ca începere de la 1 Septembrie, ori-cine va dori să se aboneze la ziarul „Epoca" plătind costal abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şl 2 lei SO bani pentru ju-dete, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba Novac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Gbeuadie», un volum în N° de 204 pagini elegant tipărit, cum şi Tristia, cel din urmă articol al lui Alexandru Ln-hovari. ECOURI — Pentru a merita reputaţia de băutură digestivă, o apă minerală luată la masă trebuie să aibă, ca apa de Pougues Saint L6ger, o justă proporţiune de accid carbonic, care asigură cea mal scurtă durată a liquidulul in stomac. — A apărut Venus, vals pentru piano, de d şoara R. Michalovitz. Este una din cele mal delicioase compoziţii muzicale a-părute In ultimul timp la noi. ŞTIKI JUDICIARE Afacerea Bulilea-Nlcnleeco Eri s’a înfăţişat înaintea secţiei Curţii de Casaţie recursurile d-lor maior Buhlea şi locotenent Niculescu, cari după cum se ştie, au fost retormaţl pentru greşeli grave îu contra onoa-rel ca om şi ca militar. Curtea era compusă din d. prezident Mandrea, Degrea, Liciu, Predescu, Cuculi, membrii. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror general Filitis. Recurenţii eraţi azistaţl de d-nil Mihail Cornea, Al. Djuvara şi locotenent Theodorescu. D. procuror general Filitis a ridicat incidentul de neadinisibilitatea recursului, arătind că diu dezbaterile din Cameră reiese inlenţiuuea legiuitorului de a nu fi voit să se admită recursul contra avisurilor consilielor de anchetă, cari nu sunt tribunale, ci nişte consilii de disciplină. D. Al. Djuvara a Căutat a stabili că consiliile de anchetă sunt nişte adevărate tribunale, deşi cam inchizitoriale, că recursul este admisibil de oare-ce e bazat pe o.îndoită incompetenţă, atît din cauza calităţii persoanei cit şi din cauza obiectului. D-nil maior Buhlea şi locotenent Niculescu aQ sâvlrşit fapta pentru care aQ fost reformaţi ca civili. De şi rezervişti, insă el nu Investesc calitatea de militari, de cit din momentul cînd li se inminează ordinul de concentrare. Afară de aceasta, pentru ca consiliul de reformă să fie chiemat a reforma chiar pe militari pentru o faptă prevăzută in condica penală, ar li trebuit ca acel militari să fi fost traduşi Înaintea altor instanţe, care să fi pronunţat o pedeapsă in contra lor. In cazul de faţă, consiliul de reformă s'a pronunţai asupra a doul civili — numai pe svonul că s'atl bătut la Capşa, fără ca o instanţa oare-care,—in speţă, judecătorul de ocol — să fi constatat delictul lor. Pe acest dublu motiv de incompetenţă, d. apărător conchide la admiterea recursului. După o scurtă replică a d-lul procuror general şi a d-lul Cornea, înalta Curte ainînă pronunţarea pentru Luni. Ultimatul puterilor şi chestia cretana Viena, 22 Septembrie. — Se anunţă din Petersburg Corespondenţii Politice că în-nainte de a pleca din Livadia, Ţarul a dat ordin ambasadorului rus la Constan-tinopol de a semna ultimatul celor patru puteri. Probabil că ultimatul va fi remis imediat lui Tewflk paşa. ŞTIRI MĂRUNTE * Ieri s’a ţinut, la ministerul de interne, următoarele două licitaţii: Pentru iluminatul cu electricitate al penitenciarului din Doftana, prevăzut In cae-tul de sarcini cu 40,000 lei; aQ concurat Allgemeine Elektricilaets Gesellschaft oferind 54,260 lei, Schuckert et Comp. oferind 51,211 lei 06 bani, Helios-Mehedinţeanu referind 104,543 lei, Lahmeyer oferind 48,000 lei şi Hussar et Comp. (Kummer din Dresda) oferind 39,764 lei 60 bani. Pentru Încălzitul penitenciarului Doftana, prevăzut In caetul de sarcini cu 90,000 lei; aQ concurat fraţii Koerting oferind 86,100 lei, Helios-Mehedinţeanu oferind 130,484 lei 40 bani, Lahmeyer (Wolff) oferind 74 000 lei şi Hussar et Comp oferind 68,725 lei, 50 bani. Ambele lucrări aQ fost adjudecate asupra Casei Hussar et Comp. * In urma concursului ţinut la şcoala de poduri şi şosele In ziua de 21 a. c., bursa de «edilitate publică», pentru Berlin, dată de Academia Romină, a fost acordată d-lul inginer I. D. Popovicl,absolvent cu diplomă al şcoalel de poduri. * Primăria comunei Clmpina a înaintat ministerului de interne, proiectul pentru a-limentarea oraşului cu apă. DIVERSE DIN CAPITALA Furt.—D. G. Mihâescu, domiciliat In curtea bisericel Popa-Rusu, a reclamat azi la Poliţie că astă-noapte i s’a spart casa şi că hoţii i-afl furat mal multe obiecte de valoare şi o sumă Însemnată de bani. Poliţia a luat notă de plîngerea d-lul Miliâ-escu şi a pus să se urmărească spărgătorii. Ceartă cn rănire.— Un scandal enorm s’a petrecut astă noapte pe soseaua Ştefan cel mare. Un individ, Vasile Sterescu, lulndn-se la ceartă cu flaşnetarul Linca Binder, a scos cuţitul cu care era înarmat şi l’a rănit grav în pînteee. Rănitul a fost transportat la spitalul Filantropia. iar Sterescu a fost arestat. îngropat de viu. — Un teribil accident s'a întimplat zilele trecute, în comuna Fleaşca, din judeţul Brăila. Locuitorul Apostol Cărbunara, sâplnd la construirea unul puţ, pe cînd se afla In fundul groapel, o parte din pămint s'a surpat peste dln-sul, Iiigropindul de vio. Cadavrul nenorocitului a fost extras cu multă greutate din fundul puţului. In urma cercetărilor legale, parchetul a au-risat înmormintarea. Comisia pâcel Paris, 22 Septembrie. — Membrii spanioli al comisiunel păcii, apoi membrii a-mericanl aQ fost presentaţl de ambasadorii lor respectivi d-lul Faure, care s’a felicitat că s’a ales Parisul pentru lucrările comisiunel. D. Day a citit o depeşă a d-lul Mac Kioley, presentlnd d-lul Faure salutările sale amicale personale, asigurarea curte-niel comisarilor americani şi făclnd alu-siune la legăturile de amiciţie ce unesc de mult timp cele două republici. NUVELA Tatăl ssi fiul Narcisse Boileau e de 60 de ani ; fiul săQ Alfred n’are de cit 22, asta nu împiedică ca Boileau tatăl să fie mal ttn&r de cit Boileau fiul. Acest din urmă este mal sceptic de cit Voltaire şi mal presomptuos de cît Brune-tiere. Tată-săd din contra ; tînăr la mînă şi la spirit, este naiv ca un colegian şi optimist ca un popă de ţară. De alt-fel, Boileau tatăl, nu esle pretenţios de loc. El recunoaşte superioritatea băiatului şi în tot-d’auna în afaceri de dragoste II cere consilii. Intr’o seară, doritor să vadă Moulin Rouge, rugă pe fiul săfi Alfred să-l însoţească. — Cu plăcere răspunse acesta, dar cu condiţiunea să nu te Înflăcărezi şi să te laşi să te ducă de nas vre o femee. — Ne-am Înţeles. După o oră, el intrară In veselul stabiliment din piaţa Blauche. Abia intraţi, şi bătrinul se şi alipi de o tlnără biciclistă. Fiul săQ U reţinu. — Bagă de seamă tată, biciclistele sunt ca şi spălătoresele. Premii de 80,000 leî In lupta pentru traifl, ajunge mal departe şi reuşeşte mal bine acela care se mişcă mal mult. Cine stă lipit de locul săQ, cine nu se deplasează, acela vegetează. Dar deplasarea e legată de lntlmplărl. O deraliare, o ciocnire de trenuri, poate face din om neom, îl poate chiar ucide. Spre a evita cel puţin efectele unor asemeni nenorociri, s’a imaginat «ASIGURAREA CONTRA ACCIDENTELOR PE CAILE FERATE» In toată lumea, institutele financiare cari se ocupă cu acest ram de asigurări aduc mari servicii şi, In acelaşi timp, fac afaceri minunate. Administraţia ziarului Epoca, apreciind utilitatea asigurărilor contra accidentelor şi voind să facă osiirpriză abonaţilor săi. plătiţi pe nn an, acordîndu-le UN PREMIU pe cit de original pe atît de folositor, a încheiat cu Societatea Romînâ de Asigurare fi Reasigurare „PAT 111^ din Bucureşti o convenţiune prin care numita Societate se obligă a preda la 4 persoane, cari vor fi desemnate de noi prin tragere la sorţi, 4 polize de asigurare viageră contra accidentelor pe căile ferate, valabile pe pămîn-tul întreg şi achitate de noi pentru toată durata. Premii de 80,000 lei Prin fie-care poliză din acestea, detento-rul el esle asigurat pentru: а) LtCl 20,000, pentru cazul de moarte; б) O rentă corespunzătoare acestei sume, pentru cazul de invaliditate permanentă, s. e.: dacă asiguratul a avut In ziua accidentului vîrsta de 55 ani, renta anuală ce i se va servi pînă la moarte de numita Societate va fi de: Lei 1000,80. c) Etel 200, pe lună pentru Invaliditatea trecătoare, cît timp ţine incapacitatea de lucru. Toţi abonaţii noştri plătiţi pe nu an participă la aceute 4 premii, a cărei tragere va avea loc Duminecă, 20 Decembre, şi fie-care dintre cîştigătorl va primi o poliză de asigurare. Tragerea la sorţi se va face în biurourile administraţiei ziarului, în presenţa a cel puţin 20 abonaţi, invitaţi ad-hoc, şi a delegatului Societăţel «PATRIA». __ 9 | — Âtîta îţi spun. După o mică explicaţie pe care fiul i o şopti la ureche, bătrinul avu aerul de a se convinge şi părăsi pe biciclistă. După un minut bătrinul se agăţă de o ttnară brunetă îmbrăcată în clown. — Bagă de seamă fată, această femee mi se pare periculoasă. — Periculoasă ? Pentru ce ? — El, acum ! D-ta prea vrei în tot-d’auna să ţi pun punctele pe i. Boibau, care ardea de pasiune pentru mititica clownesă, găsi, pentru prima oară în viaţa sa, că Alfred nu e respectuos cu dlnsul. Şi întoreîndu-se spre dlnsul : — Bagă de seamă băeţî, să nu-ţl pun eu un pumn pe nas. Merlln. Excesele din China Peking, 22 Septembrie.— Tsung-li-Yamen a acordat deplină satisfacţie pentru ultimele excese ce s’au produs. Opt agresori au fost expuşi în mod public şi pedepsiţi în mod exemplar chiar în locul unde s’au produs excesele. CHESTIUNEA ZILEI Duelul Paulmier-Turot Deciziunea arbitrilot’ în afacerea Miile-rand-Paulmier, punînd afară din cauză pe directorul Lanternei şi declarînd pe d. Henri Turot, singurul responsabil de articolul, prima cauză a dramei, care era să coste viaţa d-lul Olivier, făcea inevitabilă lntllnirea pe teren Intre d-nil Turot şi Paul-mier. In adevăr, acest diu urmă, imediat după terminarea arbitragiulul, trimese redactorului de la Lanterne doul martori, pe d-nil de Dion şi pictorul Jean Bcrand. D. Turot i-a pus in relaţiune cu doul amici al săi, d nil Gerauld-Richard şi And re Lefevre, consilier comunal. Martorii conveniră pe dată că o întîlnire pe teren trebue să aibă loc Intre clienţii lor ; arma aleasă fu spada. In vederea gra-vilăţel afacerii, o convenţiune specială, primita de clte şi patru martorii, stipula ca grija de a aprecia starea In care loviturile primite vor aduce pe luptători, să fie lăsată numai celor doul martori al fie căruia dintre dlnşil. Martorii unuia din luptători eraii dar Investiţi, pe singura lor răspundere, cu dreptul de a tace şi pe clientul lor să continue lupta, chiar dacă ar fi rănit, fără ca medicii safl martorii adversarului să poată verifica gradul de gravitate al rănirel. In aceste condiţiunl, lupta trebuia să fie crlnceuă. Şi, lu adevăr, crîncenâ a fost. Adversarii şl-afl dat întîlnire, Duminecă dimineaţă, la orele zece şi jumătate, pe puntea Neuilly. El sosiră la ora fixată, In lan-dourl, Însoţiţi de martori şi de medici, doctorul Cayla pentru d. Paulinier şi profesorul Hartmann pentru d. Turot. Trăsurile trecură imediat podul şi apu-etnd la stingă, o luară pe marginea Senei pînă la fabrica de automobile Diou-Bouton. Acolo, Într’un şopron mare al fabricel, trebuia să aibă loc lupta. Terenul şi timpul sunt bune, adăpostiţi de soare,^adversarii www.dacoromanica.ro EPOCA 3 afi fie-care ctie două zeci de inetri pentru a se retrage. Este stipulat că, după ce se vor fi retras o dată pe această lungime, luptătorii vor fi puşi din noii In gardă, fără ca să mal poată depăşi această limită,—conven-ţiune inutilă pentru cazul de laţă, ambii adversari dlnd dovadă de atlta bravură. In cit lupta a avut loc pe acelaşi punct In care aii fost puşi In gardă, fără ca unul să se retragă cu un centimetru măcar. Ctţl-va prieteni al adversarilor, vre o treizeci cu totul, oameni de arme şi ziarişti de sport, aii fost admişi In curtea fabricel de unde aii urmărit peripeţiile luptei, de la distanţă, In cea mal mare linişte şi cu o adevărată grije. D. de Dion dirigează lupta cu cunoscuta-I tărie şi corectitudine. După ce a reamintit adversarilor pres-cripţiunile pe cari trebuiail să le urmeze, el i-a pus în gardă la orele un-spre-zece precis D. Paulmier, subţire, scurt şi iute, atacă de o dată cu o adevărată furie. D. Turot, foarte liniştit, fără să rumpă, caută să se folosească de statura-I înaltă, întinzînd fierul înainte pentru a ţine pe adversar la distanţă. D. Paulmier, care pare foarte antrenat In scrimă, se amparează de fierul adversarului şi trage dedesubt, mîna în se-cuudă. Afi avut loc mal multe reprise. D. Turot a fost lovit de patru ori; de două ori la pulpă, o dată în flanc şi altă dată In deşert. La rîndul săfi d. Paulmier este alius la buza superioară, printr’o lovitură de biciuială, spun unii, printr’o în-punsătură, susţin alţii. Martorii, în virtutea convenţiunel speciale pe care am relatat-o mal sus, interzic păr-ţel adverse să examineze pe clientul lor şi fac*ca lupta să continue. In sflrşit, lntr’un ultim angajament, d. Turot este lovit printr’o lovitură de secundă, în partea superioară a pulpei. Starea lui de inferioritate e prea manifestă pentru ca lupta să mal continue. D. Gerauls-Richard anunţă că clientul săiî este lovit şi nu mal poate urma. Pe eînd amicii adversarilor le strîng mina şi îl felicită pentru vitejia lor strălu cită, martorii se întrunesc In biuroul d-lul de Dion şi redigează următorul proces verbal : Conform cu procesul verbal de la 30 Sptem-brie, întîlnirea a avut loc azi la orele 11 In împrejurimile Parisului. La reprisa a şeasea, d. Turot fiind lovit la pulpă, martorii săi s’aO declarat Intr’o stare de inferioritate care trebuia să sfirseascâ lupta. Pentru d. Paulmier Pentru d. Turot Conte de Dion Qerauld-Richard Jean Ber&ud Andre Lefevre Doctorul Cayla asista pe d. Paulmier, şi profesorul Hartmann pe d. Durat. După ce a fost pansat de profesorul Hartmann, d. Turot s’a suit în landoul săli. Confraţii lui cari eratt de faţă, veniră să-I strîntră mina şi să se intereseze de starea Iul. Palid, dar foarte liniştit, el ÎI asigură că rănile pe cari le-a primit n’afi gravitate. La orele 11 şi jumătate, martorii vin lingă dinsul şi trăsura se întoarce la pas la Paris. Se va observa că procesul verba’, semnat de cel patru martori, nu face menţiune de cit de o singură lovitură, aceea primită de d. Turot la pulpă. Aceasta este consecinţa convenţiunel speciale, de care am vorbit, lâstnd martorilor dreptul de a nu ţine seamă de cit de o lovitură foarte gravă, care să facă continuarea luptei imposibilă. Depeşile de azi (Serviciul * Agenţiei Romine*) Paris, 22 Septembrie.—Generalul Bailîond a fost numit secretar general al preşedinţiei, In locul generalului Hagron, chemat la comanda divisiel a 14-a. Amiralul Gervais va representa guvernul la lnmormlntarea Reginei Danemarcei. Ministrul Francei la Copenhaga va primi scrisori extraordinare de creanţă pentru împrejurare. Roma, 22 Septembrie. — Se asigură că redeşchiderea parlamentului s’a fixat pentru 2 Octombrie. După Italie, în înaltele sfere se declară că ştirea, după care maiorul du Paty de Clam a sosit la Roma, este o născocire. Paris, 22 Septembrie. — In ultimul consilia ce s’a ţinut la Elisetî, d. Forichon, consilier la Curtea de Casaţie, a fost numit prim-preşedinte al Curţel de apel. Berna, 22 Septembrie.—Consiliul federal a ordonat din nott expulzarea a şease a-narchiştl. Viena, 22 Septembrie. — împăratul a primit demisia ministrului de comerţ, d. Baern-reiter. Camera deputaţilor continuă discuţia compromisului cu Ungaria. Nicl-un incident. Berna, 22 Septembrie. — Balonul Vega, urcat de aeronautul Spelterini, a descins la Prauthoy, între Langres şi Dijon. El a atins o înălţime de 6.300 metri. ultimTInformătiuni „Tratativele cu trădătorii" Piua In momentul tn care scriem aceste rtndurl, nu se ştie poftiţi v daca d. Engen St&tescn va Intra In cabinet, c&cl acesta ezită, sperlnd că tn ultimul moment ar putea determina şl pe d. Aurelfan să Intre tn minister, Situaţia gnvernnlnl este toarte critică^ deoarece ptnă mtine treime să se facă remaularea ministerială, cu attt mai vlrtos că d. Gogii Cant acuzi no vrea să plece tn cel mnlt 3—4 zile tn străinătate. Confraţii de la Adevărul raportează o conversaţie pe care ar fi avul'o d Takt Ionescu cu M. S. Regele, Suntem în măsură d’a afirma că a-ceastă conversaţie n’a avut loc. D. Take Ionescu n’a avut audienţă la Castelul Peleş nici * înaintea plecării Regelui la Ragae,* «iol măcar înainte saii după acea dată. D. Take Ionescu a luat o singură dată dejunul la Palat, şi in conversaţiile ce au avut loo mereu faţă de martori, nu s’a spus o vorbă despre cele relatate de confratele nostru. A. Sa Regală Principele Ferdinand a plecat azi dimineaţă la Bufta, pentru a asista la manevrele parţiale pe cari trupele din garnizona Bucureşti le vor face acolo. Autorul „falşulni“ Sub acest titlu, citim în Tribuna : «Falşul» mult discutat » aşa de «perfect*, incit azi ştim şi cine e autorul actului, pe care legată de gremiul preşedinţiei consiliului ungar, ba chiar ca o persoană privată (comunicatul din Pester Lloyd), de vreme ce patronii lui Sturdza arată pe lancso ca autor, e bine să se vadă adevărata calitate a acestuia. In momentul de a pune ziarul sub presă, citim In ediţia a IlI-a a Drapelului următoarele: «Unele ziare reîncep vechiul cîntec, atit de des şi atit de categoric desmin-ţit de noi. *L’lndependance Roumaine se crede foarte bine informată cînd pretinde a şti că împăcarea tuturor liberalilor poate fi considerată ca făcută, cu condiţiunea ca d-nil Stâtescu, Aurelian şi Lascar să intre în minister. «Imediat urmează o straşnică contradicţie, de oare-ce se pretinde că această concentrare s’a făcut cu preţul exclu-derel d-lor Costinescu, Delavrancea şi Xenopol. «Toate aceste ştiri sunt absolut fan-tesiste*. * * * «Noi, caii suntem puşi in causă, ne mulţumim a fi mal modeşti in informa-ţiunile noastre de cît acel ce nu sunt In cauză. De aceea afirmăm că nu ştim pînă acum dacă concentrarea pe care în fond o dorim, căci avem în vedere mal pre sus de toate interesele ţârei şi ale partidului naţional-liberal, se va face. «Ceea ce ştim cu siguranţă, este că ea nu se va putea face cu preţul excluderii a nici unuia din membrii partidului naţional-liberal şi mai ales a unor oameni politici de valoarea d-lor Costinescu, Delavrancea şi Xenopol.* * * * «In orl-ce cas, d. Vasile Lasear, care doreşte tot aşa de sincer şi de vid ca orl-cine restabilirea unirel şi armoniei care domnea altă dată în sînul partidului, nu va intra in nici una din com-binaţiunile ministeriale cari se pun me-refi înainta de ziare.» Serviciul «Agenţiei Romine* Paris, 23 Septembrie. —Le Matin zice că d. Manau este intim convins că e cu neputinţă ca Curtea de Casaţie să nu se pronunţe pentru revizuire. El crede că procesul-verbal al mărturisirilor Iul Henri constitue un fapt noii, care face necesară revizuirea. DIMITBIE ENESCU Restaurant şi Or adină, cu BUCĂTĂRIE ALEASA fi'Hcureeti, Strada &ftntu Ionică A vis Important Subsemnaţii avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că cm începere de la î Octombrie curenf, roin redeschide fontul tocat „Continental Bari( anexa Hotelului Continental ca THA-WEBWA de unde eonsumaţiunile se vor servi şi in afară. Pe lingă vinurile indigene a venit şi un mare depozit de vinuri nlreine. AMANC ABi BECI şi delicioase sunt la dispoziţia onor. Public la orl-ce timp. De asemenea se va servi Bere indigenă in butelie precum şi bere importantă din Afiinchen şt din Englitera (Porter BierJ. Cu deosebită stimă TEIBBICII 4• BEHTSCH Antreprenprii Marelui Hotel Sit. 114 Continental. BIUROUL DE PLASARE jj „EXPRES" Strada Cîmpineanu, No. 10, Bucureşti Oferă şi plasează : Menagere, Bone, Guvernante, Chelneri şi Bucătărese. Agentura de Artişti Sit. 115 La 29 Septembrie 1898 se vor vinde prin licitaţie publică la Triuunalul Ilfov Secţia de Notariat Imobilele următoare aparţinînd succesiunei V. G. Porumbaru 1) Imobilul din Strada Icoanei No. 29 41 m. 00 faţada şi 58 m. fundul, clădirea cu un etaj, avînd un apartament şi 6 prăvălii, licitaţie începe cu preţul de lei 55322. 2) Imobilul din Strada Isvor, No. 58 11 m. 80 faţadă şi 26 metri adîncime şi o coadă în fund. clădire cu un etaj ridicat, avînd 7 camere, grajd, şopron. Licitaţia începe cu preţul de lei 27.396. Dr. MEDENLS0HN de la Facultatea din Paris Special pentrn boale de Femei si de Copii sit. 22 Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei) 45 (vis-ă-vis dt Ministerul de Interne) Intrare si prin Calea Victoriei Din cauza retragere! din Comerţ a D-fui H, 0EHIBERG din Str. Carol \o. 6 vis-â-vis de clădirea noului Palat al Poştelor s’a cumpărat şi se vinde cu 27°/o sub cost E2 -Wf Vînearea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mai ef-tin de cit ori unde Mobile fine şi bune, în diferite stiluri. Aranjamente complecte re dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantezie. Depozit mare de garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc. POU Gr UE S Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstitnantă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL De patru secole Ieivoru Bainl-Eicger la Pougueet este cel mai nul-versaj apreciat de către Doctori CARABANA CEA MAI BUNA DINTRE APELE PllGATIYE www.dacoromanica.ro * EPOCA VALORILE ROMÎNE - BURSA BUCUREŞTI Marti, 22 Septembre 1898 Efecte •6 1 o P împrumut. de Stat R o m î n e Benti 81 . 8% - 92 • 5% - 93 • 3% « 94 » 5% •« 89 *% •* 96-98 *°/o Impr. de oraşe Obl. 0. B. 83 4 4 4 90 4% 4 4 4 Impr. de •ooletXţl Buri», f. rar. 4% 4 4 4 4% « •• a. B, 4% * 4 a. I. 4% Obl. & bazalt 6% Div. Acţiuni anultt treo. 3. N.a R. . 98.80 d Agricoli 16 8 Dao.-Bom. 36 8. Naţionala 88 8. Patria • 6 8. de bazalt 35 Soo. Letea • 4 Boad. Apr _ Ian.-Iul lanului Apr,*Oc lan.-Inl, Ian.-Iul Mal-N-e. Mal-N-e. Ian.-Ial, Ian.-Ini. nom. 500 I. 5001. v, 200 1. v. 200 L ▼. 1001. v. 250 L y. Oferite 1 Cer ute 1 lncheUt« eu b. 1 OU ou b. cu CU cu K»t» 1 ter. 8» t» ter. Jb.g. term J02 101 Vi loi'/i — 101 — _ ; joi >/i _ 101 — — — 100'/, — 100 — — — 92 — »!'/, — — 93 MV, " - 100 100V* — 90«/s 100 — — 98'/, — 98 - — — 9»>.„ 99'/, _ 921/, — 92 — — — 97*. > — 97» , — — — 93'/, - 93 - - - 2480 247 b 2463‘5 — 371 _ 370 3«8’0 _ 462 460 — 45G _ 522 — 620 — 510>» — 130 — 12: — — - - - - - - 800NTUBIŞI AVANSURI V Banca Naţ. scont.................................. - - avansuri pe deposite de efecte sad lingouri Banca Agricolă scont................................ * * avansuri pe depozite de efeote • • • Casa de Depuneri ţl Oonsemnaţiunl pe depozite de efeote 5 6 8 0 6*/l Schimb : Napoleon 20.05 ; Coroana germană (marca) 24.70; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de liirtie 2.107»; Rubla de hîrtie 2 70. FOIŢĂ ZIARULUI *EPOCA» COMTESA DASCH 20 CHIVA ŢIGANCA — Măria Ta, zise ea, al să cunoşti ceea-ce nici un creştin n’a cunoscut, al să pătrunzi într’un adăpost unde nici o fiinţă n'a călcat, jură-mi pe crodinţa dtale de creştin şi de boer a nu descoperi nimănui ceea-ce vel vedea. — Ţi-o jur. Chivo. — ÂtuncI, poftim. Vasile rămase pe loc, se uita cuprins de o nedesluşita sbuciumare, strlnse pumnii şi serişni din dinţi. Prinţul şi Chiva ajunseră într’o odaie întunecoasă îmbrăcată In mătăsărie, cu covoare pe cari d'abia s’auzea pasul, dar nu se opriră într’insa. Intrară Intr’alta pe pragul căreia Mibail rămase înmărmurit. Păreţil eraţi acoperiţi cu stofe bogate, albastre, pline de oglinzi, cristaluri şi sfeşnice turceşti, policandru de alamă atirna de tavan ; pe jos, piei de urşi, apoi pe lingă păreţi, divane împodobite cu perne mol. Totul făcea să crezi că te afli în palului cel mal luxos al Orientului. — Cine ţl-a dat un asemenea raid ? str'gă Mibail. In care prima simţire fu iarăşi a geloziei. — Etl însă-mi le-am adus de Ia Constaati-nopole, răspunse ea; mama, unchiul şi efi, ne-am dat toată osteneala să le închipuim ca pe cele din palaturile In cari adesea am jucat, dar n'am cam nimerit-o. Dacă Măria sa pofteşte să I aduc dulceaţă şi poame, pot s'aduc îndată. — Nu’ml trebue, Chivo! Pe tine am venit să te aflu aici şi acum lămureste-mă asupra tainei care te înconjoară. Al să-mi spui de ce Înfrunţi iubirea mea, al să-mi spui cine e logodnicul care rai te răpeşte. înţelegi bine că aci, acuma, trebue să vorbeşti. — Măria T răspunse ea. peşti. — Măria Ta, nu mă sili, fie-ţl milă de mine, Şl, pe dată o podidiră lacrimile. — Chivo, tu nu înţelegi iubirea mea, tu nu cunoşti beţia iubirel. Numai pe tine te doresc In lume; tu eşti singura mea fericire ; totul se risipeşte Innaintea neinfrinatel dorinţe care mă urmăreşte, tu vel fi a mea sati vom muri amin-doL Alege-tl. — Oh! Mihail, strigă ea într’un avint de aprindere şi dragoste; oh! oraoară-mă, căci te iubesc, dar nu pot să fiii a ta. — Mă iubeşti, Chivo, şi nu poţi fi a mea ? Dar cine va îndrăzni să mi te smulgă de aci. Cine va avea această putere dacă tu mă iubeşti. Un moment de tăcere urmă. — Nu pot să fid a ta, Mihail, începu ea cu glasul sfîşiat, fiind-că sunt a altuia, tiind-că o făgădueală mă leagă de un altul, fiind-că te iubesc cu foc, şi în sftrşit, fiind-că această iubire mă luminează asupra aceea ce snît. — Eşti a altuia, ziseşi? întrebă Mihail. Ia seama Chivo, nu te juca cu focul iniinel mele! Eşti a altuia ? Şi cine e acela ? Negreşit logodnicul tăă de care mi s’a vorbit. — Nu, măria ta, nu, logodnicul acesta este Vasile, dar de mult am hotărit ca această căsătorie să nu se facă. — Un iubit! Numele lui? — Ce ’ţi foloseşte numele lui ? Vezi, Măria Ta, nu m’am glndit nicl-odată, de cînd silit pe lume, dar acum trebue să mă gindesc şi vel alia adevărul, orl-clt de dureros ar fi el pentru mine; ţi-1 voi spune. Mă iubeşti, şi această iubire, care face bucuria vieţel mele, de asemenea face şi chinul meO. Dacă iubirea aceasta este adincă atunci nu-s vrednică de ea. Ca o ţigancă voioasă, am căutat pînă aci dezmerda-rea, am iubit un bărbat care m’a înşelat, cu toată iubirea mea, rn'ani vindecat şi de atunci am crezut că slut vindecată pentru tot-d’auna. Din deprindere am avut noul legături, din scîrbă le-am zdrobit. Cînd te-al ivit d-ta, tinereţea mea s’a deşteptat şi inima mea a vorbit din nofl. Şi atunci, viaţa mea întreagă am înţeles-o: eu n'am visat nici odată de cil să iubesc şi să fio iubită. Dar simt nemernicia mea, simţ că această mină minjilă nu va putea strînge pe a d tale, că nu poţi da crezare celoia, ce pînă a-cum a ascultat atîtea jurăminte. Lasă-mă dar nemerniciei mele... 11a, te iubesc, mal mult de cit viaţa mea, dar e zadarnic ! Lasă-mă să mă spăl de necurăţiile mele, să-mi răscumpăr cu puţinele mele zile, nepreţuita cinste a căutăturii pe care mi-al aruncal-o ; vreaO să mă fac vrednică de d-la. O, vel vedea ce este Chiva şi ce ar fi fost dacă D-zeO le-ar fi trimis la vreme... — Vorbeşte, vorbeşte, adause Mihail extaziat, cînd Chiva se opri; mi se pare că ascult un înger! Zici că eşti uevrodmeft de mine? Tu atîl de sinceră şi de mtndră ?... O, fii bine-cu-vîntată, fii curăţită de înşelat, Chivo, te iubesc cu o iubire veşnică, nestrămutată, destoinică de-a sfărîina toate piedicile şi a te avea împotriva tuturor. — Doamne, este cu putinţă ? murmură Chiva. — Aşa, aceasta este cu neputinţă, aceasta este adevărat. Iubirea noastră este un botez de foc, ce te spală, ’ţl înnălbeste sufletul, ce ’ţl iunapoiaz.fi nevinovăţia de altă dată. ’L primeşti Chivo ? — La picioarele Măriei Tale, cad. Bucuria sufletului med, lacrimile acestea sunt mărturia cea mal puternică, că D-zeO a auzit glasul iui-mel mele. Oh ! Mihail! Mihail !... — Aştept de la tine, urmă prinţul înflăcărat, cea mal mare bucurie ce vio să o împărtăşesc cu tine. Uu cuvint, un singur cuvlut... — Mihaile, urmă Chiva, crezi in iubirea mea? K— Nu mi-al făgăduit-o. — Ei bine, tot în numele acestei iubiri te rog sfi mal mă asculţi. Nu trebue să te lepezi ast-fel de logodnica ta, de coroana ce ea ’ţl va va da şi pe care al s’o perzl d'odată cu ea. — Logodnică, coroană, dar ce sunt acestea pe lingă tine ? — E puţin pentru d-!a poate, dar e totul pentru mine. Nu primesc nici o singură jertfa din parte-ţl, voesc să ţi le fac eii pe toate. — Nu mal e alta la fel cu tine, Chivo !.. — Trebue să fii mare, să fii fericit, şi ed... f — Taci; o Întrerupse Mihail. Poulru ca sfi fifl mare şi fericit, tu trebue sfi fi( a mea in toată viaţa. Ţara îmi va fi datoare renaşterea, tfiria şi înflorirea sa VoiO şti sfi capăt însu-ml,prin silinţele mele, rin curagiul meO, şi, coroana ce ’ol avea-o de a altul, tu mi-o vel da. înger, călăuză, tu mă vei duce la isbîndă. VoiO face totul pentru tine şi pentru Moldova, aceasta frumoasă şi iubită ţară. Viaţa mea se va împărţi între tine şidînsa, tu fericirea, ea mărirea mea. Oare inima ta nu va bate la acest gind ? Refuza-vel să primeşti ceea ce toate femeile ar dori sfi aibă, şi care pentru tine trebue sfi fie şi mal preţios. Chivo, iubita mea, răspunde-ml. — Mihail, puterile mă părăsesc. Mă supun, căci este peste putinţă unei femei să se lupte mal mult, dar ţi-o zic aici, după cum ’ţl voia zice şi altă dată : In ziua in care Chiva va fi pedica fericirii tale, măririi tale, Chiva se va da în lături. Nu va avea nevoe să-I spui, căci ea o va şti innaintea ta. Chiva te iubeşte pentru tine însuţi, Mihail. Chiva voeşte să pue în faptele sale iubirea de care inima T este plină. Chiva va fi fericită să piară pentru tine, cînd moartea el pentru tine ar prinde mal bine. Acum mă cunoşti, mă voeştl aşa precum slnt ? Eşti stăptnul meO, Mihail, n'am de cit să te ascult. (Va urma). Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special în boate de copil Str. Popa Sdre, No. 24 sit. 87 Dr. N. Stavrescu fo«( Interii al spitalelor ţi Institutului «Maternitatea» Sit. 41 Strada Dreaptă, JVo. 9& Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz 42.000 motoare de o patere mai mare de 170.000 cai în exploatare, din cari peste ÎOO de motoare in Romînia 210 premii §i distincţiuni numai pentru motoare cu gaz şi benzină Motoare originale „Otto“ cu gaz şl benzină pentru scopuri industriale st Iluminat electric de l\9—GOO cal putere. Prospecte şi clevi^iii-î gratis şi franco Singurul depozitar pentru Romînia E. WOLFF BUCUREŞTI, Strada Sfîntn Dumitru No. 3_ KAISER «ft C° CASSEL Fabrica de Maşini Specialitate de Căi Funiculare Representant pentru Romînia t CAR0L A. FRÂNCKEl BIUROZl 1ECHN1C Bucureşti, Strada Academiei No. 47 sit 30 iSOCIETATE de ELECTRICITATE pe ACŢIUNI Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main 8WJCURSAEA BUCUREŞTI 28, Strada Frumoasă, 28. Alte mucurmale lat BBVTMIEW, nUASUUHO, GOTMiA, ut mmm, kamiisbube, m\Mcu, st. ion aha şi VAUSO VIA. T DIMHURI MOTOARE PESTBB curent! CONTINUO ŞI ALTERNATIF Instalaţii de Lumină Electrică lnstala|ir de Energie Electrică] Pentru orl-ce fel de Maşine InstalaţiunI Electrice pentru Iluminatul Oraşelor] de orl-ce mărime. I Staţiune Centrală de lumină şi energie electrică p. oraşe şi regiuni industriale. TRANSMISIUNI I de forţă electrică p. utilisarea forţei apelor pe distanţe mari ■ I INSTALAŢIUNI ELECTRICE pentru producerea şi distribuirea for-’ ţel motrice în orl-ce tabricl. '-«Si*».- MARELE MAGASIN ROMÂN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că In acest Magasin se vînd tdte articolele eu preţuri fabulos do eftin, s’a mal făcut MARE REDUCERE DE DREŢURA şi soldează toate noutăţile din sesonul de Varii De recomandat pentru rochii: Zeflrurl, ToalurI, Bazarlne, Lainaglnrl, Grenadine foarte eftine CUPOANE de diferite mătăsării şi Lainagiuri se rînd cu 50 o/0 Rabat (l/* preţ) CAM.lşi bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune de ta Zei 2,HO an mito Cel mal mare asortiment de Lainagiuri şi Mătăsării, Olande, Ckifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc. lUYOINE SPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Mugusin se poate procura Trusourl gata pentru mirese de la Lei 150 piuă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ee fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi CuraăşI Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. SiL 19 Nilcă «le Viorica Lacrima* de Prune - Ţuica de Goleşti . (Marca de Cotnerciu este depusă la Tribunalul Argeş) t Ţuica este fabricată «Ho prune; singură ne- vâtÂniiU6rc sănătăţei; cel maT bun apetissant. IN u trebuie sâ Lipsească «lin nici o casă CASE DE BANI EnglezescI de Fer şl Oţel Sigure contra focului şi spargerel din Fabrica Phlips & $-sor Dirmingtiam DEP0SIT LA ur WALTER T- FRANKISH -m Dejiosit de Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILIAM FOSTE ix & Co.L-td. Lincolin BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Sit. 25 Maro Beposit ia Ooleţtl nererttr neutru en 9rom mm mc udrememe la ^ MO A’ m. r.Lovslkscmj, — jr*e9r*' COMPANIA «EIERALA CONDUCTELOR DE APĂ, din Liăgo (Begia) SMJCVMISAMjA tu a «om/v/i Binronri şi Magazine: Calea Grivlţeî, No. 22 Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb —robinetărie, irtroiuetru, Water-closete, băi, lavabouri, tot-ik l'lgouf, spălătorii, eto. Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor Chaiub erand, sistem Fasteur, singurele adoptate de guvernul frances. Peste scurt timp Compania va fi instalată în propriul săO local; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil. sit. 20 Bucureşti, Tipografia «HELLADE». Clemenţei No. C. No. i F$ - Exemplare io.ooo. www.dacoromanica.ro MIRON YELESCU M a sine Agricole şi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESOI - Calea Moşilor, 100 Case «le Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELO cu Uşi de otel — încuatorî patentate — pereţî dubli Înlesniri de plată CA TAL, PAGE GR A TIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA DE MANILLA sa u Societate Romlnă de Asigurări Generale B R A I I. A Getgrital Buoiat% M 3,000,000 deplin vărsaţi CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE : II. MarghiloniAU, fost ministru, deputat, mare proprietar. Bucureşti. făcu* Anasiasiu, Deputat, mare proprietar, Teouolu. Gl. A «Mau, Preşedintele Camerei de Oomercifi din Buouresoî, mare industriaş. Bucureşti. M. Blănii, Şeful casei «Marmorosch Blank & Oo. etc. Bucureşti. 'ontandorsl Marco Besso, Director'gene* ral al societăţii «Aslouraalonl Generali*. Trleste. Veneţia. F. Caruf vall, mare armator, şl exportator, Brăila. ’onstantln O. Codaş, Deputat, Advocat, BrăUa. idolii Erfllug, Consul German, exportator. Brăila ('barlea Rlrtanner, Dirigintele ramurel de DIRECT Director, IJ. ASt’OLI. transport la8oc«.Aslcuraslonl Generali»Trieste Ermano Gentilii, Directorul General al Prime! Societăţi austriace de Asigurări Generale contra Accidentelor, eto., etc. din Vie^a. Vlttorlo B.Heudl, Şeful Oaselor L. aft-ndl Oo. şl Fratelll B. Mendl. Brăila. Colonel G. Rosnevan, fost preşedinte al Camerei deputaţilor, mare propr., Roanov. Etimon «Io Rftenettl, Director al Boolet, •«Aeslourazloni Generali», Trlest. D. O. Rosei fi, Preşedir.te'e Consiliului de Admlnlstraţlune al Creditului Funciar Urban, eto. Iaşi. Th. şto1%neHen, Director la Banca Naţională a României etc. Bucureş L Plitlil»f>e Reies, Director la Pester Ungă-rische, Comercial B^nk etc. Budapest. Zamfir ZamUrescu, mare propr., Brăila. LUNEA Subdirector, D, GersenrimA „GENERAI^A" asigură în contra daunelor de: IA €7 E A D I II G Mt JA DIX A TMIANSPOD V pe uscat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Fie tel, In toate combinaţiunile de Cos de moarte, Zestre, Rente Viagere, în condiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase. N.B. —Toate cererile de inforinaţiunt a se îndrepta Direcţiune! în Brăila Representaţiet Generale din Bucureşti, str. Smărdan No. 2 sad sucursalelor din toată ţara. „DAC IA-ROM ANI A ^ SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI Asoclallunl mutuale de supravieţuire împărţirea averel a. grupei anulai 1898. Avem onoare a încunoştiinţa pe d-nil interesaţi al grupei «România» care expiră la 30 Iunie 1898 st. n. că averea acestei grupe se va împărţi, cu începere de la 1 Noembre s. v. a anului 1898, Intre membri In drept. In conformitate cu condiţiunile generale imprimate pe poliţele d-lor, d-nil contractanţi înscrişi în această grupă sunt invitaţi de a trimite fără îutârziere, prin scrisoare recomandată, direcţiuni generale a societăţel «Dacia-Romania», în Bucureşti, următoarele acte: 1. Actul prin care să se constate etatea asiguratului (adică actul de botez saflde naştere, safi un extract din registrele stărel civile pentru constatarea etăţel, legalizat de autoritatea respectivă ori de-poziţiunea a 5 martori înaintea tribun., conf. art. 33 din codul civ.). 2. Un certificat de viaţă prin care să se constate că asiguratul a fost în viaţă la 30 Iunie 1898 s. n., safi un act de deces în caz când asiguratul va fi încetat din viaţă după ziua de 30 Iunie 1897 st. n. Subsemnata direcţiune generală atrage cu deosebire Jatenţiune membrilor acestei grupe, că sus menţionatele documente trebue să i se trimită cel mal târziii în termen de 3 luni, adică să fie depuse societăţel până la 30 Septembre 1898 s. n.; cunoscând că acel cari nu vor trimite de loc acele documente justificative, saQ cari nu le vor fi trimis complecte şi în regulă, vor perde, în conformitate cu condiţiunile contractului orl-ce drept, fiind-că în ziua de 1 Oc-tombre 1898 s. n., numai pe baza documentelor depuse se va constatata numărul asiguraţilor acestei grupe spre a se putea imediat începe calculul părţei ce se cuvine fie-căruia din membrii părtaşi. Este deci în interesul tuturor d-lor asiguraţi al acestei grupe de a trimite actele lor sus menţionate cât mal curând posibil, pentru că dacă unul safi altul din acele acte n’ar fi în conform, cu condiţiunile generale, să aibă timp să Ie rectifice safi să Ie facă din uofi. Direcţiunea Gen. a Soc. DACIA-ROMANIA. Bucureşti, 31 Decembre 1891 st. n. Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).