SERIA II—ANUL IV, No. 870—: NUMĂRUL^IO BANI
A mOXAMBXTELtC
In ţară-, pe an •	• 30 lei
„ strein&tat© • .V’V 40 „
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
Na. S - STRADA GLKMENŢEI - No. S
Ediţia a treia
SÂMBĂTĂ, 19 SEPTEMBRE 1898
NUMĂRUL 10 BANÎ
AXVXCIUHIZ.E
Pagina IlI-n, linia 30 bani
99	IV-a, 9» I® 99
INSERtfUNl gi RECLAME, linia corp 8, 2 fef
A MdJMMXlSTUA TI A
Vn *> Gnr5> A TA A OrVMDVIVl f

CONFLICTUL ROMANO-ŞERB
MĂRTURISIREA VINOVATULUI
Este dovedit, după toate actele publicate şi pe larg analizate, că Stur-dza e spionul guvernului ungar, în chestia rominilor din regatul vecin.
Cura că tot ce rescriptul al douilea afirmă despre trădarea lui Sturdza e adevărat, o dovedesc atitudinea, faptele şi declaraţiile lui de cînd a venit la guvern.
Atitudinea lui ostilă, faţă cu romînil din Transilvania, şi scuzele şi gudură-turele lui de la început faţă cu guvernul maghiar, constituiau deja un început de probă şi făgăduiaQ mult pe calea feloniel.
Fapta urmează atitudinel deja luată. Spionul suprimă pur şi simplu renta (aşa mai are obrazul a o numi) pe care Statul o servea Sfintulul Neculal din Braşov.
Această subvenţie fusese servită neîntrerupt de la 1860, adică curs de 35 de ani. A trebuit să vină naţionalistul Sturdza ca să o tae.
Suprimarea subvenţiei Sturdza este nevoit să o mărturisească în Parlament. Era dator să dea un motiv. Adevăratul motiv se ştia de toată lumea: graba de a servi interesele Ungurilor şi a deservi pe acele ale Romînilor. Sturdza, pus la ordinele lui BânfTy, nu putea să servească mal departe o subvenţie care contraria planurile de desnaţionalizare a lui Wlassics şi a lui leszenszky.
A dat, prin urmare, un motiv care este aşa de ridicul în cit te revolteazâ.
Iată cum Sturdza se rosteşte in Senat, în această chestie:
«Trebue să se clarifice (chestia subvenţiei) căci nu este de demnitatea Statului ro-rnln ca atunci cînd este vorba de certe datorii, el aă caute să le îndeplinească pe furiş...»
Bre ! susceptibil bărbat! grozav mal ţine la demnitatea Statului romin!
Va să zică, de cît să ne înjosim a trimite subvenţia pe furiş, la Braşov, Sturdza mal bine o suprimă! Găseşte că procedeul e mal demn !
O mal mare perfidie şi mal mare făţărnicie nu este cu putinţă. Trădarea intereselor naţionale se vede printre a-ceste rîndurl.
Şi apoi, continuă trădătorul:
<Suprimînd subvenţia, am făcut un bine şcoalelor din Braşov, le-am scăpat de închidere. Căci înţelegeţi bine d-voastre, că dacă guvernul ar da renta şcoalelor din Braşov şi ar trimete-o cu poşta (!) căci nu ar putea-o trtmete alt-fel (!!!) şi dacă guvernul unguresc ar închide, din această causă, şcoalele, atunci înţelegeţi, ne-ar părea foarte rău fie banii trimişi (!!)
O rea credinţă de cea mal mare imbecilitate !
După spion, subvenţia nu se poate da saO trimete alt-fel de cît prin poştă. Or, trimiţîndu-se prin poştă, guvernul unguresc are să afle, şi a fiind are să închidă şcoalele. De aceea Sturdza a suprimat subvenţia!
A uitat ignobilul că mal este un alt mijloc de a trimete banii, mal compromiţător, acela prin mandat telegrafic, mijloc mal uşor decît plicul, de a fi descoperit de guvernul unguresc.
Iată, păcătosul, ce argumente a adus pentru a justifica suprimarea subvenţiei şcoalelor din Braşov !
Acesta este naţionalistul înfocat, a-cesta este omul care îndeamnă la răscoală pe Transilvăneni, care îndemna la intervenţie guvernul conservator.— Ajuns la putere, suprimă existenţa şcoalelor de acolo, pentru cuvîntul că ne-avlnd alt mijloc de cît poşta de a trimete subvenţia, Ungurii aft să pună mîna pe ea !
Ce mizerabil!
EI bine, acest om care este capabil să comită ast-fel de infamii, de sigur că a fost în stare să dea şi informaţii oficiale prin o notă asupra subvenţiei.
Şi dovada, că a făcut şi această infamie, o mal găsim în propriele sale mărturisiri, făcute tot cu acea ocasie, în Senat.
Sturdza a declarat, în Senat, că este în tratare cu guvernul Unguresc pentru a se admite ca guvernul nostru să dea, pe cale oficială, şcoalelor din Braşov renta. — Or, cine zice tratare, zice schimb de vorbe şi de note.
Nu a putut Sturdza intra în tratări fără să nu aducă la cunoştinţa guvernului ungar suma pe care Statul
romîn o servea pînă acum1 şi cui da acea sumă.
Sturdza adăoga:
«Trebue să convingem pe guvernul maghiar ca să admită plata acelei rente, fiindcă o datorim în mod cert şi onest acelei biserici şi şcoale.»
Apoi, pentru ca să faci ca guvernul maghiar să admită acest mod de a vedea, o mal repetăm, trebue să ’I faci cunoscut în toate detaliile chestia, prin urmare, a trebuit ca Sturdza să-l încu-noştiinţeze şi să indice suma subvenţiei.
lată cum ieşa adevărul următorului pasagiil din rescriptul pe care ignobilul îl contesta :
<din oauza aceasta s’a văzut necesitat (guvernul maghiar) a interveni la guvernul regesc romîn, pe cale diplomatică, în chestia subvenţiei şl acesta a «lat, în privinţa subvenţiei, o notă afirmativă eu indicaţia sumei,»
Prin urmare, degeaba neagă Sturdza cum că aceste rîndurl s’ar referi la el. La el şi numai la el se referesc, am dovedit-o cu prisosinţă.
Ca să vadă cititorii perfidia trădătorului, care aleargă la tot felul de argumente spre a justifica faptul că a făcut cunoscut guvernului unguresc servirea subvenţiei şi indicarea sumei, reproducem ultimeie cuvinte ale spionului:
«Cdcf, vedeţi că In /ara turcească se dau sume însemnate (pentru şcoalele din Macedonia) şi ştie guvernul turcesc că se dau acele snme pentru biserici şi şcoli «cart nu jicnesc intru nimic imperiul otoman,»
Apoi bine, ignobile, tot una este ?
Aceeaşi situaţie o aă romînil din Macedonia faţă cu guvernul otoman, pe care o aO romînil din Ungaria faţă cu cel maghiar ?
Acelaşi interes ad, S3d mal bine, a-ceeaşl desinteresare pot pune maghiarii în servirea subvenţiei pe fată, pe care o pun turcii relativ la şcoalele romine din Macedonia ?
Iată deci că avem şi mărturisirea vinovatului !
POLEMICA CU PLASTOGRAFII
Voinţa Naţională crede să încurce cîtî-va cititori naivi, complicînd chestiunea actului din gremiul primului ministru ungar cu întrebări ce ni-le pune cu privire la iscălitura actului, la autorul lui, la fotografiarea piesei, etc.
La aceste întrebări nu răspundem, pentru că unele din chestiunile cari interesează pe Voinţa nu le cunoaştem, iar nici una din ele nu importă în cazul de fată.
Noi afirmăm două lucruri:
1)	Existenţa actului,
2)	Caracterul lui oficial.
Atît importă în chestiime şi atit putem dovedi, cel puţin unor adversari pentru cari numai clişeele fotografice au valoare.
In privinţa existenţei actului am afirmat şi afirmăm că de unde a citit d. Take Ionescu piesa şi pînă unde a sfîrşit cu citirea, actul există. Despre această bucată luăm răspunderea actului. Aceasta şi numai aceasta a fost trimisă de mitropolitul Miron părintelui Voina, pe cale oficială şi cu toate garanţiile oficialităţei. Aceasta s’a citit membrilor Eforiei şcolare din Braşov şi a fost tradusă de d-nul Virgil Oniţiu, director gimnazial]
Această piesă a fost trimisă de mitropolitul Miron cu însemnarea, că provine din cabinetul primului ministru şi fără iscălitură, de şi este ştiut de toţi că emană de la leszenszky, precum a spus’o şi Tribuna şi Gazeta Transilvaniei.
Asupra acestei piese a fost consultat d. Take Ionescu în numele Eforiei de la Braşov şi această piesă a fost citită de d-nul Take Ionescu in parlamentul romin.
In privinţa oficialităţei actului iarăşi nu încape nici un fel de în-
doială, ori-care ar fi persoana sub a cărei iscălitură ni s’ar produce astă-zi actul.
Astă-zî cind originalul s a furat de leszenszky, este indiferent dacă ni se afirmă că el era scris de un Şandor sau de un Iştvan oare-care.
Azi, in adevăr, avem mărturisirea Voinţei că acest act, care ni se zicea că ar fi o simplă închipuire, <ar fi existînd >, azi, avem mărturisirea guvernului unguresc cum că actul emană de la o persoană care nu este «strict» legată cu presidenţia consiliului de miniştri şi oficioasa lTndependance spune că <un comunicat oficios afirmă că este vorba de o scrisoare privată pornită de la presidenţia consiliului».
Am putea să ne mulţumim cu atit şi să triumfăm cu simplele mărturisiri ale acelora cari în-drăsneau să susţie pînă mai eri că actul a fost fabricat de noi.
Dar caraghioslâcurile cu funcţionarul <stricl legat» şi mărturisirile unui ziar care a mistificat odată ţara cu falşurile lui Măr-găritescu, sunt pentru noi insuficiente şi nu pot fi puse în cumpănă cu mărturiile unor oameni de bună credinţă cari nu numai n’au interes a face vre-o mărturisire ci din contra, cu toate ameninţările cari zilnic sunt suspendate pe capul lor au lăsat să le scape din gură adevărul.
Vrem să vorbim de declaraţiile mitropolitului Miron şi ale părintelui Voina coroborate de acelea ale atîtor persoane onorabile din Transilvania, cum că actul este oficial şi emană din cabinetul primului ministru.
Şi nu numai din cauza acestor mărturisiri şi acestor a fir maţiuni actul este oficial. El este oficial fiind-că porneşte de la un om, fie el Ianoş ori Şandor (noi susţinem că este leszenszky), care vorbeşte în numele primuluî-mi-nistru, care scrie, între altele, în rescriptul său: Excelenţei sale domnului prim-mf nistru nu este necnnoscută această a-firmaţiuue...
El este oficial, fiind-că se primeşte oficial de către autoritatea mitropolitană din Sibiu. El e oficial fiind-că se transmite oficial şi confidenţial protopopului din Braşov.
El este oficial fiind-că produce efecte, se desbate] prin consistoriî şi prin eforii ; se iau rezoluţii în privinţa luî; se culeg date cerute, se transmit informaţiile culese lui leszenszky care vine la Sibiu să le ia. El produce în fine efecte căci, concomitent cu dinsul, se taie de guvernul romîn subvenţiile şcoalei din Braşov.
Conflictul romîno-slrb
(O nouă afacere Zappa)
TcHlaiuentnl Ini Velimir Teodore-vid. — Intervenţia baronilor Ni-colici şl Balei. — Intervenţia Statului strb.
Testamentul lui Yelimir Teoilorovicl
Acum cîteva luni a încetat din viată, în Muenchen, Velimir Teodorovici, mare proprietar în judeţul Dolj- Decedatul, care a fost intitulat mereu de prinţ, neflind căsătorit, a lăsat, prin testament, întreaga sa avere Statului sirbesc.
Averea lui Velimir Teodorovici consistă din moşia Negoiu, în întindere de vr'o
12.000	pogoane, dintre cari 0000 pămînt arabil şi restul bălţi şi păduri, din o casă în Muenchen şi din o sumă însemnată de bani. In total, averea este evaluată la vr’o cinci milioane de lei.
Intervenţia baronilor Nicolici şl Ilaiel
Abia s’a publicat testamentul şi baronii Fedor Nicolici şi Baici din Ungaria, aii intervenit personal pe lingă d. Dim. Stu-dza să suspende acţiunea pentru intrarea in posede a Statului sîrb, căci dînşii sunt decişi a intenta un proces de anulare a testamentului şi de revendicare a succesiunii.
Iacă pe ce îşi basează aceşti baroni un-guriţi drepturile lor :
Velimir Teodorovici a fost fiul nelegitim al răposatului Mihail Obrenovici al Serbiei; cînd acesta a murit, Teodorovici a rămas sărac. Moştenitorii principelui Mihail aii decis atunci ca una din moşiile din Romînia ale Principelui, anume moşia Negoiu, s’o dăruiască lui Velimir Teodorovici.
D nil baroni Nicolici şi Baici, rude depărtate cu răposatul Principe Mihail, ne-ţintnd acum seamă că la moştenirea lui Velimir Teodorovici ar avea mai multa drepturi Regele Milan al Serbiei de cît dînşii, pretind acum că nu s’a dăruit pe vecie lui Teodorovici moşia Negoiu, ci numai pe violă, usufrudul ei. Deci ei deschid o acţiune înaintea tribunalelor romine în contra drepturilor testamentare ale Statului sîrb.
Intervenţia Statului stil»
In acelaşi timp a intervenit şi Statul sîrb pe Ungă guvernul romin, prin o notă adresată lui Dim. Sturdza, cerînd pune-rea-i în posesie conform legilor ţării.
Dim. Sturdza, care se zice că în a-cest moment are mari interese personale să susţină pretinsele drepturi ale magnaţilor unguriţi, baronii Fedor Nicolici şi Baici, a început să tergiverseze.
S’au schimbat o serie de note diplomatice între Sturdza şi guvernul sîrb, şi ul tima notă a lui Sturdza, trimisă acum cite-va zile, anunţă că Statul romîn a pus sechestru judiciar pe averea lui Velimir Teodorovici, pînă cînd tribunalele romine se vor pronunţa în procesul de revendicare, pe care i’au intentat sau îl vor intenta magnaţii unguriţi.'
Se zice că această notă a lui Sturdza favorabilă baronilor unguriţi, ar avea tir-mătoarea explicaţie:
Baronul Nicolici, fiind în Capitală Joui, Vineri şi Simbătă, d. Sturdza l’a rugat să intervie pe lingă baronul Bdnffy ca să-’l spele de acusafia de trădător. Baronul Nicolici i-a făgăduit şi s’a întors i-mediat la Budapesta, cu asigurarea lui Siurdza, că dacă demersurile lui pe lingă Bdnffy vor fi încoronate de succes, atunci în schimb va putea intra în posesiunea succesiunei lui Teodorovici.
DIN STREIN ATATE
Conflict anglo-francez
Chestiunea Faşodel, în valea Nilului, e mult discutată in presa europeană. E o chestiune de preponderanţă intre Anglia şi Franţa în A-frica.
Iată clteva amănunte asupra acestei chestiuni :
In Martie 1895, secretarul Eduard Grey declara în Camera comunelor : «Ori-ce încercare a Franciel de a pătrunde in valea Nilului ar li un act neprietenesc şi guvernul francez ştie bine că aşa am privi-o.»
Franţa, ştiind aceasta, a organizat totuşi cîteva expediţiunl semi-oflciale spre Nilul alb, cu scopul mărturisit dea pune in legătură Sudanul francez şi Congo francez cu colonia Oboc de pe coasta Somalilor.
Actul «neprietenesc» s'a săvirşit deci.
Expediţiunea căpitanului Marchand a ajuns în Faşoda la 10 Iulie st. n., inaiute do anglo-egiptenil lui Kicenerşide expediţiunea engleză a lui Maedonald, care a plecat din Mombasa, pe coasta ost-africană, dar a fost întirziată în Ujanda de o revoltă a Sudanezilor.
Expediţiunea Marchand posedă o trupă se-negaleză, trel-spre-zece europeni printre cari şease ofiţeri, două vapoare şi cinci luntri de fier.
Astăzi flutură Ia Faşoda trei steaguri, cel englez, cel egiptean şi cel francez.
Franţa a ajuns cea dinţii , dar Anglia are a-colo o putere cu mult superioară, de care va profita fără îndoială, mal ales acum cind opi-niunea publică franceză e cu totul absorbită de cazul Dreyfus.
Englezii pot să-şi împrospăteze necontenit trupele şi să primească proviziunî, aşa că po-ziţiunea lor e asigurată ; deosebit de aceasta, el pot să îngreuneze in aşa chip aprovizionarea espediţiunil Marchand, în cît aceasta va fi bună bucuroasă să coboare Nilul şi să iasă din po-ziţiunea nesuferita pe care i-o va crea Kice-ner-paşa.
Limbagiul presei englezeşti nu lasă nici o îndoială că din partea Angliei se va face totul pentru ca Francezii să plece din Faşoda.
Pentru moment, cuvîntul îl are diplomaţia.
Iinp&carea
Presa franceză priveşte situaţia cu mare linişt ]
Oficiosul Le Temps zice :
«A venit ceasul să se caute momentele unei negociărl împăciuitoare. După ce o clipă aii putut fi temeri de ciocniri, relaţiuuile primite a-supra intîlniril dovedesc că primejdia a fost înlăturată.
«Acesta nu e incă un motiv că desfăşurarea mal departe a lucrurilor să fie lăsată la voia întîmplăril, care poate aduce noul încurcături.
«Se cere acum chibzuinţă şi acţiune.
«Atît ministerul nostru do externe cit şi Fo-reign-offtciul are datoria să păşasră cu dispozi-ţiunl împâciuitoaro la regularea afacerel.
Forelgn
TRIBUNA LITERARA
Ceva despre ziare
Modul cum se face vînzarea ziarelor şi intermediarele prin cari ajunge uu exemplar, de la administraţiunea ziarului în miinele cititorului, diferă mat mult de cît s’ar putea crede de la o ţară la alta, şi este oare-cum caracteristic pentru rolul ce joacă presa în viaţa politică şi economică a unul popor.
îndată ce trecem graniţa de la Predeal, sad ia Vîrciorova, vedem că presa are o mal mică libertate de mişcare In Ungaria şi chiar în Austria de cît la noi. LaViena, breasla vinzătorilor ambulanţi de ziare nu există. Legea nu peimite vînzarea cu numărul de cît în tutungerii, în chioşcuri speciale făcute de ziare pe cheltuiala lor— sunt foarte puţine—şi la unele chioşcuri de băuturi c ii aii o autorizare specială de la poliţie. Ziarul n’are voie să vie, să caute pe cititor, ziarul nu i se impune, ci cititorul trebuie sâ’şl aducă aminte, şi să se ducă sâ’l caute la unele locuri anumite.
Se vede îndată ce masă de clienţi perde presa prin acest regim la care e supusă şi astă zi. Mal vine apoi în Austria existenţa unei censure care e ca o transacţiune. îutre cea preventivă şi cea represivă. Şi anume: redacţiunile nu sunt obligate să ceară visa censure! pentru a tipări ziarul. Sunt insă obligate să remită îndată censure I corecturile paginelor. Şi in vremurile xnal agitate se întîmplă ca censura să trimeaţă ordinul de a opri vîuzarea. Ea comunică atunci articolul pentru care a luat această măsură şi redacţiunca e liberă de a face, dacă-1 mal permite timpul şi mal are lucrători la dispoziţie, o altă ediţiune, lăsînd In alb coloanele ce ocupă ariico’ul incriminat. O asemenea măsură nu e urmată de un proces de presă, ci autoritatea consideră afacerea ca închisă. Aceasta se uumeşte das objeclive Verfchren.
Consideraţiuuea că o măsură aşa de costisitoare ameninţă ca o sabie a Iul Damo-ele, face pe direcloril de ziare să fie foarte atenţi la expresiunile redactorilor lor, şi din causa aceasta s’a făcut în presa austriacă un tel de a scrie, plin deimaginl.de eufemisme, de aluziuni. La Pesta, şi In Ungaria în genere, presa în limba maghiară se bucură de o mare libertate, restricţiu-nile se aplică numii ziarelor celor-l’alte naţionalităţi. Vîuzarea prin vinzâtorl ambulanţi e permisă, dar are puţină importauţă.
Ceea ce pierd ziarele austriace priu piedi-cele aduse vînzărel e compensat priu usul general al anuiiciurilor în ziare. Nu numai comercianţii şi fabricanţii înserează merefl, ci chiar particularii anunţă cazuri de moarte, naşteri, căsătorii şi logodne îu familia lor, amicii Inserează felicitări pentru ziua numelui, etc. Un ziar ca Neue Freie Presse are mal multe anuuciurl într’un uumăr de cît Temps într’o săptămîuă.
O operaţiune foarte întîrzietoare este pentru ziarele austriace şi germane îndoitul. Ziarele acestea sunt toate de format mic, ceva mal mare de cît Monitorul Oficial al nostru. Ca şi acesta, ele compensează micimea formatului prin numărul mare de pa-gine, aşa îneît personalul tipografiei are trebuinţă de 1—2 ore pentru a Îndoi toate exemplarele. Cititorul, la rindul săfl, trebue se taie cu atenţiune mulţimea paginelor pentru a’şl citi ziarul.
*
* *
Ziarele pariziaue sunt libere de toate restricţiunile fiscale, administrative şi judiciare ale celor austriace şi germane. In schimb însă, n’aiî declt foarte puţine anunţuri. Comerciantul francez recunoaşte folosul anunciulul, el recurge însă la alte mijloace.
Afişele pe pereţi sunt foarte uzitate şi aii dat naştere unei întregi industrii artistice ; pe de altă parte se împart tot anul la toate răspîntiile fel de fel de fiţuici de către oameni plătiţi cu ziua.
Seara, bulevardurile mari sunt cu totul acoperite de foile volante ce s’att luminat trecătorilor şi pe cari aceştia le-aii şi a-runcat îndată. EQ unul cred că foloasele a-cestul fel de anunţuri sunt foarte problematice.
Vîuzarea ziarelor se face prin adminis-traţiunile ziarelor, In parte Insă prin clte-va case cari iaii îu comision ediţia ziarului sail revistei şi se ocupă cu desfacerea el. O particularitate e că suta de exemplare care servă de unitate nu se vinde detalian-ţilor cu aeelaş preţ. Aşa, uu ziar care ’l cumpără publicul cu 5 centime, nu se vinde detalianţilor tot-d’a-una cu 3 lei, ci cind ziarul uu e citit, cu 2.50, chiar cu 2 lei, cînd popularitatea lui Începe să crească cu 2 75, cu 3, cind are o ştire de sensaţie chiar cu 3.50. Centrul de viuzare al ziarelor eRuedu Croissant. Acolo, iu jurul bursei, sunt cele mal multe tipografii de ziare.
Aci vin vinzătoril, numiţi camelots şi cumpără ziarele dimineaţa şi scara. Ziarele germane aii toafe o ediţie de dimineaţă şi una mal mică, de seară.
In Franeia, numai Debats a încercat, cltva timp, fără succes, să facă acest lucru.
Presa se Împarte In ziare de dimineaţă, tipărite In cursul nopţel, şi Iu ziare de
www.dacoromanica.ro
■ r o e x
seară cari apar la 5. Vre-o 2 apar tocmai la 8 şi jum. seara.
Din punctul de vedere al vlnzărel, e de observai că Camelots vlnd aproape numai ziarele de 5 bani, şi unele de 10 bani. Ziarele mari şi scumpe ca Temps, Dibats, Figaro nu se vlnd de cit Ia chioşcuri şi In unele prăvălii. Camelots sunt la Paris, ca şi la noi, un neam de oameni cari nu prea se pricep la economii, de aceea cel mal mulţi nici nu aii destule parale pentru a cumpăra atltea ziare cile ar putea să vtndă de la 5 plnă la 8 seara. El cumpără dar 100—200 de numere, aleargă cu ele în goana mare, strigtnd cit ’I prinde gura titlul foael, şi ştirea de senzaţie, şi se întorc iarăşi in galop în Rue du Croissant să cumpere un al 2-lea rîud de ziare. Camelots nu vinde ca la noi toate ziarele, ci cel mult 2 — 5, adesea numai unul singur. Publicu de asemenea nu cumpără cînd un ziar, cînd altul, ci fie care cumpără de regulă ziarul săfl.
Mal multe ziare cumpără Parisianul numai cînd se intîmplă ceva deosebit şi cînd vrea să mal auză şi alte păreri. De acolo provine creşterea bruscă a vlnzărel ziarelor. Acel Camelots cari sunt ceva mal bine îmbrăcaţi intră şi în stabilimente, birturi, cafenele, dar puţini, cel mal mulţi se apropie numai cînd sunt chemaţi.
In birturile Duval nu intră nici o dată, cu atlt mal puţin In cele mal scumpe.
Cele 15 zile cit a ţinut procesul Zola, aii fost o epocă de aur pentru el. Nouă zeci la sută din cîştigul lor se duce pe băuturi alcoolice (ca la noi). Dimineaţa, ca să vie din locurile unde locuesc fac adesea un drum de o oră. Mulţi locuesc, mal în centru, în străzile medievale cari alcătuesc quartier Saint-severin, pe bulevardul Saint-Michel, sad In rue de Venise din quartier Saint-Martin. Străzile de la Parchimerie, Suger, Saint-Julien din primul cartier erau străzi faimoase în evul mediii; cînd priveşti casele lor, îţi vine a crede că n’aii fost nici reparate, nici curăţate de atunci. Dacă întinzi braţele închizi toată strada, aşa e de strimtă.
Biron.
OFOBMAŢn
Tratativele de împăcare
Tratativele de împăcare conduse de d. Eugen Stătescu, aii ajuns în acest moment la următorul stadiu:
Drapeliştii, între alte condiţii, cer trei portofolii ministeriale, printre cari negreşit portofoliile ministerului instrucţiei şi al ministerului afacerilor străine.
Drapeliştii fin la aceste două ministere pentru că :
a)	Să deservească în mod regulat ajutoarele, reţinute de Sturdza, pentru şcolile şi bieericele romîne dm străinătate ; să resolve cestiunea şcolilor macedonene, precum şi afacerea şcolilor romîne din Braşov ;
b)	Ţin la ministerul de externe pentru a avea în mînă siguranţa raporturilor internaţionale atît de compromise de Dim. Sturdza.
Aceste condiţii ale drapeliştilor însă, nu sunt primite de Dim. Sturdza, căci ele ar semnifica desăvtrşita lui umilire şi desar-marea politicei sale.
*
* *
In ce priveşte pe d. Eugen Stătescu, d-sa nu fine de loc să intre în minister.
D-sa lucrînd din răsputeri la reconcen-trarea liberărilor, nu vrea să fie recompensat cu vr’un minister oare-care, ci se mulţumeşte cu preşedinţia Senatului şi cu... profesiunea sa de advocat.
D. Al. Djuvara susţine călduros această hotărîre a d lui Stătescu, socoteala d-sale fiind următoarea :
Dacă se face concentrarea, evident că trebue să intre în minister şi un stătescist; şi acel stătescist, dacă nu va intra Stătescu, nu poate fi de cit Djuvara însuşi.
Se spune că d. Haret, e decis a înlocui pe d. Brlndză, directorul liceului din Iaşi, cu o creatură colectivistă din localitate.
Aceasta, în urma stăruinţelor d-lul N. Gane, preşedintele Senatului, care s’a plîns ministrului, că d. Brlndză ar fi făcînd o stăruitoare propagandă anti-colectivistă.
Comunitatea izraelită din Galaţi a cerut ministerului domeniilor autorizafia de a inflinfa o şcoală comercială în localitate, de oare-ce un mare număr de elevi n'au putut fi admişi in şcoala comercială a 8tatului,din cauza prea murei afluente.
Ministerul de războia a decis să cumpere mal mulţi cal, pentru trebuinţele armatei, din cel expuşi la expoziţia de vite din Constanţa.
De asemeni şi ministerul de interne va cumpăra mal mulţi cal pentru trebuinţele jandarmeriei rurale.
De cîte-va zile Patria din Cernăuţi, excelentul organ al comitetului naţional, nu ne-a venit.
Aflăm acum că autorităţile din Cernăuţi confiscă de vr’o zece zile totate nume-rile acestui ziar.
D. Grădişteanu, dirigintele oficiului tele-grafo-poştal din Constanţa, a fost suspendat în urma furtului comis la acel oficiil.
D. inspector Argintoianu a fost însărcinat să conducă oficiul plnă la numirea u-uul titular.
D. general Lahovary a plecat aseară din Capitală, mergind la Tulcea să inspecteze garnizoana din localitate.
Fie-care zi aduce 2noul dovezi cum că guvernul stă cu mult mai răii de cit pare.
Aşa, ni se afirmă un lucru monumental . se zice că, în speranţa că va putea smulge cite-va voturi la alegerile comunale, guvernul a hotărit o mişcare scandaloasă în trupa de agenţi electorali de la Iaşi. Pe d. Gheorghian, prefectul judeţului, vor să'l trimită ministru la Belgrad, pentru ca in locul d-sale să numească pe
d. Penescu, actualul prefect de politie şi antreprenor al recrutărilor, în locul d-lul Penescu, la prefectura de politie, vor să treacă pe d. Tăcu, primul ajutor de
primar.
Combinaţia aceasta, pe lîngă că învederează extremitatea la care a ajuns guvernul, e de natură să producă şi ziza-nie ; de cite-ori va fl vorba să se împartă o rublă, va fl trebuinţă de arbitri ca să evite păruiala dintre prefectul de judeţ şi prefectul de politie.
Furtul din Constanţa
Asupra furtului din Constanţa, care a făcut atlta răsunet In ţară din cauză Însemnatei sume dispărute, reporterul nostru, In-ttlnind pe un înalt funcţionar al direcţiei poştelor şi telegrafelor, a putut căpăta noul amănunte, cari aruncă oare care lumină în această afacere.
Iată-le:
A cui e vina
îndată ce lăzile cari conţineau suma dispărută, afl sosit la oficiul poştal din Constanţa, imediat sucursala Băncel a fost înştiinţată, prin obicinuitul avis.
Aceasta s’a petrecut Duminică şi, de regulă, chiar în acea zi, valorile trebuiafl ridicate. Nu s’ad ridicat însă nici in acea zi, nici a doua zi, Luni, ci tocmai a treia zi ad venit să le ridice, cînd s’a constatat, spre stupefacţia tuturor, că parte din ele dispăruseră.
Vina dar cea mal mare cade nu asupra dirigintelui oficiului, căci el îşi făcuse datoria să anunţe că valorile incluse în lăzi să fie ridicate, ci mal mult asupra direcţiei băncel care, îndată ce a primit avisul, trebuia să ridice sumele expediate de Banca Naţională.
Vina direcţiei poştelor este însă, observăm noi, că n’are case de bani şi valori mari le ţine în lăzi.
SHspendarea dirigintelui
D. Grădişteanu, dirigintele oficiului din Constanţa, mi a spus înaltul funcţionar, a fost deocamdată suspendat, plnă la noul disposiţiunl. In locul d-sale, d. inspector Argentoianu va avea conducerea oficiului.
Suma ce lipseşte
Suma care lipseşte din banii furaţi de factorul Ghiţă Constantin, nu se cunoaşte încă positiv. Ast-fel o depeşă sosită spune că lipsesc 200 lei, iar alta sosită mal tîrzifl 7.800 lei.
Fotograflarea tuturor fnucţionarilor
Furtul acesta, care putea să păgubească statul cu aproape o jumătate de milion, a inspirat înalţilor funcţionari de la poştă o nimerită măsură : aceea ca toţi funcţionarii superiori şi inferiori să fie fotografiaţi şi fotografiile lor să fie tot-d’a-una la înde-mîna direcţiei.
In cazul acestui furt, nu se află nicl-o fotografie a odăiaşulul după care poliţia să-l fi putut urmări.
Noroc că s’a întîmplat ca hoţul să fie... cinstit şi să nu treacă cu banii peste graniţă.
Mline, Vineri, mi-a spus înaltul funcţionar, se va putea şti exact suma care lipseşte din 460.009 lei.
D. general laica, comandantul corpului IV de armată, a plecat aseară la Sinaia, ca în calitate de conducător al manevrelor să ia ordinele definitive ale M. Sale In privinţa acestor manevre.
Ni se scrie din Cîmpu-Lung că Mersuri, cu trenul de 10.40 de dimineaţă, d. Vasile Lascar a sosit acolo spre a vizita pe d. Eugen Stătescu.
La orele 6.35 p. m. d. Vasile Lascar a plecat la Bucureşti, însoţit fiind pînă la gară de dnii Eugen Stătescu, P. C. Zam-firescu, primarul oraşului, I. P. Roşianu, advocat al Statului, şi C. Nicolau, prefectul judeţului Muscel.
Cum în gruparea drapelistă d. Vasile Lascar reprezintă curentul cel mai ositil unei împăcări, care să lase d-lui Dim. Sturdza preşedinţia consiliului, e uşor de ghicit scopul călătoriei d-sale la Cîmpu-Lung.
Duminica trecută s’a deschis, In Liege, al V-lea congres internaţional de hydrolo-gie, climatologie şi geologie.
Desbaterile acestui congres, la care sunt reprezintate toate Statele Europei şi parte ale celor-l’alte continente, vor dura încă cîte-va zile.
Din Romînia, după cum scrifl gazetele străine, iad parte la acest congres, d. dr. Bogdan, profesor la facultatea de medicină din Iaşi, şi d. Hepites, directorul institutu-ul meteorologic din Capitală.
Ni se comunică din Galaţi că agentul fiscal Cătină, însărcinat cu verificarea scrip-telor de contabilitate ale percepţiei circ. 2 din localitate, în loc să ’şl caute de atribuţii, face propagandă electorală, destituind şi numind pe funcţionari după bunul săil plac.
Ast-fel a înlocuit pe agenţii de urmărire Dimitrescu şi Găleanu, cu toate că el stafl nesocotiţi cu lefurile pe mal multe luni.
Dar iată un fapt mal grav:
Doamna Maria Şurban, inare proprietară în Galaţi, avea să’plătească Statului o despăgubire civilă de 1.000 de lei. Dînsa a depus percepţiei, sub luarea a două chitanţe, suma de 650 de lei, iar restul de 350 de lei i s’a încasat fără să i se emită chitanţă. Doamna Şurban a reclamat controlorului, dar acesta nu s'a mişcat.
Supunem apreciarea acestor abuzuri celor în drept.
Actul de trădare al d-lul Sturdza nu a )utut împiedica apariţia humoristiculul ziar Moş Teacă, al cărui număr de astăzi e o adevărată comoară de bucăţi hazlii.
II recomandăm publicului cititor.
BULETIN ATMOSFERIC
MercurI timp frumos şi, relativ, destul de călduros. Temperatura s’a ridicat simţitor In toată ţara, ajungSnd pînă la 34 grade la Brăila. Noaptea a plouat binişor in cea mal mare parte a ţării şi mal ales In Muntenia. La Caracal a fost şi furtună. Barometrul s’a coborît pretu-
tindeni In mijlociţi cu 3 milimetri in Moldova şi 1 milimetru In Muntenia.
Joi puţin uor, timpul Insă frumos, liniştit şi călduros.
PARLAMENTUL AUSTRIAC SI
COMPROMISUL CU UNGARIA
Ca începere âe la 1 Septembrie, orl-clne va «Lori să se aboneze la ziarul „Epoca“ plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală fi 2 lei SO bani pentru ju-dete, va primi franco, ca pre-miă, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JVo-rac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8 de 204 pagini elegant tipărit, cum şi Trlstia, cel din urmă articol al lui Alexandru lai-hovari.
Luccheni judecat după scriere
D. Paul Moriaud din Geneva, care se o-cupă cu probleme de grafologie, şi-a procurat cîte-va rîudurl scrise de asasinul împărătesei Elisabeta a Austriei, şi observa-ţiunile sale i afl Inspirat următorul portret psihologic :
«Luccheni nu este un orgolios, nici un vanitos. El nu a căutat această glorie specială care aşteaptă pe marii asasini. In scrierea lui nu se vede nici chiar dorinţa de a se vorbi de el. Are poate cite-va mici pretenţiunl: eleganţa, succesul la femei, independenţa. Dar cine oare n’are preten* ţiuul ? Este de sigur mal puţin orgolios de cit mijlocia oamenilor.
«Luccheni nu este nici leneş. Lenea poate să conducă la ura oamenilor: ea duce la mizerie, ea expune la imputare, la măsuri riguroase, la dispreţ. Dar Luccheni este muncitor. El nu se teme de lipsă.
«El nu este nici un sălbatec. Nici misan-trop, nici misogin. Acest inamic al societă-ţel este eminamente sociabil.
«Mal puţin, Luccheni nu este un brutal, un doritor de răni şi de cucue, unul din a-ceia căruia să i placă sîngele care curge.
«El nu este nici un intelectual în revoltă, un filosof pesimist, al cărui ochifl sagace, ar fi descoperit toate petele şi neajunsurile societăţel şi care fără speranţă într’însa, înebunit de dezgust, îl doreşte ruina.
«Oh» nu ! Luccheni este pur şi simplu o fiinţă grosolană, fără educaţiune şi lipsit de ori ce alt-ceva care ar putea să o înlocuiască.
«Un cap înflăcărat şi un cap slab. Nu lipsit de inteligenţă, mal curios de idei de cît semenii săi, nu este însă capabil să înţeleagă de cît ideile simple. In acelaş timp, el are o judecată repede, precipitată chiar, şi foarte încrezător în ea; el nu poate e-xamina şi căuta în linişte o gîndire. Dacă adăogăm că el este pasionat, arzător, se va înţelege că el judecă pe dos şi vede greşit şi poate să afirme prostii enorme cu convingerea că spune un adevăr. El crede că vede limpede şi are o credinţă oarbă în sine.
«Foarte independent, el vureşte ori ce supunere, chiar a conştiinţei sale.
DIVERSE
DIN CAPITALA
încercări de sinucidere.— ErI, dimineaţă, femeia Floarea Bucur, în vîrstă de 18 ani, servitoare la d. Andrei Bărbulescu, din strada BuzeştI 51, a Încercat să se sinucidă, absorbind o soluţiune de gămălii de chibrituri disolvate în spirt.
Dragostea a fost pricina acestui act de desperare. Floarea fusese lăsată de amantul el şi, neputînd suporta chinurile sufletului, a decis să-şl pună capăt zilelor.
Ea a fost transportată la spitalul Filantropia, unde, în urma îngrijirilor date, se speră a scăpa cu viaţă.
— Ion Georgescu, grădinar la spitalul Cer-lenţi, fiind într’o complecta stare de beţie, a voit să se stranguleze de un copac din grădină. Dar: «Este un D-zefl şi pentru beţivi». In momentul cînd Georgescu îşi prepara laţul, el a fost surprins de femeia sa care l’a luat frumos l’a braţ şi Ta poftit să se culce şi să se trezească.
^DLţ^ARA
Un monstru. — In ziua de 12 Septembrie cor., o fată, anume Elena G. Calivopolu, s’a prezentat la poliţia din Roşiorii de Vede, însoţită de o factoriţă din acel oraş, spre a’şl scoate libret de prostituată. Poliţaiul, cercetîn-d’o, ea a declarat că este fiica legitimă a grecului G. Calivopolu din Alexandria, că însuşi tatăl el a deflorat’o in noaptea de sf. Petre şi că acum cîteva zile, în urma zvonirel faptului prin Alexandria, tot el a adus’o pînă in marginea oraşului Roşiori, ziclndu-l; «dute unde vrei acasă să nu mal vil că te omor.»
In faţa acestora, poliţaiul n’a eliberat libretul ce cerea, ci a procedat în cercetare.
In acest timp, grecul, anunţat, se vede, a venit şi, prin ademenell sad ameninţări, a luat pe fată de la gazda unde se afla şi a voit să plece cu ea la Piteşti spre a o depărta de localitate ; a fost insă prins la gară şi adus la poliţie, unde s’ad dresat actele cari, împreună cu grecul şi fata, s’ad trimes poliţiei din A-lexundria spre complectarea cercetărilor.
Fii părinte atmsin.—O oribilă crimă s’a săvirşit, zilele acestea, in comuna Paşcani, din judeţul Suceava.
Iată împrejurările :
Gheorghe Zăliulica, fiind beat, a început să facă observaţii unul fiii al săfl, în vîrstă de 15 ani. Băiatul, tnsă, nesuferind să audă acuzaţii nedrepte, spuse tatălui că nu-1 ascultă, tiind-că e beat.
A fost de ajuns atîta, pentru ca beţivul să scoată din buzunar un revolver şi să tragă a-supra fiului săfl.
Glontele isbi de moarte pe copil.
La vederea stngelul, bestialul părinte luă un topor şi începu a lovi cadavrul ce zăcea pe scîndurl într’un lac de stngc.
Săturat de loviturile date, el singur, criminalul, se duse şi se dete pe mina autorităţilor.
Parchetul de Suceava instrueşte această crimă îngrozitoare, care a produs o mare emoţie în Paşcani.
Viena, 17 Septembrie.—Camera deputaţilor, Guvernul depune proiectul de compromis cu Ungaria. Numeroşi deputaţi depun o mulţime de mofiuni de urgenţă, printre cari aceea a germanilor-nationali cerind punerea sub acmaţie a ministerului Thun, pentru aplicarea abusivă a paragrafului 14.
Preşedintele pune la ordinea zilei a şedinţei de mîine prima citire a compromisului cu Ungaria şi alegerea comisiunei Cotei.
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Dreyfus
Mterietuirea
Parisul e liniştit.
Ieri, Brissoti a avut o consfătuire mal lungă cu prefectul de poliţie Blanc. Se spune că numai trei membri din comisia revizuirii afl aderat la revisuire, însă pentru că cereai! anularea sentinţei din causa comunicării dovezilor secrete consiliului de răs-boiă.
Adversarii revisuiril se pronunţă toţi pentru anularea sentinţei. Motivul e clar. O revisuire după art. 443, trebue încheiată cu casarea sentinţei şi cu ordonarea de noul desbaterl. In acest cas, Curtea de Casaţie trebue să intre în examinarea tuturor dovezilor şi, ce e mal principal, să aducă înainte fapte cari ar stabili nevinovăţia condamnatului.
Dimpotrivă, în caz de anulare a sentinţei, care s’ar baza pe defecte de procedură safi pe o falşă interpretare a legilor; in ecest caz, desbaterile ar urma numai în preajma acestora. Curtea de casaţie ar avea să stabilească în acest cas, .numai reaua (întrebuinţare a documentelor secrete, pentru a pronunţa anularea Şi în acest caz, numai fostul ministru de răsboiil, Mercier ar fi sacrificat, fiind acuzat de abuz de putere. Toţi cel-Palţl ar fi mîntuiţlzice Neue freie Presse.
Biti consiliul de tniniHtri
«Figaro» povesteşte următoarele din ultimul consilia de miniştri:
Sarrien a declarat, în expunerea de motive, că nu-şl poate lua răspunderea revizuirii după votul negativ al comisiunei. In afară de aceasta, cabinetul e responsabil faţă de Cameră care s’a pronunţat aproape în unanimite contra revizuirii. Brisson a răspuns că guvernul nu e legat de votul comisiunei. In ce priveşte Camera, nu trebue să se uite că votul Cameril a fost smuls de discursul lui Cavaignac şi că toată argumentaţia lui Cavaignac se baza pe un act care fu dovedit în urmă de fal-şificat. Atitudinea Cameril, care a fost de bună credinţă, se sprijinea aşa dară pe o dovadă fără valoare. Deci, nici votul Cameril nu mal trebue privit ca real. Apoi Brisson continuă : «Cu introducerea revizuirii smulgem din discuţiile politice o chestiune care aparţine numai jurispruden-ţil. S’o facem ! Vă conjur nu numai In iu-teresul partidului nostru, dar în interesul Franţei şi al Republicel. Dacă vom lucra astfel, ne vom face datoria şi vom da o lovitură Boulangismulul care din noii se ridică, şi totodată vom pune capăt campaniei ce se duce împotriva armatei.»
Sfirşind, Brisson a declarat că în caz cînd Sarrien ar avea de gînd să ordone revizuirea, el însuşi va lua portofoliul justiţiei şi Sarrien va trece la ministerul de interne Nimeni nu mal vorbi contra Iul Brisson.
Ministrul de răsboiil, Chanoine, a declarat:
«Nu vreafl să fac opinie separată. Curtea de casaţie n’are de cît să se ocupe cu chestiunea care nu e militară, ci juridică.»
In urma cuvîntărel Iul Brisson, Sarrien nu mal obiectă nimic. După ce revizuirea fu hotărîtă, Sarrien vru să-şi dea demisia, Insă Brisson ştiu să-l convingă că aeest pas nu va contrazice nici odată tradiţiile politice ale lui Sarrien nici vechea lui prietenie pentru Brisson. Bourgeois stărui în acelaşi sens şi Sarrien rămase în minister.
Ecout-i din ştremă
Ministerul are, cum se zice la Paris, o
firesă excelentă. Cele mal multe jurnale sa-ută cu bucurie introducerea revisuiril.
Figaro recunoaşte că decisiunea cabinetului va avea ca urmare liniştirea opiniei publice dat fiind că anti-revisioniştil, cari mal toţi aparţin partidului conservator, sunt deprinşi să respecte formele legale.
Clemenceau scrie în Aurore : «Brisson a trebuit să se înalţe d’asupra tutulor partidelor politice şi să privească numai în ochii Franţei, în tradiţiile, iu spiritul el. Atunci trebui să dispară orl-ce umbră.
Franţa nu putea să răspundă: vreaiî nedreptatea, vreafl minciuna.»
Jaures în Petite Bepublique zice : «Lupta va fi cîştigată numai atunci cînd dosarul Dreyfus, adică dosarul crimelor şi ruşinilor, va fi scos la lumina zilei şi va fi supus la sentinţa Franţei întregi.»
Aouştra detnietiei lui Canitnir-Berier
Daily News începe să publice o serie de articole cari poartă titlul: «Intre culisele afacerii Dreyfus, de unul care a avut intrare la adevăratele isvoare de infor-maţiunl.»
Autorul, care trebue să’şl ia toată răspunderea asupra pretinselor sale destăinuiri, dă următoarea explicaţie relativ la resignarea lui Casimir-Perier:
«Pe la mijlocul Iul Decembre 1894, ambasadorul german, contele Mflnster ar fi dat împăratului Wilhelm o notă asupra afacerii Dreyfus. Nota ar fi fost prinsă pe teritoriul francez, şi deşi era sigilată, a fost fotografiată prin un procedeă deosebit, apoi închisă din noă, şi cuprinsul el fu comunicat lui Quai d’Orsay. Cite-va zile mal tîrzifl, biuroul german de informaţii din Bruxel află de cele petrecute şi trimite informaţii la Berlin.
Ambasadorul, contele Mflnster, fu atunci avizat să’şl ceară imediat congedierea; In
acest scop se duse la Elisee, şi anume cam pe la 1 Ianuarie 1895.
Presidentul de pe vremuri al Republicel Casimir Perier, foarte surprins, declară că nu ştie nimic de cele întîmplate şi’şl dădu cuvlutul de onoare cfi va uza de Întreaga autoritate pentru a lmpedica repetarea unul asemenea caz.
Ambasadorul german făgădui atunci că’şl va da toată osteneală să calmeze pe împăratul săfl, şi încă în aceeaşi seară trimise acestuia o notă privitoare la această audienţă. Această notă fu prinsă în acelaş mod şi fotografiată. La 12 Ianuarie 1895 contele Mflnster fu primit din uofl în audienţă la Elis6e şi declară că Germania îşi va mobiliza imediat trupele, dacă nu i se va da satisfacţie. Casimir-Perier asigură pe contele MAuster, că dînsul (Casimir-Perier) va da lusuşl satisfacţia, se va retrage din pre-sidenţie, pentru a reproba în public asemenea procedeurl ruşinoase. Aceasta ar explica pasajul din actul demisiei lui Perier:
«Depunîndu-ml funcţiunile mele, poate că am avut în vedere datoria acelora cari deţin puterea şi a căror grijă trebuia să fie numele bun al Franţei, şi suiţiuerea prestigiului săfl în faţa lumel.»
Revizuirea
procesului Dreyfus
Paris, 17 Septembrie.—D. Manau crede că Curtea de casafie nu va putea fine şedinţe înainte de sfîrşitul lui Octombrie.
Matin publică un interview al unuia din redactorii săi cu un consilier al Cur-ţei de casafie, care a zis că nu crede că colegii săi, ai Camerei criminale, să se pronunţe pentru revizuirea procesului Dreyfus, de oare-ce nu vor găsi elementele juridice necesare şi a adăogat că dacă se cerea anularea, ar fl mai simplu, căci ar fi fost de ajuns să se cerceteze dacă s’au comunicat acte secrete consiliului de războiţi.
NUVELA
VĂDUVA
De mal mulţi ani adoram pe d-na de Vrigneuse, şi nu putusem resista, îutr’o zi de nebunie, de a’l desvălui inima mea. Nu’ml răspunse prin nici o prefăcătorie de virtute ultragiată, dar recunoscu din contră că ar fi putut avea o aplecare către mine, dacă nu s’ar fi dat cu totul bărbatului el.
—	Ml ar fi peste putinţă să înşel un om care a bine-voit a’ml acorda o încredere absolută, îmi zicea ea : Deosebit că’l iubesc sinceramente, simt că tot atlt ar face să mă prostituez de cît să merit într’o zi dispreţul lui. Chiar dacă n’ar trebui să afle nimic, ar fi prea grozav pentru mine să privesc în faţă acel ochi atlt de leali, acea privire atît de curată de orl-ce înşelătorie. Sunt eleva lui, am gustat, la şcoala lui dulceaţa de a fi sinceră şi mîndria de a fi credincioasă.
Iu ziua în care voifi voi să-l înşăl, voifl alerga la divorţ. Dar pentru moment, viaţa nu poate să-mi fie plăcută decît dacă o petrec lingă dînsul, fără prefăcătorie şi fără pată.
Simţii bine că delicioasa fiinţă nu vorbea în zadar, că trebuia să perd orl-ce speranţă. Dar o iubii şi mal mult: numele el pronunţat din întîmplare într’un salon, îmi sfâşia inima; prezenţa el mă arunca într’un extaz dureros. Şi nu puteam să nu mă indignez de faptul* că un singur om să pretindă a avea monopolul acestei graţii, atît de rară că nu-I am găsit perechea. «Cînd natura, ziceam în mine, crează o frumuseţe perfectă, confiscarea acestei frumuseţi ar trebui să fie considerată ca un delict.»
Astă-zl nu mal vorbesc aşa.
Continua! deci a iubi cu desperare pe d-na de Vrigneuse, şi trecură doul ani fără cea mal mică aparenţă de lecuire. In vara anului 1893, în timpul unei călătorii în Irlanda, mă oprisem aproape de Simerick.
Stăteam pe gîndurl într’o seară, în faţa unul minunat peisagifl de apă, cînd mi se aduse o scrisoare. încercai una din cele mal violente emoţiunl din viaţa mea, aflind din ea moartea Iul de Vrigneuse. Era în a-celaş timp o bucurie spăimîntătoare, o speranţă nebună, o nelinişte plină de temeri.
Dar, întorcînd fila, toată această turburare se topi într’o desperare fără margini: mi se spunea că Vrigneuse obţinuse de la soţia lui jurămlntul că nu se va remărita nici odată. Prietenul care mă înştiinţa era atlt de bine informat, şi atît de incapaibl de a-ml da o ştire echivocă, în cît nu putui păstra nici o îndoială. Şi speranţa mea de un minut devenea ast-fel cea mal cumplită desperare, căci femeea care era atît de credincioasă făgăduelel date celor vil, cît tre-buea să se simtă mal legată încă prin jurămlntul solemn pronunţat în faţa unul muribund.
îmi continuat călătoria, intr’o neagră melancolie. Nu mă intorsel ia Paris de cît pe la mijlocul Iul Noembre, şi după multe ezitări—căci în sfîrşit nu puteam de cit să-ml fac regretele mal dureroase—mă hotărîl să fac o vizită d-nel de Vrigneuse.
O găsii palidă şi puţin slăbită, cu atît mal lncîntătoare cu acea lîncezală divină pe care suferinţa o aruncă ca un văl peste privirea celor frumoase. Această întrevedere fu foarte tristă, şi totuşi atît de dulce Incit nu putui—asemenea acelor cari se sinucid cu otrăvuri suave—să rezist la dorinţa de a-I face noul vizite. Trecu mal biue de o lună jumătate fără să vorbim nicl-o dată nimic privitor la amor. Vedeam că presenţa mea era plăcută : nu voeam să văd mal departe.
Intr’o seară, cu toate acestea," veni vorba despre căsătorie, amor, (jurăminte, şi simţeam că-mi vine răfl pronunţlnd unele cuvinte.
Deodată, nu ştifl cum, prin uua din acele impulziunl care sunt consecinţa unei prea lungi reţineri, izbucnii:
—	N’al jurat că nu te vel remărita niciodată.
—	Am jurat, zise ea grav. De unde ştii?
Urmă o tăcere destul de lungă, în lim-
www.dacoromanica.ro
pul cărei nu îndrăznii să mă uit la ea de cit la intervale şi pe furiş. In ochii el era o strălucire mai vie de cit In timpurile din urmă, o flacără mai dulce şi aproape de loc tristeţă. Suspinai:
—	Vai! jurămintele sfinte făcute morţilor sunt inviolabile !
Ridică capul şi se uită drept în lata mea.
—	Nu sunt de loc de părerea d-tale, zise ea.
Inima-mi svicnea, inglnal:
—	Pentru ce ?
Ea zise cu tărie:
—	Jurămintele făcute morţilor sunt tocmai acelea de care cred că nu trebue să se ţină nici o socoteală. Nu po(I să fii angajat de cit fată cu cei răi, căci numai el pot să sufere de o făgăduială de care nu te ţii. Morţii nu pot să pretindă mai mult la credinţa jurată de cit pietrile de pe drum...
—	Aceasta să fie, in adevăr, ferma d-tale convingere ?
—	Aceasta este convingerea mea hotă-rltă !
Inglnal, fără a Îndrăzni să o privesc :
—	Dar atunci jnrămtntul d-tale...
—	Nu mă leagă în nici un chip...
Durerea numai ar fi putut să mă lmpe
dice de a mă remărita...
—	Ar fi putut! strigai.
Viata mi se opreşte pe loc, un fel de delir, amestecat cu o spaimă sflntă, îmi o-preşte cuvintele. Trece o furtună prin toţi nervii mei. îmi recîştig în sftrşit glasul, un glas Întunecat, care pare că sună falş !
—	îmi risc fericirea, ziseiti... dar nu mă lăsa să vorbesc dacă ghiceşti şi dacă urmează să spui nu !
întoarse mai intiiu capul, cu un aer sălbatec, sever, apoi o dulceaţă apăru pe gura el, aproape uu ztmbet.
—	Poli să vorbeşti!
—	Aceasta însemnează că fericirea fără margini poate fi cu putinţă ... Că viata d tale să poate amesteca cu a mea?
Ea aplecă capul cu un aer supus, amestecat cu acea fină ironie, pe care femeea o păstrează pînă şi în cele mal Îmbătătoare momente, şi deja o ţineam lipită de buzele mele, bine-cuvin tind cu atlta putere neres pectul el pentru cuvîntul dat morţilor, în cit, de atunci, ori de cîte ori am fost cuprins de un sentiment de feticism funerar, amintirea acestei minute s’a ridicat înaintea mea pentru a mă lecui.
J. El. Bomj.
împăratul Wilhelm
la Constantinopole
Constantinopole, 17 Septembrie. — Hoki-kat publică programul şederii MM. LL. germane la Constantinopol. Ele vor sosi la 6 Octombrie şt vor debarca la palatul Dolma-Bagtae, unde vor fl primite de Sultan şi vor trage la Yldiz-Kiosk. La 6 Octombrie mare revistă a trupelor ; la 7 urcarea lui Zedicule, în timp ce împărăteasa va visita haremul; la 8 escursiune pe Bosfor pînă la Kavak, seara, iluminaţia Bosforului, la 9 Selamlîk ; seara prim de gală la Yldiz-Kiosk ; la 10 plecarea.
--------------f**S--------------
Depeşile de azî
(Serviciul «Agenţiei Romîne*)
Sofia, 17 Septembrie.—Ziarele, fără deosebire de partid, afi publicat articole ironice în zontra d-lul Radoslavow, care In ultimele zile a obţinut o audienţă la Prinţ, pentru a-I preseuta plîngerile partidului săfi.
Parts, 17 Septembrie.— D-na Paulmier a fost pusă în libertate în mod provizoria.
Copenhaga, 17 Septembrie. — Regina a expirat uşor în preseuta familiei regale, a Impărătesil văduve a Rusiei, a perechiei regale a Greciei, a Prinţului şi Principesei moştenitori al Greciei şi a Principesei de Galles.
ULTIME INFORMATIUNi
Aflăm că un conflict grav a isbucnit între d. Haret, ministrul tnstrucfiei, şi faimosul Apostol Mărgărit.
D. Haret numise un profesor la liceul din Bitolia; acesta plecînd în Macedonia ca să intre in posesiunea postului său, Apostol Mărgărit a refueat să-l primească, voind să-l trimită la gimnaziul din Ia-nina.
Zadarnice aii fost toate jorotestările profesorului, căci Mărgărit nu vroia să bage în seamă ordinul de numire semnat de d. Haret.
Profesorul s’a întors in /ard, şi a expus caşul d-lui Haret, care a rămas uimit de cinismul protegiatului lui Sturdza.
Se vorbeşte acum, că d. Haret stărue să dea afară pe Apostol Mărgărit.
Agenţia Romînă ne transmite următoarea telegramă din Budapesta :
Majestâţile Lor Regele şi Regina Ro-mlniel, precum şi A. S. R. Principesa Maria, att sosit la amiazl, La gară aii fost primite de Marii Duci Boris şi Andrei WladimirovicI şi de consulul general romîn.
MM. LL. afi continuat apoi drumul spre Sinaia.
***
Circulă svonul,—înregistrat şi de două ziare din Capitală, — că poliţia ungurească ar fi descoperit un complot a-narchist In contra Suveranilor romînl, arestlnd pe un anarchist slrb la Orşova, care ar fi vroit să atenteze la viaţa Regelui şi a Reginei.
Agenţia Romînă, neconfirmlnd acest complot, el pare a fi o pură reclamă de prost gust pentru poliţia ungurească.
Aflăm că d. general Constantinovici, guvernatorul Basarabiei, a fost invitat de către M. Sa Regele s& asiste la marile manevre ale corpului IV de armată.
I P 0 C A
S
Confiscarea „Patriei"
Azi, în fine, ne-a sosit numărul de Miercuri al Patriei cu inscripţia: « Ediţia a doua după confiscare.*
In capul paginel I sub titlul confiscare, citim următorul avis:
«Aflăm astăzi, că N-rul nostru trecuta fost confiscat la poştă de guvernul ţării, din causa comunicatului Dirigenţei şi a prim-urticolului nostru in care apreciăm rezultatul alegerilor.
* Incunoştinţare oficială despre confis-sare n’am primit pînă în momentul pre-sent şi ast fel nu am putut scoate o a doua ediţie, ceea-ce aducem prin aceasta la cunoştinţa onoraţilor noştri abonenţi.*
După acest avis urmează pe pagina I şi a îl-a, o serie de vr’o două zeci de *confiscări» şi spaţii mari albe.
Patria de azi e un document splendid al libertăţii presei în Bucovina şi al persecuţiilor ce se desvăluesc acum iu contra romlnilor.
Din Galaţi ni se vesteşte, că în pre-8enţa şi sub protecţia lui Zorilă, un agent poliţienesc, anume Ţiulescu, a atacat în plină stradă cu un ciomag pe d. Zvoranu, vechiu funcţionar al vămei din localitate.
D. Zvoranu a fost numit, in contra voinţei lui Zorilă, secretar al subcomisiu-nei expoziţiei din localitate. Supărat de a-ceasta, Zorilă a pus pe agentul său să a-tace, în presenţa sa, pe d. Zvoranu, ca apoi tot el, prefectul, să facă un raport ministerului de finance şi de domenii, pretinztnd că d. Zvoranu ar fi fost pro-vocătorul şi cerind înlocuirea lui.
Ticăloşii comunale
Citim în Timpul:
In strada Batiştel, No. 7, vis-â vis de somptuosul palat al d-lul C. Stoicescu, se află o casă in ruină, eşită mult din aliniere pe trotuar şi căreia regulamentele comunale nu mal îngădue nici un fel de repara-ţiunl.
Această casă aparţinea repausstel d ne Momulo, printre al cărei moştenitori se află şi d. C. Lecca.
Vedem că de clte-vazile această şandrama se repară în mod radical. Am căutat să ne informăm dacă s’a obţinut autorizaţie de la primărie pentru această reparaţie extrale-gală şi am aflat că primăria n’a dat o asemenea autorizaţie. Va să zică reparaţia se face în contravenţie şi această contravenţie se săvlrşeşte la doul paşi de primărie, vis-â-vis chiar de localul primăriei, căci autoritatea comunală e instalată şi în casele d-lul dr. Severeanu.
Dacă asemenea contravenţii se pot comite nesupărat la nasul domnitor de la primărie, ce trebue să fie în părţile mal excentrice ale oraşului ?
Dar să nu se creadă că e nebăgare de seamă din partea simaudicoşilor noştri e* dill; el închid ochii cu intenţie, căci e îu cauză un favorit al tor şi sub oblăduirea
C.	F. Robeştilor şi Melisienilor etnd comuna nu mal are de unde plăti zeci şi aute de mii de lei pentru exproprieri inoportune la favoriţi, ca Pană Buescu, Ca-peleanu, Malta, etc. etc., atunci lasă să se repare In contravenţie şandramale condamnate de legi şi regulamente a dispare sau a se pune pe aliniere.
Denunţăm cetăţen ilor această nouă ticăloşie keferobească In aşteptarea celor multe pe cari avem să le desvăluim In curlnd.
Sturdza şi V. A. Urechiă
Reproducem după Dreptatea următoarea scenă caracteristică, petrecută a-cum cit-va timp la Braşov, şi a cărei autenticitate suntem in măsură s’o confirmăm :
D. V. A. Urechiă, care se afla nu de mult la Braşov, se duse intr’o zi să cumpere o şuncă din prăvălia d-lul Eremian, e-gustor onorabil, cunoscut de toţi Romtnil cari au fost In localitate.
Pe clnd îl servea, d. Eremia îl întrebă dacă e din ţară, cum mal stă politica, etc.
D.	ţUrechiă răspunse cu afabilitatea I cunoscută, ba chiar se întinse tn vorbă, căci vedea că se află în faţa unul bun romîn.
Ce-I trecu însă prin cap poznaşului bă-trln, că la plecare, întrebîndu-1 negustorul cu cine a avut onoarea, a răspuns:
—	Slut Sturdza.
Atunci se petrecu o scenă teribilă. D. F-remia zmulse şunca din mîinile senatorului uimit şi cu o vădită furie II zise Inapoindu-I bani:
—	Ett încă n’am şuncă pentru Sturdza!
Toate argumentele falşului Sturdza pentru a explica d-lul Eremia că nu poate refuza să vîndă unul om care I plăteşte, fură zadarnice.
Neluduplecat, d. Eremia nu voia să libe* reze şunca «lui Sturdza »
Ba, d. Urechiă iusistind, lşl atrase din partea bravului negustor un rechizitorii! fulgerător, In care infamiile săvlrşite de primul ministru tn chestia naţională îşi a-veatl locul de... dezonoare.
In cele din urmă, d. Urechiă lşl declină adevăratul nume. Dar pas de l convinge pe d. Eremia, care nu voia In ruptul capului să mal vindâ şunca.
Din fericire, d. Urechiă avea Ia d-sa un calendar al Ligel, cu portretul dsale, în josul căruia se citea negru pe alb: V. A. Urechiă.
Graţie acestui act de identitate şi intervenind şi doi clienţi cari intraseră în vremea aceasta în prăvălie şi cari cunoşteau pe d. Urechiă, falşul Sturdza fu reintegrat în şunca d-sale.
"Prinderea luî Cheorghiţă Constantin
(Noui amănunte)
Corespondenţii noştri din Tulcea şi Constanţa ne trimet următoarele amănunte a-supra prinderii lui Glieorghiţă Constantin, autorul colosalului furt de la poşta din Constanţa :
Fuga hoţului
După ce a săvîrşit spargerea, între o-rele 10—11 din noapte, Glieorghiţă Constantin a pus toţi banii furaţi lntr’un geamantan, a luat o căruţă şi a plecat din
Constanţa, treclnd prin comunele : Anadal-chiol, Cauara, Caracocium, Poturu, Baba-dag, şi s’a oprit în Tulcea.
Sosit în Tulcea, hoţul, după ce a cutree-rat mal multe strade ale oraşului, s’a o-prii în strada Horei 32, unde a luat o cameră cu chirie, plătind eu anticipaţie chiria pe o lună, In sumă de 40 de lei. Hoţul a lăsat geamantanul in casă şi, după ce a Încuiat uşa şi a luat cheia la dlusul, a plecat In oraş.
Prinderea
Cu toate notele date de parchetul din Constanţa, Însoţite de semnalamentele spărgătorului, Glieorghiţă a hoinărit mal mult timp pe stradele din Tulcea, fără ca să fie observat de nimeni.
Ieri, pe la orele 11 şi jumătate dimineaţa, hoţul s’a dus să mănînce Intr’o circiumă din strada Voinicului 6, ţinută de femeea Leia Veisman. Din lntîmplare, In localul circiumei, se aflafi în acel moment şi comisarul de poliţie Barbu Constantinescu însoţit de comandantul sergenţilor de o-raş, Vanghele Antonia. înfăţişarea suspectă a lui Ghiţă Constantin şi potriveala sem-ualamentelor date de parchetul de Constanţa, a dat de bănuit agenţilor poliţiei. Aceştia intră In vorbă cu hoţul şi încep a-1 întreba de unde vine, de etnd e In Tulcea, ce face acolo şi alte multe.
La întrebările agenţilor, Glieorghiţă s’a cam încurcat la răspunsuri. El le-a spus că a sosit în ajun iu Tulcea, venind la orele 11 şi jum. cu vaporul Orient din Galaţi, că este numit funcţionar în portul Tulcea şi că este de fel diu Brăila.
Comisarul a întrebat atunci pe hoţ dacă poate să-l conducă la locuinţa unde a petrecut noaptea. Fără nici o ezitare, Glieorghiţă a plecat din circiumă însoţit de cel doul agenţi. După ce i-a plimbat pe mal multe strade ale oraşului, hoţul conduse pe acel cari 11 însoţeai! la locuinţa sa din strada Horei.
Propnnerf de luip&rţeală.
O dată intraţi în casă, cel doul necunoscuţi — pentru Glieorghiţă Constantin — îşi declinară calităţile de agenţi al poliţiei. Hoţul vâzîndu-se prins, Începu să tremure şi să se roage de poliţişti să nu-1 nenorocească.
— Glndiţi vă, le spunea el, şi d stră sunteţi oameni şi aveţi familie, haide să îm-părţim banii cari sunt aci In cufăr şi să fim clte-şl trei fericiţi. Daţi ml drumul.
Zictud acestea, hoţul scoate din buzunarul vestei o cheiţă şi deschide cufărul. înăuntru era un maldăr de bilete de bancă în dezordine.
Poliţiştii, văzînd însemnata sumă din cufăr,—de sigur de frică să nu fie tentaţi— s’atl repezit şi afi Încuiat cufărul la loc şi atî anunţat parchetul, pe prefectul judeţului şi administraţia financiară.
La Poliţie
După sosirea parchetului şi a celor l’alte autorităţi, Gheorghiţă Constantin, Împreună cu cufărul conţinînd banii furaţi, a fost transportat la poliţia oraşului.
Aci, îu presenţa procurorului, a prefectului şi a casierului, s’a procedat la numărătoarea banilor din cufăr. S'afl găsit 440.000 de lei In şease pachete şi 12.000 lei în bilete de 20 de lei; în total 452.200.
Lipsesc deci din banii furaţi 7.800 lei.
Banii găsiţi afi fost depuşi de d. procuror la administraţia financiară a judeţului.
Cercetările la Constanţa
Vestea prinderel lui Gheorghiţă Constantin, a produs mare sensaţiune în Constanţa.
Parchetul local a luat măsuri pentru a-ducerea hoţului In Constanţa şi a început deja cercetările pentru găsirea banilor cari lipsesc din suma furată.
Se crede că această sumă ar fi pier-dut’o hoţul în momentul cînd a spart caseta pe malul mărel. D. jude instructor cercetează.
Se mal crede că suma de 7.800 lei s’ar fi pierdut In momentul clnd, — hoţul fiind prins,— agenţii poliţiei s’afi precipitat să îuchidă cufărul, după ce Gheorghiţă le propusese împărţeala.
La primul interogator, hoţul a declarat că a fost ispitit să fure, cînd a văzut că o sumă atît de mare este la îndemînă şi fiind fără nici o pază poate să fie furată cu u-şurinţâ.
Instrucţia afacerel şi cercetările continuă cu activitate.
D. deputat Nae Romanescu, primind a figura In capul listei colectiviste la alegerile comunale din Craiova, grupul d-lul An. Stolojan a decis sâ’l combată, pe sub mină, din toate puterile.
Ieri după amiazl, la orele 3 şi jumătate, d-na Politimos, soţia d-lul deputat Politimos, întorclndu-se cu trăsura In Capitală, venind dela moşie, la bariera Floreasca a fost o-prită de un guard comunal.
Guardul a început să facă o perehisiţie minuţioasă în trăsură, precum şi Intre bagajele d nei Politimos, perehisiţie care a durat aproape trei sferturi de oră.
D-na Politimos, revoltată, în cele din urmă, de purtarea guardului, a dat ordin vizitiului să dea bice cailor.
Trăsura pleacă, şi atunci guardul descarcă un foc de revolver asupra d-uel Politimos. Din fericire, glonţul n’a nemerit o, dar ne putem închipui spaima prin care a trecut d-na Politimos în acel moment.
D. deputat Politimos s’a dus azi dimineaţă la primarul C. F. Robescu, ca să protesteze Iu contra guardului comunal.
Gagarine. Toate vapoarele înregistrate erl şi alaltă-erl, afară de Southagate şi Atila, termintnd încărcăturile, ati arborat pavilionul de plecare, şi afi pornit azi In zori de ziuă la Sulina, unde urmează să ’şl corn-
[decteze Încărcăturile ce nu pot face la Ga-aţi din cauza apelor scăzute.
La penitenciarul Dobrovăţ s’a făcut, zilele trecute, un gheşeft, care acum e obiectul unei anchete. Directorul acelui penitenciar, primise de la direcţia Închisorilor suma de 800 lei spre a cumpăra o trăsură de servicitt.
Directorul Insă a găsit de cuviinţă să repare o trăsură hodorogită, pentru care lucru aiî fost de ajuns 300 franci, iar restul 500 să’l bage In buzunar.
Faptul, auzindu-se la direcţia penitenciarelor, d. Di*nu a plecat In anchetă, la Do-brovătz.
UliTIMA
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Paris, 18jSeptembrie.—După Le .lour-nal, Esterhazy s’ar fi întors la Paris de Mercuri.
Londra, 18 Septembrie.—Se anunţă din Londra lui Standard că 60 de soldaţi turci au părăsit insula Creta cu Edhem-paşa.
Londra, 18 Septembrie. — Se anunţă din Candia Agenţiei Reuter că Djevad paşa a declarat că este gata să se retragă cu trupele sale din oraş şi de a-şl stabili lagărul în mahalale.
Londra, 18 Septembrie. — Se asigură din Paris Agenţiei Reuter că ultimatul în privinţa Cretei s’a remis ieri Sultanului.
DIMITRIE ENESCU
Restaurant şu Orădină
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA Aucurcaf». Strneta Sf***t*t Mnnicâ
Poşta Administraţie!
M-nil depozitari de ziaret J. Maieu Paneiu din Paneiu1 S. Goldner din Piatra-lV•<, Ai, Homanescu din Paşcani, sunt rugaţi pentru ultima oară să ne trimită sumele ce ne datoresc.
PROPRIETATEA
NICULESCU-AIIORONACHE
D I 31 OOliEMTO A
De vînzare în ioturi micî
Un leu Metrul Pătrat
VALORILE ROMÎNE
- BURSA BUCUREŞTI
Joi, 17 SepUmbre 1898
	•d		Oferite		Cerute		In oh «Ut.	
Efeote	.9							
	JO	cnposn	ou b.	cu	oub.	OU	OU	OH
	Q		1	ter.	K»U	ter.	b.g.	term\
împrumut. de Stat Romîne Rentă 81 .	6°/o	Apr.-Oo.	101*/,		100			
4 «2 •	6°/0		1011/,	—	100»/,	—	—	
4 93 •	5°/o	Ian.-Iul.	10)'/,	—	100*/,	—	—	—
4 94 •	■V/o	Apr.-Oo.	100'/,	—	m.	—	—	
4 89	^°/0	Ian.-Iul.	01'/,	—	91	—1	—	
4 96-98		Ma!,-N-e	92'/,		92			-
Impr. de								
oraşe								
Obl. 0. B. 83	b*/a	Ian.-Ini.	100'/,	—	09*/,		_	
4 4 a 9()	6%	Mal-N-e.		—	100*/,	—	—	—
4 4 4 9f		Mal-N-e.	»»'/>	-	98	—	—	—
Impr. de societăţi								
Scris. f. rar. 4 4 4 4 4 a. B, 4 4 U. I.	fi»/o «°/o w/o	Ian.-Iul. Ian.-Iul. Ian.-Iul.	9fi>/4 93'/, or.*/, 92*/,	INI	98'/, #3 »«*/. m.	-	-	MM
OM. s. bazalt	6%	îan.-Iul.						
Acţiuni	Div. anulu trec.	Valdrea nom.						
N.a R. .	98.3D	500 1.	—	2432	—	2438	—	
ti. Agricolă.	16	509 1. vj	—	382	—	360	—	455 Vj
H.Dao.-Rom,	36	200 1. v.	—	458	—	4f 3	—	155
8. Naţion ala	88	200 1. v.	—	515	—	612	—	—
S. PatrU •	6	100 1. v.	—	125	—	120	—	—
8. do bazalt	25	250 1. v.	—	400	—	395	—	—
Soc. Letes •	*;	100 1. v.	—		—	—		~~
80QNTURI ŞI AVANSURI
Banca Naţ. «cont..................................
4	4 avansuri pe deposite de efecte sad lingouri
Banca Agricolă scont .......................
4	4 avansuri po depozite de efeote • • •
Casa de Depuneri ţl OonBemnaţlunl pe depozite de efeote
6
X
X
X
6'/.
Schimb : Napoleon 20.05 ; Coroana germană (marca) 24.70 ; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de hîrtie 2.10’/<; Rubla de hlrtie 2.70.____________________
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
BOLINTINEANU
fondat în anul 1874,
Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei
MARIA A36ELESCU
(născută Boliatlneauu)
Aduce la cunoştinţa, că cursurile vor Începe pentru noul an şcolar ta 1 Septembrie, înscrierile se fac de acum. iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zhid reclamele forţate ale unor şooalelu diferite jurnale, care între site le fac cunoscut pub icului că au metode speciale, că au obţinut diferite succese cu elevele etc., a hofărît că în acest an să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve din timp de 24 de ani de existenţi care parte sunt mume de familie, precum şi onorabilului public eompetiute care a putut să a-preeieze resultatele obţinute tu toate privinţele. Institutul după cum se ştie, este situat ia şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului.	Sit. 64
JUtoctor Besnea
Medic la spitalul de copil Special in hoaţe de copil
Teren situat la marginea Capitalei pe şoseaua Colentina-ŞtefâneştI, depărlat mimai la un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, posiţie Înaltă, prezentiud o admirabilă privelişte asupra Bucureştilor.
Maî este de vînzare terenul din partea stîn-SS a căleî ferate BucnreştI-Constanţa, foarte favorabil pentru instalaţiunl de fabrici, în care scop s’a rezervat terenul necesar pentru o gară (haltă).
tn zonele rezervats pe dreapta şi stingă că-lei ferate preţul variază intre lei 1.50 şi lei 2.25 de metru pătrat.
Terenul ce se vinde este în afară de zoua de servitute a fortificaţiilor, fiind în imediată apropiere de Colentina.
Aceasta localitate va cîştiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de trainway, care va merge pînă la Zalhana şi al cărui trased este încă In studiâ. S’a rezervat loc pentru : parc, şcoală, biserică, cimitir, piaţă şi primărie.
Biserica va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor îndată ce 3 părţi din loturi vor li vlndute.
Vimarea se face in loturi de orl-ce întindere, plătibile in 4 ani şi în 4 rate pe un din 3 in 3 luni.
A se adresa d-lul
Căpitan GH. I0AN1N
Strada Surorilor. V®. 27
vis ă vis de biserica Popa Chiţu
Doritorii de a vizita localitatea găsesc tram-care plătind numai spre a-I transporta de la capul liniei tramwayulul din calea Moşilor şi pînă la localitate Joia şi Duminica.
Pentru d-niî Agricultori
Majoritatea agricultorilor nu mal şovă-eş'e, clud e vorba de a lua măsuri In contra mălurel (tăciunelui). Au încercat Saramura lui Nurna Dupuy şi s’aO convins că combate sigur şi radical pe acest duşman al griului, numit mătură.
Saramura lui Numa Dupuy se întrebuinţează în toată ţara de peste 20 de ani şi a obţinut laude unanime. Ea se vinde In pachete conţinînd dosa chimică exact calculată pentru două pogoane.
Saramura Dupuy se topeşte uşor In epă rece şi prepararea seminţei e tot ce poate fi mal simplu. Toată cheltuiala e de vr’o 20 bani de pogon şi ar fi o greşeală ncer-tată din partea agricultorului, care şi-ar expune recolta unei stricăciuni probabile, cînd po.ite s’o evite cu o cheltuială atît de mică,	S. 61
Str. Popa S6re, No. 24 sit. 87
i;.\i r. .ntju.
Or- BAUBERBER
113, Valea Moşilor, S. 16
Consultaţiunî de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8—10 a. in.
Institutul de Pete
Educaţiunea Romînă
(Fondat de D-na E. Manliu) Cursurile încep la epoca reglementară, în nonl local de pe bulevardul Pake Protopopescu, 54. Informaţii la institut.
Directoare : Paferina Kraetf fostă Inspectoare a şcoalelor normale de fete
Jte vânzare
Fusla Vila Băicoianu, restaurată din nod, eu (tendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase
si pivniţe vaste.
Hatuul gradinei Băicoianu In Întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, având plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, toarte proprie pentru un pensionat saă altă clădire mare.
Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă.
Locuri pentru clădiri în diferite strade ale
rari iei ului Gramont.
Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria.
Case de vemare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar
urhau.
Case şi locuri d» vemare pe strada Laboratorul.
Plăţile in rute.
Dobânda mică.
Avansuri Ia cumpărători de locuri pentru a
înlesni clădirea.
Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport.
Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar.
G. A. SUTPM.
Str. Suter No. 0 (Gramont)
Coiiit. Siinionescu
Se anunţă că locuitorii din comuna Btrza, judeţul Dolj, s’afi răsculat In contra proprietarului lor, d. Dini Miltail, un arebimi-Iionar, pe cit de bogat, pe atît de zgtrcit.
Motivul răscoalei este că archimilionarul Dini Mihail ii exploatează Intr’uu mod scandalos.
Mişcarea In portul Galaţi continuă cu o animRţiune cresctndâ.
Afi mal sosit vaporul Anna Guich sul) pavilion austro-ungar, al societăţel Adria din Triest,|şi vaporul Rus al societăţel ruse
Representant general
8. HEA riLMSTI, Craiova
Depozite tn toate oraşele
Doctor în Medicină H-el. Arttgn. &:t, MHert*
Consultaţiunî cu toate celebrităţile medicale ;i cu specialiştii de la facultatea de medicină lin Paris. Consultaţiunî şi prin corespondenţe
•JMAŞÎNE AGRICOLEii INDUSTRIALE #
Watson Youell
i'f-Srx-Academiei-i1». BuCUTCSCt 14 • Str- AcademieI-IA*
GALATZ	Si	BRAILA	V
Srx.oxTui.ui _______ Stx-.xecai:»
www.dacoromanica.ro
*
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI € EPOCA*
(JOMTES1 DASCH
__ 16
CHIVA ŢIGANCA
9
—	Şi al tot dreptul să fii! aprobă marchizul. La vlrsta d-tale, aceasta e ceva vrednic de marele Scipione.
Miclescu răspindea cu dibăcie băuuelile sale asupra contesei; Domnul stăpînitor îşi făcuse o idee înnaltă despre nepotul săi şi fiind-că într’o seară el i-o arătă lui Dimitrie, acesta îl întreba :
—	Ştii, Măria ta, de ce Mihail se împotriveşte cu aşa semeţie Polonezei ?
—	’MI pare că ne-a ghicit, răspunse Domnul.
—	Se poate, ori el ori Miclescu, dar cred mal mult că o respinge ftind-că nu-I place ; ea nu se amăgeşte, şi ’l urăşte tot aşa de mult cit îl şi iubeşte.
—	La virsta sa toate femeile plac, zise Domnitorul.
—	De bună seamă, urmă Dimitrie, toate cite se iafl ori să lasă după voinţă, dar nu acelea cari cer curteniri.
Era deci intre aceste fiinţe o urzeală ţesută cu meşteşug.
Mikail şi Teodor trebuiai! să plece a doua zi; nu mal rămăsese de cit o noapte şi de la a-ceastă noapte se aştepta vr’o înlîmplare hotă-rltoare.
Spre mirarea tuturor, contesa nu se arătă.
Iubirea de sine a principelui primi o lovitură adine simţită ; poloneza nici nu putea sâ’şl a-lunge mal bine râsbunarea. Dimitrie, de la care venea sfătuirea, o ştia do minune, el cunoştea pe vărul să! mal bine de cit orl-caro. altul. El 11 înţelesese. Seara trecu fără cea mal mică înlîmplare. Prinţul se retrase de vreme; George îl dete o scrisoare, ce coprindea aceste cite-va rîndurl:
«AI fost crud, al necăjit pe o femeie ce te iubea atit cît poate ca să iubească, te vel căi intr'o zi».
De şi scrisoarea nu era sub-scrisă, Mihail nu mal avea nici o îndoială. Şovăia o clipă dacă trebuia să răspundă.
—	Numai un răspuns este cu putinţă, zise el, şi pe acela nu vrea! să'l da!. A doua zi, des de dimineaţă, părăsi laşul.
Pe drum vorba fuse numai despre contesă ; Rosetli şi Ronsard căutafi să surprindă vre-o nemulţumire pe faţa-I de nepătruns.
A treia zi se zăriră turnurile castelului, iar arnăuţil trăgea! din sineţe, spre a vesti sosi-rea stăpinulul lor, după datina ţărel. Intrlnd în sala cea mare, găsiră pe Ruxaudra, a cărei priiniro vestea că cunoaşte purtarea lui Mihail; lingă ea Anica tremurînd de bucurie, abea cuteza să’şl ridice ochii, şi ceva mal la oparte sta Chiva cu cobza în mină.
—	Bine al venit Mihail, zise Domniţa înna-intînd spre dînsul. AI făcut o călătorie bună şi fericită şi te întorci şi mal vrednic de tine însuşi decit erai la pornire. Prea bine.
Principele se închină inuaintea Anichil ca şi innaintea mătuşil sale, apoi se uită la Chiva, şi ea făcu cîţl-va paşi spre dînsul, i-apucă poala hainei, o duse la buze şi se ridică tot aşa de mîndră ca şi cum ar fi jucat hora elelor.
Din acel minut, Mihail căzu pe glndurl. In tot cursul ospăţului nu răspunse nici glumelor nici laudelor. La sfirşitul cinei,] cind se aduse ciubucele, cind Chiva intră în vestmîntul el de baiaderă, cind începu inmlădierile el voluptoase şi fermecătoare, privirile lui Mihail n’o mal slăbiră un minut. Rămase mult privind-o, nu făcu haz de loc de ea, îl întinse mina în silă cind veni să i-o sărute, privea iu tăcere plâcuta-I figură înnotînd In fum, ce se perde ca o vedenie în mijlocul unul nor, se sculară de la masă, se despărţiră, dete drumul oamenilor săi şi preumblindu-se prin casă ’şl lovi fruntea strigind.
— Da, acum simt că nu trebue să mal lupt, trebue să mărturisesc, ceasul a bătut. Am găsit pe acea pe care o căutam, şi cea care am aflat-o va fi a mea. Este o prăpastie intre mine şi dinsa, sînt mii de legături ce mă leagă şi mii de pedicl ce o depărtează de mine; ce’ml pasă, voi! învinge totul, voi! izbuti căci o vo-esc,
CAPITOLUL X
începutul iubire!
Fie-care băgă de seamă turburarea Iul Mihail, insă nimeni nu-I ghicia adevărata pricină. Dimineaţa, cînd se arăta liniştit ca in tot-deauna, cu toţii cugetară că înlăturaseră întristarea. Domniţa Ruxandra nu vedea nici o pedică la împlinirea planului el favorit; nu se mal îndoia de iubirea lui Mihail pentru Anica, căci a-ceastă iubire înfruntase ademenirile Contesei.
A doua zi după îuturnarea sa, Mihail stătu toată ziua în apartamentul Domniţei Ruxandra, în care Chiva sta pe lîngă uşă, ca şi roabele în haremurile turceşti. Priveghia cu luare aminte la cea mal mică mişcare a stăpînilor săi, gata
să-I aducă aminte balada lui Ştefan cel Mare.
Prinţul o puse să cinte şi să joace de mal multe ori, cînd Ruxandra ’I ceru să-I aducă a-minte de balada lui Ştefan cel Mare, dacă o ştie.
—	Să nu ştiă e! cintecul lui Ştefan cel Mare ! zise Chiva.
Apoi începu:
Ştefan, Ştefan domn cel mare Seamăn pe lume nu are De cît numai inindrul soare.
Din Suceava cînd el sare Pune pieptul la hotare Ca un zid de apărare, etc. ele.
Şi, cintînd-o, se văzu într’insa entuziasmul care ar fl însufleţit şi pe cel mal nepăsători. Ridicîndu-se apoi în vîrful degetelor sale, făcu să răsune sala de strigătul să! :
—	Dumnezeii să păzească Rominia !
Mihail se simţea înfiorat.
—	Aşa, urmă el, aşa Dumnezeă să păzească Rominia, slugele nostru trebue să curgă pentru ea, spre a o face liberă şi fericită. Dea Domnul să-mii fie mie dală cinstea asta, şi coroana făgăduită să-mi fie o dreaptă răsplată, iar iubirea unei femei să-mi fie călăuza la izbind!. Acesteia să-I depun Ia picioare mărirea şi izbînda mea, iată ce doresc, ce voii! face, o jur !
Ruxandra '1 privea cu uimire. Chiva, nemişcată, păstra înfăţişarea supunerii, tremurătoare şi uimită, simţea că ochii lui Mihail nu o părăsea, cînd el vorbea ast-fel şi nu cuteza să ridice ochii spre dînsul de teamă ca să nu-I se stingă fericirea1.
—	Iubeşti, dar, pe Anica, cu aşa foc ? zise în sfîrşit Ruxandra.
Prinţul se plimba prin casă, părind că nu aude nimic din ceea ce i se zicea.
—	Chivo, zise el d'odatâ, de ce n’al primit libertatea ce ţi-am dat de atita vreme V
—	Fiind-că ’ml place să fi! mal bine roaba Măriei Tale, fiind-că sînt născută incasa d-tale unde trebue să mor. Pentru că mama şi mama mamei mele a! slujit pe a d-tale, pentru că sînt a d-tale şi vrea! să fin a d-tale în toată viaţa mea.
Ruxandra clătină din cap.
—	Sărmană copilă, zise dînsa, ce ar putea să facă ea cu libertatea !
Aceasta înlîmplare lăsă o adlncă întipăriră în mintea celor trei fiinţe. Ruxandra, ca să schimbe vorba, începu să vorbească lui Mihail despre călătoria lui la Iaşi; Chiva, după un moment de aşteptare, eşi, ducindu-se să se urce pe terasa turnului celui mare căzînd pe gin-duri.
Stătu aşa multă vreme, cind auzi că o strigă Mihail.
—	Chivo, cari 'ţi sunt gindurile ? de ce stal singură, departe de Domniţa care a pus să le caute ?
—	Mă voi! înfăţişa îndată la poruncile sale, răspunse ea cam încurcată.
—	Şi e! te opresc, tu n’al să primeşti porunci de cit de la mine singur.
—	Porunceşte stăpine !
—	Auzit-al cuvintele ce am rostit, după balada lui Ştefan cel mare ? Ştii tu cui le spuneam ?
—	Fără dor şi poate, Măria ta, că aceleia care are să poarte numele înălţimii tale şi care are să împărtăşească viaţa Măriei tale.
(Va urma).
mmrnrn mm ""““'marele MAGASIN ROMÂN
DIMITRIE PETRESCU
Caloa Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că tn acest Magasin se vînd t6te articolele cu preturi fabulos de eftin, s’a mal făcut
3EARMZ WtJED UCJEttE MPJE FMtEŢUill
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară
De recomandat pentru rochii:
Zeflruirl, Toalnrl, Bazarine, I.alnaginrî,
foarte eftlue
Grenadlne
GTJPOANE de diferite mătăsăril şi LainagiurI se vînd cu 50 #/o Babat (V* preţ)
CĂMĂŞI bărbăteşti alba şt colorate, calităţi bune de *	la Cel 2,so tn «tis
Cel mat mare asortiment de Lainagiuri şi M&tăsării, Olande, Chifoant Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc.
RAYOANE SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest Magasin se poate procura Trusourl gata pentru mirese de la Lei 150 ptnă la cele mal fine.
NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ee fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez.	Sit. 19
r
Fabrica E. LESSEL
I____ J-. AanalMHni'iA /'DOpozitui oel mal important şi cel mal bine
Lemne QB C0nSTrllCÎIB\asortat toate dimensiunile corente şl
a V specia ie.
Duşumele uscate de molift
UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat
Traverse de Fier I tip 12 pina ia 30.
Ciment portland din Braşov {ES7K2î£
LEMNE de
Serviciul prompt şi conştiincios. — Mmensiunî exacte.— Toate produse ele M-a calitate. — Cin ia de
garagtu C. T, Mi. in curte.	Telefon No. 25.
Sit. 33
COMPANIA GENERALA
CONDUCTELOR DE APA, din LiOge (Begia)
SUCVMISACA BIX MIOMIATA
Biurouri şi Magazine: Calea Gri viţei, No. 22
Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb—robinetărie, Idrouietru, Water-closete, băi, lavabouri, tot-iVl’lgout, spălătorii, etc.
Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor Chamb erand, sistem Pautenr, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compania va fi instalată in propriul săO local; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil.	Sit. 20
MIRON YELESCU
Magine Agricole şi Industriale
35, Str. Smîrdan—BUCURESCI — Calea Moşilor, 100
Case de Bani Englezeşti
din renumita fabrică WHITFIELD
cu Uşi de otel — încuetorl patentate — pereţi dubli Înlesniri <le plată
CATAIOAGE gratis
Uleiuri Minerale Ruseşti
HFOARi DE MANILLA sn. 24
„DACIA-ROMMIA«
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
A&ociattunl mutuale de supravieţuire
împărţirea avere! a grupei anulai 1898.
Avem onoare a încunoştiinţa pe d-nil interesaţi al grupei «România» care expiră la 30 Iunie 1898 st. n. că averea acestei grupe se va împărţi, cu începere de la 1 Noembre s. v. a anului 1898, Intre membri în drept.
In conformitate cu condiţiunile generale imprimate pe poliţele d-lor, d-niî contractanţi înscrişi în această grupă suut invitaţi de a trimite fără îutârziere, prin scrisoare recomandată, direcţiuni generale a societăţel «Dacia-Romania», în Bucureşti, următoarele acte:
1.	Actul prin care să se constate etatea asiguratului (adică actul de botez sa! de naştere, sa! un extract din registrele stărel civile pentru constatarea etăţel, legalizat de autoritatea respectivă ori de-poziţiunea a 5 martori înaintea tribun., conf. art. 33 din codul civ.).
2.	Un certificat de viaţă prin care să se constate că asiguratul a fost în viaţă la 30 Iunie 1898 s. n., sa! un act de deces în caz când asiguratul va fij încetat din viaţă după ziua de 30 Iunie 1897 st. n.
Subsemnata direcţiune generală atrage cu deosebire [atenţiune membrilor acestei grupe, că sus menţionatele documente trebue să i se trimită cel mal târziii în termen de 3 luni, adică să fie depuse societăţel până la 30 Septembre 1898 s. n.; cunoscând că acel cari nu vor trimite de loc acele documente justificative, safi cari nu le vor fi trimis complecte şi In regulă, vor perde, în conformitate cu condiţiunile contractului orl-ce drept, fiind-că în ziua de 1 Oc-tombre 1898 s. n., numai pe baza documentelor depuse se va constatata numărul asiguraţilor acestei grupe spre a se putea imediat începe calculul părţei ce se cuvine fie-căruia din membrii părtaşi.
Este deci în interesul tuturor d-lor asiguraţi al acestei grupe de a trimite actele lor sus menţionate cât mal curând posibil, pentru că dacă unul sa! altul din acele acte n’ar fi în conform, cu condi-ţiunile generale, să aibă timp să le rectifice sa! să le facă din nofl.
Direcţiunea Gen. a Soc. DACIA-ROMANIA.
Bucureşti, 31 Decembre 1891 st. n.
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătore de această artă, cu oea mal mare aouratetă şi ou preţuri foarte moderate.
aii
„STEAUA ROMANA
Societate Anonimă pentru Industria Petroleuluî
Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz
42.000	motoare de o putere mai mare de 170.000 cai în exploatare, din cari peste ÎOO de motoare in Rominia
210 premii §i distincţiunî numai pentru motoare cu gaz şi benzină
Motoare originale ,,Olt o“ cu gaz *şi benzină pentru scopuri industriale si iluminat electric de i|9-000 cal putere,
Prospecte şi tlevisuri gratis şi lranco Singurul depozitar pentru Rominia
E. WOLFF	sif 27
^^^BUCDREŞTI^trada Sfîntu Dnmitrn No. 3
Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3.
CAPITAL SOCIAL LEI 10.000.000 DEPLIN VÂRSAT
Petrolett, Benzină, Ligroină, Gazolină, ResidiurI pentru ars,
Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearină.
Pentru Comande a se adresa la
Direcţiunea (xenerală
Strada Doamnei, No. 4	sit. 7
CASE DE BANI
EnglezescI
de
Fer şi Oţel
Sigure contra focului şi spargerel
din
Fabrica
Pliiips 8-sor Jt Iniif ngliam
DEPOSIT LA
orWALTER T- FRANKISH
Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabricel WILIAM FOSTE a & Co.L-td. Lincolin BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21
Sil. 25
SOCIETATEA pe acţiuni
PENTB0
Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale
Itejiresentant general 33. C O U K AN^
Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent la BncnreştI şl Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI CnmpSrSm orî-co cantitate do şine ţi vagonoto nsate, cn preţuri convenabile
PAPIE	R1	FAYARDet	BLAYN
olt de */* de secol uuccea proclamă superior ratea sa
ţinnel peptnlnl, I .fluenţa, dureri reumatismale, «crtntitiari, răni, vărsături, bătă-
fttal
tn tratamentul de
gutural, iritaţiunei imale, «crtntltiarl, tur!.—Topic excelent contra bătăturilor.
Taică de Florlca
Lacrima'de Prune ‘
Ţuica de Goleşti
, (Marca de ComerciU este depusă la Tribunalul Argeş) '
Ţuiea cule fabricată din prune; singură ne>
vâtâniătdre săuătăţel; cel mai bnn apetisnant.
Nu trebuie să lipsească clin nici o casă
Maro Depozit iâ g’ara Golojtl
Cererile pentru en gros să se sdreseme In g MO IV tt. ItĂUt/CXSCV, — I*ivîrt’
C. No. 167.—Exemplare 10.000.
Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).
www.dacoromanica.ro