SERIA n—ANUL IV, No. 871—264. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia ABONAMENTELE In ţară., pe an - 20 lei „ strein Aţa. te ."'Tv7'40 ,, MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HJSBACŢMA V». 8 — STRADA CLEMENTEI — No. 8 DUMINECĂ, 20 SEPTEMBRE 1898 NUMĂRUL 10 BANI AWUXCnJMIsE Pagina 111-a, linia 30 bani ,, IV*n, » A® 99 WSERXIUNl (I RECLAME, linia corp 8, 2 M A MM ft MIM MS TMtA ŢMA ’ K(k 3 — STRADA CLEMENŢE? —.e>organlzarea serviciilor — De-ar face numai alit, tot n’ar fi nimic, n’ar rezulta nici un răii pentru poştă şi telegraf. Dar face altele mai boacăne : Toute reformele mari şi salutare făcute de regretatul Cesianu, le-a desfiinţat: astfel a desfiinţat cele mai multe poşte rurale, (nfiinţlnd, cum îi trăsneşte prin cap, :biurorl poştale pe unde n’ar trebui. Intr’o ei te trezeşti că desfiinţează cutare biu-rou, ca apoi să in fînţese un altul. Pe funcţionarii vechi U nedreptăţeşte, cerînd si- ’ necure pentru rude, protegiaţl şi agenţi 1 electorali. Regulamentul de înaintare nu e respectat de loc şi din spirit de economie răii înţeles, înmulţeşte mereu numărul auxiliarilor plătiţi cu cîte 80 lei lunar, şi pe seama lor le dă biurourile te-legrafo-postale. Din această causă e o neglijenţă mare în toate serviciile; mal în fie-care zi se descoperă sustrageri de cîte 100-1000 lei. Şi d. Chiru n’are nici habar ; continuă să se îngrijească de albumurile sale de mărci, de despoiarea museulul nostru de mărci, de misiuni, de desorganizărl, de e-conomil stupide, etc. etc. ‘Telegraful Romîn,» organul oficios al Alitropoltei romine ortotla.re elin Sibiu, in numărul sau ele ieri p«i-biică mm articol remarcabil, in fierturi cu energie pe trădătorul Uimit r ie Sturdza. Atragem atenţiunea deosebită a cititorilor noştri asupra acestui articol pe care îl reprodneom in întregime la pagina AII-a. Spania şi conferinţa de la Paris Toate spiritele in Spania sunt preocupate de conferinţa ispano-amerieanil ce se întruneşte la Paris, azi 1 Octombrie st. n., pentru a negocia pacea definitivă, atît de dorită de toţi. Să nu se creadă că spaniolii aşteaptă mare lucru de la această conferinţă ; dâr el speră că însuşi Statele-Unite nu vor abusa de situaţia Spaniei şi de legea celui mal tare. Vor lăsa Spaniei cel puţin partea cea mal mare a Fili-pinelor şi îl vor recunoaşte pretenţiile asupra datoriilor Antilelor. Dacă Statele-Unite vor cere să aibă controlul asupra Filipinelor, spaniolii ar preferi să părăsească aceste insnle. Unul din membrii comisiunel spaniole a făcut unul ziarist următoarea declaraţie: «Crezi că misiunea ce ni s’a încredinţat este plăcută? Ea este susceptibilă de mari resnltate avînd în vedere disposiţiile Statelor-Unite, in ce priveşte principalele chestiuni cari vor forma obiectul negocierilor». Instrucţiuni precise s’aiî dat comisarilor spanioli. El vor cere ca Cuba să recunoască întreaga-! datorie, pînă la 22 Aprilie, cînd s’a declarat răsboiul saîi cel puţin datoria existenta pînă la ultima instrucţie cubană. Aceasta datorie* să o ia asupra-şl fie viitorul Stat liber al Cubei, fie Statele-Unite. Nu este nevoie a se insista ce urmări poate să aibă pentru finanţele spaniole, pentru viitorul budget al Spaniei şi pentru purtătorii titlurilor cubane refuzul Statelor-Unite de a recunoaşte această cerere a Spaniei. Dar cea mai importanta parte a instrucţiunilor priveşte Filipinele. Spaniu pretinde că chiar pe baza protocolului semnat la Washington nici vorbă nu poate fi de a se discuta sad coutesta drepturile Spaniei asupra Manilel, a-supra insulei Lucon şi restul arhipelagului, în afară de staţiunile navale pe cari Spania a promis să le cedeze mal ales în insulele Mariane. Comisiunea spaniolă se compune din : D. Montero Rios, cel mal vechio din ex-mi-niştri liberali, jurisconsult emyient şi tn curent cu toate chestiunile dreptului internaţional ; d. Garnicat, un magistrat at Curţii supreme, d. de Villarutia, un diplomat de curieră, d. Buenaveutura, fost ambasador ; d. Cerero, ofiţer de geniO, foarte în curent cu afacerile din Filipine. Secretar al comisiunel este d. 0-jeda, diplomat; misiunea mal este însoţita de mal mulţi funcţionari de la ministerul da externe şi de la colonii, Forelgu TRIBUNA LITERARA MIHRA - PASTEL ABAB — Intre covoare persiene pe o sofa, visează Milira Un vis, purtat odinioară pe valuri bltnde în [caic! Din vase de-aur fumeglnde, parfumurile de [Palmira In nouri albăstrii îneacă plafondurî mari de [mozaic. Afară marea îşi revarsă în haos viaţa el pustie — Un geniO cîntîndu-şî singur neînţeleasa-I [simfonie !— Iar din grădinile ’nllorite, sub slaba stelelor [lumină Pe harpele înfiorate o jale tremură’n surdină... Ca stol de aripi line ’n aer coboară notele uşor Şi aripile lor de fluturi s’ail prins de gura (Mihri ’n sbor 1 OMiiira.mîndră curtezană, sunt visurile tale albe Ce filfîie In jur molatic, s’aşlern pe braţele [rozalbe Cînd dusă de vibrarea lină a unei tainice guzlâ Visezi Edenurile sfinte ce doar Profetul le afla... Alături Ilen-Ahmet te soarbe cu ochi de pofte [însetaţi, E linişte... afară cîntă de viaturi palmii agitaţi. Iar apa murmură ’n basinurl svîrlind o coamă [de saiire. Prin arcul geamurilor, luna îşi toarce pînza el [subţire Şi svîrle pe oglinzi, sofale, ninsoarea-I albă de [mătasă Invălue rotunde sînurî cu vălurile-I voluptoase... Trezeşte-te din somnu-ţl Mihra, ascultă dulce-al [apel svon; O noapte sfintă odihneşte pa adormitul Babylon... Ce-ţl laşi tu clipele vietel în raiul 'naltului [Profet Cînd mal presus de-orl ce visare, eşti tu, şi (palidul Ahmet ? Jtăchitoaaa ODĂ ANTICĂ In calea mea venişî,—dar nu Ispită Cu ochi de foc topiţi în reverie, O marmură frumoasă dar pustie, Din visurile unui sculptor răsărită ! Şi atunci ţi-am dat priviri nemuritoare, Iar gestului un sbor în infinit, In glas ţi-am pus un cînt nepreţuit, In mort obraz: ivirea unui soare ! Din somn adine trezindu-te la viaţă Am fost un zeu creînd o lume nouă, C’o rază risipind eterna ceaţă Am pus un cer senin în strop de rouă. învins, te-am adorat înmărmurit C’un dor ce’n suflet nu-şi găseşte nume, — Sărman Pygmalion nefericit, O zeu, ucis de propria ta lume! VENERA Stea vînătă ’n oceanul de veşnică lumină; Scîntee răsărită din flăcări ue infern,\ Satan ţi-a dat viaţa din chipul sau etern. Cînd Fidias te smulse din marmură senină, De-apururi amăgirea în tine-i întrupată, Sub fruntea-ţl îngerească e-o minte svăpâiată Şi suflete pierdute sub paşii tăi ş’aştern ! Regină a beţiei de patime arzind Cu pletele în valuri pe sînurî desgolite, Prin nopţi de Saturnalil, pe inimi pustiite, Treci palidă c’o torţă, imperii dărîinînd. O gînd urzit în noapte şi veşnic prefăcut, Din limba otrăvită a şarpelui demonic Te-aî strecurat în Eva, şi-ai rîs apoi sardonic, Cutremurînd Infernul !— Ce rău noi ţi-am [făcut? Dar palidă din umbră, ca voluptatea morţei Din lumile ’n cenuşă ce tu le-ai pustiit Te ’nalţi ispititoare cu ochiul ipocrit, Bacantă luminată la flăcările torţei! Dar faţa ta e rece şi buzele ţi-s supte, O sabie d’Archangel asupră-ţl a căzut... In van mal cerci la sînu-ţl să mă cuprinzi [pierdut : — Imperiu ţi-e ’n ruină, ţi braţele ţi-s rupte ! D. Nanii. IN GONDOLĂ — SONET — Algerul prins în purpura de seară, îşi scaldă umbra’n valuri şi adoarme, Iar marea tot loveşte ’n ţărm să’l sfarme, Visîndu’şî viaţa-I tristă, solitară. Cum soarele s’a dus ca să se culce, Apare visătoare noaptea clară; Iar pacea melancolică şi dulce Din palid haos prinde să răsară. Copila ’ml spune-o Şoaptă de iubire, Iar ochi-I mari clipesc de fericire. Plutim, copii uitaţi, într’o gondolă, Şi cum s’aud cîntărl de mandolyre, Nebun înlănţul sprintena creolă Sub sfînta, muta astrelor zîmbire! o.-r.mig. H. qter&ueifca www.dacoromanica.ro 1 B F O C '& Litere, Ştiinţe, Arte Iert, la orele 10 a. ni., s’a deschis publicului, tntr’una din sălile şcoalel de Bele-Arte, vederea lucrărilor de sculptură pentru marele preiuiil de străinătate. Cel doi concurenţi admişi sunt d-nil Glieorghiu Mih. şi Demetrescu Const. jSlSubiectul dat este luat, ca de obiceiil, din mitologia greacă. Pluton, regele infernului, răpeşte dintr'o grădină pe Proserpina, fata Iul Joe, născută din zeiţa Ceres. Viitoarea soţie a zeului din infern se găsea cu alte însoţitoare culegtnd flori, ctnd este furată de vigurosul Pluton. Una din Însoţitoare este isbită de răpitor, şi cade leşinată; In ţipetele Proserpinel şi în plîn-sul însoţitoarelor, stăplnul infernului se face nevăzut. Modul de representaţie e basrelietul. Momentul ce trebue înfăţişat este al ră-pirel din mijlocul însoţitoarelor. După o repede consideraţiune a rezultatelor, constatăm că lucrarea d-lul Gheor-ghiu este superioară. Aci se găsesc foarte multe părţi desăvîrşite, mal multe de cit în lutul d-lul Dimitrescu, în care, în schimbul unor fineţe şi unor trăsuri dulcegl, sunt puncte principale neglijate, nici atinse măcar. Aşa, de ocam-dată putem da ca exemple braţele la toate persoanele, slab studiate, şi apoi în genere întregul ansamblu e neterminat, cu detalii lăsate, cu efecte prinse în pripă şi necorectate! Grupa principală—zeul cu răpită Proser-piua—aii efectul necesar în basrelieful d-lul Gheorgiu. Energia fiorosului zeu victorios, groaza castel fecioare—două chestiuni importante, la cari a răspuns aproape negativ lucrarea d-lul Dimitrescu. Aci frumoasa şi casta Proserpina pare o bacliantă voioasă şi mulţumită că a căzut în braţele zeului ; iar Regele infernului un eroii de jocuri olimpiace. CeH’alt concurent, d. Glieorghiu, a ne-merit o frumoasă reprezentare a sentimentului de neţărmurită spaimă, punlnd pe zeiţă să’şl acopere faţa cu mîna, iar în mişcările zeului a turnat cu succes voinţă neînduplecată, forţă de neînvins. Trebue să recunoaştem însă, că se găsesc, în bucata d-lul Dumitrescu, nişte femei—însoţitoarele zeiţei—cari, afară de braţele nestudiate, lasă o impresiune plăcută. E o plasticitate de remarcat, nişte posiţi-unl şi pi oporţiunl mal fericite de cît în grupa principală; mal ales femeia care cade leşinată, lovită de Pluton, are o expresiune ne-rnerifă.—Dar şi în această parte, basrelieful d- lui Glieorghiu are şi mal puţine de observat; aşa, asupra aranjamentului—fata din primul plan, spre dreapta, care e prea mică pentru locul ce ocupă;—încolo, fecioara lovită, cu o cădere aşa de dureroasă, şi mal ales o altă fecioară, desolată, cu mîna sprijinindu-şl fruntea, sunt piese ce dovedesc studii! serios şi puternică însufleţire. Cu un cuvînt, în afară de mici observa-ţiunl în privinţa aşezării, lucrarea d-lul Gheorghiu dovedeşte destule şi superioare aptitudini. D-l Dimitrescu are calităţi deosebite, are chiar darul de a mulţumi la prima vedere; se trădează la d-sa şi oare-carl secrete şi oare cari truc-url. De altminteri, d. Dimitrescu este un excelent ciseleur, şi tocmai de aceea a uitat în o lucrare de mal mare suprafaţă, de şi în basrelief, ceea ce a înţeles bine şi cu mişcări aşa de fericite şi aşa de vil d l Gheorghiii. MFIUMAŢO M. Sa Regele a primit erî la amiazi, în audienţă de aproape o oră, pe Dim. Sturdza, care a făcut Suveranului un raport asupra situaţiei. In urma acestei audienţe, miniştrii au fost convocaţi în consilia sub preşedenţia lui Sturdza. După o oră de desbateri, un nou consiliu s’a ţinut sub preşedinţia M. S. Regelui. Faţă cn neruşinarea guvernamentalilor, cari se forţează din răsputeri să deplaseze discuţia şi să Încurce lucrurile cu soma-ţinui şi îutrebări stupide, vom publica diu nou tu numărul viitor scrisoarea părintelui protopop Voina* Tratativele eu trădătorii Sub acest titlu, aşa de ingenios, întrebuinţat de confraţii noştri de la Dreptatea, vom publica ştirile asupra negocierilor de împăcare ce se urmează între guvern şi drapeliştî. * * * D-nil Aurelian, N. Fleva, V. Lascar, Porumbaru, etc., în total 11 persoane, s’au întrunit Joui seara la o consfătuire asupra situaţiei. D. N. Fleva a întrebat pe d. Aurelian dacă sunt adevărate svonurile că d-sa ar negocia o împăcare cu Sturdza, prin d. Eugen Stătescu. D. Aurelian a răspuns că a avut cîte-va întrevederi cu d. Eugen Stătescu, dar n’a negociat şi nici nu putea să negocieze o împăcare, pînă nu va avea avisul amicilor săi. D. Fleva a replicat că doreşte să se limpezească cît mal curînd cestiunea, decla-rindu-se mal dinainte în contra împăcării cu Sturdza. D. V. Lascar a observat că nu se poate vorbi încă despre împăcare şi în orl-ce cas, d-sa personal, e în contra unei împăcări cu Dim. Sturdza. Toţi cel prezenţi au fost în mod hotărit în contra unei reconcentrărl sub auspiciile Iul Dim. Sturdza, dar neputînd lua o hotărîre definitivă, din cauza absenţei mai multora, aii decis să convoace o consfătuire plenară a tutulor drapeliştilor şi fieriştilar. * $ Drapelul publică următoarele în privinţa consfătuiri de Joul seara: *Faţă cu rtouile dificultăţi politice prin care trece partidul naţional-liberal, membrii grupărei de la Drapelul, aflaţi in Capitală, 8’aii întrunit erl seară sub preşedinţia d-lui Aurelian, în scopul de a-şî comunica vederile lor asupra situaţiunei. iîntrunirea s’a ţinut la d-nu Vasile Lascăr. , un voluta in 8° de 204 www.dacoromanica.ro pagini elegant tipărit, cum şi Tristia, cel diu urmă articol al lui Alexandru La-îovari. ECOURI — Pe terenurile petrolifere ale societăţel «Steaua Romînă» s’a ivit, de clte-va zile, un puţ eruptiv, care aruncă cantităţi enorme de petrol brut, nisip şi petre de o greutate considerabilă, care se ridică la o înălţime de 40 metri deasupra turnului. Erupţiunile durează cinci pînă la şase ore şi se repetă de mal multe ori pe zi. CHESTIUNEA ZILEI Afacerea Dreyfus tlevir.uirea Gazetele străine care ne vin astă zi a-nunţă că procurorul general care a studiat dosarul Dreyfus, l-ar fi lnmînat erî dimineaţă preşedintelui secţiei criminale a Curţel de Casaţie, Loew, care în caz cînd va crede necesar, va numi un referendar. Ori ce pas relativ la această afacere depinde acum numai de Curtea de Casaţie, şi Iu primul rlnd, chestiunea dacă trebue suspendată pedeapsa Iul Dreyfus şi trebue adus acesta în Franţa. ‘ Picyuart Pe cînd revisuirea îşi urmează mersul el legal, Picquart se găseşte în închisoare, inut sub cel mal strict regim. Cumnatul săi! Gast, a protestat alaltăerî printr’o scrisoare deschisă, pentru că judecătorul militar de instrucţie n’a permis domnului şi doamnei Gast !să-l viziteze pe prisonier în calitate de rude apropiate. Zola şi eargerţii încă un incident: Pină la 11 Octombrie n. sunt a se licita executiv cîte-va mobile ale lui Zola pînă la Împlinirea sumei de 30,000 fr. E vorbă să se împlinească cheltuelile de judecată şi despăgubirile acordate experţilor Belhomme, Couard şi Varinard, cari afi declarat că oorderoul n’ar fi scris de Esterhazy şi cari tocmai din această cauză fură Învinuiţi de Zola că ar fi dat o mărturie mincinoasă. Publicistul Mirbeau vru să depună acea sumă pentru Zola; experţii refuzară, obiec tind că Zola trebue să plătească personal. Zilele trecute s’a pus secuestru pe obiectele de artă, în vestibulul palatului Zola. Doamna Zola, care a asistat la secuestru, vroi să plătească de asemenea suma, dar reprezentanţii experţilor refuzară să primească banii. JDestâlnuirile tlin Itailg IVeirs» La ediţia de erl am publicat un rezumat al «destăinuirilor» din Daily News. Autorul anonim mal afirmă că în total vre-o cincizeci de persoane cunoştead secretul In chestia actelor falşe. Intre aceşti cincl-zecl se numără toţi miniştrii de războiţi de la 1894 pînă la Cavaiguac; generalul Bois-deffre şi toţi membrii diferitelor consilii de războiţi, cari s’ad ocupat cu faimosul dosar. Autorul povesteşte apoi aventura cu scrisorile contelui Miiuster, prinse de spioni francezi. Casimir Perier ar fi zis verbal următoarele : «Spuneţi împăratului vostru că eti. preşedintele, ÎI voiţi da însumi satisfacţie, re-probînd în public insulta ce se aduce unei Puteri, care e în relaţii paşnice cu Franţa. N’am nevoe să-mi sacrific patria ; eti părăsesc preşidenţia. Rugaţi pe Maiestatea Sa să considere aceasta drept satisfacţie.» E&terhazy şi f iarele enytexe O telegramă din Londra, primită de «A-geuţia Havas», spune: «Directoarea ziarului Observer, a declarat erl unul ziarist, că a avut trei intervievurl cu Esterhazy. Revelaţiunile publicate în acest ziar, a spus dînsa, ad fost date, o parte de către corespondentul săd din Paris, şi altă parte de către Esterhazy însuşi, care, cu toate astea, a refuzat să primească parale din mina doamnei în cestiune. Corespondentul parisian al ziarului Observer şi d. Esterhazy certîndu-se mal în urmă, relaţiunile deveniră mal grele şi Es-terhazy, într’un acces de furie, declară că revelaţiunile sale să nu fie publicate de cît atunci clnd va găsi el cu cale. Directoarea susţine că Esterhazy i-a încredinţat un document foarte important. Observer, a adăogat dînsa, va publica Duminică încă ceva de senzaţie.» Pe de altă parte, Daily News, anunţă că va publica o serie de articole asupra afacere! Dreyfus şi începe aeeastă serie prin-tr’un articol în care pretinde a da la lumină eonversaţiunile cari ad avut loc între d. Casimir-Perier şi d. de Munster, în momentul afacerel Dreyfus. Ziarul englez vorbeşte de poprirea litrtii-lor de la ambasada germană conţinute în valiza diplomatică şi atribue dificultăţilor cari ad rezultat de aci demisiunea d-lul Casimir Perier. Etiterhaxg şi etlilorul JFayartl Un redactor al Agenţiei naţionale a primit de la d. Fayard, editor Ia Paris, interesante amănunte asupra tratărilor ce a a-vut cu Esterhazy, la începutul anului acesta, în chestia unei lucrări a acestuia In afacerea Dreyfus. lată reproducerea, după ziarul Le Temps: Pe la sftrşitul lunel Ianuarie a. c., a spus d. Fayard, am primit vizita unul prieten, al cărui nume nu 1 spun încă. Iu cursul convorbirel noastre, — asupra afacerel Dreyfus,— amicul med, care de mult timp este în relaţiuul intime cu Esterhazy, lini vorbi de acesta şi îmi istorisi viaţa lui extraordinară. Din cele ce Îmi spuse amicul med, Esterhazy era atunci foarte descurajat. Achitarea lui de către consiliul de r&sboid nu 1 satisfăcuse de cit pentru un moment şi ardea de dorinţa de a se răsbuna în contra inamicilor. Necazul lui provenea mal cu seamă din imposibilitatea în care se găsea de a scrie el însuşi şi de a da la lumină istoria rolului săd adevărat In afacerea Dreyfus. Şi amicul med îmi propuse de o dată să public iu Vie populaire, al cărui editor sunt, lucrarea pe care şl-o propunea să o scrie Esterhazy. Am primit pe dată. După clte-va zile, Esterhazy intră în cabinetul med, Însoţit de prietenul în chestie. Ceea-ce am vorbit atunci nu o voii! repeta. Esterhazy de alt-fel a vorbit foarte puţin. Mi-a repetat ceea ce mi se spusese deja, că el voeşte să se apere şi să dea pe faţă pe toţi aceia cari voiad să-l înfunde pe dinsul. Dar, a adăogat dînsul, nimic nu va fi publicat Înainte de eşirea mea din armată activă. Pretextul mi-a părut lăudabil ca să-l mal discut. Am vorbit apoi foarte mult asupra viitoarei lucrări. Am hotărît apoi o altă în-tîlnire pentru facerea contractului. Această întîlnire a avut loc la începutul lunel Februarie şi contractele se semnară. Esterhazy se angaja prin acest contract, să scrie în socoteala noastră o lucrare purtînd titlul : Les dessous de l'afţaire Dreyfus, de Esterhazy. O retribuţiune însemnată a fost stipulată oentru plata îacestel, lucrări, 100.000 lei după prima fascicolă şi o cotă parte din vînzarea lucrărel, ceea ce după d. Fayard se mal ridica Încă Ia 100.000 lei. Totul fu aranjat şi Esterhazy Inii anunţi că în curînd îmi va trimite prefaţa mareă sale lucrări. Am primit, în adevăr după cîte-va zile, prefaţa în chestie care nu era alt-ceva de cit un lung articol de polemică în care mal multe înalte personalităţi militare erad în joc. Am socotit că nu era oportun să public acea prefaţă. Nu voiam, mal cu seamă, să fac ceea ce se numeşte «politică» şi nici să amestec în cauză personalităţi în viaţă. Am înştiinţat pe Esterhazy într’o altă întîlnire ce avuse! cu dînsul într’o cafenea. In această a treia întîlnire, am putut să observ, extrema mobilitate de caracter a interlocutorului med. Inmormîntarea prefaţel sale l’a cam supărat la început, dar mal la urmă s’a înveselit de o dată şi conversaţiunea din ziua aceea a fost foarte interesantă. M’a părăsit promiţîudu ml că se va pune în lucru pentru «Marea lucrare». De atunci nu l’am mal văzut. Am aflat prin ziare plecarea lui la Londra. Amicul care mi l’a prezentat este Încă In relaţii bune cu dînsul. IDe la acest amic am aflat zilele trecute, că în curînd void alia dacă prima copie a lucrărel îmi va fi In sflrşit trimeasă. D. Fayard a conchis că bizuindu-se pe contractul săd, se va opune la publicarea, în Franţa, a orl-cărel lucrări a lui Esterhazy, în afacerea Dreyfus, care nu va fi editată de dînsul. DIVERSE DINCAPITALA Moarte subită.—Aseară, între orele 7 şi 8, împărţitorul de ziare Niţă Ionescu, în etate de 40 de ani, trecînd pe strada Păcel, în dreptul caselor cu No. 12, a căzut de o dată pe trotuar şi a rămas mort pe loc. Parchetul fiind avizat a ordonat transportarea cadavrului la morgă. Pnngaş «te bnznnare.—Un pungaş de meserie, numitul Emil Ion, aflîndu-se erî seară în circiuma lui Răsvan din strada Polonă, in momentul cînd un domn C. Minţescu, din strada Culmei 10, făcea oare-care tîrguell, a reuşit să sustragă din buzunarul numitului domn un portofoliu cu 600 lei in bilete de bancă. Din norocire, păgubaşul a prins repede de veste şi pungaşul a fost prins de agenţii poliţiei. Asupra Iul s’a găsit portofoliul cu întreaga sumă furată. Emil Ion a fost arestat la secţia 10. Accident de căruţă.— Un accident nenorocit s’a întimplat ieri dimineaţă, pe calea Rabovel, în faţa bisericel Doamna Bălaşa. Locuitorul Stanciu Radu, din comuna Ghiz-dăvenl, judeţul Prahova, trecînd cu căruţa pe calea Rabovel, a călcat pe perceptorul halei Gbica, C. Dragnea, răniudu-1 grav la cap şi la pîntece. Rănitul a fost transportat la spitalul Brîn-covenesc şi Stanciu Radu arestat. Crima din Plocţtî.-- Şeapte locuitori din mahalaua Sflntulul Vasile diu Ploeştl, într’o stare oribilă de beţie, străbateai! alaltăerî seară stradele oraşului, făcînd un scandal îngrozitor. La un moment dat, beţivii ad început să se certe intre dlnşil şi unul din el, numitul G. Mincâ, a omorît, înjunghiind cu un cuţit, pe uu adversar al săd din bandă, Gheorghe Popa. Poliţia a intervenit în urma alarmei date şi criminalul a fost arestat. Crima din Siseştl. — Zilele trecute, comuna SiseştI, din judeţul Mehedinţi, a fost teatrul unei crime îngrozitoare. Pe cînd lemeea Maria Ungureanu, din acea comună, se certa cu un consătean al et, numitul Petre Ungureanu, — fiul femeii, s'a repezit la adversarul inamel sale şi lovindu-1 cu un ciomag în cap, l’a omorit pe loc. Criminalul a fost arestat şi înaintat parchetului. Acctdentnl de la biserica Sf. tytefau «lin Ploeştl. — Sunt cîte-va zile de cînd un groaznic accident s’a întimplat la biserica Sf. Ştefan diu Ploeştl. Pe cind paracliserul bisericel, Marin Vasile, era în clopotniţă cu o copită a sa de 5 aul, clopotul cel mare al bisericel a eşit din legătura sa şi sfărîinînd podul clopotniţei a căzut de la o înălţime de 8 metri, îngropindu-se de două palme in pămint. Paracliserul şi fiica sa atl căzut şi el de la aceeaşi înălţime, făcindu-şî răni grave peste tot corpul. El ad fost transportaţi de urgenţă la spitalul comunal. ŞTIRI MĂRUNTE * Consiliul comunal al Capitalei este convocat în sesiune ordinară pentru astă-seară la orele 9. * Următoarele comune rurale diu judeţul Vaslui, aii fost autorizate să contracteze împrumuturi pentru construirea localurilor de şcoală ; Valea Bea, 21.164 lei; Negreşti, 20,154 ; Munteni de sus, 28.433; BărzeştI 12.316 lei. * Ministerul de interne a aprobai modificarea budgetului comunei T.-Severin, pe exerciţiul curent. 1 P O C â TRĂDAREA LUI STIIRDZA l™E J®""'™" „Tratativele cu trădătorii“ Telegratul Rouiîn, organul oficios al Mitropoliei romîne din SibiU, publică, sub titlul Falţul, următorul articol, de un mare interes în afacerea tră-dârei Iul Sturdza. Telegrafnl Romîn, după o foarte scurtă introducere, spune : Agitaţia cea mal nouă se pornise sul» losinca «Falşul», pe cuvîntul, că d. Take Ionescu ar fi Învinuit în parlamentul Ro-mlniel, pe d. Sturdza cu «trădarea cauzei naţionale», pe baza unul document falş, ba chiar falşificat de însuşi dsa. După declaraţiunl în dreapta şi Î11 stingă, vine Orszdgos Ertesitâ, orgauul oficios al guvernului nostru, şi «pe baza informaţiu-nilor primite din izvor bun», declară, că «din oficiul prim-ministerial, cu ştirea prim-miuistruluî nu s’a trimes mitropolitului Mi-ron Romanul în acest obiect nici un fel de scrisoare, nici oficioasă,’ nici confidenţială, ci actul în cestiune, menit pentru informarea personală a mitropolitului, e concipiat ca scrisoare privată, din partea unei persoane, ce nu aparţine strict gremiulul oficiului ministru-preşideuţial». Va să zică este constatat din locul cel mal competent, că nu există nici document falş, nici falşiflcator. Acestea constatate, ar fi de dorit, ca lupta să se curme, şi cel chemaţi, să rezolve cestiunea în fond aşa precum o pusese în vedere d. prim-ministru Sturdza în răspunsul săfi din Senat. In loc de aceasta însă ne pomenim în organul din Arad,—precum se zice acreditat d-lul Sturdza, — cu un articol curios In felul săfi, al cărui rost numai în parte îl pricepem. Iată ce scrie «Tribuna Poporului» No. 173 din 13(25 Septembrie : «La chestiunea ajutoarelor din Romînia:» «In privinţa ajutoarelor din Romînia, pentru scoale şi alte aşezăminte de cultură naţională dincoace de Carpaţl, primim de la un amic din Bucureşti, om totdeauna bine informat, care ar putea să spue şi mal multe, tocmai acum, cînd afacerea ridică noul valuri ale patimilor omeneşti, următoarele notiţe : «încă de mult s’au înfiinţat în Macedonia şcoli î'omîneştl, cari sunt subvenţionate de guvernul Rominiel. E învederat, că aceste subvenţiunl nu puteai! să fie distribuite fără de ştirea guvernului otoman. Nu avea însă guvernul otoman nici un cuvînt de a opri distribuirea, de oare-ce propaganda romină era şi este curat culturala, şi dintre toate mişcările naţionale din imperiul otoman, singură cea romî-nească e nu numai politiceşte inofensivă, ci chiar favorabilă pentru intregitatea împărăţiei otomane. Era cu toate aceste lucru de sine înţeles, că subvenţiile nu puteai! să fie distribuite de cît printr’un om care se bucură şi de încrederea Porţii. Mal ales după-ce între guvernul roruîn şi cel otoman s’afi stabilit cele mal bune relaţiunl, numai aceia cari ar fi voit să turbure aceste relaţiunl, ar li putut stărui, ca distribuirea să se facă prin vre-o altă persoană, care nu se bucură de încrederea Porţii. De aceea toate guvernele Rominiel aii distribuit subvenţiunile prin mijlocirea d-lul Apostol Mărgărit, un ro-mîn macedonean, care a ştiut să cîştige încrederea mal marilor de la Poartă şi să presinte mişcarea naţională romină drept o acţiune favorabilă pentru unitatea împărăţiei otomane, ceea-ce în adevăr şi este. «Cam în acelaşi fel staii lucrurile şi in ceea ce priveşte ajutoarele date de guvernul Rornî-niei şcoalelor şi altor aşezăminte culturale din monarchia Austro■ Ungară. «După-ce s’ati stabilit bunele relaţiunl între cabinetul din Bucureşti şi cel din Viena, aceste ajutoare nu mal puteai! să fie distribuite decit prin oameni, cari se bucuraQ şi de încrederea guvernelor austro-ungaie. E nu numai naiv, ci chiar absurd a crede, că guvernul conservator din Romînia a pus în bugetul ţării sute de mii de lei, cari urmau să fie distribuiţi pentru ajutorarea aşezămintelor culturale din bucovina ori din regatul ungar, fără ca să fi avut o înţelegere de mal înainte luată cu guvernul din Viena, dacă nu chiar şi cu cel din Budapesta. «Sunt semne destule, că a avut'o şi cu a-eesta. Şi tocmai de aceea, bine să se ştie — tocmai de aceea ajutoarele în ţările coroanei ungare aii fost distribuite prin oamenii cunoscuţi, cari se bucură de încrederea guvernului ungar şi se bucurau şi de a celui romîn. «De aceea, tocmai de aceea şi numai de a-ceea, guvernul ungar, deşi ştia foarte bine, că ajutoarele se daţi, ba îşi avea agentul chiar în birourile ministerului de culte şi instrucţiune publică din Romînia, pentru-ca să ştie sigur prin cine se dat! ajutoarele, a tăcut şi s'a bucurat, că prin aceste subvenţiunl oamenii lui de încredere îşi cîştigă trecere. «EA a întrevenit numai după-ce un guvern dl Rominiel n’a mai voit să distribue ajutoarele prin mijlocirea unor oameni, pe cari nu îi socoteşte vrednici de încrederea Romînilor. «Vă dau această notiţă, pentru-ca lumea să nu mal fie prostita. «Puţină minte se cere, pentru-ca ori şi cine să le înţeleagă cele-l’alte şi să-şi dea seamă — de ce guvernid ungar şi oamenii lui de încredere sprijinesc pe cei ce sunt gata de a face causă comună cu el.» Pre noi nu ne priveşte nici un ajutor din monarchia austro-ungară, de-cit numai renta bisericel S-tulul Nicolae din Braşov, şi dacă a făcut cine va imputări guvernului Sturdza, numai pentru aceasta i-a făcut. Pentru-ce «omul tot-d’auna bine informat» din Bucureşti pune această rentă sub aceeaşi pălărie cu ajutorul distribuit şcoalelor din Macedonia prin mijlocirea lui Apostol Mărgărit, care se bucură şi de încrederea guvernului din Bucureşti şi de a Porţii? Aceasta a fost o rentă, zicea d. D. Sturdza, cu care Ronllnia datorea bisericel S-tu-tulul Nicolae drept desdaunare pentru moşiile şi alte emolumente avute în Romînia, pe cari însă le foloseşte şi parte le-a vîn-dut statul. O datorie deci, pe,care debitorul\avea să o răspundă punctual la mtinile aceluia, pe care l’a autorizat creditorul cu incassa-rea şi cuitarea el, fie acela persoană a-greată debitorelul, ori ba. Nu era vorbă aci de distribuirea unul ajutor prin mijlocirea unul Apostol Mărgărit al nostru, carele să posedă şi încrederea guvernului Romîn şi pe a guvernului nostru, ci de o pretentiune legală a bisericel S-tulul Nicolae, care nu avea să fie distribuită, ci numai încasată, fiind rne-niţiunea ei bine definită prin conclusele representanţel bisericel. Nu pricepem şi nu credem celea ce le afirmă «omul lotd’auna bine informat» despre «o înţelegere de mal înainte luată» a guvernului din Romînia cu guvernul din Buda-pesta in privinţa acelei rente : Nu credem, că guvernul ungar să-şi fi avut agentul chiar Iu birourile ministerului de culte şi instrucţiune publică din Roml-nia — se Înţelege, cu Învoirea guvernului din Romînia — numai ca să controleze prin cine se dafi ajutoarele, şi că s’ar fi «bucurat că prin aceste subvenţiunl oamenii luî de încredere Îşi clştigâ trecere». Attt acestea, cit şi alinea ultimă, seamănă mal mult a denunţări la adresa cui va, de cit a destăinurl de fapte adevărate. Ceea-ce pricepem din întreg articolul este, că «amicul» «Tribunei Poporului» şi «omul tot de-una bine informat» din Bucureşti, voieşte să răspunză la Întrebarea pusă de ziarele oposiţionale din Romînia d-lul D, Sturdza că : pentru ce a asistat renta bi-sericel S tulul Nicolae îndată ce a ajuns la putere ? Şi răspunsul ar fi : «Pentru-că d. Sturdza, nu socoteşte vrednici de încrederea Romînilor pe acel oameni, pe cari biserica S tulul Nicolae i-a încredinţat cu ridicarea banilor». Această scuză nu este însă nici corectă nici acceptabilă. Nu este corectă, pentru-că nu este vorba de sistarea unei subvenţiunl din vre-un fond de disposiţiuni al d-lul prim-ministru din Romînia, ci de o datorie a statului Rominiel către biserica S-tului Nicolae din Braşov, pe care nu d-1 Sturdza o distribue prin mijlocirea oamenilor săi de încredere, ci biserica S-tulul Nicolae o încasează prin organele sale şi o jertfeşte pe altariul culturei naţionale. Deci numai ea are dreptul a designa persoanele, cari să o ridice. Şi nu este acceptabilă, pentru că legea noastră de instrucţiune pentru şcoalele medii, tocmai pentru aceea interzice şcolilor primirea de subvenţiunl dela stat străin, pentru-ca să nu-şl aroage statul străin înriurinţă în şcolile noastre. Admisă condiţiunea, ca guvernul Ro mîniel să designeze persoanele cari pot ridica renta bisericei S-tului Nicolae din Braşov, sau eari pot fi membri ai comitetului parochial—pentru-că aceştia mani pulează averea bisericel, ba chiar membri în eforia şcoalelor, cari manipulează şi prin urmare distribue dotaţiunea şcoalelor — ar constitui ingerinţa guvernului Bomîniei în afacerile interne ale bisericei noastre din Braşov şi a şcoalelor susţinute de ea, ceea ee nn este permis, şi nu va admite nici biserica S-tului Nicolae, nici nn Romîn cu minte. Apostrofarea din alinea penultimă : « Vă dau această notiţă, pentru ca lumea să nu mal fie prostită,» am dori să nu se aplice la însemnătatea promisiunilor solemne făcute de d-nul D. Sturdza în Senatul Rominiel, cu privire la regularea defini tivă şi loială a acestei rente. Peste tot credem, că «omul totdeauna bine informat» din Bucureşti, nimic n’a folosit cauzei cu pretinsele sale destăinuiri, din contră mal bine făcea dacă tăcea. PARLAMENTUL AUSTRIAC SI COMPROMISUL CU UNGARIA Viena, 18 Septembrie. — Camera deputaţilor.—Adunarea respinge urgenţa moţiunei Schrvegel, cerînd comunicarea măsurilor convenite între guvernele Austriei şi Ungariei, în caşul cînd ar fi cu neputinţă soluţiunea compromisului pe cale parlamentară. Camera adoptă urgenţa pentru prima citire a legilor asupra compromisului cu Ungaria. Preşedintele consiliului, conte de Thum ia de două ori cuvtntul, conjurînd parlamentul de a reîncepe lucrările parlamentare positive, mai înttiu pe terenul compromisului cu Ungaria, apoi discutînd cele-l’alte proiecte ale guvernului, în interesul monarchiel şi al populaţiei. D. N. Fleva a cerut eri după amiazl d-lul P. S. Aurelian ca ptnă Luniaeara să se pronunţe categoric şi in mod definitiv asupra situaţiei, adică asupra cestiunel dacă se împacă cu d. Sturdza sau, ba. D. Nf. Fleva a adăogat c& marţi, cu safi fără drapelişti, e hot&rtt a începe campania pentru răsturnarea guvernului* * * * (Serviciul «Agenţiei Romîne») D. P. S. Aurelian, după ce s’a întreţinut aseară la orele 5 cu d-nil Lascar, Costinescu şi Porumbarii, a plecat la moşia 80 din Prahova, de unde mîine va merge la Sinaia spre a solicita o audienţă la Rege. * * * Drapeliştil sunt convocaţi pe Luni seara la o consfătuire plenară spre a decide a-supra propunerilor de împăcare ale d-lul Eugen Stătescu. * * * Se vorbeşte că d-nil Porumbaru şi Coslescu-Comăneanu pledează pentru o împăcare cu trădătorul. Suntem în măsura de a afirma, în modul cel mal categorie, că Voinţa Naţională, care pînă mai deunăzi, era interzisă a trece în Ungaria si Transilvania, acum, decînd ea numără printre colaboratorii săi şi pe Ies-zenszky, are trecere liberă în Ungaria şi Transilvania. Hai mult chiar : Ieszenszky, prin agenţii săi, o distribue gratis prin diferitele părţi ale Transilvaniei şi Ungariei locuite de romîni. Aflăm că d. Carada pregăteşte un mare gheşeft colectivist, cu concursul d-lul Ionel Brătianu, gheşeft care consistă în următoarele : Cînd 8’a construit linia ferată Filiaşl-Ig.-Jiu, s’au pus şine de cale îngustă, după stăruinţele d Iul Carada, samsarul unei societăţi străine ce n’avea ce să mal facă cu materialu-l învechit. Acum. a fiind că aceste şine vor fi înlocuite cu altele de cale largă, d. Carada a hotărît să le cumpere cu un preţ ridicol, ca apoi să le vîndă iar statului, prin mijlocirea d-lul Ionel Brătianu, pentru cîte-va linii ce le construeşle în Moldova. D. Carada a fost acum trei sile la Tg.-Jiu şi de acolo, pe o drezină, s’a întors, 8pre Filiaşl însoţit de un inginer, ca să vadă şinele. Depeşile de azî Publicăm cu plăcere următorul comunicat al legaţiunei Serbiei din Capitală, reservîndu-ne dreptul a reveni asupra cestiune! cu altă ocasie : Legaţiunea Regală a Serbiei In Romînia are onarea a ruga pe onor. redacţiune a ziarului «Epoca» să bine-voiască a da loc următoarelor rîndurl în coloanele sale: 1. Nici un conflict nu există Intre guvernul regal romtnesc şi cel slrbesc, şi prin urmare ştirea despre un asemenea conflict, publicată în «Epoca» de la 19 curent, este cu totul nefuudată. 2. Nici Baronul Baicl, nici baronul Nico-lict, n’att cerut succesiunea reposatulul Teo-dorovicl. Acţiunea dinaintea tribunalului de Dolj, a fost pornită de rudele baronului Baicl, cari afi cerut succesiunea. Dacă afi aceştia, şi întru cit drept, la succesiunea defunctului TeodorovicI, tribunalele o vor hotărî. Ni se denunţă că Zaharia şi Cantuniari ameninţă pe mal mulţi cetăţeni, cari afi participai la manifestaţia naţională de Mer-curl seară, cu urgia poliţiei comunale din Capitală. UliTIMA ORA Serviciul *Agenţiei Romîne» Paris, 19 Septembrie.—Se anunţă din Cayena ziarului Figaro, că Dreyfusnu ştie nimic din cele ce se petrec în Fronda ; chiar păzitorii săl nu pot citi ziarele. Dreyfus este sănătos. Cernăuţi, 19 Septembrie. — La alegerile Dietil, marii proprietari afi ales 6 romlnl şi 4 armeuo-polonezl. Dieta se compune din 13 romlnl, (5 germani, 4 ruteni, 4 armeuo-polonezl, 3 deputaţi fără culoare şi din rectorul universităţii. Toulon, 18 Septembrie — Părăsind comanda escadrei de manevre, amiralul Hu-man a pronunţat o alocuţiune zictnd că hărţuelile intereselor internaţionale se accentuează şi că eventualităţile de mîine ce orice soldat trebue să aibă In faţă fără să le dorească, prepară o datorie de pază pentru trupe. Madrid, 18 Septembrie.— Consiliul de miniştri a decis să protesteze pe lingă Sta-tele-Unite pentru că a dat urme rebelilor din Filipine, unde răscoala ia o Întindere considerabilă, şi de a face demersuri pe lingă americani pentru a obţine ca armata din Manila să poată merge ia Visayes să împedice întinderea răscoalei. Roma, 18 Septembrie.—Toate guvernele, Intre cari şi Franţa şi Englitera, afi aderat la propunerea Raliel pentru Întrunirea unei conferinţe în contra anarchiştilor. Berna, 18 Septembrie.—Consiliul federal a decis să răspundă tn mod afirmativ la invitaţia Rusiei, de a participa la conferinţa păcii. Washington, 18 Septembrie—D. Hay a depus jurămînt ca secretar de Stat şi a luat, parte la consiliul de miniştri ordinar. DIMITRIE ENESCU Restaurant şi Grădina cu BUCĂTĂRIE ALEASA Hucuremt», Strada Sfiniu lonicd Din T.-Severin ni se anunţă că Ilarifi Isvoranu de ridicolă memorie a Început să organise/.e bande de haimanale, Sn vederea alegerilor. D nil G. Mîrzescu, preşedintele clubului colectivist din Iaşi, d. N. Gane şi d. Pe nescu, prefectul poliţiei din Iaşi, afi sosit In Capitală ea să presinte d-lul Sturdza, spre aprobare, următoarele decisiunl ale clubului din Iaşi: a) Schimbarea prefectului judeţului; b) înlocuirea a cîtor-va sub-prefecţl ; c) înlocuirea directorului epitropiel Sf. Spiridon şi a intendentului; d) Înlocuirea a doul comisari ; e) numirea unul alegător ieşean în postul de director al penitenciarului din loca litate; f) fonduri secrete. Fără aprobarea acestora, delegaţia e au torisatâ a declara primului ministru, că a legerile comunale din Iaşi vor fi o zdrobire a colectiviştilor. Vorbind de măreaţa manifestaţie naţio nală de Miercuri seara, ziarul lui Mărgări tescu, enumerînd cîte-va din persoanele cari afi luat parte, trece pe d. C. Ionescu, comerciant din culoarea de galben, adăo gîndu-I calificativul de «falit». Ziarul Ocnaşului, In starea de decădere In care se află, vede faliţi şi tn comercianţii cari îşi conduc cu cinste comerciul lor, cum este d. Ionescu. Primăria Comunei Bucureşti Consiliul de igienă comunal M*ovele zanilare preventive in contra tuberculozei foftica} 1) Tuberculosa (oftica) este boala cea mal răs-ptndită şi este molipsitoare. 2) Tuberculosa so răspîndeşte prin scuipăturile şi flegmele ofticosului, precum şi prin stro-piturile aruncate din gura bolnavului în aer, prin tuse, prin vorbire, prin strănutare şi prin sărutări mal cu seamă a copiilor. 3) Nu trebuie ca ofticosul să scuipe pe pardoseala camerelor, pe covoare, pe scări satî în trăsuri, în vagoane, etc. unde scuipatul se u-sucă, se prăfueşte şi pătrunde prin respiraţie în plămlnl, dînd naştere tuberculosel. 4) Tuberculosa se poate vindeca, dacă bolnavul se caută de la început; se recomandă dar ca orl-cine e’ar simţi bolnav să se arate cit mal de timpurii! medicului, căci orl-ce întîr-ziere este In dauna sănătăţel bolnavului. Pentru a se feri de molipsire, se va ţine seamă de poveţele următoare : a) Bolnavul de Tuberculosă (oftică) trebue izolat, adică să locuiaseă singur într’o cameră, dacă nu se poate face izolarea aceasta, atunci cel puţin să doarmă singur într’un pat, avind rufâria şi aşternutul deosebit numai pentru persoana sa. b) Bolnavul la locuinţa sa va scuipa tot-d’a una într’o scuipătoare cu lichid anti-septic pe fund (acid fenic 5 Ia sută. creolină 5 la sută sad lysol 8 Ia sută) şi nici o dată în scuipători cu nisip, care nu Impedică molipsirea, iar clnd ese din casă va scuipa intr’o scuipătoare mică de buzunar, şi nici o dată pe jos mal ales pe trotuar. c) Scuipătorile se vor curăţi zilnic, punlndu-se In apă fiartă şi flerbindu-s‘e din nofi cu totul, în timp de 10 minute. d) Scuipătorile să nu se deşarte niei odată prin curte safi grădini, căci se pot molipsi animalele domestice, ci tot-d’a-una în latrină. e) Rufele şi mal ales batistele în care s’a scuipat, prosoapele, şervetele murdărite de bolnav, trebue fierte în clocote cel puţin timp de 15 minute, safi să se păstreze strînse cu îngrijire, nescuturlndu-se pentru a le da serviciului municipal să le desinfecteze. f) In caz de deces de Tuberculoasă, se recomandă familiei să nu vînză, safi să nu dea de pomană rufele safi hainele defunctului, piuă ce n’afi fost bine dezinfectate, safi să la arză. g) Camera în care stă bolnavul să nu se măture nici o dată, ci să se şteargă cu cîrpe u-date bine în acid fenic 5% safi în sublimat l°/oo. b) In cursul boalel să se facă mal multe de-sinfecţiunl la domiciliul ofticosului. i) La termenul mutărel într’o nouă locuinţă se recomandă chiriaşilor să desinfecteze bine noua locuinţă prin curăţire, prin spoire safi vopsire din nofi şi spălarea pardoselel cameri-lor, iar dacă se ştie că casa a fost locuită de vre-un bolnav ofticos, să se ceară serviciului municipal a se face o desinfecţiune radicală. j) Intre alimentele cari pot transmite tuberculosa (oftica), fiind mal cu seamă laptele şi carnea, se recomandă publicului ca aceste alimente să se măninee tot-d'a-um bine fierte şi nici odată crude. k) Omul sănătos care trăeşte împreună cu cel bolnav, poate căpăta boala, de aceea se re comandă familiilor d’a nu consimţi la însurătoarea copiilor, clnd unul din tineri ar fi bolnav de oftică, în caz contraria soţi! se pot mo lipsi fourte uşor unul de la altul şi copiii, cari nasc din asemeni căsătorii, vor deveni şi el ofticoşi, căci oftica se transmite şi prin heredi-tate de la părinţi. l) Familiile şi persoanele cari vor lua în se rioa«ă băgare de seamă aceste poveţe pot fi sigure că a făcut totul pentru a fi ferite de molipsire. Aceste poveţe s’afi făcut de Consiliul de I-gienă publică al Capitalei şi se recomandă pu b li cuini a le îndeplini în interesul sănătăţel. Aprobate de Consiliul sanitar superior prin jurnalul No. 059 din 20 Maifi 1898. Primar, Medic Şef, C. F. Robescu. Dr. Georgescu artificiali cel mal frumoşi si solizi se fac la d. NICOLAE MARIESCU, dentist parisian Strada Academiei, 37 şi Calea Victoriei, 74. Efect» •6 «3 0 Q So»d. oupoan. împrumut. de Btat Romîne Rentă 81 • 4 92 • 4 98 • 4 94 • 4 89 4 96-98 6°/o 5*/o s3/. <% Apr.-Oo. Ian.-Iul. lau.-Iul. Apr.-Oo. Ian.-Iul. MaI,-N-e Impr. de oraşe Obl. 0. B. 88 44 4 90 44 4 9p 5% 5% 4'W Un.-Iul. Mal-N-e. Mal-N-e. Impr. de l societăţi Scris. f. rar. 444 4 4 u. B, 4 - a. 1. Obl. b. bazalt w. 4% 6% Ian.-Iul. Ian.-Iul. Ian.'Iul. Ian.-Iul. lan.-Iul.l ▲oţlunl Div. anulu trec. Valdrea nom. B. N.a R. . B. Agricolă. SJDao.-Rom. S. Naţionala 8. Patria • S. de bazalt 800. Letea • 93.30 16 36 88 6 26 1 & 600 1. 500 1. v. 200 1. v. 2001. v. 100 1. v. 260 l v. 100 1. v. VALORILE ROMÎNE — BURSA BUCUREŞTI — Vineri, 18 Septembre 1898 Oferite Cerute încheiate ou b. CU ou b. I OU ou I CU K«<» ter.l *»t»| ter. b.ş.l term* lOiVt 101 101V. — 100*/, — — — 101V, — 100»/4 — — — 100V4 — 99*/. — — — «IV* — 91 — — — »2V. 92 - 100 99 Vi ioo’/i — 100 — 98V| 98 — 9*7» 98»/, 937, — 92 — — — 967, — 967, — — — 92*/. — 927. — — — 2+32 2430 243 9»‘ — 365 — 364 •>7«ueă __ 455 — 4f3 — 455 — 615 — 612. — 616 — 125 120 — — 400 395 — — — - — — — SOONTPBI ŞI AVAH8PBI PROPRIETATEA NICULESGU-ANDRONACHE DIH COLENTO A De vînzare în loturi mici WJn le ă JfĂelrul Pairul Teren situai la marginea Capitalei pe şoseaua Colontina-Ştefăneştl, depărtat numai la un kilometru de ia barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă, prezentînd o admirabilă privelişte asupra Bucureştilor. Maî este de vînzare terenul din partea stingi a cile! ferate BucnreştI-Constanţa, foarte favorabil pentru instalaţinnî de fabrici, în care scop s’a rezervat terenul necesar pentru o gări (haiti). Tn zonele rezervats pe dreapta şi stînga cile! ferate preţul variază intre lei 1.50 şi lei 2.25 de metru pătrat. Terenul ce se vinde este în afară de zona de servitute a fortificaţiilor, fiind In imediată apropiere de Colentina. Această localitate va cîştiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de trainway, care va merge pînă la Zalhana şi al cărui trasefi este încă în studifi. S'a rezervat loc pentru : parc, şcoală, biserică, cimitir, piaţă şi primărie. Biserica va fi construita de proprietari cu cheltuiala lor îndată ce 3 părţi din loturi vor fi vlndute. Vînearea se face în loturi de orl-ce întindere, plătibile în 4 ani şi tn 4 rate pe an din 3 in 3 luni. A se adresa d-lul Căpitan GH. I0ANIN Strada Surorilor, JVo. 27 vis-u vis de biserica Popa Chiţu Doritorii de a vizita localitalea găsesc trani-care plătind numai spre a-I transporta de la capul liniei tramwayulul din calea Moşilor şi pînă la localitate Joia şi Duminica. Banca Naţ. scont..........................• • • • * * avansuri pe depoaite de efecte sad lingouri Banca Agricolă soont................................ a a avansuri pe depozite de efecte • • • Casa de Depuneri şi Consemn aţinui pe depozite de efeote HsI s * * « &7. Schimb: Napoleon 20.05 ; Coroana germană (marca) 24.70 ; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de hîrtie 2.10’/«; Rubla de hîrtie 2.70. Tipografia „HELIADE“ executa ori-ee rcuărl, atingătoare de această artă. Velocipede „CRESCENT'' CHICAGO I-a marcă americană ___________Model 1898, neîntrecut îa soli- iditate, eleganţă şi ruliment, preţul lei 375. Nu cumpăraţi biciclete pinâ cînd nu aţi văzut marca americană «CRESCENT». Sil. 98 Crescent fără lanţ. Ideal al unei biciclete. Deposit general: COMPANIA AMERICANA Bnl«vard Ellsabeta Casa Grand Hotel du Boulevard BUCUREŞTI. JVOUJL, INSTITUT DE BÂETI sub direcţiunea d-Ior /. CLUVCMtJşi G. POPA profesori la liceul «Lazâr» Bucureşti, Calea Plevneî, No. 104 Cursuri primare şi liceale complecte. Autorizat a trece esamene în Institut şi a libera certificate equivalente cu cele ale şcoalelor publice. PreparaţiunI pentru şcoala militară şi comercială. A funcţionat, anul trecut, cu următorul corp profesoral, la care în Septembrie* se va mal face oare-carî îmbunătăţiri : Pr. C. IONESCU, licenţiat în teologie, profesor la asilul «Elena Doamna». Gt. ADAMESCU, licenţiat în litere, profesor la glmn. «Şincaî». I. ODOR, absolvent în litere, profesor supl. lic. «Lazâr». G. POPA, licenţiat în litere, profesor la lic. «I.azăr». G. SIMA, absolvent în litere, sub-directorul Institutului. N. R. C0LCEAG, licenţiat In litere şi filoso-fie, prof. la gimn. Şincaî. L. LâVEQUE licenţiat in lit. prof. la liceu] «Sf. Sava» şi Mihaifi Viteazul. M. SCHRftFP, licenţiat în litere. C. P0P0VICI, prof. la Seminarul «Nifon». I. CLINCIU, licenţiat în Utere şi filosofie, prof. la liceul «Lazăr». G. M. IONESCU, licenţiat în litere şi teologie. ST. ST0ICESCU, licenţiat în matematici, prof. ia lic. «Lazâr». I. BUCURESCU, licenţiat în matematici prof la Seminarul «Nifon». I. N0AGHEA, absolvent al şcoalel de agricultură. SIM. ST. RADIANU, licenţiat în ştiinţele naturale, prof. la liceul «Lazăr». N. CLINCIU. doctorand în medicină. D. I. GHIMPA, licenţiat in şciinţ. fisieo-chi-rnice, prof. la liceul «Lazăr». G. CANDREA, doctor în filosofie, profesor ia şcoala comercială. C. PASCU, licenţiat în drept. E. CONSTANTINESCU, absolvent al conservatorului. N. ANGHELESCU, laureat al şcoalel de Bele-arte din Bucureşti. I. ST0LAN, student al faeultâţel de litere. V. MONTANI, elev la şcoala de poduri şi şosele. CH. VUILLE, absolvent al şcoalel de institutori din Neuchătel. F. HEYTM4NKK, student în matematici. G. NANES, student Sn litere. V. E. PETRIC, student în litere. Dr. RAUTZ0IU, medicul internatului. La 29 Septembrie 1898 se vor vinde prin licitaţie publică la Triuunalul Ilfov Secţia de Notariat Imobilele următoare aparţinînd succesiunii V. O. Porumbaru 1) Imobilul din Strada Icoanei No. 29 41 m‘ 60 faţada şi 58 m. fundul, clădirea cu un etaj, avind un apartament şi 6 prăvălii, licitaţie începe cu preţul de lei 55322. 2) Imobilul din Strada Isvor, No. 58 11 ni. 80 faţadă şi 26 metri adîncime şi o coadă în fund, clădire cu un etaj ridicat, avind 7 camere, grajd, şopron. Licitaţia începe cu preţul de lei 27.396. NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier din prima fabrică Nf. CUŢ'ARIDA ăc Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt «tot la canal» (tout k l’egout) precum şi sin-gurile admise la canalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimete franco la cerere SCHNEIDER & GRUNENFELDER Ihgozitarl generali Sit.. 27 Bucurejtl, Str. Sf. Vineri No. 12 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI *KPOCA* CONTESA DA8CH 17 GHIVA ŢIGANCA Ziceam, nil e aşa ? urmă nervos Mihail, că roese să F MÂNILLA Sit. 24 Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).