SERIA n.—ANUL IV. No. 878—266.
Ediţia a treia
MERCURI, 23 SEPTEMBRB 1898
NUMĂRUL^IO BANI
A H OXAMEXTEL, K
In ţar&, pe an . . . . 20 lei „ strein&tate •	410 ,,
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
HEDACŢtA
No. 8 - STRADA CLEMENT*! - No. 8
-*r	. ,:-rrj
NUMĂRUL 10 BANI
AIMT/IHILJE
Pagina IlI-a, linia 80 bani „ IV-a, w 16	» ;
HSERŢIUNl {i RECLAME, linia carp 8, 2 W
A O MX ISTnA TEA
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI —.«a 8.
Lâ, muriri
Plastografilor
CRIMĂ OE ÎNALTA TRĂDARE
Spionul, prin gazetele lui, caută să iacă o diversiune. El ar voi să se eternizeze discuţia asupra fotografierel întregului act, asupra semnăturel care poartă actul, asupra numărului de registru etc., măcar că nimeni nu’I mal contestă autenticitatea. Aceste lucruri sunt de prisos, cu atît mal mult, cu cît acum, proaspăt de tot, în urma polemicelor noastre, Telegraful Romln, organul mitropolitului Roman, rezumînd rezultatul desbaterilor noastre şi anali-zlnd comunicatul din Orszdgos firtesild, scrie : « Va să zică este constatat din locul *oel mai competent c» nn există nici «document falş, nici falsificator».
Spionagiul lui Sturdza este dovedit.
E dovedit că a comunicat unui gu tern străin ade cari au făcut rău românismului în genere, punind în pericol chiar existenţa Statului nostru, sau cari, cel puţin, sunt de natură a provoca un conflict, cu o ţară vecină. In toată conştiinţa, Sturdza a căzut sub lovilura codului penal, servind de spion Regatului vecin.
Să abordăm acum chestii cari confirmă conţinutul rescriptelor publicate şi dovedesc că Sturdza, pe lingă spiona-gid în calitate de prim-ministru, a mal comis crima de înaltă trădare faţă cu ideia de romînism şi de naţionalism.
Spionul poate, prin gazetele lui, să se svîrcolească cum va pofti.
El are în spetele sale, căci de cuget nu poate fi vorba Ia ast-fel de individ, un fapt patent, nediscutabil, un fapt pe care cu cinismul care îl caracterizează l’a declarat el singur în Senat, ba (hlur ■'» lăudat cu dlmul, vorbim de faptul suprimărei subvenţiei sau ren tel (cum veţi voi) pe care ţara romî-nească o servea bisericel S-tulul Niculae din Braşov de veacuri, iar acum în timpurile noastre de 35 de ani.
Reproducem, după Monitorul Oficial, cuvintele pe cari ignobilul le-a rostit în Senat, cu ooaz;a interpelărel d-luî Bra-beţeanu :
«D. Brabeţeanu m’a întrebat: dacă «am dat vr’o sumă şcoalelor din Bra-«şov. Răspund clar că nu am dat nici
para nici inîntîiui, nici în al doilea « minister».
Vedeţi că spionul se laudă cd nu a dat nid-un ban.
Pentru ce Sturdza a tăiat acest aju tor sa ti rentă ?
De două mobile ignobilul a fost determinat, amîndouă mizerabile şi viţi-ate de trădarea neamului
Intîiul este mobilul meschin, mizerabil, care dominează toate actele individului, acela al răzbunărel, al persecuţiei contra acelora pe cari ii crede duşman!, sentiment care îl întunecă pină la aşa grad lumina ce posedă in cugetul săti, în cît este în stare să comită cele mal mari infamii şi crime, să pună în pericol existenţa Statului, să sacrifice marile interese naţionale, numai ca să’ş! poată răzbuna pe ace! pe cari îl crede adversari sati, mal drept, contra acelora cari nu sunt amicii lui.
Al doilea mobil este cel cunoscut de toţi, acela de a servi interesele cabinetelor străine, mobil determinat de natura sa de slugoiu gata a se închina străinilor, a le face toate serviciile, numai şi numai ca să aibă un mizerabil sprijin în acel al căror devotat se face în detrimentul intereselor ţărel şi cu trădarea chiar a marilor chestii naţionale.
Avem să dovedim că de aceste două mobile a fost condus Sturdza cînd, abia ajuns la guvern in 1895, s’a grăbit a suprima ajutorul datorit şcoalelor din Braşov, ajutor care, restabilit din noii de guvernul Aurelian, din nou a fost iarăşi suprimat de ignobil în al douilea minister al săti.
Să începem cu mobilul răzbunărel.
Guvernul conservator, este ştiut că a servit regulat tot timpul suma cuvenită anual Bisericel Sf. Nicolae din Braşov.
Cel autorizat ca să primească suma, natural că era preşedintele Eforiei şcoalelor dependente de acea Biserică. Acel preşedinte era şi atunci tot părintele Voina.
Acest respectabil preot, preocupat de interesul superior al existenţei celor patru sati cinci şcoli din Braşov, evident că a refuzat ca să intre în agitaţia şi politica lui Sturdza, din timpul pe cînd era în oposiţie, împreună cu întregul comitet al şcoalelor. — Ba, părintele Voina a comis o crimă şi mal mare pentru Sturdza, dînsul a încasat, în numele co-
mitetului, regulat în fie-care an, renta pentru întreţinerea şcoalelor. Şi de la cine?... Oroare! De ia un guvern conservator !...
Aceste lucruri ati fost suficiente pentru micul, îngustul şi veninosul Sturdza, ca o ură teribilă să înceapă a purta comitetului şcoalelor din Braşov şi în special părintelui Voina.
încă de la 1894, Sturdza, p.’ntru a’ş! răsbuna contra guvernului eon ervator, care servea renta şi în contra lui Voina, care o primea în numele şcoalelor, ignobilul comite infamia de a denunţa Ungurilor în public, în întrunirea de la Orfeti, pe guvern şi pe protopopul de Ia Braşov. Iată cum se exprima trădătorul la acea întrunire :
«Preotul Voina din Braşov, In anul «1893|94, a ridicat asupra articolului «82 din budgetul instrucţiei publice cu «mandatul 169 suma de 58.000 lei. Că «în anul 1891\95 s’a ridicat iarăşi de tpreotul Voina din Braşov cu mandatul No. 51 din articolul 17 al budgetului instrucţiei publice, suma de 58.000 lei ! etc., eît ».
Denunţarea era categorică, infamia delatorului desăvîrşită.
Aceste sentimente hrănea Sturdza cînd, în 1895, ajunge la guvern.
Fiind dată natura mizerabilă a individului, fie-care poate ghici ce trebuia să facă Sturdza în această chestie.
Trebuia ca imediat să caute a-şl răzbuna pe părintele Voina şi pe eforii cari ati fost în relaţii cu guvernul conservator. In adevăr, el intimează celor de la Braşov ordin că dacă voesc să primească mal departe subvenţia, să dea afară pe toţi eforii de mal înainte, în-cepînd cu părintele Voina, altminteri el va suprima subvenţia.
Acest lucru astăzi este dovedii, după cum se va vedea îndată.
IntîiaşI dată insă, infamia individului a fost arătată în Tribuna de la Sibiti, astă vară, într’o serie de articole.
Iată cum Tribuna se exprima în a ceasta privinţă :
«Acest bărbat politic — d. Sturdza — care în viaţa sa întreagă n’a văzut şi nu vede în oamenii noştri, cu cari ar conveni fie politiceşte, fie soeialiceşte, fie chiar naţionaliceşte, de cît «amici de principii» ori «duşmani veninoşi» ; acest om politic îmbătrinit în sectarismul cel mal îngust, sufocant a ori ce vederi largi şi desinteresate,—a crezut tă poate face şi din membrii Eforiei ş oalelor din Braşov şi din profesorii acestor şcoale unelte politice ale d-sale !
«Iată faptele: d. Sturdza a promis trimisului ofi ial al Eforiei romîne din Braşov că acordă şi mai departe ajutoarele, dar cu următoarele condiţii :
«Acei profesori şi efori ai şcoalelor romîne din Braşov, pe cari ti ştie duşmani politici ai d sale, sa fie schimbaţi cn alţii cari s& i convină !
«Alt cum nu va da nici nu ban şcoalelor romtne din Braşov.
elntre cel proscrişi de d. Surdza era în prima linie chiar persoana oficială care încasa ptnă atunci ajutoarele şi care are încrederea cercurilor conducătoare ale şcoalelor din Braşov».
Dar, ni se va spune că acestea sunt afirmări.
Vom dovedi lucrul chiar cu cuvintele trădătorului, chiar cu declaraţiile gazetei sale din Transrivania, cu’ Tribuna Poporului din Arad.
Ou vîrf şi îndesat
Dc citai, în mod aftt de demn şi liniştit, părintele Voina a spus adevărul în cestinnea actului de spionaj a lui Ului. .Sturdza, colectiviştii şt-au pierdut minţile.
Pe lîngă violenţele lor din presă, ei mai pomenesc şi de alte violenţe.
lin deputat, nuni din escrocii cari operează tn Liberalul, organul d-lui Stăteseii, şi în barou sub auspiciile aceluiaşi traficant neruşinat en ale Justiţiei, a spus mai deunăzi eă la deschiderea Camerli, majoritatea va organiza nn scandal enorm In contra d-lui Taki lonescn, pe care tl vorîm-pedlca să vorbească.
Moi nu florini de cît ca ameninţarea aceasta să se realizeze.
Făgăduim bandei de mameluci din dealul Mitropoliei că-i vom plăti violenţele ei, cu vlri şi îndesat.
„Tratativele cu trădătorii"
Nimic hotărîl nu se poate şti încă des pre tratativele de împăcare ce se urmează între aurelianiştl şi guvern.
Nici chiar părţile in tratare n’ar putea spune ceva positiv.
S’ar părea numai că printre aurelianişti sunt unii cari ar fi dispuşi să * trădeze» pe colegii lor de luptă, şi prin aceasta să’şi cîştige un titlu mai mult pentru a putea sta cu «onoare» alături de trădătorii.
Dacă nu se pot da lămuriri netede a-supra tratativelor, se cunoaşte însă azi, pe deplin, atît părerile şi condiţiile frun tuşilor aurelianişti cît şi obiecţiile Ocultei asupra modslităţel împăcării.
Ce zic Aurelianişti!
Aureli ani ştii voesc împăcarea, însă nu sub firma Iul Sturdza.
El spun că acesta este isvorul tuturor relelor. De s’ar schimba nu unul, nu doi, ci toţi cei şeapte miniştri, rămănînd totuşi în fruntea lor Sturdza, situaţia partidului şi a guvernului nu s’ur îmbunătăţi, căci Sturdza va continua să comită greşeli, cari vor compromite noul guvern tot aş i cum a compromis guvernul actual şi cum a fost com promis fostul guvern Sturdza.
Mai mult; o împăcare cu Sturdza, in aceste condiţii, ar înrăutăţi şi mai mult situaţia partidului liberal, căci ar solidariza cu actele lui Sturdza întreg partidul şi fracţiunile cari au păstrat pînă azi o oare-care rezervă faţă cu actuala direcţie a partidului şi a guvernului.
O împăcare în acest sens n’ar folosi deci nimănui, liberalii ar fi siliţi să se retragă în curînd de la putere şi s’ar retrage întreg partidul, fiind compromis.
Prin urmare, nu miniştrii numai, ci direcţia trebue schimbată.
Ce obiectează ocnltlştli
Guvernul şi cu deosebire d. Carada şi fraţii Brătianu, adică Oculta, aduc următoarele obiecţiuni :
O împăcare fără Slurdza nu numai că nu ne va întări, dar nici nu poate menţine partidul la putere. Şi atunci vom cădea de la putere mai divizaţi şi mai fără hal, de cum suntem azi.
Se poate să nu o putem duce nici aşa, cum suntem acum, dur cel puţin avem a-vantajul de a cădea de la putere, avlnd o organisaţie, avind pe deputaţi şi pe se-natori cu noi, avînd pe prefecţi, pe primari şi pe toţi partizanii noştri, cari sunt în slujbe.
O împăcare fără Sturdza va produce o amestecătură din care nu se ştie ce se poate alege, cînd va trebui să părăsim puterea.
Prin urmare, de cît împăcare fără Slur dza, mai de grabă să se retragă partidul de la putere.
Acestea sunt ideile conducătoare în cele două tabere cari tratează.
LĂMURIRE PLAST08RAFIL0R
Rar 8’a văzul un guvern atît de turtii, cum a fost cufundat guvernul Sturdza, în cestiunea subvenţiunei şi a pretinsului act falş.
Un singur lucru le-a rămas colectiviştilor că, dintre toate probele ce am căpătat, n’am dobindit mărturisirea lor.
In acest singur fapt că el, vinovaţi, n’uu mărturisit, găsesc el nu o scindară dar un paiă de scăpare.
El mint, el neagă evidenţa, tăgăiuesc lumina zilei. Bar prin faptul că tăgă-duesc că <Tpun ceva»,tl îşi dau aerul d’a avea o atitudine.
B’aceea el caută să lungească discu-ţiunea pe cestiunl lăturalnice.
«Cum e actul? Pe ce hîrtle e scris? E scris cn cerneală neagră ori albastră ?»
Acestea sunt întrebările stupide pe cari le pun el, crezînd că se va găsi vre-un dobitoc, care să aibă îndoială despre fapta Iul Sturdza, fiind că nu spunem că actul e scris cu cerneală neagră sau albistră.
Mîine el sunt în stare să ne întrebe:
«Fiţi ani are autorul resertp-tnlui ? E el blond ori brun ? E însurat ori neînsnrat?
Ş’apol ne aşteptăm ca el să ne spue:
«M'aţi putut să ne spuneţi dacă e blond sau brun, prin nrmare sunteţi nişte calomniatori.»
Fiind vădită tactica lor, singura noastră atitudine e d’a evita să intrăm în di8cuţiunt cari sunt menite numai a complica cestiunea şi a zăpăci pe oet simpli la minte.
Prin urmare, să ştiţi d-lor colectivişti od la insanităţile d-voastre n’avem să răspundem.
Şi aceasta pentru două cuvinte.
Noi v’am dovedit că aţi minţit în mod neruşinat, cînd aţi afirmat că v'am acuzat cu un act fabricat de noi. V'am
dovedit, cu martori, cari nu sunt les-zenszky, că tot ce am spus era perfect adevărat. V’am arătat că actul există şi e oficial, cum a afirm it’o mitropolitul Mi-ron. V’am probat că actul a produs toate efectele unul act ofi ial, care a fost urm it de suprimarea subvenţiunei.
Awsta e un motiv.
Cel-l’alt este că noi nu discutăm pentru a convinge pe Voinţa.
Nici chiar cînd redactorul el s’atîrît în genuchl la Curtea cu juraţi, cer în d în chestia mitropolitului ertare, Voinţa mm s’a dat drept învinsă.
Nu avem dar pretenţia să convin-g<m acea bandă de falsificatori şi de plastografi.
Noi vorbim pentru public şi suntem satisfăcuţi, dacă unanimitatea presei fie de dincoace fie de dincolo de munţi, fie liberală, fie conservatoare, minus Voinţa, ne dă dreptate.
Rostul lui Sturdza
Toată lumea se întreabă cu mirare care o fi cauza că Sturdza se menţine la guvern, cu toate păcatele ce a îngrămădit a-supră-’şî.
Toate explicaţiile pe cari ni le-au dat în această privinţă, ziarele de scandal, ziarele oposiţie! ca şi cele guvernamentale, mi s’au părut insuficiente. A-tunci o bună — şi încă cum ! — idee îmi veni îu minte şi repede rn’am adresat u-nuî bun romîn, foarte în legătură cu u-nele cercuri bine informate, căruia punîn-du-î întrebarea de mal sus, ml-a răspuns:
— Ca să mă exprim cu cuvintele atît de predilecte primului ministru, ' «rostul» d-lul Sturdza în capul trebilor publice, este acesta : Sturdza este un mare patriot. El voeşte să puie la cale afacerile întregului neam. A dichisit dar pînă azi — pe cît a putut—pe romînii din Transilvania, din Te-mişana, din Crişana, din Maramureş şi din Bucovina. «Rostul» lui Sturdza era aproape pe sfîrşite, cînd a aflat că în jurul frumoasei localităţi Abbazzia se află cîte-va sate de romîni — foarte puţini, de alt-fel, la număr — vre-o cîte-va mii, cari trăesc foarte liniştiţi şi foarte mulţumiţi. Ei bine, Sturdza vrea să-i reguleze şi pe aceştia şi apoi, cred, că ne mai avînd nici un «rost», nu se va mai putea menţine la putere !
A se citi îu pag. următoare ultimele amănunte asupra evenimentelor din Parts, cn ocazia revizuire! procesnlni Dreyfus, precum şl noHile detalii asupra mersnlui tratărilor de împăcare între guvern şl liberalii disidenţi.
DIN STREINAT
Mărirea flotei italiano
Răspunsurile Puterilor la circulara contelui Muraview aO început să sosească la Peter-sburg, unde o cotnisiune, instituita pe lîngă ministerul de externe, are însărcinarea să raporteze Tarului asupra lor şi în general asupra întregii desfăşurări a afacerii.
Se zice că comisiunea aceasta mal e însărcinată şi cu facerea programului viitoarei conferi nţl.
Şi tocmai în vremea aceasta, presa italiană duce o campanie foarte activă pentru sporirea flotei Italiei, fără a ţine nici o seamă de situa-ţiunea financiară a Regatului.
In primul rînd al ziarelor cari luptă pentru sporirea mariuel, e oficioasa l’Italie.
Oficioasa revine mereO asupra acestei teme şi. în unul din ultimele numere, face un adevărat apel, ca şi cum Italia ar fi în ajunul unul războia cu vre-o Putere.
LTtalie declară de inamici al Regelui şi ai Patriei pe toţi aceia cari nu sunt pentru sporirea marinei de războiu.
In starea de azi a marinei iialiane, zice oficioasa, coastele nu pot fi apărate contra unei debarcări duşmane. Puterea de apărare a Italiei pe mare trebue mărită cu orl-ce preţ, fără a se ţine seamă de cbeltuell.
L’Italie merge aşa de departe, incit spune că, chiar un miliard de ar trebui pentru ca să se ridice marina de războiţi italiană Ia înălţimea necesară, jertfa aceasta trebue făcută fără şovăire.
Cu toate astea, marina de războiţi italiană are cele mal mari cuirasate şi cea mal puternică artilerie de marină.
Campania presei italiane nu trebuie să surprindă însă pe nimeni, după discursul de la Vaterloo al împăratului Vilhelm şi după scrisoarea trimeasă de Ţar marelui duce Alexi, şeful marinei ruseşti—despre cari am vorbit la vreme.
Dacă împăratul Vilhelm vede în «sabia germană gata de lupta» cea mal bună garanţie a păcii ; dacă Ţarul vede in flota de pe marea Neagră chezăşia dezvoltării paclnice a sudului Rusiei—nu e de loc surprinzător ca în aceste vremuri de dezarmare, Italia să-şi mărească flota de războia.
Forelgn.
TRIBUHA LITERARA
Cercetări literare
S b titlul: Romancierul meii favorit şi cea mal bună scriere a sa în revista lunară Munsey’s Magazine din New-York, ati apărut o serie de articole, în cari cel mal de frunte scriitori americani tşl dati părerea asupra literatureî atît americane cît şi europene.
Dăm şi noi pe scurt în această coloană, părerile a doul corifei al literatureî americane, şi anume : Bret-Hart şi Gouels.
Cel d’intîifi e un mare nuvelist, cel de-al douilea, critic renumit.
Sunt foarte interesante şi părerile lui Twen, Stocton etc... Noi Insă ne oprim a-supra răspunsurilor celor doul de la început.
Ni s’ati părut mal vrednice de luat a-minte, şi cu deosebre interesante pentru literatura noastră.
Dăm asfă-zl cuvîntul Iul Bret-Hart:
«Cel mal bun roman din lume, după părerea mea, e «Contele de Monte Cristo», al lui Alexandru Dumas».
Şi Biet Hart Işl motivează ast-fel convingerea :
«O operă lilerară poate să aibă ori ce tendinţă şi să fie scrisă latr’un stil comun de tot; insă malînlîiti de toate, dlnsa trebue să ne intereseze In calitatea sa de povestire.
«Căci cititorul de riad mal Intlitt vrea să ştie ce s’a întlmplat cu personagiile şi cum s’a sfîrşit romanul. Humorul lui Dickeas, satirele lui Tackeray şi admirabilele epigrame ale şcoale! franceze nu cred să fi fost vre odată în stare a transporta şi orbi Intr’alît pe cititor, Incit să 1 oprească de a se întreba: ati reuşit tnamorezaţiî să se cunune? ati prins pe ucigaş? s’a descoperit misterul? etc...
«Dacă scriitorul e dibaciti şi ştie să prelungească pe nesimţite situaţia turbure şi să mascheze deslegarea finală, cititorul pentru asta se bucură; deşi adeseori se uită pe furiş la pagina din urmă, ca să-şi satisfacă curiositatea.
«Desigur, mulţi scriitori se vor găsi jigniţi de o asemenea purtare faţă de operile lor. Noi, scriitorii, am vrea ca cititorul să se extazieze de sentimentul nostru poetic de humorul nostru, de profunda cunoaştere a caracterului omenesc, de fineţa analizei etc. etc.
«Noi am vroi să facem cunoscute publicului gtndurile eroului, iar dînsul se interesează numai de faptele lui.
«Dar noi adese-orl cădem Într’o greşeală şi mal mare; noi spunem cititorului gîndu* rile şi părerile noastre, pe cînd el nici nu vrea să ne auză oratoria.
«EI nu vrea să miroase florile cu cari ÎI presărăm calea—vrea numai acţiune şi mişcare. Şi nu se linişteşte, pînă nu-1 vom da deslegarea problemei.
«Cu cît e mal desperată starea de la început, cu cît sunt mal grele obstacolele p« cari eroul trebue să le birue, cu atît e mal mare şi interesul cititorului. Punctul culminant al artei pentru cititor e atunci, cînd eroul se află într’o situaţie atît de grea, în cît numai o vădită intervenţie a proniei cereşti poate să-l salveze.
«In asemenea împrejurări, triumful eroului e un fel de recompensă de Sus pentru cititor.
«Aceste condiţiunl le găsim şi par mal fireşti, în romanele car! ati ca temă răzbunarea personală; mal ales cînd ea a fost provocată de cruzimi nemal pomenite, şi cînd acţiunea se petrece în nişte împrejurări, cari fac din răzbunător un instrument al dreptăţel DumnezeeştI.
«Or, toate aceste condiţiunl eti le găsesc în «Contele de Monte Cristo» al Iul Dumas tatăl.
«Mulţi spun că acest roman face parte din şcoala romantică, care s’a învechit şi deci trebue da*ă la archivă. S. riitoriî (dar nu şi cititorii) consideră această şcoală ca greşită. După părerea lor, oamenii vor să facă cunoştinţă cît mal pe scurt cu cit se poate mal murdare şi mal josnice părţ! ale vieţeî omeneşti, care să fie ilustrate cu mici excursiunl în domeniul patologiei, pentru a admira tipuri detracate. El susţin că adevăratul obiect de cercetare pentru omenire trebue să fie omul aşa cum este In realitate, iar nu cum se află tn închipuirea cutărul sati cutării! autor.
«De aceea diuşil repudiază pe acel cari Işl permit a Înşela pe aproapele săti cu povestiri miraculoase, pentru a îndestula o cerinţă, ce s’a manifestat la oameni încă din timpurile preistorice, clnd ascullatt la gura p şlerilor şi colibelor pe barzii uăs drăvanl, cari ÎI amuzai) cu pătărănil despre monştri şi eroi, ilustrlndu-şl vorbele cu figuri săpate iu os.
«Eti personal rtimln tot de părerea că Djons venind acasă de la biuroul săti comercial şi luîud In mină o carte, anevoe va simţi vre-o plăcere, găsind lneadetc ie-rea vieţeî sale zilnice. Asemenea şi doamna Djons nu-şl va simţi inima şi sufletul înviorate, clnd va găsi In roman sati nuvelă descrierea vieţeî sale sărace în intim-plărl. fie acea descriere ori cit de adevărată,
www.dacoromanica.ro
jg sr o e *
Premiî de 80,000 leî
fn lupta pentru traiil, ajunge mal departe şi reuşeşte mal bine acela care se mişcă mal inult.
Cine stă lipit de locul săfi, cine nu se deplasează, acela vegetează.
Dar deplasarea e legată de lntimplărl. O deraliare, o ciocnire de trenuri, poate face din om neom, ll poate chiar ucide.
Spre a evita cel puţin efectele unor asempnl nenorociri, s’a imaginat «ASIGURAREA CONTRA ACCIDENTELOR PE CAILE FERATE». In toată lumea, institutele financiare cari se ocupă cu acest ram de asigurări aduc mari servicii şi, în acelaşi timp, fac afaceri minunate.
Administraţia ziarului Epoca, apreciind utilitatea asigurărilor contra accidentelor şi voind să facă oanrpriză abonaţilor săi, plătiţi pe an an, acordludu-le UN PREMIU pe ctt de original pe atît de folositor, a Încheiat cu
Societatea RomTnă de Asigurare fi Reasigurare
„PATRIA”
(lin Bucureşti
o convenţiune prin care numita Societate se obligă a preda la 4 persoane, cari vor fi desemnate de noi prin tragere la sorţi,
4 polize de asigurare viageră contra accidentelor pe căile ferate, valabile pe pămln-tul întreg şi achitate de noi pentru toată durata.
Premii de 80,000 leî
Prin fie-care poliză din acestea, detentorul el es*e asigurat pentru:
а)	Lei 20,000, pentru cazul de moarte;
б)	O rentă corespunzătoare acestei sume, pentru cazul de invaliditate permanentă, s. e.: dacă asiguratul a avut In ziua accidentului vîrsta de 55 ani, renta anuală ce i se va servi plnă la moarte de numita Societate va fi de: Lei 1000.80.
c) JLei 200, pe lună pentru Invaliditatea trecătoare, cit timp ţine incapacitatea de lucru.
Toţi abouaţli noştri plătiţi pe an an participă la aceste 4 premii, a cărei tragere va avea loc Duminecă, 20 Decembrp, şi fie care dintre clştigătorl va primi o poliză de asigurare.
Tragerea Ia sorţi se va face în biurourile administraţiei ziarului, în presenţa a cel puţin 20 abonaţi, invitaţi ad hoc, şi a delegatului Societăţel «PATRIA».
al guvernului şi al d-lui Stătescu, a făcut mai multe visite unor drapelişti promiţin-du-le marea cu sarea numai ca să treacă de partea guvernului. Şi deja se dădea ca sigur că vor trece de partea d-lui Eugen Stătescu mai mulţi drapelişti.
*
■» *
«Din contra, dacă vor cili o scriere în care e vorba de fapte eroice, de porniri nobile, unde virtutea triumfă şi viţiul e pedepsit; şi dacă acest roman sau nuvelă, măcar pentru un moment, îl va ridica deasupra prozei zilnice, dacă niţel le va lărgi orizontul, făclndu 1 să se mlngîie cu speranţe optimiste de înaintări safl de moşteniri colosale,— apoi se poate oare ca pentru asta să blamăm pe cititorul safi pe autorul po-vestirel ?»
Iată dar că un scriitor, fruntaş între fruntaşi, predică în zilele noastre romantizmul în literatură.
Şi cine a citit pe Bret-Hart, acela, de sigur s’a convins că el îşi urmează poveţele : misteriosul, faptele eroice, pornirile nobile, cîte odată chiar supranaturalul, nu lipsesc din scrierile sale Şi poate că acestor calităţi ale sale îşi datoreşte şi popularitatea.
Deci, voi aceia dintre tinerii scriitori al ţârii, cari sînteţl temperamente romantice, voi cari pînă acuma stăteaţl poate la îndoială cu cerneala şi hlrtia diunainte,— ascultaţi şi luaţi aminte !...
Ziceţi «doamne ajută» şi, la muncă! Daţi pinteni imaginaţiei voastre, ca să vă inventeze eroi şi peripeţii, şi Bret-IIart vă ga-ranteeză succesul.
Şi doar Bret Hai t e un negustor care ’şl cunoaşte muşteriii—e american..
De alt-fel, dacă-I vorba, mal-mal că-am vota şi noi cu el, însă cu oare care reserve pe care Ie vom expune, după ce vom da în numărul de mline şi părerile criticului Gouels.
G. Hadan.
OFOKMAŢn
Avem mulţumirea să înştiinţăm pe cititorii noştri că în cnrînd le vom da zilnic cele mai bogate şi interesante ştiri telegrafice de la Yiena şi Paris, mulţumită unul servicii! telegrafic particular al nostru.
*
* *
Asemenea încunoştiinţam pe cititorii noştri că, cu începere de Mercur! 24 c., vom avea zilnic, pe lîngă cronici sau ştiri judiciare, şi „Nota Hazlie" (de Tibişir), care suntem siguri că va fi foarte gustată.
*
* *
0 nouă surprisă pentru cititorii ziarului Epoca.
In cnrînd vom publica uu roman istoric contimporan,
menit a fi apreciat de toate păturile noastre sociale.
«Tratativele cu trădători!»
O agitaţie neobicinuită a domnit erî în toate nuanţele liberale, în urma întrevede-rei dintre Dim. Sturdza şi Eugen Stătescu.
D. Al. Djuvara, transformat în agent
Alarmaţi da aceste sgomote, drapeliştii intransigenţi au telegraflat la Inoteşti, chemînd pe d. Aurelian de urgenţă în Capitală şi rugîndu’l să amine pe altă dată solicitarea unei audienţe Ia M. Sa Begele.
D. Aurelian urmează să se întoarcă miine, Miercuri, la amiazi, în Capitală.
In acelaşi timp, consfătuirea de Vineri seară a drapeliştilor a fost contra-mandată convocîndu-se pe astă-seară toţi drape liştil Ia o consfătuire ce se va ţine saă
la d. Porumbaru sau Ia d. Y. Lascar.
*
* *
Scopul acestei consfătuiri este ca d. Aurelian să fie pus în curent de tertipurile d lor Stătescu şi Djuvara şi în acelaşi timp să se ia o decisiune definitivă asupra situaţiei.
Putem să adăogăm că dacă majoritatea drapeliştilor va hotărî de partea d-lui Stătescu, d-nii Costinescu, Lascar, Dela-vrancea, Sefendache, Mincu, Ştefănescu-Gogu şi Gh. Dem. Theodorescu vor începe o campanie înverşunată in contra guvernului.
Totuşi se mai speră că d. P. S. Aurelian va avea atîta energie ca să pună piciorul în prag şi să împedice deserţiuni mai mari din gruparea drapelistă.
Se vorbeşte cu insistenţă că remanierea ministerială se va face pînă Joui seara, aşa ca M. Sa Regele să poată primi jurămintele nouilor miniştri încă înainte de a pleca la manevre.
Bine înţeles că modul cum se va remania ministerul, atirnă de consfătuirea de diseară a drapeliştilor.
Totuşi pentru toate eventualităţile se vorbeşte deja de următoarele trei combinaţii :
a)	, dacă împăcarea cu majoritatea drapeliştilor se va face, atunci vor intra în minister: Aurelian la domenii, Poruinbaru la flnance, Stătescu sau un atătescist la justiţie.
b)	. dacă d. Aurelian nu se va împăca, atunci d. Stătescu va lua externele, Stur-dza flnancele şi Şendrea la domenii sau la justiţie.
c)	. dacă nici un drapelist nu va intra in minister, atunci vor intra doui stătes-cişti printre cari sigur e d. Stătescu.
In urma încetărel din viaţă a M. S. Reginei Luiza a Danemarcei, Curtea Regală Romină a luat doliul pentru trei săptămînl, cu începere de Ia 17 curent.
S&ptămîna viitoare se va organisa o mare vinătoare prin munţii Muscelului, la care vor participa Ducele de Saxa Mei-ningen, Marii Duci Boris şi Andrei, Ducele Alfred de Coburg şi Principele Ro-mîniei.
Pentru exposiţia regională care se va deschide la 11 Octombre la Craiova, se vor organisa mal multe trenuri de plăcere.
De asemenea se vor acorda reduceri de taxe pentru transportul pe căile ferate al vitelor şi al obiectelor cari vor figura la exposiţie.
In ziua de 29 Septembre se va celebra a 4-a aniversare a naşterei micei principese Elisabeta.
lată numele deputaţilor romînî din noua dietă a Bucovinei:
Mitropolitul Arcadie, Archimandritul Mi-ron Călinescu, dr. Ioan Ţurcan, dr. I. cavaler de Flondor, baron N. Mustatza, baron
G.	Mustatza, baron G. Vasilco, dr. G. Po-povicî, dr. I. cavaler de Volcinschi, Archi mandritul Cinutuleac, Tudor cavaler de Flondor, Modest cavaler de Grigorcea, I. Lupul şi Ilarion Onciul.
Dieta se compune din 31 deputaţi. In sesiunea trecută aii fost 14 deputaţi romînî.
O nouă greşeală <le copist
Numirea fraţilor Maicanî în comisiunea pentru expoziţia universală din Paris, a produs o nemulţumire atît de mare printre membrii comisiuneî, In cît ministrul domeniilor a fost nevoit să revină asupra a-cestor numiri, recurgînd iarăşi la cunoscutnl clişeQ al greşeleî de copist.
In adevăr, în numărul 5 al «Buletinului comisariatului general al guvernului romîn pentru expoziţiunea din 1900 de la Paris», citim următoarele:
«In Monitorul Oficial No. 71 din 2 Iulie 1898 şi în Buletinul No. 3, pag. 24 al Comisariatului General, treeîndu-se din eroare ca făcînd parte din Comisiunea judeţeană Domnii Maican D. şi Maica» D. N., se face cuvenita rectificare».
Ministerul instrucţiei, conform disposiţiilor luate, In urma stăruinţelor d-lul Dim. Aug. Laurian, a trimis revisoratelor şcolare numeroase tablouri conţinînd numele soldaţilor căzuţi în răsboiul independenţei, tablouri cari vor fi aşezate în bisericele şi şcoalele comunelor în cari s’ail născut acel soldaţi.
Şeapte-zecI de jandarmi călări din Iaşi ad plecat la Roman pentru a face serviciul de gardă al M. Sale Regelui.
Experienţele cu tunurile cu tragere repede aii început de săptămîna trecută, la bateria 18. lingă fortul Chitila, şi se continuă zilnic.
Vineri şi Sîmbătăs’a tras cu tunul Krupp, iar erî s’a tras cu tunul Ilotsckis.
Ministerul instrucţiei a numit o comisiuue compusă din d-niî farmacişti N. Angelescu, M. Stoenescu, Al. Vărlănescu, Velles şi Al. Volanschi pentru a prezintă sub formă de proiect de regulament, dezideratele asupra organizării şcoalel superioare de farmacie, în conformitate cu dispoziţiunile nouel legi a instrucţiei Invăţămlntulul superior.
Gn începere de Vineri, 25 c., cititorii noştri vor avea constant In pagina IV fi eresul trenurilor,	Bursa
Bucureşti, Voşnila M*le{e\, Buletinul cerealelor, Buletinul meteorologic şi Cota apel.
Mişcarea în magistratură
La ministerul justiţiei s’aă făcut următoarele numiri, permutări şi înaintări:
D. Pompiliu A. Elorian, actual preşedinte la secţia III a trib. Ilfov, se permută In aceeaşi calitate la secţiunea de notariat a aceluiaşi trib. în locul d-lul C. Paras-chivescu, care trece lu postul ocupat de d. P. A. Ilorian.
D. C. Crăsnaru, actual jud. de şedinţă la trib. Ilfov, se numeşte judecător de instrucţie la acelaşi trib. în locul d-lul Th. Popescu-Cudalbu, care trece In postul o-cupat de d. Crăsnaru.
D. G. C. Sturdza, actual jud. de şedinţă Ia trib. Vaslui, se permută In aceeaşi calitate la trib. Putna, în locul d-lul G. M. Sărăţeanu, care trece in postul ocupat de de d. G Sturdza.
D. C. Rădulescu, actual procuror la trib. Dîmboviţa, se numeşte jud. de şedinţă la acelaşi trib., In locul d-lul I. A. Brătescu demisionat.
D. G. I, Nacian, actual supleant la trib. Dîmboviţa, procuror Ia acelaşi trib., în locul d-lul C. Rădulescu, trecut In alt post.
D. D. I. Cojan, actual procuror la trib. Fălciu, In aceeaşi calitate la trib. Tutova.
D. G. M. Moisiu, actual procuror la trib. Botoşani, în aceeaşi calitate la trib. Fălcii!, în locul d lui D. I. Cojan, permutat.
D. Corneliu Botez, actual jud. al ocol I Botoşani, procuror la trib. Botoşani.
D. G. Cherenbach, judecător la ocolul I Botoşani.
D. Al. Filostrat, actual judecător de şedinţă la trib. Tecuciu, judecător la ocolul DămieneştI, judeţul Roman, în locul d-lul V. D. Costinescu, demisionat.
D. G. N. Săulescu, actual judecător siu-dic la trib. R.-Sărat, judecător de şedinţă la trib. Tecucitt.
D. Paul P. Robescu, actual jud. la ocolul Clmpu-Lung, sindic la trib. R.-Sărat.
D. D. Moldoveanu, actual jud. la ocolul Argeşel, judeţul Muscel, In aceeaşi calitate la ocolul Ctmpu-Lung.
D. C. I. Barbilian, actual jud. la ocolul Topolog, judeţul Argeş, în aceeaşi calitate la ocolul Argeşel, judeţul Muscel.
D. H. Stoenescu, actual supleant la trib. Mehedinţi, jud. la ocolul Topolog, judeţul Argeş.
D. N. C. Penciidescu, actual jude la o-colul BaeăO, procuror la trib. Bacăil, în locul d Iul St. Negulescu, demisionat.
D. D. Nicolau, actual jud. la ocolul Tutova, în aceeaşi calitate la ocolul Bacăfl.
D. C. Oprescu, actual substitut la trib. Constanţa, judecător la ocolul Tutova.
D. Soiir N. Trandaf, actual jud. la o-colul CloşanI, judeţul Mehedinţi, în aceeaşi calitate la ocolul ZăbrăuţI, judeţul Putna, în locul vacant.
D. I. Călinescu, actual supleant la trib. Teleorman, jud. la ocolul CloşanI, judeţul Mehedinţi.
D. P. St. Rainu, actual supleant la trib. Tecuci, jud. la ocolul Balta, judeţul Brăila.
D. I. D. Filili, actual jud la ocolul III Bucureşti, în aceeaşi calitate la ocolul VI din acel oraş, In locul d-lul C. D. Angliei, care trece în postul ocupat de d. I. D. Fi-liti, după cererea ambilor magistraţi.
D. I. Popescu Drajna, actual jud. la o-colul Jifi, judeţul Gorj, în aceeaşi calitate la ocolul Alexandria, judeţul Teleorman, In locul d-lul D. Dimitrescu, care trece In postul ocupat de d. I. Popescu Drajna.
D. Anton Anastasiad, actual ajutor la jud. ocolului II Buzătl. jud. la ocolul Moi-neştl, judeţul Bacăil, în locul d lui Toma Ionescu, trecut In alt post.
D. I. Vlădescu, actual substitut la trib. Olt, procuror de secţie la trib. Dolj, In locul d-lul Al. Isvoranu, demisionat.
D. Toma Ionescu, actual jud. la ocolul MoineştI, judeţul Bacăil, substitut la trib. Olt, In locul d-lul I. Vlădescu, trecut în alt post.
D. V. Bălăşescu, actual ajutor la jud. ocolului Tlrgovişte, supleant la Trib. Dîmboviţa, în locul d lui C. I. Nacian, Înaintat.
D. G. Poteca, ajutor la jud. ocolului Tlrgovişte.
D. St. R. Scirban, supleant la trib. Mehedinţi.
D. I. Ionescu-Dolj, actualul ajutor la jud. ocolului Constanţa, substitut, la trib. Constanţa, In locul d-lul C. Oprescu, Înaintat.
D. Al. Simionescu, ajutor la jud. ocolului Constanţa.
D. G. Dimitrescu. actual ajutor la jud. ocolului Cîmpina, judeţul Prahova, supleant la trib. Teleorman.
D. Mir cea Căpitănescu, ajutor la judecătoria ocolului Ctmpina, judeţul Prahova.
D. C. M. Radovici, actual ajutor la jud. oeolu’ul II Birlad, supleant la trib. Te-
cuc-itk.
D. C. Popov, ajutor la judecătoria ocolului II Birlad.
D. C. Climescu, ajutor la jud. ocolului II Buzăfl.
D. I. N. Eliad Romînul, actual ajutor la jud. ocolului Mostiştea, judeţul Ilfov, supleant la trib. Olt.
D. G. Christescu, ajutor la jud. ocolului Mostiştea, judeţul Ilfov.
D. Cesar Vîrgolici, actual ajutor la jud. ocolului Fălticeni, substitut la trib. Suceava,
In locul d lui St. Dimitrescu, demisionat.
D. N. Comnino, ajutor Ia judecătoria ocolului Fălticeni.
D. Titu Magheru, actual ajutor la jud. ocolului Olteţu. judeţul Vllcea, se permută in aceeaşi calitate la ocolul R.-Vîlcel, în locul d lui N. Zugrăvescu, demisionat.
D. Al. Ionescu, ajutor la jud. ocolului Olteţu, judeţul Vllcea.
D. Al. Alhanasiu, ajutor la judecătoria Fălcii!.
D. V. Constantineacu, ajutor la jud. o-colulul Bahluitt, judeţul Iaşi, în locul d-lul Eduard Sion.
D. Vespasian Erbiceanu. actual ajutor la jud. ocolului Stavnic, judeţul laşi, In aceeaşi calitate la judecătoria ocolului I Iaşi, Iii locul d-lul N. Docau, care trece lu
postul ocupat de d. Vespasian Erbiceauu.
D. C. Mălineacti, actual ajutor de grefă la trib. Suceava, grefier la trib. Botoşani, In locul d-lul 1. Vasiliu, demisionat.
EO’JURI
— Aflăm că cursurile şcoalelor de adulţi din Capitală vor începe Duminecă 27 Septembrie, la orele 2 p. m.
înscrierile se pot face în toate zilele piuă la deschidere, In strada Şelari 10, iar Dumineca In localul şcoalelor general Adrian şi general Golescu, de la 2—4 p. m.
Cursurile sunt gratuite. Se percepe numai o taxă de 50 bani lunar pentru cărţi, cbeltuell de întreţinere şi cancelarie şi care se va plăti odată pentru trei luni Înainte.
Cărţile se vor distribui elevilor In mod gratuit.
„munfîmmi
PMTBŞTi
Boala îmbunătăţirilor, care, In vederea a-legerilor comunale, a lovit pe toate consiliile comunale din ţară, a căzut şi pe colectiviştii comunei noastre.
Ca să facă ochi alegătorilor, acum la finele Iul Septembrie s’aâ apucat a canaliza Mis-lea, lucrare bună. dacă ar fi făcută la timp. O căpătuială electorală aşa cum o fac, căci de sigur intemperiile pe o parte, graba pe de alta, va face din aceasta o clrpeală, a căruia reparaţie va costa o facere din noii a lucrării.
A votat consiliul, ad-hoc, pentru perioadă electorală, deschideri de Bulevarde spre cimitir şi spre poştă; toată ziua se măsoară, se vor realisa Insă D-zeiî ştie clnd.
Culmea neruşinării colectiviste Insă e cu facerea trotuarelor bulevardului actual. S’atS votat 100.000 lei pentru această lucrare ; se efectuează o lucrare pentru 180.000 lei, n’ar fi vorba de cit se face, dar clnd vezi cum se face, atunci se vede meschinăria şi neruşinarea celor ce conduc afacerile locale.
După ce se plăteşte colosal de scump, 15 lei un metru de dale groase şi 9 şi jum. lei de cele subţiri, bordurile, cu 7 şi jum. metru liniar, apoi modul cum se lucrează e revoltător.
Se cunoaşte de departe necurăţenia, căci e neruşinare a se pune piatră de bor-dure care se macină, pare că e nisip, şi care se sfartmă clnd se calcă pe ea, lu locul unei pietre care să corespundă valorii ce se dă pe ea.
S’a atras atenţia primarului, a adjutoru-lul, a prefectului chiar, dar absolut nimeni nu cască, fiind-că antreprenor este Erba-suc, clientul lui Dimancea, şi acesta face şi desface toate. Vrea să isbească ochii a-legătorilor pentru viitoarea perioadă electorală, să isbească şi o cărţulie pe seama sa, iar cel puşi a administra, vinovaţi că aruncă In vînt banii comunii şi fac o lucrare ce angajează viitorul, o fac proastă şi scumpă, pentru a face trebşoarele gaştel colectiviste din localitate.
Faţă cu această risipă de bani şi lipsă de control, vă rog, d-le director, să publicaţi In ziarul Epoca, acestea pentru a se vedea modul cum se risipesc banii comunii noastre.
Un Cetiiţeau
Nouî turburărî la Berane
Cettinge, 22 Septembrie.—In arma unei crime comise Ia Berane, o luptă a izbucnit Intre maliome-tanl ţi creştini, finnt mai mnlţt morţi şi răniţi de ambele părţi.
întrebuinţarea gunoiului
Trebuinţele higienel devin imperioase.
Ele se impun.
Primăria Capitalei a pus de inult acest principii! in practică şi a instalat, in diferite cartiere ale oraşului, cuptoare cari să ardă gunoa-ele ce umplu cartierele sale.
Dar primăria n’a făcut de cît să prefacă în cenuşă, încet, stokul zilnic produs, fără ca să-l dea uu derivativ folositor.
Este aici o lacună de împlinit. Dacă gunoiul arde, el degagează căldură şi, prin urmare, o putere motrice şi de întrebuinţai.
Aceasta e, ceea ce primăria capitalei, nu a aplicat pînă acum.
Voind să răspîndească sistemul higienel, a cărui promotoare a fost, primăria a invitat ministerul de răsboiO de a construi uu cuptor crematoriii al băligarulul pe care ’1 produc caii c.azărinel de la Malmaison.
O instalaţiune a fost dar făcută, în acest scop, la această cazarmă.
Acolo, cu totul altă consideraţiune s’a luat:
Mai întîi arderea, apoi întrebuinţarea căl-dureî produse : Acesta a fost principiul stabilit :
Pe această temă, ministerul de răsboiO a con-truit, prin casa C. A. Francke din Bucureşti, conform planurilor d-lul M. Sicard, fost inginer şef al arsenalului armatei din Romînia, un cuptor corespunzător acestui scop.
Rezultatul obţinnt a întrecut toate aşteptările.
Băligarul de la Maltnaison arde cu o putere calorifică variind între 1800 şi 2500 calorii, după cum e starea sa higrometrică, adică a-proape un sfert din puterea combustibilă a cărbunelui (Cardiff,)
Comentariile favorabile decurg de la acest fapt stabilit.
Intr’adevăr, pentru a putea produce o putere de vapori egală cu forţa a două-zecl cal. va trebui să întrebuinţăm, în mijlociO, 100 kilograme cărbuni, pe oră, saO, pentru zece ore, 45 fr. la 50 fr.
Intrebuinţind gunoiul, pe'' care higiena cere mal întiiii de toate a-1 elimina, acest combustibil arzind în proporţie de patru ori greutatea cărbunelui sus menţionat, vom obţine acelaşi rezultat pe care acest din urmă combustibil l’ar fi putut produce, dar fără nici o cheltuială, adăogînd scopul la care tinde, la folosinţa industrială ce se poate obţine.
Faptul este palpabil, în evidenţă clar, şi îndepărtează orl-ce comentarii! răO voitor şi i-ronic.
Vorbeşte de la sine:
Cîte bine-facerl ar putea să tragă importantele municipalităţi ale Rouiiniel din cele spuse!
Cu o cheltuiala minimă, nu s’ar putea face oare băl, spălătorii publice, bucătării, etc,. etc. pentru trebuinţa săracilor şl desmoşteniţilor ?
Ar fi aci un scop umanitar, de pus promt in aplicare.
I)e aceea, nu ştim cum să îndemnăm mal mult edilii marelor eraşe ale Rominiel, ca să ia detalii de la ministerul de războiţi, asupra celor ce s’afl expus aci şi, la trebuinţa, să autorizeze un delegai care ar putea să-şi dea seama prin faptul palpabil de bine-faceriie nenumărate care s’nr putea obţine, (lnanciarmente şi ca higienă.
Resumat :
Gunoiul este o forţă combustibilă a căreia putere calorifică o în proporţie de un sfert din sută a cărbunelui.
Gunoiul nu costă nimic, arzindu-1 se utilizează forţa sa, şi se anihilează proprietăţile sale contrarii cele mal simple bigiene.
iŞfTIBI MĂRUNTE
*	Ai! fost numiţi:
D-nil I. Bălcescu, comisar al gărel din T.-Severin ;
1. Băleanu, comisar in T.-Severiu ;
Bunea Piscureanu, comisar în oraşul T. Jiu ;
1. Ivaşcu, comisar In gara din DorohoiQ ; Niţă Popescu, comisar de urmărire la Tlrgovişte ; şi
C.	Fiulescu, comandant al sergenţilor de oraş din Tlrgovişte.
*	Comuna rurală Şiliştea Crucel, din judeţul Dolj, a fost autorizată să contracteze de la casa şcoalelor, un împrumut de
30.000	lei pentru clădirea unul local de şcoală.
*	A apărut de sub tipar, o mică broşură intitulată: *Pieirea Lumii», toarte instructivă şi Întemeiată pe baze ştiinţifice.
PARLAMENTUL AUSTRIAC SI
COMPROMISUL CU UN6ARIA
Viena, 22 Septembrie.—Camera deputaţilor. Adunarea începe discuţia în prima citire a proectelor compromisului cu Ungaria.
Ministrul de finanţe apără aceste pro-ecte, relevînd nevoia de a se face concesiuni reciproce.
D.	Jamorski, polonez, asigură guvernul de concursul majorităţii.
D. Lecher, german, atacă in mod violent pe contele de Thun, preşedinte al consiliului.
Cronică, judiciară.
Pur iui — Concurenţa eoniprclală — Calomnia lu liiu»a ebraică. — Lipsa de traualator-
Puriin e zi de veselie pentru neamul lui Israel, e ziua în care ebreil din Babilonia scăpară, graţie graţielor Esterel, de o grea primejdie. Populaţiunea Capitalei noastre ştie clnd e acea zi, prin desfăşurarea carnavalului in cartierele evreeştl.
Cu toată armonia ce trebuie să domnească atunci între fiii poporului ales, Saul Vaizer, ca-fegiQ-circiumar de profesie, uu s’a putut opri de a uza de spiritul săfi comercial, spre a ponegri în propria limbă ebraică pe un coreligionar al săfi, un anume Hascal, în scop de concurenţă.
Cu cîte-va zile înainte de Purim, Vaizer răs-pindeşte prin diferite cuartiere nişte atiple cu următorul conţinut (după traducţia unul rabin): O nouă veselie.
«Aerdie. Fraţilor băutori, aţi auzit că Saul Vaizer, cafegiu, a îngrijit pentru noi, meşteşugari, şi ne-a adus pentru Purim un pahar cu viu bun şi eftin, un ast-fel de vin care n’a mal existat în calea Văcăreşti. Vezi in pahar, gar* gariseştl în git, şi deşteaptă producând o inimă veselă».
Pînă aci toate bune, liber d. Vaizer să-şi laude marfa. Dar iată unde păcătueşte:
«Gcrgildie. La Hascal este vin de mere murale, vin de zeamă de varză din Neamţu, vin de castraveţi din Rîmnic, etc.»
D. Vaizer a fost chemat pentru această operă de literatură ebraică să dea socoteala înaintea juraţilor de Ilfov. La o în'âţişare precedenta, s’a animat procesul pentru ca această pagină de literatura să fie tradusă la ministerul de externe.
La înfăţişarea de erî, d. Petre Sfetescu, apărătorul părţii civile, prezentă un certificat de la ministerul de externe cum că aci nu se artă translator pentru limba ebraică, dur cere să se cheme rabinul care a tradus pentru ca să presteze jurâinint de exactitatea traducţiuniî.
Cercetarea procesului se- amină pentru sesiunea viitoare.
Deasupra Alpilor în balon
Sion, 22 Septembrie.—Aeronautul Spel-trini, voind să treacă in balon pe d’a-supra Alpilor, a făcut ascensiunea sa azi dimineaţă la 11 ore.— S’a urcat la o înălţime de 2500 de metri, a trecut peste Montreux, Yverdon şi graniţa franco-elveţiană intre S-te Groix şi Pontarlier.
jyjrvMRSK
DIN CAPITALA
Incendiu. — Un început de incendiu s’a declarat ustâ-noapte, pe la orele 12 şi jumătate, la casele d-lul Iosef Bejos, din strada Filaretulul.
Focul s’a declarat la o bucătărie descîndurl, care a fost cu desăvîrşire distrusă de flăcări.
Din norocire, cu ajutorul vecinilor, focul a fost localizat înainte de a se întinde la corpul clă-direl principale.
Un aportinan.— Agenţii siguranţei publice afi prins, erî seară, pe individul Ion Moldoveanu, care furase o gabrioletă cu un cal de la Angliei Georgescu din calea Griviţel.
Şi calul şi Gabrioleta ai! fost găsite lu domiciliul lui Moldoveanu.
Moarte Mibit&.—Petre Pandelescu, domiciliat in strada Ţepeş-Vodă 48, lucrător la atelierul tipografic âl d-lul Carol Gobl, pe cînd se alia eri la lucru, venindu-1 ameţeală, a căzut jos în nesimţire. Ridicat în grabă de cel-l’alţl tovarăşi al săi de atelier, Pandelescu a fost transportat la spitalul Colţea. In momentul însă cînd oamenii de servicii! îl scoborail diu trăsură, nenorocitul şi-a dat sfirşitul.
Cadavrul a rămas in sala do autopsie a spitalului, unde se vor face cercetările legale.
DIN ŢARA
Accident nenorocit. — Copilul Grigore Jelescu diu comuna Almalău, judeţul Constanţa, juclndu-se prin curteu caselor părinteşti cu o căruţă, trăgind’o pe o pantă, căruţa şi-a făcut vînt şi a trecut peste trupul copilului, omorîu-.lu-1 pe loc.
www.dacoromanica.ro
A raft «le vie. — O îngrozitoare dramă a aruncat jalea şi doliul asupra unei familii de muncitori din comuna OdoheştI, din judeţul Bacău.
Copilul Aristid Lupaşcu din acea comună, umblind prin casă cu o lampă de petrol, lampa a luat loc şi lichidul in flăcări s’a împrăştiat pe hainele copilei arzind-o în mod grav.
Nenorocita, în urma arsurilor suferite, a sucombat după cîteva ore de chinuri groaznice.
Fecnndttafe.-Femeia cantonierului Gbeor-glie Toina, de pe linia laşI-DorohoI, a născut alaltăerl noapte trei copil de sex masculin.
Incendiu.— Un incendia puternic^ a distrus, zilele trecute, casele locuitorilor Grigore Tulea, Andrei Oană şi Ileana Bâlâu^ din comuna FărţăneştI, din judeţul Covurlui.
Sărmanii incendiaţi afi rămas fără adăpost şi fără hrană.
Cauzele incendiului nu se cunosc.
Crima din Horleştl.— Din Iaşi ni se a-nunţă că o crimă s’a făptuit alaltăerl în cătunul HorleştI, din comuna CucutenI, judeţul Iaşi.
Locuitorii Anton Cabălău şi Andrieş eraţi certaţi de la o vie ; Duminică, pe cind Cabălău se întorcea cu carul cu lemne de la pădure, se întîl-ueşte la circiuma lui Constantiniu din HorleştI cu consăteanul săti Andrieş, şi din una în alta se luară la ceartă, ameninţîndu-se.
La un _ moment dat, Cabălăfi pune mîna pe o secure şi începu să ţipe la Andrieş că-1 ucide; în timpul acesta, însă, Goje Andrieş, fiul lui Andrieş, înştiinţat de către locuitoruf Mardare că Anton Cabălăfi vrea să ucidă pe tatăl săti, se dnce la circiumă şi repezindu-se la Cabălău ii ia secura din mină; Cabălăfi începe să-I dea cu pumnii in cap şi Coje Andrieş într’un moment de furie, îl loveşte cu securea in cap.
Dus la spitalul din VoineştI, Cabălăfi a sucombat peste puţin timp.
Coje Andrieş s’a predat singur parchetului.
CHESTlUNEft ZTLE1
Afacerea Dreyfus
l-	Interpelarea el-lu* IliUeroye
I). Lucien Millevoye a scris preşedintelui consiliului, înştiinţlndu-1 că îl va interpela la deschiderea Camerilor, «asupra motivelor cari aii putut să decidă pe consiliul de miniştri să transmită Curţel de Casaţie cererea de revizuire a procesului Dreyfus, în contra avisulul comisiunel consultative, în absenţa representanţilor naţiu-nel, şi în contra voinţei lor, exprimată în mod formal printr’un vot anterior».
Interpelarea Channaing D. Chassaing, deputat din Paris, a adresat preşedintelui consiliului următoarea scrisoare, care precisează caracterul interpe-laţiunel sale :
Domnule preşedinte al consiliului,
«La 30 Iunie trecui, în aclamaţiunile tu-tulor republicanilor sinceri, declaraţi Parlamentului c.ă luaţt puterea pentru «a conduce Republica pe calea democraţiei», că «eraţi decis de a lupta energic în contra ori cărei încercări de zădărnicire a independenţei so-cietăţel laice şi a supremaţiei puterel civile» şi veţi face ca toate administraţiunile, de la centru ca şi din departamente, să se conformeze < u rigoare acelor principii.
«De atunci am văzut un călugăr afirmînd fără teamă, necesitatea de a subordona săbiei puterea civilă, şi aceasta in faţa generalisimului armatei noastre, nepăsător şi mut.
«Am văzut un locoteneul-colonel de stat major recunosclndu-se culpabil de un falş, care fusese citit Ia tribună şi afişat pe toate zidurile Franţei ca un document autentic.
«Am văzut un şef de stat-major, demi sionînd pentru a nu «prezida», după cum ministrul de războia îl cerea, la represiunea actelor pe cari el le acoperise, îu buna sa credinţă înşelată.
«Am văzut sinuciderea unul prevenit în închisoarea sa, fără autopsie.
«Vedem în fie-care zi acuzaţiunl publice, aduse în contra afacerilor franceze, fără ca acuzatorii să fie urmăriţi.
«Vedem stabilindu-se relaţiunl între diferite biurourl de la ministerul de răsboia şi oare cari ziare, cărora ofiţerii le acordă in-terviewurl, nesocotind ast fel regulamentele militare.
«Vedem generali lansînd proelamaţiunl cari amintesc moravurile spaniole.
«Curtea de casaţie ne-a arătat că există, în Franţa, un procuror al RepublieeI şi o cameră de punere sub acusare capabilă de a se opune la aplicarea legel.
«Pe clnd jurisdicţiunea civilă amină un proces pentru a aştepta verdictul Curţel su-preme a ţărel, administraţiunea militară găseşte momentul pentru a începe urmăririle în chestia unul document pe care îl posedă de trei ani, şi care, în cinci spre-zece zile, va fi examinat în mod public în jus-ti ţie,
«Vedem pe guvernatorul Parisului, atît de grăbit de a semna acest ordin, în cît nici n’aşteaptă să fie legalmente învestit în funcţiunile sale.
«Se pare că fie-care are legea sa specială, că nimeni nu mal cunoaşte marginele pu-lerel sale, jurisdicţiunile, încalecă unele peste altele, şi confuziunea este în aşa iei, In cit unii din şefii armatei noastre se cred atacaţi şi proclamă că armata însăşi este atacată, fiind că opinia publică reclamă pedepsirea a cltor-va culpabili, ned mnl de a mal face parte din armată, care este şi va rămîne, cum foarte bine aţi zis: această scumpă incarnaţiune a patriei».
«Ar trebui, pentru siguranţa RepublieeI, ca această stare de lucruri să se sfîrşească.
«VoiO avea onoarea, domnule preşedinte al consiliului, de a vă interpela la deschiderea Camerilor, asupra măsurilor ce aţi luat «pentru ca toate administraţiunile, şi la centru şi în departamente, să se conformeze principiurilor enunţate în deelaraţiu-nea d-v».
Primiţi, etc.	H. Cassaing.
Scrinurile lui Enterhaxu
Mutin publica facsimilul celor două scrisori adresate de Esterhazy corespondentului din Paris al ziarului Observer, Air. Strong.
Din prima scrisoare reiese că nu Strong l’a invitat pe Esterhazy la Londra, ci a-cesta a lelegrafiat lui Strong că vrea să vină la Londra, că are multe de spus şi «vrea să cîştige cîte-va guinee cu inter-viewurile, fără ca să arunce de acum bomba cea mare pe care o rezervă pentru mal tlrzia.»
fu a doua scrisoare, Esterhazy face ur-
mătoarele reflecţii: «Supus faţă de superiorii mei, am dus această supunere plnS la extrem, timp de patru luni de zile. Trebuia să fiă sprijinit, dar am fost lăsat să cad, şi acum cred că am tot dreptul să mă apăr.
Cît am fost militar, n’am zis nimic ; azi nu mal pot să mă sprijinesc pe nimeni de cît pe mine însumi. M’am supus la toate cercetările şi aveam motive să cred că voiţi fi protejat pînă la sflrşit.
jN’afl făcut’o şi credeai! că vor face bine sacrificîndu mă. Cînd am voit să mărturisesc adevărul, mi s’a ordonat să tac. Aş vrea să vă povestesc în gura mare toate aceste lucruri şi să vă expun mijloacele de cari s’a uzat. Aş vrea să ştia însă dacă mă pot baza pe sprijinul lui Observer».
Strong adaogă că Esterhazy i a povestit multe mal ales cu privire la dama’,voalată. Esterhazy a spus că a fost zuav papal, a servit ca uhlan în armata austriacă; apoi a fost şi expert în arta scrierii; el afirmă că e şi doctor în drept. Esterhazy va mărturisi în curînd tot, încheie Mr. Strong.
Hevietuirea
La France comunică următoarele asupra revisuiril:
înalta Curte pare a fi puţin dispusă de a hotărî revisuirea, cu atît mal puţin anularea întregului proces, prin care s’ar face posibilă urmărirea legală a tutulor acelor persoane cari atl provocat în 1894 sentinţa consiliului de răsboia, prin călcarea legii. In caz de revizuire, Curtea de Casaţie va lua totuşi singură cercetarea, care ar trebui condusă la descoperirea adevărului, —Im caz de anulare insă, nouile cercetări vor fi supuse unui tribunal militar.
Turbur&rile din Paris
Paris, 21 Septembrie.—Din 35 persoane, arestate in urma manifestaţiilor de eri, numai şeapte aii fost menţinute în stare de arestare.
D-nit de Pressense, Vaughanşi Mor hard protestează în ziarul Aurore în contra arestării lor, calificînd'o de brutalitate poliţienească.
Depeşile de az
Serviciul Agenţiei Romîne
Paris, 22 Septembrie. — Coinisiunea păcii a ţinut a doua sa Întrunire. Ea a deschis discuţia generală asupra protocolului de pace.
Idlta, 22 Septembrie. — Ţarul a plecat Iii Danemarca ca să asiste la îhmormîntarea Reginei.
Copenhaga, 22 Septembrie. — Ţarul va sosi Vineri şi va sta o săptămlnă la caste Iul Bernstorff.
New- York, 22 Septembrie — New- York Herald anunţă că d. Long, secretar de Stat al marinei, a însărcinat pe amiralul Dewey să trimeată îndată un încrucişător de la Ualtimore la Tien-Tsin.
Bombay, 22 Septembrie. — Ciuma creşte
Revizuirea
procesului Dreyfus
H ccftixi focul procurorul ut
Paris, 22 Septembrie.—D. Manau va re mite rechisitoriul său scris, în privinţa re-visuirei, cel mai tîrsiu Miercuri.
Ou Fatg in Italia
Roma, 22 Septembrie. —După ziare, maiorul du Paty de Clam a fost la Roma în zilele astea din urmă. A plecat Sîmbătă zicînd oii merge la Nea-pole, dar a luat un tren pentru Italia desus.
Roma, 22 Septembrie.—După «Capi tale,» maiorul du Paty de Clam a descins Joi într’un otel din Roma, sub numele de Contele de Biet. El a conferit cu cîţi-va prietini şi un ziarist francez.
ULTIME INFORMATIUNI
«Tratativele cu trădătorii»
Abia acum se află că d. P. S. Au relian a avut, săptămîna trecută, două întrevederi cu Dimitrie Sturdza, fără ştirea amicilor săi.
D. Aurelian s’a întors azi în Capitală, chemat telegrafic la consfătuirea
de diseară a drapeliştilor.
*
* *
Plecarea subită a d-lui Stătescu la Cîmpulung, se interpretase ieri între drapelişti ca o renunţare a d-sale de a mai continua tratativele de împăcare.
D. Stătescu sa întors însă aseară pe
neaşteptate in Capitală.
*
♦ *
Se afirmă că mîine la amiazi d. Aurelian va visita pe Dim. Sturdza spre a-1 da ultimul şi definitivul răspuns în chestiunea împăcării.
Duminică s’a oficiat în biserica Sft. Ni-colae din Braşov obicinuitul parastas pentru amintirea fondatorilor al şcoalelor din Braşov.
La această serbare aii asistat toţi profesorii şcoalelor, împreună cu elevii, cu drapelul gimnaziului.
înainte de serbare, poliţaiul a chemai pe directorul gimnaziului reproşîndu I că alături de drapelul gimnaziului n'a scos şi steagul unguresc, interzielndu I ca pe viitor să mal scoată drapelul gimnaziului lâră drapelul unguresc.
Goana în contra profesorilor
Citim în Opinia din Iaşi :
«Clubul liberal din Iaşi s’a pus să lucreze pe capete in lumea dăscălească. Conu Ghiţă şi Conu Nicu—matadorii electorali ai laşului—s’au dus la Bucureşti cu ghiozdanul plin de primineli în corpul dăscă•
Iese. Mazilirea lui Arbore e semnalul începutului ; capul lui Brînză e al doilea. Vor mai curge şi altele, căci Spiru Ilar st —băietul de altă dată, care a invăţat carte in Iaşi şi care s’a ridicat la minister zice-se ca om de şcoală, a ajuns coadă de topor.
«2? triat că singurul om mai curat din partid se feşteleşte aşa de rău de ai sdf.»
Asupra aceleeaşl cestiunl, Evenimentul dă următoarele amănunte :
«Pensionarii clubului de la otelul lui Troian a’ai* pus pe lucru, şi urgia colectivistă şi-a început era. Ca urmare am avut deja înlocuirea d-lui Brandia şi destituirea d lui Arbore. Pentru azi avem de înregistrat un alt caz, care probabil că nu va fi cel din urmă.
Părintele Vîrlănescu a fost chemat la primărie şi primit în cabinetul primarului ; aici i s’a comunicat că daeă nu garantează în apropiatele alegeri de votul său şi al fratelui săi*, care e institutor şi directorul unei şcoli primare din Ta-taraşi, apoi acesta va fl destituit. Pe de altă parte ni se spune că înlocuirea d-lui institutor Vîrlănescu Im postul de direc tor nu e de cît o chestie de timp».
Cerem să ni se comunice motivele pentru cari d. colonel Averescu, fost a-taşat militar pe lingă legaţiunea noastră din Berlin, a fost rechemat din P08tul 8ău.
Vom reveni.
D. G. C. Dobrescu, deputat, s’a tntreţi nut azi mal mult timp cu d. N. Fleva despre atitudinea tgrupăril fleviste din Ploeştl, la viitoarele alegeri comunale.
Situaţia colectiviştilor aliaţi cu socialiştii este desperată în localitate.
De cîte va zile a început să domnească o mare animaţie în portul Constanţa.
Mal multe vagoane străine încarcă orz, porumb şi o! pentru Constantinopole.
Se spune că primăria din Ploeştl pregăteşte un proiect de lege pentru contractarea unul împrumut de ciucl milioane.
M. S. Regele a primit, din partea M. S. Reginei Wilhelmina a Ţârilor-de-Jos, o scrisoare, prin care’I notifică, că, a-jungînd la majoritate, a luat in mină frlnele guvernului.
Bîrladtd, organul partidului conservator din Tutova, publică următorul comunicat: «MercurI 16 curent, comitetul executiv al partidului conservator local s’a întrunit sub preşedinţa d lui Gheorghe Emandi.
S’a urmat un schimb de vederi asupra situaţiei politice îu vederea alegerilor comunale. De şi comitelui central n’a determinat încă linia de conduită generală ce are a urma partidul în aceste alegeri, totuşi comitetul nostru a fost unanim a recunoaşte că o conlucrare comună a partidului cu gruparea junimistă se impune.
Prezintarea întregului partid conservator într’o strînsă unire la aceste alegeri, ar Însemna nu numai căderea teribilă a guvernului, dar încă şi o manifestaţiune frumoasă a puterel de viaţă a partidului conservator.»
Ieri aO sosit In Capitală prefectul judeţului Tutova, d. Toader Ioan, împreună cu d-nil Nicorescu şi I. Codrescu, chemaţi de Dim. Sturdza ca să-I împace.
Intilnirea acestor trei corifei colectivişti diu Birlad s’a făcut ieri la ministerul de interne în prezenţa lui Dini. Sturdza şi a d lui G. D. Palladi. împăcarea însă n’a izbutit.
Colectiviştii din Galaţi, desperaţi de situaţia în care se află, fac toate stăruinţele posibile pe lingă d. Orleanu să primească a figura în capul listei comunale.
D. Orleanu însă refusă, pe bunul cuvlnt că nu poate să-şl neglijeze clientela de advocat.
Neînţelegerile între colectiviştii gălăţenl sunt foarte mari, căci In afară de preten-ţiunea d*lor Cavaliotti, Nicorescu, Secchiari şi Ar. Papadopol de a fi primari, s’a produs acum o nouă disidenţă între dînşiî, cea a d-lor C. Vfrlan, fost primar, şi N. Petrescu advocat, cari înfiinţează un ziar al lor şi pun o listă deosebită Ia alegeri.
Se aşteaptă acum şi disidenţa d-lul Cavaliotti.
«Agenţia Romînă» ne comunică următoarea depeşă :
Buda-pesta, 22 Septembrie. — Prinţul şi principesa de Saxa-Meiningen afl sosit la Stein-am-Anger. MercurI vor merge la Kisber, de unde vor pleca, via Budapesta, la Sinaia, ca să facă visită Ma-jestăţilor Lor Regele şi Reginei Ro-mîniel.
Întrebăm pe d, primar al Capitalei, ce s’a făcut cu recomandatul săti inginer Gheorghe Florescu, pe care l’a trimes, sub garanţia sj, la epitropia bisericel Slobozia pentru a face hotărnicia moşiei Ordoreanca din RomanaţI, proprietatea Bisericel, şi căruia i s’a avansat încă de acum 2 ani suma de 1250 lei şi pînă azi nu a călcat piciorul acestui d. inginer spre a începe lucrarea, trimiţlndu-şî numai instrumentele de inginerie la moşie, unde sunt şi astăzi.
Lucrarea nu s’a făcut, banii sunt luaţi; cine 11 plăteşte : Garantul ? Biserica ? safl epitropil?
Vom reveni cu mal multe întrebări în privinţa administraţiei bisericel Slobozia de către actualii epitropl, favoriţii d-sale.
Canoniera engleză Cockatrics, care fusese timp de trei săptămlnl la Sulina, făcînd evoluţiunl şi exerciţii de tir pe Marea Neagră, s’a reîntors Sîmbătă seara îu portul Galaţi.
tiu cîrciumar, amic intim al lui Zaliaria, numitul Ion Râzvan, din strada Polonă,colţ
www.dacoromanica.ro
cu strada Romană, pentru a confirma că este de aceeaşi stofă cu prietenul săă şi pentru a-şl atrage şi mal mult simpatiile zbirului cu a cărui prietenie se făleşte, a Început sa facă scandal, să ia la bătae chiar pe acel din consumatori cari nu sunt şi el de părerile lui în ce priveşte pe Zaliaria şi şleahta Iul.
Iată un caz:
Eri, după amiazi, mal mulţi ce'ăţenî, între cari putem cita pe d-niîC. Mănciulescu, artistul Alexandrescu şi intendentul Ateneului Romîn, fiind în prăvălia lui Răsvan, vorbiatî de măreaţa manifestaţie ce s’a făcut d-luî Take Ioneseu.
De la tejghea, Răsvan se amestecă şi el în discuţie ; dîrj şi mînios de cele ce-î au-zeatt urechile, amicul lui Zaliaria se înfurie şi se repede asupra d-luî Mănciulescu, care vorbea cu mal multă căldură de manifestaţie.
Neomenosul cîrciumar, furios ca un sălbatic, apucă de gît pe clientul săfl şi-I sfîşie cămaşa.
A trebuit intervenţia celor l’alţî consumatori pentru ca d. Mănciulescu să scape din mlinile amicului lui Zaliaria.
D. Mănciulescu a adresat o pllngere justiţiei în contra bătăuşului Iul Zaliaria.
Cn începere de la 1 Septembrie, ori-cine va dori să se aboneze la ziarnl „Epoca" plătind costul abonamentului fie 20 iei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală fi 2 lei SO bani pentru judeţe, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba IVo-vac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum in 8° de 20-â paf fini eleff ani tipărit9 cum şi Trişti», cel din urmă articol al lui Alexandru I*a-hovari.____________________________
BIBLIOGRAFII
La Institutul de Editură, Ralian şi Ignat Samitcu din Craiova, a apărut : Dicţionarul ROM1HNO FB4NCK8, cuprinzînd : 1. Vo-tabularul complect al limbet romîne grăite şi literare, precum şi archaismete culturale. 2. Nuanţele cuvintelor clasificate şi lămurite prin exemple. 3. Expresiunl idiomatice' şi proverbe, de Mariu Şăineanu, doctor în litere. Ortogra-grafia Academiei pentru partea romînească.
Un volum de aproape 600 pagini pe 2 coloane.
Un exemplar broşat lei 4,50. Un exemplar legat 5.50.
De acelaşi autor a apărut: Dicţionarul FK4XUESO-ROM A X, un exemplar broşat lei 5.50, un exemplar legat lei 6.50.
De vinzare la toate librăriile din ţară.
Mobilă Tapisata
Garnitură Mobile tapisate cu covoare, plnş de mătase compus de o canapea, 3 (oteluri, 4 scaune
se vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri In permanenţa gata. Pentru provincie embalagiu Gratis.	Sit. 17
Magnzin de Mobile I. OI.UKMaX
ixSTiriTii ne uohxiioahe
S-ta ELEV4
Snb direcţiunea
U-iiel 1‘anUna E. JOarielescu
Autorisat de onor. Minister la 28 Iulie 1898, seria B, No. 43,754
ŞI A
JO-soarei Aurelia St. Veltemeu
Autorisată de onor. Minister prin No. 41651
Acest institut este situat Sntr'unul din cele mal sănătoase quartiere ale Capitalei, In spaţiosul local diu Str. Armeniscă No. 1, care însu-şesce toate condiţiunile sanitare, cerute de re-gtdamentul oficial.
Institutul are o grădină şi două curţi pentru recreaţiunea elevelor, ocupînd o suprafaţă de aproape 3000 metri pătraţi.
Institutul «S-TA ELENA» pe lîngâ cursul primar şi secundar clasic în conformitate cu programele Statului, mat are o secţiune £specială de îuvăţămînt secundar în care predomină limbile moderne.
Elevele din liceal clasic se vor oonpa şi ca lucrai de mînS (albituri şi croitorie). Cursarile de plan, plctnrft şi artele de agrement se vor preda ou profesori speciali elevelor care ar dori să le armeze.
Acest institut va da o deosebită atenţiune la sănătatea oopllelor şl la deprinderile cart oonstltueso o bună educaţi-une. Direcţiunea asocilndu-şl la muncă un personal dldao-tlc distins, ales dintre profesorii Statului, speră să răspundă cît mal mulţumitor înorederel ce d-ni! părinţi vor blne-vol al acorda, încredlnţîndu’I cultura şi eduoaţlunea copilelor Domniilor lor.
Prospecte relative la înscriere se trimit după cerere, iar înscrierile se fac de la 9—12 a. in. şi de la 3—6 p. m. in localul Institutului din Strada Armenească No. 1.
Cursu'ile vor începe la 15 Septembrie. _______________________IUrecţlnnc».
Institutul de Fete
Educaţiunea Romînă
(Fondat de D-na E. ManliuJ Cursurile încep la epoca reglementară, în noul local de pe bulevardul Pake Protopopescu, 54. lnfermaţil la institut.
Directoare : Cafrrina Ii racii fostă Inspectoare a şcoalelor • normale de fete
DIMITRIE ENESCU
Restaurant $i Grădină
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA llucurPA/i, Şira fia Sftniu Wniicd
P. SFETESCIT
AVOCAT
Strada Mircea-Vodă 23 Orele de consultaţie: 8—10 dimineeţa şi 6—7 după amiazi.
SE V1JUBE
prin licitaţie publică îu ziua de 15 (27) Septembrie la Trib . din Baoăil, psntru eşire din Indlvlzlune :
1)	Mo ia Gloduri-Pădurenl, 830 făld, pămint arabil, fineţuri, iamaşe, pădure, şi aoarete tu stare bună la 80 klm. 4e gara Baoăd.
2)	Mo ia (ilejă Băcăciunl 620 fălel pămîot de arătură, fineţe, iamaşe, pădure, zăvoaie şl acarete, această moşie traversată de apa Şiretului e afli la 5 mluute în aprcpiere de gara Faraoni.
8) Moara din comuna Le tea lîngă Baoăfl, situai! ifa Bistriţa, avîud patru perechi p»tre de măolnat.
Toate situate îu judeţul Bacăfl. A se vedea şl publicaţia Tribunalului de Bacăâ, şl pentru informaţiunl mal detaliate a se adresa la D-na Afaria Th. Hanutz la Galaţi, Str. Cuta-Vodă, No. 26)____________fj. 54
DE VÂNZAKE Locuri Parcelate
DE LA
I LEU t*i SO Mti\I
METRU PATRAT
pînă la SO HANI
Pe Malul Măreî negre
ŞI LACUL TECHIR GHIOL In condtţlnnl de plaţi FOARTE AVANTAGIOASE
maiou în tiuit» ae I an* în MO rate
Irinteeslriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscuţi de autorităţile sanitare ca cea mal salubri din toati Dobrogea, atît ca climi cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aeeasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Ori-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi ae vor trimite franco la cerere de eătre proprietarul
D-nal I. MOVILA $
Bwewreştl, Slr. JUoatnnrl, 97,
artificiali cel mal frumoşi şi solizi se fac ta d. NICOLAE MARIESCU, dentist parisian. Strada Academiei, 37 şi Calea Victoriei, 74.
NOU DE TOT
Tuburi de beton sistem Monier
din prima fabrică X. (JUŢiRIDA «A Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt «foi la canal» (tont â l’egout) precum şi ringurile admise la canatisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de ctt aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate.
Preţurile din preţul coreul pentru provincie sunt inţelesa franco ori-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimete franco ia cerere
SCHNEIDER & GBOUENFELDER
Degozitarî generali	Sit. 27
Bucureşti, Str. Sf. Vineri No. 12
PROPRIETATEA
NICULESCU-ANDRONACHE
DIX OOibEXTIXA
De vînzare în loturi micî
Un led Metrul Pătrat
Teren situat la marginea Capitalei pe şoseaua Colentiua-Ştefaneştl, depărtat numai Ia un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă, prezentînd o admirabilă privelişte asupra Bucureştilor.
Mai este de vînzare terenul din partea stingă a căleî ferate BncoreştI-Constanţa, foarte favorabil pentrn instalaţiunî de fabrici, în care scop s’a rezervat terenul necesar pentrn o gară (haltă).
In zonele rezervata pe dreapta şi stînga căţel ferate preţul variază intre lei 1.50 şi lei 2.25 de metru pătrat.
Terenul ce se vinde este în afară de zona d# servitute a fortificaţiilor, fiind în imediată apropiere de Colentina.
Această localitate va cîştiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de tramway, care va merge pînă la Zalhana şi al cărui traseii este încă in studiu. S’a rezervai, loc pentru : parc, şcoală, biserică, cimitir, piaţă şi primărie.
Biserica va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor îndată ce 3 părţi din loturi vor fi vîndute.
Vinearea se face în loturi de ori-ce întindere, plătibile în 4 ani şi In 4 rate pe an din 3 in 3 luni.
A se adresa d-lul
Căpitan GH. I0ANIN
St raţia Surorilor, Vo. 27
vis-ăvis de biserica Popa-Chiţu
Doritorii de a vizita localitatea găsesc tram-care plătind numai spre a-I transporta de la capul liniei tramwayulul din calea Moşilor şi pînă Ia localitate Joia şi Duminica._
Const. Simionescu
Doctor în Medicină
ll-ii. Aroga. Uit, Fariet
Consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Paris. Consultaţiunl şi prin corespondenţe,
Din cauza retragereî din Comerţ a D-lui H. OEHIBERG din Str. C'arol No. O
vis-â-vis de clădirea noului Falat a! Fontelor
s’a cumpărat şi se vinde cn 37«/o sub cost
ir > i o i 11
Vinearea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mai ef-tin de cît ori unde Mobile fine şi bune, in diferite stiluri.
Aranjamente compleote ce dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantezie. Depozit mare de garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc.
wTm
4
EPOCA
FOIŢA ZI ANUL UI *KFOCA>
COMTESA D ASCII
CHIVA ŢIGANCA
—	Ludovic, nu şiil nimic, şi despre ce al să vorbeşti ? Şi apoi cată să ştii şi aceasta că ho-tărirea mea e deplină : toate ar li în deşert.
—	Să mergem dar.
George intră, principele II dele poruncile sale, apel adăogă:
—	Trebuie să eşiin din castel fără să ne vază cine-va. Vom jdeca pe jos; după cal ne-ar putea cunoaşte şi apoi ne-ar c’atn încurca. Ia atltea arme cit am putea ascunde, numai D-zeQ ştie ce ne aşteaptă; ia şi ceva merinde, şi pă-zeşte-ţl gura, de prisos să ţl-o mal spun dar priveghează asupra fiului tâîl şi asupra lui Champagne.
Arnăutul se înclină în tăcere şi eşi.
După o jumătate de ceas, se întoarse cu vestmintele cerule de slăpinul săd ajulîndu-1 să le încerce ; apoi cliemă şi pe Champagne. Acesta, la vederea tinerilor imbricat! ţărăneşte, nu'şl putea opri rîsul. I si porunci să se îmbrace şi el şi să fie gata de drum.
—	In sfirşit, ugeta el, biue că mal eşim din ăst castel, unde Începuse să mi se cam urască. Treaba e pe ascunse, trebuie să fie vre-o drăcie, de bună seamă. Fără îndoială trebuie să fie vorba de vre-o nenorocire şi apoi dacă nu-veştile boierilor vor fi ale stâpînilor noştri, apoi o cădea şi în partea mea vre-o fată din casă. Aici toate sunt slute, afară de ţigancia., pe care n’aş da-o pe toate domnitele din lume.
Mihail scrise o scrisoare şi o dete lui George.
—	AI să dai diseară fetei din casă a domni-
iii Ruxandra, SI vel spune să o dea îndată ce tăria sa se va scula. Te aşteptăm în curte. Al întrebat de uşe?
—	Da, Măria Ta.
—	Foarte bine, de acu la drum şi Dumnezeii cu noi.
Nu după multă vreme treceaă podul mişcător, George arâtindu-se că este purtătorul unei porunci, în fruntea celor-Taltl trei tovarăşi.
—	Acum, Ludovic, ştii unde mergem? întrebă Mihail.
—	Unde va voi înălţimea sa.
—	La ţiganii la cari al fost, şi călăuză să na fii tu.
—	Trebue să’tl spun prin ipe că ţiganii nu mal sunt acolo unde i-am văzut; după încredinţările Chivel ş’aQ mutat corturile.
—	Nu face nimic, or fi lăsat vr’o urină după care să ne luăm.
Dacă înălţimea sa, ’ml ar da voe să vorbesc, urmă George, aş putea să ’I spun unde se află el acum. Zinca Tnl-a spus erl.
—	Du-ne atunci acolo. Să fim cu grije Snpre-jurul nostru.
Urmară o potecă ce ducea in munte. Coasta era repede şi trecerea anevoioasă. Marchizul blestema în gind perderea somnului ce simţea şi amestecul lui iu nişte lucruri atît de svîn-turate.
Principele, mal că n'atingea pămintul, dus, pe a ipile închipuirilor sale, d’o pasiune arzătoare, rupea crăcile ce-I împiedeca calea, sprinten şi plin de încredere mergea înainte, sim-ţindu-se puternic împotriva tuturor, căci iubea! precum iubeşte cine-va numai odată, atunci cînd această dată este întîia oară.
Călătorii merseră ast-fel piuă la ziuă, cînd a-juuseră pe culmea celui mal înalt muscel, de unde zăriră turnurile castelului şi steagurile Cantemire eilor.
—	E vremea să ne întoarcem, principe, al să ne întoarcem, zise marchisul.
—	înainte! Strigă Mihail, drept orl-ce răspuns.
O privelişte minunata îl înconjura, mal multe piscuri formaţi în faţa lor masa impuitoare a Pionului, regele vecinătăţii.
Acest tabloO avea un farmec nedescris. Ludovic se opri spre a’l privi şi întrebă pe Mihail de cura-va nu ’I ar fi îndemînâ să îmbuce ceva. Mihail primi bucuros. Se aşezară la poalele u-
nul brad in faţa măreţei privelişti şi mtncară cu multă paftă.
—	Ce-o fi gîndind la castel ? zise principele. Aşi voi să fio acolo spre a mă desfăta de mirarea lor.
—	Mă tem să nu se prea mire, principe, domniţa Ruxandra mal cu seamă, şi frumoasa d-tale logodnică... Ah ! cum poţi fi atît de orbit..
—	E iubirea mea d’întîl, mare şi adevărată, dragă amice. Aceasta nu e orbire şî ca s’o mulţumesc voiţi face tot ceea-ce puterea mea o în-gădue.
După ce se mal odihniră puţin, porniră din nofi prin mijlocul aceluiaşi măreţ peisagia.
George era călăuza. El, luind-o pe marginea unul pîriiaş sglobia, plin de cotituri, pe o potecă din cele mal nesigure, duse pe principe, la un fel de luminiş strimt, ascuns subt un munte uriaş, şi în care se vedea, o mulţime de corturi de ale ţiganilor.
—	Vreţi să vă duc d’a dreptul la Zinca ? întrebă George pe Mihail.
—	Da, da, la dînsa, răspunse principele.
—	Atunci, să ne strecurăm cu băgare de seamă, printre brazi, ca să nu ne zărească vr'o spurcăciune de ţigan. Bordeiul Zinchil e tocmai in fund, colo, după colţul ăla de st încă.
Trebuie să ocolim, niţel.
Drumeţii 'noştri se supuseră în totul vorbelor credinciosului servitor. După mal multe ocoliri, destul de anevoiase, prin pădure, zăriră o căsuţă albă, ascunsă într'un unghia al muntelui, şi care după aparenţă era nelocuită.
Prinţul spuse tuturor să-l aştepte acolea, iar el singur singurel, înaintă spre căsuţă.
Cînd fu la cîţl-va paşi de dînsa, un ţigan eşi repede şi furios înaintea nepoftitului mosafir. Era Vasile, logodnicul Chivel. Portul ţărănesc al principelui, făcu pe ţigan să nu recunoască pe noul venit. Drept aceea, se înfipse ameninţător, înaintea lui Mihail. întrebîndu-1 ce caută prin locurile acelea, nebătute de nici un strein.
Voesc să văd pe Chiva, răspunse principele.
—	Vrei să vezi pe Chiva ?
La aceste cuvinte, Vasile nu mal văzu înaintea ochilor şi se năpusti asupra străinului cu braţul ridicat, gata să-şi apere iubita în potriva tutulor lovirilor saQ ademenirilor.
—	Nu mă cunoşti, ţigane ? zise cu linişte prinţul. Vesteşte pe Chiva şi pe doica mea că sunt aicl şi arată-mi îndată pe unde să intru.
Vasile rămase înţepenit înaintea lui Mihail, făcea feţe feţe, şi încet îşi luă căciula, ne ştiind ce să facă.
—	M’al înţeles? aduose cu nerăbdare Mihail, ori le vestesc eO.
Vasile tăie calea stâpinulul său cu un curaj pe care numai iubirea putea să T-l dea.
—	Măria Ta, de al fi însuşi Vodă, de al fl însuşi Sultanul, nu vel intra aici; Chiva nu va să vadă pe nimeni.
—	Ea mă va vedea pe mine smintitele, ea mă va vedea de nevoe, dacă nu de voe; dă-te în lături şi lasă-mă să trec.
—	Mal bine omoară-mă!
—	Te voiO omorî, zise cu hotărîre Mihail.
Chiva se arată la spatele ţiganului, nu recunoscu pe Mihail a căruia pălărie îl ascundea faţa.
—	Cine e acest om, Vasile ? pentru ce astă cearta ? ce vrea ? întrebă dînsa.
—	Omul acesta, sunt etl, Chivo ; vroesc şi trebue să’ţl vorbesc.
Fata scoase un ţipăt şi cu o mişcare mal repede de cît ghidul dete la o parte pe Vasile şi ast-fel deschise drumul lui Mihail.
—	Aşa vrei Măria Ta, adause ea; al venit să cauţi pe roaba Inălţimel Tale pînă in singurătatea el, voeştl dar s’o perzl şi să te perii cu dînsa. Această locuinţă esle a Măriei Tale, eşti stăpîn pe ea şi pe tot ce e al nostru ; intră.
Mihail atita aştepta; dar Cliiva cu un semn totuşi ’l opri.
(Va urma).
La Manutanţa Armatei din Bucureşti se primeşte oferte de grîtî şi secară însoţite de probe în greutate de 5 chilograme, iar licitaţia se va ţine în ziua de 25 Septembrie curent ora 9 dimineaţa în condiţiunile caietului de sarcine publicat în Monitorul Oficial No. 89 din 24 Iulie expirat.	Sit. 104
Diectorul Manutanţei
Adjunct clasa I, D. CEVViCA
VALORILE ROMÎNE
- BURSA BUCUREŞTI -Luni, 21 Septembre 1898
	•d ,9 XI		Oferite		Cerute		încheiate	
Efect*		capoan	ou b.	OU	<m b.	ou	ou	CU
	Q		K»t«	ter.	gata	ter.	b.R.	terni
împrumut. de Stat Bomlne			lOl'/l toi1/, 101V* 100V4 ea 927.		101 100*/, 1007, 99V, 917, 92			
Rentă 81 • - 92 . 4 93 • 4 94 . 4 89 4 96-98	«% 6% 5% *>/0 <% *%	Apr.-Oc. Ian.-Ini. Ian.-Iul- Apr,*Oo. Ian.-Iul. Mal.-N-e		-		-	111111	-
Impr. de								
oraşe								
Obl. 0. B. 88	£i»/o	Ian.-Iul.	100	—	997,	—	—	—
4 4 4 90	5%	Mal-N-e.	IOO'/i	—	100	—	—	—
« 4 4 9fi	Wi	Mal-N-e.	987.	—	98	-	—	—
Impr. de societăţi			897. 927. 977, 93		99 92 97 MVt			
Sori», f. rur. 444 4 4 u. B, 4 4 11. I.	*% 6% 5»/o	Ian.-Iul. Ian.-Iul. Ian.-Iul.		-		-	-	—
Obl. s. bazalt	6%	ian.-Iul.						
Acţiuni	Div. turn lu treo.	Valorea nom.						
0. N.a R. .	93.80	500 1.	—	2435	—	2480	—	243;,«
A. Agricolă	16	500 1. Vj	—	372	—	370	—	370«
H.Dao.-Rom.	36	200 1. v.	—	457	—	415	•-	516
8. Naţionala	38	2001. v.	—	61 <T	—	616	—	
8. Patria •	6	1001. V.	—	120	—	120	~~	—
8. de bazalt	26	250 1. v.	—	400	—	395	~	—
Soc. Letea •	5	100 1. v.	—	-	—			
SCONTURI ŞI AVANSURI
Banca Naţ. aoont.........*.................. * • •
4	4 avansări pe deposlte de efecte sau lingouri
Banca Agricolă scont..........................
•«	* avansuri pe depozite de efecte • • •
Oasa de Depuneri şi Oonsemnaţluul pe depozite de efecte
Schimb : Napoleon 20.05 ; Coroana germană (marca) 24.70; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de liîrtie 2. 10’/a; Rubla de liîrtie 2 70.
MARELE MAGASIN ROMÂN
DIIITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că în acest Magasin se vîud t6te articolele cu preturi fabulos de eftin, s’a mal făcut
IflAUE HEMJCEHE DE tBSlEŢVHM
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii;
Zcflrarl, Totilnrl, Bazarinc, I.aluagturî, Grenurilue
foarte eftiue
CUPOANE de diferite mătăsării şi Lainagiuri se vînd cu 50 o/0 Rabat (’/a preţ)
CA If.IŞI bărbăteşti alba şi colorate, calităţi bune fie la Eel	t»«
Cel mal mare asortiment de Lainagiuri fi Mătăsării, Glande, Uhifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc.
RAYOANE SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest M igasin se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la Lei 150 pînă la cele mal fine.
NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ue fel de Iingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după nn sistem francez.	Sit. 19
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
PENTRU
Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale
fost ORENSTEIfi & KOPPEL
n £ n /> jt jv
Representant general B. COURANŢ Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent Ia Bucureşti şi Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm ori-ce cantitate de şine şi vagoneto nsate, cu preţnrî convenabile
STEEL
CASE DE BANI
EnglezescI
JFer şi Oţel
Sigure contra focului şi spargere!
din
Fabrica
Fliiips d S-sor B iriui 11 gliam
DEP0SIT LA
a*r WÂLTEi? T- FRAHKISH
Depozit de Maşini Agricole
Representant general al Fabrice! WÎLIAM FOSTE U & Co.L-td. Lincolin BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21
Sil. 25
Compaia de Gaz din Bucureşti
IMTILITJII £
• •
Direcţia Companiei de Gaz dinBucureştl aduce la cunoştinţa onor. Public că cu începere de 1 Septembrie preţul cokuluî fia fi de
„Lei 53 Tontă”
Loco, Uzina tle Oaz-Vilarct
Pentru transportul în saci şi depositatul la locul de destinaţie se percepe In plus o taxă de Lei 3 de tonă.
Pentru siguranţa onor. Public, precum şi pentru înlesnirea controlului greutăţel, fie-care sac este legat, cu plumburl purtiud pecetea Companiei de Gaz, şi conţine exact 40 kgr. de cok net.
DIBECŢIIJNEA.
■MM
DEBILITATEA, ANEMIA^
SOLELE COPILĂRIEI
sunt combătute cu isbândă prin
FOGOSLTGllâ 6BESST
Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi
ca "C-Jlesiu-l clo JE-'icat do Morun.
LE PERDRIEL & C'e, Paris.
dns&Bnam^RKi
E. WOLFF
BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 3
Cel mal mare depozit de :
TUBURI de FER, FONTĂ, PLUMB şl de CAZANE ROBINETE
INJECTOABE perfecţionate pentru încălzitul cazanelor eu păenră
VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile
BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleuluî
jpo.iipe, tit.nlriit*:, mjxeete
TABLE DE FEB BIBILICA d* REZERVOARE şi de CAZ AVE
MAŞINI DE ORI-CE FEL. -vm sar REPARAŢII DE MAŞINI.
FABRICA LA FILARET	Sit. 27
iiPiL
__ RepresentanţI generali pentru România
Woss & Siebenelclier
Ao. 24, STRADA SDÂRDAY, JSo. 24 Sil-
Magazinul: 4 Bulevardul Academiei, 4
SOCIETATEA
DE
Basalt Artificial
si
CERÂJfUCA
de la Cotrocen!
Capital social 1.500.000 deplin vărsaţi Face tot felul de ornamentaţiune
precum :
BUSTE, STATUErE, VASE, MEDALIOANE, SOBE DE PORCELAN
Tipografia H4LIADE execută tot felul de lucrări atingătore de această artă, cu cea mal mare acurateţâ şi cu preţuri foarte moderate.
awmmttmKmsussfm i
PATRIA
SOCIETATE ROMANĂ DE ASIGURARE
şi de reasigurare In. Bucurescî
Capital social versat lei un milion
SOCIETATEA A INTRODUS :
ASIGURAREA pentru TOATĂ DURATA VltŢEI
CU PREMIO UNIC
ra mitatii1 pe caile ferate
şi trimite Prospecte franco la cerere.
PENTRU A ASIGURA
Lei Trel-zecl-mlî pentru cazul de moarte şi o rentă corespunzătoare acestei sume, pentru invaliditate permanentă, precum şi Lei 10 pe zi drept indemuizare zilnică, premiul unic este de Lei 90, plus accesorii.
Asigurarea e valabilă pentru pămentul întreg
şi se asimilează căilor ferate şi tramwayurile, căile electrice, etc.
II
„AL
SOCIETATE PE ACŢIUNI
rr

i
i u
— V I E N A. —
Separator! de Lapte
Instalatiunî complecte de lăptărie
toate aparatele şi uneltele pentru lăptăril
CANE DE TABLE DE OŢEL
pentru transportul laptelui
Renumite Centrifuge de Lapte
ALFA, NAVAL, etc.
Devise şi prnectc gratis. Pentru ori-ce lămuriri a se adresa la
—BUCUREŞTI. — STKA.UA SF. DUMITRU No. .1 -
Fabrica E. LESSEL
Lemne de construcţie { asortat în toate dttneusiuuile oorente $1
3	^ opeviaie.
Dujumele uscate de molift
UŞI Şl FERESTRE tu 43 tipuri gata de aşezat
Traverse de Fier I tip 12 pîna ia 30.
Ciment portland din Braşov
LEMNE de FOC{|SK:
Serviciul pratnpi şl conştiincios. — Mtiinenuiunl ejracle.—Toate proflutae fte l-a calitate. — MAnla tte
garagiu V. U. in curte.	Telefon No. 25.
Sit. 33
Bucureşti, Tipografia «HELIADE», Clemenţei No. 3.
C. No. 173—.Exemplare 10.000.
www.dacoromarrica.ro
Girant: State FJefterescu.—(Telefon «Epoca»),